Fișele disciplinelor anul 1 INFORMATICĂ file5 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program...

Facultatea de

Inginerie, Informatică şi Geografie

Fișele disciplinelor – anul 1

INFORMATICĂ

2018-2019

2

1. Planul de învăţământ

Anul I (2018-2019)

3

2. Fişele disciplinelor

4

Anul 1

5

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET

1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie

1.3.Departamentul Informatică şi Geografie

1.4.Domeniul de studii Informatică

1.5.Ciclul de studii Licenţă

1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică

1.7.Anul universitar 2018-2019

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele algebrice ale informaticii

2.2.Codul disciplinei INF.DF.01

2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Cherciu Mihai

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Cherciu Mihai

2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0

3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12

Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25

Tutoriat 3

Examinări 4

Alte activităţi ………

3.7.Total ore studiu individual 69

3.8Total ore pe semestru 125

3.9.Număr de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1.de curriculum Nu este cazul.

4.2.de competenţe Nu este cazul.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu tablă, laptop și videoproiector (portabile)

5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată dotată cu tablă, laptop și videoproiector

(portabile)

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar:

- instrumente algebrice în informatică – Inducție structurală. Definire prin inducție, Definire prin

recurență. Metode algoritmice în teoria numerelor. Clase de resturi. Aritmetica polinoamelor.

Structuri algebrice pentru informatică: grupuri, inele și corpuri finite. Permutări și grupuri de

permutări. Aplicații în criptografie: semnătura digitală, codul lui Huffman, coduri corectoare și

detectoare de erori

- instrumente informatice (tehnologii) suport: Geogebra

6

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de

domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea

principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1Obiectivul general al

disciplinei • Prezentarea unor noţiuni de algebră cu aplicaţii în fundamentarea

conceptelor teoretice şi algoritmice ale informaticii.

7.2 Obiectivele specifice • Cursul acoperă urmatoarele capitole: elemente de teoria mulţimilor,

mulţimi parţial ordonate, inducţie şi recursie, ordine de mărime (notaţii

asimptotice), elemente de teoria numerelor, structuri algebrice de bază, cu

accept pe semigrupuri/grupuri şi corpuri finite. În cadrul fiecărui capitol

sunt discutate aplicaţii relevante în informatică, precum: aplicaţii în teoria

codurilor, compresia datelor, criptografie, securitatea informaţiei, etc.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Mulţimi, operaţii cu mulţimi, Principiul includerii-excluderii.

Definiții inductive versus definiții prin recursie. Relații.

Închiderea tranzitivă a unei relații. Aplicații.

Prelegere folosind video-

proiector şi tablă.

2h

2. Metode algoritmice în teoria numerelor I. Divizibilitate.

Numere prime. Cel mai mare divizor comun, Congruențe,

indicatorul lui Euler. Teorema chineză a resturilor. Notații

asimptotice. Complexitatea evaluării funcțiilor. Aplicații.



2h

3. Aplicații ale teoriei numerelor în criptografie: introducere în

RSA și semnături digitale



4h

4. Semigrupuri și monoizi: definiții și exemple, semigrupuri de

cuvinte, semigrupuri ciclice, semigrupuri libere.



2h

5. Aplicații ale semigrupurilor și monoizilor în informatică:

coduri de lungime variabilă, codul lui Huffman



2h

6. Grupuri I: definiții, exemple, proprietăți elementare.

Subgrupuri. Teorema lui Lagrange. Grupuri ciclice. Grupul

Zm. Grupuri de permutări.



2h

7. Aplicații ale grupurilor în criptografie. Problema logaritmului

discret.



2h

8. Inele și corpuri: definiții și exemple, omomorfisme, corpuri

finite. Aspecte algoritmice



2h

9. Inele și algebre booleene. Funcții booleene. Forme normale

pentru funcții booleene simple. Aplicații în sinteza circuitelor



4h

10. Inelul şi algebra polinoamelor. Optimizarea algoritmilor. Prelegere folosind video-


2h

11. Spații vectoriale. Definiții și exemple. Bază și dimensiune.

Aplicații: coduri detectoare și corectoare de erori



4h

Bibliografie

1. Albu T., Ion D. Ion, Itinerar elementar în algebra superioară, Ed. All, 1997

2. Ţiplea Fl., Fundamentele algebrice ale informaticii, Ed. Polirom, 2006

3. Ion D. Ion, Bârză Silviu, Aritmetică, teoria numerelor şi metode algoritmice în algebră, Editura FRM,

2008,

7

8.2 Seminar Metode de predare Observaţii

1. Operaţii cu mulţimi. Aplicaţii ale mulţimilor finite în

informatică

Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Relaţii. Elemente de algebră relaţională aplicată Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Aplicaţii ale relaţiilor de recurenţă în studiul complexităţii

algoritmilor


4. Monoizi. Exemple din informatică. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Grupuri finite cu aplicaţii în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Aplicații ale permutărilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Evaluare pe parcurs I Lucrare scrisă 1h

8. Inele de clase de resturi Zn Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Aplicaţii ale morfismelor şi izomorfismelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Forme normale pentru funcţii booleene. Aplicarea regulilor de

calcul boolean


11. Corpuri finite şi criptografie Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Fracţii în informatică. Standardul IEEE 754 Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Aplicaţii ale polinoamelor în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Evaluare pe parcurs II Lucrare scrisă/Proiect 1h

15. Recapitulare Dezbaterea 2h

Bibliografie

1. Scherk J., Computational Algebra, Univ. Toronto, 2009, http://www.math.toronto.edu/scherk/book.pdf

2. Ion D. Ion, Bârză Silviu, Aritmetică, teoria numerelor şi metode algoritmice în algebră, Editura FRM,

2008

3. Cohen J.S., Computer Algebra and Symbolic Computation: Mathematical methods, A.K. Peters, 2003.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară (de ex.

Univ. „Alexandru Ioan-Cuza” din Iaşi, http://profs.info.uaic.ro/~fltiplea/AFCS/AFCSCourseNotes.html) și

străinătate (de ex. MIT: https://courses.csail.mit.edu/, mcs), cu standardele ARACIS şi permite

absolvenţilor să utilizeze instrumentele algebrice în dezvoltarea de noi algoritmi.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere

din nota finală

10.4.Curs Verificarea cunoștințelor teoretice la

jumătatea semestrului

Evaluare parţială I (scris) 10%

10.5.Seminar Verificarea abilităților practice la jumătatea

semestrului

Evaluare parţială II

(scris)

20%

Verificarea abilităților practice spre finalul

semestrului

Evaluare parţială III

(scris)

20%

10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 50%

10.7 Standard minim de performanţă

Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea de probleme cu complexitate medie.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

…………………. ……………………………… …………………………………..

Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,

……………………………… ……………………………………

http://www.math.toronto.edu/scherk/book.pdf

http://profs.info.uaic.ro/~fltiplea/AFCS/AFCSCourseNotes.html

https://courses.csail.mit.edu/

8

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Calcul diferențial și integral


2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Dumitru Dan

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Dumitru Dan









Tutoriat 3

Examinări 4



3.8.Total ore pe semestru 125



4.1.de curriculum • nu este cazul

4.2.de competenţe • nu este cazul


5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.

5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

9

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al

disciplinei

În cadrul disciplinei „Calcul diferențial și integral” se urmăreşte dezvoltarea

gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea

deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi

situaţii din viaţa reală: problema tangentei, determinarea vitezei şi a acceleraţiei

unui mobil, calculul lungimii unei curbe, a ariei unei suprafeţe sau a volumului

unui corp.

7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să

demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca

studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs

şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir / a unei serii de numere reale,

stabilirea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei funcţii reale (limită,

continuitate, integrabilitate), studiul proprietăţilor unui şir / unei serii de funcţii.

8. Conţinuturi


1. Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet

ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi. Şiruri de

numere reale: șiruri convergente (definiţie şi proprietăţi),

trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă

(teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro,

criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară,

puncte limită.



2h

2. Serii de numere reale: definiţii, termenul general, şirul

sumelor parţiale.



2h

3. Serii cu termeni pozitivi: criterii de convergenţă, criteriul

raportului, criteriul rădăcinii, criteriile de comparaţie, criteriul

Raabe-Duhamel, criteriul logaritmic, criteriul lui Kummer.



2h

4. Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii absolut convergente,

serii semiconvergente; serii cu termeni oarecare: criteriul

Abel-Dirichlet; operaţii cu serii de numere reale.



2h

5. Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale:

vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte, proprietăţi

topologice în corpul numerelor reale.



2h

6. Funcţii de o variabilă reală: limită şi continuitate, definiţii şi

proprietăţi, proprietatea lui Darboux.



2h

7. Funcţii de o variabilă reală: derivata, operaţii cu funcţii

derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin

superior, formula lui Taylor. Diferenţială. Construcţia

graficului unei funcţii.



2h

8. Şiruri de funcţii: convergenţa simplă, convergenţa uniformă. Prelegere folosind video-


2h

9. Serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţă simplă Prelegere folosind video- 2h

10

şi uniformă pentru serii de funcţii, criterii de convergenţă. proiector şi tablă.

10. Serii de puteri: definiţie, mulţimea de convergenţă, teoremele

Abel şi Cauchy-Hadamard, raza de convergenţă, seria Taylor

(Mac-Laurin).



2h

11. Integrala nedefinită: definiţie, proprietăţi, integrarea prin părţi,

schimbarea de variabilă, integrarea funcţiilor raţionale.



