Filtre de polarizare Ce este un filtru de polarizare? Ce face un filtru de polarizare? Cat de des ne intalnim cu lumina polarizata? Care este diferenta dintre un filtru de polarizare liniara si unul circulara? Cum stiu ca filtrul meu este liniar sau circular? Cand pot folosi filtrul de polarizare? Cand efectul filtrului de polarizare este maxim? De ce sa ma complic, nu-i mai bine in PhotoShop? Cum stiu daca am nevoie de un filtru de polarizare circular pentru aparatul meu? De ce apar reflexii chiar si printr-un filtru de polarizare? Cum calibram filtrul de polarizare? Pot folosi filtrul de polarizare la aparatele fara vizare prin obiectiv? Cand nu trebuie sa va obositi cu un filtru de polarizare? Ce este un filtru de polarizare? Filtrul de polarizare ocupa un loc special in arsenalul de filtre optice si lentile aditionale ale fotografului, loc special justificat de efectul sau. Daca filtrele colorate blocheaza predominant lumina cu o anumita lungime de unda, filtrul de polarizare opreste radiatia luminoasa cu orice lungime de unda, dar care oscileaza intr-un anumit plan, si o lasa sa treaca pe cea ce oscileaza in planul perpendicular. Filtrul de polarizare este format dintr-un strat de polimeri cu molecula lunga, orientate paralel, intr-o singura directie, prin procese speciale de fabricatie. Diametrul paralel cu fibrele de polimeri poarta numele de axa de pasaj, intrucat lumina incidenta care oscileaza in acest plan trece nestingherita. Diametrul perpendicular pe precedentul se numeste axa de blocaj, intrucat lumina care oscileaza in planul perpendicular axei de pasaj este oprita (aproape) in totalitate. Filtrul este compus dintr-o piesa optica si o montura. Piesa optica este realizata din materialul special, cu proprietati de filtru de polarizare (mase plastice speciale microcristaline denumite "polaroid"). Montura este formata din doua inele: unul fix, prevazut cu filet sau baioneta, pentru montat de obiectiv ("mos"), si al doilea, randalinat, in care este montat filtrul si care se poate roti liber in precedentul, in vederea obtinerii efectului maxim al filtrului. Filtru de polarizare liniara Soligor, pe filet 49 mm, oferit de www.F64studio.ro Ce face un filtru de polarizare? Lumina naturala, ca de altfel si orice sursa de lumina artificiala are proprietati atat de unda cat si de particule (fotoni). Caracteristica de unda este data de oscilatii perpendiculare pe directia de propagare (vector de oscilatie), in toate planurile : stanga-dreapta, sus-jos si in toate pozitiile intermediare, asfel incat, pe sectiune, vectorii de oscilatie ocupa toate diametrele posibile ale unui cerc. Spre deosebire de lumina emisa direct de o sursa, lumina polarizata se caracterizeaza prin oscilatia undelor luminoase intr-un singur plan. Lumina nepolarizata s-ar putea asemui cu un cilindru, pe cand cea polarizata cu o lama. Principiul de functionare al filtrului de polarizare Lumina incidenta, nepolarizata, care cade pe un filtru de polarizare, va trece partial, si anume doar "razele" care oscileaza dupa un vector paralel cu orientarea polimerilor. Celelalte, inclinate sub un unghi oarecare, alfa, vor fi atenuate dupa formula: Amplitudinea dupa filtru = amplitutinea inainte de filtru * cos(alfa) Cu un oarecare grad de aproximare, putem spune ca, teoretic, jumatate din lumina incidenta va fi blocata, cealalta jumatate trecind mai departe. In realitate, culoarea
Transcript
Filtre de polarizare
Ce este un filtru de polarizare?Ce face un filtru de polarizare?Cat de des ne intalnim cu lumina polarizata?Care este diferenta dintre un filtru de polarizare liniara si unul circulara?Cum stiu ca filtrul meu este liniar sau circular?Cand pot folosi filtrul de polarizare? Cand efectul filtrului de polarizare este maxim?De ce sa ma complic, nu-i mai bine in PhotoShop?Cum stiu daca am nevoie de un filtru de polarizare circular pentru aparatul meu?De ce apar reflexii chiar si printr-un filtru de polarizare?Cum calibram filtrul de polarizare?Pot folosi filtrul de polarizare la aparatele fara vizare prin obiectiv?Cand nu trebuie sa va obositi cu un filtru de polarizare?
Ce este un filtru de polarizare?
Filtrul de polarizare ocupa un loc special in arsenalul de filtre optice si lentile aditionale ale fotografului, loc special justificat de efectul sau. Daca filtrele colorate blocheaza predominant lumina cu o anumita lungime de unda, filtrul de polarizare opreste radiatia luminoasa cu orice lungime de unda, dar care oscileaza intr-un anumit plan, si o lasa sa treaca pe cea ce oscileaza in planul perpendicular. Filtrul de polarizare este format dintr-un strat de polimeri cu molecula lunga, orientate paralel, intr-o singura directie, prin procese speciale de fabricatie. Diametrul paralel cu fibrele de polimeri poarta numele de axa de pasaj, intrucat lumina incidenta care oscileaza in acest plan trece nestingherita. Diametrul perpendicular pe precedentul se numeste axa de blocaj, intrucat lumina care oscileaza in planul perpendicular axei de pasaj este oprita (aproape) in totalitate.
Filtrul este compus dintr-o piesa optica si o montura. Piesa optica este realizata din materialul special, cu proprietati de filtru de polarizare (mase plastice speciale microcristaline denumite "polaroid"). Montura este formata din doua inele: unul fix, prevazut cu filet sau baioneta, pentru montat de obiectiv ("mos"), si al doilea, randalinat, in care este montat filtrul si care se poate roti liber in precedentul, in vederea obtinerii efectului maxim al filtrului.
Filtru de polarizare liniara Soligor, pe filet 49 mm, oferit de www.F64studio.ro
Ce face un filtru de polarizare?
Lumina naturala, ca de altfel si orice sursa de lumina artificiala are proprietati atat de unda cat si de particule (fotoni). Caracteristica de unda este data de oscilatii perpendiculare pe directia de propagare (vector de oscilatie), in toate planurile : stanga-dreapta, sus-jos si in toate pozitiile intermediare, asfel incat, pe sectiune, vectorii de oscilatie ocupa toate diametrele posibile ale unui cerc. Spre deosebire de lumina emisa direct de o sursa, lumina polarizata se caracterizeaza prin oscilatia undelor luminoase intr-un singur plan. Lumina nepolarizata s-ar putea asemui cu un cilindru, pe cand cea polarizata cu o lama.
Principiul de functionare al filtrului de polarizare
Lumina incidenta, nepolarizata, care cade pe un filtru de polarizare, va trece partial, si anume doar "razele" care oscileaza dupa un vector paralel cu orientarea polimerilor. Celelalte, inclinate sub un unghi oarecare, alfa, vor fi atenuate dupa formula:
Amplitudinea dupa filtru = amplitutinea inainte de filtru * cos(alfa)
Cu un oarecare grad de aproximare, putem spune ca, teoretic, jumatate din lumina incidenta va fi blocata, cealalta jumatate trecind mai departe. In realitate, culoarea
Lumina naturala (soare, luna) sau artificiala care soseste direct de la sursa, nu este polarizata. In schimb, lumina reflectata este mai mult sau mai putin polarizata si, deoarece de cele mai multe ori avem de a face cu lumina reflectata, suntem scaldati intr-o baie de lumina polarizata! Traversarea dintr-un mediu transparent intr-altul, cu un alt indice de refractie, determina aparitia luminii polarizate, adica aparitia unor planuri preferentiale de orientare a vectorului de oscilatie a luminii. Polarizarea prin traversarea unor medii transparente, numita polarizare de refractie, a fost studiata de Brewster care a elaborat formula de calcul pentru maximum de polarizare:
Unghiul Brewster = arctan(n'/n)
Unde: n' este indicele de refractie al mediului de emergenta n este indicele de refractie al mediului de incidenta.
