Fileshare_Proiect Eivac Suba

7/28/2019 Fileshare_Proiect Eivac Suba

1/24

Echipamente pentru incalzire,

Ventilat si Aer Conditionat

Cap.1 Introducere


2/24

Incalzirea prin pardoseala este o solutie eleganta si eficienta pentru

incalzirea unei locuinte. Confortul termic este mult imbunatatit, se reduc

curentii de aer, instalatia este silentioasa si functioneaza la temperaturi

mici, iar aspectul estetic general al camerei este imbunatatit.

Caldura este repartizata uniform in incapere si poate fi mentinuta la un

nivel constant, prin echiparea acestor sisteme cu un termostat pentru

temperatura.

Pentru fiecare zona in parte se poate alege temperatura dorita.

Incalzirea prin pardoseala se poate face electric sau cu apa calda si poate

fi utilizat atat pentru cladiri noi cat si pentru cele in renovare, el putand fi

montat chiar peste vechea podea.

Ideea folosirii pardoselii ca terminal de incalzire nu este deloc noua.

Sisteme de acest fel, intr-o varianta primitiva, existau inca din antichitate,

in China, Egipt sau Roma. In aceste sisteme, gazele calde produse intr-un

focar erau trecute prin canale special executate sub pardoseala incaperii.

In configuratia actuala, instalatiile de incalzire in pardoseala apar la

inceputul secolului trecut.Sistemele sunt eficiente pentru asigurarea unei temperaturi

constante mai ales in zonele in care acest lucru nu poate fi obtinut cu alte

sisteme de incalzire (exemplu: balcoane, terase acoperite sau holuri).

Echiparea acestor zone cu sistemul de incalzire in pardoseala prin cabluri

va reduce si chiar va elimina problemele legate de condens, igrasie si

mucegai. La activarea sistemului, atunci cand nivelul de umiditate creste

(din cauza vaporilor de apa, dupa folosirea dusului, sau a aburilor de lagatit), peretii si pardoseala se incalzesc si se usuca mult mai usor si mai

rapid.

1.1 Avantaje

Confort: pardoseala este mereu calda, pe toata suprafata ei Estetic: singurele componente vizibile sunt termostatele montate

discret pe perete


3/24


4/24

Sa facem acum o comparatie intre incalzire electrica in pardoseala sicel traditional, cu radiatoare. Utilizand incalzirea electrica in pardoseala,aerul incalzit urca de la nivelul pardoselii, incalzind treptat aerul dincamera. In felul acesta, caldura este prezenta acolo unde ai mai marenevoie de ea, la nivelul tavanului temperatura fiind cu 4 C mai mica.Temperatura medie a camerei poate fi redusa cu cateva grade, fara arenunta la confort, dar cu economii semnificative la energie.

In cazul incalzirii cu radiatoare, aerul cald incepe sa urce de la 1mdeasupra podelei, concentrandu-se inspre tavan. Ramane aici pana candse raceste, apoi coboara transformandu-se intr-un curent rece la picioareletale semnificative la energie.

1.2 Dezavantajele


5/24

Ca orice sistem, incalzirea in pardoseala prezinta cateva

dezavantaje. Acestea sunt:

- Cladirile care se echipeaza cu astfel de sisteme trebuie sa fie bine izolate

termic - pierderi mici de caldura.

- In cazul in care cladirea nu este bine izolata si pardoseala nu poate

acoperi necesarul de caldura atunci se recomanda adopterea unui sistem

mixt, completand cu alte surse (radiatoare, ventiloconvectoare etc.)

- Inertia termica a sistemului este relativ mare (in cladirile cu ocupare

ocazionala se recomanda adoptarea unui sistem de incalzire clasic).

- Necesita calcule mai complexe in ceea ce priveste proiectarea

sistemului, comparativ cu cel traditional.

Cap. 2 Calculul necesar de caldura pentru

apartament

2.1 Calculul necesar de caldura pentru apartament

Se determina caldura necesara a fiecarei camere calculandu-se

schimbul de energie (pierderile) prin convectie si conductie cu mediul

exterior.

