FIŞA DISCIPLINEI...5.1 de desfurare a cursului Sala de curs dotată cu tablă şi videoproiector...

FIŞA DISCIPLINEI1

1. Date despre program

1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMI OARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /DEPARTAMENT

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRIC / 90

1.5 Ciclul de studii LICEN

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNIC / 30

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ

2.2 Titularul activit ilor de curs Ş.l. dr. ing. Lascu Cristian

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist drd. ing. Svoboda Marcus

2.4 Anul de studiu6 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Opţională

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Num r de ore pe s pt mân 3 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1

3.4 Total ore din planul de înv mânt 42 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit i aplicative 14

3.7 Distribu ia fondului de timp pentru activit i individuale asociate disciplinei ore

Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i noti e 12

Documentare suplimentar în bibliotec , pe platformele electronice de specialitate i pe teren 4

Preg tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 14

Tutoriat 4

Examin ri 8

Alte activit i

Total ore activit i individuale 42

3.8 Total ore pe semestru7 84

3.9 Num rul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Bazele electrotehnicii; Convertoare statice 1; Instalaţii electrice

4.2 de competen e Cunoaşterea elementelor de bază privind interacţiunea prin câmpuri electrice şi

magnetice, precum şi circuite electrice;

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3). 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina. 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului. 4 Se înscrie codul prevăzut în HG nr. 493/17.07.2013. 5 Prin activităţi aplicative se înţeleg activităţile de: seminar (S) / laborator (L) / proiect (P) / practică (Pr). 6 Anul de studii la care este prevăzută disciplina în planul de învăţământ. 7 Se obţine prin însumarea numărului de ore de la punctele 3.4 şi 3.7.

Cunoştinţe esenţiale de electronică de putere şi instalaţii electrice

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desf urare a cursului Sala de curs dotată cu tablă şi videoproiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator de Convertoare statice / Aplicaţii industriale ale ingineriei electrice

6. Competenţe specifice acumulate

Competen e

profesionale8

C1: Aplicarea adecvat a cuno tin elor fundamentale de matematic i fizică din domeniul ingineriei electrice =

10%.

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei =5 %.

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 40%.

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice =20 %.

C5: Utilizarea tehnicilor de m surare a m rimilor electrice i neelectrice i a sistemelor de achizi ie de date în

sistemele electrice =10 %.

C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = 5%.

Competen e

transversale

CT1: Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condi iilor de finalizare a acestora, etapelor de

lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = 2%;

CT2: Identificarea rolurilor i responsabilit ilor într-o echip pluridisciplinar i aplicarea de tehnici de rela ionare

i munc eficient în cadrul echipei = 3%;

CT3: Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată

(portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât

şi într-o limbă de circulaţie internaţională =5 %.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea de competențe in domeniul proiectării și exploatării ehipamentelor destinate

compatibilităţii electromagnetice

7.2 Obiectivele specifice

Descrierea principalelor tipuri de interferenţe electromagnetice (EMI) şi a măsurilor

antiperturbatorii.

Dezvoltarea abilităţilor de calcul de dimensionare şi proiectare a mijloacelor de antiparazitare

electromagnetică.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Num r de ore Metode de predare

1. Noţiuni introductive privind compatibilitatea electromagnetică 6 Prelegere clasică.

Expunere cu

videoproiector. Unde

este cazul, dezvoltarea

2. Surse de perturbaţii electromagnetice 6

3. Mecanisme de cuplaj şi măsuri antiperturbative 8

4. Elemente pasive şi active pentru antiparazitare 8

8 Aspectul competenţelor profesionale şi competenţelor transversale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă, la care participă disciplina.

5.. subiectului sau a

eventualelor aplicații

utilizând creta pe tablă.

Discuţii interactive.

6.

7.

8.

9..

10..

11..

12.

13.

14..

Bibliografie9

1. A.J. Schwab, Compatibilitatea electromagnetică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996. 2. D.A. Weston, Electromagnetic Compatibility – Principles and Applications, CRC Press Taylor & Francis Group, 2001. 3. Gh. Hortopan, Principii şi tehnici de Compatibilitate Electromagnetică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2005.

8.2 Activit i aplicative10 Num r de ore Metode de predare

1. Studiul analizorului monofazat de putere . 2 Studiu referat de

laborator; realizare

montaj experimental şi

efectuare măsurători; prelucrare date experimentale

2. Studiul experimental al regimului deformant produs de un redresor monofazat necomandat

2

3. Studiul experimental produs de un transformator de sudare cu arc electric

2

4. Studiul experimental produs de un redresor cu invertor pentru sudare cu arc electric.

2

5. Investigarea prin simulare şi experiment a filtrelor pasive şi active pentru reducerea reegimului deformant

6

6

7.

Bibliografie11

1. . A. Hedeş, I. Şora, Echipamente cu înaltă frecvenţă pentru sudarea cu arc electric, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara,

2001. 2. A. Hedeş, Referate de laborator Compatibilitate electromagnetică, postate pe Internet.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

Obiectivele disciplinei asigură pregătirea esenţială în domeniul cunoaşterii şi aplicării principalelor măsuri de compatibilizare

electromagnetică.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota final

10.4 Curs

1. Dezvoltarea tematică a

subiectelor de teorie.

2. Capacitatea de aplicare a

cunoștințelor teoretice in

rezolvarea aplicațiilor.

2 evaluări distribuite în scris con inând fiecare

câte 2 subiecte de teorie şi 1 aplicație

60%

10.5 Activit i aplicative S:

L: Sinteza materialului studiat

şi prezentarea sintezelor sub

forma unor referate, răspunsul

la întrebări puse în timpul

orelor de laborator.

1Test de laborator, Referate de laborator 40%

P:

Pr:

10.6 Standard minim de performan (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Cel puțin un subiect teoretic şi ½ din aplicaţia practică aferent fiecărei evaluări distribuite; nota de minimum 5 la activitatea pe

parcurs

Data complet rii Titular de curs

(semnătura)

Titular activit i aplicative

(semnătura)

26.05.2015

…………………….………

…………………….………

Director de departament

(semnătura)

Data aviz rii în Consiliul Facult ii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

.05.2015

…………………….………

12 Avizarea este precedată de discutarea punctului de vedere al board-ului de care aparţine programul de studiu cu privire la fişa disciplinei.

FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Bazele ac ion rilor electrice

2.2 Titularul activit ilor de curs Prof.dr.ing. Sorin MU UROI

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Prof.dr.ing. Sorin MU UROI (p), Asist.drd. Marcus SVOBODA (l)

2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Op ional


3.1 Num r de ore pe s pt mân 5 , din care: 3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator/

proiect/practic

0/2/0,5/0

3.4 Total ore din planul de

înv mânt

70 , din care: 3.5 curs 35 3.6 activit i aplicative 35





Tutoriat -

Examin ri 10

Alte activit i -






4.1 de curriculum Ma ini electrice, Convertoare statice, Aparate electrice, tiin a sistemelor, Algoritmi de

simulare în ingineria electric

4.2 de competen e Operare cu concepte funfamentale din electrotehnic i automatic


5.1 de desf urare a cursului

5.2 de desf urare a activit ilor practice


Competen e

profesionale8

C1: Aplicarea adecvat a cuno tin elor fundamentale de matematic , fizic i chimie din domeniul ingineriei

electrice = 10 %;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei =5 %;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 30 %;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice =20 %;


sistemele electrice =10 %;

C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = 10 %

Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = 5 %;


i munc eficient în cadrul echipei = 5 %;

CT3: Utilizarea eficient a surselor informa ionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat

(portaluri Internet, aplica ii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba român cât i

într-o limb de circula ie interna ional = 5 %.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principalelor sisteme de ac ion ri electrice i a convertoarelor utilizate în

structura acestora


Aprecierea calit ii i performan elor func ionale ale sistemelor de ac ionare electric prin

metode specifice;

Evaluarea i testarea performan elor unui sistem de ac ionare electric prin simularea pe

model;

Utilizarea adecvat a aparatelor de m surare i a sistemelor de achizi ie de date pentru

evaluarea performan elor i monitorizarea sistemelor de ac ionare electric ;

Proiectarea unui sistem de reglare automat a unei ac ion ri electrice de complexitate redus ,

utilizând software dedicat.

8. Conţinuturi



Structura, construc ia i problemele SAE; Cinematica i dinamica AE;

Propriet ile elementelor SAE; Transmiterea mi c rii între MEA i ML;

Stabilitatea SAE.

