+ All Categories
Home > Documents > Fibron uterin

Fibron uterin

Date post: 16-Nov-2015
Category:
Upload: ganea-alexandru
View: 161 times
Download: 14 times
Share this document with a friend
62
CUPRINS Cap 1.Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin.......................................3 1.1 Anatomia aparatului genital feminin..................................................... .3 1.2 Fiziologia aparatului genital feminin...................................................13 1
Transcript

CUPRINS

Cap 1.Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin.......................................3 1.1 Anatomia aparatului genital feminin......................................................3 1.2 Fiziologia aparatului genital feminin...................................................13 CAP.2 Ingrijirea pacientului cu fibrom uterin....................................................16 2.1 Definitie................................................................................................16 2.2 Etiopatogenie.......................................................................................16 2.3.Simptomatologie .................................................................................16 2.4 Tablou clinic.........................................................................................18 2.5 Diagnostic medical...............................................................................19 2.6 Tratament.............................................................................................20 2.7Complicatii............................................................................................22 CAP.3.Rolul propriu al asistentei medicale ..... ...............................................24 3.1.1 Examinarea clinica.............................................................................24 3.1.2 Supravegherea functilor vitale...........................................................24 3.1.3 Alimentatia pacientului......................................................................25 3.1.4 Educatia sanitara a pacientului..........................................................25 3.2 Rolul delegat al asistentei medicale......................................................26 3.2.1 Examinarea paraclinica......................................................................26 3.2.2 Administrarea medicamentelor..........................................................27 3.3 Descrierea unei tehnici........................................................................27CAP.4 Studiu de caz.........................................................................................32 Bibliografie................................................................................................45

CAPITOLUL I Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin

1.1 ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreunacu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.Aparatul genital feminineste format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.VULVA reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .Este constituita din: - muntele lui Venus-labiile mari-labiile mici-clitorisul-himenul-glandele Bertholin-glandele Skene-bulbii vestibulari-glandele anexe regionale-perineulLa nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene. Muntele lui Venus:Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistentamoale de perinita.Labiile mari:sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.Labiile mici:Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.Clitorisul:Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.Himenul:Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.Forma orificiului himenal poate fi:-semilunara-circulara-cribiforma-septata-fibriataGlandele Bertholin:Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.Glandele Skene:Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului uretral.Bulbii vestibulari:Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.Limfaticele vulvei:Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunziPerineul:Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa a bazinului.Organele genitale externe:

-vaginul-uterul- corp-istm-col (cervixul)-trompe-portiunea interstitionala-portiunea istmica-portiune ampulara-ovareleOrganele genitale interne:-Vaginul:Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior. Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte avand o lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni.Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si uretra.UTERULEste organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:-anterior cu vezica urinara-posterior cu rectul-inferior se continua cu vaginul-superior cu organele intestinale si colonul- lateral cu ligamentele largiUterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 3 cm.

Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini.- Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.- Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite si in raport cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi Gartner.-Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.ISTMUL- continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.COLUL UTERIN-este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala.-Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt in raport cu baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.-Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara.-Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversalaingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la 1,5 cm. Buza anterioara mai proeminenta si rotunjita, cea posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.Mijloace de fixare si sustinere.Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:-ligamente largi-ligamente rotunde-ligamente utero-sacrateLigamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.Fata posterioara a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .Marginea superioaraa ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.Ligamente utero-sacrateSunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali.Vascularizatia si inervatiaArtera uterinaram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprindecel mai frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.Artera ovarianatrimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-ovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.Venele uteruluise formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana. In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund.LimfaticelePornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei staii ganglionare.1. Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern si extern2. Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.3. Este formata din ganglionii lombo-aortici.InervatiaInervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu predominenta simpatica.Plexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de fibre si ganglioni plasat in parametre ce anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.Trompele uterineSau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in partea superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a ovarelor.La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 4 cm pana la 6 8 cm, in partea terminala.Fiecare trompa prezinta 4 parti:-Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.-Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4 cm.-Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata.-Pavilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate 10 15 franjuri pe margine (fiimbrii)Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.Pozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene, precum si mezosalpinx. Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si arterele uterine.OvareleSunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 12 arteriole care patrund in ovar la nivelul hilului.Functii ovarieneOvarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru graviditate.A.Ovogeneza consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un numar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompas uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si devine oul fecundabilcu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar. Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.B.Secretia de hormoni ovarieniConsta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine, simuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.Progesteronuleste secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi hipofizari.Glanda mamaraEste glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior muschiului pectoral si dintat. Poate prezenta anomalii numerice in plus sau minus; anomalii de forma sau volum. Forma este aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare sau aplatizare discoidala, cu fata plana spre torace, iar convexa libera, centrata pe mamelon.Dimensiunile sunt de 12 13 cm, diametrul, inaltimea de 10 12 cm si greutatea de aproximativ 150 200 grame. Consistenta este formata dar elastica.Tegumentele sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 25 mm, pigmentata si cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10 12orificii galactofore. Tesutul celular subcutanat, bine reprezentat, se desparte in lama preglandulara care lipseste la nivelul mamelonului si lama retromamara, ce asigura mobilitatea fata de marele pectoral.