2h

12. Integrala definită: diviziune, norma unei diviziuni, sumă

Riemann, interpretarea geometrică a sumelor Riemann,

formula Leibniz-Newton, integrarea prin părţi, schimbarea de

variabilă.



2h

13. Aplicaţii ale integralei definite: aria subgraficului unei funcţii,

lungimea graficului, aria unei suprafeţe de rotaţie, volumul

corpului de rotaţie.



2h

14. Integrale improprii: definiţii, integrala în sensul valorii

principale, integrale absolut convergente, integrale

semiconvergente, criterii de convergenţă.



2h

Bibliografie

1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2010

3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2007

8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

1. Mulţimea R; şiruri de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Serii de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Serii cu termeni pozitivi Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Serii alternate şi serii cu termeni oarecare Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Elemente de topologie Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Funcţii reale: limite şi continuitate Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Funcţii reale: derivabilitate, construcţia graficului Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Şiruri de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Serii de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Serii de puteri. Dezvoltări în serie Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Integrala nedefinită Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Integrala definită Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Aplicaţii ale integralei definite Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Integrale improprii Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de


3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007

4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2007



Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi

străinătate. Ea oferă studenţilor noţiuni necesare în analiza algoritmilor şi calcul ştiinţific.

11

10. Evaluare

Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere

din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de

demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,

enunțuri,abilitatea de a da contra/exemple.

Evaluare parţială 20%

10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea

problemelor practice

Evaluare parţială 20%


10.7.Standard minim de performanţă

• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;

• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;

• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de limite de şiruri şi de funcţii, derivarea

unei funcţii, calculul unei primitive)


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

12

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Structuri de date


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. Dr. Tomescu Ioan

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. Dr. Tomescu Ioan, Lector univ. dr. Cherciu Mihai









Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Nu e cazul.

4.2.de competenţe Nu e cazul.



5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar, respectiv de laborator dotată conform cerinţelor

(CodeBlocks, gcc).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Programarea în limbaje de nivel înalt.


13

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Oferirea noţiunilor legate de structuri de date: concepţie, prelucrare,

utilitate (tip de problemǎ, structurǎ de date adecvatǎ).

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor de date fundamentale şi a

algoritmilor de bază asociaţi acestora.

• Dezvoltarea gândirii algoritmice.

• Dezvoltarea capacităţii de formalizare a datelor în structuri

corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a

algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale.

• Implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de

procesare a lor.

• Înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii

practice.

8. Conţinuturi


1. Introducere în proiectarea algoritmilor.

Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi

Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

2. Analiza şi complexitatea unui algoritm.

Evaluarea complexităţii


3. Tablouri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

4. Liste liniare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

5. Stive Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

6. Cozi Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

7. Structuri arborescente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

8. Arbori binari Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

9. Arbori binari de cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

10. Grafuri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

11. Interclasare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

12. Sortare şi cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

13. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri

externe


14. Managementul memoriei Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

Bibliografie

1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000

2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007

3. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-

Napoca, 2000

4. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001

5. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and

Searching, Addison-Wesley

6. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004

14

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

SEMINAR

1. Introducere în proiectarea algoritmilor.

Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi

Analiza şi complexitatea unui algoritm


2. Tablouri. Liste liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Stive. Cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Structuri arborescente. Arbori binari Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Arbori binari de cǎutare. Grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Sortare şi cǎutare Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri

externe. Managementul memoriei


LABORATOR

1. Programe C/Python cu tablouri liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Programe C/Python cu tablouri pătratice Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Programe C/ Python cu stive Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Programe C/ Python cu cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Programme C/ Python cu arbori Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Programme C/ Python cu grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Prezentarea portofoliului de laborator Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000

2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007

3. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-

Napoca, 2000

4. Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004

5. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001

6. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and

Searching, Addison-Wesley, 2001

7. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004

8. Necaise, R.D., Data structures and algorithms using Python, Wiley, 2011



Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii diferitelor structuri de date şi felul în care acestea se

prelucrează. Alegerea structurilor de date adecvate reprezintă un factor esențial asupra performanțelor

aplicațiilor. Aceste cunoștințe sunt indispensabile oricărui programator, indiferent de domeniu, limbaj sau

arie de aplicabilitate. Tematica abordată este în concordanță cu programul de studii de la universități de

prestigiu din țară și străinătate.

10. Evaluare


din nota finală



enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.

Evaluare parţială I 10%

10.5.Seminar /

laborator

Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea

problemelor practice (exerciții)

Evaluare parţială II 20%

15


problemelor practice (portofoliu)

Evaluare parțială III 20%



Cunoaşterea diferitelor tipuri de structuri de date, capacitatea de identificare a structurilor de date

corespunzǎtoare unor aplicaţii practice.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

16

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele programării


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. Dr. Albeanu Grigore

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. Dr. Albeanu Grigore









Tutoriat 3

Examinări 4










5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale



17

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Formarea deprinderilor de programare structurată în limbaje de programare

clasice şi moderne.

7.2. Obiectivele specifice Introducere în găndirea algoritmică. Învăţarea limbajului de programare C şi

utilizarea lui (implementarea, rularea, testarea şi depanarea programelor).

Înţelegerea limitelor limbajelor de programare. Însuşirea unui stil de

programare. Cunoaşterea celor mai importante concepte din programare.

Recunoaşterea aplicabilităţii unor algoritmi pentru probleme reale comune, de

dificultate medie.

8. Conţinuturi


1. Introducere. Limbaj algoritmic. Generalităţi

despre C


2. Organizarea datelor, tipuri de bază,

operatori, expresii


3. Instrucţiuni de control Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

4. Comunicare ecran-tastatură Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

5. Programare modulară şi funcţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

6. Tablouri şi pointeri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

7. Şiruri de caractere Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

8. Structuri, enumerări, câmpuri de biţi, uniuni Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

9. Lucrul cu fişiere Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

10. Gestionarea dinamică a memoriei Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

11. Preprocesorul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

12. Testarea, corectitudinea, complexitatea

programelor


13. Metode de elaborare a algoritmilor:

backtracking, greedy, dividae et impera,

programare dinamică


14. Recapitulare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000

2. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5th ed., 2009

3. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001

4. Kernighan B. W., Pike R., The practice of programming, Addison-Wesley, 1999

5. Kernighan B. W., Ritchie D. M., The C programming language, 2nd ed., Prentice Hall, 1988

6. Livovschi L., Georgescu H., Sinteza şi analiza algoritmilor, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1986

7. http://www.cquestions.com/

8. http://www.c-faq.com/index.html

9. http://www.eskimo.com/~scs/

10. http://www.dailyfreecode.com/

http://www.eskimo.com/~scs/

http://www.c-faq.com/index.html

http://www.infoarena.ro/



18


1. Mediul de programare CodeBlocks.

Structura programelor C. Fluxul

programului, testare, depanare. Lucrul cu

consola. Caractere speciale


2. Instrucţiuni de control Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Funcţii. Recursivitate Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Tablouri şi pointeri Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Şiruri de caractere Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Operaţii pe biţi Exemple, aplicaţii, teme 1h

7. Lucrul cu fişiere Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Evaluare la mijlocul semestrului Probă practică la calculator 1h

9. Operaţii elementare cu liste, stive, cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Aplicaţii pentru liste, stive, cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Structuri arborescente: operaţii şi proprietăţi Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Aplicaţii pe structuri arborescente Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Metoda bactracking. Metoda greedy Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Metoda dividae et impera. Metoda

programării dinamice


15. Evaluare portofoliu. Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000

2. Kernighan B.W., Ritchie D.M., The C programming language, 2nd edition. Prentice Hall, 1988

3. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5 ed., 2009

4. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001

5. http://www.infoarena.ro/

6. http://codeforces.com/problemset

7. https://www.codechef.com/problems/easy/

8. https://code.google.com/codejam

9. https://www.hackerrank.com/

10. https:/www.topcoder.com/

11. https://www.geeksforgeeks.org/c/



Sunt oferite informaţiile necesare înţelegerii fundamentelor programării, limbajului C, testării şi depanării

programelor. Sunt puse bazele gândirii algoritmice indispensabile oricărui programator, indiferent de

parcursul ulterior, către o zonă sau alta a informaticii și a limbajelor de programare folosite. Tematica este

în concordanță cu programele de învățământ de la universități de prestigiu din țară și străinătate.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Corectitudinea înţelegerii şi însuşirii

cunoştinţelor teoretice



http://codeforces.com/problemset

https://www.codechef.com/problems/easy/


https://code.google.com/codejam


https://www.hackerrank.com/



https://www.topcoder.com/

19

10.5.Seminar Corectitudinea aplicării instrumentelor

informatice în rezolvarea unei probleme

simple


Corectitudinea realizării lucrărilor de

laborator, a temelor/proiectelor propuse

Evaluare parţială III 20%

10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 50%


Capacitatea de a programa în C folosind instrucţiuni, tablouri, funcţii. Capacitatea de a concepe un algoritm

ca soluţie la o problemă de dificultate medie.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

20

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Logică matematică şi computaţională


2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Popescu Nicolae-Bodorin

2.4.Titularul activităţilor de seminar Asist.univ. dr. Poienariu Mihaela

2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare C

v

2.8.Regimul disciplinei DOB



3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator 0/28





Tutoriat 2

Examinări 4









5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.

5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de seminar dotată conform cerinţelor.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

• Programarea în limbaje de nivel înalt.

• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

• Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale.

21

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor fundamentale ale logicii matematice și

computaționale.

7.2. Obiectivele specifice Aplicarea noțiunilor logicii matematice în programare, inițiere în

Prolog.