15 Interactiv

Caracteristicile utilizate în tehnica ac ion rilor cu ma ini de c.c.;

Metode de pornire; Metode de frânare; Modificarea vitezei; Procese

tranzitorii

10

Grupul generator-motor; Ac ion ri reversibile cu ma ini de c.c. i

redresoare comandate; Ac ion ri reversibile cu VTC

10

Bibliografie9

1. Mu uroi, S., Popovici, D. Ac ion ri electrice cu servomotoare, Editura Politehnica, Timi oara, 2006;

2. N vr pescu, V., Ghi , C., Mu uroi, S. Ma ini i ac ion ri electrice, Editura Academiei Oamenilor de tiin din România, Bucure ti,

2011;

3. Boldea, I., Nasar, SA. Electric Drives, CRC Press, 1998;

4. Seracin, E., Popovici, D. Tehnica ac ion rilor electrice, Editura Tehnic , Bucure ti,1985;

5. Mohan, N.; Undeland, T.M. & Robbins, W.P. (1995). Power Electronics: Converters, Applications and Design, (2nd edition), John

Wiley & Sons, ISBN 0-471-58408-8, Inc., New-York, USA


1. Laborator - Determinarea momentelor de iner ie ale rotoarelor

ma inilor electrice. Cuplajul electromagnetic cu alunecare;

8 Intercativ , experiment

2. Laborator - Ac ion ri cu ma ini de c.c. i rezistoare; Ac ion ri cu

ma ini de c.c. i amplificator magnetic;

8

3. Laborator - Ac ion ri cu ma ini de c.c. i mutatoare comandate cu

tiristoare;

6

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”.

4. Laborator - Ac ion ri cu ma ini de c.c. i variatoare de tensiune

continu .

6

5. Proiect – Proiectarea ac ion rii electrice a podurilor rulante i

macaralelor

7 Interactiv

Bibliografie11

1. Atanasiu, Gh., Mu uroi, S., Popovici, D. Modelare dinamic prin SIMULINK. Ma ini electrice. Ac ion ri electrice. Convertoare statice,

Editura Politehnica, 2006;


3. Seracin, E., V zd u eanu, O., Barzuca, D. Proiectarea ac ion rilor electrice a podurilor rulante i macaralelor, UTT, 1994.



Disciplina abordeaz problemele ridicate de teoria, exploatarea i proiectarea sistemelor de ac ionare electric cu o larg

r spândire în industrie. Se examineaz sistemele de ac ionare electric uzulale i în perspectiv , având în vedere cerin ele în

cre tere ale asocia iilor profesionale i angajatori privind performan ele ac ion rilor cu tura ie reglabil .

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

În elegerea no iunilor

teoretice i practice legate de

sistemele de ac ionare

electric

Examinare scris 66 %

10.5 Activit i aplicative S: - - -

L: Executarea cu

responsabilitate a sarcinilor

specifice rolului într-o echip

pluridisciplinar

Realizarea i coordonarea lucr rilor de

laborator, sus inerea unei teme da cas în fa a

grupei.

13 %

P: Capacitatea de proiectare

a unei ac ion ri electrice a

unui pod rulant sau macara

Sus inere proiect 20 %

Pr:


Rezolvarea unei probleme teoretice din domeniul sistemelor de ac ionare electric – prezentarea i modul de func ionare a unei

scheme de ac ionare electric ;

11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

Rezolvarea unei probleme practice din domeniul sistemelor de ac ionare electric – calculul parametrilor unei ac ion ri electrice;

Realizarea unui montaj practic de sistem de ac ionare electric .


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Dinamica sistemelor electromecanice


2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Prof.dr.ing. Sorin MU UROI (p), Asist.drd. Marcus SVOBODA (l)

2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Op ional


3.1 Num r de ore pe s pt mân 5 , din care: 3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator/

proiect/practic

0/2/0,5/0

3.4 Total ore din planul de

înv mânt

70 , din care: 3.5 curs 35 3.6 activit i aplicative 35





Tutoriat -

Examin ri 10

Alte activit i -













Competen e

profesionale8


electrice = 10 %;







Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principalelor sisteme electromecanice i a convertoarelor utilizate în structura

acestora


Aprecierea calit ii i performan elor func ionale ale sistemelor electromecanice prin metode

specifice;

Evaluarea i testarea performan elor unui sistem electromecanic prin simularea pe model;


evaluarea performan elor i monitorizarea sistemelor electromecanice;

Proiectarea unui sistem de reglare automat a unui sistem electromecanic de complexitate

redus , utilizând software dedicat.

8. Conţinuturi



Conversia energiei în sistemele electromecanice;

Cinematica i dinamica sistemelor electromecanice; Structura, construc ia

i problemele sistemelor electromecanice.

10 Interactiv

Sisteme electromecanice cu ma ini de c.c.;

Sisteme electromecanice cu ma ini de c.a.

15

Dimensionarea sistemelor electromecanice 5

Comanda sistemelor electromecanice 5

Bibliografie9



2011;


4. Seracin, E., Popovici, D. Tehnica ac ion rilor electrice, Editura Tehnic , Bucure ti,1985;

5. Mohan, N.; Undeland, T.M. & Robbins, W.P. (1995). Power Electronics: Converters, Applications and Design, (2nd edition), John

Wiley & Sons, ISBN 0-471-58408-8, Inc., New-York, USA


1. Laborator - Determinarea momentelor de iner ie ale rotoarelor

ma inilor electrice. Cuplajul electromagnetic cu alunecare;


2. Laborator – Sisteme electromecanice cu ma ini de c.c. i rezistoare;

Sisteme electromecanice cu ma ini de c.c. i amplificator magnetic;

8

3. Laborator – Sisteme electromecanice cu ma ini de c.c. i mutatoare

comandate cu tiristoare;

6

4. Laborator – Sisteme electromecanice cu ma ini de c.c. i variatoare 6


de tensiune continu .

5. Proiect – Proiectarea unui sistem electromecanic destinat ac ion rii

electrice a podurilor rulante

7 Interactiv

Bibliografie11




3. Seracin, E., V zd u eanu, O., Barzuca, D. Proiectarea ac ion rilor electrice a podurilor rulante i macaralelor, UTT, 1994.



Disciplina abordeaz problemele ridicate de teoria, exploatarea i proiectarea sistemelor eelctromecanice cu o larg r spândire în

industrie. Se examineaz sistemele electromecanice uzulale i în perspectiv , având în vedere cerin ele în cre tere ale asocia iilor

profesionale i angajatori privind performan ele ac ion rilor cu tura ie reglabil .

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs



sistemele electromecanice



L: Executarea cu



pluridisciplinar



grupei.

13 %

P: Capacitatea de proiectare

a unei sistem electromecanic a

unui pod rulant

Sus inere proiect 20 %

Pr:


Rezolvarea unei probleme teoretice din domeniul sistemelor electromecanice – prezentarea i modul de func ionare a unei

scheme de ac ionare electric ;

Rezolvarea unei probleme practice din domeniul sistemelor de electromecanice – calculul parametrilor unui sistem;

Realizarea unui montaj practic de sistem electromecanic cu ma ini de c.c. sau c.a.



(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /INGINERIE ELECTRICĂ

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Re ele electrice inteligente

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf.dr.ing. MIHE Lucian

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf.dr.ing. MIHE Lucian









Tutoriat 40

Examin ri 40

Alte activit i

Total ore activit i individuale




4.1 de curriculum

4.2 de competen e






Competen e

profesionale8


electrice = 10%;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = 20%;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 20%;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = 20%;


sistemele electrice = 10%;

C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = 10%

Competen e

transversale







într-o limb de circula ie interna ional = 5%.


7.1 Obiectivul general al disciplinei

Disciplina urmareste dobandirea de catre studenti a unor cunostinte detaliate privind rețelele electrice inteligente de tip Smart Grids si a elementelor componente, cum ar fi: autoturisme electrice, case inteligente, surse regenerabile, cat si a diferitelor tehnici de control centralizate si distribuite. De asemenea, studentii vor dobandi abilitati privind utilizarea sistemelor de comunicare la distanta, a unor pachete software dedicate si a unor echipamente specializate de interfatare si control (procesoare numerice de semnal – DSP, TMS, FPGA) in aplicarea practica a acestor componente si sisteme, din domeniul ingineriei electrice.


Studiul elementelor / echipamentelor principale si a sistemelor din componenta

retelelor inteligente, incluzand panouri solare, turbine de vant, case inteligente,

autoturisme electrice;

Structura/arhitectura micro-retelelor inteligente de curent continuu si alternativ


Senzori inteligenti, tehnici si retele de comunicare utilizate in retelele distribuite

Metode si pachete software de analiz , control i proiectare a retelelor inteligente.

