FIȘA DISCIPLINEI - umftgm.ro · Sala de curs cu retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare,...

25.11.2015 FARMACIE - ANATOMIE

http://fise.umftgm.ro/fisa_admin.php?id_asoc=916 1/5

FIȘA DISCIPLINEI1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământsuperior

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGUMUREȘ

1.2 Facultatea Farmacie1.3 Departamentul MI ŞTIINŢE MORFOLOGICE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei ANATOMIE2.2 Titularul activităților de curs prof. dr. Brinzaniuc Klara

2.3 Titularul activităților de lpprof. dr. Brinzaniuc Klara, Sef. lucr. dr. Andrei Sorin, Sef lucr.dr. Popa Dragos, Sef. lucr. dr. Tudor Adrian, asist. univ. dr.Cotovanu Adrian, asist. univ. dr. Ghizdavat Alexandru, asist.univ. dr. Csiki Gabor

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 2Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 53.8 Total ore pe semestru 1263.9 Număr de credite 4

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum Cunoştiinţe elementare de biologie de nivel liceal4.2 de competențe Nu e cazul

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Sala de curs cu retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare,

planşe, tablă, cretă

5.2 de desfășurare a laboratorului Sala de disecţie, muzeu de anatomie, preparate anatomicespecifice lp

6. Competențe specifice acumulateDescrierea şi interpretarea noţiunilor de bază ale funcţionării



Competențe profesionale organismului uman, integrarea acestora în concepte/ situaţii care seaplică organismului uman cu scopul de a dezvolta noi competenţeprofesionale de îngrijiri generale şi specifice de sănătate.

Competențe transversale

Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi ce permit identificareaobiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizarea acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor derealizare aferente şi riscurilor aferente,cu standard minim: realizareade proiecte sub coordonare pentru rezolvarea unor problemespecifice domeniului.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpuluiuman, în ansamblu şi pe segmente;însuşirea unor echivalenţeîntre conţinutul marilor cavităţi ale corpului şi regiunile desuprafaţă;construcţia unor reprezentări ontogenetice în dinamică,utile pentru diagnosticul prenatal. Însuşirea unor deprinderi şimanualităţi.

7.2 Obiectivele specifice

Se asigură prin însuşirea termenilor şi a denumirilor deanatomie, un limbaj medical necesar pentru intercomunicarea şiînţelegerea cunoştinţelor medicale necesare farmacistuluirespectiv însuşirea de către studenţi a bazelor anatomieistructurale şi funcţionale umane, pentru înţelegerea deplină adisciplinelor de specialitate biofarmacologie şi biopatologie, ainteracţiunilor dintre medicamente şi organismul uman

8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs Metode de predare Nr.

ore Observații

Semestrul I

1. Introducere în studiul anatomieiPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

2. Dezvoltarea corpului umanPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

3. Aparatul locomotor: scheletul articulatPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

4. Aparatul locomotor: sistemul muscularPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

5. Aparatul respiratorPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

6. Aparatul cardio-vascular: inimaPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

7. Aparatul cardio-vascular: sistemul vascularPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etcPreadare orală, utilizând



8. Aparatul digestiv: tubul digestiv retroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

9. Aparatul digestiv: glande anexePreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

10. Aparatul urinarPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

11. Sistemul reproductivPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

12. Sistemul nervos central: măduva spinării,trunchiul cerebral

Preadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

13. Sistemul nervos central: cerebel, telencefalPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

14. Sistemul nervos autonomPreadare orală, utilizândretroproiectoare şi/sauvideodataproiectoare, planşe,machete, schite pe tablă, etc

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Seres-Sturm M, Seres-Sturm L, Pávai Z, Anatomia şi fiziologia omului vol.I, Litografia UMFTg.Mureş, comanda nr 5172/20002. Seres-Sturm M, Pávai Z , Branzaniuc K, sub redacţia Seres-Sturm L, Anatomia şi fiziologiaomului vol.II, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5252/20023. Seres-Sturm M, Seres-Sturm L, Pávai Zoltán, Az ember anatómiája és élettana I kötet,Marosvásárhely, Litografia UMF Tg.Mures, Comanda nr.5267/20024. Seres-Sturm M, Pávai Zoltán, Az ember anatómiája és élettana II Kötet Marosvásárhely,Litografia UMF Tg.Mures, Comanda nr.5295/20035. Mihai Duiu Scutaru, Anatomia funcţională pentru studenţii facultăţii de farmacie, Ed. Symposion.Iaşi 1995

Nr. Nr.



crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare ore Observații

Semestrul I

1. Sistemul locomotor: oase, articulaţiiPredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

2. Sistemul locomotor: sistemul muscularPredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

3. Aparatul respiratorPredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

4. Aparatul cardio-vascular: inimaPredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

5. Aparatul cardio-vascular: sistemul vascularPredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

6. Cavitate toracică: topografiePredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

7. Aparatul digestivPredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

8. Cavitate abdominală: topografiePredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

9. Sistemul urogenitalPredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

10. Retroperitoneu, bazin: topografiePredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

11. Sistemul nervos central: măduva spinării, trunchicerebral

Predare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

12. Sistemul nervos central: diencefal, telencefalPredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

13. Sistemul nervos vegetativPredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/saudisecţie, demonstraţii în muzeu

14. Sistemele senzorialePredare orală, discuţieinteractivă, demonstraţii pepreparate anatomice şi/sau



disecţie, demonstraţii în muzeuSemestrul II

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Seres-Sturm M, Seres-Sturm L, Pávai Z, Anatomia şi fiziologia omului vol.I, Litografia UMFTg.Mureş, comanda nr 5172/20002. Seres-Sturm M, Pávai Z , Branzaniuc K, sub redacţia Seres-Sturm L, Anatomia şi fiziologiaomului vol.II, Litografia UMF Tg.Mureş, comanda nr 5252/2002

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAbsolventul va avea cunoștințe de bază de anatomie care să îi permită înțelegerea interacţiunilordintre medicamente şi organismul uman.

10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metodede evaluare

10.3 Ponderedin nota finală

10.4Curs

Cunoașterea anatomiei structurale și funcționale a diferitelorsisteme de organe. Ex scris: test 60%

10.5 LPRecunoașterea principlalelor organe pe baza unor preparateanatomice, descrierea structurii, funcției și localizării acestoraîn corpul uman.

Seminarii peparcurs Expractic

40%

10.6 Standard minim de performanțăPregătirea complexă a studenţilor din bazele anatomiei structurale şi funcţionale umane, ştiinţebiologice fundamentale, pentru înţelegerea deplină a disciplinelor de specialitate biofarmacologie şibiopatologie, a interacţiunilor dintre medicamente şi organismul uman.

25.11.2015 Farmacie - Botanică farmaceutică




1.2 Facultatea Farmacie1.3 Departamentul DSFF1.4 Domeniul de studii Sănătate1.5 Ciclul de studii Licenţă1.6 Programul de studii Farmacie

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Botanică farmaceutică2.2 Titularul activităților de curs Profesor dr. Oroian Silvia2.3 Titularul activităților de lp Profesor dr. Oroian Silvia, Şef lucrări dr.Tănase Corneliu2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I +II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână

semI -4;semII - 5ore

3.2 din care curs

semI - 2ore;semII - 3ore;

3.3 laborator (lp)

semI - 2ore;semII - 2ore;

3.4 Total ore din planul de învățământ

semI -56ore;semII -70ore

3.5 din care curs

semI -28;semII -42ore;

3.6 laborator (lp)

semI -28ore;sermII -28ore;

Distribuția fondului de timp/săpt ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițesemI - 4;semII - 4

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren

semI -0,5;semII-1,5;

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri

semI -0,5;semII -0,5;



TutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt sem I - 5; sem II - 6;3.8 Total ore pe semestru sem I - 126; sem II - 154;3.9 Număr de credite sem I - 5; sem II - 6;

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum -4.2 de competențe -

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului prezenţa obligatorie (minim 12 prezenţe din 14)

5.2 de desfășurare a laboratorului prezenţa obligatorie (minim 12 prezenţe din 14) cunoaştereanormelor de securitate în muncă în laborator

6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionale

-Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniulştiinţific al biologiei vegetale ca fundament pentru înţelegerea altordiscipline din planul de învăţământ precum formarea profesională astudenţilor ca viitori farmacişti.-Promovarea unor relaţii principiale de colaborare în grupe de lucru,stimularea iniţiativei, creativităţii etc.-Valorificarea optimă şi creativă a potenţialului propriu fiecărui studentîn activităţile ştiinţifice din cadrul orelor de lucrări practice.-Formarea unor competenţe specifice disciplinei:de investigare experimentală în domeniul Morfologiei şi Anatomieivegetale;-Recunoașterea și capacitatea de determinare a speciilor de plantesălbatice sau cultivate.-Utilizarea cheilor dichotomice din determinatoarele de plante pentrurecunoaşterea unor specii de plante medicinale.-Descrierea caracterelor morfologice ale speciilor studiate.-Utilizarea herbarului disciplinei pentru observarea caracterelormorfologice a diferitelor specii medicinale.-Conştientizarea importanţei ştiinţifice,economice şi practice aleplantelor medicinale.


-Dezvoltarea capacităţii cognitive, a gândirii creative,a capacităţii detransfer a cunoştiinţelor,de investigare experimentală în domeniulBotanicii farmaceutice.-Definirea disciplinei de Botanică farmaceutică şi a locului ocupat deaceastă disciplină în domeniul Biologiei. Importanţa cunoştiinţelor defitomorfologie şi fitoanatomie,legăturile acestei discipline cu alte ştiinţe.-Analizarea principalelor aspecte pe care le cuprinde domeniulBotanicii Farmaceutice: Citologia, Histologia, Organografia (morfologiaşi structura organelor vegetative: rădăcina, tulpina şi frunza, precum şia organelor de reproducere: floarea, fructul şi sămanţa).-Prezintă caracterele de recunoaştere a speciilor vegetale pe bazacaracterelor morfo-anatomice;-Familiarizarea studenţilor farmacişti cu tehnicile de preparare, analizămicroscopică şi macroscopică a plantelor medicinale.-Botanica farmaceutice explică conceptele taxonomice și filogeneticeactuale ale Botanicii prin prisma sistemelor filogenetice actuale, agradului de înrudire şi de evoluţie, de la simplu la complex,într-ostrânsă interdependenţă cu schimbarea factorilor de mediu, într-unproces dinamic de corelaţii adaptative şi selective (în contextul predăriiunităţilor taxonomice).-Familiarizarea studenţilor farmacişti cu tehnicile de recoltare şi



preparare a produselor vegetale medicinale.


7.1 Obiectivul general al disciplineiCa disciplină fundamentală, explică noţiunile de bază aleBotanicii farmaceutice şi anume conceptul de morfologie,anatomie, sistematică şi filogenie a plantelor.


-Prezintă principalele caractere morfo-anatomice a plantelormedicinale, importante în stabilirea identităţii lor.-Prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante:familia, ordinul, prin prizma sistemelor filogenetice actuale.-Descrierea celor mai importante plante medicinale,de pe întregmapamondul,utilizate astăzi în fitoterapie.


ore Observații

Semestrul I

1. Importanta studierii Botanicii farmaceutice pentruînvătământul farmaceutic.

Prezentare orală+multimedia

MORFOLOGIAPLANTELOR

2. Compoziţia chimică a organismelor vii Prezentare orală+multimedia

Citologievegetală, 2 ore

3.Studiul constituentilor celulari: citoplasma, reticulendoplasmatic, ribozomii, mitocondriile, aparatulGolgi

Prezentare orală+multimedia 2 ore

4. Studiul constituentilor celulari: plastidele, nucleul,vacuolele, incluziunile ergastice, peretele celular


5.Ţesuturile: de origine; ţesuturile de apărare,conducătoare, mecanice, fundamentale şisecretoare


Histologievegetală, 2 ore

6. Rădăcina: morfologia rădăcinii, anatomiarădăcinii,


Organografiaorganelorvegetative, 2ore

7. Tulpina: morfologia tulpinii, anatomia tulpinii;produse vegetale de origine caulinară


8.Frunza: morfologia frunzei, anatomia frunzei;importanţa produselor vegetale de provenientăfoliară


9. Floarea: morfologia şi anatomia florii Prezentare orală+multimedia

Organografiaorganelor dereproducere

10. Floarea: tipuri de inflorescente; importantadrogurilor care provin din floriPrezentare orală+multimedia 2 ore

11. Fructul: morfologia şi anatomia fructului;importanţa drogurilor care provin din fructePrezentare orală+multimedia 2 ore

12. Sământa: morfologia şi anatomia sămânţei;importanţa drogurilor care provin din sământăPrezentare orală+multimedia 2 ore

13. Fotosinteza Prezentare orală+multimedia

Noţiuni deFiziologiaplantelor, 2 ore

14. Transpiraţia şi respiraţia Prezentare orală+multimedia

Noţiuni deFiziologiaplantelor, 2 ore

Semestrul II

1. Istoricul utilizării plantelor medicinale Prezentare orală+multimedia;

SISTEMATICAPLANTELOR. 2ore



2.

Supraregnul Prokaria, Regnul Bacteria (Monera),Virusurile, Supraregnul Eukaria, RegnulProtoctista (Protista), Încrengăturile:Myxomycota, Euglenophyta, Bacillaryophyta,Chrysophyta, Chlorophyta, Phaeophyta,Rhodophyta;Încrengătura Lichenophyta;(caracterizare, biologie, clasificare, importanţă şiutilizare)

Prezentare orală+multimedia; 3 ore

3.

Regnul Fungi, Îngrengăturile: Chytridiomycota,Eumycota; Regnul Plantae:Subregnul Bryobionta,Încreng. Bryophyta; Subregnul Tracheobionta(Cormophyta), Încrengătura Pteridophyta,Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae,Dryopteridaceae

Prezentare orală+multimedia; 3ore

4.

Încrengătura Spermatophyta, SubîncrengăturaConiferophytina, Familiile: Ginkgoaceae,Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae,Ephedraceae; Încrengătura Spermatophyta,Subîncrengătura Angiospermophytina

Prezentare orală+multimedia; materialbotanic proaspăt

3ore

5.Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae,Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae,Berberidaceae, Papaveraceae, Fumariaceae


3ore

6.Familiile: Caryophyllaceae, Chenopodiaceae,Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae,Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae,Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae


3ore

7.

Familiile: Mimosaceae, Cesalpinaceae,Fabaceae, Myrthaceae, Punicaceae,Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae,Burseraceae, Sapindaceae, Hippocastanaceae,Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae,Polygalaceae, Rhamnaceae


3ore

8. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae,Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae.


3ore

9.Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae,Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae,Brassicaceae.


3ore

10.Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae,Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae,Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae,Apocynaceae.


3ore

11. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae,Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae.Prezentare orală+multimedia; materialbotanic proaspăt

3ore

12. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae,Plantaginaceae, LamiaceaePrezentare orală+multimedia; materialbotanic proaspăt

3ore

13. Familia: AsteraceaePrezentare orală+multimedia; materialbotanic proaspăt

3ore

14.

Clasa Monocotyledoneae: Familiile:Asparagaceae, Hyacinthaceae, Alliaceae,Liliaceae, Melanthyaceae, Colchicaceae,Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae,Araceae.


3ore

Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie



1.Ciobanu I.,1971 - Morfologia plantelor, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti, 1971.2.Cristea, V., 2014: Plante vasculare: diversitate, sistematică, ecologie și importanță, Editura PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca.3.Maugini E.,1994 - Manuale di Botanica Farmaceutica, Ed.a VII-a, Piccin NuovaLibraria SpA-Padova.4.Oroian S.,2011 - Botanica farmaceutică, Ed. University Press, Târgu-Mureş.5.Raven P.H., Evert R.F., Eichorn S.E.,1999 - Biology of Plants. 6th Edition. Freeman andCo./Worth Publish. New York.6.Strasburger E., Noll F., Shenck H., Schimper A.F.W.,1998 - Lehrbuch der Botanik fürHochschulen, Stuttgart, Jena, Lübeck, Ulm: Gustav Fischer Verlag.7.Tămaş M., 2004 - Botanică farmaceutică, Citologia, vol. I, Ed. Medicală Universitară „IuliuHaţieganu“, Cluj-Napoca.

II. Bibliografie facultativă1.Avram R., Andronescu E., Füsi I.,1981 - Botanică farmaceutică, Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti.2.Tămaş M.,2005 - Botanică farmaceutică, Sistematica-Cormobionta, vol. III, Ed. MedicalăUniversitară „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca.4.Tănase C., Mititiuc M., 2001 - Micologie, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. 5.Tutin T.G., Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S.M. & Webb D.A.(eds),1964-1980 - Flora Europaea, vol. 1-5, Cambridge University Press, Cambridge.

Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.

ore Observații

Semestrul I

1. Norme de protectie si tehnica securitătii muncii înlaboratorul de Botanică farmaceutica.

Demonstraţii practice; utilizareamaterialului didactic ilustrativexistent în laborator şi apreparatelor microscopice;utilizarea unor programeinteractive

2 ore

2. Studiul celulei vegetale


2 ore

3. Incluziunile ergastice


2 ore

4. Tesuturile de apărare.


2 ore

5. Tesuturi mecanice: colenchimul şi sclerenchimul


2 ore

6. Tesuturi fundamentale:

Demonstraţii practice; utilizareamaterialului didactic ilustrativexistent în laborator şi apreparatelor microscopice; 2 ore



utilizarea unor programeinteractive

7. Tesuturi secretoare


2 ore

8. Structura primară si secundară a rădăcinii


2 ore

9. Structura primară si secundară a tulpinii


2 ore

10.

Morfologia frunzei: părtile componente ale uneifrunze simple; formele limbului; baza limbului;vârful limbului; marginea limbului; frunzecompuse; nervatiunea frunzei; părozitatealimbului; anexele foliare.