De exemplu: pentru aer n = 1pentru apa n = 1,33 iar unghiul este 53°pentru sticla n = 1,5 iar unghiul este 56°
Polarizarea luminii prin reflexie, in cazul indicentei brewsteriene
In aumite imprejurari pot emite lumina polarizata: cerul senin (intr-o portiune bine determinata - prin refractia luminii la trecerea prin diferitele straturi atmosferice), suprafetele cu apa, sticla, masele plastice, diverse suprafete acoperite cu lacuri si vopsele, etc.
Zona de cer care emite lumina polarizata
Fotografia cerului (aproape) senin cu filtru de polarizare. De remarcat banda verticala albastra mai intensa ce corespunde unghiului de 90 grade fata de soare.
Obiectele ne-metalice care reflecta lumina au un comportament diferentiat fata de razele luminoase, in functie de planul de oscilatie al acesteia. Razele care oscileaza paralel cu suprafata lor, vor fi reflectate integral si nemodificate (fara schimbarea planului de polarizare). Razele care oscileaza intr-un plan perpendicular pe suprafata obiectului vor fi partial absorbite prin refractie. Astfel, obiectele ne-metalice extrag din lumina nepolarizata (polarizata 180 grade) o proportie variabila din cele care nu oscileaza paralel cu suprafata, comportindu-se ca un filtru de polarizare. Acest efect este maxim daca raza incidenta indeplineste conditiile impuse de Brewster.
Care este diferenta dintre un filtru de polarizare liniara si unul circulara?
Principalele diferente sunt:1. Daca folositi un filtru standard, de polarizare liniara, este posibil sa aveti probleme cu functiile auto-focus si auto-expunere - la aparatele dotate cu aceste functii. De asemenea, este posibil ca chiar si aparatele clasice sa prezinte unele anomalii in calcularea expunerii (aparatele dotate cu masurare TTL). De ce? Daca in calea optica a respectivelor functii se interpun prisme de sticla sau oglinzi, lumina polarizata intr-un singur plan va fi atenuata intr-un raport dependent de cos(alfa), si cu atat mai mult cu cat unghiul de incidenta este mai apropiat de unghiul Brewster.
2. Un filtru de polarizare circulara este compus dintr-un filtru obisnuit de polarizare liniara, iar, imediat in spatele sau este asezata o placa realizata dintr-un material birefringent. Materialul birefringent - cum este celofanul -, transmite lumina mai repede in anumite directii decat in celelalte, datorita structurii sale anizotropice, care se traduce prin indici diferiti de refractie; directia cu viteza maxima, respectiv minima, sunt numite axa rapida si respectiv axa lenta si sunt decalate la 90 grade. Grosimea placii este astfel calculata incat sa reprezinte un sfert de lungime de unda (quarter, Q, adica 90 grade de regula a luminii de culoare verde, cea mai sensibila pentru ochiul uman). Rotirea cu 45 grade a plagii birefringente determina disiparea circulara a luminii polarizate intr-un singur plan, astfel incat - cu pretul a 1 - 2 indici de expunere -, filtrul de polarizare circulara poate fi folosit la orice model de aparat fotografic. Desigur, o placa-sfert-de-unda (Q) este calculata pentru o anumita lungime de unda. Cu cat culoarea obiectului fotografiat va fi mai indepartata in spectru de cea luata in calcul pentru placa Q, cu atat este posibil sa apara erori in redarea respectivei culori, deoarece refacerea polarizarii este mai degraba eliptica decat circulara.
Cum stiu ca filtrul meu este liniar sau circular?
Un filtru de polarizare circular pus in fata ochiului si privit prin oglinda, asa fel incat placa Q sa fie indreptata spre oglinda (adica invers decat se monteaza pe obiectiv), ne permite sa descriem urmatorul traseu si comportament al luminii:- lumina care trece prin flitrul de polarizare liniara va fi polarizata- este traversat apoi placa Q, prin care lumina va fi defazata 45 grade- oglinda va schimba aceasta defazare cu 180 grade dar nu va afecta polarizarea- traversarea in sens opus a placii Q determina transformarea luminii polarizate circular in lumina polarizata liniar dar defazata cu 90 grade (45 + 45) fata de lumina emergenta- este intalnit acum filtrul de polarizare liniara dar de lumina polarizata exact pe axa de blocaj, ia filtrul va aparea privitorului total negru.Desigur, acest efect este maxim pe un diametru si minim pe diametrul perpendicular.
Cand pot folosi filtrul de polarizare?
Filtrul de polarizare este util pentru a diminua reflexiile nedorite determinate de sticla sau de apa. Nu poate influenta reflexiile date de suprafetele metalice, deoarece aceste reflexii nu sunt polarizate!
Fotografia unei farfurii plina cu "supa de agrafe", fara filtru de polarizare. Pentru curiosi: "supa" se prepara astfel: o masura apa, se adauga agrafe dupa gust,
se amesteca si apoi se lasa sa se linisteasca. Se serveste in farfurii de inox, la lumina lampii de birou.
Fotografie cu filtru de polarizare.
De notat urmatoarele: a) nu au putut fi indepartate reflexiile nedorite ale obiectului metalic, atat din portiunea periferica dar si din centrul farfuriei, unde se afla "supa";b) in poza fara filtru, aparatul, ajustat pe auto-focus, a focalizat pe sursa de lumina, iar agrafele ca si farfuria apar usor neclare; c) in poza cu filtru, atenuarea marcata a reflexiei sursei de lumina a permis camerei sa focalizeze corect, asupra agrafelor din "supa"
Efectul de atenuare a luminii polarizate este maxim daca filtrul este folosit in imprejurarea adecvata, adica pentru subiecte privite pe o directie perpendiculara pe directia de iluminare (linia aparat - subiect sa fie perpendiculara pe linia sursa de lumina - subiect).
Fotografia unui geam care reflecta puternic sursa de lumina dar si obiectele inconjuratoare (piciorul lampii, o boxa de la calculator si monitorul calculatorului).
Acelasi geam din foto precedenta dar cu filtrul de polarizare montat.
De observat: disparitia reflexiilor, mai ales din partea de sus (care corespunde unghiului Brewster, permitind sa se vada cateva particule albe de sub sticla) si mai putin in partea de jos-dreapta (reflexia monitorului calculatorului el insusi emitator de lumina); ameliorarea redarii structurii materialului de sub geam (furnirul biroului, si el agent polarizant)
Pe masura ce unghiul se abate de la 90 grade, efectul atenuarii reflexiilor polarizate se diminueaza, fiind nul la 0 sau 180 grade (cu soarele "in spate" sau "contre-jour"). In acest fel puteti influenta culoarea cerului, de la albastru-deschis la albastru-inchis si puteti atenua sau accentua imaginea norilor, deoarece lumina provenita de la cer este puternic polarizata.
Variatia redarii culorii cerului senin: la stanga, unde unghiul fata de soare este de 90 grade, si la dreapta, unde unghiul se apropie de 0 grade. Utilizarea filtrului de polarizare pe superangulare poate duce la acest efect neobisnuit, de care este bine sa fiti avizati.
Cand efectul filtrului de polarizare este maxim?
Aceasta depinde de ceea ce vreti sa obtineti! Daca faceti fotografii ale unor suprafete lucioase, filtrul indeparteaza reflexiile si va ofera posibilitatea obtinerii unor poze "mai bune" decat fara filtru, adica mai contrast si in culori mai saturate. Cel mai bun mod de a afla la ce este bun un filtru de polarizare este de a-l incerca!
Incarcati aparatul dvs cu un film, si stabiliti o locatie care sa fie la 90 grade fata de lumina solara. Prima pozitie o faceti fara filtru, pentru comparatie. Urmatoarele le faceti cu filtru pe care-l rotiti 15 - 20 grade intre expuneri. Apoi schimbati locatia si repetati experimentul. Un aparat digital isi dovedeste calitatile in aceasa situatie! Dupa developare/descarcare, veti observa diferente notabile intre poze, respectiv intre diferitele pozitii ale filtrului.
De ce sa ma complic, nu-i mai bine in PhotoShop?