Studiul diferitelor echipamente specializate: DSP, TMS, FPGA, si a unor platforme digitale cu

aplicatii in timp-real

8. Conţinuturi


Retele inteligente. Consideraţii generale, Standarde, Domenii de aplicabilitate. Notiuni fundamentale privind modelele matematice si programele software dedicate

4 Videoproiector +

Aplica ii i Metode

interactive Surse regenerabile utilizate in retelele inteligente. Solutii

inteligente de monitorizare si control 8

Elemente si sisteme de stocare a energiei. Tehnici de testare. Consumatori activi si pasivi, incluzand V2G concept

4

Strategii de comanda si control dedicate sistemelor energetice centralizate si distribuite

4

Senzori inteligenti, Tehnici si echipamente inteligente de

interfatare, monitorizare, comunicare si control

4

Managementul energiei si eficienta energetica intr-o retea

inteligenta

4

Bibliografie9

1. Lucian MIHEŢ-POPA & V. GROZA „Energy Efficiency Improvements in a Distribution Network based on Local

Voltage Control using Energy Storage Systems and Active Loads”, Editura INTECH, Croatia, 2015

2. Lucian MIHEŢ-POPA, „Development of Simulation Tools for Distributed Energy Conversion Systems toward Smart Grids”, Editura POLITEHNICA, 2014.

3. . Lucian MIHEŢ-POPA & V. GROZA, „Modeling and Simulation of a 12 MW Wind Farm”, Editura INTECH, Croatia, 2011


9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT.

1. Biblioteci interactive si tooluri dedicate elementelor componente ale retelelor inteligente

2 Aplicații interactive pe

computer 2. Modelarea turbinelor de vant si a panourilor solare utilizand

pachete software dedicate 2

3. Tehnici de analiză și control a caselor inteligente. 2

4. Metode de proiectare și implementare a sistemelor de stocare a energiei

2

5 Metode de proiectare și implementare a retelelor inteligente utilizand si autoturismele electrice/hibride


computer

6. Eficienta energetica si managementul energiei intr-o retea

inteligenta

2 Aplicații interactive si

practice

7. Laboratorul altfel - Prezentare referat 2 Videoproiectie

Bibliografie11 [1.] Lucian Mihet-Popa & Codruța-Mihaela ANCUȚI, „Algoritmi de simulare în inginerie electric -Aplica ii practice”, (158

pg.), Editura POLITEHNICA, 2014, ISBN: 978-606-554-829-9. ;

[2]. Lucian MIHEŢ-POPA, „Development of Simulation Tools for Distributed Energy Conversion Systems toward Smart

Grids”, Editura POLITEHNICA, 2014



10. Evaluare


nota final

10.4 Curs Examen scris Examen 60%


L: Nota parcurs Referat 40%

P:

Pr:


Rezolvare 50% din subiecte examen

Activitatea de parcurs încheiat

10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /INGINERIE ELECTRICĂ

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de Prelucrare a Semnalelor

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf.dr.ing. MIHE Lucian

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf.dr.ing. MIHE Lucian









Tutoriat 40

Examin ri 40

Alte activit i

Total ore activit i individuale




4.1 de curriculum

4.2 de competen e






Competen e

profesionale8


electrice = 10%;







Competen e

transversale










Disciplina urmareste dobandirea de catre studenti a unor cunostinte detaliate privind tehnicile de baza si programele software implicate in conversia, analiza si prelucrarea numerica a semnalelor si sistemelor, in domeniul timp si frecventa. De asemenea, studentii vor dobandi abilitati privind utilizarea sistemelor de calcul si a unor echipamente specializate (procesoare numerice de semnal – DSP, TMS, FPGA) in aplicarea practica a acestor tehnici si cunostinte, in diverse domenii.


Prelucrarea semnalelor si sistemelor analogice si digitale;

Analiza si conversia semnalelor in domeniul timp si frecvență

Tehnici utilizate la procesarea semnalelor analogice i digitale

Metode de analiz i proiectare a filtrelor analogice i digitale.


Studiul diferitelor echipamente specializate proces rii semnalelor: DSP, TMS, FPGA

8. Conţinuturi


Procesarea semnalelor. Consideraţii generale, Domenii de aplicabilitate. Notiuni fundamentale privind transformarile matematice aplicate semnalelor

2 Videoproiector +

Aplica ii i Metode

interactive Tehnici de prelucrare si procesare a semnalelor digitale in

domeniul timp. Semnale in timp discret, Conversia si analiza semnalelor in domeniul timp. Corelaţia si convoluţia semnalelor. Importul si exportul semnalelor

4

Tehnici de prelucrare a semnalelor digitale in domeniul frecvenţă. Transformata Z, Transformata Fourier si Transformata Fourier Rapidă (FFT)

4

Filtre- tipuri de filtre-clasificare. Proiectarea filtrelor analogice si digitale ale semnalelor. Filtre recursive, adaptive şi multirate

8

Tehnici de procesare a imaginilor si a semnalelor audio 2

Noţiuni generale ale Simulinkului, Simscape și SPS 1

Bibliografie9

1. Lucian MIHEŢ-POPA, „Algoritmi de Modelare şi Simulare în Inginerie Electrică utilizând pachetul de programe

MATLAB & Simulink”, Editura POLITEHNICA, Timişoara, 2010.

2. Vijay K. Madiretti & Douglas B. Williams, „Digital Signal Processing”, CRC Press Handbook, USA 1999.

3. Wai-Kai Chen, „Passive, Active and Digital Filters”, CRC Press 2009.

4. Sophocles J. Orfanidis, “Introduction to Signal Processing”, Prentice Hall, USA 2002.


1. Biblioteci interactive dedicate Tehnicilor de Prelucrare a Semnalelor



2. Generarea, Vizualizarea și Prelucrarea semnalelor analogice și discrete în domeniul timp

2 computer

3. Tehnici de analiză și prelucrare a semnalelor în domeniul frecvență.

2

4. Metode de proiectare și implementare a filtrelor analogice 2

5 Metode de proiectare și implementare a filtrelor digitale 2 Aplicații interactive pe

computer

6. Tehnici de programare si testare a DSPurilor 2 Aplicații practice

7. Laboratorul altfel - Prezentare referat 2 Videoproiectie

Bibliografie11 [1.] Lucian Mihet-Popa & Codruța-Mihaela ANCUȚI, „Algoritmi de simulare în inginerie electric -Aplica ii practice”, (158

pg.), Editura POLITEHNICA, 2014, ISBN: 978-606-554-829-9. ;

[2]. Lucian MIHEŢ-POPA, „Algoritmi de Modelare şi Simulare în Inginerie Electrică utilizând pachetul de programe

MATLAB & Simulink”, Editura POLITEHNICA, Timişoara, 2010



10. Evaluare


nota final

10.4 Curs Examen scris Examen 60%


L: Nota parcurs Referat 40%

P:

Pr:


Rezolvare 50% din subiecte examen

Activitatea de parcurs încheiat


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………



(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Aplicaţii cu microcontrolere

2.2 Titularul activit ilor de curs Ş.l.dr.ing. Octavian Cornea

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Ş.l.dr.ing. Octavian Cornea

2.4 Anul de studiu6 4 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei opţional








Tutoriat

Examin ri 2

Alte activit i





4.1 de curriculum Introducere în ingineria calculatoarelor şi a programării, an I; Tehnici de programare în

C, an I; Electronică numerică, an II


4.2 de competen e Operare PC


5.1 de desf urare a cursului Sală de curs cu proiector video

5.2 de desf urare a activit ilor practice Sală cu minim 10 PC


Competen e

profesionale8


electrice = %;


C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = %;




C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat =40 %

Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente =2 %;







7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea elementelor de bază necesare pentru utilizarea unui microcontroler în diferite

aplicaţii


Asimilarea arhitecturii tipice a unui microcontroler şi a noţiunilor generale legate de părţile lui

componente;

Familiarizarea cu un mediu software de dezvoltare şi depanare a aplicaţiilor;

Capacitatea de a dezvolta aplicaţii simple pe un microcontroler

8. Conţinuturi


1. Introducere.

Arhitectura de bază a unui microcontroler.

Modul de execuţie a instrucţiunilor.

2 Prelegere cu suport

video


2. Circuite de alimentare, reset, tipuri de memorie internă,

gestionarea frecvenţei de funcţionare, reducerea consumului de

energie.

2

3. Unitatea de calcul din interiorul microcontrolerului. Setul de

instrucţiuni.

2

4. Perifericerele microcontrolerului, interfaţa cu exteriorul.

Prezentare generală.

2

5. Porturile microcontrolerului. Utilizare ca intrări sau ieşiri digitale.

2

6. Sistemul de întreruperi al unui microcontroler.

2

7. Generarea semnalelor de control utilizând module interne

(periferice) speciale.