Necesarul global de caldura al fiecarei incaperi se determina astfel:

(1)

unde:

W]-este pierderea de caldura prin transmisie in regim termicstationar,corespunzator diferentei de temperature dintre interiolul si

exteriorul elementelor de constructive care limiteaza incaperea:

[W] (2)

unde:

-] este coeficientul de masivitate termica a elementului de

constructie;


6/24

=1 pentru elemente de constructie interioare;

=(7) pentru elemente de constructie exterioare (din TAB) functie

de coeficientul mediu de inertie termica a incaperii (I),dinnomograme,functie de caracteristicile ,c,;

S[ -suprafata fiecarui element de constructie,functie de dimensiunile

interioare.Se scad golurile (usi,ferstre);

coeficientul global de transmisie a caldurii pentru

elemental de constructie (din TAB).[] temperatura interioara de calcul (temperatura conventionala a

aerului interior) (pentru incaperi de locuit,in STAS: + 18 ).

[] temperatura spatiilor vecine incaperiii considerate (fie temperatura

conventional a aerului interior din incaperile alaturate,fie temperatura

conventional a aerului exterior).

C[m] lungimea conturului laturilor exterioare ale planului incaperii(masurate la fata interioara a peretilor la nivelul solului / pardoselii).

-coeficientul de transmisie a caldurii pe contur (din TAB.functie de

grosimia fundatiei peretilor exterior si de adancimea panzei de apa

freatica).

[ ] suprafata de pardoseala a incaperii asezata direct pe sol.

[ ] coeficient de transmisie a caldurii catre sol (din TAB.,functie de

tip pardoseala ,adancime, apa freatica).

[] temperatura solului considerate conventional +10 indifferent de

temperature aerului exterior.

-suma adaosurilor care afecteaza pierderile de caldura prin transmisie:


7/24

+ (3)

unde:

adaosul pentru orientare ,care tine cont de pierderile de caldura ale

incaperilor cu pereti exterior ( 5% functie de orientarea cea mai

defavorabila (N) din TAB.).

[%] adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci in calculul

pierderilor decaldura ale incaperilor cu pereti exteriori (+1,5% +20% din

TAB.),(nu se prevede pentru incaperi de trecere casa

scarii,camara,depozit,hale industrial,etc.)

[%] adaosul special se acorda la cladirile civile unde instalatia de

incalzire central functioneaza cu intermitenta (+10% +15% functie de

durata intreruperii din TAB.);pentru incaperii cu cerinte deosebite de

confort.

[W] este necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrate prin

rosturile ferestrelor si usilor exterioare de la temperature exterioara la cea

interioara :

[W] (4)

unde:

L[m] lungimea rosturilor usilor /ferestrelor (perimetrul elementelor mobile

ale acestora).Se poate determina din TAB.,functie de lungimea specifica a

rostului / .

i [ coeficientul de infiltratie prin rosturi,din TAB. functie de felul

usilor si ferestrelor precum si al modului de comportare a cladirilor la

actiunea vantului.

v [ ] viteza de calcul a vantului,din TAB.


8/24

U=0,36 - coeficient ce caracterizeaza cantitatea de caldura pierduta

la deschiderea unei usi.

[ ] suprafata usilor exterioare.

n[ ] numarul de deschideri ale usilor pe ora (functie de specificul

cladirii).

[] idem relatia (2) : temperature int/ext.

Calculele,conform relatiilor (1),(2),(3),(4) se sistematizeaza inTABELELE 2 si 3,pentru fiecare element de constructie al fiecarei incaperi.

Notatii : FE-fereastra exterioara; PE perete exterior; PI perete interior; Pd

pardoseala; C contur laturi exterioare.

La calculul necesarului de caldura in cazul izolarii peretilor exteriori,

pentru calculul coeficientul global de transmisie a caldurii ca s-au folosit

urmatoarele date:

Diferena de cldur este de Q=5933.7-4097,44=1836.26

Rezult c necesarul de cldur se reduce cu Q[%] = *100=30.946

Pentru proiectarea instalatiei de incalzire prin pardoseala se va

considera cazul izolatiei exterioare a peretilor apartamentului.

2.2 Alegerea elementelor incalzitoare

n funcie de necesarul de caldur din fiecare camer se aleg cablurile

incalzitoare (Anexa 1).