2.2 FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININMenstruatia:consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine.In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.Ciclul endometrial:Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:-startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.-Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in cursul ciclului menstrual.Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si menstruala.Faza proliferativaSpre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei.Faza secretorie(progesteronica sau pregravidica)In cea de-a 15 17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre ziua a 25-a.In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele 25 27, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.Determinismul fazei secretorie este: L.H. progesteron faza secretorie.Faza menstrualaDureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 10 cm in grosime si se elimina. Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor vasculare.Ciclul vaginuluiIn mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.Acestea sunt:-zona superficiala-zona intermediara-zona parabazala-zona bazalaIn timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt eliminate in placarde. Pe masura ce faz estrogenica avanseaza, activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se continua.Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.Ciclul mamarIn cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore. In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar.In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul. Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a a 4-a datorita inceperii secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, intervenind si o cale neuroflexa.

CAPITOLUL.2 Ingrijirea pacientului cu fibrom uterin

2.1.DEFINITIE

Fibromul uterin este o tumoare benign format din esut muscular neted de tip miometrial i din esut conjunctiv.- este cea mai comun tumor benign uman i cea mai frecvent;-se dezvolt din musculatura neted a peretelui uterin ( miom ), dar prezint i ocomponent conjunctiv, de unde i denumirea de fibrom;-a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca i pietre ale uterului.

2.2 ETIOPATOGENIE Majoritatea opiniilor indic originea tumorii in elementele musculare ale uterului, prerea difer ins dac tumora se dezvolt in fibrele muscular proprii miometrului sau din musculature pereilor musculari.- Originea celulelor generatoare ale tumorii: a) Studiile histologice: au admis c fibromul uterin ia natere din celulele muscular netede tinere ins incomplete difereniate, dar fcand parte din elementele normale alemuchiului uterin. b) Originea vascular a fibromului uterin este susinut iniial de Klebs, care considerreeaua vascular drept surs de dezvoltare a tumorii. Astfel, in sprijinul teoriei vasculare a fibromului uterin vine descrierea unor tipuri particulare de leiomiom, in care aspectul histopatologic arat o dispunere ordonat a nucleelor sub efectul dezvoltrii i creterii celulelor tumorale in jurul vaselor.

2.3.SIMPTOMATOLOGIEFibromul uterin se manifest foarte variat, in funcie de numrul, mrimea i localizareatumorilor.- Fibromul asimptomatic : Evideniat de cele mai multe ori cu ocazia unui examenginecologic de rutin sau descoperit in timpul explorrii chirurgicale a prlvisului.- Hemoragiile uterine : Sangerrile uterine reprezint simptomul cel mai frecvent intalnit la femeile cu fibrom uterin. Sangerrile uterine se prezint foarte variat clinic. Explicaia lor este dat de vascularizaia crescut a uterului, mrimea cavitii uterine i de o deficien in contracia muscular pentru a asigura hemostaza. In ordinea frecvenei se intalnesc :- Menoragia: hemoragia menstrual reprezint cea mai obinuit i caracteristic form de sangerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instaleaz niciodat brusc, menstruaiile devin progresiv mai abundente, frecvent cu cheaguri, dureaz mai mult de o sptman, sfarind cu o serozitate rozacee.- Menometroragiile: sunt sangerri care continu o menstruaie abundent pan la menstruaia urmtoare. Se intalnesc cu o frecven de aproximativ 22% din cazuri.- Metroragiile: Sunt mai rare, intalnindu-se in 13% din cazuri; ele survin intre menstruaii,discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau un polip fibros.- Hidroreea : In perioada menopauzei se intalnesc hemoragii continue cu exacerbri.Leucoreea se intalnete sub form hidroreic. Hidroreea const intr-o pierderede lichidclar, apos, albicios, al crei cantitate poate ajunge pan la 1 litru/ 24h. Pioreea saupierderi purulente pot releva cateodat un polip fibros pe cale de necrozare. Leucoreeabanal nu este un semn de fibrom.- Leucoreea :- abundent premenstrual, este un simptom comun; in fibromul uterin secreia cervical este filant, translucid sau murdar cand se insoete cu endocervicit i/sau endometrit- in obstruciile canalului cervical pot fi prezente descrcri intermitente de coninut seropurulent,sangvinolent de tip vomic uterin.- Fibroamele dureroase : Apariia durerilor avertizeaz c exist ceva mai mult decat un fibromiom banal. Durerea rezult din degenerrile ce urmeaz tulburrilor circulatorii,infecioase, torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sauprintr-o leziune asociat.Durerile au caractere diferite :- dureri cu caracter colicativ, spasmodic reflect contraciile uterine ce tind s exclud din cavitatea uterin un nodul submucos sau un polip fibromatos; uneori durerea ia aspectul dismenoreei particulare, atunci cand fibromiomul constituie un obstacol in evacuarea sangelui menstrual; femeia acuz o jen pelvian sau veritabile dureri lombo-abdominale, insoite de o sangerare redus, urmat apoi de cheaguri, care sfaresc criza dureroas;- dureri intense cu caracter lanciant insoite de semne de iritaie peritoneal, virsturi, subocluzie survin in cazul fibroamelor intracapsulare;- dureri cu caracter de crampe sfaietoare iar cand se adaug febr, frisoane, leucocitoz, se constituie semnul supuraiei i abcedrii unui nodul fibromiomatos.Creterea rapid a unui fibrom uterin se insoete de o stare de tensiune hipogastric. Inclavarea unui fibrom uterin in micul bazin se exprim prin dureri caracteristice cu iradieri in membrele inferioare, prin compresiunea realizat de tumor pe rdcinile sciaticului.- Perceperea masei tumorale . In hipogastru sau abdomen de ctre bolnav este posibil atunci cand tumoarea a depit micul bazin.- Tulburri funcionale ale organelor de vecintateIn funcie de mrimea i localizarea lui, un fibrom uterin poate avea rsunet asupra organelor vecine, generand o serie de simptome de imprumut.

