FIŞA DISCIPLINEI - et.upt.ro · Redresoare monofazate.Circuite de filtrare 6 E xpunere de...

FIŞA DISCIPLINEI1

1. Date despre program

1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMI OARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /ELECTRONIC APLICAT

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRIC / 90

1.5 Ciclul de studii LICEN

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNIC / 30

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei ELECTRONIC ANALOGIC

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. Dr. ing Ioan LIE

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf. Dr. ing Ioan LIE

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Num r de ore pe s pt mân 3 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1

3.4 Total ore din planul de înv mânt 42 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit i aplicative 14

3.7 Distribu ia fondului de timp pentru activit i individuale asociate disciplinei ore

Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i noti e 14

Documentare suplimentar în bibliotec , pe platformele electronice de specialitate i pe teren 7

Preg tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 7

Tutoriat 4

Examin ri 4

Alte activit i

Total ore activit i individuale 36

3.8 Total ore pe semestru7 78

3.9 Num rul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competen e

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3). 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina. 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului. 4 Se înscrie codul prevăzut în HG nr. 493/17.07.2013. 5 Prin activităţi aplicative se înţeleg activităţile de: seminar (S) / laborator (L) / proiect (P) / practică (Pr). 6 Anul de studii la care este prevăzută disciplina în planul de învăţământ. 7 Se obţine prin însumarea numărului de ore de la punctele 3.4 şi 3.7.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desf urare a cursului Sala de minim 90 locuri dotata cu proiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator dotat cu aparatura de masura si module electronice pentru realizarea

montajelor experimentale si statii de lucru (PC) pe care sa poate fi rulat un mediu de

simulare circuite electronice

6. Competenţe specifice acumulate

Competen e

profesionale8

C1: Aplicarea adecvat a cuno tin elor fundamentale de matematic , fizic i chimie din domeniul ingineriei

electrice = 10 %;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = 15%;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 20%;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = 20%;

C5: Utilizarea tehnicilor de m surare a m rimilor electrice i neelectrice i a sistemelor de achizi ie de date în

sistemele electrice = 20%;

C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = 0 %

Competen e

transversale

CT1: Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condi iilor de finalizare a acestora, etapelor de

lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = 10%;

CT2: Identificarea rolurilor i responsabilit ilor într-o echip pluridisciplinar i aplicarea de tehnici de rela ionare

i munc eficient în cadrul echipei = 0%;

CT3: Utilizarea eficient a surselor informa ionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat

(portaluri Internet, aplica ii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba român cât i

într-o limb de circula ie interla ional = 5%.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Transmiterea de cunostinţe teoretice pentru înţelegerea funcţionarii

dispozitivelor şi circuitelor electronice analogice si formarea de deprinderi practice pentru proiectarea, realizarea si experimentarea acestora.

7.2 Obiectivele specifice Explicarea modalitatilor de realizare a sistemelor electronice si a utilizarii

suportului software destinat proiectarii asistate de calculator Proiectarea, simularea şi experimentarea circuitelor analogice de bază.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num r de ore Metode de predare

1. Redresarea: Dioda si tiristorul. Redresoare monofazate.Circuite de filtrare

6 Expunere de slide-uri

cu folosire proiector,

prelegere pe baza

materialelor expuse,

conversa ie, explica ie,

2. Tranzistoare: Tranzistoare bipolare. Tranzistoare unipolare. Regimul staţionar şi dinamic

4

3. Circuite de amplificare: Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare. Amplificatoare de semnal mare. Principiul reacţiei negative

4

4. Amplificatorul operational: Aplicaţii ale amplificatorului 6

8 Aspectul competenţelor profesionale şi competenţelor transversale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă, la care participă disciplina.

operaţional exemplu, demonstra ie,

analiz comparativ ,

studiu de caz.

5. Generatoare de semnal: Oscilatoare armonice. Generatoare de semnale nesinusoidale

4

6. Stabilizatoare de tensiune: Stabilizatoare de tensiune liniare cu reacţie. Protecţia stabilizatoarelor. Stabilizatoare cu circuite integrate specializate

4

Bibliografie9

1. Ioan LIE, Bogdan MARINCA, Adrian AVRAM, Introducere in Electronica, Ed. Politehnica 2012

2. Sabin Ionel, INTRODUCERE ÎN ELECTRONICA ANALOGIC editura Politehnica 2000

3. Sabin Ionel, Ioan Lie: DISPOZITIVE I CIRCUITE ELECTRONICE – culegere de probleme - Lito UPT 1994

8.2 Activit i aplicative10 Num r de ore Metode de predare

1. Componente electronice pasive 2 experiment,

demonstra ie, analiz

comparativ , simulare,

metoda proiectelor

2. Redresoare de curent alternativ şi circuite de filtrare. (simulare + experiment)

2

3. Circuite de polarizare. Amplificatoare de semnal mic. (simulare + experiment)

2

4. Amplificatoare cu reacţie. Circuite de amplificare fundamentale. (simulare + exp.)

2

5. Circuite realizate cu amplificatoare operaţionale. (simulare + experiment)

2

6. Generatoare de semnal (Oscilator cu retea Wien, Circuite basculante cu AO)

2

7. Stabilizatoare de tensiune cu elemente discrete şi stabilizatoare integrate.

2

Bibliografie11

1. Ioan LIE, Bogdan MARINCA, Adrian AVRAM, Introducere in Electronica, Ed. Politehnica 2012

2. Sabin Ionel, INTRODUCERE ÎN ELECTRONICA ANALOGIC editura Politehnica 2000

3. Sabin Ionel, Ioan Lie: DISPOZITIVE I CIRCUITE ELECTRONICE – culegere de probleme - Lito UPT 1994

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

In cadru proiectului POSDRU OVDIP continutul disciplinei a facut obiectul discutiilor cu reprezentantii urmatoarelor companii:

BeeSpeed SRL, Continental Automotive Timisoara, Hella Romania, Yazaki Srl, Flextronics Srl. In urma observatiilor companiilor

continutul cursului si activitatilor aplicative a fost actualizat fiind agreat in noua forma de catre reprezentantii angajatorilor

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota final

10.4 Curs

Cunostintele teoretice se verific prin notare la

doua lucrari scrise (evaluare distribuita) cu

durate de 1,5 ore fiecare care pot fi refacute in

conditiile prev zute de regulament. Media

aritmetica a notelor de la cele doua lucrari

reprezinta nota la “examen”. Subiectele constau

din intrebari teoretice combinate cu intrebari de

tip grila si scurte aplicatii

66%

10.5 Activit i aplicative S:

L: Evaluarea cunostintelor practice, a deprinderilor

si abilitatilor se efectueaza prin doua teste de

laborator la care studentii trebuie sa rezolve o

problema de simulare si respectiv una de

proiectare/ experiment intr-un interval dat de

timp (1,5 ore). Rezultatele acestor doua teste

constituie nota la activitatea pe parcurs

34%

P:

Pr:

10.6 Standard minim de performan (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Alcatuirea subiectelor de examen si a testelor de laborator are in vedere ca jumatate dintre acestea sa se refere la aspecte

elementare: desenarea schemelor si a forme de unda pentru circuite elementare, principii de functionare, modalitati de

experimentare, simularea unor circuite fundamentale. Tratarea corecta a chestiunilor amintite asigura nivelul minim pentru

promovare

Data complet rii Titular de curs

(semnătura)

Titular activit i aplicative

(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………

Director de departament Data aviz rii în Consiliul Facult ii12 Decan

12 Avizarea este precedată de discutarea punctului de vedere al board-ului de care aparţine programul de studiu cu privire la fişa disciplinei.

(semnătura) (semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC / ELECTROENERGETIC

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Aparate electrice

2.2 Titularul activit ilor de curs Delesega Iuliu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Delesega Iuliu

2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 4

2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num r de ore pe s pt mân 4,5 din care: 3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 2

3.4 Total ore din planul de înv mânt 63, din care: 3.5 curs 35 3.6 activit i aplicative 28





Tutoriat 5

Examin ri 2

Alte activit i





4.1 de curriculum Analiza matematic , Algebr i Geometrie, Fizic , Introducere în ingineria electric ,


Matematici speciale, Bazele electrotehnicii 1, 2, 3, Fundamente de inginerie mecanic

4.2 de competen e Materiale electrotehnice, Mecanisme i solicit ri mecanice, Tehnici de m surare i

senzori


5.1 de desf urare a cursului Sal de curs cu tabl

5.2 de desf urare a activit ilor practice S li de laborator cu standuri


Competen e

profesionale8


electrice = 30%;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = %;





C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = %

Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Aparate electrice de comuta ie de joas i înalt tensiune

7.2 Obiectivele specifice Concep ia i func ionarea aparatelor electrice de comuta ie

8. Conţinuturi


Contactoare electromagnetice; Relee i declan atoare 8 Expunere în sala de

curs cu desene

executate la tabl i cu

prezentarea

concomitent ale unor

p r i concrete de

Siguran e fuzibile: aspecte constructive; Considera ii de alegere 6

Tipuri constructive de separatoare electrice; Mecanisme de ac ionare 6

Întreruptoare de joas tensiune; Întreruptoare de înalt tensiune 8


aparate

Bibliografie9

1. Delesega, I. Aparate electrice, Editura Orizonturi Universitare, Timi oara, 1999;

2. Delesega, I. Aparate i echipamente electrice, Editura Orizonturi Universitare, Timi oara, 2006;

3. Hortopan, Gh. Aparate electrice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1980;

4. Garzon, R. D. High Voltage Circuit Breakers. Design and Applications, Marcel Dekker, Inc., New York, 2002;

5. Néveri, I. (red. ef) Villamos kapcsolókészülékek. Kézikönyv, M szaki Könyvkiadó, Budapest, 1984.


1.1. Contactoare electromagnetice de joas tensiune 4 Urm rirea practic a

construc iei aparatelor

studiate i m sur tori pe

standuri de laborator

2.1. Relee termobimetalice; 2.2. Relee electromagnetice; 2.3. Siguran e

fuzibile; 2.4. Pornirea i protec ia motoarelor electrice

12

3.1. Întreruptorul automat de joas tensiune; 3.2. Întreruptorul automat

ultrarapid; 3.3. Întreruptorul automat de medie tensiune; 3.4. Întreruptorul

automat de înalt tensiune;

12

Bibliografie11

1. Delesega, I. Aparate i echipamente electrice. Lucr ri practice, Editura Orizonturi Universitare, Timi oara, 2012;

2. Delesega, I., Fântân , N., Moldovan, L., Andea, P. Aparate electrice, îndrum tor de laborator, Centrul de multiplicare UTT,

Timi oara, 1992;

3. Moldovan, L., Delesega, I., Andea,P. Echipamente electrice de joas i înalt tensiune, îndrum tor de laborator, Centrul de

multiplicare UTT, Timi oara, 1992.