8. Conţinuturi


1. Noţiuni introductive (principiul identităţii, al non-

contradicţiei, al terţului exclus, al raţiunii suficiente), istoric



2h

2. Relații binare (definiție, operații, proprietăți, închideri) Prelegere folosind video-


2h

3. Latici și algebre Boole (relații de ordine, latici, proprietăți și

exemple, implicația și echivalența booleană)



2h

4. Inele Boole. Structura algebrelor Boole finite. Funcții

booleene



2h

5. Sintaxa calculului propozițional Prelegere folosind video-


2h

6. Axiomatizare în formalizarea raționamentelor.

Deductibilitate sub o familie de ipoteze



2h

7. Aplicații (schema silogismului, a trecerii de la implicație la

echivalență și invers, a permutării premiselor, a negației, a

rezoluției)



2h

8. Deductibilitate globală Prelegere folosind video-


2h

9. Sistemul deducției naturale (Gentzen) Prelegere folosind video-


2h

10. Semantica calculului propozițional, interpretări Prelegere folosind video-


2h

11. Semantica sistemului deducției naturale Prelegere folosind video-


2h

12. Calculul cu predicate (structuri de ordinul I, termeni,

formule, enunțuri)



2h

13. Semantica calculului cu predicate. Deducția semantică în

calculul cu predicate



2h

14. Sinteză Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000

2. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010

3. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001

4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003

5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004

22

6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988

8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

1. Probleme de logică matematică Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Introducere în Prolog, definirea relațiilor prin fapte și reguli Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Semnificația declarativă și procedurală a programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Sintaxa și semantica programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Ordinea clauzelor și a scopurilor. Relația dintre Prolog și

logică


6. Reprezentarea listelor și operații cu liste Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Operatori și aritmetică în Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Controlarea backtrack-ingului (prevenire, tăiere) Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Negarea. Probleme cu tăiere și negare Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Structurarea informației, abstractizarea datelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Exemple de probleme – variante de rezolvare (planificarea

călătoriilor, problema celor 8 regine)


12. Exemple de probleme – variante de rezolvare (problema

unicornului, problema turnurilor din Hanoi)


13. Problema lui Einstein - variante Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Evaluare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000

2. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010

3. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001

4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003

5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004

6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988



Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și

străinătate http://www.unibuc.ro, http://www.enseignement.polytechnique.fr, şi permite absolvenţilor să

urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a

rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri,

abilitatea de a da contra/exemple.


10.5.Seminar /

laborator

Aplicarea logicii matematice în rezolvarea

informatică a problemelor logice, în Prolog.

Evaluare parţială II

(portofoliu)

30%

10.6.Evaluare finală Colocviu 60%


Cunoaşterea conceptelor fundamentale de logică matematică şi aplicarea lor la rezolvarea de probleme cu

aplicaţii în informatică.


…………………. ……………………………… …………………………………..


23

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul


2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Iorga Benedictos

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Iorga Benedictos

2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB








Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.


24

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Dobândirea de către cursanți a cunoștințelor fundamentale privind sistemele de

calcul (bazele aritmetice și logice, bazele organizaționale și funcționale) și

formarea deprinderilor de utilizare eficientă a acestora în disciplinele aferente

planului de învăţământ.

7.2. Obiectivele specifice • Însușirea de către studenți a principiilor numerice și logice ale sistemelor

de calcul precum și a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor.

• Inițiere în programarea în limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigură

întelegerea arhitecturii și funcționării unui microprocesor RISC.

• Inițiere în arhitecturile sistemelor de întreruperi, cu particularizare la

procesorul MMIX.

8. Conţinuturi


1. Codificarea informatiei

Prelegerea participativă,

dezbaterea, expunerea,

problematizarea, demonstraţia.

2h

2. Algoritmi de conversie




2h

3. Standardul IEEE 754 Prelegerea 2h

4. Structuri algebrice in informatica. Latice




2h

5. Algebre Boole. Reguli de calcul intr-o algebra Boole




2h

6. Functii booleene. Simplificarea functiilor booleene




2h

7. Circuitele sistemelor de calcul Prelegerea 2h

8. Arhitecturi clasice Prelegerea 2h

9. Arhitecturi moderne Prelegerea 2h

10. Procesorul MMIX. Setul de instructiuni Prelegerea 2h

11. Procesorul MMIX. Intreruperi. Operatii de intrare-iesire Prelegerea 2h

12. MMIXAL si simulatorul MMIX Prelegerea 2h

13. Programare imperativa in MMIX




2h

14. Programare modulara in MMIX




2h

25

Bibliografie

1. Albeanu G., Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007

2. Henessy J., Patterson D., Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002

3. Knuth D. E., Arta programarii calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu,

Editura Teora, 2005

4. Knuth D. E., MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999

5. Tanenbaum A.S., Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999


1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator.

Structura si functionarea acestora

Prezentare, discuţii şi

dezbatere.

2h

2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug

(Windows). Implementarea algoritmilor de conversie a

bazelor pentru numere intregi

Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor

de calcul din laboratorul de informatica.


dezbaterea.

2h

4. Aritmetica in precizie multipla Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

5. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si

optimizarea circuitelor


dezbaterea.

2h

6. Principalele entitati ale sistemelor de operare care

functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere

Windows


dezbaterea.

2h

7. Principalele entitati ale sistemelor de operare care

functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere

Linux/Unix


dezbaterea.

2h

8. MMIXAL, simulatorul MMIX. Ciclul de viata al

programelor scrise in limbaj de asamblare.


dezbaterea.

2h

9. Programe MMIX cu structura liniara Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

10. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt.

Probleme cu date simple


dezbaterea.

2h

11. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX.

Probleme cu tablouri


dezbaterea.

2h

12. Operatii de intrare-iesire in MMIX. Probleme cu fisiere Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

13. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si

devierilor.


dezbaterea.

2h

14. Comunicarea MMIX-C. Exerciţiul, discuţiile şi

dezbaterea.

2h

Bibliografie (facultativă)

1. Böttcher A., Das MMIX-Buch, Springer, 2002

2. Ceruzzi P.E., A history of modern computing, MIT Press, 2003

3. Stallings W., Computer organization and architecture. Designing for Performance, Prentice Hall, 2003



Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru operarea și programarea sistemelor de calcul moderne și pune

bazele teoretice și aplicative utile în alte discipline din planul de învățământ precum: Sisteme de operare,

Rețele de calculatoare etc.

26

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea





• Capacitatea de a utiliza informația codificată binar, octal și hexazecimal.

• Capacitatea de a utiliza un sistem de calcul.

• Capacitatea de a concepe algoritmi și de a-i implementa în programe MMIX de complexitate medie.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

27

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică I

2.2.Codul disciplinei INF.DC.01

2.3.Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar Departamenrul EFS

2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB


3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3.lucrări practice 1

3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6. lucrări practice 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren


Tutoriat

Examinări 1









5.1.de desfăşurare a cursului

5.2.de desfăşurare a lucrărilor

practice

Sală de jocuri cu dotări adecvate: fileu, stâlpi de susţinere, antene de

delimitare a spaţiului de joc, mingi, bănci de gimnastică, scări fixe.

Sală de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică, oglinzi,

gantere, stepere, casetofon.

28


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea

capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri

diverse.



disciplinei

Însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice

prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice jocului de

volei, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate.

7.2. Obiectivele specifice • Întărirea stării de sănătate a organismului.

• Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară.

• Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei

pentru sănătate, competiţie şi recreere.

• Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale.

• Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a

activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea

omului.

8. Conţinuturi

8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

VOLEI

1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea cunoştinţelor (2

ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda exersării

- verificarea

fondului motric

2. Învăţarea poziţiilor şi a deplasării în teren. Învăţarea pasei

cu două mâini de sus din faţă. Învăţarea aşezării în teren la

primirea şi efectuarea serviciului în cadrul modelului I de

joc (2 ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda globală

- accent pe

poziţiile

fundamentale

3. Învăţarea pasei cu două mâini peste cap. Învăţarea

organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc.

Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

- metoda globală

- metoda exersării

- formarea

deprinderilor

specifice jocului

de volei

4. Învăţarea loviturii de atac procedeu drept. Învăţarea

serviciului de jos din faţă (2 ore)

- explicaţie –

demonstraţie a temelor

de lecţie

- formarea

deprinderilor

specifice jocului

de volei

5. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I

de joc (M I). Învăţarea loviturii de atac – procedeu drept.

Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda exersării

- formarea

stereotipului

motric specific

29

jocului de volei

6. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă şi peste cap.

Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I

de joc. Învăţarea preluării cu două mâini de jos din faţă (2

ore)

- explicaţie -

demonstraţie

- metoda exersării

- formarea

stereotipului

motric specific

jocului de volei

7. Verificare practică: pasa cu două mâini de sus spre înainte

şi peste cap; serviciul de jos din faţă (2 ore)

- Evaluare practică Evaluarea

însuşirii formării

stereotipului

motric

Bibliografie

1. Cojocaru A, Ioniţă M., Volei – caiet de lucrări pracrice, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

2005

2. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008

3. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Bucureşti, Federaţia Română Sportul Pentru

Toţi, 2003

4. Niculescu G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008

5. Solomonov O., Solomonov D., Curs de metodica predării voleiului, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de

Mâine, 1998

6. Stoenescu G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Bucureşti, Ed. ISPE, 2000



Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de

la cluburile şi asociaţiile sportive.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs

10.5.Seminar

10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%


Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tactice individuale în atac şi în apărare

specifice jocului de volei; gimnastică aerobică.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

30

FIŞA DISCIPLINEI



1.2.Facultatea Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie

1.3.Departamentul Departamentul de Informatică şi Geografie






2.1.Denumirea disciplinei Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială


2.3.Titularul activităţilor de

curs

Lector univ. dr. Dumitru Dan

2.4.Titularul activităţilor de

seminar

Lector univ. dr. Dumitru Dan

2.5.Anul de studiu 1 2.6Semest

rul

2 2.7 Tipul de evaluare E 2.8Regimul

disciplinei

DOB

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2/

0

3.4 Total ore din planul de învăţământ 5

6

din care: 3.5 curs 2

8

3.6 seminar/laborator 28

/0

Distribuţia fondului de timp or

e



Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28

Tutoriat 2

Examinări 4


3.7 Total ore studiu individual 94

3.9 Total ore pe semestru 150

3.10 Număr de credite 6


4.1 de curriculum • nu este cazul

4.2 de competenţe • nu este cazul

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor

31

6. Competenţele specifice acumulate C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

• Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă

de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu

respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor algebrice şi

geometrice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în

modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală:

calcul de lungimi, arii şi volume; probleme legate de poziţii ale

unor drepte faţă de plane sau faţă de alte drepte; probleme de

tangenţă, etc.

7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să

enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate dea lungul

semestrului, să aplice în mod optim tehnicile şi metodele

prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu, să prezinte

interpretările din punct de vedere geometric a diverselor noţiuni de

algebră liniară prezentate în prima parte a cursului; să-şi însuşească

noţiunile de geometrie afină şi euclidiană prezentate via algebra

liniară, să fie capabili să recunoască şi să utlizeze tipurile de

aplicaţii afine studiate; să calculeze distanţe, unghiuri; să clasifice

hipercuadricele din punct de vedere afin sau metric; să aducă la

forma canonică conicele şi cuadricele. Să determine triedrul lui

Frènet într-un punct regulat al unei curbe pe o suprafaţă; să

calculeze prima şi a doua formă fundamentală a unei suprafeţe; să

clasifice tipurile de puncte ale unei suprafeţe. Să calculeze

curburile, liniile de curbură asimptotice şi geodezice ale unei

suprafeţe.

8. Conţinuturi


1. Spaţii vectoriale. Subspaţii vectoriale. Operaţii cu

subspaţii vectoriale. Interpretări geometrice.

Prelegere participativă,

dezbatere, expunere,

problematizare.

2h

2. Sistem liniar independent. Sistem de generatori.

Combinaţii liniare. Baze şi repere. Matricea de

schimbare a bazei. Dimensiune unui subspaţiu.



problematizare.

2h

3. Aplicaţii liniare. Imaginea şi nucleul unei aplicaţii

liniare. Exemple de aplicaţii liniare: proiecţia,

simetria.



problematizare.

2h

4. Vectori şi valori proprii. Forme biliniare şi forme

pătratice. Reducerea formelor pătratice la forma



2h

32

canonică. problematizare.

5. Spaţii vectoriale euclidiene. Subspaţii vectoriale

ortogonale. Complementul ortogonal al unui

subspaţiu vectorial euclidian.



problematizare.

2h

6. Baze ortogonale şi ortonormate. Procedeul de

ortogonalizare Gram-Schmidt.



problematizare.

2h

7. Aplicaţii ortogonale: proiecţii ortogonale, simetrii

ortogonale, rotaţii.



problematizare.

2h

8. Spaţii afine. Combinaţii afine. Repere afine şi

carteziene. Subspaţii afine. Operaţii cu subspaţii

afine. Ecuaţiile varietăţilor liniare.



problematizare.

2h

9. Aplicaţii afine. Grupul afin. Translaţii, omotetii,

simetrii. Spaţii euclidiene. Varietaţi liniare

perpendiculare.



problematizare.

2h

10. Conice în R^2. Cuadrice în R^3 Prelegere participativă,


problematizare.

2h

11. Geometria diferenţială a curbelor în spaţiu:

Reprezentarea curbelor în spaţiu. Elementul de arc şi

lungimea unui arc de curbă în spaţiu. Triedrul lui

Frènet asociat unei curbe în spaţiu. Curbura şi

torsiunea unei curbe în spaţiu.



problematizare.

2h

12. Geometria diferenţială a suprafeţelor. Reprezentarea

unei suprafeţe. Plan tangent la o suprafaţă. Prima

formă pătratică fundamentală.



problematizare.

2h

13. A doua formă pătratică fundamentală a unei

suprafeţe. Curbura normală. Curbura geodezică.

Curburile totală şi medie ale unei suprafeţe.



problematizare.

2h

14. Linii de curbură pentru o suprafaţă. Liniile

asimptotice şi geodezice ale unei suprafeţe.



problematizare.

2h

Bibliografie

1. Duda I., Dunca A., Lecții de geometrie analitică, Ed. Fundației România de Mâine, 2007

2. Duda I., Grădinaru S., Lecții de geometrie diferențială, Ed. Fundației România de Mâine, 2007

3. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de

Mâine, 2010

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1 Spaţii vectoriale. Exerciţii 2h

2 Baze, dimensiune. Exerciţii 2h

3 Aplicaţii liniare Exerciţii 2h

4 Vectori şi valori proprii Exerciţii 2h

5 Spatii vectoriale euclidiene. Exerciţii 2h

6 Baze ortogonale şi ortonormate. Aplicaţii ortogonale. Exerciţii 2h

7 Spaţii afine. Exerciţii 2h

8 Aplicaţii afine. Exerciţii 2h

9 Conice. Exerciţii 2h

10 Cuadrice. Exerciţii 2h

11 Curbe în spaţiu. Exerciţii 2h

33

12 Suprafeţe. Prima formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h

13 A doua formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h

14 Linii de curbură, linii asimptotice şi geodezice. Exerciţii 2h

Bibliografie

1. Duda I., Grădinaru S., Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007

2. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de

Mâine, 2010

3. Ornea L., Turtoi A., O introducere în geometrie, Ed. Theta, 2000



Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor, calcul numeric,

geometrie computațională, grafică pe calculator.

10. Evaluare


din nota

finală


demonstrare a rezultatelor teoretice: definitii,

enunturi, abilitatea de a da contra/exemple.









• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcule cu vectori)


…………………. ………………………………

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

………………………………

……………………………………

34

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Probabilități și statistică


2.3.Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Ioan Rodica

2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf. Univ. dr. Ioan Rodica









Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe




• Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

35

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Prezentarea noțiunilor și rezultatelor de bază din teoria probabilităților și

aplicarea acestora în studiul altor discipline: statistică, optimizări, fiabilitate.

7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să

demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului, să aplice în mod

optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar / laborator pentru:

aplicații la proprietățile probabilităților, aplicații în cazul repartițiilor clasice,

aplicații la diverse tipuri de convergență; aplicarea legii numerelor mari.

Studenţii vor exersa prin intermediul limbajului R, pe exemple concrete,

utilizarea noţiunilor de teoria probabilităţilor predate la curs, precum şi diferite

metode ale statisticii descriptive, de organizare şi prezentare a datelor primare

(frecvenţe relative şi frecvenţe cumulate; proporţii; distribuţii de frecvenţe;

reprezentarea grafică a variabilelor aleatoare; măsuri ale tendinţei centrale;

măsuri ale variaţiei; măsuri ale poziţionării) şi pregătire a acestora în vederea

analizelor statistice (intervale de încredere pentru: medii, proporţii, dispersii;

teste de semnificaţie pentru medii, proporţii, dispersii; inferenţe asupra a două

populaţii; asocierea variabilelor calitative: testul hi-pătrat etc).

8. Conţinuturi


1. Mulţimi. Algebră boole, σ-algebră boole, corp de părţi, σ-

corp de părți



2h

2. Câmp de evenimente, câmp de probabilitate, probabilitate

condiţionată



2h

3. Variabile aleatoare şi repartiţii, funcţia de repartiţie Prelegere folosind video-


2h

4. Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare;

corelaţie şi coeficient de corelaţie



2h

5. Tipuri de convergenta. Legea numerelor mari: forma slabă si

forma tare



2h

6. Teorema de unicitate a funcțiilor caracteristice, teorema de

continuitate. Funcții generatoare



2h

7. Repartiții clasice discrete: Bernoulli, Poisson,

hipergeometrică



2h

8. Repartiţii clasice continue: normală, gamma, beta, student,

exponenţială



2h

9. Teorema limită centrală Prelegere folosind video-


2h

10. Selecţie dintr-o populaţie normală. Selecţie dintr-o populaţie

finită



2h

11. Estimari corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate,

de dispersie minimă, suficiente



2h

12. Metode de estimare: metoda verosimilităţii maxime, metoda Prelegere folosind video- 2h

36

momentelor, metoda celor mai mici pătrate proiector şi tablă.