2.4 TABLOU CLINICTulburri vezicale:- apar tulburri micionale;- polakiuria( miciuni mai frecvente) cu caracter diurn;- retenia de urin : se intalnete mai rar, se manifest mai ales premenstrual, rareori ia aspect deretenie acut.Compresiunea colorectal : in general sunt puine tensiune, constipaie, ocluzie mecanic.Compresiunea venoas :poate fi sursa unui edem al membrelor inferioare. Asocierea unei infecii latente in micul bazin i a unei hipercoagulabiliti creeaz condiiile apariieiflebitelor spontane.Compresiunea ureterului in fibromul intraligamentar poate produce:- hidroureter- hidronefroz

2.5 DIAGNOSTIC MEDICALDiagnosticu pozitiv : se bazeaz pe datele concrete clinice i paraclinice i pe cele aleexamenului ginecologic.- Diagnosticul diferenialDe cele mai multe ori fibromul uterin se recunoate uor prin examen clinic, dar procesul de diagnosticare trebuie s aib in vedere i alte stari fiziologice i patologice ce determin marirea uterului: sarcina in care oprirea menstruaiei i nu sangerarea este semnul cel mai important, iar examenul vaginal ne arat caracterele speciale ale uterului gravid (moale, globulos,contracii); reaciile biologice de sarcin elimin aceast posibilitate; sarcina extrauterin sau hematocelul; cancerul de col uterin apare in jurul menopauzei sau dup ea, sangerarea este frlegtur cu menstruaia neregulat; inflamaiile i tumorile anexiale; chist vegetant; chist dermoid; tumori chistice de ovar solid fibrom de ovar; uterul fibromatos este deosebit de fibromul uterin, se intalnete la femeile multipare (in apropierea menopauzei), manifestandu-se cu menstruaii neregulate, insoite de balonri i dureri abdominale; la examenul clinic uterul este mrit, forma neregulat, dur, cavitatea uterin este mai mare, dar regulat; adenomioza determin o mrire neregulat, nedepind o sarcin de 12 sptmani i apare la femeile tinere; uterul malformat; pelviperitonita static.

2.6 TRATAMENTTratamentul profilactic : se recomand combaterea factorilor ce pot determina dereglri hormonale metabolice. Un scop important este intreinerea unui echilibru hormonal, cu evitarea incrcturilorhormonale i combaterea sindromului de congestie pelvin. In perioada de activitategenital a femeii, msurile profilactice se realizeaz treptat. Profilaxia fibromului uterinconst in : la pubertate se supravegheaz intreaga dezvoltare a funciei genitale a femeii; combaterea cauzelor de congestie pelvin i a disfunciilor neuroendocrine; atenie in utilizarea tratamentelor cu estrogeni i a contraceptivelor; stimularea natalitii la varst tanr; depistarea tumorilor in fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltrii i a complicaiilor prin medicaie decongestiv i igien riguroas; evitarea interveniilor chirurgicale timpurii i repetate pe sfera genital; prevenirea recidivelor dup operaii, cauzele favorizante care sunt congestia pelvin iincrcturile hormonale, vor fi combtute; pentru o bun profilaxie este necesar consultul periodic i dispensarizarea cazurilor cu riscde imbolnvire ( femei care au fcut tratamente hormonale, intervenii chirurgicalegenitale, sterilitatea primar, pubertatea patologic); supravegherea tumorilor depistate i tratate.Tratamentul curativ tratament farmacodinamic cu decongestionante; ca msur de urgen se aplic tratamnt medicamentos pentru oprirea imediat ahemoragiilor sau pentru prevenirea repetrii lor; tratamentul fibromului uterin este chirurgical.Tratamentul medicamentos este indicat numai in cazul tumorilor mici, fr semne clinice deosebite, necomplicate , in preajma menopauzei, cand exist posibilitatea supravegherii bolnavei i contraindicaii de ordin general sau local pentru actul chirurgical. Scopul terapeuticii medicale este combaterea hemoragiei; se administreaz ocitocice : Ergomet sau Methergin in injecii i.m., o fiol la12 ore. Cand exist hemoragii mari, se pot administra i i.v. Fiolele de Ergomet se pot administra i per os, o fiol la 6 ore.Oxistinul are efect rapid i de scurt durat se poate administra i.v. diluat in 20ml glucoz, dar se poate administra i i.m.Medicamente cu efect asupra coagulrii : Vit. K1 ( 3 fiole/zi, dup mese), Venostat (1 2 fiole/zi, i.v. sau s.c.), Vit. C ( 5 tb. De 200mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi), Prednison ( 30 mg/zi).Tratamentul cu progestative de sintez : este un tratament de mare importan, trebuie inlturat cu progestativ asociat estrogenitiv, datorit riscului puseului. Se folosesc : 10 mg de progestativ in zilele 20, 23 i 26 ale ciclului menstrual, pe cale oral sau parenteral. Poate fi asociat cu androgeni, un singur progestativ doar. La intreruperea tratamentului exist pericolul de noi i abundente hemoragii. Tratamentul este de lung durat i necesit controlul permanent al uterului. Antagonitii de gmFH (Zoladex) pot reduce mult volumul tumorilor si simptomatologiei.Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei i are scop explorator i biopsic. Sunt foarte limitate indicaiile : cand bolnava refuz operaia, cand starea general a bolnavei nu permite intervenia chirurgical i ca terapie adjuvant de hemostaz temporar pentru refacerea bolnavei i pregtirea preoperatorie.Tratamentul chirurgical are indicaia atunci cand bolnava prezint un fibrom cu dimensiuni mai mari ca ale unei sarcini de 3 luni, determinand o sangerare persistent la tratamentul medicamentos, cu dureri secundare. Tratamentul chirurgical se impune in cazul :- fibromului mrit de volum;- miomul este posterior i antreneaz tulburri de compresie;- fibromul lateral cu riscul de compresiune pe uretre;- polipi intracavitari cu risc de infecie;- miomul compresiv sau dureros;- cand apare o cretere brusc a unui fibrom care era mic;- cand hemoragia persist peste 3 luni;- cand apar tulburri asociate secundare;- inainte de menopauz, pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza graviditatea i a trataavorturile repetate;- contextul psihologic i social.Tratamentul chirurgical este cel mai eficient prin extirparea fibromului. Se efectueaz prin : miomectomie, miometrectomie i histerectomie. Operaiile acestea se fac pe cale vaginal sau abdominal. Calea de abordare se face in funcie de volumul i topografia fibromului. Mai nou, se recurge la tehnici operatorii conservatoare miomectomia, miometrectomia , care s pstreze intact sau s restaurezetoate funciile aparatului genital : gestativ, hormonal i menstrual. Miomectomia urmrete pstrarea integritii funciilor genitale i statica organelor pelvisului, extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu pstrarea uterului i anexelor sale.