9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activi tăţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs Corectitudine

r spuns/subiect

Examinare scris de 2 ore cu trei subiecte 66%


L: Preg tirea teoretic i

practic

Referate individuale i r spunsuri orale 33%

P:

Pr:


Dovedirea cunoa terii a cel pu in 50% din problemele cerute la examen


(semnătura)


(semnătura)

20.05.2015

…………………….………

…………………….………

Director de departament

(semnătura)

Data aviz rii în Consiliul Facult ii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituția de învăţământ superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICĂ ŞI ELECTROENERGETICĂ / MANAGEMENT 1.3 Catedra ▬ 1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRICĂ / 90 1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICĂ / 30


2.1 Denumirea disciplinei Microeconomie şi Macroeconomie 2.2 Titularul activitățţilor de curs Sl. ec. mat. dr. Pater Liana 2.3 Titularul activităților aplicative5 Sl. ec. mat. dr. Pater Liana 2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei

Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 4 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar 2 3.4 Total ore din planul de învățământ 56 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activităţi aplicative 28 3.7 Distribuția fondului de timp pentru activităţi individuale asociate disciplinei ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 10 Tutoriat 5 Examinări 6 Alte activități 0 Total ore activităţi individuale 56 3.8 Total ore pe semestru7 112 3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum Algebră şi Geometrie, anul I, sem.1 Cultură şi civilizaţie, anul II, sem.1

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului 5.2 de desfăşurare a activităților practice



Competențe profesionale8

C4: Conceperea şi proiectarea din punct de vedere economic a sistemelor electrice = 40%

Competențe transversale

CT1: Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare şi riscurilor aferente = 30%

CT2: Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei = 30%


7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoaşterea, studiul şi însuşirea conceptelor, metodelor, modelelor de bază din microeconomie, în cadrul economiei de piaţă funcţionale a secolului 21

7.2 Obiectivele specifice însuşirea deprinderilor de bază pentru aplicarea cunoştinţelor de microeconomie în practica progresului sustenabil al firmelor, clusterelor, a sectorului construcţii

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare 1. Economia şi firmele în secolul 21

1.1 Economia ca sistem şi ştiinţa economică 1.2 Pieţele, cooperarea și competiţia 1.3 Firme, organizaţii şi clustere

6 1) desfăşurarea interactivă şi participativă la cursuri, accentuând pe gândirea şi însuşirea creativă a cunoştinţelor şi competenţelor în microeconomie 2) utilizarea de materiale disponibile la Biblioteca Universităţii Politehnica din Timişoara (cărţi, reviste, CD etc.), documentarea prin internet pentru studii de caz, utilizarea videoproiectorului în sălile de curs, în corelare cu sintezele scrise pe tablă 3) orientarea tuturor exemplelor, studiilor de caz, aplicaţiilor în domeniul sectorului construcţii

2. Produse, costuri, preţuri 2.1 Produsele integrale: funcţii, calitate, competitivitate 2.2 Costurile produselor integrale: determinare, optimizare 2.3 Preţurile produselor integrale în pieţe: determinare, prognoze,

optimizare

6

3. Cererea şi oferta în pieţe 3.1 Cererea consumatorilor şi clienţilor: nevoi, capacitate de plată,

determinare, elasticitate 3.2 Oferta producătorilor şi comercianţilor: nevoi, capacitate

concurenţială, determinare, elasticitate 3.3 Formarea şi autoreglarea preţurilor în pieţe perfecte şi imperfecte

6

4. Comportamentul consumatorilor în pieţe 4.1 Consumatori şi clienţi: comportament, valori individuale şi

organizaţionale 4.2 Modele şi determinanţi ai consumului produselor integrale 4.3 Decizii optime pentru consumul sustenabil

4

5. Competitivitatea produselor, firmelor şi clusterelor 5.1 Competitivitatea sustenabilă a produselor, firmelor şi clusterelor:

factori, evaluare 5.2 Eficienţa integrată a produselor, firmelor şi clusterelor: economică,

energetică, ecologică, ergonomică, estetică, socială 5.3 Progresul sustenabil în secolul 21: concepte şi determinanţi,

evaluare

6


Bibliografie9 1. Duran V., Microeconomie, Editura Eurostampa, Timişoara, 2005, ISBN 973-8244-48-X 2. Bărglăzan D., Microeconomie. Concepte, indicatori, aplicaţii, Editura Eurostampa, Timişoara, 2007, ISBN 973-687-522-9 3. Gogoneață C., Gogoneață A., Economie politică: Teorie micro și macroeconomică: Politici economice, Editura Didactică și

Pedagogică, București 1995, ISBN 973-30-4300-1 4. Pater L.R., Popa H. L., Microeconomie și competitivitate sustenabilă, Editura SOLNESS, Timișoara, 2013, ISBN 978-973-729-366-4 5. Pop S. C., Elemente fundamentale de microeconomie, Editura Eurostampa, Timișoara, 2003, ISBN 973-687-172-X 6. Popa H.L., Pater L.R., Cristea S.L., Managementul competitivităţii serviciilor, Editura Politehnica, Timișoara, 2008, ISBN 978-973-

625-648-6 7. Stancu S., Andrei T., Microeconomie: teorie și aplicații, Editura ALL, București, 1997, ISBN 973-571-159-1 8. Taylor J. B., Economics: study guide, Editura Houghton Mifflin, Princeton, 1995, ISBN 0-395-72201-2 9. Taylor J. B., Principles of microeconomics, Editura Houghton Mifflin, Princeton, 1995,ISBN 0-395-66032-7

8.2 Activități aplicative10 Număr de ore Metode de predare 1. Economia ca sistem. Evoluţii, oportunităţi şi pericole în secolul 21 2 1) desfăşurarea

interactivă şi participativă la seminarii, accentuând pe gândirea şi însuşirea creativă a cunoştinţelor şi competenţelor în microeconomie 2) utilizarea de materiale disponibile la Biblioteca Universităţii Politehnica din Timişoara (cărţi, reviste, CD etc.), documentarea prin internet pentru studii de caz pregătite de studenţi conform tematicii seminarilor 3) orientarea tuturor exemplelor, studiilor de caz, aplicaţiilor în domeniul sectorului construcţii

2. Pieţele ca sisteme. Resurse, forţe şi coopetiţie în pieţe 2 3. Firme, organizaţii, clustere în România şi în Uniunea Europeană.

Specificul sectorului construcţii 2

4. Funcţiile, calitatea şi competitivitatea produselor în sectorul construcţii 2 5. Calculaţia costurilor produselor în sectorul construcţii 2 6. Metode de optimizare a costurilor în sectorul construcţii 2 7. Prognoza preţurilor şi costurilor în sectorul construcţii 2 8. Cererea în pieţele ţintă ale sectorului construcţii 2 9. Oferta în pieţele ţintă ale sectorului construcţii 2 10. Formarea şi autoreglarea preţurilor în pieţe perfecte şi imperfecte

sectorului construcţii 2

11. Comportamentul consumatorilor şi clienţilor din pieţele sectorului construcţii

2

12. Determinarea competitivităţii firmelor şi clusterelor din sectorul construcţii

2

13. Pragul de rentabilitate şi vânzarea la profit planificat pentru firmele şi clusterele din sectorul construcţii

2

14. Eficienţa economică a firmelor şi clusterelor din sectorul construcţii

2

Bibliografie11 1. Duran V., Microeconomie, Editura Eurostampa, Timişoara, 2005, ISBN 973-8244-48-X 2. Bărglăzan D., Microeconomie. Concepte, indicatori, aplicaţii, Editura Eurostampa, Timişoara, 2007, ISBN 973-687-522-9 3. Pater L.R., Popa H. L., Microeconomie și competitivitate sustenabilă, Editura SOLNESS, Timișoara, 2013, ISBN 978-973-729-366-4 4. Popa H.L., Pater L.R., Cristea S.L., Managementul competitivităţii serviciilor, Editura Politehnica, Timișoara, 2008, ISBN 978-973-

625-648-6 5. Stancu S., Andrei T., Microeconomie: teorie și aplicații, Editura ALL, București, 1997, ISBN 973-571-159-1 6. Taylor J. B., Economics: study guide, Editura Houghton Mifflin, Princeton, 1995, ISBN 0-395-72201-2

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori

reprezentativi din domeniul aferent programului

Se urmărește cunoaşterea şi înţelegerea mediului economic / microeconomic, legal, etic de exercitare a profesiei de inginer constructor

Orientarea spre fundamentarea eficientă economic a soluţiilor inginereşti din sectorul construcţii

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Rezolvarea de itemi în cadrul evaluării finale

Două teste scrise cu o durată de 2 ore (subiecte: 1. teorie; 2. aplicaţie)

60%

10.5 Activități aplicative S: Elaborarea şi susţinerea de aplicaţii practice

Notarea pe parcurs la seminarii și două teste scrise, cu durata de o oră (subiecte: aplicații)

40%


L: P: Pr: 10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui) să dovedească însuşirea minimă a materiei (să știe ce înseamnă un sistem economic, piețele, clusterele cu specific în sectorul construcții,

produsele din sectorul construcții cu funcții, calitate și competitivitate, să poată să calculeze costul de producție și să optimizeze acet cost, să poată explica cererea și oferta în piețele din sectorul construcții, să știe să explice comportamentul consumatorului în piețe din sectorul construcții, să știe să explice pragul de rentabilitate și eficiența economică a firmelor din sectorul construcții, să poată rezolva aplicații la cele enunțate anterior);

lucrarea să nu conţină erori grave; activitate minimă în timpul semestrului.

Data completării Titular de curs (semnătura)

Titular activităţi aplicative (semnătura)

9.04.2015 …………………….………

…………………….………

Director de departament (semnătura)

Data avizării în Consiliul Facultăţii12 Decan (semnătura)

…………………….………

.04.2015 …………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC / ELECTROENERGETIC

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Materiale electrotehnice

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. Dr. ing. V T U Doru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf. Dr. ing. V T U Doru

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat 14

Examin ri 12

Alte activit i





4.1 de curriculum Fizic , anul I

4.2 de competen e



5.1 de desf urare a cursului

5.2 de desf urare a activit ilor practice


Competen e

profesionale8


electrice = 20 %;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = 15 %;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 20 %;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = %;


sistemele electrice = 15 %;


Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = 10 %;


i munc eficient în cadrul echipei = 10 %;



într-o limb de circula ie interla ional = 10 %.


7.1 Obiectivul general al disciplinei

Disciplina î i propune s prezinte fenomenele i procesele ce au loc în materialele

electrotehnice, propriet ile electrice i neelectrice ale principalelor materiale folosite

pentru construc ia ma inilor, aparatelor i instala iilor electrice, precum i prezentarea

unor aplica ii moderne de materiale în ingineria curen ilor tari.

În cadrul orelor aplicative se studiaz i se determin caracteristicile electrice ale

materialelor electroizolante, semiconductoare, conductoare i magnetice. De

asemenea, se studiaz unele instala ii de înalt tensiune utilizate la încercarea

materialelor.

7.2 Obiectivele specifice

Studen ii vor dobândi competen e în în elegerea corect a fenomenelor i proceselor

ce au loc în materiale folosite pentru construc ia ma inilor, aparatelor i instala iilor

electrice. Aprofundarea cuno tintelor teoretice se va face prin rezolvarea unor

probleme variate i prin efectuarea unor lucr ri de laborator.

8. Conţinuturi



1. Conductivitatea electric . Clasificarea materialelor 4 Expunere cu ajutorul

video-proiectorului i

explica ii referitoare la

subiectele expuse,

purtându-se discu ii

pe marginea acestora,

studen ii fiind încuraja i

s pun întreb ri.

Prezentarea cursului va

fi realizat în principal

prin prezentarea la tabl

a fenomenelor i legilor

specifice disciplinei.

Cursul va con ine multe

aplica ii i exemple din

practica inginereasc .

Studen ii pot beneficia

de materiale pe suport

electronic.

2. Materiale electroizolante 8

3. Materiale semiconductoare 6

4. Materiale conductoare 6

5. Materiale magnetice 4

Bibliografie9

1. V t u D., Materiale utilizate în ingineria electric i energetic , ISBN 978-973-52-1240-7, 209 pagini, Editura Mirton, Timi oara,

2012.

2. V t u Doru, Frigur -Iliasa Flaviu-Mihai, Elemente moderne de materiale i tehnologii pentru electrotehnic ; Editura Orizonturi

Universitare, Timi oara, 2003.

3. Ifrim A., No ingher P., Materiale electrotehnice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1979.


1. Instructaj de protecţia muncii şi P.S.I. 2 La fiecare edin de

laborator se vor realiza

experimen e practice,

se vor prelua datele

experimentale, care vor

fi prelucrate i se vor

trage concluzii.

2. Cunoaşterea dielectricilor 6

3. Instalaţiile de înaltă tensiune 4

4. Determinarea caracteristicilor electrice ale dielectricilor solizi 4

5. Caracteristicile electrice ale semiconductoarelor 4

6. Încercarea uleiurilor electrotehnice 4

7. Determinarea caracteristicilor materialelor magnetice 4

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”.

Bibliografie11

1. Chioreanu Vintil .a., Materiale electrotehnice-îndrum tor de laborator, Litografia U.P. Timi oara, 2000.



Universit i în care se pred disciplina la care se refer acest syllabus sau discipline apropiate: Universitatea “Paul Sabatier”

din TOULOUSE, Institutul Na ional Politehnic din GRENOBLE, Institutul Na ional Politehnic din TOULOUSE.

Con inutul cursului i activit ile aplicative au fost discutate i cu o parte din angajatorii reprezentativi din regiunea de vest a

României: S.C. AEM S.A., S.C. Elba S.A., S.C. Elster Rometrics S.R.L., Continental Anvelope, S.C. DAR Dräxlmaier

Automotive S.R.L. etc.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Examen scris Examinarea const în tratarea a 10 subiecte ( 6

teoretice i 4 aplica ii ). Fiecare subiect

valoreaza 1 punct.