2 ore

11. Structura anatomică a frunzei


2 ore

12. Morfologia si anatomia organelor de reproducere


2 ore

13. Morfologia si anatomia fructului


2 ore

14. Morfologia si anatomia semintei


2 ore

Semestrul II

1. Tehnica determinării plantelor

Folosirea herbarului şi amaterilului botanic proaspăt, astereomicroscopului, aplicaţiipractice în grădina botanică,determinarea speciilor cuajutorul determinatoarelor deplante şi a atlaselor botanice

2 ore

Folosirea herbarului şi a



2. Încrengătura Pteridophyta; Familiile:

materilului botanic proaspăt, astereomicroscopului, aplicaţiipractice în grădina botanică,determinarea speciilor cuajutorul determinatoarelor deplante şi a atlaselor botanice

2 ore

3. Încrengătura Spermatophyta


2 ore

4. Încrengătura Spermatophyta, SubîncrengăturaAngiospermophytina, Clasa Dicotyledoneae


2 ore

5.

Familiile: - Polygonaceae: Fagopyrumesculentum, Rheum palmatum - Cannabaceae:Humulus lupulus - Urticaceae: Urtica dioica -Rosaceae: Agrimonia eupatoria, Crataegusmonogyna, Filipendula ulmaria, Geum urbanum,Potentilla anserina, Rosa canina, Sorbusaucuparia


2 ore

6.

Familiile: - Fabaceae: Glycine max, Glycyrrhizaglabra, Laburnum anagyroides, Melilotusofficinalis - Myrthaceae: Eucalyptus globulus -Onagraceae: Epilobium angustifolium -Lythraceae: Lythrum salicaria -Hippocastanaceae: Aesculus hippocastanum


2 ore

7.

Familiile: - Linaceae: Linum usitatissimum -Rhamnaceae: Frangula alnus - Loranthaceae:Viscum album - Euphorbiaceae: Ricinuscommunis - Apiaceae: Angelica archangelica,Carum carvi, Eryngium planum, Foeniculumvulgare


2 ore

8.

Familiile: - Hypericaceae: Hypericum perforatum -Brassicaceae: Brassica nigra, Capsella bursa-pastoris - Tiliaceae: Tilia cordata - Malvaceae:Althaea officinalis - Ericaceae: Vacciniummyrtillus, Vaccinium vitis-idaea - Primulaceae:Primula veris


2 ore

9.

Familiile: - Gentianaceae: Centaurium erythraea,Gentiana asclepiadea - Apocynaceae: Vincaminor - Rubiaceae: Rubia tinctorum -Caprifoliaceae: Sambucus nigra - Valerianaceae:Valeriana officinalis Solanaceae: Atropa bella-donna, Datura stramonium


2 ore

10.

Familiile: - Boraginaceae: Symphytum officinale -Scrophulariaceae: Digitalis purpurea, Verbascumphlomoides - Plantaginaceae: Plantagolanceolata, - Lamiaceae: Hyssopus officinalis,

Folosirea herbarului şi amaterilului botanic proaspăt, astereomicroscopului, aplicaţiipractice în grădina botanică, 2 ore



Lavandula angustifolia, Leonurus cardiaca,Mentha x piperita, Salvia officinalis, Thymusserpyllum

determinarea speciilor cuajutorul determinatoarelor deplante şi a atlaselor botanice

11.Familia: 11. Asteraceae: Achillea millefolium,Artemisia absinthium, Calendula officinalis,Echinacea angustifolia, Matricaria recutita,Tussilago farfara, Xanthium spinosum


2 ore

12. Clasa Monocotyledoneae, Familiile:


2 ore

13.Recunoaşterea plantelor medicinale din grădinabotanică a Facultăţii de Farmacie - sectorulsistematic

Deplasări în grădina botanicăpentru studiul florei spontane(introduse în cultură) şiidentificarea acesteia prinmetodologia clasică.

2 ore

14.Recunoaşterea plantelor medicinale din grădinabotanică a Facultăţii de Farmacie - sectorulsistematic

Deplasări în grădina botanicăpentru studiul florei spontane(introduse în cultură) şiidentificarea acesteia prinmetodologia clasică.

2 ore

Bibliografie:Bibliografie obligatorie1.Oroian S., Curticăpean M., 2007 - Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrăripractice,Vol.I,Ed. University Press, Târgu-Mureş.2.Oroian S., Curticăpean M., 2008 - Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice, Vol.II,Ed. University Press, Târgu-Mureş. 3.Săvulescu T. (ed.),1952-1976 - Flora României, vol. 1-13, Ed. Academiei Române, Bucureşti.4.Sîrbu, I., Ştefan, N., Oprea, A., 2013 - Plante vasculare din România, determinator ilustrat deteren. Ed. "Victor B. Victor", Bucureşt.

Bibliografie facultativă1.Făgăraş M.,2007 - Botanică sistematică I (Thallobionta et Bryobionta), Ed. Ovidius UniversityPress, Constanţa.2.Tănase C., Mititiuc M.,2001 - Micologie, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. 3.Tutin T.G., Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S.M. & Webb D.A.(eds),1964-1980 - Flora Europaea, vol. 1-5, Cambridge University Press, Cambridge.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiViitorul farmacist trebuie să:-aibă capacitatea de a-şi organiza eficient activitatea profesională;-să conştientizeze faptul că Botanica farmaceutică, prin problematica abordată, stă la baza tuturordomeniilor de cercetare fundamentală şi aplicată care vizează cunoaşterea, răspândirea şi utilizarearaţională a resurdelor vegetale medicinale de pe Pământ;-să utilizeze informaţiile privind valorificarea optimă şi creativă a potenţialului vegetal în activităţileştiinţifice; -să se angajeze în relaţii de parteneriat cu alte persoane–instituţii cu responsabilităţi similare şi săparticipe la propria dezvoltare profesională.

10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală



10.4Curs

Evaluarea cunoştinţelor debază

Evaluare scrisă de tip mixt (test grilă +întrebări de tip redacţional) 100

10.5 LP Evaluarea cunoştiinţelorteoretice şi practice

10.6 Standard minim de performanțăPromovarea verificării practice condiţie obligatorie pentru a accede la evaluarea activităţii de curs.Cunoaşterea caracterelor morfo-anatomice ale organelor vegetale şi de reproducere ale plantelormedicinale în vederea identificării lor.Descrierea celor mai importante plante medicinale de pe mapamond ce sunt utilizate astăzi înfitoterapie Conştientizarea importanţei ştiinţifice,economice şi practice ale plantelor medicinale

25.11.2015 FARMACIE - CALCULE FARMACEUTICE




1.2 Facultatea FARMACIE1.3 Departamentul ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE1.4 Domeniul de studii FARMACIE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CALCULE FARMACEUTICE2.2 Titularul activităților de curs2.3 Titularul activităților de lp Prof. dr. Imre Silvia2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 14

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,25Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,25Tutorial 0,25Examinări 0,25Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 13.8 Total ore pe semestru 283.9 Număr de credite 1

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului instrumente de calcul



Abilităţi de calcul matematic efectuat în contextul unei situaţii practicedin domeniul medico-farmaceutic; capacitatea de extragere şiordonare corectă a datelor dintr-un context mai larg în vedereaefectuării de calcule diferite; abilităţi în interpretarea reprezentărilorgrafice sau a datelor tabelare.Capacitatea studentului din primul an de facultate de a identifica mai



Competențe transversalerapid informaţiile relevante dintr-un context dat mai amplu în vedereaefectuării unui calcul numeric.Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor decomunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţiisoftware de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.).

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Adaptarea raţionamentelor de calcul şi de abordare a uneiprobleme de calcul din domeniul medico-farmaceutic.


Obiectivul disciplinei este acela de a orienta studentul aflat în faţaunui caz, unei situaţii, în extragerea corectă a datelor dintr-uncontext mai larg pentru a efectua diferite calcule alese, deasemenea, corect. Mai mult de atât, disciplina îşi propune săajute studentul să obţină maximul de informaţii dintr-oreprezentare grafică sau din date tabelare.

8. ConținuturiNr. crt. 8.1 Curs Metode de predare Nr. ore Observații

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:


ore Observații



Semestrul I

1.I. Noţiuni de bază de matematică: multiplii şisubmultiplii unui număr, proporţii, procente,multiplicare, reducere, analiză dimensională.

Prezentarea pe scurt a tematiciide seminar cu accent asupranoţiunilor mai dificile. Testareaînsuşirii cunoştinţelor prinrezolvarea de probleme şiexerciţii. Reprezentările graficevor fi realizate computerizat.

2

2.II. Sistem de unităţi de măsură: masă, volum,densitate, temperatură, masă molară, echivalentgram. Calcule care implică mase molare,concentraţii, conversii.


2

3.III. Noțiunea de concentrație a unui medicament.Exprimarea aceleiaşi concentraţii în moduridiferite. Concentrații soluții. Diluţii.


2

4.IV. Calcule pe baza unor prescripţii medicale.Calcule pe baza unor informaţii extrase dintr-uncontext mai larg.


2

5. V. Cifrele semnificative ale unui număr.Acurateţea măsurătorilor.


1

6.

VI-VII. Operaţii matematice cu logaritmi şi puteri.Funcţii / ecuaţii de gradul I, identificarea uneifuncţii de gradul I în expresiile matematice aleunor legi, liniarizarea funcţiilor. Interpretareadatelor tabelare şi grafice. Corelare funcţiematematică – reprezentare grafică. Funcţii liniare,logaritmice, exponenţiale, polinomiale.


5

7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.



5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Rees JA, Smith I, Smith B: Introduction to Pharmaceutical Calculations, Pharmaceutical Press,2011.2. Rees JA, Smith I, Smith B: Pharmaceutical calculations workbook, Pharmaceutical Press, 2005.3. Parsons SE: Pharmaceutical calculations, Parson Printing Press, USA, 2012.4. Mullins E: Statistics for the quality control chemistry laboratory, The Royal Society of Chemistry,2003.5. Watson DG: Pharmaceutical analysis, ediţia a 2-a, Elsevier, 2005.6. ***Farmacopeea Europeană, ediţia a 7-a.7. ***Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Editura Medicală Bucureşti, 1993.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului


din nota finală10.4Curs Nu este cazul. Nu este cazul.

10.5 LPNote verificări periodice şi verificare finală.Implicarea şi iniţiativa în rezolvări deprobleme.

Verificări scrise pe parcurs.Verificare finală la sfârşitulsemestrului.

100

10.6 Standard minim de performanțăEfectuarea de calcule matematice elementare dintr-un context medico-farmaceutic. Înţelegerearolului general al unei funcţii matematice. Corelarea funcţii matematice simple - reprezentări grafice.Calcule elementare de concentraţii.

25.11.2015 FARMACIE - CHIMIE ANALITICĂ ŞI ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ




1.2 Facultatea de FARMACIE1.3 Departamentul DSFF1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ANALITICĂ ŞI ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ

2.2 Titularul activităților de curs CONF.DR. DONÁTH-NAGY GABRIELA/ASIST.DR. BALINTALINA

2.3 Titularul activităților de lp ASIST. DR. CÂRJE ANCA/ ASIST. DR. BALINT ALINA2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL


Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1.5Tutorial 1Examinări 0.5Alte activități 13.7 Total ore de studiu individual / săpt 6.53.8 Total ore pe semestru 1613.9 Număr de credite 5


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezența la 80% din cursurile teoretice.

5.2 de desfășurare a laboratoruluiPrezența la toate lucrările practice, cunoașterea normelor deprotecția muncii, de securitate în laborator și a părții teoreticepentru lucrarea curentă la începutul fiecărui laborator.

6. Competențe specifice acumulate- Se va pune accent pe cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilorşi metodelor de bază ale chimiei și mai precis chimiei analitice.- Studiul noţiunilor teoretice fundamentale ale chimiei analitice să dea




viitorului farmacist posibilitatea efectuării unui control calitativ almedicamentelor, suplimentelor alimentare și a altor produse pentrusănătate, precum și posibilitatea interpretării principiilor, modelelor şimetodelor ştiinţifice în explicarea conceptelor de proiectare, formulare,realizare şi condiţionare ale acestora.- Viitorul farmacist va trebui să știe să definească și să descrieconceptele privind caracterele fizico-chimice, controlul calitativ şicantitativ, metodele de analiză ale medicamentelor, suplimenteloralimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.- Cunoștințele teoretice acumulate trebuie să conducă la ointerpretare şi exprimare a cauzalităţii aspectelor de structură fizico-chimică şi o identificare a metodelor de analiză aplicabilemedicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altorproduse pentru sănătate. De asemenea viitorul farmacist va trebui săpoată aborda studiul relaţiilor structură chimică-proprietăţi, realizareaşi condiționarea medicamentelor, suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate cu respectarea şiaplicarea normele de calitate impuse de Farmacopeea Română,Farmacopeea Europeană şi alte standarde internaţionale, precum șiimplementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică deLaborator.- Studiul noţiunilor teoretice fundamentale și mai ales aplicareanoțiunilor practice utilizate la lucrările practice ale chimiei analitice sădea viitorului farmacist posibilitatea utilizării unor principii şi metode debază pentru proiectarea, formularea, realizarea şi condiţionarea, într-oaplicație practică, a medicamentelor, suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate precum și realizareaunui proiect privind analiza şi controlul unei substanţemedicamentoase sau forme farmaceutice într-o aplicație practică.


- Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să lucreze într-o echipăpluridisciplinară, să identifice obiectivele de realizat utilizând resurseledisponibile, folosind atât metode clasice de documentare (cărți sauproceduri de lucru), cât și utilizarea resurselor de comunicaremoderne şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţiisoftware de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât înlimba română cât șiîntr-o limbă de circulaţie internațională, estimând timpii de lucrunecesari pentru respectarea termenelor de realizare, identificândeventualele riscuri aferente pentru finalizarea proiectelor propuse.



- Însuşirea logică a problemelor fundamentale ale chimieianalitice, bazată pe înţelegerea unor raporturi cauzale,memorare şi deducţie.- Însușirea teoretică și practică a metodelor de analiză calitativăși cantitativă, pe care studenții le vor folosi atât în studiul altordiscipline, cât și în activitățiile viitoare.- Contribuie la formarea de farmaciști care vor putea lucra atât îndiferite laboratoare (industriale, de cercetare, de controlulmedicamentului, inspectorate sanitare), cât și farmacii unde vorputea să efectueze analize calitative și cantitative la masa deanaliză.- Însuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei analitice înstrânsă concordanţă cu celenecesare materiilor de profil farmaceutic care abordeazăadeseori problemele şi noţiunile dechimie analitică (chimie farmaceutică, chimei anorganică, chimieorganică, chimie sanitară,analiza medicamentului).- Descrierea sistematică a noțiunilor și principiilor fundamentale




întâlnite în metodele de analiză, descrierea sistematică a tipurilorde echilibre și clasificarea logică a cationilor și anionilor pe grupepe baza proprietăților acestora urmărind proprietăţile comune darși specifice tratate selectiv după importanţa lor practică şigeneralitatea lor.- Sublinierea importanţei unor elemente de chimie analitică laînțelgerea fenomenologiei pentru analiza medicamentului(echilibre de reacție, deplasarea echilibrelor, echilibre acido-bazice, echilibre de complexare, echilibre redox etc.).


ore Observații

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Introducere în chimia analitică. Importanţa chimieianalitice. Metodele chimiei analitice.

Prezentare orala şimultimedia (daca este cazul). 1

2.Instrumentele (tools) și noțiunile de bază alechimiei analitice. Reactivi analitici și reacțiispecifice chimiei analitice.


3.Erori în chimia analitică. Clasificarea eroriloranalitice. Evaluarea rezultatelor şi prelucrareastatistică a erorilor analitice întâmplătoare. Moduride apreciere a justeţei unei analize.


4.Aplicațiile metodelor statistice în chimia analitică.Recunoaşterea şi îndepărtarea valorilor aberantedin punct de vedere statistic. Teste de eliminare.


5. Standardizarea şi calibrarea în chimia analitică Prezentare orala şimultimedia (daca este cazul). 1

6.Caracteristicile electronice şi proprietăţile analiticepe care le determină. Clasificarea ionilor în grupeanalitice şi studiul reacţiilor chimice analitice.


7.

Echilibre chimice şi importanţa lor pentru chimiaanalitică. Modificarea echilibrului unei reacţii înscop analitic. Aplicaţii. Procesul de dizolvare.Formarea ionilor în soluţii. Clasificarea analitică aelectroliţilor în soluţii apoase. Electroliţi slabi.Electroliţi tari. Activitate şi coeficienţi de activitate.


Echilibre acido-bazice în chimia analitică. Teoriiasupra sistemelor acido-bazice. Importanţa lor.Aplicaţii. Efectul solvenţilor. Echilibre acido-bazice Prezentare orala şi



8. în solvenţi apoşi. Solvenţi neapoşi. Calculareaconcentraţiei ionilor de hidrogen şi a pH-ului însoluţii apoase şi neapoase. Influenţa diferiţilorfactori asupra echilibrelor în solvenţi neapoşi.

multimedia (daca este cazul). 4

9.Combinaţii zwitterionice (determinarea punctuluiizoelectric), săruri (acizi şi baze ionice). Hidrolizasărurilor. Constanta de hidroliză. Gradul dehidroliză. Soluţii tampon.