4

8. Măsurarea mărimilor de proces. Convertorul analog-numeric

(ADC)

2

9. Periferice pentru comunicaţia serială.

UART

SPI

CAN

4

10. Conceperea aplicaţiilor cu microcontrolere. Medii integrate de

dezvoltare.

4

11. Circuite numerice combinaţionale şi secvenţiale din structura

microcontrolerului. Temporizatoare şi circuite pentru contorizare.

2

Bibliografie9

1. Mircea Popa – Sisteme cu microcontrolere orientate pe aplicaţii, Timişoara, Editura Politehnica, 2003

2. Liviu Breniuc – Proiectarea cu microcontrolere PICmicro, Iaşi, Editura Politehnium, 2005

3. John Catsoulis – Designing embedded hardware, Sebastopol, Editura O’Reilly, 2005 4. Martin Bates – PIC Microcontrollers, Third Edition: An Introduction to Microelectronics, Editura Elsevier Newnes, 2011


Laborator:

2 Utilizare a unui mediu

integrat de dezvlotare a aplicaţiilor pe PC, supervizată de cadrul didactic

1. Porturile microcontrolerului in mod ieşire 2

2. Porturile microcontrolerului in mod intrare 2

3. Sistemul de întreruperi 2

4. Temorizatoare 2

5. Generarea semnalelor modulate în lăţime de puls (PWM) 4

6. Convertorul analog-numeric (ADC) 2

Proiect:

Sistem pentru măsurarea şi monitorizarea temperaturii cu microcontroler

Bibliografie11

1. Julio Sanchez, Maria P. Canton – Microcontroller programing: the microchip PIC, Boca Raton, Editura CRC Press, 2007

2. Lucio Di Jasio – Programming 16-bit PIC micro in C : learning to fly the PIC24, Amsterdam, Editura Esevier Newnes, 2012

3. John Iovine – PIC microcontroller project book, New York, McGraw-Hill, 2000

4. Michael Barr – Programming Embedded Systems in C and C++, Editura O’Reilly, 1999



10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

- capacitatea de a prezenta

şi descrie elementele de bază

din structura unui microcontroler - cunoaşterea setului de

Probă scrisă 50-60 %


intrucţiuni al unui microcontroler


L: - abilitatea de a folosi un

mediu integrat de dezvoltare a

aplicaţiilor

-capacitatea de a scrie mici

programe pentru un

microcontroler

test pe PC 20-30%

P: - îndeplinirea cerinţelor

din proiect - documentaţia de proiect

Susţinere proiect 20%

Pr:


60%


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei COMANDA SISTEMELOR ELECTROMECANICE

2.2 Titularul activit ilor de curs Lascu Cristian

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Lascu Cristian









Tutoriat 2

Examin ri 3

Alte activit i





4.1 de curriculum Bazele actionarilor electrice, Masini electrice, Techinca reglarii automate, Convertoare

statice


4.2 de competen e Operare pe calculator, utilizare Matlab/Simulink


5.1 de desf urare a cursului Proiector, tabla si markere

5.2 de desf urare a activit ilor practice Calculator, standuri de laborator, Matlab


Competen e

profesionale8


electrice = 10%;







Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea structurilor fundamentale si a schemelor de reglare automata pentru sistemele electromecanice cu masini de curent continuu si alternativ;


Cunoasterea topologiilor electrice fundamentale ale sistemelor electromecanice cu masini de curent continuu si alternativ;

Cunoasterea si simularea modelelor matematice ale sistemelor electromecanice cu masini de curent continuu si alternativ;

Cunoastersa schemelor si conceptelor de reglare automata, clasice si moderne, pentru sistemele electromecanice cu masini de curent continuu si alternativ;

Intelegerea conceptelor comenzii cu esantionare a sistemelor electromecanice

8. Conţinuturi


1. Introducere: Elemente generale despre sistemele electromecanice; Elemente generale despre dinamica actionarilor electrice, regimuri si

caracteristici tipice de functionare;

1

2. Modele matematice pentru functionarea in regim stationar: Modelul matematic pentru regim stationar al sistemelor

electromecanice; Caracteristici mecanice;

3


Caracteristica mecanica a MS; 3. Modele matematice pentru functionarea in regim dinamic: Modele matematice pentru regim dinamic al masinii de inductie; Modele matematice pentru regim dinamic al masinii sincrone;

3

4. Metode clasice pentru controlul actionarilor cu masina de inductie

Metode de pornire pentru actionarile cu MI; Metode de franare pentru actionarile cu MI; Metode de modificare a vitezei pentru actionarile cu MI;

4

5. Metode moderene pentru controlul sistemelor electromecanice: Sisteme de actionare electrica cu reglaj U/F constant; Sisteme de actionare electrica cu reglaj vectorial direct; Sisteme de actionare electrica cu reglaj vectorial indirect; Sisteme de actionare electrica cu reglaj direct de flux si cuplu;

7

6. Elemente de baza privind controlul prin eşantionare: Procesul de eşantionare. Eşantionare ideală şi reală; Restabilirea semnalului continuu; Analiza în domeniul timp şi în complex; Răspunsul sistemelor cu eşantionare utilizate la controlul sistemelor

electromecanice

7

7. Elemente de proiectare a comenzii sistemelor electromecanice: Studii de caz pentru sisteme electromecanice industriale;

3

Bibliografie9

1. Shaw, A. C., Real-Time Systems and Software, John Wiley& Sons, Inc., New York, 2001.

2. Galor, O. Introduction to stability analysis of discrete dynamical systems, Brown University, 2005.

3. Coughanowr, D.R. Process systems analysis and control, McGraw-Hill, Inc., 1991.

4. E. Seracin, D. Popovici, Tehnica actionarilor electrice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989;

5. I. Boldea, S.A. Nasar, Electric Drives, CRC Press, 2004;


1. Metode clasice pentru pornirea actionarilor cu masina de inductie;

1

2. Metode clasice pentru franarea actionarilor cu masina de inductie;

1

3. Metode clasice pentru modificarea vitezei actionarilor cu masina de inductie;

1

4. Sisteme de actionare cu reglaj U/F constant cu masina de inductie;

1

5. Sisteme de actionare cu reglaj vectorial direct cu masina de inductie;

1

6. Sisteme de actionare cu reglaj vectorial indirect cu masina de inductie

1


7. Sisteme de actionare cu reglaj vectorial cu masina sincrona; 1

Bibliografie11




Actionarile electrice sunt o tehnologie orizontala care se regaseste intr-o multitudine de aplicatii industriale si intr-o mare varietate

de forme. Cele mai reprezentative industrii care utilizeaza actionarile electrice sunt: transporturile tereste, feroviare si navale,

aplicatiile de pompare, ventialtie si aer conditionat, prelucrarea materialelor si multe altele. In prezent, industria automotiva este

prezenta in Timisoara prin cateva companii mari; automobilele folosesc o gama larga de actionari electrice de mica si medie putere.

Cunoasterea aprofunadata a actioarilor electrice si a controlului acestora ofera oportunitati semnificative de angajare in industria

automotiva pentru absolventii UPT. In alte zone ale ingineriei electrice comanda numerica a actionarilor electrice este utilizata pe

scara tot mai larga, iar instalatiile electromecanice automatizate sunt tot mai prezente in peisajul industrial din Timisoara. Din aceste

motive nu avem cum sa nu imaginam astazi profesia de inginer electric fara a considera elementele ce se sprijina si se dezvolta din

conceptele prezentate in aceasta disciplina.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Examenul este de tip teoretic

si aplicatii practice unde toate

elementele prezentate se

regasesc sub forma unor

probleme personalizate.

Evaluare distribuită, constând din 2 lucrări scrise, 67%

67%


L: Lucrari si teste de

laborator folosind instalatiile din dotare.

Lucrari de laborator si teme de casa, 33% 33%

P:

Pr:


Standard minim de performanta 50% pentru toate competentele.

Data complet rii Titular de curs Titular activit i aplicative


(semnătura) (semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ

2.2 Titularul activit ilor de curs Ş.l. dr. ing. Lascu Cristian










Tutoriat 4

Examin ri 8

Alte activit i














Competen e

profesionale8


10%.







Competen e

transversale










compatibilităţii electromagnetice


Descrierea principalelor tipuri de interferenţe electromagnetice (EMI) şi a măsurilor

antiperturbatorii.

Dezvoltarea abilităţilor de calcul de dimensionare şi proiectare a mijloacelor de antiparazitare

electromagnetică.

8. Conţinuturi


1. Noţiuni introductive privind compatibilitatea electromagnetică 6 Prelegere clasică.

Expunere cu



2. Surse de perturbaţii electromagnetice 6

3. Mecanisme de cuplaj şi măsuri antiperturbative 8

4. Elemente pasive şi active pentru antiparazitare 8


5.. subiectului sau a




6.