67 %


L: Teste scrise Se dau 3 teste de verificare a cuno tiin elor

dobândite la laborator. Nota pe activitatea pe

parcurs se ob ine calculând media aritmetic a

notelor de la cele 3 teste.

33 %

P:

Pr:


Cunoa terea principalelor m rimi fizice i a unit ilor lor de m sur ce se refer la propriet ile electrice i neelectrice ale

materialelor electrotehnice.

Cum se determin experimental aceste m rimi fizice care apar în fi ele tehnice ale materialelor.

Capacitatea de a recunoa te unele mostre de dielectrici solizi (minim 5 dintre cele prezentate studentului la laborator).


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………

11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA /DEPARTAMENT

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRICA / 90

1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICA / 30


2.1 Denumirea disciplinei Cultură și Civilizație

2.2 Titularul activit ilor de curs Lect. dr. Sorin Suciu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Lect. dr. Sorin Suciu

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare ED 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat 2

Examin ri 2

Alte activit i -





4.1 de curriculum 1. Logică, clasa a IX-a; 2. Psihologie, clasa a IX-a; 3.Economie, clasa a XI-a;

4.2 de competen e Capacitate de analiză și sinteză, gândire critică, raționament logic



5.1 de desf urare a cursului Sală mare; materiale suport: laptop, proiector, tablă

5.2 de desf urare a activit ilor practice Sală de seminar cu proiector și tablă


Competen e

profesionale8


electrice = %;


C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = %;



sistemele electrice = %;


Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea conceptelor și cunoștințelor fundamentale legate de culturi și civilizații


Identificarea principalelor valori şi principii europene; Compararea funcţiilor şi rolurilor principalelor instituţii europene. Argumentarea

unor opinii în favoarea respectării valorilor democratice europene; Utilizarea instrumentelor necesare studiului filosofiei integrării europene; Manifestarea disponibilităţii pentru participare şi pentru exercitarea calităţii de

cetăţean; Aplicarea principiilor deontologice si a normelor etice care stau la baza organizării

şi funcţionării activitatilor specifice domeniului de specialitate, descrierea modului de organizare a profesiei şi a valorilor acesteia;

Elaborarea unor proiecte de investigaţie şi intervenţie în domeniul de specialitate

8. Conţinuturi


1. Elemente introductive de cultură şi civilizaţie 2 Prelegere, prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări 2. Istoricul construcţiei europene 2

3. Structura instituţională a Uniunii Europene 2

4. România şi Uniunea Europeană 2


5. Valori şi simboluri europene 2

6. Bugetul si politicile Uniunii Europene 2

7. Viitorul Uniunii Europene 2

Bibliografie9 Luciana-Alexandra Ghica – Enciclopedia Uniunii Europene, Bucureşti, Editura Medonia, 2007

John Pinder – Uniunea Europeană, Bucureşti, Editura All, 2008 Andrea Riccardi – Despre civilizaţia convieţuirii, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008


1. Spiritul european în dezvoltarea sa istorică: de la valori şi patrimoniu comun, la instituţii şi politică externă comună

2

2. Europa între frontierele sale astăzi i 2

3. Simbolurile naţionale şi simbolurile identităţii europene 2

4. Globalismul civilizației și varietatea culturilor 2

5. Comunicarea interculturală 2

6. Valori românești, valori europene. Sentimentul și idealul național l 2

7. Criza occidentului. Europa dincolo de criză. Realism și speranță 2

Bibliografie11 Mircea Malița – Zece mii de culturi, o singură civilizație, Editura Nemira, 2001

Grete Tartler – Identitate europeană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2006



Cunoștințele legate de cultură ți civilizație sunt importante pentru integrarea pe o piață a muncii specifică, ele facilitează rezolvarea optimă, eficientă a problemelor pe care inginerul trebuie să le rezolve;

Angajatorii din domeniul aferent solicită cunoașterea unor elemente cu specific cultural care conferă abilități de comprehensiune, comunicare, relaționare, integrare în medii culturale diverse

10. Evaluare



nota final

10.4 Curs Utilizarea conceptelor și cunoștințelor specifice în diferite contexte

Test grilă 50%

10.5 Activit i aplicative S: Analiza si interpretarea

unui text de complexitate medie, realizarea unui referat

Proiect individual 17%

L: Participare la dezbateri 17%

P: Prezență 16%

Pr:


Capacitatea de a vehicula cel puțin 6 concepte fundamentale Realizarea unei analize de text Demonstrarea abilităților de gândire critică în cel puțin două ocazii


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

18.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /INGINERIE ELECTRICĂ

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Aplicaţii în C++

2.2 Titularul activit ilor de curs Ş.l.dr.ing. Cornea Octavian

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Ş.l.dr.ing. Cornea Octavian

2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat

Examin ri 2

Alte activit i





4.1 de curriculum Introducere în ingineria calculatoarelor şi a programării, an I, Tehnici de programare

în C, an I 4.2 de competen e operare calculator



5.1 de desf urare a cursului Sală de curs cu poiector video

5.2 de desf urare a activit ilor practice Sală cu minim 10 calculatoare personale


Competen e

profesionale8


electrice = 10%;


C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = %;



sistemele electrice = %;


Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = %;


i munc eficient în cadrul echipei = %;





7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea conceptelor fundamentale ale programării orientate pe obiecte în limbajul C++

7.2 Obiectivele specifice Formarea deprinderilor de bază necesare pentru programarea în C++; Familiarizarea cu un mediu integrat de dezvoltare a aplicaţiilor în C++

8. Conţinuturi


1. Elemente de bază 1.1 Privire de ansamblu asupra limbajului de programare C++ 1.1.1 Originile limbajului C++ 1.1.2 Semnificaţia programării orientată pe obiecte 1.1.3 Încapsulare, moştenire, polimorfism 1.1.4 Operatori de intrare-ieşire 1.1.5 Supraîncărcarea funcţiilor şi operatorilor 1.1.6 Constructori şi destructori 1.1.7 Cuvintele cheie ale limbajului 1.2 Clase şi obiecte 1.2.1 Clase, structuri şi uniuni 1.2.2 Funcţii şi clase prietene 1.2.3 Funcţii inline 1.2.4 Funcţii constructor cu unul sau mai mulţi parametri 1.2.5 Membrii de tip static 1.2.6 Modul de execuţie a constructorilor şi destructorilor 1.2.7 Clase imbricate şi locale 1.2.8 Transmiterea, returnarea şi atribuirea obiectelor 1.3 Matrice, pointeri şi referinţe 1.3.1 Matrice de obiecte 1.3.2 Matrice iniţializate şi neiniţializate

7 Prelegere cu suport

video


1.3.3 Pointeri către obiecte 1.3.4 Pointerul this 1.3.5 Pointeri către tipuri derivate şi către membri clasei 1.3.6 Referinţe 1.3.7 Transmiterea şi returnarea referinţelor 1.3.8 Referinţe independente 1.3.9 Alocarea dinamică a memoriei

2. Supraîncărcarea funcţiilor şi a operatorilor 2.1 Necesitatea supraîncărcării funcţiilor 2.2 Ambiguităţi în supraîncărcarea funcţiilor 2.3 Supraîncărcarea funcţiilor constructor 2.4 Adresa unei funcţii supraîncărcate 2.5 Semnificaţia supraîncărcării operatorilor 2.6 Crearea unei funcţii operator membru 2.7 Supraîncărcarea operatorilor folosind o funcţie prietenă 2.8 Supraîncărcarea operatorilor new şi delete 2.9 Supraîncărcarea unor operatori speciali

3

3. Moştenire şi polimorfism

3.1 Moştenirea 3.1.1 Controlul accesului la clasa de bază 3.1.2 Utilizarea specificatorilor de acces 3.1.3 Moştenirea din clase de bază multiple 3.1.4 Legătura între constructori, destructori şi moştenire 3.1.5 Transmiterea parametrilor către constructorii clasei de bază 3.1.6 Clase de bază virtuale 3.2 Funcţii virtuale şi polimorfism 3.2.1 Funcţii virtuale 3.2.2 Ierarhizarea funcţiilor virtuale 3.2.3 Funcţii virtuale pure 3.2.4 Clase abstracte 3.2.5 Utilizarea funcţiilor virtuale

5

4. Sistemul de intrare-ieşire în C++ 4.1 Bazele sistemului de intrare-ieşire 4.1.1 Fluxuri de date în C++ 4.1.2 Clasele de bază pentru fluxuri de date 4.1.3 Fluxuri de date predefinite 4.1.4 Formatarea intrărilor şi ieşirilor folosind indicatorii de format 4.1.5 Utilizarea manipulatorilor pentru formatarea intrărilor şi ieşirilor 4.1.6 Supraîncărcarea operatorilor << şi >> 4.1.7 Crearea manipulatorilor proprii pentru formatarea intrărilor şi ieşirilor 4.2 Folosirea fişierelor pentru intrare-ieşire 4.2.1 Clasele predefinite folosite pentru operaţii cu fişiere 4.2.2 Deschiderea şi închiderea unui fişier 4.2.3 Citirea şi scrierea fişierelor de tip text 4.2.4 Citirea şi scrierea fişierelor de tip binar 4.2.5 Funcţii speciale utilizate pentru operaţiile cu fişiere

5

5. Şabloane 5.1 Funcţii generice 5.2 Funcţii generice cu mai multe tipuri generice 5.3 Supraîncărcarea explicită a funcţiilor generice 5.4 Aplicarea funcţiilor generice 5.5 Clase generice 5.6 Clase generice cu mai multe tipuri de date generice

3

6. Tratarea excepţiilor 6.1 Necesitatea tratării excepţiilor 6.2 Folosirea instrucţiunilor catch simple 6.3 Folosirea instrucţiunilor catch multiple 6.4 Opţiuni de tratare a excepţiilor 6.5 Restricţii pentru excepţii 6.6 Relansarea excepţiilor

3

7. Introducere în Biblioteca de Şabloane Standard (STL) 7.1 Containere 7.2 Iteratori 7.3 Algoritmi

2

Bibliografie9

1. Schildt, Herbert – C++ manual complet, Editura Teora, 2001

2. Bjarne Stroustrup – C++, Editura Teora, 2003

3. Bjarne Stroustrup – Programming: Principles and Practice using C++ (2nd Edition), Addison-Wesley Professional, May 25, 2014 4. Bjarne Stroustrup – A tour of C++, Addison-Wesley Professional, Oct. 2013


Laborator: Dezvoltarea de

programe (aplicaţii)

supervizată de cadrul didactic

1. Definirea claselor şi utilizarea obiectelor 4

2. Matrice, pointeri şi referinţe 4

3. Crearea şi utilizarea claselor derivate. 4

4. Supraîncărcarea funcţiilor şi a operatorilor 4

5. Definirea şi utilizarea funcţiilor virtuale. Clase abstracte 4

6. Funcţii generice şi clase generice 4

7. Utilizarea componentelor din STL 4

Bibliografie11

1. Valeriu Iorga, Paul Chiriţă, Corina Stratan – Programare în C/C++: Culegere de probleme. Editura Niculescu, Bucureşti, 2003

2. Anca Iordan, Manuela Pănoiu – Programare orientată pe obiect: Limbajul C++. Îndrumător de laborator, Editura Mirton, Timişoara, 2007;



10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Capacitatea de a expune

conceptele fundamentale din

programarea orientată pe

obiecte şi C++

Probă scrisă 50-60%



L: - abilităţi de scriere a unui

program in C++ - capacitatea de a utiliza un mediu de dezvoltare a aplicaţiilor în C++ - capacitatea de a utiliza conceptele şi facilităţile C++

Probă practică pe PC la sfârşitul semestrului 40-50%

P:

Pr:


60% din materia predată; se verifică printr-o probă scrisă şi una practică, pe PC


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /DEPARTAMENTUL DE

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ

2.2 Titularul activit ilor de curs

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist.univ. GROZA LUMINIŢA



3.1 Num r de ore pe s pt mân 1 , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1

3.4 Total ore din planul de înv mânt 14 , din care: 3.5 curs 3.6 activit i aplicative 14


Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i noti e


Preg tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri

Tutoriat

Examin ri

Alte activit i 4


3.8 Total ore pe semestru7 14+8



4.1 de curriculum


4.2 de competen e



5.2 de desf urare a activit ilor practice Sala de sport, mingi de baschet, plasa, panou, tricouri departajare, coş de baschet


Competen e

profesionale8

C1: Evaluarea obiectivă a unui joc de baschet =15 %;

C2: Demonstrarea sistemelor operaţionale specifice jocului de baschet = 25%;

C3: Evaluarea nivelului de pregătire a participanţilor la activităţile de baschet =35%;

C4: Adaptarea de mijloace de pregătire fizică specifice activităţilor cotidiene ale studenţilor = 25%;

Competen e

transversale

CT1: Organizarea de activităţi de educaţie fizică, cu respectarea normelor de etică şi deontologie

profesională= 50%;

CT2: Îndeplinirea în condiţii de eficienţă şi eficacitate a sarcinilor de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea

activităţilor sportive = 50%;



Îmbinarea armonioasă a activităţii intelectuale cu activitatea fizică

Acomodarea pentru practicarea sistematică în mod independent a exerciţiului fizic Formarea unor deprinderi de disciplină, punctualitate, corectitudine Comunicare şi lucrul în echipă

7.2 Obiectivele specifice Înregistrarea jocului şi determinarea indicelui de eficienţă

8. Conţinuturi



Bibliografie9

1.