De ce sa ma complic cu un filtru de polarizare? Multa teorie, experimente, unghiuri si sferturi de unda, etc. Nu-i mai bun un program de fotoeditare?
Desigur, daca aveti timp de a selecta si corecta manual - si destul de migalos -, reflexiile parazite determinate de apa, de suprafetele de sticla sau de fiecare funza in parte! S-ar putea sa fiti mai norocosi cu fotografierea cerului; adica faceti o expunere pentru subiect si inca una pentru cer, apoi faceti in programul dvs. preferat "cut&paste", apoi "feather" si asa mai departe, iar in tot acest timp va rugati sa nu fie copaci, cladiri sau altceva care se proiecteaza pe cer si care complica enorm lucrurile.
Pe de alta parte, este bine-stiut faptul ca un filtru de polarizare atenueaza lumina cu 1,5 - 2 trepte de expunere, intuneca reprezentarea culorilor si poate deruta sistemul AF al aparatului (numai filtrele de polarizare liniara!). Desi exista solutii (compensarea cu 2 trepte de expunere, in functie de producatorul filtrului - sau, mai bine, testarea filtrului in teren), uneori alegem solutia fara filtru cu gandul la post-procesare (dar aceasta nu poate face minuni!). Sigur ca e mai bine in Photoshop!
Cer cu nori fara filtru (stanga) si cu filtrul de polarizare ajustat. Incercati sa luati poza stanga, sa o "dregeti" in PS si sa arate ca cea din dreapta.
Cum stiu daca am nevoie de un filtru de polarizare circular pentru aparatul meu?
Aparatele de fotografiat care dispun de auto-focus capteaza informatia necesara printr-o oglinda semitransparenta si este posibil sa apara diferente semnificative intre masurarea cu un filtru liniar si unul circular. Daca auto-focus-ul dureaza nepermis de mult sau daca, prin rotirea filtrului obervati o diferenta de expunere de mai mult de o jumatate de treapta de expunere, probabil ca aveti nevoie de un filtru de polarizare circular! Cel mai bine, acest test il puteti efectua asupra unui subiect care nu polarizeaza lumina (un zid sau perete al unei locuinte).
De ce apar reflexii nedorite chiar si cand folosesc un filtru de polarizare?
Lumina reflectata - de orice suprafata ne-metalica- este polarizata intr-o oarecare masura. Gradul de polarizare depinde de unghiul de incidenta si de indicele de refractie a celor doua medii. La un anumit unghi (unghiul Brewster), lumina este in intregime polarizata; la unghiuri diferite, polarizarea este doar partiala. Valoarea unghiului Brewster este de circa 55 grade pentru mediile curente (apa, sticla). Daca plasati un filtru de polarizare pe aparatul dvs cu vizare prin obiectiv si va asezati intr-un unghi de cca. 55 grade fata de vitrina din sticla a unui magazin, prin rotirea adecvata a filtrului de polarizare veti anula cea mai mare parte de reflexiilor.
De ce nu toate? Intai, ca filtrul are un randament subunitar, adica retine in mod cert sub 100% din lumina polarizata. Cat de mare este procentul razelor polarizate retinute depinde de calitatea filtrului, calitate reflectata in pret. Al doilea, pentru ca iluminarea din exemplul nostru nu este realizata dintr-o singura sursa - de ex. numai de catre soare -, dar si de obiectele inconjuratoare care relfecta lumina si devin astfel surse secundare de lumina, lumina secundara care nu mai cade in unghiul optim, descris de Brewster. Am fost amuzat cand am vazut ca in toate prospectele tehnice ale aparatelor electrice venite din America scrie la capitolul "defectiuni", la primul punct: "daca aparatul dvs nu functioneaza, verificati daca e bagat in priza!". Ulterior am constatat pe pielea mea cat de utila este aceasta recomandare… In al treilea rand - desi poate ca este situatia cu care ne intalnim cel mai frecvent - verificati daca, dupa ce ati ajustat filtrul: a) nu ati modificat incadrarea sau, mai rau, b) daca nu cumva ati ajustat filtul pentru o poza "pe lat" si apoi ati schimbat "pe inalt". In aceasta imprejurare, filtrul de polarizare isi schimba efectul de la retinerea totala a razelor polarizate la transmisia totala a acestora!
Si totusi se pot elimina toate reflexiile parazite! In conditii de studio, se pot aplica pe sursele de lumina filtre Tiffen de mari dimensiuni, care genereaza astfel lumina polarizata. Prin ajustarea corecta a filtrului de pe camera fotografica, pot fi controlate toate reflexiile, inclusiv cele metalice, deoarece in acest fel si suprafetele metalice lucioase primesc si (deci) reflecta lumina polarizata.
Cum calibrez filtrul de polarizare?
Majoritatea filtrelor de polarizare nu au marcata axa de blocaj sau de trecere, probabil in ideea ca ele se folosesc doar pe aparate SRL. Filtrul Heliopan in schimb este inscriptionat in grade (!), in timp ce altele (Tiffen circulare) au doar un punct alb in dreptul axei de blocare. Unele filtre au punctul de marcaj in dreptul axei de pasaj. Ce harababura!
Pentru a verifica/determina axa de blocaj a recent-cumaratului dvs. filtru de polarizare, procedati dupa cum urmeaza:a) gasiti o suprafata plana si stralucitoare - o bucata de geam pusa pe birou este suficienta (puteti folosi si o farfurie umpluta cu apa);b) asezati-va la circa 35 grade fata de orizontala (suprafata biroului) pentru a avea maximum de lumina polarizata, cu filtrul asezat la ochi;c) in cazul in care filtrul dvs. este unul cu polarizare circulara, verificati si re-verificati ca pozitia filtrului sa fie ca la aparat (cu partea care se insurubeaza - "mosul" - sa fie dispus spre ochi);d) pastrind unghiul, rotiti incet filtrul, pana cand reflexiile din geam sunt cat mai mult atenuate sau dispar. In acest moment, axa de blocaj (axa de maxima absorbtie) este dispusa paralel cu suprafata geamului si perpendicular pe raza de lumina incidenta.e) marcati axa de blocaj cu doua puncte mici de vopsea alba, la stanga si la dreapta (filtrul poate fi rotit 180 grade, efectul fiiind identic).
Pot folosi filtrul de polarizare la aparatele fara vizare prin obiectiv?
Sigur ca se poate! Cu conditia sa observam cu atentie directia sursei de lumina ca si directia subiectelor ce pot reflecta lumina polarizata. Iata un exemplu: vrem sa fotografiem un peisaj pe cer senin, o sursa consacrata de lumina polarizata. Pentru a determina zona de cer cu lumina polarizata, vom folosi un intrument totdeauna aproape: oua degete de la mana! Cu indexul permanent indreptat spre soare si policele departat la maximum (astfel incat sa formeze aproximativ 90 grade cu axul indexului), rotim antebratul in asa fel incat sa descriem un semicerc. Proiectia pe cer a acestui semicerc repezinta sursa de lumina polarizata. Pentru a bloca lumina polarizata, filtrul de polarizare trebuie asezat cu axa de blocaj (marcata cu un punct alb, asa cum am aratat in paragraful precedent) perpendicular pe linia fotograf - soare.
Ce facem in continuare? Plasam axa optica a aparatului de fotografiat, atat cat se poate, in zona de cer care emite lumina polarizata. Asezarea corecta a filtrului va elimina majoritatea reflexelor nedorite, obtinute prin refractia atmosferica. Desigur ca nu totdeauna putem aseza subiectul in directia calculata. Chiar si cu unele abateri, in pozele dvs culorile vor fi mai saturate, cerul va fi mai albastru iar norii albi se vor detasa mai bine pe fundal.
Dar cand avem de a face cu polarizare prin reflexie? Acelasi minunat instrument - mana - ne ofera si acum o rezolvare. Unghiul dintre degetul index si degetul mijlociu (cel putin in cazul meu) este de circa 35 grade. Unghiul Brewster este de aprox. 55 grade fata de verticala, adica circa 35 grade fata de orizontala locului (sau fata de planul care reflecta lumina polarizata. Potrivind axa optica a aparatului fotografic la 35 grade fata de orizontala si axa de blocaj a filtrului paralela cu suprafata reflectanta, obtineti imagini "de milioane".