2.7 COMPLICATIIComplicaiile fibromului uterin se impart in patru categorii:- Complicaii locale infecioase : apar in fibromul submucos, iar apariia unei infecii se traduce prin semnele eicaracteristice : febra, durerea, alterarea atrii generale; fibromul infectat, rar intalnit, semrete in volum i devine mai moale; complicaiile anexiale: pot fi acute sau cronice; endometrita (inflamaia endometrului) este insoit de mrirea cavitii uterine ideformare, se manifest cu leucocitoz i uoar hipertermie i se exteriorizeaz sub formde leucoree; necrobioza septic sau gangrena unui polip produs de col se manifest cu dureri pelvine de tip exploziv, insoite de pierderi rocate; polipul devine friabil i sangereaz la atingere; hemoragiile : apar foarte des in fibromul submucos; hemoragia este un simptom i poate deveni i o complicaie prin repetare, mult mai des decat prin abunden; uneori pot fi foarte abundente, necesitand o intervenie chrurgical de urgen; complicaii mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acut sau lent a unui fibrom, ocluzie intestinal, compresiunea pe organele din jur (compresiuni vezicale sau rectale); complicaii vasculare : edemul (procesul nu este reversibil i tratamentul este chirurgical); degenerescenele fibromului uterin pot fi benigne ( degenerare chistic, degenerare ficoza coloidal i calcaroas) sau maligne ( degenerarea malign sarcomatoas, foarte rar i foarte grav); degenerrile maligne pot fi atunci cand fibroamele cresc rapid i se insoesc de metroragii.Complicaii generale aparatul respirator : apar semne de suferin prin reducerea capacitii sale, datorittumorilor voluminoase care ridic diafragmul; aparatul circulator : apar dureri pericardice, palpitaii, dispnee paroxistic, tahicardie, HTA,edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului bazin; aparatul urinar : disurie, polakiurie, retenie urinar, hidronefroz, fenomene datoratecompresiunii prin dezvoltarea tumorii; obezitatea : este frecvent i este un factor defavorabil cand este vorba de un actchirurgical; tulburri ale croazei sanguine ( a posibilitilor organice de a-i regla hemoragia) explic in parte pericolul trombogenozei fibroamelor. Complicaii obstetricale sterilitate; la asocierea cu sarcina pot aprea : compresiune asupra plexului solar, vezicii urinare,rectului ( manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale,dureri lombo-sciatice) i chiar, in cazul fibroamelor mari, avorturi, nateri premature,inserii joase ale placentei

CAPITOLUL 3 Rolul propriu al asistentei medicale

3.1.1 EXAMINAREA CLINICA Asistenta medical are un rol important in ingrijirea postoperatorie, ea efectuand atat ingrijiri autonome, cat i delegate la indicaia medicului. Alturi de asistent particip o intreag echip. Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfaritul operaiei i vindecarea complet a bolnavei. In timpul operaiei, asistenta pregtete salonul i patul pentru primirea bolnavei, intr-un salon cu paturi puine, cat mai izolat de zgomote; temperatura camerei s nu depeasc 20-22 C, lumina s fie cat mai redus; patul s fie cu lenjerie curat, prevzut cu muama i alez i accesibil din trei pri. Transportul bolnavei de la sala de operaii se face cu cruciorul. Asistenta medical pregtete la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi i ace sterile de unic folosin, garou, alcool, tvi renal, sonde vezicale, plosc urinar, medicamente ( cardiotonice,analeptice, calmante) necesare in urgen.In perioada postnarcotic, pan la revenirea total, bolnava se va supraveghea foarte atent, pan la apariia reflexelor de deglutiie, tuse. Bolnava este transportat din sala de operaie cu o perfuzie fixat de asistenta anestezist. Asistenta de salon va verifica poziia acului i ritmul perfuziei, supraveghind-o cu atenie.