2.

3. 4.


1. Cerinţele disciplinei şi criterii de promovare 2 Prelegerea

Conversaţia

Demonstraţia Observaţia Modelarea

2. Testarea cunoştinţelor dobândite, a priceperilor şi deprinderilor motrice

2

3. Dezvoltarea capacităţii motrice generale, educarea ţinutei corecte 2

Dezvoltarea coordonării, prelucrarea selectivă şi analitică a segmentelor corpului şi tonifierea musculaturii prin mijloace specifice

2

5. Însuşirea principalelor noţiuni de regulament în vederea practicării în mod organizat a jocului de baschet

2

6. Educarea ţinutei corecte prin mijloace de acţionare specifice 2

7. Teste de evaluare EUROFIT 2

Bibliografie11

1. Chirilă, M. (2009), Paşaport pentru performanţa sportivă. Editura Politehnica, Timişoara;

2. Chirilă, M. (1999), Atletism – alergări. Editura Politehnica, Timişoara;

3. Marcu, V., Alexandru, M. (2005), Docimologia specifică activităţilor motrice. Editura Universităţii din Oradea; 4. Ionescu, D. (2001), Stretching – Îndrumător de lucrări practice. Pentru uzul studenţilor;

5. Groza, L. (2001), Îndrumător de baschet pentru studenţii cursului de bază, Centrul de multiplicare a Universităţii Politehnica Timişoara.



10. Evaluare



nota final

10.4 Curs %

10.5 Activit i aplicative S: Progresul realizat Observarea curentă 100%

L: %

P:

Pr:


Executarea unor exerciţii simple din baschet

Prezenţa activă la ore


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

14.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /DEPARTAMENTUL DE

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ


2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist.univ. GROZA LUMINIŢA



3.1 Num r de ore pe s pt mân 1 , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1

3.4 Total ore din planul de înv mânt 14 , din care: 3.5 curs 3.6 activit i aplicative 14





Tutoriat

Examin ri

Alte activit i 4


3.8 Total ore pe semestru7 14+8



4.1 de curriculum


4.2 de competen e



5.2 de desf urare a activit ilor practice Sala de sport, saltele, aparatura audio


Competen e

profesionale8

C1: Evaluarea obiectivă a activităţii de aerobic =15 %;

C2: Demonstrarea sistemelor operaţionale specifice aerobicului = 25%;

C3: Evaluarea nivelului de pregătire a participanţilor la activităţile de aerobic = 35%;

C4: Adaptarea de mijloace de pregătire fizică specifice activităţilor cotidiene ale studenţilor = 25%;

Competen e

transversale

CT1: Organizarea de activităţi de educaţie fizică, cu respectarea normelor de etică şi deontologie

profesională= 50%;

CT2: Îndeplinirea în condiţii de eficienţă şi eficacitate a sarcinilor de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea

activităţilor sportive = 50%;



Îmbinarea armonioasă a activităţii intelectuale cu activitatea fizică

Acomodarea pentru practicarea sistematică în mod independent a exerciţiului fizic Formarea unor deprinderi de disciplină, punctualitate, corectitudine Comunicare şi lucrul în echipă

7.2 Obiectivele specifice Înregistrarea jocului şi determinarea indicelui de eficienţă

8. Conţinuturi



Bibliografie9

1.

2.

3. 4.


1. Cerinţele disciplinei şi criterii de promovare 2 Prelegerea

Conversaţia

Demonstraţia Observaţia Modelarea

2. Testarea cunoştinţelor dobândite, a priceperilor şi deprinderilor motrice

2

3. Dezvoltarea capacităţii motrice generale, educarea ţinutei corecte 2

Dezvoltarea coordonării, prelucrarea selectivă şi analitică a segmentelor corpului şi tonifierea musculaturii prin mijloace specifice

2

5. Însuşirea principalelor noţiuni de regulament în vederea practicării în mod organizat a aerobicului

2

6. Educarea ţinutei corecte prin mijloace de acţionare specifice 2

7. Teste de evaluare EUROFIT 2

Bibliografie11

1. Chirilă, M. (2009), Paşaport pentru performanţa sportivă. Editura Politehnica, Timişoara;

2. Chirilă, M. (1999), Atletism – alergări. Editura Politehnica, Timişoara;

3. Marcu, V., Alexandru, M. (2005), Docimologia specifică activităţilor motrice. Editura Universităţii din Oradea; 4. Ionescu, D. (2001), Stretching – Îndrumător de lucrări practice. Pentru uzul studenţilor;

5. Groza, L. (2001), Îndrumător de baschet pentru studenţii cursului de bază, Centrul de multiplicare a Universităţii Politehnica Timişoara.



10. Evaluare



nota final

10.4 Curs %

10.5 Activit i aplicative S: Progresul realizat Observarea curentă 100%

L: %

P:

Pr:


Executarea unor exerciţii simple din aerobic

Prezenţa activă la ore


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

14.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /MECATRONICA

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei MECANISME SI ECHIPAMENTE HIDRO-PNEUNATICE

2.2 Titularul activit ilor de curs FENCHEA MIRCEA

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 FENCHEA MIRCEA

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 3 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat

Examin ri 8

Alte activit i





4.1 de curriculum Analiza matematica; Matematici speciale; utilizarea si programarea calculatoarelor;

Geometrie descriptivă şi desen tehnic; Fundamente de Mecanică; Rezistenţa


materialelor

4.2 de competen e





Competen e

profesionale8


electrice = 30%;






C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat =5 %

Competen e

transversale







într-o limb de circula ie interla ional =5 %.



Obiectivele disciplinei constau în însuşirea cunoştinţelor legate de elementele constructive,

care reprezintă acele părţi constructive ale echipamentelor sau aparatelor care se pot studia,

proiecta şi cerceta separat, cu precizarea că trebuie avut în vedere rolul funcţional al acestuia

în cadrul ansamblului.


8. Conţinuturi


1 Mecanisme. Structura mecanismelor 2 Predare in mod clasic

amfiteatru; bibliografie

disponibila

2 Mecanisme cu elemente articulate. Mecanisme cu cama 2

3 Mecanisme cu roţi cu fricțiune 2

4 Mecanisme cu elemente flexibile (curele). 2


5 Mecanisme cu roţi dințate (angrenaje). 2

6 Transmisia prin lanțuri 2

7 Transmisia prin curele late dințate (sincrone). 2

8 Arbori drepți şi axe 2

9 Lagăre cu frecare de alunecare 2

10 Lagăre cu frecare de rostogolire (rulmenți). 2

11 Echipamente pneumatice 4

12 Echipamente hidraulice 4

Bibliografie9

1. M. Fenchea, Construcţia sistemelor mecanice; Editura Mirton, Timişoara, 2003, ISBN 973-585-972-6.

2. M. Fenchea, Variatoare şi reductoare de turaţie; Editura Mirton, Timişoara, 2003, ISBN 973-661-153-1.

3. Fr. Ioanovici jr, R. Militaru, N. Dehelean, Organe de maşini Elemente constructive si functionale, Editura Eurostampa, Timişoara, 2013 4.


1. Mecanisme cu bare. Elemente şi cuple cinematice. 2 Machete, Elemente standardizate ale mecanismelor Standuri

moderne, functionale,

achizitionate in 2008;

indrumar de laborator

2. Cinematica transmisiilor cu roți dințate 2

3 Trasarea profilului evolventic al danturii 2

4. Coeficienţii de frecare la transmisiile prin curele 2

5. Funcţia de transfer a variatoarelor mecanice 2

6 Mecanisme hidro-pneumatice. Constructie, functionare 2

7. Recuperari 2

Bibliografie11

1. Colectiv de autori, Tehnici experimentale pentru organe de maşini, Editura MIRTON Timişoara, 1999 2 Fr. Ioanovici jr, M.Fenchea, Organe de maşini, Editura Mirton, Timișoara ;




10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

D Evaluare distribuita scris; Doi examinatori

interni; Nota finala=k1xnota la examen +k2xnota

la activitatea pe parcurs, unde k1=k2=0,5

50 %


L: D Nota la activitatea pe

parcurs =80%Laborator+20%Prezenta curs

50%

P:

Pr:


cunoaşterea in proprtie de 50% a fiecarui subiect; Nota 10 se acorda pentru obţinerea a 90% din punctajul maxim pentru subiecte

şi promovarea cu nota 9/10 a activitaţii pe parcurs


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /DEPARTAMENT

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei PRACTICĂ 3, 4


2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Sl dr ing Octavian Cornea

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num r de ore pe s pt mân , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic

3.4 Total ore din planul de înv mânt , din care: 3.5 curs 3.6 activit i aplicative



Documentare suplimentar în bibliotec , pe platformele electronice de specialitate i pe teren


Tutoriat

Examin ri

Alte activit i

Total ore activit i individuale




4.1 de curriculum

4.2 de competen e






Competen e

profesionale8


electrice =5 %;



C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice =5 %;


sistemele electrice =10 %;


Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente =20 %;


i munc eficient în cadrul echipei =20 %;






Activitatea de practica se desfășoară pe durata vacaței de vară, timp de 3 săptămâni, câte 6 ore

zilnic. Pentru desfășurarea practicii, studenții își aleg o firmă/companie, cu care se încheie un protocol de desfășurare a practicii, pe baza syllabus-ului elaborat în cadrul departamentului IE. Obiectivele generale ale disciplinei Practică 2 sunt corelate cu competențele și abilitățile dobândite de studenți pe durata primelor 4 semestre din anii I, II. Obiectivul general al disciplinei este identificarea conceptelor prezentate în cadrul disciplinelor “Bazele electrotehnicii 1-2”, “Materiale electrotehnice”, “Electronica numerica”, “Electronica analogica”, “Aparate electrice”,” Tehnici de masurare si senzori”, “Tehnica reglarii automate”. De asemenea dezvoltarea competențelor transversale de tip capacitatea de lucru în echipă, competențe de comunicare, competențe de planning sunt un alt obiectiv major urmărit în cadul activității de practică


Obiectivele specifice ale disciplinei Practica 3,4, sunt:

-identificarea instalatiilor electrice mono si trifazate unde se vor determina marimile nominale

si se vor calcula puteri active, reactive, aparente.

-calculul factorului de putere la nivelul unor linii tehnologice, sectii de productie

-identificarea senzorilor utilizati la locul desfasurarii practicii, atit la nivelul liniilor de productie

cit si in cadrul birourilor companiei

-identificarea structurilor numerice de comanda/control


-identificarea sistemelor de reglaj/control

-identificarea materialelor electrotehnice studiate cu observatii asupra comportarii lor in timp,

respectiv a evolutiei parametrilor electrici

-identificarea circuitelor tip de electronica analogica, in special identificarea surselor de

alimentare a echipamentelor electronice din firma

-tehnici de masurare utilizate in firma, cu evaluarea preciziei masuratorilor realizate

8. Conţinuturi


Bibliografie9

1.

2.

3. 4.


1.

2.

3. .

4.

5.