7.

8.

9..

10..

11..

12.

13.

14..

Bibliografie9

1. A.J. Schwab, Compatibilitatea electromagnetică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996. 2. D.A. Weston, Electromagnetic Compatibility – Principles and Applications, CRC Press Taylor & Francis Group, 2001. 3. Gh. Hortopan, Principii şi tehnici de Compatibilitate Electromagnetică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2005.






2. Studiul experimental al regimului deformant produs de un redresor monofazat necomandat

2

3. Studiul experimental produs de un transformator de sudare cu arc electric

2

4. Studiul experimental produs de un redresor cu invertor pentru sudare cu arc electric.

2

5. Investigarea prin simulare şi experiment a filtrelor pasive şi active pentru reducerea reegimului deformant

6

6

7.

Bibliografie11

1. . A. Hedeş, I. Şora, Echipamente cu înaltă frecvenţă pentru sudarea cu arc electric, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara,

2001. 2. A. Hedeş, Referate de laborator Compatibilitate electromagnetică, postate pe Internet.




Obiectivele disciplinei asigură pregătirea esenţială în domeniul cunoaşterii şi aplicării principalelor măsuri de compatibilizare

electromagnetică.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs








60%








P:

Pr:



parcurs


(semnătura)


(semnătura)

26.05.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.05.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei CONTROLUL ACŢIONĂRILOR ELECTRICE

2.2 Titularul activit ilor de curs Lascu Cristian

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Lascu Cristian









Tutoriat 2

Examin ri 3

Alte activit i





4.1 de curriculum Bazele actionarilor electrice, Masini electrice, Techinca reglarii automate, Convertoare

statice


4.2 de competen e Operare pe calculator, utilizare Matlab/Simulink


5.1 de desf urare a cursului Proiector, tabla si markere

5.2 de desf urare a activit ilor practice Calculator, standuri de laborator, Matlab


Competen e

profesionale8


electrice = 10%;







Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea structurilor fundamentale si a schemelor de reglare automata pentru sistemele de actionare electrica cu masini de curent continuu si alternativ;


Cunoasterea topologiilor electrice fundamentale ale sistemelor de actionare electrica cu masini de curent continuu si alternativ;

Cunoasterea si simularea modelelor matematice ale sistemelor de actionare electrica cu masini de curent continuu si alternativ;

Cunoastersa schemelor si conceptelor de reglare automata, clasice si moderne, pentru sistemele de actionare electrica cu masini de curent continuu si alternativ;

Intelegerea constructiei si functionarii sistemelor de actionare electrica cu masini de curent continuu si alternativ pentru diverse regimuri si situatii specifice de functionare

8. Conţinuturi


1. Introducere: Elemente generale despre sistemele de actionare electrica; scurt

istoric; Elemente generale despre dinamica actionarilor electrice, regimuri si

caracteristici tipice de functionare;

1

2. Modele matematice pentru functionarea in regim stationar: Modelul matematic pentru regim stationar al masinii de inductie;

3


Caracteristica mecanica a MI; Caracteristica mecanica a MS; 3. Modele matematice pentru functionarea in regim dinamic: Modele matematice pentru regim dinamic al masinii de inductie; Modele matematice pentru regim dinamic al masinii sincrone;

3

4. Metode clasice pentru controlul actionarilor cu masina de inductie

Metode de pornire pentru actionarile cu MI; Metode de franare pentru actionarile cu MI; Metode de modificare a vitezei pentru actionarile cu MI;

4

5. Metode moderene pentru controlul actionarilor cu masina de inductie:

Sisteme de actionare electrica cu reglaj U/F constant; Sisteme de actionare electrica cu reglaj vectorial direct; Sisteme de actionare electrica cu reglaj vectorial indirect; Sisteme de actionare electrica cu reglaj direct de flux si cuplu;

7

6. Metode moderene pentru controlul actionarilor cu masina sincrona:

Sisteme de actionare cu MS cu reglaj U/F constant; Sisteme de actionare cu MS cu reglaj vectorial direct; Sisteme de actionare cu MS cu reglaj direct de flux si cuplu;

7

7. Elemente de proiectare a actionarilor electrice: Elemente de proiectare a actionarilor electrice; Studii de caz pentru actionari electrice industriale;

3

Bibliografie9

1. G. Tunsoiu, E. Seracin, C. Saal, Actionari electrice, EDP, Bucuresti, 1982;

2. E. Seracin, D. Popovici, Tehnica actionarilor electrice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989;

3. I. Boldea, S.A. Nasar, Electric Drives, CRC Press, 2004; 4.


1. Metode clasice pentru pornirea actionarilor cu masina de inductie;

1

2. Metode clasice pentru franarea actionarilor cu masina de inductie;

1

3. Metode clasice pentru modificarea vitezei actionarilor cu masina de inductie;

1

4. Sisteme de actionare cu reglaj U/F constant cu masina de inductie;

1

5. Sisteme de actionare cu reglaj vectorial direct cu masina de inductie;

1

6. Sisteme de actionare cu reglaj vectorial indirect cu masina de inductie

1

7. Sisteme de actionare cu reglaj vectorial cu masina sincrona; 1


Bibliografie11




Actionarile electrice sunt o tehnologie orizontala care se regaseste intr-o multitudine de aplicatii industriale si intr-o mare varietate

de forme. Cele mai reprezentative industrii care utilizeaza actionarile electrice sunt: transporturile tereste, feroviare si navale,

aplicatiile de pompare, ventialtie si aer conditionat, prelucrarea materialelor si multe altele. In prezent, industria automotiva este

prezenta in Timisoara prin cateva companii mari; automobilele folosesc o gama larga de actionari electrice de mica si medie putere.

Cunoasterea aprofunadata a actioarilor electrice si a controlului acestora ofera oportunitati semnificative de angajare in industria

automotiva pentru absolventii UPT. In alte zone ale ingineriei electrice comanda numerica a actionarilor electrice este utilizata pe

scara tot mai larga, iar instalatiile electromecanice automatizate sunt tot mai prezente in peisajul industrial din Timisoara. Din aceste

motive nu avem cum sa nu imaginam astazi profesia de inginer electric fara a considera elementele ce se sprijina si se dezvolta din

conceptele prezentate in aceasta disciplina.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Examenul este de tip teoretic

si aplicatii practice unde toate

elementele prezentate se

regasesc sub forma unor

probleme personalizate.

Evaluare distribuită, constând din 2 lucrări scrise, 67%

67%


L: Lucrari si teste de

laborator folosind instalatiile din dotare.

Lucrari de laborator si teme de casa, 33% 33%

P:

Pr:


Standard minim de performanta 50% pentru toate competentele.


(semnătura)


(semnătura)


09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Controlul numeric al proceselor

2.2 Titularul activit ilor de curs Ş.l.dr.ing. Octavian Cornea

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Ş.l.dr.ing. Octavian Cornea

2.4 Anul de studiu6 4 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei opţional








Tutoriat

Examin ri 2

Alte activit i





4.1 de curriculum Introducere în ingineria calculatoarelor şi a programării, an I; Aplicaţii in C++, an II;

Electronică numerică, an II


4.2 de competen e Operare PC


5.1 de desf urare a cursului Sală de curs cu proiector video

5.2 de desf urare a activit ilor practice Sală cu minim 10 PC


Competen e

profesionale8


electrice = %;


C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = %;





Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea elementelor de bază necesare pentru implementarea unui sistem de control

numeric


Cunoaşterea modalităţii de trecere a unui sistem de control din timp continuu în timp

discret; Asimilarea conceptelor legate de stabilitatea unui sistem de control;

Capacitatea de a proiecta şi implementa un sistem de control numeric

8. Conţinuturi


1. Introducere în controlul numeric.

2 Prelegere cu suport

video

2. Sisteme cu timp discret.

2


3. Modelarea sistemelor de control numeric.

2

4. Stabilitatea sistemelor de control numeric.

2

5. Proiectarea sistemelor de control analogic. Legătura cu

sistemele de control numeric.

