4.1.2 Fibre liberiene A. Obţinerea fibrelor liberiene Fibrele liberienese găsesc în ţesuturile cu acelaşi nume al unor plante , având rolul de a proteja transportul hranei de la rădăcină spre vârf şi de a da plantei flexibilitatea necesară pentru a rezista forţelor exterioare de îndoire. La plantele textile dicotiledonate , ca inul , cânepa , iuta , ramia , chenaful , teişorul şi chendirul , fibrele sunt dispuse în coaja tulpinei. La unele plante monocotiledonate , celulele liberiene sunt situate în corpul frunzelor ( manila , sisalul etc. ). La cocos fibrele textile îmbracă fructul dând aparenţa unor peri presaţi. Din punct de vedere tehnic , fibrele liberiene se împart în trei categorii : moi , aspre şi foarte aspre. Fibrele liberiene moi , reprezentate prin in şi ramie cotonizată sunt destinate produselor de tot felul, de la ţesăturile cele mai fine la cele mai groase , inclusiv ţesăturile pentru scopuri tehnice. Fibrele liberiene aspre , cum sunt cânepa , iuta , chenaful , teişorul sunt mai lignificate decât inul şi se folosesc pentru ţesături groase ( mai ales pentru saci , frânghii etc. ). Fibrele liberiene foarte aspre , reprezentate prin manila , sisal , cocos etc. sunt lignificate şi se întrebuinţează mai mult la fabricarea cablurilor , sforilor , covoarelor , preşurilor şi curelelor de transmisie. Planta de in are o înălţime de 0,5 – 1 m , tulpina este subţire şi fără ramificaţii. Frunzele sunt lanciate
Transcript
4.1.2 Fibre liberiene
A. Obţinerea fibrelor liberiene
Fibrele liberienese găsesc în ţesuturile cu acelaşi nume al unor plante , având rolul de a proteja transportul hranei de la rădăcină spre vârf şi de a da plantei flexibilitatea necesară pentru a rezista forţelor exterioare de îndoire.
La plantele textile dicotiledonate , ca inul , cânepa , iuta , ramia , chenaful , teişorul şi chendirul , fibrele sunt dispuse în coaja tulpinei. La unele plante monocotiledonate , celulele liberiene sunt situate în corpul frunzelor ( manila , sisalul etc. ). La cocos fibrele textile îmbracă fructul dând aparenţa unor peri presaţi.
Din punct de vedere tehnic , fibrele liberiene se împart în trei categorii : moi , aspre şi foarte aspre.
Fibrele liberiene moi , reprezentate prin in şi ramie cotonizată sunt destinate produselor de tot felul, de la ţesăturile cele mai fine la cele mai groase , inclusiv ţesăturile pentru scopuri tehnice.
Fibrele liberiene aspre , cum sunt cânepa , iuta , chenaful , teişorul sunt mai lignificate decât inul şi se folosesc pentru ţesături groase ( mai ales pentru saci , frânghii etc. ).
Fibrele liberiene foarte aspre , reprezentate prin manila , sisal , cocos etc. sunt lignificate şi se întrebuinţează mai mult la fabricarea cablurilor , sforilor , covoarelor , preşurilor şi curelelor de transmisie.
Planta de in are o înălţime de 0,5 – 1 m , tulpina este subţire şi fără ramificaţii. Frunzele sunt lanciate
iar floarea este de culoare albastră sau albă. Inul cu floare albastrăproduce fibre lungi , subţiri , de calitate superioară. Fructul inului este o capsulă în care se găsesc seminţele din care se extrage uleiul
de in. Recoltarea inului se face la 2-3 săptămâni de la înflorire , când 1/3 de la baza tulpinii este îngălbenită. Această recoltare se numeşte recoltare la maturitate galbenă.
Planta de cânepă are o înălţime de 3m , tulpina prezintă şanţuri , frunze mari , palmiate , cu marginile dinţate.
Se cunosc plante masculine ce se dezvoltă rapid şi constituie cânepa de vară şi plante feminine (pentru seminţe) , cu fibre noduroase şi mai puţin flexibile. În prezent se cultivă şi soiuri monoice , la care florile de ambele sexe se găsesc pe aceeaşi tulpină.
În general , fibrele se separă din tulpinile lemnoase printr-un proces chimico-biologic numit topire , după care urmează o acţiune mecanică de eliminare a părţii lemnoase. Ca urmare , se obţin două tipuri de fibre , şi anume :
- fuiorul , compus din fibre lungi ;- călţii , compuşi din fibre scurte , încâlcite , cu conţinut de ghemotoace şi impurităţi.
B. Structura fibrelor liberiene
Fibrele liberiene sunt pluricelulare , se prezintă sub formă de fascicule fibroase alcătuite din fibre elementare sudate între unele de altele printr-o membrană denumită lamelă mediană. În structura celulelor sau a fibrelor elementare se observă o anumită stratificare :
a. peretele fibrei format din :
● zona primară – conţine celuloză şi însoţitori ai celulozei , iar la maturitate ( spre deosebire de bumbac) , fibra se impregnează cu lignină. Această zonă este caracterizată prin poziţia dezordonată a fibrilelor celulozice
● zona secundară ocupă cea mai mare parte din secţiunea transversală a fibrei şi este constituită din celuloză aproape pură. Această zonă este alcătuită din două sau mai multe straturi concentrice , iar fibrilele sunt împachetate compact şi dispuse elicoidal faţă de axa fibrei.
b. canalul sau lumenul este mic , format dintr-un singur strat.
C. Proprietăţile fibrelor liberiene
Proprietatea In Cânepa Masa specifică (kg/m3) 1500 1480
Culoare Galben-verzuie , cenuşie Galben-aurieLuciu Slab Slab
Lungime (mm)-fibră tehnică
-fibră elementară300 – 750
20 – 30300 – 1500
20 – 30Higroscopicitate
Repriza 25 – 30
1225 – 30
12Fineţe Nm 3500 – Nm 8000 Nm 300 – Nm 5000
Fibrele sunt puternic consolidate între ele,comparativ cu cele de
inComportare la temperatură Se descompun Se descompun,plesnesc la
călcareComportare la ardere Ard repede,cu flacără strălucitoare,rezultănd o cenuşă deschisă, cu
miros de hârtie arsăLungimea de rupere (km) 54 – 72 41 – 52
Alungirea la rupere (%) 1,5 – 4,6 2 - 4Comportarea la agenţi chimici La agenţii chimici se comportă asemănător fibrelor de bumbac
Operaţia de curăţire şi individualizare a fibrelor liberiene este numită cotonizare.
Cotonizarea este operaţia de tratare a materialelor din fibre liberiene cu substanţe alcaline , urmată de tratarea cu substanţe oxidante , în scopul obţinerii materialelor cu luciu şi tuşeu plăcut şi grad de alb corespunzător.
D. Întrebunţările fibrelor liberiene
Domeniul de utilizare In Cânepa Articole de îmbrăcăminte Rochii , bluze , fuste , sacouri -