Fotografia unui luciu de apa. Ajustarea corecta a filtrului de polarizare permite redarea buna a obectelor subacvative. De remarcat totusi prezenta de reflexii in zona unde apa face valuri si care scot obiectivul aparatului fotografic de sub incidenta unghiului Brewster (Locatie: Izvorul Minunilor din curtea Manastirii Cozia).
Cand nu trebuie sa va obositi cu un filtru de polarizare?
In absenta luminii polarizate, un filtru de polarizare nu este decat un filtru neutru care determina cresterea expunerii cu 1 - 2 trepte (sau mai mult). Daca lumina la care faceti poza este putina, acest filtru ca duce la prelungirea timpului de expunere, iar dvs. riscati sa obtineti o imagine miscata!
Ajustarea corecta a filtrului de polarizare a indepartat reflexiile nedorite atat de la geamuri cat si de la vopseaua autoturismului meu. De notat redarea corecta a culorii vopselei autoturismului prin indepartarea reflexiilor albastre. Desi l-am rasucit in toate partile, filtrul nu a putut indeparta si noroiul uscat de pe portiera din fata !
In teren ne putem intalni cu una din urmatoarele situatii:
1. Fotografii in lumina polarizata prin refractie atmosferica. Daca unghiul de fotografie este de sub 30 grade in raport cu soarele (care este deci aproximativ in fata sau in spate), lumina venita de la cer este slab polarizata iar filtrul nu prea va ajuta in accentuarea dramatismului cerului. Dar nu va grabiti sa renuntati la filtru! Frunzele si iarba reflecta lumina in diferite directii si, in plus, o polarizeaza; asa incat, ajustind corect filtrul de polarizare, puteti obtine o mai buna saturare a culorii la aceste subiecte, mai ales la fotografia in contralumina.
2. Fotografii in lumina reflectata. Reflexiile suprafetelor metalice nu sunt polarizate, deci filtrul nu le amelioreaza imaginea. In ceea ce priveste insa obiectele ne-metalice - apa si sticla cel mai frecvent -, cu cat va indepartati de valoarea optima - adica de unghiul Brewster -, cu atat proportia luminii polarizate va fi mai mica; la 90 grade lumina va fi nepolarizta iar filtrul de polarizare nu va este de nici un folos! Si in acest caz, lumina reflectata de frunzele copacilor sau de iarba va fi insa polarizata, asa incat puteti ameliora poza!
In incheiere, nu pot decat sa va recomand sa experimentati singuri! Chiar daca nu puteti vedea un efect notabil pe LCD-ul digitalului dvs sau in vizorul sau electronic, demontati filtrul si priviti prin el. Rotind incet filtrul cca 90 grade, veti ramane de multe ori placut surprins!
NOTE: fotografiile au fost executate cu Minolta Dimage 7 si filtrul de polarizare liniara Soligor permanent montat. In cazul pozelor "bune" filtrul a fost ajustat pentru maximum de atenuare a reflexiilor, iar in cazul pozelor "rele" rotat cu 90 grade fata de axa optima, in intentia de a nu modifica prea mult parametrii de expunere. Perechile de fotografii au fost efectuate la cateva secunde interval. Aparatul a fost setat pentru full-auto: auto-focus, auto-exposure, auto-whiteballance. Acestea din urma, in mod cert, au determinat o oarecare atenuare a efectului filtrului de polarizare. Pozele au fost apoi taiate adecvat si salvate pentru web, fara alte ajustari.
Calin Stefan Ragalie
Comentarii:
ciprian - 06 May 2005, ora 19:31as vrea sa stiu c imi trebuie pt a trimite o raza puternica am auzit ca am nevoie de lentile dar lentilele imi mareste durestia as dori sa stiu cum pot face a trimite o raza ca un laser.. progectul are cinci metri am nevoie de ajuror pt a ficsa raza de lumina va rog raspundetimi pe email [email protected] .
Eugen Nicolae Mezei - 07 Sep 2005, ora 13:45La punctul "Care este diferenta dintre un filtru de polarizare liniara si unul circulara?" scrieti "cu pretul a 1 - 2 indici de expunere -, filtrul de polarizare circulara poate fi folosit la orice model de aparat fotografic." Ceea ce ar putea fi inteles eronat in sensul ca filtrul de polarizare linear nu maninca indici de expunere. Eugen
Gyuri Ilinca - 30 Sep 2005, ora 15:53Destul de greu de inteles care este rolul stratului birefringent din spatele polarizorului liniar, utilizat in constructia filtrului de polarizare circulara. Grosimea placii este calculata pentru a induce de fapt, O DIFERENTA DE DRUM DE UN SFERT DE LUNGIME DE UNDA intre cele doua componente de vibratie (pentru radiatia verde). In cazul
radiatiei rosii aceasta diferenta ajunge la o jumatate de lungime de unda. In ambele cazuri, razele emergente interfera intr-un mod specific. Termenul de interferenta pare mai potrivit decit cel de disipare. Ceea ce nu reusesc sa inteleg totusi, este de ce sistemele automate de punere la punct accepta numai polarizare circulara.
Pernes alex - 12 Dec 2005, ora 21:01cat ar costa unul sony pt F717
Florian I - 18 Feb 2006, ora 19:17Articolul are un subiect foarte interesant dar pacat ca autorul nu si-a alocat mai mult timp si atentie in a-l scrie. Pe langa greselile de redactare pe care le pot neglija relativ usor cunoscand bine limba romana, mai exista fraze lungi care nu prea au inteles. Se utilizeaza multe subiecte intr-o fraza si apoi se face referire cu subinteles la unul din ele creand astfel confuzii. In fine, parerea mea este ca anumite aspecte nici autorul nu le-a inteles bine si le-a preluat din alte articole ca atare.
banica ionut - 15 Mar 2006, ora 15:12felicitari autorului si multumiri ;) sunt nou in ale fotografiei si "devorez" tot ce prind literatura in domeniu, e foarte interesant si bun articolul, fotografiile de comparatie sunt exceptionale. Multumesc inca odata.
Ciuperca Iulian - 19 Apr 2007, ora 00:30La o camera video, ce filtru trebuie sa fol ptr a scapa de "darele" generate pe imagine, de surse de iluminat din incaperi:neoane dispuse in plan vertical, becuri fara abajur etc?
Alba Paul - 07 May 2007, ora 00:37Am vazut o gramada de poze pe multe siteuri... au niste culori ciudate care ies in evidenta... oare lentila de genu am nevoie ca sa fac pozele asa? si lentilele acestea cam la ce aparate se potrivesc? multumesc!
raluca ardelean - 07 Jun 2007, ora 08:37e excelent exact si la subiect fara multe povesti
cristi popescu - 02 Sep 2007, ora 15:42util...foarte util...diferentele dintre poze spun tot...cu ocazia asta am aflat si de importanta filtrelor
Dan D - 02 Dec 2007, ora 09:23Pot folosi mai multe filtre pe acelasi aparat? De exemplu un filtru UV si unul de polarizare cu parasolar?
Cookie - 05 Jan 2008, ora 12:22super!!! mai multe nici ca iti poti dori :)multumim
Dan Puzdreac - 22 Jan 2008, ora 13:53@Alba Paul - pozele pe care le-ai vazut sunt probabil prelucrate mult in Photoshop, filtrele pot adauga o anumita nuanta de culoare dar influenteaza in mod negativ performantele obiectivului. Din punctul meu de vedere, filtrul de polarizare este singurul care merita cumparat, pentru orice alte efecte, mai bine cauti tutoriale de Photoshop.
stelica parvu - 23 Mar 2008, ora 17:12excelente explicatii
Popa Florin - 19 Apr 2008, ora 22:25Excelent articol, mai ales pentru un incepator ca mine. De multe ori mi-am pus intrebarea ce face de fapt un filtru. Totusi am o intrebare: ce fac filtrele close-up (de macro). Am vazut pe un site si ma intreb cum si cu ce imbunatatesc fotografiile macro?