2

6. Proiectarea sistemelor de control numeric.

2

7. Reprezentarea în spaţiul stărilor.

4

8. Proprietăţile modelelor de reprezentare în spaţiul stărilor

2

9. Feedback control

4

10. Principii de control optimal.

4

11. Elemente de control neliniar.

2

Bibliografie9

1. M. Sami Fadali, Antonio Visioli – Digital Control Engineering. Analysis and Design. Second Edition, Academic Press, Elsevier, 2012


Laborator:

14 Utilizare programe PC

dedicate pentru

sistemele de control,

supervizată de cadrul didactic

1. Modelul matematic pentru un convertor de current continuu 2

2. Modelul de simulare pentru un convertor de curent continuu, în scopul proiectării sistemului de control

2

3. Criterii de stabilitate pentru sisteme liniare, cu aplicatii la convertoarele de current continuu

2

4. Proiectarea regulatorului în timp continuu pentru un convertor de curent continuu

2

5. Trecerea în timp discret a unui regulator proiectat în timp continuu 2


6. Implementarea discretă a regulatorului. Comparaţie cu

implementarea în timp continuu

4

Bibliografie11

1. 1. M. Sami Fadali, Antonio Visioli – Digital Control Engineering. Analysis and Design. Second Edition, Academic Press, Elsevier,

2012



10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

- capacitatea de a prezenta

elementele de bază

caracteristice unui sistem de

control numeric

- cunoaşterea diferenţelor

între sistemele de control în

timp continuu şi cele în timp

discret

Probă scrisă 50-60 %


L: - capacitatea de a

proiecta un sistem de control

numeric pentru un sistem

simplu

- Capacitatea de a

folosi pachetele de programe

specializate folosite în timpul

semestrului în cadrul lucrărilor

de laborator

test pe PC 40-50%

P:


Pr:


60%


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei CONVERTOARE STATICE 2

2.2 Titularul activit ilor de curs Prof.dr.ing. Nicolae Muntean

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 s.l. dr.ing. Octavian Cornea

2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională


3.1 Num r de ore pe s pt mân 5,5 , din care: 3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 3






Tutoriat 5

Examin ri 5

Alte activit i





4.1 de curriculum Circuite de c.c. si c. a., dipozitive electronice active si pasive, masurarea marimilor

electrice, calcul numeric


4.2 de competen e Cunostinte fundamentale de matematica si fizica, electrotehnica, operarea cu concepte

fundamentale din stiinta informatiei si calculatoare, masurari electrice


5.1 de desf urare a cursului Cursul se bazeaza pe utilizarea ICT (Information and communication technology)

5.2 de desf urare a activit ilor practice Activitatile practice sunt sustinute de standuri de laborator specializate. Disciplina are in

continut si proiectarea si executia unui model experimental de convertor static


Competen e

profesionale8


electrice = 10%;






C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat =10%

Competen e

transversale




i munc eficient în cadrul echipei = %;





7.1 Obiectivul general al disciplinei Aplicarea adecvata a cunostintelor fundamentale de fizica în domeniul ingineriei electrice;

7.2 Obiectivele specifice Analiza,modelarea,simularea si proiectarea sistemelor cu electronica de putere.

8. Conţinuturi


Comanda dispozitivelor electronice de putere 6 Prezentare interactiva

sustinuta cu mijloace

ICT

Protectia dispozitivelor electronice de putere 2

Convertoare de c.c cu si fara separare galvanica 8

Invertoare autonome 8

Redresoare cu corectia factorului de putere 3


Structuri complexe de convertoare 4

Aplicaţii industriale ale convertoarelor statice 4

Bibliografie9

1. 1. N. Muntean, Convertoare statice, Editura „POLITEHNICA”, Timişoara, 1998

2. N. Mohan, T. M. Undelund, W. P. Robbins, Power Electronics, Editura „John Wiley & Sons”, NY, 2003

3. M. H. Rashid, Power Electronics, Editura „Pearson Prentice Hall”, USA, 2004 4. N. Muntean, Note de curs in format electronic


1. Laborator 28 Abordare analitica, prin

simulare numerica si

experimental ale

structurilor de

convertoare si sistemelor

de comanda prezentate

la curs

2.

3. .

4.

5. Proiect 14 Tema cu realizare

practica

Bibliografie11

1. N. Mohan, T. M. Undelund, W. P. Robbins, Power Electronics, Editura „John Wiley & Sons”, NY, 2003;




Disciplina abordeaza structuri de convertoare statice cu grad mare de aplicabilitate in actionari electrice, sisteme automotive si

energii regenerabile, fiind corelata cu cerintele mediului economic si sincronizata cu noutatile din domeniu, atat din punct de vedere

teoretic cat si aplicativ.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Insusirea elementelor

descriptive si capabilitatea de

intelegere a fenomenelor si

aplicatiilor din domeniu

Examen oral, cu 30% teorie si 70% aplicatie 60%


L: Testarea abilitatilor de

masurare, determinare si

setare ale parametrilor

functionali pentru convertoare

statice

Teste practice 20%

P: proiectarea si realizarea

practica a unui model de

convertor static

20%

Pr:


Insusirea cunostintelor privind principiile de functionare ale convertoarelor statice, scheme si configuratii de baza


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC / ELECTROENERGETIC

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei CENTRALE, STAŢII şi REŢELE ELECTRICE

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. Dr. ing. V T U Doru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf. Dr. ing. V T U Doru









Tutoriat 14

Examin ri 12

Alte activit i





4.1 de curriculum 1. Fizică; 2. Bazele electrotehnicii

4.2 de competen e






Competen e

profesionale8


electrice =10 %;


C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic =20 %;




C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = %

Competen e

transversale




i munc eficient în cadrul echipei =10 %;



într-o limb de circula ie interna ional =10 %.



Disciplina îşi propune să ofere posibilitatea studenţilor de la specializarea de inginerie

electrică să poată aborda şi apoi însuşi cunoştinţe specifice din domeniul sistemelor

de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice.

Se urmăreşte cunoaşterea principiilor de producere a energiei electrice şi creşterea

randamentelor instalaţiilor aferente. Se aprofundează problemele de modelare şi calcul

ale regimurilor de funcţionare a reţelelor electrice, în special calculul pierderilor de

putere şi energie, precum şi metodele de raţionalizare a pierderilor. Absolvenţii vor

deprinde cunosţintele unui inginer electroenergetic privind optimizarea configuraţiei

staţiilor şi reţelelor electrice şi vor avea clare noţiunile de proiectare şi calcul ale

reţelelor electrice.


Studenţii vor dobândi competenţe în înţelegerea corectă a fenomenelor şi proceselor ce

au loc în sistemele de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice.

Aprofundarea cunoştintelor teoretice se va face prin rezolvarea unor probleme variate

şi prin efectuarea unor lucrări de laborator.

8. Conţinuturi



1. Centrala termoelectrică şi hidroelectrică 4 Expunere cu ajutorul

video-proiectorului i

explica ii referitoare la

subiectele expuse,

purtându-se discu ii

pe marginea acestora,

studen ii fiind încuraja i

s pun întreb ri.

Prezentarea cursului va

fi realizat în principal

prin prezentarea la tabl

a fenomenelor i legilor

specifice disciplinei.

Cursul va con ine multe

aplica ii i exemple din

practica inginereasc .

Studen ii pot beneficia

de materiale pe suport

electronic.

2. Centrala nuclearoelectrică 2

3. Scheme electrice de conexiuni ale centralelor şi reţelelor electrice.

Reţele electrice. Configuraţii şi regimuri de funcţionare

2

4. Scheme electrice echivalente şi calculul parametrilor lor 2

5. Calculul liniilor electrice de transport 4

6. Calculul liniilor electrice de distribuţie 6

7. Calculul pierderilor de putere şi energie în reţelele electrice şi

raţionalizarea lor

2

8. Metode de reglare a tensiunii în reţelele electrice. Calculul curenţilor

de scurtcircuit în reţelele electrice, alegerea şi verificarea

echipamentelor din staţiile electrice.

6

Bibliografie9

1. Vătău Doru, Jădăneanţ Mihai, Borlea Ioan, Laza Ioan, Utilizarea eficientă a energiei electrice – Ediţia a 2-a; Editura Orizonturi

Universitare, Timişoara, 2008.

2. Velicescu C., Ingineria sistemelor de producere şi distribuţie a energiei electrice, Editura Politehnica, Timişoara, 2007.


1. Măsurarea, calculul şi aplicarea metodelor de reducere a pierderilor de energie şi putere într-un contur

energetic.

4 La fiecare edin de

laborator se vor realiza

experimen e practice,

se vor prelua datele

experimentale, care vor

fi prelucrate i se vor

trage concluzii.

2. Configuraţia schemelor echivalente ale liniilor electrice şi calculul parametrilor lor.

5

3. Metode de reducere a pierderilor de putere şi energie pe liniile electrice.

5

4.

5.


Bibliografie11

1. Velicescu C., Reţele electrice - îndrumător de laborator, Litografia U.P. Timişoara, 1986.



Universit i în care se pred disciplina la care se refer acest syllabus sau discipline apropiate: Universitatea “Paul Sabatier”

din TOULOUSE, Institutul Na ional Politehnic din GRENOBLE, Institutul Na ional Politehnic din TOULOUSE.