9/24

Cablurile sunt cu doua conductore, avand conductor de pamantare,

izolatie tip XLPE, manta din PVC si diametrul total 6.5mm

Fig.4 Cablul de incalzire

Camer Necesarul decaldur [W]

Tip cablu Putere la230V [W]

Cod

dormitor 1446.63 TXLP/2R

1700/17

1700 10022291

baie 508.852 TXLP/2R

500/17

500 10022295

camer zi 1292.8 TXLP/2R

1370/17

1370 10022290

buctrie 897.31 TXLP/2R

1000/17

1000 10022288

Tab.4 Tipurile de cabluri alese pentru ncalzirea fiecrei camere

Tip cablu Lungimeelement

[m]

Rezistentnominala[/m]

Diametruexterior[mm]

Greuatate pe

bucat[kg]

TXLP/2R

1700/17

100 31.1 7.5 6.7

TXLP/2R 500/17 29.3 105.8 7.5 2.2TXLP/2R

1370/17

80.8 38.6 7.5 5.3

TXLP/2R

1000/17

58.3 52.9 7.5 4.1

Tab.5 Caracteristicile cablurilor alese


10/24

2.3 Determinarea modului de amplasare a

elementelor incalzitoare

Pentru determinarea modului de amplasare a echipamentelor de

incalzire se calculeaza suprafetele corespunzatoare fiecarei camere care

vor fi acoperite cu elementele rezistive. Cablurile vor acoperi doar

suprafata libera a fiecarei camere (din suprafata totala a camerei se va

scade suprafetele elementelor de mobilier).

Incaperea Element demobilier

Suprafata[m2]

Suprafatatotala ocupata

[m2]

Suprafata ramasalibera Ai [m2]

Dormitor birou

calculator

1*1 6.3 11.43

Dulap haine

dublu

1*1.2

pat dublu 1.68*2.08dulap haine 1.01*0.6

Baie Cada 1.75*0.85 2.02 6.2Wc 0.45*0.6Ghiuveta 0.45*0.6

Camera de

zi

masuta

televizor

1.06*1.06 3.37 19.21

Canapea 2.5*0.9Bucatarie Aragaz 0.71*0.76 3.38 8.43

Ghiuveta 1*0.6Camaruta 1.5*1.5

Tab. 6 Suprafetele acoperite de mobilier si suprafata ramasa libera

n continuare, se estimeaza distana ntre buclele cablurilor:

Numarul de bucle al cablului pentru fiecare camere este:


11/24

unde Lci este lungimea cablului, iar li este latimea camerei. Pentru a

calcula distanta d dintre bucle, consideram aria Ai (calculata mai sus) ca

fiind aria unui dreptunghi format din latimea li si lungimea Li. De aici

rezulta formula de calcul:

Rezultatele calculelor sunt sintetizate in tabelul urmator:

Incaperea Ai[m2

] Lci [m] li [m] Ni di [m]dormitor 11.43 100 3.29 30 0.11baie 6.2 29.3 2.29 13 0.21camer zi 19.21 80.8 4.19 19 0.23buctrie 8.43 58.3 3.29 18 0.14Tab. 7 Caracteristicile dispunerii cablurilor pe suprafata pardoselii

Este prezentat modul cum sunt repartizate obiectele in camere. Tot aici

sunt descrise si materilele cu care sunt acoperite planseele de betot,

gresie,parchet.


12/24

In acest desen este prezentat obiectele sub care nu sunt pozateconductoare de incalzire.

Modul de plasare a conductoarelor incalzitoare pe suprafata fiecarei

camere este prezentata in Fig. 5. Dispunerea se realizeaza respectand

valorile minime ale distantei dintre bucle d.

Cu culoarea albastru s-au marcat pozitiile termostatelor,cu

portocaliu sa reprezentat cablul de alimentare al termostatelor, iar cu

verde pozitia tabloului de distributie. Termostatele sunt plasate la

inaltimea de 1.7 m ferite de de lumina soarelui si de curenti de aer din

exterior. Traseul cablurilor care alimenteaza cablurile incazitoare s-a

marcat cu maro. Canalul este montat pe perete si contine conductoarele

de faza, nul si nulul de protectie pentru fiecare camera.