13. Intervale de încredere Prelegere folosind video-


2h

14. Dreaptă de regresie Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998

2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000

3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

1997

4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999

5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006

6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1966

7. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011

8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985

9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1970

10. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006

11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România

de Mâine, 2007

12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2007

13. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004

14. http://www.r-project.org

8.2.Seminar Metode de predare Observaţii

1. Operaţii cu evenimente Exemple, aplicaţii, teme 1h

2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula

probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui

Boole


3. Operaţii cu variabile Exemple, aplicaţii, teme 1h

4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartitţe,

momente, inegalitatea lui Cebîşev


5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă Exemple, aplicaţii, teme 1h

6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii

numerelor mari


7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de

momente


8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice Exemple, aplicaţii, teme 1h

9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie

dintr-o populaţie normală


10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor Exemple, aplicaţii, teme 1h

11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda

verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor

mai mici patrate


12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei

normale când dispersia este sau nu necunoscută


13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei

normale


14. Aplicaţii în determinarea unei drepte de regresie Exemple, aplicaţii, teme 1h

37

Laborator Metode de predare Observaţii

1. Operaţii cu evenimente. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula

probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui

Boole. Aplicaţii în R.


3. Operaţii cu variabile. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartiţie,

momente, inegalitatea lui Cebîşev. Aplicaţii în R.


5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii

numerelor mari. Aplicaţii în R.


7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de

momente. Aplicaţii în R.


8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie

dintr-o populaţie normală. Aplicaţii în R.


10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor.

Aplicaţii în R.


11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda

verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor

mai mici patrate. Aplicaţii în R.


12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei

normale când dispersia este sau nu necunoscută. Aplicaţii în

R.


13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei

normale. Aplicaţii în R.


14. Determinarea unei drepte de regresie. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h

Bibliografie

1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998

2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000

3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

1997

4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999

5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006

6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1966


8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985

9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1970


11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România

de Mâine, 2007

12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,

2007





38

Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al teoriei

probabilităților. Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu aplicaţii concrete utilizând limbajul R.

Se pun astfel bazele formării ca analist de date.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator




Utilizarea sistemului R pentru a rezolva

probleme practice

Evaluare parţială III 20%





• studentul este capabil să efectueze raţionamente şi calcule simple (operaţii cu evenimente; operaţii cu

variabile aleatoare; calcul de coeficient de corelaţie, covarianţă, valori medii condiţionate, momente de

selecţie; selecţie dintr-o populaţie normală, verificarea proprietăţilor estimatorilor, aflarea intervalului

de încredere pentru parametrii repartiţiei normale; Aplicaţii în limbajul R. )


…………………. ……………………………… …………………………………..

Data avizării în Departament: Semnătura Directorului de Departament,

……………………………… ……………………………………

39

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de operare












Tutoriat 2

Examinări 4






4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor (sistem de operare tip

Unix, gcc).


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

• Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice.


40

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei • Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a

sistemelor software.

• Realizarea unor proiecte informatice dedicate.

• Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea

aplicaţiilor informatice.

• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a

mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice.

• Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte

interdisiciplinare.

• Identificarea și explicarea modelelor informatice de bază, adecvate

domeniului de aplicare.

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor

de funcţionare a sistemelor de operare.

• Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de

operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură,

subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.

• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să

administreze sisteme de operare de tip UNIX şi să dezvolte

aplicaţii de sistem în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie

şi sincronizare.

8. Conţinuturi


1. Introducere în studiul sistemelor de operare Prelegere folosind video-


2h

2. Arhitectura sistemelor de operare Prelegere folosind video-


2h

3. Serviciile sistemelor de operare. Api-ul sistemelor Unix/Win32 Prelegere folosind video-


2h

4. Procese şi fire de executie Prelegere folosind video-


2h

5. Managementul procesoarelor. Schema generala de planificare Prelegere folosind video-


2h

6. Algoritmi de planificare a proceselor Prelegere folosind video-


2h

7. Mecanisme de comunicare între procese Prelegere folosind video-


2h

8. Detecţia şi evitarea interblocărilor, primitive de aşteptare şi

sincronizare, mutex, semafoare, secţiuni critice



2h

9. Problema producător – consumator, problema filosofilor

chinezi, scriitori-cititori



2h

41

10. Managementul memoriei. Segmentare. Paginare. Memorie

virtuală. Algoritmi de înlocuire a paginilor



2h

11. Sistemul de gestiune a fişierelor. Sisteme de fişiere Prelegere folosind video-


2h

12. Securitatea şi protecţia datelor în sisteme de operare Prelegere folosind video-


2h

13. Sisteme de operare distribuite Prelegere folosind video-


2h

14. Studii de caz: Linux / Windows Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server

2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012

2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012

3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, John Wiley & Sons, 2009

4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004

5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004

6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson, 2007

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii

1. Instalare sisteme de tip UNIX, utilizarea maşinii virtuale Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. UNIX shell Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Configurare, instalare şi configurare aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Utilizarea compilatoarelor, compilare kernel drivere şi

aplicaţii


5. Funcţii UNIX, aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Construcţie de biblioteci de funcţii Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Partajarea memoriei, comunicare prin mesaje Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Primitive de aşteptare şi sincronizare Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Problema producător – consumator. Problema scriitori –

cititori


10. Cina filosofilor chinezi Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Sisteme de fişiere. Operaţii cu fişiere şi directoare Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Protecţia datelor în sisteme Unix. Administrare drepturi Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Protecţia serverelor Unix în reţea Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentare Linux, Windows Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server

2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012

2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012

3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, 8th ed., John Wiley & Sons,

2009

4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004

5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004 6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson Education. Inc.,

2007



Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al sistemelor de operare. Laboratoarele urmăresc să

familiarizeze studenţii cu instalarea şi administrarea sistemelor de operare moderne de tip UNIX (FreeBSD,

http://www.amazon.com/Mark-E.-Russinovich/e/B001IGNICC/ref=sr_ntt_srch_lnk_1?qid=1342083119&sr=8-1

http://www.amazon.com/Windows-Internals-Part-Covering-Server/dp/0735648735/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1342083119&sr=8-1&keywords=windows+internals+6th+edition









42

AIX, Solaris), utilizate în companii medii şi mari (telecomunicaţii, distribuţie de date).

10. Evaluare


din nota finală










• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.

• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.

• Studentul este capabil să opereze cu sistemele de operare de tip server sau desktop.

• Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C/C++ și să creeze aplicaţii de prelucrare pe sisteme

de tip UNIX.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

43

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Limba engleză



2.4.Titularul activităţilor de seminar Departamentul de limbi străine

2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB








Tutoriat 1

Examinări 2












Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

44

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a

capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de

comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.



disciplinei

Obiectivul general al acestui curs este de a furniza informaţiile necesare astfel

încât studentul să poată aplica eficient cunoştinţele dobândite în diferite

domenii în care utilizează limba engleză la nivel general sau academic:

• Domeniul personal, unde studentul este tratat ca individ cu familie şi

prieteni angajat în diferite practici individuale precum lectura,

urmărirea unui anumit interes sau hobby, etc.

• Domeniul public, în care studentul este tratat ca membru al unei

comunităţi, angajat în tranzacţii de diferite tipuri în scopuri variate.

• Domeniul ocupaţional, în care studentul este angajat cu loc de muncă.

• Domeniul educaţional, în care studentul este angajat într-un proces

educaţional instituţionalizat.

7.2. Obiectivele specifice Cursul vizează îmbunătăţirea nivelului limbii engleze de la B2 la C1 (conform

descriptorilor Cadrului european de referinţă), asigurând un progres important

la nivelul:

• vocabularului

• structurilor sintactice

• compoziţiei

• conversaţiei

8. Conţinuturi


- - -


1. (2h)

A. English in Use

Nouns, Determiners, and Pronouns

nouns (plurals)

articles (a, an, the)

possessive adjectives

possessive and reflexives pronouns

empty subjects (there and it)

B. Vocabulary

Cause and effect

Seminarul presupune o interacţiune

permanentă cu studenţii şi între studenţi.

Se utilizează echipament modern:

prezentări power point, slides, sesiuni

audio şi video.

Suport de curs

Handouts

2. (2h)

A. English in Use

Verbs Present and Past

Present simple

Present continuous

Past simple and used to

Past continuous

Verbs rarely used in the continuous

B. Vocabulary





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

45

Cause and effect

3. (2h)

A. English in Use

Perfect Forms

Present perfect simple

Present perfect and past simple

B. Vocabulary

Computer Architectures





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

4. (2h)

A. English in Use

Perfect Forms

Present perfect continuous

Past perfect simple

Past perfect continuous

B. Vocabulary

Computer Science





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

5. (2h)

A. English in Use

Means of Expressing Futurity

B. Vocabulary

Algorithms and Programming Languages





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

6. (2h)

A. English in Use

Imperative, Conditional, and Passive

Imperative

Conditional (type 1, type 2)

B. Vocabulary

Operating Systems





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

7. (2h)

A. English in Use

Imperative, Conditional, and Passive

Conditional (type 3, mixed)

Passive

B. Vocabulary

Computer Networks





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

8. (2h)

A. English in Use

Special Verbs

make and do

get

say, tell, and ask

bring, take, and fetch

B. Vocabulary

Mathematics for CS





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

9. (2h)

A. English in Use

Modals

B. Vocabulary

Computer Graphics





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

10. (2h) Seminarul presupune o interacţiune Suport de curs

46

A. English in Use

Modals

B. Vocabulary

Software Engineering




audio şi video.

Handouts

11. (2h)

A. English in Use

Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and

Prepositions

adjectives

adverbs

comparative and superlative adjectives and

adverbs

B. Vocabulary

Artificial Intelligence





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

12. (2h)

A. English in Use

Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and

Prepositions

modifiers

number quantifiers

amount quantifiers

space prepositions

time prepositions

B. Vocabulary

Internet and Web Programming





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

13. (2h)

A. English in Use

Structure of Sentences, Clauses, and

Phrases

clauses

questions

answers and tag questions

reporting speech

B. Vocabulary

Mobile Computing





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

14. (2h)

A. English in Use

Structure of Sentences, Clauses, and

Phrases

relative clauses

infinitives and gerunds

phrasal verbs

B. Vocabulary

System Security





audio şi video.