Bibliografie11

1. ;



Companiile angajatoare apreciază experiența practică a studenților. În cadrul multiplelor întâlniri cu reprezentanții celor mai

importanți angajatori din Timișoara și Timiș ei au insistat asupra importanței activității de practică iar unele dintre ele oferă stagii de practică pentru studenții de la Inginerie Electrică. De asemenea companiile au subliniat importanța competențelor transversale, cu accent pe lucrul în echipă, comunicare și planning.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs %


L: %

P: Orală. Studenții își prezintă raportul de

practică evidențiind obiectivele realizate. Se folosește raportul de practică și varianta de prezentare Power Point

Pr:


Raportul de prezentare al activității de practică se redacteaza pe 4-5 pagini iar prezentarea în Power Point va fi structurată pe

10-12 slideuri


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………

11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei. 12 Avizarea este precedată de discutarea punctului de vedere al board-ului de care aparţine programul de studiu cu privire la fişa disciplinei.

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICĂ ȘI ELECTROENERGETICĂ / AUTOMATICĂ ȘI

INFORMATICĂ APLICATĂ

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRICĂ / 90

1.5 Ciclul de studii LICEN Ă

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICĂ / 30


2.1 Denumirea disciplinei ȘTIINŢA SISTEMELOR

2.2 Titularul activit ilor de curs Sl.dr.ing.Dorina Popescu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 As.drd.ing. Ana Maria Dan; As.drd.ing. Radu Boraci



3.1 Num r de ore pe s pt mân 3,5 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1,5






Tutoriat 2

Examin ri 3

Alte activit i





4.1 de curriculum Analiză matematică, Algebră liniară, Matematici speciale, Fizică, Circuite electrice


4.2 de competen e Utilizarea de cunoștințe de matematică, fizică, tehnica măsurării, grafică tehnică


5.1 de desf urare a cursului -

5.2 de desf urare a activit ilor practice -


Competen e

profesionale8

C1: Aplicarea adecvată a cunoștin elor fundamentale de matematică, fizică și chimie din domeniul ingineriei

electrice = 25%;

C4: Analiza, modelarea și simularea sistemelor electrice = 65%;

Competen e

transversale

CT3: Utilizarea eficientă a surselor informa ionale și a resurselor de comunicare și formare profesională asistată

(portaluri Internet, aplica ii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât și

într-o limbă de circula ie interla ională = 10%.



Cunoașterea conceptelor sistemice fundamentale și a aplicării lor în domeniul modelării,

analizei de sisteme ca părţi ale unei pregătiri inginerești generale la un nivel care să permită

abordarea de probleme concrete practice, studiu individual, utilizare creativă multidisciplinară,

tehnică și știinţifică


Caracterizarea în domeniile timp și frecvenţă a sistemelor liniare în timp continuu și în timp

discret și a proprietăţilor acestora.

Însușirea unor tehnici de calcul specifice sistemelor liniare și a unor metode de analiză a

proprietăţilor sistemelor.

8. Conţinuturi


Sisteme dinamice: Conceptul de sistem; Sisteme liniare Și sisteme

neliniare; Modelarea matematicĂ a sistemelor liniare; Elemente de

transfer tipizate: liniare Și neliniare;

8 Prezentare teoretică,

explicatii, întrebări,

rezolvări de aplicații

Transferul informaţiei prin sisteme liniare deterministe: Matrice si

functii de transfer; Conexiuni de sisteme; Stabilirea modelelor

matematice ale conexiunilor complexe; Discretizarea sistemelor;

12


Calculul regimului dinamic al sistemelor în timp continuu Și al

sistemelor în timp discret; Calculul regimului permanent constant al

sistemelor în timp continuu Și al sistemelor în timp discret.

ProprietĂţile sistemelor: Stabilitatea sistemelor; Controlabilitatea

sistemelor; Observabilitatea sistemelor.

5

Studiul sistemelor liniare în domeniul de pulsaţii/frecvenţe: Definirea și

reprezentarea grafică a caracteristicilor logaritmice de pulsaţii;

Analiza stabilităţii sistemelor cu criteriul rezervei de fază

3

Bibliografie9 1. Popescu, D., Știința sistemelor, Note de curs, actualizate anual, disponibile public la adresa

https://drive.google.com/folderview?id=0BynVSpIdkf9-MjI0NGVkZWItYjI5NC00MGZkLWJjZDgtNjUwMzdlYjM1NDJi&usp=sharing

2. Dragomir, T.L., Elemente de teoria sistemelor, vol I, Timișoara, Ed. Politehnica, 2004

3. Dragomir, T.L., Teoria sistemelor, Aplicaţii 2 (culegere de probleme), Timișoara, Ed. Politehnica, 2007.

4. Voicu, M., Introducere în automaticĂ, Iași, Ed. Polirom, 2002; alte lucrări scrise de același autor existente în Biblioteca centrală a UPT.

5. Åstrőm, K.J., Wittenmark, B, Computer-Controlled Systems, Prentice Hall, Third Edition, 1997.

6. Kuo, Benjamin C., Automatic Control Systems, 7th edition, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, N.J., 2001.


L1. Întroducere în mediul de programare MATLAB-SIMULINK

L2. Modelarea semnalelor analogice și a semnalelor numerice

L3. Modelarea matematică a proceselor electrice și electromecanice în

timp continuu

L4. Studiul elementelor de transfer tipizate (în domeniul timp)

L5. Modelarea matematică a conexiunilor de sisteme. Studiul regimurilor

3

3

6

1,5

Discutarea temei, lucru

individual sau in echipe

de 2, interacțiune

permanenta pe parcursul

desfășurării temei,

analiza (discutarea)

rezultatelor


de funcționare

L6. Discretizarea sistemelor

L7.Studiul sistemelor liniare în domeniul de pulsaţii

3

3

1,5

Bibliografie11 1. Popescu, D., Dan, A.M., Știința sistemelor, Lucrări de laborator, actualizate anual, disponibile public la adresa

https://drive.google.com/folderview?id=0BynVSpIdkf9-MjI0NGVkZWItYjI5NC00MGZkLWJjZDgtNjUwMzdlYjM1NDJi&usp=sharing

2. Popescu, D, ș.a., Teoria sistemelor, Aplicaţii 1 (îndrumar de laborator), Timișoara, Ed. Politehnica, 2007.

3. Dragomir, T.L., Teoria sistemelor, Aplicaţii 2 (culegere de probleme), Timișoara, Ed. Politehnica, 2007



Știința sistemelor este o disciplină importantă pentru domeniul de Inginerie electrică, punând bazele disciplinei de tehnica reglării

automate. Ea intră în considerare în numeroase programe de instruire ale companiilor (v. programul de instruire de la Continental

Automotive Romania SRL). Știința sistemelor este destinatĂ prezentării conceptelor de bază Și introducerii în domeniul analizei

sistemelor liniare.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Examenul este structurat pe

3 subiecte cu minum 3

chestiuni fiecare, cu conţinutul

distribuit pe întreaga materie.

Fiecare subiect valorează 3

puncte, la care se adaugă un

punct de start. 2 dintre

subiecte conţin chestiuni cu

conținut aplicativ rezolvabil

imediat, urmate de chestiuni

Examen scris cu durata de 2,5 ore. La cererea

studenților se acceptă examen partial cu durata

de 1,5 ore.

2/3


explicative ale teoriei utilizate

Și/sau o interpretare a

rezultatelor, 1 subiect realizat

în aceeaȘi manieră dar cu

grad ridicat de dificultate). În

funcţie de prezenţa la curs se

acordă, la suma punctajelor o

bonificaţie de cel mult un

punct, dacă suma punctajelor

este minimum 5


L: Cunoașterea conținutului

lucrării. Capacitatea de a lucra

independent. Capacitatea de a

generaliza aplicațiile învățate și

de a interpreta rezultatele.

Teste scrise de scurtă durată, dupa finalizarea

fiecarei lucrari de laborator sau notarea pe

parcursul lucrarii, dupa finalizarea fiecarei etape

și/sau test final.

1/3

P:

Pr:


Cunoașterea terminologiei de bază. Recunoașterea semnificaţiei tuturor elementelor componente. Capacitatea de a indica metode

de calcul pentru problemele de bază. Înțelegerea modului de utilizare a mediului Matlab-Simulink la implementarea modelelor de

simulare a sistemelor. Capacitatea de a interpreta rezultatele aplicațiilor simple.


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de m surare i senzori

2.2 Titularul activit ilor de curs Ș.l.dr.ing. Ciprian Șorândaru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 As.ing. Marcus Svoboda









Tutoriat

Examin ri 7

Alte activit i





4.1 de curriculum Introducere în ingineria electric , Electronic analogic

4.2 de competen e






Competen e

profesionale8


electrice = 10%;







Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea tehnicilor de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice şi a sistemelor de achiziţie

de date în sistemele electrice


prezentarea principalelor metode de masurare electrice si electronice a celor mai importante marimi electrice si magnetice, precum si

prezentarea celor mai utilizati senzori în aplicatiile industriale

8. Conţinuturi


Erori si incertitudini de masurare 2 Predare interactivă

utilizând

videoproiectorul,

îmbinarea prezentării cu

exemple practice de

Caracteristicile statice si dinamice ale aparatelor de masurat

2

Elemente componente ale aparaturii de masurare: 2

Dispozitive indicatoare analogice 2

Masurarea curentului si a tensiunii 2


Masurarea rezistentelor 2 aplicații

Masurarea impedantelor 2

Masurarea puterii electrice 2

Masurari magnetice 2

Traductoare de masurare 2

Sisteme numerice de m sur 2

Condi ionarea semnalelor 2

Conversia analog-numeric a semnalelor 2

Sisteme de achizi ie de date 2

Bibliografie9

1. M. Sărăcin, T. Jurca, C. Sorandaru, Sisteme de măsurare şi achiziţii de date, Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România 2011

2. William C. Dunn, Introduction to instrumentation, sensors and process control, Artech House 2006

3. Daniel Belega, Tehnici de masurare, senzori si traductoare : aplicatii practice, Editura Politehnica 2010

4. Jon Wilson, Test and measurement, Elsevier 2009


1. Lanturi de dimensiuni. Abateri si tolerante. Erori 4 Realizarea de către

studenți pe calculator a

aplicațiilor practice

propuse aferente temei

de laborator. Aplicații

practice de testare

2. Multipli si submultipli în si pentru marimi neelectrice si marimi electrice

4

3. Utilizarea ampermertului in circuitele de curent continuu 4

4. - Extinderea domenului de masurare a curentului in d.c (suntul). Masurarea puterii in d.c.

4

5. masurarea marimilor electrice in c.a 4 Aplicații practice de

testare

6. Osciloscopul 4 Aplicații practice de

testare

7. Senzori si achizitii de date 4 Aplicații practice de

testare

Bibliografie11

1. M. Sărăcin, T. Jurca, C. Sorandaru, Sisteme de măsurare şi achiziţii de date, Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România 2011


9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Noțiunile prezentate sunt necesare în aplicațiile de testare utilizate de principalele companii din domeniu existente pe piața din

România

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Evaluarea cunoștințelor

teoretice necesare realizării

aplicațiilor practice

Eamen scris 50%


L: Capacitatea realizării unei

m sur tori

Teste de laborator 50 %

P:

Pr:


Minim 40% din subiectele de la examenul scris, minim 40% din aplica iile practice


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei TEHNICA REGLARII AUTOMATE

2.2 Titularul activit ilor de curs Prof. dr. Ing. Stefan PREITL

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Dr. Ing. Stinean Iulia, dr. Ing. Bojan-Dragos Claudia

2.4 Anul de studiu6 II 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei obligatoriu








Tutoriat 6

Examin ri 3

Alte activit i consultanta proiecte individuale, la cerere





4.1 de curriculum Stiinta Sistemelor, Mediul Matlab-Simulink

4.2 de competen e Cunostinte generale de matematica si fizica, electrotehnica, stiinta sistemelor, mediul


de simulare Matlab-Simulink


5.1 de desf urare a cursului Sala cu video-preiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator dotat tehnic corespunzator, mediul de simulare Matlab-Simulink


Competen e

profesionale8


electrice = 10 %;



C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = 10 %;



C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = 55%

Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = 5 %;


i munc eficient în cadrul echipei = 5 %;



într-o limb de circula ie interla ional = 5 %.