10. Aplicaţii ale echilibrelor acido-bazice în titrimetrie.Acido-alcalometria. Titrări în solvenţi neapoşi.


11.12.13.14.Bibliografie:1. Luca C., Enea O. – Determinarea constantelor analitice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti1971;2. Kekedy L. – Chimie analitică calitativă, Ed. Scrisul Românesc, Craiova 1980;3. Morait Gh., Roman L. – Chimie Analitică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983;4. Pietrzyk D. J., Frank C. W. – Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti 1989;5. Duşa S., Fori. I. - Chimie Analitică calitativă – bazele teoretice, Ed. Tipomur, Târgu Mureş 1998;6. Duşa S. – Chimie Analitică calitativă, University Press, Târgu Mureş, 2003.7. Barcza L., Buvári Á.: A minõségi kémiai analízis, Medicína Könyvkiadó, Budapest, 20098. Skoog D. A., West D. M., Holler F. J., Crouch S. R. - Fundamentals of Analytical Chemistry, Ed.Brooks/Cole Cengage Learning, USA, 8th Ed. 2003 si 9th edition 20139. Harris D. C., Quantitative Chemical Analysis. Ed. Freeeman and Company, New York, USA, 8thEd. 2010


ore Observații

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.1. Norme de protecţia muncii. Regulamentuldisciplinei. Introducere în chimia analitică.Exemple de reactivi analitici. Prepararea soluţiilorde reactivi pentru analiză.

Prezentare orală + prezentarepractică

2.

2. Prepararea soluţiilor de diferite concentraţiiprocentuale şi molare, diluții (prepararea uneisoluții procentuale dintr-o soluție concentrată,prepararea unei soluții molare sau normale Demonstrații practice și



pornind de la o soluție procentuală). Exprimareaerorilor, calcularea erorii relative procentuale, adeviației standard.

efectuarea experimentului.

3.3. Clasificarea cationilor pe grupe analitice.Reacţiile ionilor : Na+ , Li+ ,Mg2+, K+ , NH4+ ,Ca2+ , Ba2+ .

Demonstrații practice șiefectuarea experimentului.

4. 4. Reacţiile ionilor : Al3+ , Fe2+ , Fe3+ , Zn2+,Cr3+, Mn2+, CrO42- , Cr2O72- , MnO4-


5. 5. Reacţiile ionilor Cu2+ , Hg2+ , Bi3+, Ag+ , Pb2+, Hg22+ . Deplasarea echilibrelor.


6. 6. Separarea cationilor pe grupe analitice. Analizede săruri necunoscute


7.7. Clasificarea anionilor pe grupe analitice.Reacţiile ionilor Cl- , Br- , I- , SCN- , [Fe(CN)6]3- ,[Fe(CN)6]4. Identificarea Cl2 , Br2 , I2 .


8. 8. Reacţiile ionilor S2- , NO2- , CH3COO-, CO32-, BO2-, PO43- , S2O32- , NO3- , SO42- .


9. 9. Analize de săruri necunoscute. Testarea cunoștințelor.Efectuarea analizelor.

10. 10. Analize de săruri necunoscute. Testarea cunoștințelor.Efectuarea analizelor

11.11. Introducere în volumetrie. Veselă calibrată,biurete, tehnica de titrare. Titrarea acido bazică,exemple cu indicarea chimică a punctului deechivalență (alegerea indicatorilor).


12.12. Aplicații numerice, noțiuni recapitulativeprivind identificarea ionilor pe baza reacțiiloranalitice.

Testarea cunoștințelor.Efectuarea analizelor

13. 13. Recuperări. Analize de săruri necunoscute. Testarea cunoștințelor.Efectuarea analizelor

14. I14. Examen practic. Testarea cunoștințelor.Bibliografie:1. Roman L., Săndulescu R. – Chimie analitică, Vol.I, Analiza chimică calitativă, Ed. Didactică șipedagogică, București, 1999;2. Dușa S. – Chimie analitică calitativă, University Press, Târgu Mureș, 2003;3. Dușa S – Chimie analitică calitativă, University Press, Târgu Mureș, 2008.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAngajatorii aştepata de la un viitor absolvent de farmacie sa fie capabil să:- aplice metodele de separare şi purificare convenabile în funcţie de natura şi starea fizică asubstanţei medicamentoase;- utilizeze abilitaţile practice pentru efectuarea unor operaţii farmaceutice de bază folosite laprepararea diverselor forme farmaceutice magistrale şi oficinale;- aibă abilităţile necesare pentru diferenţierea diferiţilor cationi sau anioni pe baza unor reacţii derecunoaştere oficinale;- aibă abilităţi de comunicare şi organizare, precum şi capacitatea de asimilare de noi informaţii pebaza celor studiate anterior;- fie capabil să determine concentraţii procentuale, molare sau normale precum şi să poată sătreacă dintr-o concentraţie într-alta;- ştie să scrie ecuaţii de echilibru şi să poată să deplaseze echilibrul într-o direcţie sau alta;- aibă cunoştinţele necesare identificării unor medicamente pe baza unore reacţii analitice calitativeşi a unor procese simple sau mai complexe de natură fizico-chimică şi să le utilizeze pentruprepararea de substanţe medicamentoase marginale;

10. Evaluare



Tipactivitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode deevaluare

10.3 Ponderedin nota finală

10.4Curs

Se va evalua abilitatea studentului de întelegere adiferențelor între diferitele tipuri de echilibre, acesta fiindcapabil să scrie ecuațiile care le caracterizează și săexplice fenomenologia. Se va evalua și capacitateastudentului de corelare a cunoștințelor între diferitele tipuride echilibre fiind astfel capabil să definească noțiuni depH, pOH, pM(de exemplu pAg) și să le coreleze cu alte noțiuni, de ex.indicatorii aplicând aceeași fenomenologie.

Examen scriscare cuprindeatat o parte desubiecte grila, catsi subiectedescriptive.

80%

10.5 LP Identificarea unor cationi și anioni ale unor sărurinecunoscute prin reacții de analiză calitativă.

Aplicaţie practicăprin analiza unorprobenecunoscute.Testareacunoştinţelorprivind tehnicilede lucru.

20%

10.6 Standard minim de performanță− Determinarea unor echilibre, identificarea tipului de echilibru, capacitatea studentului de a scrieecuația care-l caracterizează și de a explica fenomenul care guvernează echilibrul – barem minimalpentru nota 5.

25.11.2015 FARMACIE - CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA




1.2 Facultatea de Farmacie1.3 Departamentul DSFF1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA2.2 Titularul activităților de curs Conf.dr. Augustin Curticapean

2.3 Titularul activităților de lp Conf.dr. Augustin Curticapean / Asist.dr. LaviniaGrama/Asist.drd. Boda Francisc Andrei

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 6/5 3.2 din care curs 3/2 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 84/72 3.5 din care curs 42/28 3.6 laborator (lp) 42/42

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2/2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2/2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1Tutorial 1/1Examinări -Alte activități -3.7 Total ore de studiu individual / săpt 5/53.8 Total ore pe semestru 154/1543.9 Număr de credite 6/5

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum Pentru examenul de Chimie Generala si Anorganica semestrul II trebuie ca

examenul semestrului I sa fie promovat4.2 de competențe -

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani)5.2 de desfășurare a laboratorului Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani)

6. Competențe specifice acumulate- Cursul in prima parte generala urmăreşte, prin conţinut şi abordare,transmiterea şi însuşirea de către studenţi a legilor, principiilor,structurilor, echilibrelor de bază ale chimiei.- Cursul in a doua parte descriptiva urmăreşte transmiterea şi



Competențe profesionaleînsuşirea de către studenţi a caracteristicilor si proprietatilor specificeelementelor chimice nemetalice din sistemul periodic - In cadrul lucrărilor practice, prin conţinut şi abordare, se urmăreşteformarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală şi de cercetare,imbogatirea deprinderilor si a manualitatii cu ustensile de laborator,respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor simetodelor stiintifice pentru desfasurarea optima a etapelor din cadrulprocedurilor experimentale.


- Identificarea, concatenarea si utilizarea cumulativa a informatiilor,conceptelor, principiilor si a legilor descriptive din domeniul chimieianorganice cu cele provenite din domeniile chimice inrudite.- Relationarea si asocierea caracteristicilor specifice si a proprietatilorgenerale si particulare ale elementelor chimice nemetalice cudomeniile in care este implicata activitatea biologica a acestora- Identificarea scopurilor, resurselor, conditiilor, etapelor cu duratadeterminata in vederea realizarii experimentelor programate, insuccesiunea logica de desfasurare a acestora .- Stabilirea rolurilor si a responsabilitatilor in cadrul echipei de lucrupentru efectuarea experimentelor programate in vederea optimizarii sieficientizarii timpilor de lucru.


7.1 Obiectivul general al disciplinei-Insusirea de cunostinte de baza din domeniul Chimiei generalesi anorganice, utile in pregatirea de specialitate in domeniulfarmaceutic


- Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter general:concepte, principii, legi ale chimiei generale- Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter descriptivprivind caracteristicile specifice si proprietatile elementelorchimice nemetalice- Echilibrarea nivelului de cunostinte de baza acumulat de catrestudenti


ore Observații

Semestrul I

1.

Structura atomului. Electronul. Nucleele atomilor.Neutronul. Spectre atomice. Spectre de raze Xale atomilor. Structura învelişului de electroni alatomului. Modelul clasic al atomului de hidrogen.Modelul cuantic al atomului de hidrogen dupăBohr şi Sommerfeld. Noţiuni de mecanicăcuantică.

Prelegere sustinuta cumateriale grafice 3 ore/C1

2.

Structura atomului. Orbitalii atomului de hidrogen.Ocuparea orbitalilor cu electroni. Principiul deexcludere sau principiul lui Pauli. Principiulocupării succesive a orbitalilor cu electroni.Regula lui Hund. Regula Klechkowski. Legăturichimice. Tipuri de legături chimice. Legăturaionică. Legătura covalentă.


3.

Structura moleculei. Orbitali moleculari. Legăturiσ şi π. Legături duble şi triple. Nivele de energieale orbitalilor moleculari. Ordin de legătură.Orbitali moleculari hibridizaţi. Orbitali moleculariextinşi şi electroni p delocalizaţi. Rezonanţă.Metoda legăturilor de valenţă - MLV. Metodaorbitalilor moleculari - MOM. Molecule deficienteîn electroni. Legături tricentrice.




4.Starea solidă. Sisteme de cristalizare. Legăturichimice în cristale. Reţele ionice. Energia reţeleide cristalizare. Reţele moleculare. Izomorfism şipolimorfism.


5. Termodinamica chimică. Legile (principiile)termochimiei. Criterii pentru reacţii spontane.


6.Echilibre chimice. Reacţii de precipitare. Reacţii încare NO al elementelor se schimbă. Factorii careinfluenţează reacţiile de oxido-reducere.


7.

Acizi şi baze. Caracterizare generală. Constantede aciditate ale acizilor slabi. Constante debazicitate.Exponenţi de activitate, pH ,exponenţide aciditate şi pK. Scara pH a activităţii(concentraţiei) ionilor de hidrogen. Funcţia deaciditate HO.


8.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele.Sistemul periodic.Distribuţia elementelor înnatură. Proprietati periodice, proprietatineperiodice. Caracterizarea generală anemetalelor. Hidrogenul şi combinaţiile lui. Grupaa VIII-a principală a sistemului periodic. Gazelerare.


9.Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa VII-a principală a sistemului periodic.Caracterizarea generală a grupei. Florul. Clorul.Bromul. Iodul. Combinaţiile halogenilor.


10.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa VI-a principală a sistemului periodic.Caracterizarea generală a grupei. Oxigenul.Ozonul. Oxidul de hidrogen, apa. Peroxidul dehidrogen. Sulful. Alotropie şi forme polimorfe.Hidrogenul sulfurat. Sulfuri. Polisulfuri. Oxizii şioxiacizii sulfului.


11.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa V-a principală a sistemului periodic.Caracterizarea generală a elementelor din grupaa V-a. Azotul. Amoniacul. Hidrazina,hidroxilamina, acidul azothidric. Oxizii şi oxiaciziiazotului. Fosforul. Oxizii şi oxiacizii fosforului.Fosfaţii. Pirofosfaţi, metafosfaţi, polifosfaţi.


12.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa V-a principală a sistemului periodic. Arsenul,stibiul, bismutul. Combinaţiile arsenului,stibiului,bismutului. Grupa a IV-a principală asistemului periodic. Caracterizarea generală aelementelor din grupa a IV-a. Carbon - formealotropice. Halogenurile carbonului. Oxizii şioxiacizii carbonului. Combinaţiile carbonului cusulful şi azotul. Combinaţiile carbonului cumetalele.


13.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa IV-a principală a sistemului periodic. Siliciul.Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea acarbonului. Combinaţiile siliciului. Silicaţi. Grupa aIII-a principală a sistemului periodic.Caracterizarea generală. Borul si combinaţiile lui


14.Curs recapitulativ. Structura atomului, structuramoleculei. Proprietatile substantelor chimice.Reactii chimice.




Semestrul II

1.

Combinaţii complexe. Teoria lui Werner, teoriamodernă a formării combinaţiilor complexe.Număr de coordinaţie. Număr atomic efectiv.Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi,cianuri complexe, halogenuri complexe).Complecşi polinucleari.


2.Combinaţii complexe. Structura spaţială acombinaţiilor complexe. Izomeria combinaţiilorcomplexe. Carbonili metalici.


3.

Combinaţii complexe. Nomenclatura combinaţiilorcomplexe. Natura legăturilor chimice încombinaţiile chimice (Metoda legăturilor devalenţă – MLV, Metoda câmpului cristalin - MCC,Metoda orbitalilor moleculari - MOM, Metodacâmpului de liganzi - MCL).


4.Starea metalică. Legătura metalică. Interpretareaproprietăţilor fizice ale metalelor. Proprietăţichimice ale metalelor. Metode generale deobţinere a metalelor. Clasificarea metalelor


5.

Metalele din grupele principale (de tip s si p) -combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.Elementele metalice din grupele principale.Metalele din grupa I principală. Metalele alcalinesi combinaţiile lor - proprietatile si utilizarileacestora. Elementele din grupa a-II-a principală.Beriliul, Magneziu si combinaţiile lor - proprietatilesi utilizarile acestora. Metalele alcalino-pămîntoase. Calciu, Stronţiu, Bariul sicombinaţiile lor - proprietatile si utilizarileacestora.


6.

Metalele din grupele principale (de tip s si p) -combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.Elementele metalice din grupa a-III-a principală.Aluminiul si combinaţiile lui - proprietatile siutilizarile acestora. Elementele metalice din grupaa-IV-a principală. Staniul, plumbul si combinaţiilelor - proprietatile si utilizarile acestora.


7.

Metalele din grupele principale (de tip s si p) -combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.Proprietăţi generale ale elementelor de tranziţie.Elementele grupei a-III-a secundare. Lantan,lantanide si combinaţiile lor - proprietatile siutilizarile acestora. Actinide: toriul, uraniul sicombinaţiile lor - proprietatile si utilizarileacestora.


8.

Metalele din grupele principale (de tip s si p) -combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.Elementele grupei a-IV-a secundare.Titan,Zirconiu, Hafniu si combinaţiile lor - proprietatile siutilizarile acestora. Elementele grupei a-V-asecundare. Vanadiu, Niobiu, Tantal si combinaţiilelor - proprietatile si utilizarile acestora. Metaleletranzitionale (de tip d si f) - combinaţiile lor,proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupei a-VI-a secundare. Cromul - combinaţiile lui- proprietatile si utilizarile acestora.


Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementele



9.grupei a-VI-a secundare. Molibden, Wolfram sicombinaţiile lor - proprietatile si utilizarileacestora. Polioxometalatii si proprietatile lor.Elementele grupei a-VII-a secundare. Mangan,Technetiu, Reniu. Manganul si combinaţiile lui -proprietatile si utilizarile acestora.


10.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupei a-VIII-a secundare. Caracterizareagenerală. Fierul si combinaţiile lui - proprietatile siutilizarile acestora. Cobaltul si combinaţiile lui -proprietatile si utilizarile acestora.


11.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Nichelul şicombinaţiile lui - proprietatile si utilizarile acestora.Metalele platinice: caracterizare generală. Platina,paladiul şi combinaţiile lor - proprietatile siutilizarile acestora.


12.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupei I secundare. Cupru, Argint, Aur şicombinaţiile lor - proprietatile si utilizarileacestora.


13.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) - combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupei a II secundare. Zinc, Cadmiu, Mercur şicombinaţiile lor - proprietatile si utilizarileacestora.


14.Curs recapitulativ. Metalele din grupele principale- generalitati, clasificare, proprietati.Metaletranzitionale - generalitati, clasificare, proprietati.


Bibliografie:Bibliografie obligatorie-Semestrul I1. Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Vol. I, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN 978- 973 -169 -108-42. Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Vol. II, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN978 – 973 -169 -109-13. Gh.Marcu, M.Rusu, V.Coman: Chimie Anorganică vol.I (Nemetale şi Semimetale), Ed. Eikon,Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973 – 7987 – 74 – 8.4. Olariu M., Chimie anorganică vol.I,II, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 20025. Tökés B., Szervetlen Kémia, I.Köt., Általános rész, I.M.F. Tg.Mureş, 1978 6. Olariu M., Chimie anorganică vol.I, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 19927. Grecu I., Goina T., Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică,19828. C.D.Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,19829. L.Pauling, Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 1972Bibliografie obligatorie- Semestrul II1. Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Vol. III, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN978 - 973 -169 -110-72. Olariu M., Chimie anorganică vol.III, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 20053. Olariu M., Chimie anorganică vol.II,Litografia U.M.F.,Tg.Mureş, 19944. Grecu I., Goina T., Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică,19825. C.D.Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,19826. L.Pauling, Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 19727. Gh.Marcu, Chimia metalelor, Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 19798. Macarovici C.,Chimie anorganica – Metale, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1972Bibliografie facultativa1. D.Negoiu, Tratat de chimie anorganică vol.I,II,III, Ed.Tehnică, Bucuresti, 19722. E.Beral, M.Zapen, Chimie anorganică, Ed. Tehnică Bucuresti, 19773. Gh.Marcu, Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu, Chimie anorganică,



Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 19874.Literat L., Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 19755. Strajescu M., Teodor F., Elemente de Chimie Bioanorganica, Editura Dacia Cluj-Napoca, 19796. G.C.Constantinescu,Negoiu M.,Constantinescu C., Chimie Anorganica,Editura Tehnica Bucuresti,19867. Cotton and Wilkinson, Advanced Inorganic Chemistry , Third Edition, Interscience Publishers,ISBN 0-471-17560-98. Helslops R.B., Robinson P.L., Inorganic Chemistry Third Edition, Elsevier Publishing Company,Olanda, 1976


ore Observații

Semestrul I

1.Chimie generală. Introducere în munca delaborator. Instructaj privind protecţia muncii înlaboratoarele de chimie. Prezentarea principalelorvase, ustensile şi aparatură de laborator.