13/24

Cap. 3 Proiectarea instalatiei electrice de

alimentare, protectie si comanda

3.1 Elaborarea schemei electrice

Varianta de realizare a schemei electrica de alimentare si de

comanda a instalatiel electrice de incalzire prin pardoseala se prezinta in

fig. 6. Notatiile sunt urmatoarele: Q intreruptorul general, F i

intreruptoarele modulare, Xi reglete, Bi termostat, K contactor, L1

faza, N nulul de lucru, PE nulul de protectie, Ei cabluri de incalzire.

Fig. 6 Schema electrica de comanda si de alimentare

Alimentarea celor patru elemente incalzitoare E1-4 este comandata

de termostate, care prin contactele NI B1-4 asigura/intrerup alimentarea

contactoarelor K1-4, a caror contacte principale sunt pozitionate pe

circuitele de alimentare a rezistentelor. Circuitul este prevazut cu

intrerupator principal Q, si intrerupatoarele F0-4 cu rol de protectie

(intreupatoarele F1-4 avand si rolul de comanda locala a alimentarii E1-4).

Alimentarea contactoarelor se realizeaza la tensiunea nominala a reteleide 230V.


14/24

Schema nu contine circuitele de comanda a iluminarii si a prizelor

3.2 Dimensionarea circuitului electric

Calculul puterii aparente se face cu relatia:

unde Pi este puterea activa consumata de fiecare cablu iar este

factorul de putere corespunzator fiecarei puteri. Avand in vedere ca

consumatorii sunt rezistivi ( ) rezulta ca Si = Pi. Intensitatea

curentului pe fiecare circuit este ,unde Un este tensiunea nominala a

retelei, avand valoarea de 230 V.

Incaperea Pi [W] Si [VA] Ii [A] St [VA] It [A]dormitor 1700 1700 7.39 4570 19.85baie 500 500 2.17camer zi 1370 1370 5.95buctrie 1000 1000 4.34Tab.8 Puterea aparenta si intensitatea curentului necesare fiecarei camere

Pentru alimentarea cablurilor de incalzire se aleg cabluri cu doua

conductoare. Din tabel, pentru valorile intensitatii curentului prin cablu I i

se alege sectiunea conductorului de 1.5 mm2.

Estimarea lungimilor necesare a cablurilor:

-traseele cablurilor se vor aseza pe perete la inaltimea de 2.5 m.

-se considera ca tabloul este pozitiona in holul de la intrare la inaltimea de2 m si la distanta de 1.5 m de peretele exterior

-distanta de la peretele fiecarei camere la capetele cablului de incalzire

este de 0.3 m

ldorm = 0.3 + 2.5 + 4.19 + 2.29 +( 3*0.125) + (3.29 1.5) + (2.5 2) =

11.945 m

lbaie= 0.3 + 2.5 + 5.39 - 3.59 +(4.19+ 2.29) +(3* 0.125) + (3.29 1.5) +(2.5 2 )= 13.745 m


15/24

lsufr = 0.3 + 2.5 + 4.19 + 0.125 + (3.29 1.5) + (2.5 2) = 9.4 m

Ibuc = 0.3 + 2.5 + (5.39 - 3.59) + 0.125+(3.29 1.5) + (2.5 2) = 7.01 m

ltot=42.1m.

In continuare, se va calcula caderea de tensiune pe cabluri

,unde li este lungimea cablului, Pi este puterea

consumatorului alimentat de cablu, = 56 [m/mm2] este conductivitatea

electrica a cuprului, iar Scab este sectiunea conductorului cablului. In mod

normal caderea de tensiune pe cablu trebuie sa fie sub 5% din valoarea

tensiunii de alimentare.

Incapere

a

Lungimea cablului de alim.

[m]

Scab[m

m2]

Caderea de tensiune pe cablu

U [%]

dormitor 12 1.5 0.9181baie 14 1.5 0.315camer zi 10 1.5 0.6166buctrie 7 1.5 0.315Tab. 9 Caderea de tensiune pe cablurile de alimentare corespunzatoare

fiecarei camere

3.3 Alegerea aparatajului

Componentele necesare se aleg din cataloagele diferitelor firme

ofertante. La Anexe sunt incluse pagini ale acestor cataloage.