Suport de curs

Handouts

Bibliografie

OBLIGATORIE/MINIMALĂ:

• Şerban D., Drăguşin D., 2007: English Practical Course for Second Year Students, Ed. Fundaţiei

România de Mâine

• Gălăţeanu-Fârnoagă G., Comişel E., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Omegapress, 1995

• Leviţchi L., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Teora, 1994

47

• Graver G. B., Advanced English Practice, Oxford University Press, 1994

• Wellman G., Wordbuilder, Heineman, 1998

SUPLIMENTARĂ:

• Collins C., English Grammar, Harper Collins Publishers, 1990

• Evans V., Successful Writing Proficiency, Express Publishing, 1998

• Lott H., Real English Grammar, Marshall Cavendish, 2005

• Swan M., Baker D., Grammar Scan, Oxford University Press, 2008

• Vince M., Advanced Language Practice, Macmillan, 2003

Dicţionare: Leviţchi L., Dicţionar Român-Englez, Gramar, 2000 Longman Activator, Cambridge, 1995 Oxford Advanced Learner, OUP, 1995 Oxford Dictionary of Phrasal Verbs, OUP, 1993 Cambridge Advanced Leraner’s, CUP, 2008 The Penguin English Dictionary (Dicţionar explicativ al limbii engleze), Litera Internaţional, 2005 Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary, Gramercy Books, 1994 Webster’s Synonyms, Antonyms and Homonyms, Crescent Books, 1994



Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a

programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi

angajatori.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Nu se aplică

10.5.Seminar /

laborator

Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor

învăţate reflectate în rezolvarea corectă a

exerciţiilor practice supuse evaluării.

Producerea unui discurs oral corect şi coerent.

Evaluare parțială 20%



Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale / lexicale

dintr-o carte de specialitate scrisǎ în limba englezǎ din lista bibliografică a cursului de Fundamentele

programării, din anul I, semestrul I).


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

48

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică II



2.4.Titularul activităţilor de seminar Departamentul EFS

2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB


3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3 lucrări practice 1

3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6 lucrări practice 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren


Tutoriat

Examinări 1






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a lucrărilor practice Sala de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică,

oglinzi, gantere, stepere, casetofon.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

49

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea

capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri

diverse.



disciplinei

Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor practico-

metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi

perfecţionarea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice, contribuind

la dezvoltarea nivelului general de motricitate.

7.2. Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă,

globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte

integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea

efectelor de compensare a activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru

integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii,

element esenţial pentru sănătatea omului.

8. Conţinuturi


Bibliografie

8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii

1. Particularităţile tehnice şi metodice predării mişcărilor

gimnice din conţinutul programelor de gimnastică aerobică:

variante de deplasare, paşi de bază şi specifici diferitelor

tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaţi, paşi

în „V”, paşi încrucişaţi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de

dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans modern),

combinaţii cu paşi variaţi.

Explicaţie, demonstraţie,

metoda exersării

8h

2. Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea

schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii,

îmbunătăţirea mobilităţii articulare, dezvoltarea coordonării,

îmbunătăţirea forţei musculare): mişcări conduse la nivelul

membrelor superioare; mişcări conduse la nivelul trunchiului;

mişcări conduse la nivelul membrelor inferioare

Explicaţie, demonstraţie,

metoda exersării

6h

Bibliografie

1. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Federaţia Română Sportul Pentru Toţi, 2003

2. Niculescu, G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008

3. Stoenescu, G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Ed. ISPE, 2000



Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de

la cluburile şi asociaţiile sportive.

10. Evaluare


din nota finală

50

10.4.Curs

10.5.Seminar

10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%


Cunoaşterea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

51

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Limbaje formale și compilatoare


2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore

2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore

2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP



3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator 0/28





Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (gcc, Flex, Bison).


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale


Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.


Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

52

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din

teoria limbjelor formale și a compilatoarelor, înțelegerea utilitǎții acestora

în formalizarea anumitor fenomene, domenii ale ştiinței şi tehnicii.

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie

regulată, automat finit, automat push-down, gramatică formală, gramatică

liniară, gramatică independentă de context.

• Evidenţierea legăturii dintre noţiunile menţionate mai sus şi compilatoare.

• Elaborarea unor algoritmi de operare cu noțiunile teoretice specifice

domeniului.

8. Conţinuturi


1. Introducere despre compilatoare - structură generală, fazele

compilării (analiză lexicală, analiză sintactică, tabele de

simboluri, interpretoare, verificarea tipurilor, generarea

codului intermediar, generarea codului mașinii, alocarea

regiștrilor, apelurile funcțiilor, analiză și optimizare,

gestionarea memoriei, compilarea compilatoarelor).



2h

2. Alfabet. Cuvânt. Limbaj. Operaţii cu limbaje. Mulţimi

regulate şi expresii regulate



3. Gramatici formale. Clase de gramatici. Arbori de derivare,

ambiguitate şi recursivitate.



4. Noțiuni despre automate: AFD, AFN, expresiile regulate, stări

accesibile, stări utile.



2h

5. Transformări asupra gramaticilor formale Prelegere folosind video-


2h

6. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii

cu limbaje.



2h

7. Introducere în analiza lexicală și sintactică Prelegere folosind video-


2h

8. Automate pushdown şi limbaje independente de context Prelegere folosind video-


2h

9. Analiză top-down Prelegere folosind video-


2h

10. Analiză bottom-up Prelegere folosind video-


2h

11. Specificarea sintaxei limbajelor. Limbajul C Prelegere folosind video-


2h

12. Translatoare sintactice și cod intermediar Prelegere folosind video-


2h

13. Optimizare și generarea codului Prelegere folosind video-


2h

53



2h

Bibliografie

1. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009.

2. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons,

Inc., 2001.

3. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and

Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.

4. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.

5. Mogensen T. E., Basics of Compiler Design, lulu.com, 2010

6. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.

7. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.

8. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006


1. Introducere în Flex și Bison Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Expresii regulate Exemple, aplicaţii, teme 4h

3. Scanare (simplă, pe fișiere multiple, pe fișiere din fișiere) Exemple, aplicaţii, teme 4h

4. Tabele de simboluri și generator de concordanțe Exemple, aplicaţii, teme 4h

5. Determinarea referințelor încrucișate Exemple, aplicaţii, teme 4h

6. Construirea unui calculator pentru AST Exemple, aplicaţii, teme 4h

7. Construirea unui calculator avansat (cu variabile, atribuiri,

comparări, controlul fluxului, funcții, tratarea erorilor)


8. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Aho A. V., Lam M. S., Sethi R., Ullman J. D., Compilers: Principles, Techniques, and Tools, 2nd ed.,

Pearson – Addison - Wesley, 2007

2. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009.

3. Atanasiu A., Mateescu Al., Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, 1990.

4. Atanasiu A., Raiciu D., Sion R. şi Mocanu I., Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru aplicaţii,

MATRIX ROM, Bucureşti, 2002.

5. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons,

Inc., 2001.

6. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and

Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.

7. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.

8. Levine J. R., Mason T., Brown D., lex & yacc, O’Reilly, 1992

9. Levine J., flex & bison, O’Reilly, 2009

10. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.

11. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.

12. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006



Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor specifice teoriei limbajelor formale şi utilitǎții

acestora în modelarea compilatoarelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la

universităţi de prestigiu din ţară și străinătate (https://www.kcl.ac.uk, http://www.cse.scu.edu,

http://www.cs.ubbcluj.ro/) şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

54

10. Evaluare


din nota finală






problemelor practice, folosind




Cunoaşterea conceptelor de expresii regulate, limbaje și gramatici formale, analiză lexicală, analiză

sintactică etapele compilării, cu exemplificări elementare.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

55

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Automate, calculabilitate și complexitate




2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP


3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2

3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/Laborator 0/28





Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale




Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

56

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază în

teoria automatelor, teoria complexității, teoria calculabilității.

7.2. Obiectivele specifice • Prezentarea noțiunilor fundamentale din teoria automatelor (AFD, AFN,

pushdown, echivalențe, expresii regulate, limbaje și gramatici regulate,

neregulate, independente de context, FNC), teoria complexității (măsuri ale

complexității în timp și spațiu, analiza algoritmilor, mașini Turing) și a

calculabilității (decidabilitate, clase de probleme P, NP, relația dintre ele,

completitudine, nerezolvabilitate). Oferirea conceptelor fundamentale

înțelegerii formalizării informaticii, a eficienței algoritmilor și a ierarhizării

problemelor în funcție de complexitatea rezolvabilității lor.

8. Conţinuturi


1. Introducere în teoria automatelor, teoria complexității,

teoria calculabilității



2h

2. Automate finite deterministe (definiție, exemple, descriere,

limbaj regulat, clasa limbajelor regulate)



2h

3. Nedeterminism (automate finite nedeterministe, echivalența

dintre AFD și AFN, închiderea la operații regulate).