Parte demonstrativa siexperimente executate destudenti

3 ore/LP1

2.

Chimie generală. Curăţirea ustensilelor şi vaselorde laborator. Soluţii de spălare (preparareaamestecului cromic). Măsurarea greutăţilor,volumelor şi densităţilor (aerometre, alcoolmetre).Operaţii simple de laborator în vederea separăriişi purificării substanţelor: dizolvarea,precipitarea,decantarea şi filtrarea (simplă, sub vid).


3 ore/LP2

3.Chimie generală. Operaţii anorganice complexe:distilarea, uscarea substanţelor lichide şi solide,prepararea, purificarea şi uscarea gazelor.


3 ore/LP3

4.

Chimie generală. Dispozitive şi mijloace demenţinere constantă a temperaturii. Punctetermometrice fixe (determinarea punctelor detopire si fierbere). Obţinerea temperaturilor joase.Amestecuri răcitoare.


3 ore/LP4

5.Chimie generală. Mase atomice şi moleculare.Aplicarea legii generale a gazelor la determinareamaselor atomice a unor metale (Zn, Al, Mg) şi amaselor moleculare (metoda Victor Meyer).


3 ore/LP5

6.

Chimie generală. Verificarea legilor de bază alechimiei. Legea conservării masei. Legeaproporţiilor definite. Echivalent chimic.Determinarea echivalentului chimic al elementelor(Cu şi Fe). Determinarea echivalentului chimic alcarbonatului de calciu.


3 ore/LP6

7.Chimie generală. Prepararea soluţiilorprocentuale, molare, normale. Concentraţiimolale, fracţii molare.


3 ore/LP7

8.

Chimie generală. Soluţii. Solubilizare. Coeficientulde solubilitate, produsul de solubilitate.Determinarea Ps a acetatului de argint. Efectetermochimice la dizolvare: călduri de solvatare,călduri de diluare.


3 ore/LP8

9.Chimie generală. Reacţii acido-bazice. Noţiuni depH. Indicatori. Determinarea colorimetrică a pH-ului. Soluţii tampon. Determinarea capacităţii detamponare.


3 ore/LP9

10.Chimie generală. Reacţii chimice. Generalităţiprivind viteza de reacţie; factori care oinflunţează. Reacţii şi sisteme redox. Seriatensiunilor electromotoare.


3ore/LP10



11.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale.Halogeni. Fluor, Clor, Brom, Iod si combinatiile lor– proprietatile acestora. Calcogeni. Oxigen, Sulf sicombinatiile lor - proprietatile acestora.


3ore/LP11

12.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale.Carbonul, siliciul, borul si combinatiile lor -proprietatile acestora


3ore/LP12

13. Chimie anorganica descriptiva. Nemetale. Azotul,fosforul si combinatiile lor - proprietatile acestora.Parte demonstrativa siexperimente executate destudenti

3ore/LP13

14.Verificare practica. Test scris privind cunostinteledobândite.Efectuarea unui experiment practic -Referat.

3ore/LP14

Semestrul II

1.

Chimie anorganică descriptivă. Metale. Protectiamuncii- Instructaj privind protecţia muncii înlaboratoarele de chimie. Reactii in eprubete-hidroliza, precipitare, caracter amfoter,complexare.


3 ore/LP1

2.Chimie anorganică descriptivă. Metale. Combinaţiicoordinative cationice şi anionice (microsinteze).Structuri cristaline.


3 ore/LP2

3.Chimie anorganică descriptivă. Metale. Sinteza şisepararea unor stereoizomeri ai combinaţiilorcomplexe.


3 ore/LP3

4.Chimie anorganică descriptivă. Metale. Metalelealcaline şi alcalino-pământoase. Aluminiu şicombinaţiile lui – proprietatile acestora


3 ore/LP4

5. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Staniul,plumbul şi combinaţiile lor - proprietatile acestora


3 ore/LP5

6. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Cromul şicombinaţiile lui - proprietatile acestora


3 ore/LP6

7. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Manganulşi combinaţiile lui - proprietatile acestora


3 ore/LP7

8. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Fierul sicombinaţiile lui - proprietatile acestora


3 ore/LP8

9. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Cobaltul şicombinaţiile lui - proprietatile acestora


3 ore/LP9

10. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Nichelul şicombinaţiile lui - proprietatile acestoraParte demonstrativa siexperimente executate destudenti

3ore/LP10

11. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Cuprul,argintul şi combinaţiile lor - proprietatile acestoraParte demonstrativa siexperimente executate destudenti

3ore/LP11

12. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Zincul şicombinaţiile lui - proprietatile acestoraParte demonstrativa siexperimente executate destudenti

3ore/LP12

13. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Mercurulşi combinaţiile lui - proprietatile acestora.Parte demonstrativa siexperimente executate destudenti

3ore/LP13

14.Verificare practica. Test scris privind cunostinteledobândite. Efectuarea unui experiment practic - 3



Referat ore/LP14

Bibliografie:Bibliografie - Lucrari practice1.Olariu M., Chimie generală şi anorganică - Lucrări practice - Ed. University Press Tg.Mureş, 2008,ISBN 978-973-169-024-72.Olariu M., Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. Tg-Mureş, 19993. Olariu M., Indreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F. Tg.Mureş, 19814. Iuşut M., Probleme de chimie generală şi anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 19815. Pauling L., Chimie generală, Ed.Ştiinţifică Bucuresti, 19726. Grecu I., Curea E., Neamţu M., Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia I.M.F. Tg- Mureş,19757. Mironescu N., Tutoveanu A., Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică Bucuresti, 19678. Manualul inginerului chimist – vol.1,2 , Editura Tehnica Bucuresti, 19739. Manualul laborantului chimist, Editura Tehnica Bucuresti, 197510. Kolditz L., Anorganikum-Chemisches, Lehr und Praktikumsbuch, Veb Deutscher VerlagderWissenchaften Berlin, 196811. Handbook of Preparative Inorganic Chemistry, vol.I,II Second Edition, Academic Press NewYork, 196512.Tőkés B., Dudutz Gy., Donáth-Nagy G.: A kémia alapjai I, III kötet, Studium Alapítvány Kiadó,Marosvásárhely, 2005

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului- Coroborarea notiunilor acumulate cu informatiile privind compatibilitatile si nivelul de reactivitate alcompusilor chimici anorganici in relatie cu alti compusi chimici in principal cu compusii biologic activi.- Utilizarea relationala a informatiilor privind caracteristicile si proprietatile elementelor chimicenemetalice si a compusilor acestora in privinta reactivitatii in procesele de obtinere sau sinteza aunor preparate utilizate in domeniul farmaceutic.

10. EvaluareTipactivitate

10.1 Criterii deevaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4Curs

Evaluareacunostintelor dinpartea generala.Evaluareacunostintelor dinpartea descriptiva.

Examinare tip grila completata cu subiecte descriptive. 80%

10.5 LP

Evaluarea intocmiriireferatelor practicepentru fiecaresedinta.Evaluarearezultatelor practiceobtinute peparcursulsemestrului.Evaluarea niveluluicunostintelorteoretice.Efectuarea unuiexperiment practic.

Media notelor acordate pe referatele intocmite. Medianotelor acordate pentru rezultatele obtinute. Referatcu rezultate obtinute. Verificare practicascrisa(eliminatorie).

20%admis/respins

10.6 Standard minim de performanțăDefinirea simpla a conceptelor, principiilor si legilor chimiei generale, respectiv enumerareacaracteristicilor specifice si a proprietatilor particulare pentru elementele chimice nemetalice.Nivel minim de punctaj pentru promovarea examenului scris: 12 teste grilă corecte din totalul de 35grile (fiecare grilă 0,1 puncte) şi 1/3 din oricare dintre cele trei subiecte descriptive (fiecare subiect



descriptiv 1,5 puncte).

25.11.2015 FARMACIE - EDUCAȚIE FIZICĂ cod: FEDFI01




1.2 Facultatea FARMACIE1.3 Departamentul M 21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii SĂNĂTATE1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei EDUCAȚIE FIZICĂ cod: FEDFI012.2 Titularul activităților de curs - nu este cazul

2.3 Titularul activităților de lp Burcă Ioan, Ciulea Laura, Ungur Ramona, Szabo Barna, BadauAdela, Turcanu D.

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I,II 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei DC

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs - 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs - 3.6 laborator (lp) 56

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 40%Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 40%Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20%Tutorial 27,5%Examinări 2,5%Alte activități ,5%3.7 Total ore de studiu individual / săpt 43.8 Total ore pe semestru 563.9 Număr de credite 2


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului - nu este cazul

5.2 de desfășurare a laboratorului Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pistade atletism

6. Competențe specifice acumulate- Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatieifizice şi sportului în vederea optimizării stării de sănătate şi adezvoltării fizice armonioase- Formarea capacităţii de trasmitere, selectare, exersare si predare a




unor cunoştinţe referitoare la întocmirea unor sisteme de acţionare(grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază,utilitare si sportive- Formarea capacităţii de exersare si predare a unor deprinderimotrice de bază, utilitare si sportive- Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicăriiactivităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportamentadecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup- Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi întelegereaideilor, stărilor afective, şi a esteticului în general şi în special aesteticului corporal


- Utilizarea mijloacelor electronice pentru selectarea informaţiilor sidocumentarea privind elementelor definitorii ale dezvoltării fizice siactivitatilor motrice- Lucru in echipa si organizarea unei activitati sporitve pe nivele depregatire prin indeplinirea rolului si atributilor in cadrul echipei- Respectare normelor de etica si deontologie profesionala- Abilitati de comunicare scrisa, orala si motirca prin folosireaterminologie specific si a miscarilor.


7.1 Obiectivul general al disciplinei- Dezvoltarea calitatilor motrice si extinderea fondului dedeprinderi motrice de baza si sportive prin cuprinderea tuturorstudenţilor în practicarea sistematică şi organizată a exerciţiilorfizice şi a sporturilor preferate;


1) îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice,psihice, precum şi a dezvoltării corporale armonioase;2) dezvoltarea capacitatii motrice generale si imbunatatireaconditiei fizice 3) formarea deprinderilor sportive necesare in practicarea unorramuri de sport;4) formarea capacitatii de practicare independentă a exercitiilorfizice5) participarea la competitile interstudentesti locale si nationale


Semestrul I1. - nu este cazul2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.



3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:

Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Semestrul I

1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaştereacolectivului, prezentarea cerinţelor, repartizareastudenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile peramuri de sport

- expunere -conversaţie 2

2.a) Atletism - repetarea elementelor de bază dinşcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelorvariante de paşi alergători b) Baschet - verificareanivelului de însuşire a elementelor de bază

- demonstraţie -repetiţie 2

3.a) Atletism - repetarea startului de jos şi dinpicioare, lansarea din start, alergarea pe parcursb) Volei - verificarea nivelului de însuşire aelementelor de bază

- demonstraţie -repetiţie 2

4.a) Atletism - testare iniţială 50 m a S p., sărituraîn lungime de pe loc b) Baschet - repetareaelementelor de mişcare în teren fără minge şi cuminge

- verificare iniţială -repetare 2

5.a) Atletism - dezvoltarea vitezei în regim derezistenţă b) Volei - repetarea poziţieifundamentale, a deplasărilor, pasei înainte de sus

- repetare 2

6.a) Atletism - dezvoltarea forţei în picioare şi adetentei (variante de sărituri) b) Baschet -repetarea, perfecţionarea ţinerii, prinderii pasăriimingii a opririlor

- repetare 2

7.a) Atletism - rezistenţă generală (testare iniţială1000 m B; 500 m F) b) Fotbal - joc liber pe terenredus, cu accent pe urmărirea deprinderilortehnice

- repetare 2

8.a) Verificare - testarea iniţială a forţei muşchilorperetelui abdominal şi spatelui b) Baschet - jocşcoală cu accent pe repetarea sistemului deapărare om la om

- verificare iniţială -repetare 2

9.

a) Volei - complex de pase (de sus şi de jos) înformaţie de 2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent peaşezarea jucătorilor în teren la efectuareaserviciului b) Baschet - perfecţionarea marcajuluişi demarcajului în relaţia 1 la 1

- repetare 2

10.a) Baschet - învăţarea contraatacului cu pasădirect la vârf b) Volei - repetarea de jos din faţă şi - repetare 2



a preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accentpe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac

11.a) Baschet - repetarea aruncării la coş din driblingşi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei -joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetareaelementelor de tehnică însuşite anterior

- repetare 2

12.

a) Baschet - repetarea elementelor tehnice,dribling, oprire, pivot pasă - în diverse combinaţii;joc şcoală la un panou b) Volei - repetarearidicării mingii pentru lovitura de atac, a preluăriide jos cu două mâini c)VERIFICARE – atârnatmenţinut cu coatele îndoite la 90 de grade(studente), tracţiuni în braţe (studenţi)

- repetare 2

13.

a) Baschet - repetarea aruncării la coş cu unasau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou;repetarea paselor din deplasare şi a driblinguluib) Volei - repetarea loviturii de atac din faţă; jocşcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi aloviturii de atac în procedeele învăţate

- repetare 2

14.

a) Baschet - repetarea contraatacului cuintermediar şi a apărării împotriva contraatacului;joc şcoală, cu accent pe elementele repetate. b)Volei - repetarea scoaterii mingilor din plasă,individual; dublajul şi auto dublajul ; joc şcoală, cuaccent pe combinaţii tactice şi schimb de locuri

- repetare 2

Semestrul II

1. a) Baschet - învăţarea combinaţiei - explicaţie -demonstraţie 2

2.

a) Handbal - repetarea aruncării la perete de peloc şi din alergare, a demarajului şi a pătrunderilorde pe extreme: joc şcoală pe tot terenul b) Volei -joc 6 x 6, cu urmărirea execuţiei elementelorînvăţate

- repetare 2

3.

a) Handbal - repetarea apărării pe semicerc (omla om şi în zonă), intercepţia (recuperarea) mingiişi lansarea contraatacului; joc, şcoală pe totterenul b) Atletism - exerciţii pentru readaptareala efort în aer liber, dezvoltarea forţei explozivepentru aruncări şi sărituri

- repetare 2

4.

a) Atletism - dezvoltarea forţei în braţe şi atrunchiului prin aruncări diverse cu mingimedicinale b) Fotbal - învăţarea paselor lasemiînălţime, a centrărilor înalte şi a preluărilor pepiept şi pe coapsă

-explicaţie -repetare 2

5.a) Atletism - alergarea cu joc de tempou b) Fotbal- repetarea conducerii mingii şi a deposedăriiadversarului de minge; joc şcoală pe teren redus

- repetare 2

6.a) Atletism - perfecţionarea tehnicii în alergareade viteză; dezvoltarea vitezei de alergare b)Baschet - marcajul normal şi agresiv în sistemulde apărare om la om

- repetare 2

7.a) Atletism - repetarea alegării de ştafetă;repetarea elementelor de bază la aruncareagreutăţii şi suliţei b) Handbal - joc pe tot terenul,cu accent pe aşezarea în teren, jocul pe semicerc

- repetare 2

8.a) Atletism - dezvoltarea vitezei de reacţie şi acapacităţii de accelerare b) Volei - joc 6 x 6 cuaccent pe elementele învăţate

-explicaţie -demostraţie -repetare

2



9.a) Atletism - testare - 50 m alergare de viteză cuplecare din picioare; testare - săritura în lungimede pe loc b) Jocuri sportive - după preferinţă(fotbal, baschet, volei, handbal)

- repetare 2 - verificare

10.a) Atletism - testare - 1000 m B; 500 m Falergarea de rezistenţă b) Jocuri sportive - idem,ca la secţia anterioară


11.a) Testare - forţa musculaturii abdominale,spatelui b) Jocuri sportive - idem, ca la lecţiaanterioară


12. a) Testare - forţa musculaturii braţelor şi centuriiscopulo-humerale b) Fotbal - joc pe teren redus - repetare 2 - verificare

13.a) Testare - studenţii care nu au participat latestările anterioare b) Alergări uşoare, plimbări încadrul natural


14.a) Încheierea situaţiei. Aprecieri şi concluziiasupra închiderii activităţii la această disciplină;Recomandări pentru activitatea de viitor

- apreciereaactivităţii 2 - recomandări pentu

activitatea de viitor

Bibliografie:1. Badau D., Tanase T. - Volei, teorie si metodica, Ed. OMNIA, Brasov, 20062 Carstea G. - teoria si metodica educatiei fizice, Ed. An-Da, Bucuresti, 20003. Hantiu I. - Teoria educatiei fizice si sportilui, note de curs, Univ. Oradea, 20124. Macovei S. - Stretching, Ed AFIS, Bucuresti, 20125. Neagu N - Teoria si practica activitati motrice umane, Ed. University Press, Tg. Mures, 2010