3.1.2 SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Dup sosirea bolnavei in salon, asistenta va monitoriza permanent : TA,pulsul, respiraia i faciesul pacientei, va nota in F.O. calitatea lor i va raporta medicului orice schimbare survenit. Monitorizarea funciilor vitale se va face pan la revenirea complet a contienei, deoarece pot aprea complicaii ca : tulburri respiratorii, circulatorii, asfixie. Poziia pacientei in pat va fi in decubit dorsal, fr pern, cu capul intr-o parte, pentru a se evita inecarea cu vrsturi i a greurilor. De asemenea, asistenta va administra medicaia prescris postoperator i, de cate ori este necesar, medicaie calmant prescris de medic. Asistenta medical va supraveghea bolnava, pe zile, pan la externare. Imediat postoperator, asistenta va urmri : aspectul general (facies, tegumente), temperatura, semnele vitale (respiraie, puls,TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza, aspectul pansamentelor pe plag, combaterea durerilor, rehidratarea i reechilibrarea hidroelectrolitic, alimentaia.

3.1.3 ALIMENTATIA PACIENTULUIAlimentarea se face prin regim hidric cu ceai amar in cantiti moderate i fracionate, dac s-a reluat tranzitul intestinal.In a doua zi, asistenta hidrateaz pacienta per os i va incepe mobilizarea ei, pentru a produce o stimulare a circulaiei de intoarcere la nivelul membrelor inferioare. Se vor face micri pasive la inceput i apoi active ale membrelor inferioare.In a treia zi alimentaia se imbogete treptat, trecandu-se la sup strecurat, dup primul scaun se introduce paine prjit, branz de vaci, iaurt. Daca mai este nevoie, se vor combate durerile. Se scoate tubul de dren, dac nu este productiv.In a patra zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaia medicului, se administreaz o fiol de Miostin, urmat la 30 minute de clism evacuatorie. Se completeaz alimentaia cu carne slab i piureuri de zarzavat. Se urmrete plaga operatorie i se face mobilizarea mai intens, se permite deplasarea prin salon.In a cincea zi, asistenta ajut pacienta s se plimbe dar s nu oboseasc, va ajuta medicul s scoat o parte din fire.In a asea zi se trece la o alimentaie complet, variat, vitaminizant.In a aptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.Externarea dup operaie se face dup scoaterea firelor, dac nu intervin complicaii.

3.2 Rolul delegat al asistentei medicale3.2.1 EXAMINAREA PARACLINICAInvestigaii de laborator: Hb (hemoglobin), Ht (hematocrit), leucocite, trombocite, timp de coagulare ( TQ,TH, TS), VSH, grupa sanguin, Rh. Examene biochimice ale sangelui: uree sanguin, glicemie, tymol, proteinemie. Examen de urin: urocultur, test de sarcin. Examen cardiologic: EKG, msurarea TA, puls.- Examinri complementare: histerometria: permite evidenierea cavitii uterine, alungite, deformate sau alteori pare scurtat prin noduli submucoi intracavitari;chiuretajul uterin: se face cu scop explorator, terapeutic, biopsic; histerosalpingografia: indicat in diagnosticarea unui fibrom submucos, se efectueaz cu o substan de contrast lipo- sau hidrosolubil; radiografia simpl: evideniaz tumorile calcifiate, ca pete alburii sau alb-cenuii rotunjite; flebografia uterin: metod radiologic de vizualizare a vascularizaiei pelvine, utilizand calea endouterin de injectare a substanei de contrast; examenul ecografic: apreciaz dimensiunile, numrul i chiar topografia tumorilor,excluzand o sarcin; d detalii asupra situaiei fibromului, depisteaz leziuni asociate ipermite supravegherea tratamentului; examen colposcopic i citologic; histeroscopia: vizualizeaz baza de implantare a unui fibrom endocavitar; celioscopia; cistografia; clisma baritat.

3.2.2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELORpansament gastric pentru stress;- regim hidric prin perfuzie;- Glucoz 10 %, 2 x 500ml;- Clexane s.c. 20 mg;- controlul plgii.- pansament gastric;- Glucoz 10 %, 2 x 500 ml;- Clexane;- regim hidric prin perfuzie;- controlul plgii. - Clexane;- alimentaie per os lichide i proteine;- mobilizare treptat

3.3 DESCRIEREA UNEI TEHNICI PUNCIA VENOAS

Definiie: Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie. Scop: Explorator- recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice, hematologice, serologice i bacteriologice Terapeutic administrarea unor medicamente sub foema injeciei i perfuziei intravenoase: - recoltarea sngelui n vedere transfuzrii sale - executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui - sngerarea 300-500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial Locul punciei: venele de la plica cotului, unde se formeaz un M venos prin anastomozarea lor venele antebraului venele de pe faa dorsal a minii venele subclaviculare venele femurale venele maleolare interne venele jugulare i epicraniene mai ales la sugari i copii miciPregtirea punciei:Materiale: De protecie: - pern elastic pentru sprijinirea braului - muama i alez Pentru dezinfecia tegumentului tip I protecia cmpului cutanat ap i spun, aparat de ras, alcool iodat, tinctiur de iod, alcool medicinal, pense porttampon, cmpuri sterile pentru izolarea locului. Pentru dezinfecia i protecia minilor: ap i spun, alcool medicinal, mnii sterile din cauciuc. Instrumentar i materiale sterile: ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm n funcie de scop, seringi de capaciti diferite n funcie de scop, pense, tampoane, mnui chirurgicale. Alte materiale: garou, eprubete uscate i etichete, cilindru gradat, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal;(materialele se vor folosi n funcie de scopul punciei).