Tipul cablurilor de alimentare alese: CYY produs de firma SC.IPROEB.SA

(Anexa 2)

cu urmatoarele caracteristici:


16/24

Numar

conductoar

e X

sectiune

nominala

[mm2]

Grosime

nominal

a

izolatie

[mm]

Grosime

nominala

manta

exterioar

a

[mm]

Diametru

exterior

[mm]

Masa

cupru

[kg/km]

Masa

cablu

[kg/km]

2 x 1.5 0.80 1.8 11.0 27 164Tab. 10 Caracteristicile cablurilor de alimentare

Alegerea intreruptoarelor (Anexa 4):


17/24

Tip intreruptor Sim

b.

Ii [A] IN

[A]

Curentul de rupere

[A]

Cod

intreruptor principal 1

pol+N

Q0 17.17 20 15 FAZT-B20/1N

intreruptoaremodulare

1 pol + N

F1-4 6.08 10 15 FAZT-B10/1N2.17 3 15 FAZT-B3/1N5.43 6 15 FAZT-B6/1N3.47 4 15 FAZT-B4/1N

Intrerupt. comanda 1-pol F0 1 15 FAZT-B1/1Tab. 11 Caracteristicile intrerupatoarelor alese

Alegerea contactoarelor si a regletelor si a tabloului (Anexele 7, 5 si 3):

Contactoare :

MontareaToate contactoarele se pot monta pe placa demontaj prin suruburi defixare. DILE(E)M si DILM pna la 72 A pot fi montate si prin nclichetare pesina de profil Omega de 35 mm conformIEC/EN 60715.

Interblocare mecanica.Doua elemente de fixare si o interblocare mecanica faciliteaza montajulcombinatiilor interblocate de contactoare pna la 150 A, fara necesarsuplimentar de spatiu. Interblocarea mecanica mpiedica operareasimultana a ambelor contactoare. Chiar si n conditii de soc mecanic,contactoarele nu nchid contactele simultan.Pe lnga contactoarele livrateindividual, firma Moeller ofera si combinatii gata montate:


18/24

Contactoare pentru inversare DIUL pentru 3 pna la 75 kW/400 V Contactoare pentru comutare stea-triunghi SDAINL pentru 5,5 pna la132 kW/400 V

Tipcontactor

Simbol

Circuit decomanda

Circuit de forta Nrbuc

Pret(euro)

Cod

K3WU10

230

Ki 230Vca 250 Vca 20A 2

NI

4 24.0 LA-

3K18131

Reglete :

Tip regleta Simbol Cracteristici Nr BucSI-412 xi Terminal strip threated 12pin x6,0mm2 2

Tablou:

Sunt instalatii de distributie in curent alternativ trifazat, cu patruconductoare (trei conductoare de faza si un conductor neutru ), la caresursa de energie are infasurarea in stea cu punctul neutru legat la alpatrulea conductor (nulul) si la pamant cazul reteleor cu tensiuni de400/230, 230/127 si 208/120V.Tablourile electrice din aceasta categorie sunt concepute drept tablourigenerale de distributie, tablouri principale sau tablouri secundare in cadrulretelelor de distributie radiala, cu alimentarea tablourilor in cascada.Tablourile sunt de tip cofret monobloc ,cu montare in interior si au gradulde protectie IP55 conform CEI-529. Sosirile se fac :

direct din generatoarele de joasa tensiune ;


19/24

din posturile de transformare ale retelei publice sau instalate laconsumator ; din tablouri generale de distributie.Sosirile sunt fie prin cablu fie prin sistem de distributie in bare,plecarile

sunt prin cablu.

Unitatile functionale ce echipeaza aceste tablouri sunt disjunctoaretripolare cu legaturi fata, debrosabile de pe sasiu sau cu montaj fix, cucapacitati ridicate de rupere a curentului de scurtcircuit.Conexiunile interne sunt realizate fie prin cabluri sau conductoare izolatefie prin bare conductoare pentru distributie de forta de intensitati mari(sute de amperi).

Cod tablou Dimensiuni [mm] UM Numar de randuri pret

(euro)8GB13 722 164 x 264 x 114 2 x 12 2 62.3Tab 12 Caracteristicile contactoarelor, regletelor si a tabloului

Termostatul ales este (Anexa 6):

Fig. 7 Termostatul CM927RF


20/24

Regimuri de lucru: -manual, automat, vacanta, veghe, petrecere, zile

libere

Algoritm control: - proportional + integral cu actionare on/off

Programare: - 7 zile, maxim sase trepte independente pe fiecare zi

a saptamanii

Intervale de timp: - la alegere, in pasi de 10 miunute

Functiuni aditionale: - regim lucru setari instalator pentru personalizarea

aplicatiei

Tip contact: - releu fara potential, basculant SPTD, 8(3)A la

24...230Vca

Gama de lucru: - 5...300C in pasi de 0,50C

Sensibilitate: - 0,50C

Alimentare electrica: - 230 Vca

Afisaj: - cu simboluri si mesaje in clar, iluminat albastru

deschis


21/24

4. Concluzii

Prin asigurarea temperaturii uniforme pe toata suprafatapardoselii seobtine un grad de confort net superior fata de sistemul clasic deincalzire cu

radiatoare si totodata o economie in functionare de pana la 20%prin controlultemperaturii de la nivelul pardoselii si a celei de ambient cuajutorul termostatelor. Prin sistemul de incalzire prin pardosealase obtin 24-25 grade labaza podelei, 22 grade la nivelul corpului si 20 grade la nivelultavanului; rezultade aici un consum de energie mai redus comparativ cu sistemeleclasice deincalzire cu radiatoare. Gradientul mic de temperatura nu creeaza

curenti deaer si nu ridica eventualul praf din ncapere.

Confortul termic este realizat printr-o distributie termicaoptima pe verticala caldurii.

Sistemul de incalzire electrica in pardoseala se poate utilizaatat pentrucladiri si imobile noi cat si pentru cele in stadiu de renovare, inacest ultim cazsistemul de incalzire electrica in pardoseala putandu-se monta

chiar pestepardoseala veche.Sunt foarte usor de montat si exploatat, ele pot asigura

ncalzirea uneiincinte ca unica sursa de caldura sau pot fi instalate pe zonedelimitate de


22/24

pardoseala pentru asigurarea ncalzirii locale de confort apardoselilor reciRezistentele incalzitoare sunt incastrate in pardoseala, astfel secastiga

spatiul ocupat de clasicele radiatoare, cablurile ncalzitoare suntmontate nsapa pardoselii, ofera practic posibilitati nelimitate de decorare ainteriorulu,temperatura se poate regla in fiecare incapere prin intermediultermostatuluiaferent incaperii, disparitia condensului de pe pereti.Podeaua se pastreaza mereu la o temperatura confortabila;distributieideala a temperaturii, fiabilitate 100% - sistemul nu necesita

intretinere sauconsumabile, pardoseala mereu calda pe toata suparafata,temperatura deconfort lapicioare, distributie optima a temperaturii pe verticala siposibilitate de reglare, control siprogramare exacte a climatuluiinterior, odata programat, sistemul de ncalzire va functionaautomat laparametrii doriti, pna cnd o eventuala modificare a acestora se

doreste.

Cuprins:

Cap 1. INTRODUCERE

1.1 Avantaje

1.2 Dezavantaje


23/24

Cap 2. CALCULUL NECESAR DE CALDURA

PENTRU APARTAMENT

2.1 Calculul necesar de caldura pentruapartament

2.2 Alegerea elementelor de incalzire

Cap 3. PROIECTAREA INSTALATIEI ELECTRICE

DE ALIMENTARE, PROTECTIE SI COMANDA

3.1 Elaborarea schemei electrice

3.2 Dimensionarea circuitului electric

3.3 Alegerea aparatajului

4. CONCLUZII

Bibliografie

http://www.trotusgrup.ro/


24/24

http://www.incalzireinpardoseala.euwww.incalzire-electrica.ro/www.incalzire-pardoseala.com/www.misiuneacasa.rowww.novatech-systems.ro/

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	diana-moisa
View:	235 times
Download:	0 times

Fileshare_Proiect Eivac Suba

Documents