Asigurarea unei pregatiriide baza in domeniul analizei si dezvoltarii solutiilor de conducere

automata

Asigurarea unei pregatiriide baza in domeniul analizei si dezvoltarii sistemelor de reglare

automata pentru ciclul master si doctorat;

Asigurarea limbajului tehnic (concepte, caracterizari, continuturi specifice domeniului) pentru

comunicare interdisciplinara specifica domeniului


Crearea de competen e teoretice si aplicative privind abordarea sistemica a conducerii

automate (Control Engineering) in particular al reglarii automate (Control engineering,

Regelungstechnik) in domeniul sistemelor electronergeticii si al energeticii industriale

Insusirea si Exersarea unor metode analiza (asistata de calculator ) al sistemelor de reglare,

folosind tehnologiile specifice si mediile software dedicate, specifice (cu exercitii specifice

aprofundate pentru cei care manifesta interes suplimentar)

8. Conţinuturi



1. Structuri de baza si metode de proiectare. Structuri de reglare si metode de proiectare; Modele matematice de ordin redus de tip benchmark; Sistemul dereglare automată convenţional (SRA-c)

3 Expunere asistata de

calculator, pe baza de

slide-uri, Prezentari de

aplicatii specifice

Discutare studii de caz

Note de curs transmise

prin internet si discutate

2. Algoritmi de reglare tipizate, continue. Realizarea cvasicontinuă a algoritmilor continue de reglare. tructuri de bază pentru regulatoarele automate; Principiul compensării poli-zerouri; Sinteza asupra recomandărilor de utilizare a regulatoarelor tipizate; Funcţii suplimentare în structura regulatoarelor tipizate; Aspecte ale implementarii algoritmilor de reglare in varianta numerica Exemplu de proiectare

5

3. Comportarea sistemelor in regimuri permanentizate. Indicatori de calitate pentru aprecierea performanţelor. Determinarea valorilor de regim staţionar constant ale mărimilor unui sistem (SRA; Proprietăţi induse de tipul de RG asupra comportării SRA în regimuri permanentizate; Sisteme cu statism artificial. Sisteme cuplate prin mărimea de ieşire; Criterii şi indicatori pentru aprecierea calităţii SRA; Exemplu de calcul

4

4. Proiectarea sistemelor de reglarea pe baza caracteristicilor de frecvenţă. Utilizarea diagramelor Bode în proiectarea sistemelor de reglare automată; Proiectarea în domeniul pulsaţie a regulatoarelor pentru conducerea proceselor cu timp mort dominant; Exemplu de proiectare

2

5. Acordarea optimă a regulatoareor utilizând criterii de modul. Metode de optimizare a parametrilor regulatoarelor; Metoda (criteriul) Modulului Optim (MO-method); Metoda (criteriul) Optimului Simetric (SO-method); Metoda optimului simetric extins (ESO-m) ; Exemplu de proiectare

2

6. Sisteme de reglare automată în cascadă. Structura de sistem de reglare automată în cascadă; Proiectarea algoritmică; Probleme speciale legate de analiza comportării sistemelor de reglare automată în cascadă; Exemplu de proiecta

1

7. Conducerea proceselor cu timp mort utilizând scheme de reglare cu

predictor Smith ; Scheme de reglare cu predictor Smith: structuri, calcul, implementare

2

8 Acordarea parametrilor regulatoarelor utilizând date experimentale. Particularităţi de scriere a funcţiei de transfer aferente regulatoarelor. Metode de acordare datorate lui Oppelt. Cazul proceselor aperiodice cu autostabilizare

2

9. Sisteme de reglare Automata cu Reactie dupa Stare (SRA-x) . Aspecte generale referitoare la sisteme de reglare automată după stare (SRA-x); Proiectarea SRA-x/ DC-x prin metoda alocării; Extinderea structurii în vederea asigurării condiţiei de eroare de reglare nulă; Soluţii de implementare a DC-x; Estimarea stărilor: Aspecte generale referitoare la estimarea stărilor. Estimatoare de ordin complet. Relaţii generale

5

10. Elemente introductive privind Proiectarea sistemelor de reglare

automat cu timp discret. Structura unui sistem de reglare automat

cu timp discret ; Aspecte ale implement rii numerice a algoritmilor de

reglare continui ; Elemente de Proiectare direct a a.r.n. prin

alocarea polilor SRA

2

11. Sisteme de reglare automata cu regulatoare cu doua grade de libertate. Scheme de bază; Calculul regulatoarelor 2DOF Studiu de caz

1

12. Exemple de sinteza. Discutii privind aplicatii de interes pentru specializare 1

OBSERVATIE: ultimele doua capitole sunt cu caracter informativ si nu se cer la examen

Bibliografie9 BIBLIOGRAFIE DE BAZA (selectiva)

1. Preitl Stefan, Preitl Zsuzsa (2013) Introducere in automatica, Suport de curs, Ed. Conspress, Bucuresti, 2013 (elaborat in cadrul

Proiectului POSDRU 86/1.2/S/63806, finantat din Fondul Social European, axa prioritara 1)

2. Preitl Stefan, Precup Radu-Emil, Preitl Zsuzsa (2009): Structuri i algoritmi pentru conducerea automat a proceselor. Vol. 1 si 2,

Editura Orizonturi Universitare.

3. Preitl, St. and Precup, R.-E. (2007) (editori): Regulatoare pentru Servosisteme,. Editura Orizonturi Universitare

4. Preitl, St. and Precup, R.-E. (2007) (editori): Tehnici de proiectare a structurilor de reglare automat . Aplica ii, Timisoara. Editura

Orizonturi Universitare.

BIBLIOGARFIE SUPLIMENTARA (SELECTIVA)

5. Åstrom, K.J., Hägglund, T. PID Controllers. Theory, Design and Tuning. Research Triangle Park, North Carolina, 1995.

6. Lutz, H., Wendt, W. Taschenbuch der Regelungstechnik. Libri Verlag, 1998

7. Landau Ioan D., Zito Gianluca, Digital Control Systems: Design, Identification and Implementation, Springer-Verlag London Limited

2006

8. Preitl Stefan, Preitl Zsuzsa (2013) Introducere in automatica. Conducerea Automata a Proceselor, Editura Orizonturi Universitare,

2013


1. Concepte de baza. Modelarea matematica a sistemelor electromecanice in vederea conducerii; Concepte de TS (recapituare)B. Modele matematice (MM) MM-benchmark, Aplicatia 1. Sistem de actionare, Aplicatia 2. Sistem de incalzire prin pardoseala

6 Studiu bibliografie (referate de laborator, note de curs); rezolvarea studiilor de caz, simulare, interpretare rezultate, discutii

2. Algoritmi de reglare tipizati ; regulatoare (RG) tipizate. Structuri de regulatoare tipizate. Sulutii de implementare analogical si numerica; influenta esantionarii asupra performantelor

4

3. Calculul VRSC. Studiul Influentei tipului de regulator asupra proprietatilor de RSC.

2

4. Dezvoltarea structurii de conducere automata. Aplicatii de conducere; Studii de caz 1. Analiza proprietatilor, influenta parametrilor RG asupra performantelor SRA. Aplicatia 1. Sistem de actionare, Aplicatia 2. Sistem de incalzire prin pardoseala

6

5. Dezvoltarea structurii de conducere automata. Aplicatii de conducere; Studii de caz 2. Aplicatia 3. Sistem de actionare, Aplicatia 4. Sistem cu sustentatie electromgnetica

8 Studiu bibliografie (referate de laborator, note de curs); rezolvarea studiilor de caz, simulare, testare pe echipamente de laborator , interpretare rezultate, discutii

6. Activitate recapitulativa 2


Bibliografie11 BIBLIOGRAFIE DE BAZA: Referate pentru lucrarile de laborator. Format electronic, extins,

BIBLIOGRAFIA SUPLIMENTARA

1. Preitl, St., Precup, R.-E. Elemente de Reglare Automata. Ed. „Orizonturi Universitare”, Timisoara, 2005

2 Preitl Stefan, Precup Radu-Emil, Preitl Zsuzsa (2009): Structuri şi algoritmi pentru conducerea automată a proceselor). Vol. 1 si 2, Editura Orizonturi Universitare. 3. Preitl, St. and Preitl Zsuzsa (2013): Introducere in automatica. Conducerea Automata a Proceselor, , Timisoara. Editura Orizonturi Universitare.



Coroborare cu preocuparile de dezvoltare a marilor firme din domeniul Automatizarii Conducerii Proceselor (intreaga paleta,

electrotehnica, mecatronica, automotive, energetica industriala, aparatura medicala s.a. in special cele din domeniul

cercetarii/dezvoltarii) care solicit absolven ilor cuno tin e de bază dar si detaliate privind dezvoltarea solutiilor de conducere a

proceselor: comanda si reglare.

Compatibilitate interna ional : Cu toate cursurile de specializare dedicate conducerii/reglarii automate de la marile universitati care

pregatesc specialisti in domeniu electric/energetic si cu care – de a lungul anilor - am avut contacte personale permanente (prin

programe europene comune):

Universitatea Tehnica din Viena,

Universitatea din Gent

Universitatea Tehnica din Munchen,

Universitatea din Bremen, Universitatea Tehnica si de Economie din Budapesta,

Obuda University, Budapesta, Ungaria .

Datorita extensiei mai reduse a cursului TRA de la U.P.Timisoara, unele capitole predate la marile universitati din EU. nu sunt

detaliate. Pentru aceste cunostinte se recomanda bibliografie de specialitate sau completarea prin discipline de specialitate (la

studiile de tip master)

Se ofera posibilitatea participarii la programe ERASMUS coordonate de titularul cursului

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Ob inerea notei minime (5)

de promovare a examenului

scris ca medie a celor doua

parti ale examenului; fiecare

parte este punctat de la 1

pana la 10

Respectarea restrictie fiecare

parte a examenului trebuie

absolvit cu un punctaj minimal

de 4,5 din 10 puncte

Examen Scris impartit pe parte de teorie 1,5 ore

si parte de aplicatie 1,5 ore, acesta din urma, cu

acces direct la orice sursa de informare

specializata; Durata totala : 3 ore efectiv

66 %


L: Promovarea independenta 33 %


a activitatilor aplicative,

Laborator cu nota minima

(NAP) 5

P:

Pr:


Ob inerea notei minime (5) de promovare a examenului scris + Promovare activitate pe parcurs, lucrari de laborator cu min. 5


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA /INGINERIE ELECTRICĂ

1.3 Catedra ▬


1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICĂ / 30


2.1 Denumirea disciplinei ALGORITMI DE OPTIMIZARE ÎN INGINERIE

2.2 Titularul activit ilor de curs Șl. Dr. ing. Alin Argeșeanu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Șl. Dr. ing. Alin Argeșeanu









Tutoriat 6

Examin ri 16

Alte activit i





4.1 de curriculum Notiuni de algebra matriceala, Notiuni de tip introducere in ingineria electrica

4.2 de competen e



5.1 de desf urare a cursului Proiector, tabla

5.2 de desf urare a activit ilor practice Calculator, documentatii specifice


Competen e

profesionale8


electrice = 40%;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei =15 %;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic =15 %;





Competen e

transversale










Obiectivul disciplinei este familiarizarea studenților cu problematica optimizării în cadrul

procesului de proiectare performantă, atât în cadrul activității inginerești dar și pentru

probleme de organizare a structurilor de producție ori a tehnicilor de prelucrare a datelor experimentale în cadrul activităților de cercetare dezvoltare


Formarea și dezvoltarea competenței studenților de a identifica oportunitatea aplicării

tehnicilor de optimizare, de a obține modelul matematic specific problemelor de optimizare, de a identifica clase de probleme de optimizare, familiarizarea cu metodele de rezolvare, dezvoltarea de competențe în utilizarea softurilor dedicate în cadrul Matlab prin care se rezolvă problemele specifice de optimizare. Utilizarea conceptului de algoritmi evolutivi, în speță utilizarea conceptului de algoritmi genetici ca metodă generală de rezolvare a problemelor de optimizare. Evaluarea avantajelor economice rezultate prin optimizarea proiectării.

8. Conţinuturi


1.Enunțarea unei probleme de optimizare. Elemente caracteristice.

Clasificarea problemelor de optimizare.

2 Proiector, tablă

2. Prezentarea tipurilor principale de probleme de optimizare. Modul de inserare a problematicii optimizarii în cadrul proiectării inginerești.