Pregatirea pacientul Pregtirea psihic: se informeaz asupra punciei Pregtirea fizic: pentru puncia la venele braului, antebraului:- se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient ct i pentru persoana care execut puncia- se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpirdice circulaia de ntoarcere la nivelul braului- se aaz braul pe perni i muamaua n abducie i oxtensie maxim- se dezinfecteaz tegumentele- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l astfel nct s opreasc circulaia venoas fr a comprima artera- se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind tengescentExecuia punciei asistentul mbrac mnuile sterile i se aeaz vis-a-vis de bolnav se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, executnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine. se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizonul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul degetelor. se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul ndirecie oblic ( unghi de 30 grade) apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteaz n gol. se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa se continu tehnica, n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentoas, recoltarea sngelui, perfuzie. n caz de sngerare, se prelungete acul perfuziei cu un tub din polietilen care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra. Se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i pumnului. Se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i se retrage brusc. Se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical.ngrijirea ulterioar a pacientului se face toaleta local a tegumentului se schimb lenjeria dac este murdar se asigur o poziie comod n pat. se supravegheaz pacientul.

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ

PACIENTA: C.R.VRSTA: 44 aniDOMICILIUL: BrasovNAIONALITATE: romnRELIGIA: ortodoxOCUPAIA: contabilaSTARE CIVIL: cstorit

DATA INTERNRII : 12.02.2013DATA EXTERNRII : 19.02.2013

MOTIVELE INTERNRII: menoragie de 6-7 luniDIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fibrom uterinAnamneza:1. ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:- neag2. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:- menarha la 16 ani;- cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruaiei 5-6 zile, flux crescut in ultimele 6-7 luni;- sarcini: dou; nateri: dou; avorturi: 0.

3. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:-apendicectomie la 17 ani4. CONDIII DE VIA I MUNC:- corespunztoare: nu fumeaz, nu consum alcool;5. COMPORTARE FA DE MEDIU: orientat temporo spaial.6. ISTORICUL BOLII: Boala actual a debutat aproximativ acum 6-7 luni, prin menoragii din ce n ce mai abundente, motiv pentru care pacienta solicit un consult de specialitate. Examenul ecografiac evideniaz formaiuni tumorale hipogastrice Se interneaz n Clinica Ginecologie I pentru diagnostic i tratament de specialitate.La internare s-au efectuat urmtoarele investigaii:1. EXAMEN CLINIC GENERAL :- G = 75 kg, = 160 cm;- tegumente i mucoase: palide;- esut celular subcutanat: normal reprezentat;- sistemul ganglionar superficial : nu se palpeaz;- sistem muscular: normoton, normokinetic;- sistemul osteo-articular: integru, mobil;- aparat renal: miciuni spontane;- aparat cardio-respirator: torace normal conformat, simetric, particip la micarile respiratorii; frecvena respiraiei: 16 respiraii pe minut; puls bine btut: 78 pulsaii pe minut TA = 120/80 mm Hg;

2. EXAMEN DE SPECIALITATE :- abdomen sensibil la palpare, elastic- organele genitale de multipar, nu pierde snge n timpul examinrii- tueu vaginal: - vulva, vaginul suplu, elastic; - col n buta, orientat spre dreapta; - formaiuni tumorale ct un grapefruit, care fac corp comun cu uterul, contur policiclic, consisten ferm, nedureroas; - anexele nu se palpeaz.- Examen Citologic -Babe Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase, superficiale, intermediare celule metapalzice, rare celule de tip ganglionar;- Flora bacterian: coci redui;- Examen secreie vaginal: negetiv;- Examen sumar de urin: Acid ascorbicNegativ