Calin-Stefan Ragalie - 20 Apr 2008, ora 06:43Efectul principal al filtrelor consta din blocarea / diminuarea transmisiei anumitor grupe de radiatie luminoasa. De exemplu filtrele colorate blocheaza radiatia de culoare complementara, filtrul de polarizare blocheaza lumina polarizata perpendicular pe planul de pasaj. Filtrele nu deviaza lumina din drumul sau. Devierea drumului razei de lumina o fac lentilele si intr-un mod (aproape) egal pentru toate lungimile de unda. Sintagma "filtru close-up" este gresita, deoarece, de fapt este o lentila (sau mai multe). O lentila convergenta pusa in fata unui obiectiv scurteaza distanta focala a ansamblului si permite focalizarea pe un plan mai apropiat decat cel stabilit de producator.
ricko zain - 23 Oct 2008, ora 13:12interesant articol multumim
Mihai Albu - 06 Dec 2008, ora 01:52Salutare, am citit acum 2 zile acest post interesant. Astazi am cumparat un pachet filtru UV si filtru polarizare circulara. Delamax HiPlus. Am ales sa cumpar din Germania ca e la jumatate de pret cu tot cu transport decat din tara. Dar acum de vreo 2 ore ma tot googlez si nu gasesc nimic despre producator "delamax". Intrebarea mea este : conteaza sensibil de mult producatorul acestor filtre ? daca se poate un raspuns pe email ar fi excelent. Multumesc
Andreea Andrusca - 11 Oct 2009, ora 19:07foarte interesant articolul dar nu cred totusi ca un filtru poate indeparta si reflectia copacului in geamul masinii. in mod clar fotoshop-ul face mai multe minuni decat filtrul. va multumesc
Nicolae Vilceanu - 20 Dec 2009, ora 19:02Autorul a fost inspirat, si ii multumesc Articolul e interesant si la obiect. Excelent.
Ion Sanduloiu - 25 Mar 2010, ora 09:12Nu sunt sigur de superioritatea photoshop-ului... Sticla iti va oferi pe senzor o imagine care va avea nevoie de mai putina prelucrare ulterioara.
mircea dima - 27 Mar 2010, ora 23:46super articolul ! scris profesionist si de catre un profesionist ! Ca incepator... apreciez la maximum asemenea informatii ! ROG pe cei AVANSATI sa se abtina sau sa scrie, cu titlu de NOTA : sunt profersionist si am pretentii !.. pentru a evita posibila neincredere a unui incepator... vizualizand luarile lor de pozitie ! Deocamdata.. autorul
articolului A FACUT ceva..., ceilalti.. comenteaza ! Oare de ce ?
pentru aparatele autofocus este obligatorie polarizarea circulara; cea liniara inseala sistemul af; vezi pe fotomagazin un articol complet al d-lui ragalie, parcaun filtru de polarizare intensifica culoarea cerului albastru si reduce reflexiile din sticla si apa (nu si de pe suprafetele metalice).- efectul cel mai pronuntat il are cand soarele se afla in unghi de 90 de grade fata de directia de fotografiere. Cand soarele e in fata/spate, efectul e nul.Din cite se pare, nu (numai) sistemul de autofocus este cel deranjat de prezenta unui polarizorliniar, ci (in primul rind) exponometrul sau sistemul de AE, acesta putind sa primeasca o parte din lumina incidenta prin intermediul unui asa-numit beam-splitter. Beam-splitter-ul actioneaza la rindul lui ca un polarizor: desface fasciculul incident in doua fascicule care sint liniar polarizate si le dirijeaza spre AE(AF) si spre vizor (e.g. http://www.opticsshop.com.au/sale.html). Daca beam-splitterul primeste un fascicul deja polarizat liniar si aliniat la una din directile sale de polarizare, nu va mai transmite catre AE(AF) decit un fascicul foarte atenuat, sau chiar deloc.
Polarizorul circular e facut dintr-un polarizor liniar si o lama de cristal birefringent. La iesirea din acest sandvis, vor exista doua plane de polarizare corespunzatoare celor doi indici principali de refractie ai lamei de cristal (ng, np) si care vor fi ROTITE fata de directia planului de polarizare al filtrului liniar. In acest fel, beam-splitterul va primi cel putin doua fascicule plan-polarizate perpendiculare intre ele, dar de asemenea rotite fata de propriul sau plan de polarizare. Va exista asadar o componenta care sa mearga si spre AE(AF). Pe scurt: polarizor liniar + sistem de masurare a expunerii/autofocus cu beam-splitter = risc de subexpunere (sau de imposibilitate a punerii automate la punct, dar asta se mai poate discuta).
Din cite explica cei de la Nikon, detectorul de faza al sistemului AF primeste informatia prin intermediul unei asa-numite "separator lens" care nu arata - cel putin din redarea schematica - ca ar fi un beam-splitter. Astfel, ar putea ramine numai problema expunerii gresite. De altfel, un experiment rapid cu un Canon A610 mi-a aratat ca aparatul focuseaza PERFECT si cu polarizor liniar. Nu am incercat pe un DSLR, insa.
Filtre Foto
- August 31, 2009
Filtre de polarizare (liniara sau circulara)
Poate unul din cel mai important filtru care nu trebuie sa lipseasca unui fotograf sunt filtrele de polarizare (circulara sau liniara). Bineinteles va veti punea intrebarea ce diferenta exisista intre ele si ce rol au ele de sunt atat de importante?
Suprafetele lucioase (vopsea, sticla, suprafata apei, etc) polarizeaza lumina dupa ce este reflectata (acest inconvenient se observa in fotografie daca aceasta se face fara filtru) iar filtrele de polarizare te ajuta sa selectezi ce raze de lumina lasi sa ajunga la senzorul foto. Ca o concluzie el inlatura reflexiile de pe diverse materiale lasand culorile fotografiei sa fie naturale si bine interpretate. De notat ca filtrele de polarizare liniara (PL LIN) au acelasi efect ca filtrele de polarizare circulara (PL CIR), cele din urma fiind indicate pentru aparatele foto cu autofocus reflex. Folosind filtre de polarizare se satureaza mai mult culorile si ofera un contrast mai bun in cazul fotografierii unui cer innorat sau innorat partial.
De ex cand doriti sa fotografiati o persoana in spatele unui geam folosind acest filtru puteti inlatura “efectul geamului” asupra persoanei care se afla in spatele lui, astfel fotografia va reda persoana dupa geam si nu geamul cu reflexiile saleU
nUPosted on Apr 29, 2010 in Tech & Gear | 0 comments
Filtre rotunde, pe filet
Un aspect mai putin discutat este rolul pe care il au filtrele in fotografie. Odata cu avansul tehnologiei digitale si cu aparitia si dezvoltarea programelor de editare software, se poate considera ca filtrele foto sunt de domeniul trecutului. Pana la urma, ce prelucrari foto nu se pot realiza astazi pe calculator? Totusi, acest concept este departe de a fi adevarat, filtrele foto avand si astazi rolul lor important in lumea foto. O sa vedem, pe rand, care sunt cele mai utile filtre, cum si in ce conditii se folosesc.
Pentru inceput trebuie spus ca exista, in principiu, doua tipuri de filtre foto: cele pe filet, rodunde (foto stanga) ce se regasesc in diferite marimi pentru a fi potrivite pe orice diametru de obiectiv foto (52mm, 55mm, 77mm etc) si cele pe suport, denumite dupa brandul ce a inventat acest sistem: Cokin.
Filtrele pe filet, indiferent de producator (Hoya, Nikon, Kenko, etc) au avantajul de a fi foarte usor de folosit si foarte simplu de montat pe filetul
obiectivului atunci cand situatia o cere. Filtrele Cokin, desi mai greu de utilizat la prima vedere, au avantajul de a fi compatibile cu orice diametru de obiectiv pe care il aveti. Astfel, cu ajutorul sistemului Cokin aveti un singur filtru (de exemplu, de Polarizare) pe care il puteti pune si pe obiective de 55mm dar si pe cele de 77mm, cu ajutorul inelelor adaptoare din metal. Personal, prefer sistemul Cokin in cazul filtrelor “creative” (Polarizare, ND etc) tocmai datorita acestui mod versatil de utilizare.