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului-Dezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prinadoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitareacu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber-Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice-Interes constant pentru fenomenul sportiv-Valorificare teoriilor, metodologiilor si practicilor asimilate in rezolvarea unor situatii teoretic- practiceeducationale prin abordari interdisciplinare- Utilizarea unui limbaj de specialitate in comunicarea cu medii profesionale diferite, cu specialistiidomeniului si din domenile conexe- Aplicarea teoriilor si practicilor asimilate in conceperea si elaborarea de proiecte educationale si decercetare specifice educatie fizice si sportului si interdisciplinare

10. Evaluare

Tipactivitate

10.1Criteriideevaluare

10.2 Metode de evaluare 10.3 Ponderedin nota finală

10.4Curs

- nu estecazul - nu este cazul -

10.5 LP

-frecvenţala lecţii-probedecontrolsem. I-probedecontrolsem. II

-totalizarea numărului de prezenţe în cele două semestre -parcurgerea tuturor probelor de control în cele două semestre -întocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numai pentu studenţiiscutiţi -parcurgerea tuturor probelor de control în cele douăsemestre -întocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numai pentustudenţii scutiţi -parcurgerea tuturor probelor de control în celedouă semestre -întocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numaipentu studenţii scutiţi -parcurgerea tuturor probelor de control încele două semestre -întocmirea a două referate (sem.1 şi 2)numai pentu studenţii scutiţi -parcurgerea tuturor probelor decontrol în cele două semestre -întocmirea a două referate (sem.1şi 2) numai pentu studenţii scutiţi

100%



10.6 Standard minim de performanță- Participarea la cel putin 55% din numarul total de lectii (inclusiv studenţii scutiţi), OBTINEREAMIMM A NOTEI 5.- Sustinerea probelor de control pentru verificarea nivelului de dezvoltare a principalelor calitatimotrice (forta, viteza, rezistenta, indemanare)- Realizarea a două referate (semestrul I şi semestrul II) numai pentru studenţii scutiţi (aceştia nususţin probele de control)

25.11.2015 Farmacie - FIZICA FARMACEUTICA




1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M1 - STIINTE MORFOLOGICE1.4 Domeniul de studii Sănătate1.5 Ciclul de studii Licență1.6 Programul de studii Farmacie

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FIZICA FARMACEUTICA2.2 Titularul activităților de curs SEF LUCR.DR. MESAROȘ CORNELIA

2.3 Titularul activităților de lp SEF LUCR.DR. ALBERT ETELE, SEF LUCR.DR. MESAROȘCORNELIA

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E/E 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56/56 3.5 din care curs 28/28 3.6 laborator (lp) 28/28

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1/1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1/1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1Tutorial 1Examinări 1Alte activități 13.7 Total ore de studiu individual / săpt 3/33.8 Total ore pe semestru 98/983.9 Număr de credite 5/4


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Sală de curs prevăzut cu videopoiector5.2 de desfășurare a laboratorului Laborator inzestrat conform lucrărilor. Consumabile.

6. Competențe specifice acumulate- Analiza și controlul substanțelor, medicamentelor, suplimenteloralimentare, cosmeticilor și a altor produse pentru sănătate; - Definirea și descrierea conceptelor privind caracterele fizico-chimice,controlul calitativ și cantitativ,metodele de analiză ale medicamentelorși a altor produse pentru sănătate;



Competențe profesionale - Interpretarea și exprimarea cauzalității aspectelor de structură fizico-chimică și identificarea metodelor de analiză aplicabilemedicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altorproduse pentru sănătate; - Efectuarea controlului calitativ/cantitativ al medicamentelor,suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altor produse pentrusănătate.


- Familiarizarea cu rolurile și activitățile specifice muncii în echipă șidistribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate; - Conștientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă aresurselor și tehnicilor de învățare, pentru dezvoltarea personală șiprofesională.


7.1 Obiectivul general al disciplinei- Insusirea acelor principii si metode fizice care sunt necesarepentru analiza şi prepararea medicamentelor, precum şi determinarea unor proprietăţi fiziceale substanţelor chimice cu care lucrează farmacistul.


- Studiul acelor noţiuni de fizică şi biofizică care sunt utilizate încadrul unor discipline de specialitate care se predau în anii superiori sau care sunt utilizateîn cercetarea farmaceutică; - Asimilarea unor noțiuni necesare înțelegerii unor procesefiziologice și farmacologice din organismul uman; - Însușirea calităților necesare unei activități practice demăsurare, control și verificare în laboratorul de fizică.


Semestrul I

1.

1. Obiectul fizicii farmaceutice şi al biofiziciifarmaceutice. Prelucrarea şi prezentarearezultatelor experimentale. Cazul mărimilornestatistice. Precizia şi sensibilitatea aparatului demăsură. Cazul mărimilor statistice. Prezentareagrafică a rezultatelor experimentale (funcţii dedistribuţie). Statistica numărătoarelor deimpulsuri.

Prezentare orala 2

2.2. Mișcarea circulară. Forţa centrifugă şi forţacentripetă. Procesul de centrifugare şi aplicaţiifarmaceutice

Prezentare ppt. 2

3.

3. Fenomenul de elasticitate. Legea lui Hooke.Energia de deformare. Limita de elasticitate,plasticitatea şi limita de rupere. Elasticitateamuşchiului şi a vaselor de sânge. Vidul. Tehnicavidului. Obţinerea şi măsurarea presiunilor joase

Prezentare ppt. 2

4.

4. Gravitaţia. Forţe gravitaţionale. Legea atracţieiuniversale. Teoria gravitaţiei. Efecte biofizice alegravitaţiei. Influenţa gravitaţiei asupra vieţii pepământ. Efectele gravitației asupra circulațieisângelui.

Prezentare ppt. 2

5.

5. Tensiunea superficială şi tensiunea interfacială.Legea lui Antonoff. Substanţe tensioactive.Aplicaţii în medicină şi farmacie. Fenomenecapilare. Legea lui Laplace. Legea lui Jurin.Aplicaţii.

Prezentare ppt. 2



6.

6. Fenomenul de difuziune. Gradientul deconcentraţie. Legea lui Fick. Dependenţa vitezeide difuziune de parametrii cinetico-moleculari.Biofizica respirație. Osmoza. Legile presiuniiosmotice.

Prezentare ppt. 2

7.

7. Curgerea lichidelor şi biofizica circulaţieisanguine. Presiunea statică şi presiuneadinamică. Legea lui Bernoulli. Curgerea lichidelorreale. Debitul în tuburi elastice. Curgerealaminară şi curgerea turbulentă. Mişcarea unuicorp solid într-un lichid. Aplicaţii.

Prezentare ppt. 2

8.

8. Conţinutul de apă al organismelor vii şi alstructurilor biologice. Importanţa apei în sistemelebiologice. Proprietăţile fizice ale apei. Structuramoleculei de apă. Modele ale structurii apei înfaza solidă şi lichidă.

Prezentare ppt. 2

9.9. Modificarea structurii sub acţiunea substanţelormedicamentoase. Starea apei în sistemele vii.Modificări biologice induse prin deuterizarea apei.Rolul structurii apei în mecanismul anesteziei.

Prezentare ppt. 2

10.

10. Termometria. Căldura și temperatura. Scăritermometrice. Măsurarea temperaturilor. Tipuride termometre. Termostatarea. Obiectultermodinamicii şi al termodinamicii biologice.Mişcarea termică. Parametri termodinamici.Funcții de stare.

Prezentare ppt. 2

11.

11. Organismul viu ca sistem termodinamic.Principiul I al termodinamicii. Consecințe aleprincipiului I și aplicabilitatea lui la organismul viu.Legea lui Hess. Coeficienți izocalorici. Ratametabolică. Metabolism bazal.

Prezentare ppt. 2

12.

12. Principiul al II-lea al termodinamicii. Entropieşi probabilitate. Interpretarea probabilistică aprincipiului al II-lea şi aplicabilitatea lui. Efecteletemperaturii asupra sistemelor biologice. Procesecriobiologice.

Prezentare ppt. 2

13.

13. Transformări de stare. Relaţia lui Clausius-Clapeyron. Topirea şi solidificarea. Supratopirea.Variaţia punctului de topire cu presiunea.Determinarea punctelor de topire. Influenţasubstanţelor dizolvate asupra solidificări. Aplicaţiila prepararea extractelor farmaceutice.

Prezentare ppt. 2

14.14. Sublimarea. Vaporizarea. Fierbereaîntârziată. Fierberea la presiunea redusă.Aplicaţii. Condensarea. Lichefierea gazelor.Distilarea. Liofilizarea. Aplicaţii.

Prezentare ppt. 2

Semestrul II

1.

1. Bioelectrogeneza. Modele de biomembrane.Potenţiale de membrană. Potențialul de repaus.Potențialul de acțiune celular. Modificarea lor subacţiunea unor factori fizici sau medicamentoşi.Aplicații.

Prezentare ppt. 2

2.

2. Permeabilitatea membranei celulare.Fenomene de transport. Transportul pasiv prinmembrane. Transportul activ. Pompa ionică Na-K. Efecte biologice ale curenților electrici șiaplicațiile lor în medicină și farmacie.

Prezentare ppt. 2

3. Câmpul electric. Forţe electrice şi forţe



3. magnetice. Magnetismul. Câmpul electromagneticşi propagarea lui. Proprietăţile magnetice alemateriei. Momentul magnetic al atomului şimagnetizarea substanţelor.

Prezentare ppt. 2

4.

4. Interacțiunea câmpului magnetic cu substanța.Proprietăţile magnetice ale materie vii. Efectelecâmpului magnetic asupra materiei vii. Energiamagnetică a atomului. Aplicaţii în medicină şifarmacie.

Prezentare ppt. 2

5.

5. Natura ultrasunetelor. Producereaultrasunetelor. Efectul piezoelectric şi efectulmagnetostrictiv. Generatori de ultrasunete.Propagarea ultrasunetelor. Efectele fizico-chimiceale ultrasunetelor.

Prezentare ppt. 2

6.6. Efecte biologice ale ultrasunetelor. Utilizareaultrasunetelor în medicină şi farmacie.Tratamentşi diagnostic cu ultrasunete. Biofizica analizoruluiauditiv.

Prezentare ppt. 2

7.

7. Biofizica analizorului vizual. Ochiul ca sistemoptic. Mecanismul vederii. Sensibilitatea spectralăa ochiului. Procesul de acomodare a ochiului.Defectele optice ale ochiului şi corectarea lor.Rolul optic al pupilei.

Prezentare ppt. 2

8.8. Elemente de optică ondulatorie. Polarizarealuminii. Metode şi dispozitive de polarizare.Activitatea optică. Polarimetria. Absorbţia luminii.Difuzia luminii. Aplicaţii.

Prezentare ppt. 2

9.9. Elemente de optică fotonică. Radiaţia termică.Legile emisiei radiaţiei termice. Teorii referitoarela natura luminii. Efectele radiaţiilor neionizanteasupra sistemelor biologice.

Prezentare ppt. 2

10.

10. Radiaţia laser, proprietăți . Amplificarealuminii prin emisia stimulată a radiaţiei. Principiulde funcţionare şi părţile componente ale unuilaser. Calităţile radiaţiei laser. Aplicaţii ale laserilorîn domeniul medical. Raze X, producerea șispectrul razelor X. Proprietățile razelor X. Aplicaţiiîn medicină şi farmacie.

Prezentare ppt. 2

11.11. Generalităţi despre nucleul atomic. Forţe,momente şi modele nucleare. Emisia radiaţiilornucleare (radioactivitatea).

Prezentare ppt. 2

12.12.Interacţiunea radiaţiilor nucleare cu substanţa.Efectele radiaţiilor încărcate electric şi efecteleradiaţiilor gama.Efecte la nivel atomic, molecularşi macromolecular.

Prezentare ppt. 2

13.13.Radioliza apei. Efecte biologice ale radiaţiilornucleare. Efecte radiobiologice la nivel celular.Radiosensibilitatea celulară. Efecte genetice.Boala de iradiere.

Prezentare ppt. 2

14.

14.Dozimetria radiaţiilor. Mărimi şi unităţi. Calcululdozelor în iradierea externă şi internă. Măsurareadozelor. Protecţia împotriva radiaţiilor nucleare.Protecţia fizică. Protecţia chimică: substanţefarmaceutice radioprotectoare.Izotopi radioactivi.Utilizarea izotopilor radioactivi în analiza chimică.Datarea radioactivă. Aplicaţii ale izotopilorradioactivi în diagnostic şi tratament.

Prezentare ppt. 2

Bibliografie:



Sem I si II:I.Bibliografie obligatorie: 1. Olariu Mihai: Fizică şi Biofizică farmaceutică, Ed.University Press,Tg.Mureş, 2004. 2. Ioan Nicolaescu: Fundamente de Biofizică, Ed.University Press, Tg.Mures, 1999. 3. IulianaLazar:Biofizica(online),cadredidactice.ub.ro/mihaelalazar/biofizica 2012.II.Bibliografie facultativă: 1.Vasilescu V.: Biofizică Medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1977. 2. Cristea Gh., Ardelean I.: Elemente fundamentale de fizică, Ed.Dacia, Cluj-Napoca 1985. 3. Vasilescu V., Nagy I.: Ultrasunetele în medicină şi biologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1984 4. Vasilescu V.: Laserii şi aplicaţiile lor, Ed.ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1987.

Nr. crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr. ore ObservațiiSemestrul I

1. 1.Prelucrarea matematică și grafică a datelorexperimentale. Funcții de distribuție. Demonstrații practice 2

2. 2.Determinarea sensibilității balanței analitice.Metoda simplei cântăriri. Demonstrații practice 2

3. 3.Balanța semiautomată. Metoda dublei cântăriri. Demonstrații practice 2

4. 4.Determinarea densității lichidelor cu ajutorulpicnometrului. Demonstrații practice 2

5. 5.Determinarea densității solidelor cu ajutorulpicnometrului. Demonstrații practice 2

6. 6.Determinarea coeficientului de vâscozitate cuajutorul vâscozimetrului Ostwald Demonstrații practice 2

7. 7.Determinare coeficientului de tensiunesuperficială a lichidelor cu stalagmometrul. Demonstrații practice 2

8. 8.Determinarea concentrațiilor unor soluții cuajutorul fotometrului Pulfrich. Demonstrații practice 2

9. 9.Determinarea căldurii specifice a corpurilorsolide prin metoda calorimetrică. Demonstrații practice 2

10. 10.Măsurarea rezistențelor cu puntea de curentcontinuu. Demonstrații practice 2

11. 11.Determinarea echivalentului electrochimicpentru Cu. Verificarea numărului lui Faraday. Demonstrații practice 2

12. 12.Studiul lentilelor convergente. Demonstrații practice 2

13. 13. Studiul tuburilor electronice. Determinareaparametrilor caracteristici unei triode. Demonstrații practice 2

14. 14.Verificare practică. Lucru individual 2Semestrul II

1. 1.Determinarea masei moleculare și a densitățiigazelor prin metoda difuziei. Demonstrații practice 2

2.2.Studiul variației vâscozității lichidelor în funcțiede temperatură cu ajutorul vâscozimetruluiHoppler.

Demonstrații practice 2

3. 3.Determinarea variației de entalpie în procesefizice. Demonstrații practice 2

4. 4.Determinarea tensiunii electromotoare a unuielement galvanic. Demonstrații practice 2

5. 5.Determinarea conductometrică a concentrațieiunui electrolit. Demonstrații practice 2

6. 6.Studiul microscopului. Determinareagrosismentului microscopului. Demonstrații practice 2

7. 7.Determinarea indicelui de refracție al unei lametransparente. Demonstrații practice 2

8. 8.Trasarea caracteristicilor unei celulefotoelectrice. Demonstrații practice 2



9. 9.Studiul rotirii planului de polarizare la soluţiioptic active. Demonstrații practice 2

10. 10.Absorbția luminii. Trasarea unui spectru deabsorbție. Demonstrații practice 2

11. 11.Determinarea concentrațiilor cuspectrofotometrul SPEKOL Demonstrații practice 2

12. 12.Măsurarea indicilor de refracție șideterminarea concentrațiilor prin refractometrie. Demonstrații practice 2

13. 13.Determinarea activității unei surse de radiațiigamma. Demonstrații practice 2

14. 14.Verificare practică. Lucru individual 2Bibliografie:Sem I si II:Bibliografie: 1. Albert Etele, Olariu Mihai: Lucrări practice de fizică farmaceutică, Ed.University Press, Tg.Mures,2009 2. Ioan Nicolaescu, Mircea Moldovan, Julianna Szakacs, Cornelia Mesaroș: Biofizică și FizicăMedicală. Lucrări practice, Ed.University Press, Tg.Mures, 2008

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului- Însușind conținutul disciplinei de fizică farmaceutică studentul acumulează cunoștințele de bazănecesare înțelegerii cursurilor de specialitate care se predau în anii superiori, cum ar fi: chimie fizică,chimie analitică, tehnologie farmaceutică, analiza medicamentelor, etc. - Obiectivele cursului de fizică farmaceutică asigură o vedere generală asupra fenomenelor fizicecare se petrec la nivelul organismelor vii, sau a modificărilor biologice la care este supus organismulviu sub influenta mediului înconjurător.


din nota finală

10.4 Curs In functie de specificuldisciplinei

Examen scris tip mixt (test grilă + redacționalscurt) 80%

10.5 LP In functie de specificuldisciplinei Verificare practică 20%

10.6 Standard minim de performanțăCunoașterea în proporție min.50% subiecte teoretice (pentru nota 5)Cunoașterea min.50% subiecte practice (pentru nota 5)

25.11.2015 FARMACIE - FIZIOLOGIE




1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FIZIOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Sef. Lucr. Dr. Marcel PERIAN2.3 Titularul activităților de lp Dr. ALBU SORIN, Dr Orban-Kis Karoly, Dr. Marcel PERIAN2.4 Anul destudii I 2.5