BilirubinaNegativ

Corpi cetoniciNegativ

GlucozaNegativ

Ph6

ProteineNegativ

UrobilinogenNegativ

NitriiNegativ

Densitate urinar1010

- Examen de laborator:Valori normale

Glucoz99 mg./dl.65 120 mg/dl

Uree26 mg/dl.15,0 45,0 mg/dl

Creatinin1,4 mg./dl.6 1,3 mg/dl

T.G.O.25 U/L.15 50 U/L

T.G.P.27 U/L.15 65 U/L

Fibrinogen356 mg. %180 350 mg. %

APTT38,4 26 36

Hemoglobin11,7 g%11,5 17 g%

Hematocrit31,15 %35 74 %

Leucocite6300/mm4000-100000/mm

Ts240

Tc255

VSH12 mm/lh

NGRIJIRI POSTOPERATORII :- monitorizarea funciilor cardio vascular ( TA, puls ), respiratorie (frecvena respiratorie, capacitatea), temperatura, diureza, cantitatea de lichid exteriorizat pe tubul de dren;- se administreaz : perfuzii cu Glucoz 10% 2x500ml; ser fiziologic 500ml; antialgice, Clexane pentru profilaxia trombozelor;- se ncepe mobilizarea dup 48 de ore;- dup 48 de ore se reinstaleaz tranzitul intestinal;- se suprim tubul de dren, se rencepe alimentaia (supe strecurate, iaurt, brnz de vaci), se suprim sonda vezical;- se continu urmrirea funciilor vitale i controlul plgii pn cnd pacienta va fi externat.CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie pacienta prezint torace normal conformat, care particip simetric la micrile respiratorii; frecvena respiratorie datorit strii post narcotice este de 23 respiraii/minut; ritmul respiraiei este regulat; amplitudinea respiraiei este superficial, cu pauze egale ntre respiraii; ambele hemitorace prezint aceeai micare n timpul inspiraiei i expiraiei; tipul respirator : costal superior, datorit mririi diametrului antero-posterior n timpul inspiraiei; mucoasa respiratorie este umed, de culoare roz; pacienta are puls de 78 pulsaii pe minut i TA = 120/80 mmHg; coloraia tegumentelor este palid.

2. Nevoia de a bea i a mnca - pacienta are o greutate de 75 kg i168 cm nlime; cavitate bucal integr, nu prezint edentaie, mucoas bucal umed , de culoare roz, gingiile sunt aderente la dini; nu prezint protez dentar, masticaia fiind uoar i eficace cu gura nchis; reflexul de deglutiie este prezent, digestia este lent; ororul meselor era de trei mese principale i dou gustri prefer lactatele, alimentele de origine animal, brnzeturile, fructele; legumele, pastele finoase; se hidrateaz normal, 2000 ml/zi prin consum de: sucuri, ap mineral, ciorbe, supe; dup intervenia chirurgical, pacienta prezint dificulti n a se alimenta din cauza strii postoperatorii, avnd un uor drad de dezhidratare, manifestat prin sete datorit pierderii de snge pacienta a fost alimentat permanent timp de trei zile prin perfuzie cu glucoz 5%, n aceast perioad avnd un regim hidric cu ceai amar; dup trei zile s-a restabilit tranzitul intestinal i se ncepe alimentaia cu supe strecurate, zeam de compot, sucuri de fructe, n cantiti suficiente, fr a depi 1500 ml n 24h; mbogindu-se treptat cu sup de zarzavaturi, iar dup primul scaun se introduce pine prjit, brnz de vaci, iaurt, carne fiart; alimentaia devine apoi variat i vitaminizant.

3. Nevoia de a elimina eliminarea urinei se face prin miciuni spontane, nedureroase, cu o frecven de ase miciuni pe zi, de culoare galben, cu aspect clar, transparent, diurez fiind cuprins ntre 1600 1900 ml/24h; pacienta a prezentat metroragie n cantitate de 100 ml, din acest cauz are tegumentele palide, uscate, pliu cutanat persistent, sete eliminarea fecalelor este normal, un scaun pe zi, de obicei dimineaa imediat dup trezire, n cantitate de 100 150 g, cu o consisten pstoas, omogen i o culoare de obicei brun.

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur aparat locomotor integru i mobil, ceea ce i permite pacientei o independen total n micare, att ca amplitudine, ct i ca mobilitate articular; din cauza pierderii de snge, pacienta s-a simit slbit; postoperator capacitatea de efort este redus, pacienta prezentnd oboseal, ameeli i slbiciune fizic; dup intervenia chirurgical s-a mobilizat cu ajutor, apoi singur, motiv pentru care a prezentat un mers nclcit, dar echilibrat; accept o poziie de decubit dorsal cu capul ntors ntr-o parte, genunchii felctai cu o patur facut sul sub genunchi i si schimb singur poziia; postoperator se indic micri pasive i active.

5. Nevoia de a dormi i a se odihni nainte de internare pacienta avea un somn linitit, adormea uor, durata somnului fiind de 7-8 ore pe noapte; deprinderi nainte de culcare: ascultarea radioului sau lectura; n timpul spitalizrii, durata somnului s-a redus la 4 ore pe noapte, pacienta adoarmind greu, iar somnul i este ntrerupt de dureri la nivelul plgii operatorii.

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca pacienta prefer vestimentaia uoar i comod , nclmintea joas; acum necesit ajutor, pentru c este stabil datorit actului operator.

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale bolnava a fost afebril; dup intervenia chirurgical a prezentat subfebrilitate ( 37,7 C ), iar dup trei zile revine la 36,5 37 C.

8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, a-i proteja tegumentele i mucoasele pacienta prezint tegumente curate, netede, elastice, normal pigmentate; mucoasa bucal este integr, fosele nazale libere; pacienta este foarte interesat de a fi curat i ngrijit, de obicei i efectueaz toaleta singur; dup intervenia chirurgical, bolnava necesit pansament steril 4 zile, schimbat zilnic; dup 5 zile plaga este curat, iar tegumentele normal colorate; n fosa iliac dreapt are un tub de dren, care s-a meninut 4 zile.

9. Nevoia de a evita pericolele pacienta este o persoan prudent, tie pe ct posibil s evite pericolele; acum persist o team n ceea ce privete intervenia chirurgical, uneori plnge i atunci devine pesimist.

10. Nevoia de a comunica- i place s converseze cu cei din jur, abordnd discuii pe teme diferite;- acum vorbete uneori cu ntreruperi, se blbie, devine timid i chiar plnge;- din partea familiei are mult nelegere.