2


3.Rezolvarea problemelor de optimizare prin metoda grafică. Limitele aplicării metodei grafice. Tehnici de extindere a utilizării metodei grafice de optimizare.

2

4.Concepte, metode și algoritmi matematici cu aplicare în rezolvarea

problemelor de optimizare.

4

5.Prezentarea tool-sului de optimizare continut de programul Matlab.

Functii, tipuri de probleme, structuri de date intrare/ieșire, variante

opționale

2

6.Rezolvarea problemelor de optimizare liniara prin Matlab 2

7.Rezolvarea problemelor de optimizare pătratica prin Matlab 2

8.Rezolvarea problemelor de optimizare neliniara prin Matlab 2

9. Prezentarea algoritmilor genetici ca tehnici de rezolvare globală a

problemelor de optimizare. Operatori genetici. AG digitali si cu parametri reali.

6

Bibliografie9

1. Alin Argeseanu, Monica Popa “Algoritmi genetici, teorie aplicatii”, Ed Politehnica Timisoara, 2006

2. Marin Ghinea, Virgiliu Firiteanu ” MATLAB calcul numeric, grafica, aplicatii” Ed Teora 2003

3. P Venkataram “ Applied Optimization with MATLAB Programming, Wiley Interscience Publication, 2001” 4.


1.LAB Utilizarea MATLAB în rezolvarea problemelor de algebra matriceală

2

2.LAB Determinarea caracterului unimodal/multimodal al problemelor de optimizare prin MATLAB

2

3.LAB Rezolvarea problemelor de optimizare prin metoda grafica utilizând MATLAB .

4

4.LAB Rezolvarea problemelor de fiting prin metoda celor mai mici pătrate ca problemă de optimizare pătratică

2

5.LAB Setarea unui AG pentru obținerea performanței superioare ca precizie și viteză de conversie

2

6 LAB Utilizarea AG în proiectarea optimală a unui echipament

electromagnetic

2

1 PR Obținerea modelului matematic al unei probleme de optimizare a

consumului energetic pentru climatizarea unei clădiri. Rezolvarea problemei de optimizare prin metodă grafică și prin tool-sul de optimizare MATLAB

6

PR Utilizarea tool-sului de optimizare MATLAB pentru iluminatul optimal

al unui teren de sport

4

PR Dimensionarea optimală a unui recipient pentru lichide 4


Bibliografie11

1. Alin Argeseanu, Monica Popa “Algoritmi genetici, teorie aplicatii”, Ed Politehnica Timisoara, 2006

2. Alin Argeseanu, Algoritmi de optimizare. Indrumător de activități practice. Ed Politehnica Timisoara, 2015 ;



Introducerea tehnicilor și algoritmilor de optimizare în activitatea de proiectare inginerească dar și în cea de alocare a

resurselor umane și tehnologice în cadrul proceselor de producție sunt elemente obligatorii pentru obținerea de produse competitive ori pentru eficientizarea activității de uzinare. Din aceste motive studenții trebuie să se familiarizeze cu problematica algoritmilor de optimizare și să poată opera cu aceste concepte.

Majoritatea companiilor multinaționale existente pe piata locală au indicatori de performanță ce nu pot fi atinși fără utilizarea

conceptului de optimizare. Obținerea unor prețuri competitive , cu păstrarea performanțelor tehnice impuse se realizează prin utilizarea obligatorie a

proiectării optimale Activitatea de cercetare actuală, elaborarea tezelor de doctorat impun cunoșterea și operarea cu algoritmi de optimizare

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Elaborarea de modele

matematice specifice

problemelor de optimizare

pornind de la analiza unor

teme de proiectare. Aplicarea

metodei de optimizare grafică.

Rezolvarea digitizării si

utilizarea operatorilor genetici pentru generarea descendenților.

Examinare scrisă 50 %


L: Explicarea conceptelor

studiate

oral 25%

P:

Pr: Rezolvarea problemelor

propuse si explicarea

metodei utilizate

ORAL 25%


Utilizarea și exprimarea corectă a noțiunilor și conceptelor definite la activitățile de curs și la cele aplicative. Rezolvarea unor

probleme de optimizare de complexitate mică și medie. Posibilitatea de a putea extrage modeul matematic al temei de optimizare din enunțul unor probleme/proiecte tehnice. Intelegerea mecanismului de lucru al algoritmilor genetici și a modului de obținere al operatorilor genetici



(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA /DEPARTAMENT BAZELE

FIZICE ale INGINERIEI

1.3 Catedra ▬


1.5 Ciclul de studii LICENTA



2.1 Denumirea disciplinei Bazele electrotehnicii 1, Circuite electrice

2.2 Titularul activit ilor de curs Prof.dr.ing. TOADER Dumitru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 As.dr.ing. VESA Daniela

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num r de ore pe s pt mân 5,5 , din care: 3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 2/1






Tutoriat 14

Examin ri 9

Alte activit i consultații, cerc științific 10





4.1 de curriculum Analiză matematică, Algebră și geometrie liniară, Matematici speciale, Fizică,

Chimie, Matematici asistate de calculator


4.2 de competen e Aplicarea adecvată a cunoştinţelor fundamentale de matematică, fizică şi chimie


5.1 de desf urare a cursului Studenții se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu cele necesare pentru a putea lua notițe, cu echipamentele necesare pentru a putea efectua calcule numerice necesare rezolvării exemplelor practice prezentate. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale. Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar

5.2 de desf urare a activit ilor practice Trebuie respectate termenele pentru predarea temelor de casă. Temele nepredate la

termen se depunctează co 0,25 puncte/zi. Nu se admit schimbarea datelor pentru lucrările de control programate în cursul semestrului.


Competen e

profesionale8


electrice =5 %;







Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Insușirea teoriei analizei circuiteelor electrice în regimuri permanente și tranzitorii.

7.2 Obiectivele specifice Analiza circuitelor electrice: de curent continuu; monofazate în regim sinusoidal; trifazate

echilibrate și dezechilibrate, simetrice și nesimetrice; în regim tranzitoriu. Teoria circuitelor

electrice cuadripolare. Simularea numerică a circuitelor electrice

8. Conţinuturi


Concepte și relații fundamentale în teoria circuitelor elctrice. 2 Power Point, Mathcad,

demonstrații la tablă, Circuite electrice de curent continu. 5


Circuite electrice monofazate în regim sinusoidal. 6 prezentare de exemple

edificatorii asupra temei

abordate

Circuite electrice monofazate cuplate magnetic. 2

Puterile în circuite electrice monofazate. 2

Circuite electrice trifazate. Conexiunile circuitelor elctrice trifazate. 2

Calculul circuitelor electrice trifazate. 2

Puterile circuitelor elctrice trifazate. 2

Regimuri nesimetrice la circuite eelctrice trifazate. 2

Circuite electrice în regim tranzitoriu. 2

Metoda operațională de analiză a regimurilor tranzitorii. 2

Circuite electrice cuadripolare. Ecuațiile și parametrii cadripolului diport

pasiv.

2

Interconectarea cuadripolilor. Scheme echivalente. Impedanță

caracteristică. Constantă de propagare.

2

Analiza asistată de calculator a circuitelor electrice. 2

Bibliografie9 1. Șora C., Be Sabata I., Bogoevici N., Daba D., Toader D., ș.a., Bazele electrotehnicii. Teorie și aplicații. Ed.

Politehnica Timișoara, 2014 (reeditare) 2. Șora C., Bazele electrotehnicii. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982

3.Irimia D., Blaj C., Circuite electrice. Editura Politehnica Timișoara, 2013 4. Sabah Nassir H., Electric circuits and signals. CRC Press, 2008


1.Analiza circuitelor elctrice de curent continuu. 4 Probleme rezolvate la

semniar și probleme

propuse spre rezolvare ca teme de casă.

2.Analiza circuitelor electrice monofazate în regim sinusoidal. 10

3.Analiza circuitelor elctrice trifazate. 6

4.Analiza circuitelor elcetrice în regim tranzitoriu. 6

5. Circuite elctrice de curent continu 2 Lucrare de laborator și

simulare numerică în

MULTISIM

6. Circuite electrice în regim sinusoidal 4 Lucrare de laborator și


MULTISIM

7.Circuite electrice trifazate 4 Lucrare de laborator și


MULTISIM

8.Circuite electrice în regim tranzitoriu 2 Lucrare de laborator și


MULTISIM

9.Factorul de putere și îmbunătățirea lui 2 Lucrare de laborator și



MULTISIM


Politehnica Timișoara, 2014 (reeditare) 2. Morar A., Frățiloiu Gh., Bazele electrotehnicii:Culegere de probleme date la concursurile profesionale, BIC ALL București 1999;

3. Irimia D., Circuite electrice. Culegere de probleme Editura Politehnica Timișoara, 2013 4. Sabah Nassir H., Electric circuits and signals. CRC Press, 2008



Pentru stabilirea conținutului disciplnei am discutat cu membrii bord-lui programului de studii Inginerie electrică, precum și cu

specialiști din domeniul inginerie electrică, inclusiv cu titulati acestei discipline de la Universitatea Politehnica București, Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iași, Universitatea tehnică din Cluj-Napoca

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

1.Cunoașterea modului de

analiză a circuitelor elctrice de curent continuu, a celor în regim sinusoidal, a celor

trifazate, a celor în regim

tranzitoriu și a circuitelor

cuadripolare. 2. Cunoașterea metodelor de calcul a circuitelor electrice. 3. Cunoașterea principalelor teoreme referitore la circuite electrice.

Examen scris, durata 3 ore. Numărul de

subiecte 6 din care 5 sunt probleme, 1 se referă la enunțuri și demonstrare de teoreme specifice circuitelor elctrice.

50%

10.5 Activit i aplicative S: 1.Analiză a circuitelor

elctrice de curent continuu, a celor în regim sinusoidal, a

celor trifazate, a celor în regim

tranzitoriu și a circuitelor

cuadripolare. 2. Aplicarea metodelor de calcul a circuitelor electrice.

Teste scrise neanuțate și anunțate. Teme de

casă.

30%

L: 1.Realizarea montajelor de

laborator necesare

experimentelor.

2. Realizarea modelelor

numerice necesare simulării

numerice a circuitelor electrice. 3. Interpretarea rezultatelor experimentale și numerice obținute

Teste la laborator. Verificarea realizării

montajelor și a modelelor numerice.

Verificarea interpretării rezultatelor obținute la fiecare lucrare de laborator de către fiecare student.

20%


P: - - -

Pr: - - -


Cunoașterea metodelor de calcul a circuitelor elctrice liniare: de curent continuu; în regim sinusoidal: trifazate. Cuadripolare;

în regim tranzitoriu. Aceste cunoștințe se verifică prin aplicații simple atât la examen, seminar cât și la laborator. În notata la

activitatea pe parcurs se ține seama și de frecvență printr-un coeficient care se calculează cu relația k = nr.total de ore prezente la activitățile didactice/(0,8 * 77). 77 – reprezintă numărul total de ore aferente disciplinei. Nota la activitatea pe parcurs se calculează cu relația NAP =k* (2*nota la seminar+nota la laborator)/3. La examen toate subiectele se notează cu 10 puncte. Nota pentru lucrarea de examen este media aritmetică obținută la cele 6 subiecte. Din start se acordă câte 1 punct pentru fiecare subiect.


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA /DEPARTAMENT BAZELE

FIZICE ale INGINERIEI

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Bazele electrotehnicii 2, Câmp electromagnetic

2.2 Titularul activit ilor de curs Prof.dr.ing. TOADER Dumitru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 As.dr.ing. VESA Daniela

2.4 Anul de studiu6 2 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare ES 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num r de ore pe s pt mân 5,5 , din care: 3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 2/1






Tutoriat 14

Examin ri 9

Alte activit i consultații, cerc științific 10





4.1 de curriculum Analiză matematică, Algebră și geometrie liniară, Matematici speciale, Fizică,

Chimie, Matematici asistate de calculator


4.2 de competen e Aplicarea adecvat a cuno tin elor fundamentale de matematic , fizic i chimie


5.1 de desf urare a cursului Studenții se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu cele necesare pentru a putea lua notițe, cu echipamentele necesare pentru a putea efectua calcule numerice necesare rezolvării exemplelor practice prezentate. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale. Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar

5.2 de desf urare a activit ilor practice Trebuie respectate termenele pentru predarea temelor de casă. Temele nepredate la

termen se depunctează co 0,25 puncte/zi. Nu se admit schimbarea datelor pentru lucrările de control programate în cursul semestrului.