Dar, sa le luam analizam pe rand:
Filtrele UV / Skylight
Aceste filtre sunt, in general, complet transparente (sau cu o tenta galbuie in cazul celor Skylight) si au ca principala utilizate reducerea razelor UV, ajutand la realizarea unor fotografii mai clare, fara “ceata” specifica altitudinilor mari. Functionalitatea lor este evidenta la altitudini de peste 1000 de metrii si pe litoral, acolo unde razele soarelui sunt mai puternice si mai putin filtrate de atmosfera.
Totusi, deoarece aceste filtre nu influenteaza expunerea sau culorile din fotografie, multi profesionisti le recomanda pentru a fi pastrate in permanenta pe obiectiv, pentru protectie. Pana la urma, este de preferat sa loviti sau sa zgariati un filtru de 80 de Ron decat lentila frontala a unui obiectiv de 1000 de Euro. Desi este adevarat ca orice filtru reduce din calitatea imaginii, achizitionarea unui filtru UV de calitate (cu tratament multi-strat impotriva reflexiilor, de ex) reduce “amprenta” acestuia in calitatea imaginii la un nivel imperceptibil. Astfel, beneficiile tind sa surclaseze dezavantajele. Dar bineinteles, utilizarea unui astfel sistem de protectie ramane la alegerea fiecaruia.
Filtrele de Polarizare
Filtrele de Polarizare au rolul de a filtra lumina incidenta reducand sau chiar eliminand reflexiile si sporind astfel claritatea si culorile din imagine. Filtrele de polarizare sunt utile in fotografia de peisaj, amplificand contrastul general si culoarea cerului, in special, sau in cazul fotografierii printr-o sticla sau orice alta suprafata ce reflecta lumina. Totusi, pot fi folosite si pentru reducerea cantitiatii de lumina ce ajunge pe senzor, inlocuind astfel un filtru cu densitate neutra (ND), avand in vedere ca orice filtru de polarizare modifica expunerea cu pana la doua sau chiar trei diafragme.
Exemplu Filtru de Polarizare
Filtrele de polarizare sunt de doua feluri: circulare sau liniare. Pentru aparatele cu auto-focus se recomanda utilizarea filtrelor de Polarizare Circulara, deoarece cele liniare pot deruta sistemul de focus automat al aparatului. In parctica, efectul asupra fotografiei cu un filtru de Polarizare Circulara este aproximativ acelasi ca al unui filtru de Polarizare Liniara. Prin rotirea filtrului in fata aparatului de fotografiat se poate accentua efectul polarizarii, dupa preferinte.
Filtrele de polarizare sunt astfel foarte utile si recomandate in multe situatii de fotografiere. Pentru mine, filtrul de polarizare este un accesoriu permanent in geanta foto.
Filtrele cu densitate neutra au rolul de a reduce cantitatea de lumina ce ajunge pe senzorul aparatului foto, dar fara a afecta culorile din fotografie. Acestea sunt de doua feluri: filtre uniforme si filtre graduale.
Cele uniforme reduc cantitatea de lumina in mod egal pe toata suprafata filtrului. Acestea sunt utile in fotografia de peisaj, acolo unde este necesara utilizarea unei expunerii mai lungi decat daca nu s-ar folosi un filtru de agest gen.
Cele graduale reduc cantitatea de lumina in mod diferit, fiind utile in cazurile in care o parte a cadrului de fotografiat este mai luminoasa decat restul. De obicei, jumatatea superioara a unui astfel de filtru reduce cantitatea de lumina, pe cand jumatatea inferioara este complet transparenta, neinfluentand expunerea. Astfel, prin utilizarea unui filtru gradual un cadru poate avea parti expuse diferit, pentru a putea pastra detaliile pe toata suprafata cadrului. Sunt utile, de exemplu, in fotografia de peisaj acolo unde cerul este mai luminos decat restul cadrului fotografiat.
Alte tipuri de filtre foto
Sistemul Cokin
Aceste trei tipuri de filtre foto sunt, din punctul meu de vedere, printre cele mai utile in fotografie. Pe langa acestea, exista si filtre colorate (folosite pentru a compensa culori dominante sau mai ales in fotografia alb-negru), filtre Soft (de difuzie, utile in fotografia de portret, de exemplu), filtre Star, filtre Macro (lentile Macro) sau filtre pentru efecte speciale (cum ar fi cele de tip “Mask”, pentru expuneri multiple ale aceluias cadru). Totusi, multe din aceste filtre au corespondend si in functiile software ale programelor de editare si prelucrare foto, efectele putand fi mult mai bine personalizate pentru fiecare fotografie in parte…
Personal folosesc sistemul Cokin pentru filtrele de Polarizare si filtrele ND pe care le detin si filtre rotunde, “pe filet”, cu rol de protectie a lentilelor (Cokin si Hoya).
Sfaturi pentru achizitie
La achizitionarea unui filtru trebuie tinut cont de diametrul obiectivului (chiar si in cazul sistemului Cokin, deoarece obiectivele cu distanta focala sub 20mm pot avea probleme de compativilitate cu sistemul “P”, recomandat pentru acestea fiind sistemul X-Pro de la acelasi brand) si de calitatea optica a filtrului respectiv. Desi mai scumpe, filtrele cu tratament anti-reflex multi strat sunt mai performante deoarece elimina riscul aparitiei reflexiilor. Totodata, grosimea fizica a sticlei din care este realizat filtrul are un rol important in calitatea imaginii data de acest accesoriu. Recomandate sunt filtrele cu sticla foarte subtire, “low profile” (LPF la Hoya), mai ales in cazul obiectivelor cu distanta focala scurta.
Filtrele se pot si combina, in sensul utilizatrii mai multor filtre in acelasi timp, dar acest lucru nu este recomandat datorita cresterii riscului aparitiei reflexiilor si reducerea calitatii imaginii datorita adaugarii mai multor “straturi de sticla” in fata obiectivului. In general, nu uitati regula: “Orice filtru in plus reduce calitatea imaginii“.
in spate
TIPURI DE FILTRE IN FOTOGRAFIE
Pagina 1 din 2
Filtrele fotografice sunt accesorii utile care, utilizate corect, ajuta la
realizarea unor fotografii mai interesante. Filtrele sunt foarte diferite ca
forma, dimensiuni sau scop. In fotografia digitala, pot fi folosite softuri de
editare foto pentru a simula efectul utilizarii unor filtre fotografice, dar
rezultatele nu sunt intotdeauna la fel de bune ca atunci cand este folosit un
filtru real. Acest tutorial descrie principalele filtre utilizate in fotografie.
Filtrul de polarizare
Filtrul de polarizare se foloseste pentru a reduce reflexiile (de pe suprafete
de genul apei sau sticlei), pentru a obtine culori mai saturate sau pentru a
obtine un cer mai interesant prin cresterea contrastului dintre nori si cer.
Filtrul polarizator se poate folosit atat in fotografia color, cat si alb-negru.
Desi exista multe softuri care pot fi utilizate pentru a obtine efectul unor
filtre, efectul unui filtru de polarizare nu poate fi obtinut prin post-
procesare. De retinut ca filtrul de polarizare scade cantitatea de lumina care patrunde in camera foto, expunerea fiind redusa cu 1-2 f-stopuri.
Exista doua tipuri de filtre de polarizare: liniare si circulare. Cu exceptia modului in care interactioneaza cu anumite sisteme de autofocalizare si de masurare a
luminii, au acelasi efect. Ambele tipuri de filtre transmit selectiv una din cele doua stari ale luminii polarizate. Polarizatorul circular modifica razele de lumina care
ajung la camera foto cu ajutorul unui dispozitiv optic care polarizeaza circular lumina respectiva. In general, filtrele de polarizare liniara nu functioneaza cu camere
SLR cu auto-focus, in timp ce filtrele de polarizare circulara functioneaza pe orice tip de camera foto.