2h

4. Expresii regulate (definiție formală, echivalența cu

automatele finite), limbaje neregulate (lema de pompare

pentru limbaje regulate)



2h

5. Limbaje independente de context (definiție, exemple,

gramatici independente de context, forma normală

Chomsky)



2h

6. Automate pushdown (definiție, exemple, echivalența cu

gramaticile independente de context)



2h

7. Probleme și algoritmi Prelegere folosind video-


2h

8. Complexitate în timp, măsuri ale complexității, analiza

algoritmilor. Complexitate în spațiu



2h

9. Mașini Turing (definiții, exemple, variante: simplă, cu mai

multe benzi, nedeterministă), algoritm, teza Church-Turing,

mașina Turing universală



2h

10. Decidabilitate (probleme, limbaje, problema opririi) Prelegere folosind video-


2h

11. Clasa P (timp polinomial, exemple de probleme din P),

Clasa NP (exemple de probleme, P versus NP)



2h

12. NP-completitudine (definiție, teorema Cook-Levin,

exemple de probleme)



2h

13. Nerezolvabilitate (teorema de ierarhizare, exemple de

probleme)



2h

57



2h

Bibliografie

1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009

2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness,

W. H. Freeman and co., New York, 1979

3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and

Computation, Addison-Wesley, 2001

4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994

5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006

8.2. Laborator Metode de predare Observaţii

1. Modelare AFD 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Modelare AFD 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Modelare AFN 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Modelare AFN 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Modelare automate pushdown Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Măsuri ale complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Determinarea complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Metode de rezolvare a recurențelor de complexitate Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Modelare mașini Turing 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Modelare mașini Turing 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Probleme P Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Probleme NP Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Probleme NP-complete Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009

2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness,

W. H. Freeman and co., New York, 1979

3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and

Computation, Addison-Wesley, 2001

4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994

5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006




străinătate http://www.ac.upt.ro/, https://www.liverpool.ac.uk, https://www2.eecs.berkeley.edu/ şi permite

absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

10. Evaluare


din nota finală





10.5.Seminar /

laborator

Rezolvarea aplicațiilor și a temelor de

laborator.


10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisă 60%


58

Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea lor pentru evaluarea complexității problemelor. Cunoașterea

definițiilor, a comportamentului și a utilității automatelor finite deterministe, nedeterministe și a mașinilor

Turing.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

59

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Software matematic




2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP








Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date

4.2.de competenţe



5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio, Geogebra).


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale


60

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Inițierea studenților în utilizarea de software matematic.

7.2. Obiectivele specifice Rezolvarea problemelor matematice de rutină cu ajutorul calculatorului, prin

intermediul software-ului matematic. Utilizarea de software matematic pentru

prelucrări de date și pentru vizualizări ale acestora, sau a diferitelor obiecte

matematice, ca unealtă pentru o mai bună interpretare și înțelegere a acestora.

8. Conţinuturi


1. Introducere în R, concepte fundamentale, spațiul de lucru,

utilizarea pachetelor


proiector şi tablă

2h

2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor,

manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem

de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal),

folosirea datelor din alte programe



2h

3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea

propriilor funcții, dezvoltarea de pachete



2h

4. Operații cu vectori și matrici Prelegere folosind video-


2h

5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete

de grafică)



2h

6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) Prelegere folosind video-


2h

7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice,

pachete)



2h

8. Introducere în Geogebra, prezentarea diferitelor pachete Prelegere folosind video-


2h

9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View,

ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici)



2h

10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații,

rotații, secțiuni, reflecții



2h

11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni Prelegere folosind video-


2h

12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații de

lucru și unelte proprii



2h

13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte

statistice de bază



2h

14. Recapitulare Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013

2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf

http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf

61


4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf



7. https://r-dir.com/learn/e-books.html

8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual

9. https://www.geogebra.org/



1. R: concepte fundamentale, familiarizare cu mediul de lucru,

utilizarea pachetelor


2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor,

manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem

de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal),

folosirea datelor din alte programe


3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea

propriilor funcții, dezvoltarea de pachete


4. Operații cu vectori și matrici Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete

de grafică)


6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice,

pachete)


8. Geogebra: instalare, funcții generale, utilizarea diferitelor

pachete


9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View,

ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici)


10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații,

rotații, secțiuni, reflecții


11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații

de lucru și unelte proprii


13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte

statistice de bază


14. Portofoliu Discuții, validare 2h

Bibliografie

1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013

2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf


4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf



7. https://r-dir.com/learn/e-books.html

8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual

9. https://www.geogebra.org/




https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf

https://wiki.geogebra.org/en/Manual

http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf

https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf

https://wiki.geogebra.org/en/Manual

62


străinătate. Ea permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică, să poată interpreta mai

bine date obținute în diverse domenii. Software-ele utilizate, R și Geogebra, sunt folosite intensiv atât în

mediul universitar/cercetare cât și de către companii care au nevoie de analiză de date, grafică.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice despre software-ul

matematic şi abilităţi de utilizare a sa pentru a

ilustra diferite concepte matematice.


10.5.Seminar /

laborator


problemelor practice.




Studenții vor fi capabili să exemplifice utilizarea software-ului matematic (R, Geogebra) pentru rezolvarea

și prezentarea unor probleme matematice elementare.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

63

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Metode şi practici în informatică




2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP


3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2

3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/Labrator 0/28

Distribuţia fondului de timp




Tutoriat 3

Examinări 4






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe





Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



64

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei • Studenţii vor cunoaşte metodele si practicile informatice pentru realizarea

unui proiect software.

7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în măsură să

identifice resursele, riscurile probabile și vor putea identifica metode

potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor. Vor cunoaşte elemente de

management al contractelor si de management al resurselor umane, vor

defini calitatea, vor identifica standarde şi metrici ale calităţii, vor putea

elabora teste funcționale ale produselor software.

8. Conţinuturi


1. Introducere in managementul proiectelor software: ce este un

proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce

presupune managementul, activităţi necesare pentru

managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor

software, probleme cu proiectele software



2h

2. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea

proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea

infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor

proiectului.



2h

3. Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea

riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea

planului.



2h

4. Estimarea efortului software: baza estimărilor software,

probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului

utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar

pentru implementarea software utilizând un limbaj de

programare procedurală.



2h

5. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi

pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui

drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect,

calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT).



2h

6. Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în

pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor

prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor

riscurilor pe scara temporală.



2h

7. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea

datelor, monitorizarea costurilor.



2h

8. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii

specifici ai unui contract, acceptarea.



2h

9. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru:

selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune



2h

65

metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului,

structuri organizatorice.

10. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design

pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor,

dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste

calitatea.



2h

11. Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere folosind video-


2h

12. Inginerie software. Complexitate McCabe. Prelegere folosind video-


2h

13. Metrici de complexitate software. Metrici Halstead. Prelegere folosind video-


2h

14. Introducere în Microsoft Project. Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.

2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.

3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison

Wesley, 2003.

4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.

5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001.

8.2.Seminar Metode de predare Observaţii

1. Tipuri de proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Proiecte software versus alte proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple, aplicaţii, teme 2h

4. Estimarea costurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Planificarea resurselor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

6. Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Planificarea activităţilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

8. Diagrame PERT. Exemple, aplicaţii, teme 2h

9. Managementul contractelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

10. Managementul persoanelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Monitorizarea şi controlul. Exemple, aplicaţii, teme 2h

12. Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple, aplicaţii, teme 2h

13. Crearea de teste pentru proiectul software. Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Managementul proiectelor mici. Exemple, aplicaţii, teme 2h

Bibliografie

1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.

2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.

3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison

Wesley, 2003.

4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.

5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001.



Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi

permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

66

10. Evaluare


din nota finală


demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii,

enunturi,abilitatea de a da contra/exemple.


10.5.Seminar /

laborator




10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60%


Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la dezvoltarea aplicațiilor informatice.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

67

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Software pentru birotică

2.2.Codul disciplinei INF.DS.01

2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Defta Luminita

2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Defta Luminita

2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA








Tutoriat 2

Examinări 2










5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice


68

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le






disciplinei

Familiarizarea cu aplicațiile pachetului Microsoft Office (procesare de bază şi

profesională - Word, foi de calcul tabelar – EXCEL, proiectarea bazelor de date

relaţionale - ACCESS, prezentări - Power Point.

7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale

privind: editarea documentelor profesionale WORD, lucrul cu foi de calcul

EXCEL, realizări de prezntări si a bazelor de date ACCESS. Se urmăreşte ca

studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs

şi la laborator pentru realizarea activităţii curente desfăşurate în instituţii.

8. Conţinuturi


1. Bazele informaticii. Arhitectura generală a unui PC. Sistemul

de operare. Windows Explorer. Rețele de calculatoare.

Intreținerea sistemului. Interfețe tipice Windows



2h

2. Noțiuni de bază ale Internetului. Accesul la Internet.

Utilizarea unui Browser de Web. Navigarea pe WWW.

Utilizarea poștei electronice. Descarcărea datelor de pe

Internet. Discuții (chat, forumuri)



2h

3. Procesare Word. Introducere în editarea textelor. Editarea de

documente, selectare, adaugare, editare, cautare. Formatarea

documentelor. Încadrarea în pagina. Stiluri



2h

4. WORD profesional. Șabloane. Tabele. Calcule în tabele.

Coduri de câmp. Gestionarea fișierelor. Obiecte grafice.

Macrocomenzi



2h

5. WORD - Editarea scrisorilor. Tipărirea documentelor.

Corespondența îmbinată. Interogări, coduri de control. Forme



2h

6. Foi de calcul tabular (EXCEL). Concepte de bază. Documente

EXCEL. Introducerea datelor. Modificarea structurii unei foi

de calcul



2h

7. Calcule în EXCEL. Referințele zonelor și celulelor. Operatori

și funcții. Formatarea celulelor. Prezentarea grafică a datelor.