Competen e

profesionale8


electrice =5%;







Competen e

transversale







într-o limb de circula ie interla ional =5%.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Însușirea teoriei macroscopice a câmpului electromagnetic

7.2 Obiectivele specifice Calculul câmpului electromagnetic în regim static, staționar și cvasistaționar

8. Conţinuturi


Scurt istoric a teoriei câmpului electromagnetic 1 Power Point,

demonstrații la tablă,

prezentare de exemple

edificatorii asupra temei

Regimurile câmpului electromagnetic 1

Starea de electrizare a corpurilor. Câmpul electric. Legea fluxului electric, legea polarizaței temporare, lege legăturii dintre vectorii E, D, P. Medii dielectrice.

3


Calculu câmpului electric. 3 abordate

Condensatorul electric. Capacitatea electrică. Grupări de condensatoare,

capacități echivalente.

2

Starea electrocinetică a corpurilor. Legea conducției electrice, legea

conservării sarcinii electrice libere, legea transformării energiei în procesul de conducție elctrică. Rezistoare electrice, rezistența electrică. Grupări de rezistoare, rezistența echivalentă.

3

Starea de magnetizare a corpurilor. Câmpul magnetic staționar 2

Legea fuxului magnetic, legea magnetizației temporare, legea legăturii

dintre vectorii B, H, M, Teorema lui Ampere.

2

Calculul câmpului magnetic. 3

Bobine electrice, inductanța proprie și mutuală 2

Circuite magnetice 3

Câmpul electromagnetic. Legea circuitului magnetic. Legea inducției

electromagnetice.

3

Energia elctromagnetică, Vectorul Poynting. Energia și forțe în câmp

eelctric. Energia și forțe în câmp magnetic.

4

Unda electromagnetică plană. Câmpul eelctromagnetic în medii

conductoare.

3

Bibliografie9

1. Șora C., Be Sabata I., Bogoevici N., Daba D., Toader D., ș.a., Bazele electrotehnicii. Teorie și aplicații. Ed. Politehnica Timișoara,

2014 (reeditare) 2. Șora C., Bazele electrotehnicii. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982

3.Nannapaneni N. R., Fundamentals of electromagnetics for electrical and computer engineering, Pearson Education International Prentice Hall, 2009 4.Nicolaide A., Electromagnetics general theory of the electromagnetic field, Transilvania University Press, 2009


1.Sisteme de coordonate și analiză vectorială 4 Probleme rezolvate la

semniar și probleme

propuse spre rezolvare ca teme de casă.

2.Calculul câmpului electric. Capacități electrice. Rezistențe electrice 10

3.Calculul câmpului magnetic. Inductanțe proprii și mutuale. 8

4.calculul energiei și a forțelor în câmp electric și magnetic 6

5.Studiul câmpurilor electrice prin modelare fizică 2 Lucrare de laborator

6. Simularea numerica a câmpului electrostatic și a câmpului magnetic

staționar

4 Lucrare de laborator,

program de simulare

numerică QFIELD

7. Forțe în câmp magnetic 2 Lucrare de laborator

8.Legea inducției electromagnetice. Determinări experimentale și

simulare numerică

4 Lucrare de laborator,

program de simulare

numerică QFIELD

9. Circuite magnetice 4 Lucrare de laborator,


program de simulare

numerică QFIELD


Politehnica Timișoara, 2014 (reeditare); 2. Morar A., Frățiloiu Gh., Bazele electrotehnicii:Culegere de probleme date la concursurile profesionale, BIC ALL București 1999 ; 3. Nannapaneni N. R., Fundamentals of electromagnetics for electrical and computer engineering, Pearson Education International Prentice Hall, 2009; 4. Vesa D., Tatai I., Bazele electrotehnicii. Aplicații, Orizonturi Universitare Timișoara, 2015;



Pentru stabilirea conținutului disciplnei am discutat cu membrii bord-lui programului de studii Inginerie electrică, precum și cu

specialiști din domeniul inginerie electrică, inclusiv cu titulati acestei discipline de la Universitatea Politehnica București, Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iași, Universitatea tehnică din Cluj-Napoca

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

1. Cunoașterea mărimilor,

parametrilor, legilor și teoremelor aferente teoriei macroscopice a câmpului electromagnetic 2.Cunoșterea și aplicarea metodelor de calcul a câmpului electric și a câmpului magnetic 3.Cunoașterea și aplicarea metodelor de calcul a energiei și forțelor în câmp electric și magnetic 4.Calculul parmetrilor globali pentru câmpul electric și magnetic ( capacitatea electrică, capacități electrice echivalente, rezistența electrică, rezistențe electrice echivalente, inductanțe proprii și mutuale

Examen scris, durata 3 ore. Numărul de

subiecte 6 din care 4 sunt probleme, 1 se referă la enunțuri și verificare, prin calcul a legilor, 1 se referă la mărimile ce caraterizează câmpul electromagnetic.

50%

10.5 Activit i aplicative S: 1. Calculul mărimilor ce

caracterizează câmpul electric și magnetic în regim static, staționar și cvasistaționar 2.Calculul parametrilor globali: rezistența elctrică; capacitatea electrică; inductanțe proprii și mutuale. 3.Calculul energiei și forțelor în câmp electric și magnetic 4.Calculul parmetrilor echivalenți: capacități electrice echivalente; rezistențe electrice echivalente, inductanțe proprii și mutuale echivalente

Teste scrise neanuțate și anunțate. Teme de

casă.

30%


L: 1.Realizarea montajelor de

laborator necesare

experimentelor.

2. Realizarea modelelor

numerice necesare simulării

câmpului electric și magnetic în regim static, staționar și cvasistaționar. 3. Interpretarea rezultatelor experimentale și numerice obținute

Teste la laborator. Verificarea realizării

montajelor și a modelelor numerice.

Verificarea interpretării rezultatelor obținute la fiecare lucrare de laborator de către fiecare student.

20%

P: - - -

Pr: - - -


Cunoașterea metodelor de calcul a câmpului electric și magnetic, a circuitelor magnetice liniare. Calculul energiei și a forțelor

în câmp electric și amgnetic pentru modele simple, cunoașterea enunțului legilor și teoremelor aferente teoriei câmpului electromagnetic în regim static, staționar și cvasistaționar. Aceste cunoștințe se verifică prin aplicații simple atât la examen,

seminar cât și la laborator. În notata la activitatea pe parcurs se ține seama și de frecvență printr-un coeficient care se calculează cu relația k = nr.total de ore prezente la activitățile didactice/(0,8 * 77). 77 – reprezintă numărul total de ore aferente disciplinei. Nota la activitatea pe parcurs se calculează cu relația NAP =k* (2*nota la seminar+nota la laborator)/3. La examen toate subiectele se notează cu 10 puncte. Nota pentru lucrarea de examen este media aritmetică obținută la cele 6 subiecte. Din start se acordă câte 1 punct pentru fiecare subiect.


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA /DEPARTAMENT

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRIC A/ 90




2.1 Denumirea disciplinei ELECTRONICA NUMERICA

2.2 Titularul activit ilor de curs Sl dr ing Alin Argeseanu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Sl dr ing Alin Argeseanu









Tutoriat 6

Examin ri 16

Alte activit i





4.1 de curriculum Notiuni de algebra binara

4.2 de competen e



5.1 de desf urare a cursului Proeictor, tabla

5.2 de desf urare a activit ilor practice Calculator, documentatii specifice


Competen e

profesionale8


electrice = 20%;


C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic =10%;





Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general al disciplinei este familiarizarea studentilor cu elementele fundamentale

privind analiza, sinteza structurilor numerice de tip combinational si secvential..


Se prezinta elemente principale privind sisteme de numeratie, coduri numerice, aritmetica

binara, octala si hexazecimala, alaturi de bazele algebrei binare si ale teoriei automatelor

binare. Se analizeaza importanta tehnicilor de minimizare pentru functiile binare. Se parcurg

etapele proiectarii cu circuite LSI, MSI , LSI. Se prezinta clasele importanta de circuite

secventiale cu aplicatii tipice, inclusiv modul de realizare al trecerii din varianta de logica tip

cablat la logica programata.

8. Conţinuturi


Baze de numeratie. Coduri. Aritmetica binara. 2

Elemenete de algebra binara. Functii numerice. Reprezentarea FN. Tehnici de minimizare.

6

Ciruite numerice combinationale. Probleme de analiza si sinteza. Proiectarea cu circuite LSI(porti logice). Circuite MSI (codificatoare, convertoare de cod, decodificatoare,

8


MUX/DMUX, sumatoare, comparatoare numerice, detectoare de paritate)si proiectarea cu MSI. Circuite LSI/VLSI (circuite de memorie, arii logice programate)si proiectare cu LSI/VLSI

Circuite numerice secventiale. Modelul automatului secvential. Tipuri de

automate, semnale specifice, reprezentari tabelare si prin grafuri.

Circuite bistabile. Circuite numaratoare. Circuite registri. Analiza

circuitelor secventiale de tip Moore si Mealy realizate cu bistabile

RS, JK. Elemente privind sinteza circuitelor secventiale.

8

Aplicatii practice in domeniul ingineriei electrice: generarea secventei de

alimentare pt MPP, echipament numeric pentru generarea sincrona a

functiilor sin/cos la MED, traductoare solare de precizie pentru

sistemele de tracking al captatorilor solari, sisteme de codificare

multi-level pentru un nou sistem de traductori absoluti de pozitie

4

Bibliografie9

1. A Argeseanu, ’’Circuite numerice combinationale si secventiale’’, Ed Politehnica, 2008

2. G Toacse, ’’Electronica digitala’’, Ed Teora 1996

3. M Balch, ’’Complete Digital design’’, Mc Grow Hill, 2003 4.


1PROIECT. Proiectarea unui circuit numeric in variante porti logice, MSI si LSI, pt afisarea caracterelor alfanumerice printr-o celula de afisaj de tip 7x5

14

LAB.1 Analiza unei structuri de porti logice ce realizeaza un circuit codificator

2

LAB.2. Analiza circuitului MUX/DMUX. Extinderea capacitatii lor. 2

LAB.3. Analiza unui circuit de codare tip 7 segmente 2

LAB.4. Analiza functionarii circuitelor bistabile D, T, RS, JK si trecerea de la un tip de bistabil la altul

2

LAB.5.Analiza functionarii unui numarator de tip bidirectional cu posibilitate de presetare a continutului. Obtinerea circuitelor de tip divizoare de frecventa.

4

LAB.6.Analiza functionarii registrului universal. Circulatia interna a informatiei si metode de gestinare a semnalelor la nivel de intrari/iesiri


Bibliografie11

1. 1. A Argeseanu, ’’Circuite numerice combinationale si secventiale’’, Ed Politehnica, 2008

;



Circuite numerice au schimbat fundamental tehnologiile si viata noastra de zi cu zi. In formarea unui inginer electri ele ocupa un

segment tot mai important. Chiar daca o buna parte din aplicatii sunt de tip programat, sotware, modul de gindire, teoria de baza,

structurile functionale utilizate ori implementate sunt identice. Cea mai mare apropiere este in zona automatelor programabile unde

nu doar problematica este de tip numeric dar si modul de scriere al proogramelor imita grafica logigramelor din cadrul circuitelor

numerice. In plus, zonele clasice ale ingineriei electrice, instalatiile electrice, iluminatul, prin variantelor lor actuale de tip smart,

includ echipamente pentru utilizarea carora elementele de circuite numerice sunt fundamentale. Din aceste motive nu avem cum sa

mai imaginam astazi profesia de inginer electric fara a considera elementele ce se sprijina si se dezvolta din conceptele prezentate

in cadrul acestei dicipline.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Examenul este de tip aplicatii

practice unde toate elementele

prezentate se regasesc sub

forma unor probleme

personalizate pe 4-6 rinduri

de subiecte

Examinare scrisa 50%


L: se motiveaza lucrarea prin

prezentarea circuitului si a

aplicatiilor sale

oral 20%

P:

Pr: se prezinta una din

etapele proiectului. Proiectul

este personalizat la nivelul

fiecarui student.

oral 30%




(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


Date post:	07-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

FIŞA DISCIPLINEI - et.upt.ro · Redresoare monofazate.Circuite de filtrare 6 E xpunere de...

Documents