Semestrul II 2.6 Tipul deevaluare EXAMEN2.7 Regimul

disciplinei OBL


Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0.5Tutorial 0.5Examinări 0.5Alte activități 0.53.7 Total ore de studiu individual / săpt 2.53.8 Total ore pe semestru 913.9 Număr de credite 4


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului

6. Competențe specifice acumulateCursul isi propune sa permita studentilor intelegerea functiilorprincipalelor organe si sisteme si a modului in care acestea seintegrează în organism, iar acesta in mediul exterior, să permităînţelegerea concenptelor fundamentale ale fiziologiei şi modul în careacestea se corelează cu practica clinică, să ofere baza înţelegerii




principiilor fiziologice pentru o mai bună cunoastere ulterioară anoţiunilor de fiziopatologie şi farmacologie. Studenţii vor inţelegeprincipiile care stau la baza unor metode de explorare functională si îşivor putea demonstra capacitatea de a efectua experimente simplecapabile sa verifice cunostintele dobindite teoretic şi să interpretezecorect rezultatele acestora, să coreleze notiunile de fiziologie cuaplicabilitatea in medicina clinica si farmacie. La sfârşitul cursului studentul va putea demonstra înţelegereaurmătoarelor aspecte ale fiziologiei organismului:1.Modul de organizare al celulelor, în particular rolul membraneicelulare în transportul substanţelor. Principiile de realizare alprincipalelor mecanisme de transport (activ, pasiv, etc)2.Mecanismele implicate în generarea şi menţinerea impulsului nervos(potenţial de repaus, acţiune), propagarea impulsurilor, transmitereasinaptică, organizarea sistemului nervos senzorial şi motor.Mecanismele şi bazele moleculare ale contracţiei musculare,neurofiziologia masticaţiei3.Funcţionarea sistemului cardiovascular: fiziologia fenomenelorelectrice şi mecanice, ciclu cardiac, hemodinamică, circulaţie4.Fizologia sângelui: rolul hematiilor, rolul leucocitelor în apărare, rolultrombocitelor în hemostază5.Fiziologia respiraţiei cu referire la mecanica ventilatorie, ventilaţie şiperfuzie, transportul gazelor respiratorii, controlul ventilaţiei6.Rolul fiziologic al rinichiului în menţinerea homeostaziei hidro-electrolitice, filtrarea glomerulară, funcţia rinichiului de concentrare aurinii7.Rolul fiziologic al aparatului digestiv: secreţia salivară şi controlulacesteia, digestia şi absorbţia principiilor alimentare de bază8.Organizarea şi rolul sistemului endocrin: control hormonal, sinteza,acţiunea principalelor tipuri de hormoni, noţiunea de feedback, rolulhipofizei, tiroidei, suprarenalelor, pancreasului, paratiroidelor înmenţinerea homeostaziei organismului


Dezvoltarea capacităţii de analiză a mecanismelor implicate înmenţinerea homeostaziei organismului, identificarea modului în carefactori interni şi externi influenţează starea de sănătate a individului şimodul de răspuns al organismului la aceste influenţe, integrareamultidisciplinară a proceselor şi mecanismelor vieţii la toate nivelele deorganizareLucru individual şi în echipă în cadrul orelor de laborator clinic pentruverificarea cunostintelor dobindite teoretic şi pentru interpretarearezultatele testelor funcţionaleFolosirea calculatorului, a internetului pentru educaţie continuă Dezvoltarea capacităţii de a planifica şi de a lua decizii în efectuareaunor investigaţii biologiceCapacitatea de a -participa ca şi membru activ în echipeinterdisciplinare stabilite în vederea furnizării unei asistenţe medicalede vârfCunoaşterea (din surse secundare, manuale, internet) principalelordovezi care susţin înţelegerea mecanismelor fiziologiceComunicarea efectivă, oral şi în scris, a rezultatelor unor cercetăriproprii la manifestări ştiinţifice studenţeşti


7.1 Obiectivul general al disciplineiCunoaşterea mecanismelor de baza care stau la bazafunctionarii principalelor organe si a interrelatiilor dintre acesteain cadrul organismului ca intreg, relaţia organismului uman cumediul înconjurătorCunoaşterea modului de funcţionare al organismului umansănătos în ansamblu, al tuturor organelor şi sistemelor la nivelmacroscopic, microscopic, molecular




Identificarea şi capacitatea de a discuta probleme legate demodificarea funcţiei diferitelor organe în situaţii patologiceDemonstrarea capacităţii de a utiliza principiile menţineriihomeostaziei în vederea analizei şi rezolvării unor problemelegate de diagnostic, tratament, prevenţie Cunoaşterea (din surse secundare, manuale, internet)principalelor dovezi care susţin înţelegerea mecanismelorfiziologicePosibilitatea de a colecta şi utiliza concret datele explorărilorfuncţionaleCapacitatea de a participa la discuţii despre subiecte relevante,de a proiecta şi de a conduce teme de cercetare, de a participala seminarii şi conferinţe, de a consulta baze de date despecialitate cu deplina înţelegere a limbajului specific


ore Observații

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Fiziologia membranei celulare. Membranacelulară: organizare morfo-functionala,mecanisme de transport membranar, potenţialulde repaus

Prezentare orala +multimedia + desen pe tablă

2.

Singele. Compartimente lichidiene aleorganismului. Proprietăţile şi funcţiile sângelui.Volemia. Metode de determinare ale volumuluisanguin. Hematocritul. Compoziţia plasmeisanguine. Substanţele anorganice şi organice dinplasmă. Roluri fiziologice


3.Eritrocitele: eritropoieza, caracteristici morfo-funcţionale ale eritrocitelor, grupe sanguine.Hemoglobina: structură, sinteză, degradare,funcţii


4.Leucocitele: clasificare, metabolism, rol fiziologic.Inflamaţia. Imunitatea celulară şiumorală.Mecanisme de aparare specifica sinespecifica


5.

Trombocitele: formare, structură, caracteristicimorfo- funcţionale. Hemostaza: factorii coagularii,dinamica procesului de coagulare, inhibitori ai Prezentare orala +

multimedia + desen pe tablă



coagularii. Fibrinoliza: mecanisme, reglare

6.Fiziologia aparatului respirator. Mecanicarespiratorie, volumele pulmonare, lucrul mecanicventilator. ntilaţia pulmonară. Difuziunea alveolo-capilară. Reglarea respiraţiei


7.

Fiziologia aparatului cardiovascular: Fenomeneelectrice ale celulei miocardice si ale inimii caintreg. Potentialul de repaus si de actiune afibrelor miocardice cu raspuns rapid si lent.Excitabilitatea, automatismul, conductibilitateamiocardica.


8.

. Fiziologia aparatului cardiovascular:Organizarea aparatului contractil al fibreimiocardice. Mecanismul contractiei, cuplulelectro-contractil. Ciclul cardiac. Circulatiaarteriala, venoasa, capilara, Reglarea activitatiicardiovasculare


9.Fiziologia aparatului reno-urinar: Structura morfo-functionala a rinichiului. Mecanisme si forte caredetermina filtrarea glomerulara, reglarea filtrariiglomerulare


10.Fiziologia aparatului reno-urinar: Functia tubulara.Functia de concentrare. Rolul endocrin alrinichiului. Mictiunea


11.

Fiziologia aparatului digestiv: Digestia bucala.Secretia salivara. Caracteristici morfo-functionaleale glandelor salivare, formarea salivei, reglaresecretie salivara, compozitia salivei. Masticatia.Deglutitia. Digestia gastrica si intestinala. Digestiachimica in stomac: sucul gastric - formare,compozitie chimica, roluri. Motricitatea gastrica


12.

Fiziologia aparatului digestiv: Sucul pancreatic –formare, compozitie, roluri. Motricitateaintestinala. Secretia biliara. Digestia chimica lanivelul intestinului gros si formarea materiilorfecale. Absorbtia intestinala. Absorbtia apei,electrolitilor, proteinelor, lipidelor, glucidelor.Metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor


13.

Notiuni generale de fiziologie a sistemuluiendocrin. Sistemul endocrin: organizare,mecanisme de acţiune a hormonilor. Glandahipofiză. Tiroida. Paratiroida. Medulosuprarenala.Corticosuprarenala. Pancreasul endocrin.


14.

Fiziologia sistemului nervos. Organizareafuncţională a sistemului nervos. Neuronul.Transmiterea sinaptica. Maduva spinarii.Trunchiul cerebral. Fiziologia sistemului nervosvegetativ. Analizatorul cutanat, olfactiv, gustativ


Bibliografie:1. Bibliografia obligatorie: Fiziologia aparatului cardiovascular. Note de curs – Dobreanu Dan, University Press, 2007Fiziologia sangelui si a respiratiei – Sabau Marius, University Press, 2006Tratat de fiziologie a omului - Guyton Arthur C, Hall John E, W.B. Saunders Co, 2007

2. Bibliografie facultativă:Rhoades R, Tanner G. Medical Physiology. N.Y.: Lippincot Williams & Wilkins; 2003.

Nr. crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr. ore Observații



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Noţiuni organizatorice si de protectie inlaboratorul de fiziologie

2. Dozarea substanţelor ionice plasmatice:flamfotometria

3. Explorarea echilibrului acido-bazic al organismului4. Frotiul periferic. Formula leucocitară

5. Explorarea hemostazei. Numărareatrombocitelor. Timp sângerare, coagulare

6. EXplorarea functionala a aparatuluicardiovascular: puls, tensiune arteriala

7. Explorarea funcţională a aparatului respirator (I)8. Explorarea funcţională a aparatului respirator (II)

9. Determinarea grupelor sanguine. Dozareahemoglobinei

10. Numărarea hematiilor11. Numărarea leucocitelor şi eozinofilelor

12. Explorarea funcţională a aparatului digestiv:secreţia salivară, secreţia gastrică, pancreatică

13. Explorarea funcţională a aparatului reno- urinar14. Verificare cunoştinţe practice (I)Bibliografie:BibliografieÎndreptar de lucrări practice pentru studenţii Facultăţii de Medicină Generală, Szilágyi Tibor; Habor,Adriana, 2008, Litografia Targu Mures

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiStiinţă medicală de bază, oportunităţi de angajare: cercetare


din nota finală

10.4Curs

-cunoașterea materialului bibliografic-ințelegerea conceptelor de bază șiintegrarea lor -verificarea pe parcursul anului

TEST SCRIS 80



10.5 LP

-cunoașterea noțiunilor teoreticereferitoare la activitatea careurmează a fi efecutată-abilitatea de a efecuta manevrelepractice solicitate-capacitatea de a interpretarezultatele experimentelor efectuate

- validarea activităților practiceefectuate pe parcursul anuluiuniversitar - TEST SCRIS

20

10.6 Standard minim de performanță-folosirea şi pronunţarea corectă, definirea unor termeni medicali frecvent folosiţi (pe aparate şisisteme)-efectuarea unei anamneze corecte cu extragerea principalelor elemente necesare formulării unuidiagnostic corect-diferenţierea unor afecţiuni curente pe baza tabloului clinic -posibilitatea de a descrie principalele metode de diagnostic şi terapie (pe aparate şi sisteme

25.11.2015 Farmacie - Informatică farmaceutică și biostatistică




1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii Farmacie

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Informatică farmaceutică și biostatistică2.2 Titularul activităților de curs Prof. Dr. Măruşteri Marius

2.3 Titularul activităților de lp sef lucrari dr. Petrisor Marius, sef lucrari dr. Avram Calin, as.univ. Simpalean Dan

2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul I, II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 1,5 3.3 laborator (lp) 1,53.4 Total ore din planul de învățământ 84 3.5 din care curs 42 3.6 laborator (lp) 42

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 1Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 1263.9 Număr de credite 7



6. Competențe specifice acumulate- Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a înţelege şi dea-şi însuşi termenii specifici domeniului Tehnologiei Informaţiei,respectiv glosarul de termeni esenţiali utilizat în informatica medicală- Studentul va trebui să se demonstreze capacitatea de a înţelege şifolosi principalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate în




domeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, în particular- Trebuie să cunoască principalele ramuri si arii de interes din sferainformaticii medicale, precum şi principalele modalităţi de asistare decătre calculator a practicii şi cercetării biomedicale- Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a utiliza cele mainoi instrumente de documentare online, prin înţelegerea arhitecturiispecifice a Internetului actual, respectiv a serviciilor Web, precum şi ocunoaştere corespunzătoare a diferitelor tipuri de instrumente deindexare şi căutare a informaţiei pe Internet. - Să poată aplica cunoştinţele dobândite în practica curentă, în ceeace priveşte toate etapele de documentare (online), organizarea şiregăsirea informaţiei în bazele de date medicale şi/sau programe decalcul tabelar, redactare/editare şi prezentare a unor lucrări ştiinţificecu format impus în domeniul biomedical- Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a înţelege şi dea-şi însuşi termenii specifici domeniului Biostatisticii, respectiv glosarulde termeni de specialitate utilizat în acest domeniu- Cunoaşterea principalelor tipuri de teste statistice, a paşilor necesariaplicării lor şi a algoritmilor de selecţie a unui anumit test statistic, înfuncţie de tipul de studiu/experiment- Demonstrarea capacităţii de a înţelege şi aplica corect un protocolstatististic specific unui anumit tip de studiu clinic sau epidemiologic


- familiarizarea cu tehnologiile specifice ale Societăţii Informaţionale,cu normele de etică şi conduită online, cu riscurile de securitate legatede gestionarea informaţiei în mediile digitale- familiarizarea cu utilizarea platformelor de e-learning sincron şiasincron, respectiv cu soluţiile de testare online de tip “adaptativeassesment server” utilizate de către majoritatea centrelor de testare acompetenţelor digitale pe plan internaţional- capacitatea de a detecta principalele surse de erori sistematice şialeatorii ce pot interveni în cadrul unui studiu clinic/experiment ştiinţific- capacitatea de a integra corect un protocol statistic în contextul uneilucrării ştiinţifice din domeniul biomedical- înţelegerea rolului şi importanţei analizei statistice în contextulmodern al “medicinei/farmaciei bazate pe dovezi –evidence basedmedicine”



Progresele medicinei şI farmaciei moderne devin tot maidependente de modalităţile de asistare de către calculator adomeniului medical. Ca atare, obiectivul principal al disciplinei îlconstituie familiarizarea studentilor din domeniul biomedical cucerinţele şi abilităţile specifice Erei Digitale, cu vocabularulspecific domeniului Tehnologiei Informaţiei, cu principaleletehnologii legate de asistarea de către calculator a practicii şicercetării biomedicale.În contextul actual al medicinei şi farmaciei bazate pe dovezi,Biostatistica a devenit unul din instrumentele esenţiale de lucrupentru practicianul sau cercetătorul din domeniul biomedical. Caatare, obiectivul principal al acestei discipline îl constituiefamiliarizarea studenţilor din domeniul biomedical, cu glosarul determeni de specialitate din domeniul statisticii matematice, înscopul însuşirii noţiunilor legate aplicarea corectă a unui protocolstatistic, în funcţie de tipul de studiu clinic/experiment ştiinţific;- demonstrarea capacitatăţii studenţilor de a înţelege şi folosiprincipalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate îndomeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, înparticular- însuşirea principalelor aspecte legate de utilizarea serviciilor deindexare şi căutare online a informaţiei




- dobândirea unor abilităţi practice de utilizare a soluţiiloravansate de birotică pentru editarea unor documente cu formatimpus, gestionarea şi organizarea informaţiilor exportate dinbaze de date medicale în programe de calcul tabelar, pregătireade prezentări electronice- înţelegerea glosarului de termeni de specialitate utilizat în acestdomeniul biostatisticii- demonstrarea, în contextul medicinei bazate pe dovezi, afundamentelor statistice ale homeostaziei umane, respectiv anecesităţii furnizării de instrumente statistice adecvate pentruorice studiu sau experiment biomedical- cunoaşterea principalelor tipuri de teste statistice, a paşilornecesari aplicării lor şi a algoritmilor de selecţie a unui anumittest statistic, în funcţie de tipul de studiu/experiment- Înţelegerea şi aplicarea corectă a unui protocol statististicspecific unui anumit tip de studiu clinic sau epidemiologic


ore Observații

Semestrul I

1. Introducere. Informatica – generalitati. Informaticamedicală. Obiectivele informaticii medicale.

Prezentare orala +multimedia

2. Ramuri ale informaticii medicale Principaleleramuri ale informaticii medicale


3.

Date, informaţii, cunoştinţe Date, informaţii,cunoştinţe. Noţiunea de informaţie. Date.Informaţii medicale. Reprezentarea datelormedicale. Reprezentarea informaţiilor. Cantitateade informaţie.


4.

Arhitectura unui calculator numeric. Structurahardware a unui calculator: Unitatea centrală;dispozitive periferice - dispozitive periferice deintrare; dispozitive periferice de ieşire; dispozitiveperiferice mixte. Evoluţia calculatoarelorelectronice: Microcomputerele; Notebook;Palmtop/PDA (Personal Digital Assistant);Minicomputerele; Mainframe-urile;Supercomputerele


5.

Arhitectura unui calculator numeric. Structurasoftware a unui calculator numeric: Software debază. Limbaje de programare. Sisteme deoperare (MS Windows, Linux). Conceptul defişier. Organizarea fişierelor. Software aplicativ.


6.Introducere în domeniul reţelelor de calculatoare.Generalităţi. Reţele LAN (Local Area Network) -conceptul de Intranet; WAN (World AreaNetwork) - Internet


7.