Con inutul cursului i activit ile aplicative au fost discutate i cu o parte din angajatorii reprezentativi din regiunea de vest a

României: C.N. TRANSELECTRICA S.A., S.C. TERMOELECTRICA S.A., S.C. HIDROELECTRICA S.A., S.C. ELECTRICA

S.A. etc.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Evaluare distribuit . Se dau 3

lucr ri scrise.

Examinarea const în tratarea a 4 subiecte ( 2

teoretice i 2 aplica ii ). Fiecare subiect

valoreaz 2,5 puncte.

67 %


L: Teste scrise Se dau 2 teste de verificare a cuno tiin elor

dobândite la laborator. Nota pe activitatea pe

parcurs se ob ine calculând media aritmetic a

notelor de la cele 2 teste.

33 %

P:

Pr:


Cunoa terea schemelor de principiu i a func ion rii lor pentru centralele termoelectrice, nuclearoelectrice i hidroelectrice.

Cunoa terea principalelor no iuni necesare dimension rii i calculului liniilor electrice lungi (de transport) i liniilor electrice scurte

(de distribu ie).


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………



(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA /INGINERIE ELECTRICĂ

1.3 Catedra ▬


1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICĂ / 30


2.1 Denumirea disciplinei ECHIPAMENTE PENTRU ENERGII REGENERABILE

2.2 Titularul activit ilor de curs Șl. Dr. ing. Alin Argeșeanu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Șl. Dr. ing. Alin Argeșeanu









Tutoriat 3

Examin ri 16

Alte activit i





4.1 de curriculum Notiuni de fizica, bazele electrotehnicii, control, Matlab

4.2 de competen e



5.1 de desf urare a cursului Proiector, tabla

5.2 de desf urare a activit ilor practice Calculator, documentatii specifice


Competen e

profesionale8


electrice = 10%;







Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul disciplinei este familiarizarea studenților cu problematica stocării energiei produsă

de surse regenerabile


Formarea și dezvoltarea competenței studenților de a identifica modul de furnizare a

energiei de către sistemele regenerabile, necesitatea utilizării sistemelor de stocare a energiei pentru eficientizarea sistemelor regenerabile, stocarea energiei regenerabile sub formă de energie mecanică, stocarea energiei regenerabile sub formă de energie termică, stocarea energiei regenerabile sub formă de energie electrică. Sisteme de stocare de tip mari consumatori. Sisteme de stocare de capacitate medie. Sisteme de stocare de capacitate redusă. Utilizarea bateriilor pentru stocarea energiei electrice. Conceptul de sănătate al bateriilor electrice. Supracapacitori. Utilizarea supracapacitorilor în sistemele de stocare a energiei.

8. Conţinuturi


1Surse de energie regenerabilă. Analiza caracterului

sezonier/intermitent al surselor regenerabile și influența lui asupra costului final al energiei.

2 Proiector, tablă

2. Analiza randamentelor de conversie a energiei provenită din surse regenerabile.

4

3.Sisteme de stocare a energiei regenerabile prin energie mecanica. Soluții stocare hidro. Soluții flywheel. Soluții de tip stocare prin

6


aer comprimat. Utilizări, randamente, limite. 4.Soluții de stocare termică. Aplicații, randamente, costuri. 2

5.Stocarea energiei în baterii solide. Tipuri de baterii solide. Densități de

putere. Utilizări, costuri, randamente.

4

6. Stocarea energiei în baterii flow. Tipuri de baterii. Densități de putere.

Costuri, randamente. Utilizări în soluții de stocare industrială.

2

7. Analiza randamentului bateriilor reîncărcabile. Durata de viață.

Cicluri optime.

2

8. Conceptul de sănătate al bateriilor reîncărcabile. Sisteme de

evaluare al nivelului de sănătate.

4

9.Optimizarea soluțiilor de stocare. Proiectarea optimala a sistemelor

de stocare a energiei provenite din surse regenerabile.

2

Bibliografie9

1. Bent Sorensen “Renewable Energy Conversion, Transmission and Storage”, Academic Press, 2007

2. David Linden, Thomas Reddy ” Handbook of Batteries” McGraw Hill, third edition, 2002

3. H A Kiehne “ Battery Technology Handbook” Expert Verlag, second eddition, 2003 4. Frank Kreith, Yogi Goswani “Handbook of Energy Efficiency and renewable Energy”, CRC Press 2007 5. Alin Argeseanu, Monica Popa “Algoritmi genetici, teorie aplicatii”, Ed Politehnica Timisoara, 2006


1.Parametri caracteristici ai bateriilor solide 2

2. Sisteme de încărcare a bateriilor solide. Evaluarea randamentului oprtației de încărcare.

2

3.Echipamente pentru evaluarea stării de sănătate a bateriilor. 3

PR Estimarea unui sistem de stocare termică a energiei provenită din

surse regenerabile pentru necesarul unei rezidențe

7

PR Estimarea unui sistem de stocare termică a energiei pentru un bazin

de inot

7 Se va alege un singur

proiect care se va

realiza in echipă

PR Proiectarea unui sistem de stocare a energiei electrice provenită din

surse regenerabile pentru necesarul unui bazin de inot


proiect care se va

realiza in echipă

PR Proiectarea unui sistem de stocare complex al energiei pentru sisteme

de sere


proiect care se va

realiza in echipă

PR Proiectarea unui sistem de evaluare a sanatații unei baterii solide 7 Se va alege un singur


proiect care se va

realiza in echipă

Bibliografie11

1. Adriana Trăistaru “Contribuții privind estimarea în timp real a stării de încărcare și a unor parametrii catacteristici la bateriile de

tip Li-ion utilizate in industria auto”, Teză doctorat, 2010

2. Alin Argeseanu, Algoritmi de optimizare. Indrumător de activități practice. Ed Politehnica Timisoara, 2015 ;



Metodele de stocare a energiei reprezintă direcția fundamentală pentru optimizarea costurilor energiei provenită din surse

regenerabile In industria automotive, bateriile electrice sunt elementul esențial ce va determina impunerea automobilului electric, prin

realizarea unei autonomii de drum comparabilă cu cea a automobilelor clasice . Si pentru automobilele actuale prezenta, monitorizarea, imbunatatirea sistemelor de incarcare sunt teme majore de

cercetare, proiectare Conceptul de smart-grid, de retele independente implică toate formele de stocare a energiei Stocarea energiei reprezintă una din temele majore de cercetare în toate universitățile, companiile importante

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Elaborarea de soluții,

modele de stocare a energiei provenita din surse regenerabile în acord cu utilizatorul propus.Evaluarea randamentelor de conversie si de stocare. Evaluarea costurilor,

Examinare scrisă 50 %


L: Explicarea conceptelor

studiate

oral 25%

P:

Pr: Rezolvarea problemelor

propuse si explicarea

soluțiilor alese

ORAL 25%


Utilizarea și exprimarea corectă a noțiunilor și conceptelor definite la activitățile de curs și la cele aplicative. Rezolvarea unor

probleme de stocare de complexitate mică și medie. Posibilitatea de a expune si de a justifica soluția aleasă cu estimarea randamentelor de conversie și a costurilor implicate.



(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICĂ ȘI ELECTROENERGETICĂ / INGINERIE ELECTRICĂ

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRICĂ / 090

1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICĂ / 030


2.1 Denumirea disciplinei ELECTRONICĂ AUTOMOTIVE

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. Dr. Ing. NICOARĂ DAN

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf. Dr. Ing. NICOARĂ DAN

2.4 Anul de studiu6 IV 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei 0PȚIONALĂ


3.1 Num r de ore pe s pt mân 3 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/

proiect/practic 0/1/0/0

3.4 Total ore din planul de înv mânt 42 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit i aplicative 0/14/0/0





Tutoriat 14

Examin ri 6

Alte activit i 2





4.1 de curriculum Fizică. Matematici. Bazele electrotehnicii.Electronică analogică şi numerică. Tehnica reglării automate. Tehnici de măsurare şi senzori.


4.2 de competen e





Competen e

profesionale8


electrice = 40 %;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = 0 %;


C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = 0 %;


sistemele electrice = 20 %;


Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea tehnico-inginerească multidisciplinară a studenţilor de profil electric.

7.2 Obiectivele specifice Obţinerea de competenţe profesionale teoretice şi aplicative priviind principiile fizice, construcţia şi

funcţionarea echipamentelor, dispozitivelor şi modulelor elrctronice aferente instalaţiilor electrice ale autovehiculelor rutiere.

8. Conţinuturi


Ansamblul instalaţiei electrice şi electronice auto 4 Tansmiterea informaţiilor

prin prelegeri însoţite de schiţe, diagrame, figuri explicative. Conţinutul cursului este redactat în format electronic şi postat pe site www.et.upt.ro.

