Home >Documents >Curs Semiologie AP.cardio Vascular

Curs Semiologie AP.cardio Vascular

Date post:24-Dec-2015
Category:
View:62 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
curs chirurgie
Transcript:
  • SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR CONF. DR. TEFAN LEICA

  • SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULARI. SIMPTOME DE ORGANDispneea cardiacaDurerea cardiacaPalpitatiileII. EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI CARDIO-VASCULARInspectiaPalpareaPercutiaAscultatia

  • SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULARIII. EXPLORARILE PARACLINICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULARPulsul arterialTensiunea arterialaPresiunea venoasaElectrocardiogramaFonocardiogramaOscilometriaExamenul radiologic al corduluiExamenul echografic al corduluiArteriografia

  • SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULARIV. Marile SINDROAME CARDIO-VASCULARESindromul hipertensivValvulopatiileCardiopatia ischemicaReumatismul articular acutEndocarditelePericarditeleTulburarile de ritm ale inimiiTulburarile de conducereInsuficienta cardiaca

  • DISPNEEA CARDIACADISPNEEA CARDIACA: imbraca trei aspecte clinice:dispneea de efort

    - forma de debut a bolilor cardiace- initial la erforturi mari- odata instalata are tendinte la evolutivitate- clinic imbraca aspectul de polipneedispneea de repaus (ortopnee):

    - bolnavul adopta pozitia sezand, care-i micsoreaza gradul dispneei;- clinic se insoteste de doua semne obiective:raluri crepitante si subcrepitante de staza la bazele pulmonilorstaza hilara la examenul radioscopic pulmonar

  • DISPNEEA CARDIACAdispneea paroxistica nocturna:

    - apare noaptea- are o dispnee accentuata, de respiratie grabita, zgomotoasa (fierbe ceva in piept)- este insotita de anxietate- bolnavul sta in sezut la marginea patului, cu picioarele in jos- prezinta doua aspect clinice:astmul cardiacedemul pulmonar acut- expectoratie albicioasa, spumoasa, rozata- presiunea hidrostatica depaseste presiunea coloid-osmotica asmatica a plasmei de 30mmHg- cauze

  • DUREREA CARDIACADUREREA CARDIACAdiferentierea de alte dureri toracice extracardiaceprecizarea bolii cardiace ce determina durerea:

    - durerea in angina pectorala- durerea in infarctul de miocard- durerea in pericardita acuta- durerea in anevrismul disecant de aorta

  • CARACTERISTICILE DURERII ANGINOASE (HEBERDEN 1768)

    Sediul retrosternaliradiereacaracterul dureriiconditii de aparitie (la efort)durata crizei anginoase 3-5durerea cedeaza la administrare sublinguala de nitroglicerina in 3-5 (test patognomonic)

  • CARACTERISTICILE DURERII IN INFARCTUL MIOCARDIC

    acelasi sediu si iradiere ca in angina pectorala de care se deosebeste prin urmatoarele caracteristici:

    - apare in repaus, de cele mai multe ori noaptea;- intensitatea durerii e mare (atroce, sfasietoare);- durata mai mare de 15 ore, zile;- tratamentul cu nitroglicerina ineficient;- cedeaza doar la administrarea de morfina, opiacee- se insoteste in urmatoarele doua zile de doua semne clinice importante:febrascaderea tensiunii arteriale

  • DUREREA IN PERICARDITA

    dureri surde, prelungitelocalizate in partea inferioara a sternuluise intensifica dupa inspir profund si/sau tuseodata cu durerea bolnavul prezinta si febrala ascultatia cordului = frecatura pericardicaelectrocardiograma supradenivelarea segmentului ST in mai multe derivatiiexamenul echografic si radiologic sustin diagnosticul

  • DUREREA IN ANEVRISMUL DISECANT DE AORTA

    aparitia brusca a unei dureri intense, terebranta, prelungitasediul durerii, initial toracic anterior, ulterior iradiaza pe coloana dorsala, spre lombe si abdomen;in zilele urmatoare apare febra si prabusirea tensiunii arterialeexamenul echografic elucideaza diagnosticul

  • PALPITATIILE

    locul al treilea ca frecventa in bolile cardio-vascularedefinite diferit de bolnavicauze:

    - extracardiace 50%:efort fizicstari febrilenevrozeafectiuni endocrine (hipertiroidie, hipoglicemii)intoxicatii (alcool, tutun, cafea)unele medicamente (atropina, efedrina);anemiitulburari digestive (hernia hiatala, esofagite)- cardiace 50%:tulburari de ritmtulburari de conducereboli valvulare (stenoza mitrala)hipertensiunea arterialahipotensiunea arteriala

  • ALTE SIMPTOME CARE SUGEREAZA O AFECTIUNE CARDIACA

    tusea cardiaca:

    o tuse iritantativa, uscatase accentueaza in pozitia culcatin edemul pulmonar acut se insoteste de expectoratie rozata, albicioasacefaleea, vertijullipotimia (lesinul)

    precedat de paloare, transpiratii, tulburari auditive si vizuale, bolnavul are timp sa se asezepierdere incompleta a starii de constientapulsul si respiratia sunt incetinite, dar perceptibiledurata 2-15sfarsitul progresivelemente importante:persoane emotivecriza declansata de emotii puternicebolnavul isi revine complet