Internet - noţiuni introductive Istoricul şi evoluţiainternetului. World Wide Web. Elementeintroductive despre Internet: Adrese Internet -URL; World Wide Web (WWW); HTML – PaginiWeb; Browsere WEB; News; Email


8.Documentare online. Căutarea informaţiei peinternet (I) Căutarea informaţiei pe internet -noţiuni introductive; tipuri de unelte şi serviciipentru căutarea informaţiei pe internet


Documentare online. Căutarea informaţiei pe



9.internet (II) Modalităţi de utilizare motoarelor decăutare (Google) şi a serviciilor de directoare(Yahoo Directories) pentru căutarea informaţiilordin domeniul biomedical. Servicii de documentaremedicală automată (Medline)


10.Documentare online. Căutarea informaţiei peinternet (III) Evaluarea calităţii informaţiilorpublicate pe Internet/World Wide Web.


11.Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical:Generalităţi. Software pentru procesare de text.Desktop Publishing (DTP). Editoare avansate detext.


12.

Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical:Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc).Software pentru realizarea de prezentărielectronice. Software pentru organizareaactivitãţii. Suite de aplicaţii pentru birotică ( MSOffice, Lotus Smart Suite, OpenOffice ).


13.

Baze de date în domeniul biomedical. Baze dedate moleculare. Virtual Screening Baze de date– generalităţi. Baze de date clasice şi relaţionale.Modele de reprezentare a datelor. Tabele si bazede date. Banci de date. Vizualizări (views), cereri(queries), rapoarte (reports). Baze de datemoleculare. Tehnici de Virtual Screening.


14.Simulare şi modelare în domeniul biomedical.Simulare şi modelare în domeniul biomedical.Modelare iconică şi simbolică (matematică) îndomeniul biomedical.


Semestrul II

1.

Noţiuni fundamentale de biostatistică.Introducere. Tipuri de erori. Exactitatea şiprecizia. Organizarea datelor în vedereaprocesării statistice a lor. Distribuţii de frecvenţă.I. INTRODUCERE Populaţia statistică şi probelestatistice Variabilitate biologică Factori de eroare.Exactitatea şi precizia. ORGANIZAREADATELOR. Date primare. Date indexate. Calcultabelar. Tabele de contingenţă. II.DISTRIBUŢIIDE FRECVENŢĂ Curba de distribuţie normalăDistribuţii anormale (non-gaussiene)


2.

Statistică descriptivă. Consideraţii generale.Indicatori statistici. Indicatori ai tendinţei centrale.Indicatori ai dispersiei (împrăştierii) datelor în jurulvalorii medii. Medii. Dispersia (varianţa). Abatereastandard. Eroarea standard. Eroarea procent.Coeficientul de variaţie. Grade de libertate. Limitefiduciale (interval de încredere)


3.

Statistică inferenţială. Interpretarea statistică arezultatelor unui experiment. Teste de valabilitate.Teste de concordanţă (goodness-of-fit)/teste denormalitate. Teste de valabilitate. Noţiuniintroductive. Testul Grubbs. Criteriul de eliminarea lui Chauvenet Teste de concordanţă(goodness-of-fit)/teste de normalitate . Noţiuniintroductive. Testul de normalitate Kolmogorov-Smirnov


Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie.Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie.



4.

Valoarea lui P. Ipoteza nulă (H0).Dependenţa/independenţa eşantioanelor studiate• Statistică parametrică/neparametrică. Teste desemnificaţie parametrice testul t Student șivariantele sale. Teste de semnificaţieneparametrice. Statistica ordinei. Testul Wilcoxonsigned-rank. Testul Mann–Whitney


5.Analiza tabelelor de contingenţă Testul Chi pătratşi variantele sale (Testul Chi pătrat cu corecţieYates, Fisher exact test). Rata de şansă/Odd-ratio (OR) şi Riscul relativ/Relative risk (RR).


6.Corelaţii şi regresii. Corelaţii şi regresii. Noţiuniintroductive. Coeficientul de corelaţie. Coeficientulde determinare. Ecuaţia de regresie. Regresiiliniare şi neliniare


7.

Analiza de varianţă (ANOVA). Studiiepidemiologice şi clinice. Indicatori statisticiutilizaţi în studiile epidemiologice şi clinice.Analiza ANOVA monofactoarială. Repeatedmeasures ANOVA. Testul Kruskal-Wallis. TestulFriedman. Rate şi proporţii. Indicatori ai frecvenţeibolii. Indicatori ai asocierii factori de risc(expunere)-boala. Tipuri de studii epidemiologice.Studii descriptive. Studii analitice. Studii de tipCase-Control (Case-Control studies). Studii de tipCohortă (Cohort studies). Selecţia unui anumit tipde studiu (study design). Asociere versuscauzalitate. Criterii pentru stabilirea unei relaţii detip cauză-efect


8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Tigan S., Achimaş A., Drugan T.: Curs de Informatică şi Statistică Medicală, ed. SRIMA, Cluj-Napoca, 2001 2. Măruşteri M., Buraga S, Acostăchioaie D.: Primii paşi în Linux (carte + CD-ROM cu ROSLIMSLinux Live CD), Ed. Polirom Iaşi, 20063. van Bemmel J., Musen M.A., Musen Mark A.: Handbook of Medical Informatics, SpringerPublishing House, 2002, online book la http://www.mieur.nl/mihandbook/r_3_3/handbook/home.htm 4. Coiera E. - Guide to Medical Informatics, the Internet and Telemedicine, Chapman & Hall,London, (1997).5. Flanagan D. – Web Search Strategies - Online book,http://www.learnwebskills.com/search/main.html, 20046. Măruşteri M.: Documentare online, online book la adresahttp://www.umftgm.ro/info/doconline_ROV2.pdf 7. Măruşteri M.: Noţiuni fundamentale de biostatistică:note de curs, University Press Tg.-Mureş,20068. Drugan T., Bondor C., Bolboacă S., Călinici T., Colosi H., Gălătuş R., Istrate D., Văleanu M.,Achimaş A., Tigan S.: Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 20029. Eugenia Tătar, Simona Tătar, Marius Măruşteri: Informatică Medicală. Bazele informaticii – lucrăripractice, UMF Târgu Mureş, 200110. Marius Măruşteri, Vladimir Bacarea, Comparing groups for statistical differences: how to choosethe right statistical test?, Biochemia Medica 2010;20(1):15–32, disponibil online la adresa



http://www.biochemia-medica.com/content/comparing-groups-statistical-differences-how-choose-right-statistical-test


ore Observații

Semestrul I

1.

Noţiuni fundamentale de utilizare a calculatorului.Sistemul de operare MS Windows: Conceptegenerale. Elementele de bază ale unei ferestre.Convenţiile de notaţie în sistemul de meniuri.Utilizarea tastaturii şi mouse-ului in sisteme deoperare cu interfaţă utilizator grafică, cum esteMS Windows. Utilitarele “Accesorii” în mediulWindows. Utilitarul Wordpad. Utilitarul Paint.Calculatorul. Modulul Control Panel.

Demonstratii practice, Metodede e-learning sincron

2.

Programe de tip File Manager. Arhivatoare.Programe de tip File Manager (WindowsExplorer): Concepte generale. Fişiere. Directoare.Programe. Gestionarea ecranului. Accesul ladirectoare.Crearea unui nou director. Moduri deafişare al fişierelor. Selectarea unui fişier.Redenumirea fişierelor sau a directoarelor.Ştergerea fişierelor. Modificarea proprietăţilorunui fişier. Copierea fişierelor. Mutarea fişierelor.Selectarea mai multor fişiere . Arhivatoare:Concepte generale. Transportul informaţiei. Tipuride arhivatoare. Modul de lansare în execuţie.Funcţii specifice arhivatoarelor. Operaţii specificearhivatoarelor Arhivatorul Wizip/WinRAR: funcţiispecifice/ operaţii specifice


3.

Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical:Prezentare generală şi modalităţi de utilizare aunor suite de programe de birotică (MS Office,OpenOffice) Software pentru procesare avansatăde text (MS Word, OO Writer)


4.Software pentru editare avansată de text. MSWord (I): Concepte generale; formatarea paginiide hârtie; fonturi; formatarea textului; formatareaparagrafelor.


5.Software pentru editare avansată de text. MSWord (II): Elemente caracteristice editorului MSWord: modalităţi de selectare a textului; operaţiicu blocuri; operaţii cu fişiere.


6.

Software pentru editare avansată de text. MSWord (III): Tehnologia OLE (Object Linking andEmbedding) – legarea şi inserarea de obiecteîntr-un fişier Word. Modalităţi de mixare a textuluicu imagini.


7.Software pentru editare avansată de text. MSWord (IV) – crearea şi editarea de tabele Creareaşi editarea de tabele


8.Software pentru editare avansată de text. MSWord (V) – editarea de ecuaţii Crearea şieditarea de ecuaţii matematice în MS Word.


9.Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc).MS Excel (I) MS Excel - Concepte generale;formatarea paginii; foaia de calcul tabelar;conţinutul unei celule; formatarea celulelor




10.Programe de calcul tabelar. MS Excel (II): MSExcel: inserarea obiectelor; introducerea uneiformule; copierea formulelor; folosirea adreselorrelative şi absolute


11.Programe de calcul tabelar. MS Excel (III):Folosirea funcţiilor; cum se introduc funcţiile;butonul Autosum;funcţii mai des utilizate


12.

Programe de calcul tabelar. MS Excel (IV): Lucrulcu diagrame; ce este o diagramă; elementele debază ale unei diagrame; tipuri de diagrame;crearea unei diagrame; Formatarea diagramelor;inserarea de obiecte


13.

Software pentru realizarea de prezentărielectronice (MS Powerpoint, OO Impress). MSPowerpoint. MS Powerpoint - concepte generale;operaţii cu slide-uri; combinarea mai multorobiecte; crearea unui obiect nou; operaţiiefectuate asupra obiectelor


14.

Documentare online. Căutarea informaţiei peinternet Căutarea informaţiei pe internet - noţiuniintroductive; tipuri de unelte şi servicii pentrucăutarea informaţiei pe internet; Modalităţi deutilizare motoarelor de căutare (Google) şi aserviciilor de directoare (Yahoo Directories)pentru căutarea informaţiilor din domeniulbiomedical. Servicii de documentare medicalăautomată (Medline)


Semestrul II

1.Noţiuni fundamentale de biostatistică.Introducere. Tipuri de erori. Exactitatea şiprecizia. Organizarea datelor în vedereaprocesării statistice a lor. Distribuţii de frecvenţă.


2. Statistică descriptivă. Consideraţii generale.Indicatori statistici


3.Statistică inferenţială. Interpretarea statistică arezultatelor unui experiment. Teste de valabilitate.Teste de concordanţă (goodness-of-fit)/teste denormalitate


4. Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie.Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie


5.Analiza tabelelor de contingenţă Testul Chi pătratşi variantele sale (Testul Chi pătrat cu corecţieYates, Fisher exact test). Rata de şansă/Odd-ratio (OR) şi Riscul relativ/Relative risk (RR).


6. Corelaţii şi regresii. Noţiuni introductive. Demonstratii practice, Metodede e-learning sincron

7.Analiza de varianţă (ANOVA).Studiiepidemiologice şi clinice Indicatori statistici utilizaţiîn studiile epidemiologice şi clinice


8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:



1. Eugenia Tătar, Simona Tătar, Marius Măruşteri: Informatică Medicală. Bazele informaticii – lucrăripractice, UMF Târgu Mureş, 2001, disponibil online la adresa www.umftgm.ro/info/2. Marusteri M. [Notiuni fundamentale de biostatistica:note de curs]/Fundamentals inbiostatistics:lecture notes. University Press Targu Mures, 2006. (in Romanian, with Powerpoint slidesin English)3. Motulsky HJ. GraphPad Prism - Statistics Guide. GraphPad Software Inc., San Diego CaliforniaUSA, 2007, disponibilă la: www.graphpad.com.4. Motulsky HJ. The InStat Guide to Choosing and Interpreting Statistical Tests, GraphPad SoftwareInc., San Diego California USA, 2001, disponibilă la: www.graphpad.com.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiConţinutul curiculei de mai sus corespunde aşteptărilor angajatorilor, respectiv asociaţiilorprofesionale din domeniul farmaceutic deoarece asigură însuşirea următoarelor abilităţi şicompetenţe: • Înţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate din domeniul Tehnologiei Informaţiei,respectiv a termenilor specifici informaticii medicale şi farmaceutice• Capacitatea de a utiliza eficient uneltele şi serviciile de documentare online• Capacitatea de a utiliza eficient solutii avansate de birotică pentru redactarea/editarea unordocumente electronice cu format impus• Cunoştinţele necesare abordării studiului Evidenţei Farmaceutice Computerizate (materie studiatăîn anul V)• Înţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate în domeniul biostatisticii• Capacitatea de a alege şi aplica corect un anumit test statistic.• Capacitatea de a stabili corect coordonatele unui protocol statististic specific unui anumit tip destudiu clinic, epidemiologic, de bioechivalenţă sau experiment ştiinţific


10.1 Criteriide evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4Curs

Cunoastereanotiunilorprezentate

Test grilă pe calculator, folosind serverul de testare aldisciplinei 50%

10.5 LPCunoastereanotiunilorprezentate

Verificari pe parcursul semestrului a abilitatilor practice printestarea capacitatii de a redacta un document electronic cuformat impus. Examen practic la sfârsitul perioadei depregătire

50%

10.6 Standard minim de performanțăÎnţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate din domeniul Tehnologiei Informaţiei,respectiv a termenilor specifici informaticii medicaleCapacitatea de a utiliza eficient uneltele şi serviciile de documentare onlineCapacitatea de a utiliza eficient solutii avansate de birotică pentru redactarea/editarea unordocumente electronice cu format impusÎnţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate în domeniul biostatisticiiCapacitatea de a alege şi aplica corect un anumit test statistic.Capacitatea de a stabili corect coordonatele unui protocol statististic specific unui anumit tip destudiu clinic sau epidemiologic/experiment ştiinţific

25.11.2015 FARMACIE - INTRODUCERE ÎN TERMINOLOGIA FARMACEUTICĂ




1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN TERMINOLOGIA FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. CIURBA ADRIANA2.3 Titularul activităților de lp -2.4 Anul destudii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) -3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) -

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,60Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,30Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri -Tutorial 0,05Examinări 0,05Alte activități -3.7 Total ore de studiu individual / săpt 0.93.8 Total ore pe semestru 26.63.9 Număr de credite 1


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Număr minim de studenți - 155.2 de desfășurare a laboratorului -



-Cunoașterea terminologiei medicale și farmaceutice specificeactivității dintr-o farmacie. -Cunoașterea: noțiunii de medicament, formă farmaceutică, a căilorde administrare a medicamentelor, a operațiilor generale și specificeutilizate la prepararea medicamentelor, a materialelor de condiționare



primară și secundară a acestora.

Competențe transversale-Activităţi în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrulunor discuții și activități.-Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor decomunicare.



-Cunoașterea terminologiei medicale și farmaceutice specificeactivității dintr-o farmacie. -Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice care stau la bazaformulării, preparării, conservării, condiţionării şi controluluiformelor farmaceutice. -Studiul căilor de administrare a medicamentelor şi a factorilorcare influenţează biodisponibilitatea. -Formarea termenilor medicali și farmaceutici.


-Disciplina are ca scop iniţierea primară a studenţilor cu profilulspecific al activităţii în domeniul farmaceutic. -Se expun noţiuni despre medicament, materii prime, operaţiigenerale şi specifice folosite la prepararea medicamentelor,forme farmaceutice, căi de administrare, factori care influenţeazăbiodisponibilitatea substanţelor active, produse de condiţionareprimară şi secundară a medicamentelor, produse tehnico-medicale, de igienă și cosmetice.


ore Observații

Semestrul I

1.

Generalităţi: Evoluţia profesiei de farmacist. Scurtistoric al preparării medicamentelor. Farmacia şiatribuţiile ei. Organizarea spaţiului farmaciei,încăperi de lucru şi de depozitare. Modul deadministrare al medicamentelor. Formareatermenilor medicali și farmaceutici.

Prezentare orală +multimedia

2.

Noţiuni generale despre medicamente: Materiiprime medicamentoase de origine naturală(minerală, vegetală, animală), sintetică (organică,anorganică) şi semisintetică. Substanţe active şiauxiliare. Medicamente şi formemedicamentoase. Clasificarea formelorfarmaceutice după diferite criterii.


3.Reţeta şi părţile ei. Prescurtări în receptură.Activitate terapeutică, toxicitate acută şi cronică,riscuri teratogene, riscuri mutagene, cancerigene.


4.Literatura farmaceutică: Farmacopeea Românăediţia X-a. Istoricul farmacopeeilor din ţaranoastră. Farmacopeea europeană. Tratate despecialitate indigene şi străine.


5.

Principalele procese tehnologice şi operaţiunigenerale aplicate în practica farmaceutică şiindustrială: Uscarea, mărunţirea şi pulverizarea,cernerea şi amestecarea solidelor. Distilarea,dizolvarea. Sterilizarea. Extracţia principiiloractive şi asigurarea calităţii soluţiilor.


6.

Principalele proprietăţi ale formelor farmaceutice:Forme farmaceutice lichide de uz intern şi extern.Soluţii apoase, alcoolice şi hidroalcoolice,uleioase, cu vehicul compus, siropuri, soluţii




extractive apoase şi alcoolice. Formefarmaceutice administrate pe cale parenterală.Aerosoli.

7. Forme farmaceutice solide per orale. Formefarmaceutice destinate aplicării piele şi mucoase.


8.

Noţiuni elementare de biofarmacie: Factori careinfluenţează efectul terapeutic al medicamentelor(influenţa formulării şi preparării medicamentelorasupra răspunsului terapeutic, rolul substanţelormedicamentoase şi al formei farmaceutice).Conceptul L.A.D.M.E. Evaluareabiodisponibilităţii.