Tipărirea informației



2h

8. PowerPoint. Conținut, proiectare structură. Prelucrarea

textului. Elemente grafice. Obiecte. Folosirea șabloanelor și a

masterului. Efecte. Demonstrație. Prezentare



2h

9. Introducere in baze de date (ACCESS). Crearea, deschiderea

și închiderea bazei de date. Câmpuri (nume, tip, proprietăți,

cheie primară). Editarea datelor. Realizarea schemei bazei de

date



2h

10. Interogări de bază, interogări cu acțiuni, operatori și funcții.

Formatare, legarea datelor



2h

11. Realizarea formularelor în ACCESS Prelegere folosind video- 2h

69


12. Realizarea de rapoarte, elemente de control Prelegere folosind video-


2h

13. Prezentare SQL în ACCESS Prelegere folosind video-


2h

14. Realizarea unei baze de date complexe ACCESS Prelegere folosind video-


2h

Bibliografie

1. Illes I., Pitho Z., PowerPoint, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2009

2. Johnson S., Microsoft Office Access 2007, Ed. Niculescu, 2008

3. Johnson S., Microsoft Office PowerPoint 2007, Ed. Teora, 2008

4. Johnson S., Microsoft Office Word 2007, Ed. Niculescu, 2008

5. Mareș M. D., Fusaru D., Mihai G., OFFICE XP - instrumente de birotică, Ed. Fundaţiei România de


6. Micosoft Project 2007, Ed. Wiley.

7. Popa M., Poienariu M., Birotică – Iniţiere în Microsoft Office, Ed. Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2008.

8. Sandor K., Excel - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001

9. Sandor K., WORD 2000 - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001


1. Elaborarea unor documente profesionale Exemple, aplicaţii, teme 2h

2. Elaborarea unor șabloane particularizate Exemple, aplicaţii, teme 2h

3. Elaborarea de documente tip scrisoare, catalog, etichete și

plicuri care să fuzioneze cu o bază de date


4. Elaborarea unor agende de lucru EXCEL formatate Exemple, aplicaţii, teme 2h

5. Introducerea funcțiilor clasice și a unora particulare în foile de

lucru


6. Realizarea unor rapoarte și a graficelor rezultate din acestea Exemple, aplicaţii, teme 2h

7. Realizarea unei baze de date EXCEL și utilizarea funcțiilor

pentru baze de date


8. Realizarea unei prezentări PowerPoint cu elemente grafice și

cu efecte de animație şi tranziție


9. Realizarea unei baze de date şi a schemei conceptuale in

Access


10. Popularea tabelelor cu ajutorul formularelor Exemple, aplicaţii, teme 2h

11. Realizarea rapoartelor cu design special, din tabelel bazei de

date


12. Interogarea bazei de date folosind interogările de selecție,

interogările încrucișate și pe cele parametrice


13. Prezentarea comenzilor de bază SQL Exemple, aplicaţii, teme 2h

14. Realizarea unei baze de date particulare, a schemei acesteia şi

crearea rapoartelor, a graficelor şi a interogorilor pentru

aceasta


Bibliografie

1. Fusaru D., Mareș D. M., Mareș V., Birotică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000

2. Culiță J., Caramihai M., Șerban A., Găloiu Ș., Procesarea de bază WORD, Cartea Studențească,

București, 2010.

3. Caramihai M., Diaconescu C. L., Aplicații de baze de date (ACCESS), Cartea Studențească, București,

2010.

4. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Foi de calcul tabelar (EXCEL), Cartea Studențească,

http://www.librarie.net/autor/34608/illes-ildiko

http://www.librarie.net/autor/34609/pitho-zsolt

http://www.librarie.net/carti/120453/PowerPoint

http://www.librarie.net/autor/11001/steve-johnson



http://www.librarie.net/carti/107333/Microsoft-Office-Word-2007

http://www.librarie.net/editura/Niculescu

70

București, 2010.

5. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Prezentări (PowerPoint), Cartea Studențească,

București, 2010.



Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţilor cunoştinţele necesare pentru gestionarea activităţilor

diverse, din toate tipurile de instituţii, ca de exemplu: editarea de documente şi scrisori, calcule şi grafice,

realizări de prezentări şi de baze de date complexe.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a

cunoștințelor teoretice, abilitatea de a da

contra / exemple.





10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60%




• studentul este capabil să realizeze documente, agende de lucru, prezentări şi baze de date.


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

71

FIŞA DISCIPLINEI










2.1.Denumirea disciplinei Servicii Internet

2.2.Codul disciplinei INF.DS.02



2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA








Tutoriat 4

Examinări 2






4.1.de curriculum

4.2.de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice

• Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar

• Programarea în limbaje de nivel înalt

72

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le





7.1.Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studenților cu dinamica domeniului și deprinderea

utilizării unor servicii Internet.

7.2. Obiectivele specifice Prezentarea fundamentelor paradigmei serviciilor Internet. Formarea

deprinderilor de utilizator eficient al serviciilor Internet clasice și

moderne.

8. Conţinuturi


1. Introducere în rețele de calculatoare

1.1. Modelul de referință ISO/OSI.

1.2. Topologii de rețele de calculatoare.

1.3. Elemente de interconectare pentru o rețea locală



2h

2. Introducere în tehnologia Internet.

2.1. Rețeaua Internet ca rețea globală de rețele locale.

2.2. Protocoale pentru interconectarea rețelelor. Protocoalele

TCP/IP.

2.3. Internet, Intranet, Extranet. Concepte de bază.



2h

3. Servicii de bază

3.1. Servicii de acces la informații și aplicații, motoare de căutare

3.2. Serviciul de poștă electronică

3.3. Serviciul www. Tehnologie. Portal web

3.4. Serviciul de transfer fișiere – FTP

3.5. Serviciul IRC (Internet Relay Chat)

3.6. Serviciul VoIP



2h

4. Introducere în Cloud Computing (CC)

4.1. Definiții ale sistemelor CC

4.2. Clasificarea sistemelor CC

4.3. Modele de servicii cloud: IaaS, PaaS și SaaS

4.4. Virtualizare și servicii IaaS: Amazon EC2, Eucalyptus,

OpenNebula.

4.5. Runtime Environment Development și Servicii PaaS:

Microsoft Windows Azure, Google App Engine, Hadoop

4.6. Servicii web și SaaS: Google Apps (e.g. Gmail, Google

Docs, Google sites, …etc), Microsoft Apps (Office365 etc.)

4.7. Portaluri web: iGoogle, MSNBC, Netvibes, Yahoo!

4.8. Aplicatii web: aplicaţii generale; aplicaţii de business;

aplicaţii ştiinţifice; e-Learning, aplicaţii de e-Government



6h

5. Arhitecturi orientate spre servicii (SOA)

5.1. Fundamente SOA

5.2. Tehnologii pentru SOA (Obiecte distribuite CORBA, J2EE,

COM/DCOM.; Middleware orientat spre mesaje (MOM),

WebSphere MQ, Tibco Rendezvous; Monitoare CICS, IMS,



4h

73

Encinia, Tuxedo; Platforme B2B precum ebXML, RosettaNet.;

Servicii Web.

5.3. Servicii web: HTTP, SOAP, WSDL, UDDI

6. Calitatea serviciilor (QoS)

6.1. Contractarea serviciilor (Service Level Agreement – SLA)

6.2. Evaluarea relației cu clientul

6.3. Evaluarea tehnologiilor



2h

7. Etica Internet Prelegere folosind video-


2h

8. Protecția datelor Prelegere folosind video-


2h



2h

Bibliografie

1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and

Collaborate Online, Que, 2008

2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007

3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press,

2009

4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000

5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009


1. Rețeaua laboratorului. Elemente arhitecturale. Servicii. Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

2. Serviciul de poștă electronică Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

3. Serviciul FTP, securizare Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

4. Servicii web și Saas: Google Apps Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

5. Servicii web și Saas: Microsoft Apps Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

6. Servicii web și Saas: Facebook Apps Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

7. Aplicații web – calcul științific: Wolfram Cloud Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

8. Aplicații web – calcul științific: http://calculatoredge.com/ Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

9. Portal web - eEducation: https://www.coursera.org/ Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

10. Portal web - NASA web services : http://www.nasa.gov/ Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

11. Portal web CERN web services:

https://webservices.web.cern.ch/webservices/

Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

12. Microsoft web services - Azure :

https://www.windowsazure.com/en-us/

Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

13. Amazon web services : http://aws.amazon.com/free/ Expunerea, exercițiul, metoda

proiectului

2h

14. Recapitulare Discuții 2h

https://webservices.web.cern.ch/webservices/

https://www.windowsazure.com/en-us/

http://aws.amazon.com/free/

74

Bibliografie

1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and

Collaborate Online, Que, 2008

2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007

3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press,

2009

4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000

5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009

6. Portaluri online



Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a

programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi

angajatori.

10. Evaluare


din nota finală

10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a

noțiunilor teoretice: definiții, enunțuri,

abilitatea de a da contra/exemple.


10.5.

Laborator




10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60%


• studentul este capabil să definească si sa utilizeze noţiunile studiate pe parcursul semestrului;

• studentul este capabil să utilizeze serviciile Internet


…………………. ……………………………… …………………………………..


……………………………… ……………………………………

Date post:	26-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

Fișele disciplinelor anul 1 INFORMATICĂ file5 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program...

Documents