11. Nevoia de a-i practica religia pacienta este de relifie ortodox; frecventeaz des slujbele religioase; seara citete dintr-o carte de rugciuni.

12. Nevoia de a fi util, a se realiza pacienta este mulumit de realizrile obinute pn acum; acum se nelinitete pentru cei doi copii, n ceea ce privete alimentaia lor i menajul; se simte inutil i este complexat de faptul c nu poate fi alturi de familie.

13. Nevoia de a se recreea pacienta obinuia s vizioneze anumite programe TV; i place mult s citeasc romane de aciune; acum, datorit condiiilor spitaliceti, nu este capabil s-i ndeplineasc obiceiurile recreative.

14. Nevoia de a nva cum s-i protejezi sntatea nu are cunotine n ceea ce privete aotu-ngtijirea dup externare; dorete s afle ct mai multe informaii despre evoluia postoperatorie, de aceea pune multe ntrebri.n urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, am stabilit urmtoarele nevoi alterate: nevoia de odihn; nevoia de a evita pericolele; nevoia de a comunica; nevoia de a fi curat i de a pstra tegumentele integre; nevoia de a se mica; nevoia de a nva.

1

PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTEI CU FIBROM UTERIN

Problema Obiective Intervenii autonome Intervenii delegate Evaluare

1.Alterarea strii de confort, prin durere.Se manifest prin fa cies palid, ochi ncer-cnai i diaforez.Pacienta va avea dure-re ameliorat peste 1h.Pacienta nu va mai aveadureri peste 2 zile. I-am explicat pacientei s-i caute poziia cea maibun, n care s nu prezin-te durere.Am adm. pacientei cal-mante ale durerii: Algocalmin 1f. de 2mli.m. , 1 0 1 .Peste 1 h, pacienta nu amai prezentat dureri de intensitate mare la nive-lul plgii, iar dup 2 zile nu a mai prezentatdeloc.

2.Dificulti n a se odihni, se manifest prin insomnie.Srabilirea unui orar desomn : pacienta s doarm 7h pe noapte,fr treziri noaptea i fr sedative.I-am recomandat pacienteidac poate s fac plim bri n timpul zilei.Am asigurat condiii opti-me de microclimat.I-am adm. Diazepam 1 tb/zi, de 10mg seara,Fenobarbital 1f./zi de 15 mg seara.Pacienta se odihnete noaptea i are un somn linitit.

3.Alterarea tegumen-Tului prin prezena plgii operatorii.Pacienta nu va prezenta complicaii la nivelulplgii operatorii.Am explicat pacientei im-portana pstrrii tegu-mentului curat la nivelulplgii i protejarea ei.Am fcut toaleta plgii cu tinct. de iod i cubenzin iodat. Am tamponat plaga cu apoxigenat, tampoane uscate,apoi am pansatplaga. Dup 4 zile amscos tubul de dren. Amajutat medicul la scoa-terea firelor.Dup 4 zile postopera-tor, pacienta prezint te-gumente integre, curatei fr complicaii.

4.Diminuarea mobilit-ii, manifestata prin di-ficultatea schimbriide poziie. Pacienta s aib tonusulmuscular normal i for-a muscular pstrat.

Am planificat un programde exerciii, n funcie decapacitatea paciantei. Amparticipat zilnic la mobili-zarea pacientei postope-rator, prin micri pasivei apoi active.Pacienta prezint un to-nus muscular normal ifora muscular este pstrat.

5.Perturbarea imaginii semanifest prin anxie-tate, pierderea imaginiide sine. Pacienta nu va mai fianxioas peste 3 zile.Pacienta va avea o ima-gine de sine pozitiv, ndecurs de 3 zile. I-am explicat pacientei ne-cesitatea interveniei chi-rurgicale i eficacitatea ei,am ncurajat-o cu privirela actul operator.Am discutat cu pacienta pentru nlturarea ideiimutilante.Am rugat-o s evite friguli efortul. Pacienta i-a recptatechilibrul psihic dup 3zile.Pacienta s-a adaptat trau-mei chirurgicale.

6.Deficit de cunoateredespre auto-ngrijire.Pacienta va nelege toa-te restriciile privitoarela diet, controlul dureriii a efortului fizic, cti la limitarea activitiisexuale.I-am explicat pacientei ne-cesitatea respectrii unorrestricii,cum ar fi: regim alimentar bogat n protei-ne, limitarea efortului fi zic la munci grele ngospodrie timp de 1 luni interdicia raportuluisexual timp de 2 luni.Auto-administrarea de calmante pentru con-trolul durerii.

Pacienta a luat la cuno-tin despre auto-ngriji-rea la domiciliu.

BIBLIOGRAFIE

1. Prof. Dr. N. Angelescu Propedentica medico chirurgical, Ed. Medical, Bucureti, 1995

2. Dr. G. Balt Tehnici generale de ingrijirea bolnavilor, vol.I, Ed. Didactici Pedagogic, Bucureti, 1988

3. I. Negruiu i colab. Obstetric Ginecologie, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1981

4. E. Proca Tratat de patologie chirurgical, vol.VII, Ed. Medical, Bucureti, 1986

5. C. Rdulescu Ginecologie, vol. II, Ed. Medical, Bucureti, 1995

6. V.I. Surcel Fibromul uterin, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1990

7. L.Titirc Ghid de nursing, Ed. Viaa Medical Romaneasc, Bucureti, 1995

45


Recommended