  • ALTE SIMPTOME CARE SUGEREAZA O AFECTIUNE CARDIACA

    sincopa

    - o pierdere completa a constientei aparuta brutal si de scurta durata- insotita de cadere brutala- paloare exagerata, lividitate cadaverica- oprire tranzitorie a batailor cardiace si respiratiei- daca se prelungeste apar convulsii, ulterior decesul- daca bolnavul isi revine, fata, tegumentele se recoloreaza in cateva minute, reapar pulsul si respiratia- cauzele sincopeiSd. Adams-Stokes:bloc atrio-ventricular completoprirea inimiitahicardie si fibrilatie ventricularasincope ce apar la efort: se insoteste de durere-anginoasa (stenoza aortica)sincope ce apar in hipotensiunea arteriala ortostatica)sincopa sinocarotidiana (prin presiune externa a regiunii laterale a gatului)sincopa dupa un efort violent de tuse (la astmatici, obezi)

  • INSPECTIA IN BOLILE CARDIO-VASCULARE

    Inspectia de ansamblu:

    facies mitralcoloratie palida cafea cu lapte in endocarditaturgescenta venelor jugulare (semnul lui Lewis)dansul arterial in insuficienta aortica (pulsatilitate exagerata a arterelor mari sau semnul lui Mller la nivelul amigdalelor si lueteipozitia bolnavului: ortopneea, atitudinea spectatorului de vitrina in angina pectoralaprezenta edemului cardiacInspectia regiunii precordiale:

    Prezenta socului apexian (ridicare sistolica localizata a spatiului intercostal 4-5 pe linia medioclaviculara stanga)

  • PALPAREA IN BOLILE CARDIO-VASCULARE

    Determinarea socului apexian (varful inimii)

    normal = spatiul 4-5 intercostal stanga pe linia medioclaviculara, suprafata 2-3cm,deplasare in jos si lateral (spatiul 6-7) semnifica dilatarea ventricolului stangmarire a suprafetei pe care se percepe socul apexian (soc en dme) insuficienta aorticaperceperea de freamate cardiace senzatii tactile

    determinate de vibratiile de joasa frecventa transmise peretelui toracic de la cord si vasele mari (seamana cu senzatia resimtita in palma cand palpam spinarea unei pisici care toarce)localizarefocarul mitralei

    sistolice insuficienta mitraladiastolice - stenoza mitralafocarul aortic

    sistolice stenoza aorticadiastolice insuficienta aorticafocarul arterei pulmonare

    sistolice stenoza de artera pulmonaradiastolice insuficienta de artera pulmonaramediosternal boala Roger

  • PALPAREA ABDOMINALA IN BOLILE CARDIACE

    hepatomegatia neteda, moale, dureroasa, initial reductibila ficatul de staza sau in acordeon din insuficienta cardiacarefluxul hepato-jugularbataia epigastrica a ventriculului drept (semnul lui Harzer) - pulsabilitate exagerata a ventriculului drept intre apendicele xifoid si rebordul costal stang

  • PERCUTIA IN BOLILE CARDIO-VASCULARE (Auenbrugger 1761)

    se determina prin percutie pe linia medio-claviculara dreapta limita pulmon-ficat (la marginea inferioara a coastei 5sau marginea superioara a coastei 6)prelungirea pe hemitoracele stang a orizontalei dintre ficat si pulmon pana la linia medio-claviculara stanga reprezentata de limita inferioara a matitatii cardiacemarginea dreapta a matitatii cardiace nu depaseste marginea dreapta a sternului si face un unghi drept cu marginea superioara hepatica (unghiul cardio-hepatic)marginea stanga a cordului incepe din spatiul 3 intercostal stang si merge in jos la punctul de percepere a socului apexian

  • ASCULTATIA IN BOLILE CARDIO-VASCULARE

    focarul mitral (spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara)focarul tricuspidian (baza apendicelui xifoid);focarul aortic (spatiul 2 intercostal drept, parasternal)focarul pulmonar (spatiul 2 intercostal stang, parasternal).Ascultatia se face in trei pozitiidecubit dorsal (toate focarele)decubit lateral stang (focarul mitral)in pozitie sezanda (focarul aortic)

  • ACULTATIA NORMALA A CORDULUI

    zgomotul I sincron cu socul apexian si pulsul carotidian

    determinat de inchiderea valvelor atrioventriculare (mitrala si tricuspida) la inceputul sistoleizgomotul II la inceputul diastolei

    determinat de inchiderea valvelor semilunare (aortice si pulmonare)fenomenele acustice inregistrate intre zgomotul I si II sunt in sistolafenomenele acustice inregistrate intre zgomotul II si zgomotul I sunt in diastola

  • MODIFICARI PATOLOGICE ALE ZGOMOTELOR CARDIACE

    Intarirea zgomotului I:

    la varful cordului in stenoza mitralaDecentuarea zgomotului II la baza:

    stenoza mitralahipertensiune in circulatia pulmonarapierderea elasticitatii aortei (clangor aortic)Diminiuarea intensitatii zgomotelor cardiace

    grosimea mare a peretelui toracic (obezi);enfizem pulmmonarrevarsat pericardicrevarsat pleural stangleziuni miocardicecolaps vascular

  • RITMURI IN TREI TIMPI LA ASCULTATIA CORDULUI

    fiziologice:

    dedublarea inspiratorie a zgomotului II (prin disocierea celor doua componente aortica si pulmonara)patologice:

    dedublarea permanenta a zgomotului I sau II:bloc de ramura (drept in special)hipertensiune in circulatia pulmonara (cord pulmonar cronic, stenoza mitrala)

    pocnitura (clacmentul) de deschidere a valvei mitralela 0,06 0,12 secunde de inceputului zgomotului II

    galopulpresistolic (auricular) inaintea zgomotului Iprotodiastolic (ventricular) HTA, leziuni aortice

  • SUFLURI

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended