FIAR 2016, FIAR 2016, BrasovBrasov

ASIGURARILE SI SEISMELE ISTORICE.ASIGURARILE SI SEISMELE ISTORICE.

EFECTELE CUTREMURELOR ASUPRA PATRIMONIULUI DIN EFECTELE CUTREMURELOR ASUPRA PATRIMONIULUI DIN TRANSILVANIATRANSILVANIA

-- SIEBENBSIEBENBÜÜRGENRGEN --

Exemplul Brasovului Exemplul Brasovului

Dr. ing. EmilDr. ing. Emil--Sever GeorgescuSever GeorgescuDIRECTOR ECBRDIRECTOR ECBR

Centrul European pentru Reabilitarea Cladirilor din cadrul AcordCentrul European pentru Reabilitarea Cladirilor din cadrul Acordului EURului EUR--OPA OPA Hazarduri MajoreHazarduri Majore

INCD URBANINCD URBAN--INCERC, BucureINCERC, Bucureşşti, Româniati, România

AVEM NEVOIE DE ASIGURARI LA CUTREMUR IN AVEM NEVOIE DE ASIGURARI LA CUTREMUR IN TRANSILVANIA ?TRANSILVANIA ?

TraimTraim intrintr--oo zonazona dominatadominata mai multe mai multe surssursee seismicseismice...e...Dar dDar de e multemulte oriori se se spunespune: : ““MuntiiMuntii Carpati Carpati suntsunt un un scutscut……CutremureleCutremurele

nnu produc avarii in Transilvaniau produc avarii in Transilvania””...?!?...?!? Un mit ? Sau un adevar ?Un mit ? Sau un adevar ?

Harti izoseistice la cutremure istoricede Vrancea

1802...1838Intensitati de 6-7 pana dincolode Sibiu

BrasovBrasov –– NeNe aflamaflam in in CentrulCentrul istoricistoric cu cu BisericaBisericaNeagraNeagra, , TurnulTurnul SfatuluiSfatului sisi HotelulHotelul AroAro……..CeCe putemputem aflaafla utilutil pentrupentru asiguratoriasiguratori ??

FotografieFotografie din din aniianii 19601960

Efectele cutremurelor in TransilvaniaEfectele cutremurelor in TransilvaniaSIEBENBSIEBENBÜÜRGENRGEN

�� Toate marile seisme de Vrancea au produs efecte majore in Toate marile seisme de Vrancea au produs efecte majore in Transilvania, pana la grad VII MSKTransilvania, pana la grad VII MSK

�� Cele crustale au putut chiar depasi, local, acest gradCele crustale au putut chiar depasi, local, acest grad�� Dar un numar nu spune totulDar un numar nu spune totul�� Cronicile au consemnat prabusirile si reconstructiile bisericiloCronicile au consemnat prabusirile si reconstructiile bisericilor r

sau turnurilor dupa seisme la Sibiu, Sebes, Brasov. Exemple de sau turnurilor dupa seisme la Sibiu, Sebes, Brasov. Exemple de avarii care pot fi vazute si azi:avarii care pot fi vazute si azi:–– fisuri / crapaturi mari verticale de intindere fisuri / crapaturi mari verticale de intindere –– specifice zidariei, specifice zidariei,

mai ales la partea superioara: Harman, Sanpetru, Sighisoara, mai ales la partea superioara: Harman, Sanpetru, Sighisoara, Saschiz, la turnuri de aparare, turnuri de clopotnita si turle dSaschiz, la turnuri de aparare, turnuri de clopotnita si turle de e bisericabiserica

–– bolti cazute la marea catedrala din Cincsor bolti cazute la marea catedrala din Cincsor –– sec. XII sec. XII –– tiranti si contraforti Turnul cu ceas si la Biserica din tiranti si contraforti Turnul cu ceas si la Biserica din

Sighisoara, Saschiz, turn si biserica din Biertan, Catedrala dinSighisoara, Saschiz, turn si biserica din Biertan, Catedrala dinSebesSebes

–– arce de sprijin intre cladiri la Sighisoara si Medias.arce de sprijin intre cladiri la Sighisoara si Medias.

Efectele Efectele cutremurelorcutremurelorde Vranceade Vranceain Transilvaniain Transilvania

�� Unde este efectul de Unde este efectul de scut ? Cat conteaza ?scut ? Cat conteaza ?

�� Cutremur Vrancea Cutremur Vrancea 18021802

�� dupa Sagalovadupa Sagalova�� Grad VII MSKGrad VII MSK

la Sighisoara, Sebes, la Sighisoara, Sebes, SibiuSibiu

•• Grad IX la Brasov Grad IX la Brasov !!!!

TransilvaniaTransilvania: : Cutremure crustaleCutremure crustale

�� Cutremure fagarasene: Cutremure fagarasene: –– ccutremurul din 26 ianuarie 1916utremurul din 26 ianuarie 1916 (Ms=6,5, Io=VIII, H(Ms=6,5, Io=VIII, H--20 km) 20 km)

langa localitatea Cumpana (situata la coada lacului Vidraru);langa localitatea Cumpana (situata la coada lacului Vidraru);–– Intensitatea maxima observata Io=VIIIIntensitatea maxima observata Io=VIII

�� Cutremure din zona TarnavelorCutremure din zona Tarnavelor–– o zona epicentrala secundara intre Tarnava Mare si Tarnava o zona epicentrala secundara intre Tarnava Mare si Tarnava

Mica Mica –– cutremure mai importante cutremure mai importante –– 19 nov. 1523 M 5,3; Io VIII19 nov. 1523 M 5,3; Io VIII–– 3.10.18803.10.1880–– 12.11.1978, M=3,3 si adancime 10 km. 12.11.1978, M=3,3 si adancime 10 km.

SeismeleSeismele istoriceistorice

�� IntervalulIntervalul mare de mare de recurentarecurenta al al cutremurelorcutremurelordistructivedistructive de Vranceade Vrancea ne ne obligaobliga::

–– sa sa valorificamvalorificam oriceorice informatieinformatie pertinentapertinenta. .

–– sa rsa restudieestudiemm prinprin prismaprisma cunostintelorcunostintelor de de aziaziefectelefectelee, , extinderextindereaea teritorialteritorialaa si si caracteristicilcaracteristicileeefectelorefectelor seismelorseismelor istoriceistorice asupraasupra constructiilorconstructiilor

–– domeniudomeniu de de interesinteres, , deosebitdeosebit de de promitatorpromitator

�� Si cutremurele crustale locale trebuie Si cutremurele crustale locale trebuie cunoscutecunoscute

HartileHartile de de zonarezonare seismicaseismica pentrupentruproiectareaproiectarea constructiilorconstructiilor

�� InstructiunileInstructiunile MLP din 1942 nu MLP din 1942 nu includeauincludeau in zone in zone seismice cea mai mare parte din seismice cea mai mare parte din TransilvaniaTransilvania

�� STASSTAS 2923/1952 2923/1952 –– Transilvania partial in grad 6, Transilvania partial in grad 6,

�� STASSTAS 2923/1963 2923/1963 utilizatutilizat in in NormativeleNormativele P13P13--1963 1963 sisi1970 1970 –– Transilvania majoritar in grad 6Transilvania majoritar in grad 6

�� Decret 66/1977 Decret 66/1977 –– imediat dupa seism imediat dupa seism mareste mareste seismicitatea de calcul in afara Transilvanieiseismicitatea de calcul in afara Transilvaniei

EvolutiaEvolutia zonariizonariiSeismicitateaSeismicitatea TransilvanieiTransilvaniei a a fostfost subevaluatasubevaluata

�� STASSTAS 11100/111100/1--1977 u1977 utilizattilizat in in NormativeleNormativele P100P100--1978 1978 sisi19811981 revine la enclava de grad 7 din centrul revine la enclava de grad 7 din centrul TransilvanieiTransilvaniei sisi urcaurca putinputin izoseistaizoseista de grad 7 de grad 7 sprespre NVNV

�� P100P100--19911991……19921992 inglobeaza enclava de grad 7 inglobeaza enclava de grad 7 in izoseista dintre D si E, ks 0,16 ...0,12 in izoseista dintre D si E, ks 0,16 ...0,12

�� Cod P100Cod P100--1/2006 1/2006 include zona centrala in zona include zona centrala in zona cu PGA 0,16...0,12 gcu PGA 0,16...0,12 g

�� Cod P100Cod P100--1/2013 1/2013 include zona centrala in zona include zona centrala in zona cu PGA 0,cu PGA 0,2525..0,1..0,155 gg

Romania. Romania. CeCe acceleratieacceleratie a a terenuluiterenului arar puteaputea aveaaveaviitoareleviitoarele cutremure ? cutremure ? HHartaarta de de zonarezonare Cod P100Cod P100--

1/2013 1/2013 pentrupentru proiectareproiectare seismicaseismica pentrupentru perioadaperioada de de revenirerevenire de 225 de de 225 de aniani. . BrasovBrasov 0.2 g 0.2 g

Cum verificam un mit ? Cum verificam un mit ?

�� Mitul potrivit caruia Muntii Carpati au protejat Mitul potrivit caruia Muntii Carpati au protejat Transilvania de efectele seismelor trebuie analizat cu Transilvania de efectele seismelor trebuie analizat cu grija. grija.

�� O formulare mai buna ar fO formulare mai buna ar fii ca in interiorul arcului carpatic ca in interiorul arcului carpatic influenta focarului de Vrancea este partial ecranata de influenta focarului de Vrancea este partial ecranata de muntii Carpatimuntii Carpati

�� In acest scop avem nevoie de In acest scop avem nevoie de ““martorimartori”” care care sasa ne ne vorbeascavorbeasca despredespre CULTURA SEISMICA a CULTURA SEISMICA a zoneizonei

�� CULTURA SEISMICA: Totalitatea cunostintelor in CULTURA SEISMICA: Totalitatea cunostintelor in domeniul rezistentei la cutremur dintrdomeniul rezistentei la cutremur dintr--o anumita o anumita epocaepocaConcept CUEBC Ravello, Italia, Prof. Ferruccio FerrigniConcept CUEBC Ravello, Italia, Prof. Ferruccio Ferrigni

SiebenbSiebenbüürgenrgen–– cele 7 mari cele 7 mari ““oraseorase--cetatecetate”” sausau ““bisericibiserici--cetatecetate””

�� In Transilvania avem un nucleu In Transilvania avem un nucleu „„SiebenbSiebenbüürgen rgen –– cele 7 mari orasecele 7 mari orase--cetatecetate””, plus numeroasele cetati bisericesti, si incinte fortificate, , plus numeroasele cetati bisericesti, si incinte fortificate, de o de o imensa valoare. Toate trebuie reabilitate, consolidate si intretimensa valoare. Toate trebuie reabilitate, consolidate si intretinute. inute.

�� Dar Carta de la Venetia nu ne lasa sa facem orice !Dar Carta de la Venetia nu ne lasa sa facem orice !�� Oare cat de rezistente au fost initial ? Initial, constructiile Oare cat de rezistente au fost initial ? Initial, constructiile ridicate de ridicate de

colonistii germani au utilizat concepte si tehnici provenite dincolonistii germani au utilizat concepte si tehnici provenite din zone zone fara cutremure. fara cutremure.

�� Dupa un timp, acestea au fost supuse activitatii surselor seismiDupa un timp, acestea au fost supuse activitatii surselor seismice ce locale locale –– crustale si mai ales a celor de Vrancea. crustale si mai ales a celor de Vrancea.

�� FFisurile vizibile si azi pe ziduri, ca si persistenta acestor monisurile vizibile si azi pe ziduri, ca si persistenta acestor monumente umente dede--a lungul a cateva secole probeaza faptul ca rezolvarile structura lungul a cateva secole probeaza faptul ca rezolvarile structurale ale si anumite interventii de reabilitare au evoluat pe masura invatsi anumite interventii de reabilitare au evoluat pe masura invatarii din arii din impactul unor seisme.impactul unor seisme.

�� ConstructiileConstructiile sasestisasesti ((incainca !!!) !!!) existaexista, , suntsunt foartefoarte numeroasenumeroase dardar nu nu suntsunt studiatestudiate din din punctpunct de de vederevedere al al efectelorefectelor seismelorseismelor

�� Astfel, sAstfel, s--a ajuns ca sa nu existe o convingere realista privind impactul a ajuns ca sa nu existe o convingere realista privind impactul extins al seismelor vrancene sau al celor crustale, localeextins al seismelor vrancene sau al celor crustale, locale

SiebenbSiebenbüürgenrgen –– celecele 7 7 burguriburguri

Documente despre pDocumente despre patrimoniulatrimoniul sasescsasesc

�� SiebenburgischeSiebenburgische –– SaschischeSaschische KirchenburgenKirchenburgen, , baugeschichtlichbaugeschichtlich untersuchtuntersucht und und dargestelltdargestellt””, von Walter , von Walter HorwathHorwath, 1940, Sibiu, 1940, Sibiu

�� 51 de 51 de bisericibiserici fortificatefortificate si si turnuriturnuri, , ziduriziduri de de incintaincinta –– desenedesene, , planuriplanuri, , sectiunisectiuni si date si date

�� celcel putinputin 22 22 bisericibiserici la care se pot la care se pot identificaidentifica refacerirefaceri si si evolutiaevolutiaistoricaistorica, , iariar cauzelecauzele pot pot fifi si si seismeleseismele, de ex. 1802, de ex. 1802–– latirilatiri de de turnuriturnuri, , legarealegarea turnuluiturnului de de navanava bisericiibisericii, , umpleriumpleri de de

golurigoluri–– adaugariadaugari de de arcearce in interior in interior sausau contraforticontraforti la exteriorla exterior

�� Date din Date din cartilecartile ArhArh. Hermann . Hermann FabiniFabini

�� Mitul potrivit caruia Muntii Carpati au protejat Transilvania deMitul potrivit caruia Muntii Carpati au protejat Transilvania deefectele seismelor trebuie efectele seismelor trebuie rereanalizatanalizat

�� O formulare mai buna ar fO formulare mai buna ar fii ca ca in interiorul arcului carpatic in interiorul arcului carpatic influenta focarului de Vrancea este partial ecranata de muntii influenta focarului de Vrancea este partial ecranata de muntii CarpatiCarpati

SiebenburgenSiebenburgen: z: zona in care pot fi investigate ona in care pot fi investigate efecte ale cutremurelor asupra cladirilor efecte ale cutremurelor asupra cladirilor

sasestisasesti

Efecte la 4 martie 1977 in TransilvaniaEfecte la 4 martie 1977 in Transilvania

�� Locuinte Locuinte �� Judetul Brasov Judetul Brasov

–– 2.744 prabusite, demolate si/sau avariate din 137.2002.744 prabusite, demolate si/sau avariate din 137.200�� Judetul SibiuJudetul Sibiu

–– 3.755 avariate din 124.7003.755 avariate din 124.700

�� Constructii socialConstructii social--culturaleculturale�� Judetul Brasov Judetul Brasov

–– 134 avariate din 1147134 avariate din 1147�� Judetul SibiuJudetul Sibiu

–– 25 avariate din 115325 avariate din 1153–– Avarii mai importante la 10 biserici ortodoxe si evangheliceAvarii mai importante la 10 biserici ortodoxe si evanghelice

�� Putine constructii industrialePutine constructii industriale

In Transilvania exista numeroase cIn Transilvania exista numeroase cladiri ladiri „„seismoscopseismoscop”” cu cu ““inregistrariinregistrari”” in zidurile lor si in zidurile lor si

in cronici: in cronici:

�� La Brasov: Biserica Neagra, Biserica La Brasov: Biserica Neagra, Biserica SfSf. . NicolaeNicolae--Schei, Turnul Schei, Turnul Casei Casei SfatuluiSfatului

�� O parte din tO parte din turnurileurnurile, bastioanele, bastioanele si zidul de si zidul de aparareaparare

�� biserici, turnuri biserici, turnuri şşi ci cladiri traditionale ladiri traditionale de de locuit, germanice si locuit, germanice si romanestiromanesti din Tara din Tara Barsei si / sau tinutul Barsei si / sau tinutul ““Siebenburgen, restul Siebenburgen, restul TransilvanieiTransilvaniei

Putem studia Putem studia avariavarierea acestora fata de erea acestora fata de reparatiireparatiilele in timin timp p şşi i evoluevoluŃŃia structuriiia structurii,,îîn raport cu data seismelor de Vrancean raport cu data seismelor de Vrancea

TurnurileTurnurile sasestisasesti din din TransilvaniaTransilvania�� BisericileBisericile si si turnurileturnurile dindin Transilvania, Transilvania, germanicegermanice ca ca tipologietipologie si si

proveniteprovenite dindin zone zone neseismiceneseismice, au , au fostfost adaptateadaptate la la conditiileconditiileseismiceseismice locale, locale, pepe masuramasura acumulariiacumularii de de observatiiobservatii privindprivindefecteleefectele seismelorseismelor de Vranceade Vrancea asupra cladirilor zvelte asupra cladirilor zvelte . .

�� Initial Initial uneleunele turnuriturnuri erauerau independenteindependente, , oriori liberelibere pepe treitrei laturilaturi (de (de ex. la ex. la BisericaBiserica EvanghelicaEvanghelica dindin Sibiu), ca Sibiu), ca apoiapoi sa fie sa fie incorporateincorporate in in cladiricladiri masivemasive, , parteapartea libera libera deveninddevenind mai mai rigidarigida si mai si mai putinputinvulnerabilavulnerabila la la seismeleseismele de Vrancea.de Vrancea.

�� FisurileFisurile vizibilevizibile si si aziazi pepe ziduriziduri, ca si , ca si persistentapersistenta acestoracestormonumentemonumente dede--aa lungullungul a a catevacateva secolesecole probeazaprobeaza faptulfaptul ca ca rezolvarilerezolvarile structurale au structurale au evoluatevoluat pepe masuramasura invatariiinvatarii dindin impactulimpactulunorunor seismeseisme

�� CronicileCronicile au au consemnatconsemnat prabusirileprabusirile sisi reconstructiilereconstructiile bisericilorbisericilorsausau turnurilorturnurilor dupadupa seismeseisme la la SebesSebes, Sibiu, Brasov., Sibiu, Brasov.

�� Marturii ale efectelor se gasesc si in situMarturii ale efectelor se gasesc si in situ�� In Transilvania In Transilvania avemavem date date despredespre ::

–– turnurileturnurile dindin Sibiu (Sibiu (turnulturnul BisericiiBisericii EvangheliceEvanghelice, 73 m, , 73 m, TurnulTurnul SfatuluiSfatuluiavariatavariat la 1586 de un la 1586 de un cutremurcutremur), ), CisnadieCisnadie, , SebesSebes, , SighisoaraSighisoara ((turnulturnulcucu ceasceas, 64m), Turda (, 64m), Turda (turnulturnul BisericiiBisericii Reformate, de 60 m, Reformate, de 60 m, cucu turnuleteturnuletesi si ceasceas), Medias (70m), ), Medias (70m), SaschizSaschiz, , sausau pepe celecele dindin CincuCincu, Harman, , Harman, BodBod..

TransilvaniaTransilvania sisi structurile structurile colonistilor sasicolonistilor sasi�� Un Un procesproces de de invatareinvatare istoricaistorica si si adaptareadaptare la la

seismicitateseismicitate a a colonicolonistilorstilor�� exista o exista o corelatiecorelatie intreintre inaltimeainaltimea si si zvelteteazveltetea

structurilorstructurilor germanice germanice dindin TransilvaniaTransilvania si si amplasarea loramplasarea lor fata de sursa seismica fata de sursa seismica VranceaVrancea

�� turnurileturnurile au au suferitsuferit efecteleefectele de quaside quasi--rezonantarezonanta la la miscarilemiscarile seismiceseismice de Vrancea care au de Vrancea care au perioadaperioadalungalunga, chiar daca energia transmisa era mai redusa, chiar daca energia transmisa era mai redusa

�� dupa un dupa un timptimp, , colonistiicolonistii au au invatatinvatat sa sa reducareducainaltimeainaltimea sausau rigiditatearigiditatea turnurilorturnurilor

�� inaltimeainaltimea si si zvelteteazveltetea unorunor turnuriturnuri, ca si , ca si pondereapondereagolurilorgolurilor dindin structurstructura descresca descresc sprespre BrasovBrasov

�� Cele mai inalte si zvelte turnuri sunt spre vest si Cele mai inalte si zvelte turnuri sunt spre vest si nordnord--vest, la vest, la SighisoaraSighisoara ((turnulturnul cucu ceasceas, 64m), Turda , 64m), Turda -- turnulturnul BisericiiBisericii ReformateReformate ((60 m60 m)), Medias (70m), , Medias (70m), Sibiu (73,34m), Bistrita (75 m). Sibiu (73,34m), Bistrita (75 m).

Kronstadt Kronstadt ––Brasov Brasov ––Turnul Casei SfatuluiTurnul Casei Sfatului

��IIntrentre 15251525--1528 1528 a a fostfost construit construit turnulturnul pentrupentruobservaobservattieie,,inalt inalt de 58 m de 58 m

��Cum a trecut prin Cum a trecut prin seisme ?seisme ?

��Sec XIVSec XIV�� 17 iunie 1662 17 iunie 1662 –– un un cutremur afecteaza cutremur afecteaza puternic Casa Sfatului; puternic Casa Sfatului; turnul avea sa se turnul avea sa se prabusească in prabusească in proportie de doua treimi proportie de doua treimi ?!! ?!! ��Nu este pe lista de Nu este pe lista de VranceaVrancea

Brasov,Brasov,Biserica NeagrăBiserica Neagră

-- 13831383-- iinnaallttimeime ziduriziduri 21 m, 21 m, -- iinnaltaltimeime acoperiacoperiss 42 m, 42 m, -- iinnaallttimeime turn la turn la crucecruce 65 m65 m

Material:Material: gresiegresie

Posibilul impact al cutremurului de Vrancea din Posibilul impact al cutremurului de Vrancea din

29 august 1471 la Bra29 august 1471 la Braşşovov

�� ConstrucConstructtia bisericii a durat ia bisericii a durat din 1383 ? din 1383 ? pana ipana in anul n anul 14771477 dar dar cutremurul din cutremurul din 1471 1471 a condus la decizia sa condus la decizia saa nu nu se mai se mai construiascconstruiascaa un turn un turn maimai iinaltnalt la la sudsud (are (are cca. cca. 65 m 65 m dar partea liberă este relativ redusdar partea liberă este relativ redusaa) !!! ) !!!

�� Din Din celecele douadoua turnuriturnuri proiectateproiectate iniiniŃŃialial la la fafattadaada vesticvesticaaa a BBisericiiisericii Negre Negre a a fostfost ridicatridicat numainumai turnulturnul sudicsudic !!!!!!

�� A suferit avarii A suferit avarii îîn 1471 ?, 1545 ?, 1590, 1605, 1620, n 1471 ?, 1545 ?, 1590, 1605, 1620, 1681, 1738, 1781, 17901681, 1738, 1781, 1790……cum cum ssi ci caand au fost reparate ?nd au fost reparate ?

�� 15321532--1538 1538 –– reparareparattii ii ssi reconstruire a acoperii reconstruire a acoperissului ca ului ca urmare a cutremurelor !!!urmare a cutremurelor !!!

BrasovBrasov -- istoriaistoria seismicaseismica

�� CutremurCutremur (7,2 grade) (7,2 grade) -- 24 24 noiembrienoiembrie 1516, 1516, îînn juruljuruloreiorei 12,0012,00–– a a afectatafectat cetateacetatea BraBraşşovov şşii a a dărdărîîmatmat maimai multemulte case. case.

�� Cutremur 24 decembrie 1605, la ora 17,00, Cutremur 24 decembrie 1605, la ora 17,00, au fost au fost două două şşocuri consecutive. ocuri consecutive. –– La BraLa Braşşov, cov, clădirile au fost zguduite serioslădirile au fost zguduite serios, , năruindunăruindu--se bolta se bolta

Bisericii Negre deasupra altarului. Bisericii Negre deasupra altarului. –– La La BodBod, , clopoteleclopotele au au sunatsunat singuresingure

�� CutremurCutremur 8 8 noiembrienoiembrie 1620, 1620, îîntrentre oreleorele 13,00 13,00 şşi 14,00i 14,00–– a a fostfost avariatăavariată BisericaBiserica NeagrăNeagră şşi i ss--aa dărdărîîmatmat TurnulTurnul

StrungarilorStrungarilor. . –– de de pepe BisericaBiserica „„SfSfîîntulntul NicolaeNicolae““ dindin ŞŞcheichei au au fostfost dobordoborîîtete 3 3

crucicruci..–– de de pepe TTîîmpampa ss--auau rostogolitrostogolit bolovanibolovani mari, mari, uniiunii ccîîtt un un butoibutoi..

BrasovBrasov�� Cutremurul din 17 iunie 1662. Cutremurul din 17 iunie 1662.

–– Casa Sfatului (sec XIV) a suferit avarii de mai multe oriCasa Sfatului (sec XIV) a suferit avarii de mai multe ori–– turnul pentru observaturnul pentru observaŃŃie, ie, îînalt de 58 mnalt de 58 m, s, s--a prăbua prăbuşşit it îîn proporn proporŃŃie ie

de două treimide două treimi–– forma actuală datează din forma actuală datează din 1910.1910.

�� CutremurulCutremurul dindin 1701 1701 -- îînn noapteanoaptea de 31 mai (11 de 31 mai (11 iunieiunie) ) sprespre 1 (12) 1 (12) iunieiunie–– a a fostfost resimresimŃŃitit puternicputernic îînn Transilvania Transilvania şşi a i a provocatprovocat mari mari daunedaune

la Brala Braşşov, ov, îînn łłara ara RomâneascăRomânească, Moldova , Moldova şşi i chiarchiar îînn PoloniaPolonia, , undeunde ss--auau dărdărîîmatmat numeroasenumeroase clădiriclădiri..

�� MareleMarele cutremurcutremur din 31 mai/11 din 31 mai/11 iunieiunie 17381738–– „„PoartaPoarta RomâneascăRomânească““ ((PoartaPoarta EcaterineiEcaterinei) a ) a fostfost „„stricatăstricată““, , zidulzidul

cetăcetăŃŃiiii din din apropiereapropiere şşii TurnulTurnul TTîîmplarilormplarilor ss--au au prăbuprăbuşşitit cu cu totultotul. . –– A A fostfost avariatăavariată şşii clădireaclădirea gimnaziuluigimnaziului HonterusHonterus, , vecheveche de de pestepeste

douădouă sutesute de de aniani, , trebuindtrebuind săsă fie fie reziditărezidită din din temeliitemelii. . –– La La PrejmerPrejmer ss--a a dărdărîîmatmat o o porporŃŃiuneiune din din zidulzidul intrăriiintrării îînn bisericabiserica--

cetatecetate, la , la CodleaCodlea, , SibiuSibiu, , RotbavRotbav, , „„clopoteleclopotele sunausunau singuresingure““..–– Poarta Vămii Poarta Vămii (sec. XIV) (sec. XIV) -- un bastion un bastion îîn formă de potcoavăn formă de potcoavă. D. După upă

cutremurul din 1738, a trcutremurul din 1738, a trebuit demolată ebuit demolată (1836).(1836).–– Au fost avariate construcAu fost avariate construcŃŃiile de pe Strada Poriile de pe Strada PorŃŃii. ii.

BrasovBrasov�� MarMarŃŃii, 26 martie/6 , 26 martie/6 aprilieaprilie 17901790

–– „„multemulte clădiriclădiri au au fostfost avariateavariate. Mai ales la . Mai ales la BodBod, , undeundeturnulturnul bisericiibisericii ss--aa prăbuprăbuşşitit, , toatetoate clopoteleclopotele au au crăpatcrăpat““şşi i subsub dărdărîîmăturimături au au fostfost îîngropangropaŃŃii pazniculpaznicul localocaşşuluiuluişşi i ceicei doidoi copiicopii ai ai săisăi. .

–– Bolta bisericii Bolta bisericii „„a fost tare crăpată a fost tare crăpată şşi mai ales i mai ales deasupra altaruluideasupra altarului““..

�� Cutremurul din 1802Cutremurul din 1802–– a avariat construca avariat construcŃŃiile, de la Poarta de pe Strada Poriile, de la Poarta de pe Strada PorŃŃii ii

(sec. XIV) avea un bastion (sec. XIV) avea un bastion şşi fortificai fortificaŃŃii. iar ii. iar îîncercările ncercările de reparade reparaŃŃie nu au mai putut consolida clădirileie nu au mai putut consolida clădirile, fiind, , fiind, îîn 1857, demolate.n 1857, demolate.

1916 1916 -- TurnulTurnul SfatuluiSfatului sisi BisericaBiserica AdormireaAdormirea MaiciiMaiciiDomnuluiDomnului, in , in dreaptadreapta. Se . Se vedevede turlaturla

1970 1970 -- TurnulTurnul SfatuluiSfatului sisi BisericaBiserica AdormireaAdormirea MaiciiMaicii DomnuluiDomnului, , in in dreaptadreapta. .

TurlaTurla nunu maimai esteeste, , cazusecazuse in 1940in 1940

PrezentPrezent -- BisericaBiserica AdormireaAdormirea MaiciiMaicii DomnuluiDomnului..TurlaTurla cazutacazuta in 1940 sin 1940 s--a a reconstruitreconstruit in 1973in 1973

BRS2 BRS2 -- 2004.10.272004.10.27BRS1 BRS1 -- 1990.05.301990.05.30

Spectre normalizate si curba β corespunzatoare normativuluiP 100-1/2006 pentru Brasov in 1990 si 2004Perioade bogate intre 0,2 si 0,7...0,9 s, Tc 0,7 s usor depasit pe o directie. Amplificari peste curba β din cod

Dr. Mat. I. S. Borcia: ANALIZA INREGISTRARILOR OBTINUTE IN BRAŞOV IN TIMPUL CUTREMURELOR VRANCENE DIN ANII 1990 SI 2004. Conferinta CIB2008, Brasov 2008

Convietuirea Convietuirea sasilorsasilor sisi romanilorromanilor cu seismele cu seismele de Vrancea si cu seismele crustalede Vrancea si cu seismele crustale trebuietrebuiestudiatastudiata maimai binebine……

�� AcestAcest pamantpamant sisi constructiileconstructiile au sau simtit imtit seismeseismelele mai mai inainteinainte ca ca ingineriiinginerii sasa se se preocupepreocupe. . MesteriiMesterii au au invatatinvatat ““din din mersmers””

�� ConstructiileConstructiile llee--au au aratataratat cum se cum se comportacomporta la la seismeseisme, , alunecarialunecaride de terenteren, , imbatranireimbatranire etc.etc.

�� Marturii ale efectelor seismelor distructive se gasesc in cronicMarturii ale efectelor seismelor distructive se gasesc in cronici i si insemnari ale comunitatilor germane, care ar putea fi o baza si insemnari ale comunitatilor germane, care ar putea fi o baza de date noi, inca nestudiate. de date noi, inca nestudiate.

�� Dar mult timp au fost neglijate de arhitectii, inginerii si Dar mult timp au fost neglijate de arhitectii, inginerii si seismologii care nu erau si istoriciseismologii care nu erau si istorici

�� EsteEste utilutil sasa fie fie binebine studiatestudiate�� BazaBaza actuarialaactuariala a a asiguratorilorasiguratorilor arar fifi maimai binebine fundamentatafundamentata

AstfelAstfel, , viataviata in in asigurariasigurari poatepoate fifi frumoasafrumoasa sisi in in TransilvaniaTransilvania !!

VVaa mulmulttumescumesc !!