9.Căile de administrare a medicamentelor: Factoride formulare care influenţează biodisponibilitateasubstanţei active administrată pe diverse căi.


10.Tehnologii curente şi noi în sistemelemedicamentoase orale, oromucozale,transdermice, nazale, oftalmice, pulmonare şivaginale.


11.

Materiale destinate ambalării formelorfarmaceutice: Ambalaje de hârtie, metal.Recipiente din sticlă şi material plastic. Sistemede închidere a recipientelor. Alegereacorespunzătoare a materialelor de condiţionare.


12.Crearea de medicamente: Cercetarea şidezvoltarea în obţinerea unui nou medicament.Realizarea în faza pilot, iar apoi producţiaindustrială a medicamentelor.


13. Asigurarea calităţii medicamentelor. Reguli debună practică farmaceutică.


14.Eliberarea medicamentelor. Modul de eliberare amedicamentelor. Reglementări privind circulaţiamedicamentelor.


Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie obligatorie:1.Cojocaru I, Popa G- Propedeutică farmaceutică, Ed. „Gr. T. Popa”, U.M.F. Iaşi, 2012.2.Popovici I, Ochiuz L, Lupuleasa D– Terminologie medicală și farmaceutică, Ed. Polirom, Iași,2007.3.***Legea nr.336/2002 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privindprodusele medicamentoase de uz uman.



Bibliografie facultativă:1.Leucuţa S- Introducere în biofarmacie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975.2.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol. 1, ediţia a-III-a, Ed. Polirom, Iaşi, 2011.3.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol. 2, Ed. Polirom, Iaşi, 2008.4.Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol. 3, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.5.***Farmacopeea Română, ediţia a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006.


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.


9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului-Este necesar ca studentul să cunoască terminologia specifică farmaceutică pentru desfășurarea înbune condiții a practicii de specialitate (de vară) de la sfîrșitul anului I.

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4 Curs -Cunoașterea noțiunilor prezentate -Evaluare scrisă prin test grilă 100%10.5 LP - -



10.6 Standard minim de performanță-Cunoașterea notiunilor despre farmacie, despre organizarea farmaciei, despre medicament șicunoașterea modul de eliberare a medicamentelor din farmacie.

25.11.2015 FARMACIE - LIMBI MODERNE




1.2 Facultatea FARMACIE1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE2.2 Titularul activităților de curs

2.3 Titularul activităților de lp LECT. UNIV. DR.DREDEŢIANU MIRELA, LECT. UNIV. DR.PAŞCAN AURORA, ASIST.UNIV. DR. SERBAC PATRICIA

2.4 Anul destudii I 2.5

Semestrul I+II 2.6 Tipul deevaluare VERIFICARE 2.7 Regimul

disciplinei OBL


Distribuția fondului de timp/săpt 3ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial 0Examinări 0,5Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 703.9 Număr de credite 4

4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe Cunoaşterea limbii străine la un nivel mediu.


6. Competențe specifice acumulateStudentul va prezenta, la nivel avansat, următoarele abilităţi:-citirea corectă şi fluentă, precum şi înţelegerea conţinutului şidetaliilor oricărui text (de nivel avansat)-înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivă



Competențe profesionale -vorbirea fluentă, cu respectarea regulilor gramaticale şi de pronunţieşi folosirea unui vocabular variat şi adecvat situaţiei-scrierea corectă, conform regulilor gramaticale, folosirea unui stil şi aunui vocabular adecvat conţinutului de idei-cunoaşterea şi utilizarea corectă a unui vocabular cât mai bogat determeni din domeniul de specialitate


-utilizarea limbii străine ca mijloc de comunicare cu alţi vorbitori aiacelei limbi, în situaţii generale precum şi în domeniul medical, pentruacoperirea necesităţilor de documentare, elaborare şi prezentare aunor lucrări şi obţinerea unor certificate de competenţă lingvisticăcerute în diverse situaţii.-realizarea de prezentari orale și PP, scrierea unui rezumat învederea elaborarii unei lucrări științifice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea limbii străine la nivel avansat.

7.2 Obiectivele specificeDezvoltarea celor patru abilităţi de bază: citirea, înţelegereamesajelor receptate pe cale auditivă, comunicarea verbală,comunicarea scrisă precum şi familiarizarea cu vocabularul dindomeniul de specialitate.


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.



14.Bibliografie:


ore Observații

Semestrul I

1. 1. Studiul corpului uman, lecţie introductivă (text)Verbul- timpul prezent

Expunerea, prezentareamultimedia, conversaţia(descrierea unor imagini,discutarea unor cazuri,compararea unor itemi, brain-storming, etc.) rezolvarea deexerciţii, rezolvarea unor sarciniîn grup, interpretarea de roluri(ex. medic-pacient), rezolvareaunor sarcini pe baza unormesaje scrise ori receptate pecale auditivă (cu ajutorulmijloacelor tehnicecorespunzătoare), elaborareaunor lucrări scrise,autoevaluarea.

2

2. 2. Studiul corpului uman, ţesuturi, organe,sisteme; Verbul- timpul viitor (1) idem 2

3. 3. Sistemul circulator (1); Verbul- timpul viitor (2) idem 24. 4. Sistemul circulator (2); Verbul- timpul trecut (1) idem 2

5. 5. Boli ale sistemului circulator; Verbul- timpultrecut (1) idem 2

6. 6. Sistemul osos (1); Verbul- timpul prezent şitrecut- comparaţie idem 2

7. 7. Sistemul osos (2); Verbul- prezentul perfect idem 2

8. 8. Boli ale sistemului osos; Verbul- timpul prezentperfect şi trecut- comparaţie idem 2

9. 9. Sistemul muscular (1); Verbul-exerciţiirecapitulative; idem 2

10. 10. Sistemul muscular (2); Verbul-exerciţiirecapitulative idem 2

11. 11. Boli ale sistemului muscular; Verbul-exerciţiirecapitulative idem 2

12. 12. Sistemul digestiv (1); Întrebări idem 213. 13. Sistemul digestiv (2); Întrebări disjunctive idem 214. 14. Test de verificare Elaborarea unei lucrări scrise

Semestrul II1. 15. Boli ale sistemul digestiv; Diateza pasivă (1) idem 22. 16. Sistemul nervos (1); Diateza pasivă (2) idem 23. 17. Sistemul nervos (2); Condiţionalul (1) idem 24. 18. Boli ale sistemul nervos; Condiţionalul (2) idem 25. 19. Sistemul endocrin (1); Subjonctivul idem 2

6. 20. Sistemul endocrin (2); Verbe modale/auxiliare (1) idem 2

7. 21. Boli ale sistemul endocrin; Verbe modale/auxiliare (2) idem 2

8. 22. Sistemul respirator (1); Probleme de topică idem 29. 23. Sistemul respirator (2)Vorbirea indirectă (1) idem 2



10. 24. Boli ale sistemul respirator; Vorbirea indirectă(2)

idem 2

11. 25. Sistemul reproducător (1); Gerunziul idem 212. 26. Sistemul reproducător (2); Infinitivul idem 2

13. 27. Boli ale sistemului reproducător; Verbe cuprepoziţii idem 2

14. 28. Test de verificareconversaţia (descrierea unorimagini, discutarea unor cazuri,compararea unor itemi,etc.)rezolvarea de exerciţii

2

Bibliografie:Bibliografie engleză

1. Cambridge Certificate in Advanced English, Cambridge University Press, 20012. Dobrovici, Viorica; Bostaca, Ioan, English in Medicine- A Text Book for Doctors, Students inMedicine and Nurses, Polirom, Iasi, 19993. Foley, Michael, Hall, Diane, Advanced Learners Grammar, Longman, Edinburgh, 20034. Glendinning, Eric. H; Howard, Ron, Professional English in Use- Medicine, Cambridge UniversityPress, 20075. Glendinning, Eric. H; Holmstrom, Beverly A. S., English in Medicine, Cambridge University Press,20056. Harmer, Jeremy, The Practice of English Language Teaching, Longman, Edinburgh, 20017. Ionita, Irina, Secrets of English in Pharmacy, Performantica, Iasi, 20078. Mandelbrojit-Sweeney, Mireille; Sweeney, Eileen, Limba engleza pentru medici și asistente,Polirom, București, 20149. McCullagh, Marie; Wright, Ros, Good Practice- Communication Skills in English for the MedicalPractitioner, Cambridge University Press, 200810. Năznean, Adrian, Medical English Vocabulary Practice, Tîrgu Mureș, 201511. Pop, Anișoara, English for Medical Students. Language Practice for Students, 201512. Ribes, Ramon; Ros, Pablo, Medical English, Springer, Berlin, 200613. Vince, Michael, Sunderland, Peter, Advanced Language Practice, Macmillan, Oxford, 2006

Bibliografie franceză

1. Dictionnaire Maxi Débutants, Larousse, Paris, Cedex 06, 1996.2. Nouvea Larousse Médical, Librairie Larousse, 1994.3. Bienvenue en France, Méthode d'apprentissage du français, les Editions Didier, 1991.4. Le Nouveau Sans Frontières, Méthodes de français, Clé International, Paris, 1990.5. Presse-Papiers, Extraits de la presse française – Année VI – N0 5 Février, 1996.6. Gorunescu, Elena, Le verbe dans exercices, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1997.7. Jürgen Boelke, Eduardo Jiménez, Pierre Morel, Score, 200 tests pour contrôler et améliorer votrefrançais; Presses Pocket 1989.

Bibliografie germană

1. Deutsch, ein Lehrbuch für Ausländer,Leipzig,19802. Lăzărescu, I.: Curs practic de limba germană, Bucureşti 19923. Helbig, G. şi Buscha, J.: Kurze Deutsche Grammatik für Ausländer4. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Verb, Timişoara,20015. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Adjektiv, Timişoara,20016. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Präpositionen im Unterricht, Timişoara,19997. Netter, Frank Henry: Netter's Allgemeinmedizin, Thieme Verlag, November 2005

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiStudenții își formează competențe de comunicare și prezentare care îi ajută la obținerea unui loc demuncă, participarea la stagii de formare și dezvoltare profesională,învățare pe tot parcursul vieții.




din nota finală10.4Curs În funcție de specificul disciplinei

10.5 LP Abilităţile de citire, vorbire, scriere, receptare demesaje audio, folosirea vocabularului specific

Evaluare continuă şiverificare la final desemestru

100%

10.6 Standard minim de performanțăSă citească fără prea multe greşeli de pronunţie, să înţeleagă ideile principale ale unui text saumesaj audio, să răspundă la întrebări pe baza lor sau pe alte subiecte de interes general, folosind unvocabular de nivel mediu şi fără greşeli mari din punctul de vedere al organizării discursului şi alfolosirii structurilor gramaticale necesare comunicării, să cunoască un număr satisfăcător de termenispecifici domeniului.

25.11.2015 FARMACIE - Masuri de prim ajutor




1.2 Facultatea FARMACIE1.3 Departamentul M31.4 Domeniul de studii SANATATE1.5 Ciclul de studii LICENŢA1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Masuri de prim ajutor2.2 Titularul activităților de curs Conf Dr. Stefanescu Mihai2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul destudii 1 2.5

Semestrul 1 2.6 Tipul deevaluare colocviu 2.7 Regimuldisciplinei obligatoriu


Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0Tutorial 0Examinări 0Alte activități 03.7 Total ore de studiu individual / săpt 13.8 Total ore pe semestru 283.9 Număr de credite 1




Competențe profesionaleIdentificarea starii de dificultate de urgenta si stabilirea necesitatiiprimului ajutorIdentificarea principiilor de aplicare a masurilor de prim ajutor,manevrele si materialele necesareRecunoasterea situatiilor de urgenta,identificarea resurselor



Competențe transversale disponibile, conditiilor de acordare a primului ajutor,termenii deacordare si riscurile aferente

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Intelegerea necesitatii si specificului acordarii masurilor de primajutor in situatii de urgenta

7.2 Obiectivele specifice Intelegerea si invatarea tehnicilor si manevrelor de acordare amasurilor de prim ajutor persoanelor aflate in dificultate


ore Observații

Semestrul I

1. Lantul supravietuiriiprezentare orala simultimediaprezentare orala simultimedia

2 ore

2. Suport vital de baza prezentare orala si multimedia 2 ore

3.Masuri de prim ajutor in caz de traumatisme-evaluare, traumatisme osteoarticulare şi de părţimoi

prezentare orala si multimedia 2 ore

4.Masuri de prim ajutor in caz de traumatisme-metode de hemostază şi imobilizareatraumatizatului

prezentare orala si multimedia 2 ore

5. .Masuri de prim ajutor in caz de electrocutare,inec prezentare orala si multimedia 2 ore

6. Masuri de prim ajutor in caz de arsuri,insolatie,hipotermie

prezentare orala simultimediaprezentare orala simultimedia

2 ore

7. Masuri de prim ajutor in caz de intepaturi deinsecte, muscaturi animale ,otraviri prezentare orala si multimedia 2 ore

8.9.10.11.12.13.14.




1.Ghid de masuri de prim ajutor, SMURD Tg.Mures, 20042.Protocolul de resuscitare cardiorespiratorie si cerebrala la adulti-Conform cu Directiva ConsiliuluiEuropean de Resuscitare, 2005


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.


9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiFiecare absolvent al unei facultati din domeniul medico-farmaceutic trebuie sa recunoasca urgentelegate de mediul inconjurator,traumatisme,intoxicatii acute, sa recunoasca stopul cardiorespirator sisa efectueze manevrele de resuscitare in sau in afara spitalului.

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4 Curs Cunoasterea notiunilor prezentate Colocviu scris 100%10.5 LP În funcție de specificul disciplinei10.6 Standard minim de performanțăIdentifica situatiile de urgenta, cunoaste lantul supravietuirii,poate sa acorde ajutor in caz de stop



cardiorespirator.

25.11.2015 FARMACIE - PRACTICA DE SPECIALITATE




1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PRACTICA DE SPECIALITATE2.2 Titularul activităților de curs -2.3 Titularul activităților de lp Șef lucr. Dr. Mircia Eleonora, Șef lucr. Dr. Rédai Emöke2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 30 3.2 din care curs - 3.3 laborator (lp) 303.4 Total ore din planul de învățământ 60 3.5 din care curs - 3.6 laborator (lp) 60

Distribuția fondului de timp/săpt oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe -Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren -Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri -Tutorial -Examinări 2Alte activități -3.7 Total ore de studiu individual / săpt -3.8 Total ore pe semestru 603.9 Număr de credite 1


5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului -5.2 de desfășurare a laboratorului -



- Cunoașterea modului de organizare a farmaciei, familiarizarea cuspecificul activităţii farmaceutice şi cu modul de păstrare amedicamentelor.- Cunoaşterea ustensilelor şi ambalajelor folosite la prepararea,respectiv condiţionarea medicamentelor.- Asimilarea aspectelor practice referitoare la operaţiile generale



Competențe transversale utilizate în practica farmaceutică.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor practice privind activitatea în farmacie.


Prin practica de specialitate studentul dobândeşte noţiuni legatede:- organizarea farmaciei;- ustensile şi ambalaje utilizate la prepararea diverselor formefarmaceutice;- operaţii de bază în practica farmaceutică;- plante medicinale întâlnite în ceaiuri sau produsefitoterapeutice.


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.



1.



2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.DESEMNAREA LOCULUI DE MUNCĂ:amplasare, plan schematic, destinaţia fiecăruispaţiu, modul de păstrare a medicamentelor.

-

2.

CUNOAŞTEREA USTENSILELOR ŞI AAMBALAJELOR: sticlărie şi ustensile folosite înpractica farmaceutică: descriere, utilizare şiîntreţinere, ambalaje pentru condiţionare primară(descriere, utilizare şi pregătire).

-

3.

OPERAŢII DE BAZĂ ALE PRACTICIIFARMACEUTICE: cântărirea şi măsurarea.Cunoaşterea balanţelor farmaceutice, mărunţirea,pulverizarea şi cernerea produselor solide,amestecarea şi omogenizarea, efectuarea dedivizări la unele specialităţi sau preparatefarmaceutice.

-

4.CUNOAŞTEREA SUBSTANŢELORMEDICAMENTOASE ANORGANICE (cel puţin10): proprietăţi fizico-chimice, utilizări în terapie şiformele farmaceutice în care sunt ele prezente.

-

5.

CUNOAŞTEREA PLANTELOR MEDICINALE:recunoaşterea denumirilor ştiinţifice şi populareale unor plante din compoziţia ceaiurilor şi a altorproduse fitoterapeutice. Cunoaşterea organuluivegetativ al plantei care se utilizează.

-

6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Ciurba A., Activitatea în farmacie, Ed. University Press, Târgu Mureş, 2010.2.Oroian S., Botanică Farmaceutică – Plante medicinale şi aromatice, Vol 2, Ed. University Press,Târgu Mureş, 2004.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului



Este necesar ca studentul practicant să cunoască modul de organizare a farmaciei, de păstrare amedicamentelor şi să-şi asimileze aspecte practice referitoare la operaţiile generale utilizate înpractica farmaceutică.


10.1 Criterii deevaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4Curs

În funcție despecificul disciplinei

10.5 LPCunoaştereanoţiunilor solicitate înprograma analitică.

- Evaluarea activităţii consemnate zilnic în caietul depractică. - Fişa de evaluare a studentului completatăde către farmacistul îndrumător.

100%

10.6 Standard minim de performanță- cunoașterea noţiunilor despre farmacie, despre organizarea farmaciei;- cunoaşterea ustensilelor şi ambalajelor folosite la prepararea, respectiv condiţionareamedicamentelor.

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	buinhu
View:	217 times
Download:	0 times

FIȘA DISCIPLINEI - umftgm.ro · Sala de curs cu retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare,...

Documents