Filtre de densitate neutra (ND)
Filtrele de densitate neutra (neutral density - ND) micsoreaza cantitatea de lumina care patrunde in aparatul foto. Aceste filtre sunt folosite pentru a obtine un
timp de expunere mai lung. Filtrele ND sunt clasificate in functie de densitate si implicit de cantitatea de lumina pe care o elimina. De obicei, un filtru cu o
densitate optica de 0,1 reduce lumina cu o treime de f-stop. Astfel, un filtru ND de 0,3 reduce cantitate de lumina din scena cu 1 f-stop, unul de 0,6 reduce lumina
cu 2 f-stopuri, etc.
Filtre graduale de densitate neutra(GND)
Acestea sunt filtre de densitate neutra al carui efect variaza gradual pe
suprafata filtrului, sub forma de gradient. Se folosesc pentru a fotografia
cadre cu diferente mari de luminozitate (cu interval dinamic mare). De
exempul, un filtru gradual de densitate neutra poate fi folosit cu succes
pentru fotografierea unei scene in care diferentele dintre umbre si zonele
luminate sunt prea mari pentru a fi capturate corect de camera foto.
Filtrele GND sunt de mai multe tipuri dar, in mare, pot fi clasificate in
filtre soft edge (trecerea de la un grad de luminozitate la altul este lina,
gradata) si hard edge (trecerea de la un grad de luminozitate la altul este
abrupta).
Tipuri de filtre GND
Exemplu de utilizare filtru ND - foto Wikipedia
<< Început < Anterior 1 2 Următor > Sfârşit >>
TIPURI DE FILTRE IN FOTOGRAFIE Pagina 2 din 2
Filtre colorate pentru fotografia alb-negru
Exista mai multe tipuri de filtre pentru fotografia alb-negru: rosu, portocaliu, galben, verde si albastru. Aceste filtre accentueaza anumite culori dintr-o scena si
implicit, in fotografia alb-negru scot in evidenta subiectele avand culoarea respectiva. Majoritatea peisajelor alb-negru sunt realizate cu filtre de acest tip. Iata, in
mare, efectele fiecarui filtru: filtrul galben creste luminozitatea obiectelor de culoare rosie, galbena sau portocalie; filtrul rosu intuneca albastrul si verdele dar
lumineaza portocaliul, rosul, rozul; filtrul verde lumineaza culorile verde si albastru si intuneca tonurile de rosu sau portocaliu; filtrul portocaliu intuneca verdele si
albastrul dar lumineaza rosul si portocaliul; filtrul albastru intuneca culorile rosu, galben si portocaliu.
Original Alb-negru fara filtru Filtru albastru Filtru verde Filtru rosu
Filtre UV
Efectul filtrului UV este foarte subtil, fiind utilizate pentru a micsora cantitatea de radiatii UV care produc de obicei o tenta de albastru in fotografiile realizate la
altitudine mare. Aceste filtre nu afecteaza expunerea si sunt de cele mai multe ori folosite pentru protectia obiectivelor.
Filtre macro (close-up)
Filtrele macro functioneaza ca o lupa, marind dimensiunea subiectului, imbunatatind capacitatea
de fotografiere macro. Cu ajutorul acestor filtre pot fi realizate fotografii la distante mai mici fata
de subiect.De obicei, aceste filtre se comercializeaza la set si au capacitati macro diferite: +1, +2,
+4. Filtrele macro pot fi combinate pentru a creste efectul de marire. Tine minte, in cazul
combinarii mai multor filtre macro, plaseaza filtrul cu taria cea mai mare primul pe obiectiv cu
restul filtrelor montate deasupra.
Filtre soft-focus
Filtrele soft focus se folosesc pentru a reduce liniile subiectului si a obtine un efect de blur. aceste
filtre afecteaza transmiterea luminii prin obiectiv pentru a obtine un subiect "soft". Sunt cel mai
adesea utilizate in fotografia de portret si fotografia de nunta.
Filtre infrarosu (IR)
Cu ajutorul acestor filtre care permit doar inregistrarea luminii infrarosii din spectru, se obtin
efecte foarte interesante: culori false sau imagini alb-negru cu aspect fantezist.Pentru utilizarea lor
este necesar un aparat fotocu senzor sensibil la lungimi de unda din spectru infrarosu sau de film
fotografic sensibil la infrarosu. O mare parte din camerel foto digitale au pe senzor un filtru care
blocheaza razele infrarosii deci, nu pot fi utilizate pentru fotografia IR.
Filtrele pot avea dimensiuni diferite iar diametrul filtrului trebuie ales astfel incat sa corespunda
diametrului obiectivului pe care va fi utilizat. Majoritatea filtrelor sunt rotunde, dar exista si filtre
de alte forme, precum filtrele patrate din sistemul Cokin.
Filtrul de polarizare (I) 1. Generalitati
Dintre filtrele optice disponibile pentru captarea si înregistrarea imaginii,- cel mai polivalent si, in consecinta, cu cele mai multe aplicatii
Set de filtre macro (closeup)
Sistem de filtre Cokin
- cel cu cele mai spectaculoase si rafinate efecte- din pacate, adesea cel mai putin cunoscut si, ca atare, folosit incomplet, eronat sau, pur si simplu ignorat este, fara îndoiala, FILTRUL DE POLARIZARE
Efectele sale sunt, de regula, atât de subtile încât si cele mai sofisticate programe de procesare a imaginii nu le pot simula.
Mai precis, filtrul de polarizare nu actioneaza ca, de exemplu, filtrele colorate, absorbind selectiv anumite radiatii, ci absoarbe întregul ansamblu al radiatiilor luminoase, incidente pe suprafata sa, care nu oscileaza într-un anumit plan. Sau, altfel spus, el lasa sa treaca numai radiatiile care se afla într-un plan de oscilatie determinat.
Lumina formata din oscilatii care vibreaza în acelasi plan se numeste lumina polarizata iar planul respectiv planul luminii polarizate.
In fotografie însa, filtrul de polarizare actioneaza în special, nu pentru a polariza lumina ci a controla subiectele care emit lumina polarizata:
În acest sens principalele actiuni ale filtrului de polarizare sunt urmatoarele:
- atenuaza, sau chiar elimina reflexele nedorite ale suprafetelor nemetalice (si deci si ale imaginilor reflectate de acestea);
NOTA: Dupa cum se va arata mai jos, în anumite conditii, pot fi atenuate sau chiar eliminate si reflexele de pe suprafetele metalice
- satureaza culorile si intensifica albastrul cerului în cazul fotografierilor sau filmarilor color; mareste densitatea de gri a cerului în fotografia cu film sau digitala alb/negru;
- are capacitatea, tinâdu-se seama de densitatea sa neutra relativ importanta, de a se comporta ca un filtru gri, absorbtia sa echivalând cu cca. 2 1/2 diafragme;
- permite sa se obtina, în combinatie cu un filtru de aceeasi natura, o serie de efecte speciale extreme de interesante.Combinatia respectiva are numeroase aplicatii în stiinta si tehnica
- dat fiind aspectul sau cenusiu-neutru, poate fi utilizat atit în alb/negru cât si în color
2. Surse de lumina polarizata
Undele luminii normale vibreaza în toate directiile în planuri perpendiculare pe directia de propagare a acesteia (Fig 1)
Fig 1 Reprezentare schematica a unei raze luminoase alcatuita din oscilatii care vibreaza într-o infinitate de planuri, perpendiculare pe directia de propagare a luminii
O alta reprezentare, în perspectiva, a luminii normale în care sunt ilustrate doar doua dintre planurile de oscilatie a radiatiilor componente ( unul orizontal si unul vertical ) se gaseste în Fig 2
Fig 2 Doua dintre planurile de oscilatie a radiatiilor unei raze de lumina obsnuita
Sursele de lumina polarizata sunt:
2a. Suprafetele reflectante nemetalice
Nu numai filtrul de polarizare, polarizeaza lumina ci si suprafetele reflectante nemetalice ( sticla, oglinda unei suprfete de apa linistita,materialele plastice, lacuri si vopsele lucioase depuse pe suprafete. In consecinta, daca o raza de lumina normala întâlneste o astfel de suprafata, raza reflectata va fi compusa din vibratii care oscileaza într-un singur plan. O astfel de raza este polarizata (vezi Fig 3)
b
a
Fig 3 Polarizarea luminii prin reflexie
Polarizarea este maxima cînd raza incidenta atinge suprafata reflectanta sub un unghi care face ca raza reflectata sa formeze cu cea refractata un unghi de 90° (Fig. 3b).
Acest caz poarta numele de incidenta brewsteriana, dupa numele fizicianului Brewster care a stabilit conditia polarizarii maxime prin reflexia pe suprafetele transparente.
Unghiul de incidenta care produce o polarizare totala a luminii depinde de material, fiind de 56° pentru sticla, 53° pentru apa, 55° pentru lac incolor etc. În afara unghiului polarizarii totale, lumina se polarizeaza partial. Pentru incidenta normala i = 0, lumina nu se polarizeaza.
2b. Cerul senin
Anumite portiuni de cer neacoperit, bine determinate în raport cu pozitia soarelui, emit lumina partial polarizata.
Polarizarea luminii cerului se datoreste unei difractii a luminii de catre impuritatile din atmosfera cum sunt praful. micropicaturile de apa etc.
Pentru a putea exploata acest fenomen în captarea si înregistrarea imaginii este necesar sa se cunoasca ce portiune a boltii ceresti emite lumina polarizata. Aceasta depinde, dupa cum s-a mai spus, de pozitia soarelui.
Astfel, daca soarele se afla în apropiere de azimut (Fig. 4), zona emitatoare de lumina polarizata se prezinta sub forma unui arc, la orizont, în fata observatorului.
Daca, însa soarele se gaseste într-o pozitie mai joasa, de exemplu la începutul sau sfarsjtul zilei, zona polarizata este limitata si relativ înalta, în raport cu orizontul (Fig. 5).
Daca însa soarele se afla exact la azimut, la verticala punctului de statie tot orizontul se afla polarizat de jur împrejurul punctului corespunzînd respectivei verticale.
Fig.4 Albastru închis: Portiunea de cer senin care emite lumina polarizata, când soarele se afla la azimut.
Fig 5 Albastru închis: Portiunea de cer senin care emite lumina polarizata când soarele se afla într-o pozitie relativ joasa
2c Filtrul de polarizare
Este evident ca si filtrul de polarizare este o sursa de lumina polarizata. Aceasta sursa este însa interesanta numai când lumina respectiva este furnizata unui alt filtru de acelasi fel. Trebuie retinut însa ca principalul rol al unui filtru de polarizare este sa controleze si sa nuanteze lumina polarizata furnizata de sursele 1 si 2.
Filtrele de polarizare utilizate în prezent sunt alcatuite din microcristale organice cu molecule lungi orientate paralel în urma unor tratamente speciale, alcatuind astfel o microgrila cu “bare“ paralele dispuse ca dintii unui pieptene. Aceste folii reprezinta, de fapt, filtrele de polarizare. Prin astfel de medii se transmit numai oscilatii aflate intr-un singur plan, sau în planuri paralele cu acesta, care se ,,strecoara" printre barele grilei (Fig 6 a si b).
a
b
Fig 6 Polarizarea luminii prin intermediul filtrului de polarizare(reprezentari schematice)
Daca lumina este deja polarizata filtrul permite traversarea sa numai daca planul luminei polarizate coincide cu planul sau de polarizare (Fig 7 A)
Daca cele doua planuri formeaza un unghi mai mic, lumina incidenta va fi atenuata într-o proportie mai mica sau mai mare în functie de marimea ughiului.
Câmd unghiul este 90 de grade lumina incidenta este complet absorbita (Fig 7 B).
Fig 7 A. Transparenta maximaB Transparenta minima
Filtrele de polarizare folosite în practica se prezinta' sub doua forme distincte:
- montate între placi de sticla optica care protejeaza folia împotriva uzurii mecanice si care permit amplasarea lor într-o montura speciala. Aceasta este compusa din doua parti: partea anterioara pivotanta care cuprinde filtrul si permite rotirea acestuia si partea posterioara fixa, solidara cu obiectivul aparatului de luat vederi;- folii plastice de dimensiuni atingând 1000 x 400 mm, prezentare rezervata în special pentru amplasarea pe sursele de lumina când se urmareste iluminarea subiectului cu lumina polarizata.
La expunerea materialelor fotosensibile prin intermediul filtrului de polarizare trebuie tinut seama de faptul ca acesta are o anume densitate si ca atare este necesar sa se mareasca expunerea filmului. Factorul (coeficientul) unui filtru de polarizare variazî dupa marca, de la 2,5 la 4 (compensabil prin deschiderea diafragmei cu 1 1/3 la 2 diviziuni).
3. Aplicatiile filtrului de polarizare
Înainte de enumerarea principalelor aplicatii ale filtrului de polarizare mai trebuie facute doua precizari:
1.Dupa cum s-a mai aratat, filtrul de polarizare este folosit în fotografie nu pentru a polariza lumina (exceptia facând cazul utilizarii a doua filtre dintre care unul este polarizor si celalalt analizor) ci pentru a absorbi mai mult sau mai putin lumina deja polarizata.2.Spre desosebire de imaginile care ilustreaza efectul altor filtre fotografice unde apar variantele “cu" si "fara" filtru . imaginile care sustin textele legate de filtrul de polarizare au ca variante “cu absorbtie maxima" si "cu absorbtie minima". Aceasta deoarece filtrul de polarizare nu se îndeparteaza de pe obiectiv ci doar se roteste. Efectul sau se poate observa in vizor sau pe ecranul electronic (LCD) alegându-se pozitia în care efectul este maxim.
Aplicatiile practice principale ale filtrului de polarizare corespund urmatoarelor combinatii sursa de lumina polarizata - filtru de polarizare:
- suprafete reflectante nemetalice - filtru de polarizare;- cer senin - filtru de polarizare;- filtru de polarizare - filtru de polarizare.
Suprafete nemetalice – Filtru de polarizare
Am vazut ca lumina reflectata (respectiv imaginile reflectate) de o suprafata nemetalica si observata sub unghiuri cuprinse între 53 si 56°, în functie de material, este polarizata la maximum. Pentru eliminarea cât mai completa a reflexelor, este necesar ca axa optica a obiectivului camerei sa formeze cu suprafata reflectanta un unghi cât mai apropiat de cel care corespunde polarizarii maxime a luminii reflectate. Apoi, prin rotirea filtrului, se stabileste, privind prin obiectiv, atunci când aparatul este reflex, pozitia optima a acestuia. Când aparatul. nu este reflex se priveste întâi prin filtru, se stabileste pozitia optima a acestuia si apoi se monteaza, in aceeasi pozitje, pe obiectiv. Practic, numai reflexele care se gasesc în centrul imaginii sunt complet eliminate, acelea de pe margini continuând sa existe într-o anumita masura, deoarece ele nu sunt captate sub unghiul polarizarii totale. Este în acest caz preferabil, sa se utilizeze obiective cu distanta focala lunga, de cel putin 100 mm, pentru formatul de 35 mm.
In practica filtrul de polarizare se foloseste pentru eliminarea sau cel putin diminuarea reflexelor nedorite la fotografierea, filmarea sau înregistrarea video a obiectelor aflate în vitrinele magazinelor, (Fig 8) a persoanelor care poarta ochelari (Fig 9) a interioarelor automobilelor (Fig 10) a suprafetelor de apa linistita (Fig 11)
![1. Carcase de filtre F-AQ - aquatech.ro · 2. Cartuse pentru filtre F-AQ Denumire Cartuse din Polipropilena pentru eliminirea sedimentelor Cod Dimensiuni Microni [μ] Temp. [°C]](https://static.documente.net/doc/80x56/5dd10eb3d6be591ccb64033a/1-carcase-de-filtre-f-aq-2-cartuse-pentru-filtre-f-aq-denumire-cartuse-din-polipropilena.jpg)