Sistemul de alimentare cu energie electrică 6

Sistemul de aprindere electronica/digitală 8

Sistemul electronic de injecţie 6

Sistemul de iluminare şi semnalizare 4


Bibliografie9 1. N. Drăgulănescu, M. Ciucă: Echipamentul electronic al automobilului, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1997.

2. Gh. Tocaiuc: Echipamentul electric al automobilelor, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1992.

3. Gh. Pop, V. Stoica: Echipamentul electric şi electronic pentru autovehicule, Ed. Politehnică, Timişoara, 2009.


Lucrări de laborator 14 Tansmiterea

informaţiilor prin

prelegeri însoţite de schiţe, diagrame, figuri explicative. Referatele aferente lucrărilor de laborator sunt redactate în format electronic şi postate pe site www.et.upt.ro.

Diagnosticarea bateriei de acumulatoare 2

Convertizoare statice pentru generatorul electric rotativ 2

Dispozitive regulatoare electronice de tensiune 2

Studiul sistemului de aprindere electronic/digital 2

Studiul sistemului de injecţie electronic/digital 2

Senzori electronici pentru aplicaţii automotive 2

Module electronice în sistemul de iluminare şi semnalizare 2

Bibliografie11 Referate de laborator redactate pe suport electronic și postate pe site www.et.upt.ro



Conţinuturile disciplinei tratează sintetic principalele noţiuni teoretice referitoare la structura, caracteristicile tehnico-

funcţionale, locul şi rolul modulelor electronice utilizate în domeniul automotive. Aplicaţiile (lucrări de laborator) concretizează aspecte specifice privind implementarea modulelor electronice în sistemele funcţionale (alimentare, aprindere, injecţie etc.) ale autovehiculelor.

10. Evaluare



nota final

10.4 Curs Obținerea notei de minim 5

la fiecare verificare parțilă

Evaluare distribuită, constând în două verificări parţiale pe parcursul semestrului, sub formă de examen scris conţinând atât subiecte de sinteză, cât şi subiecte aplicative.

60%


L: Obținerea notei de minim

5

Apreciere prin notare a activității de prelucrare

a rezultatelor experimentale și a prezenței

40%

P:

Pr: - - -


Nota finală de promovare a disciplinei rezultă din însumarea ponderată a notelor obţinute la examen şi la activităţile

aplicative (vezi criterii de evaluare 10.1 şi metode de evaluare 10.2


(semnătura)


(semnătura)

18.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei ÎNCERCAREA si FIABILITATEA SISTEMELOR ELECTRICE

2.2 Titularul activit ilor de curs Biriescu Marius

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Mot Martian

2.4 Anul de studiu6 4 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Optionala








Tutoriat

Examin ri 3

Alte activit i prezentari de teste din mediul industrial 2





4.1 de curriculum Fundamente de inginerie mecanica si solicitari mecanice, Analiza matematica, Bazele

electrotehnicii, Masini electrice, Tehnici de masurare si senzori 4.2 de competen e




5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator dedicat cu dotari specifice


Competen e

profesionale8

C1: Aplicarea adecvata a cunostintelor fundamentale de matematica, fizica si chimie din domeniul ingineriei

electrice = 15%;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnica = 15%;

C4: Analiza, modelarea si simularea sistemelor electrice = 10%;

C5: Utilizarea tehnicilor de masurare a marimilor electrice si neelectrice si a sistemelor de achizi ie de date în


Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare si riscurilor aferente = 5%;

CT2: Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa pluridisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si

munca eficienta în cadrul echipei = 5%;

CT3: Utilizarea eficienta a surselor informationale si a resurselor de comunicare si formare profesionala asistata

(portaluri Internet, aplicatii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba româna cât si

într-o limba de circulatie internationala = 5%.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea tehnicilor de testare si diagnoza in corelatie cu fiabilitatea sistemelor electrice

7.2 Obiectivele specifice Metode specifice de testare asistata de calculator a sistemelor electromecanice si evaluarea

fiabilitatii

8. Conţinuturi


Indicatori de fiabilitate, modelarea uzurii sistemelor. Legi de repartitie

asociate mecanismelor de defectare a sistemelor electrice

2 Prezentare interactiva

Principii ale teoriei fiabilitatii 2

Metode de prelucrare matematica a datelor experimentale. Aplicatii la

metode de testare in domeniul electrotehnic

4

Evaluarea pierderilor mecanice, separarea pierderilor, determinarea

cuplului electromagnetic intr-un sistem de actionare electromecanic

4

Optimizarea procesului de rodaj 2

Metode dedicate de testare a convertoarelor electromagnetice in corelare

cu evaluarea duratei de functionare

6


Descarcari partiale in izolatii, Intervale de timp pentru reabilitarea

sistemelor electrice in vederea asigurarii fiabilitatii

4

Evaluarea duratei de utilizare pe baza analizei descarcarilor partiale 4

Bibliografie9 M. Biriescu, Masini electrice. Parametri, caracteristici, incercari, Editura de Vest, Timisoara 1997

1. I. Boldea, Parametrii masinilor electrice, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1991.

2. . P.C.Krause, O. Wasynczuk, S.D.Sudhoff, Analysis of Electric Machinery, IEEE Press, 1995.

3. V. Catuneanu, F. Popentiu, Optimizarea fiabilitatii sistemelor, Editura Academiei 1989.


1. Aparatura utilizată pentru achiziţia şi prelucrarea datelor. Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI.

2 Prezentare interactiva si

realizare practica a

experimentelor 2. Prezentarea sistemului de achiziţie şi prelucrare a datelor – adaptoare de

proces 2

3. Prezentarea sistemului de achiziţie şi prelucrare a datelor – soft achiziţie şi prelucrare pentru convertoare electromecanice

2

4. Separarea pierderilor la MAS – regresie liniară – evaluarea fiabilitatii 2

5. Tehnici de determinare a momentului de rotatie intr-un sistem electromecanic

4

6. Recuperari. Colocviu final 2

Bibliografie11 M. Biriescu, Elemente de testare a Masinilor Electrice, Editura Politehnica 1994.



Continutul disciplinei corespunde solicitarilor si necesitatilor angajatilor reprezentativi cu activitati in domeniul electrotehnic


10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Completitudinea şi corectitudinea cunoştinţelor în concordanţă cu materialul prezentat si bibliografia recomandata

Lucrare scrisa 67%


L: capacitatea de

aplicare în practică, în contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate

Evaluari periodice pe baza de chestionar si

colocviu final de laborator

33%

P:

Pr:


Promovarea (nota 5) se acorda pentru insusirea notiunilor fundamentale privind testarea sistemelor electromecanice, verificata

prin lucrare scrisa (minim 40% din ounctaj) si participarea la toate sedintele practice finalizate prin colocviu de laborator


(semnătura)


(semnătura)

09.03.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei SISTEME DESCENTRALIZATE DE MONITORIZARE SI CONTROL

2.2 Titularul activit ilor de curs Ș.l.dr.ing. Ciprian Șorândaru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 As.ing. Marcus Svoboda

2.4 Anul de studiu6 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională


3.1 Num r de ore pe s pt mân 3.5 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1.5






Tutoriat 4

Examin ri 10

Alte activit i





4.1 de curriculum Instrumenta ie virtual

4.2 de competen e



5.1 de desf urare a cursului Sală de curs cu videoproiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator dotat cu standuri didactice Rockwell, Siemens, Allen Bradley, Mitsubishi, etc.


Competen e

profesionale8


electrice = 5%;







Competen e

transversale







într-o limb de circula ie interla ional = 20%.


7.1 Obiectivul general al disciplinei În elegerea i realizarea unui sistem descentralizat de monitorizare si control

7.2 Obiectivele specifice No iuni generale despre sistemele descentralizate de monitorizare i control, modul de

realizare a acestora, func ii, moduri și protocoale de comunicare, structuri

8. Conţinuturi


Introducere în sistemele descentralizate de control industrial 2 Predare interactivă

utilizând

videoproiectorul,

îmbinarea prezentării cu

exemple practice de

aplicații

Modalități de monitorizare și control a proceselor industriale 2

Arhitectura unui sistem descentralizat de monitorizare și control

2

Func iile unui sistem descentralizat de monitorizare i control 2

Sisteme cu PLC-uri 4

Utilizarea microprocesoarelor in sisteme descentralizate de

conducerea si monitorizare a proceselor industriale

4

Utilizarea controlerelor in sisteme descentralizate de conducerea si 4


monitorizare a proceselor industriale.

Software utilizat în sistemele de control industriale 2

Arhitecturi și protocoale de comunicare 2

No iuni de achizi ia i teletransmisia datelor 4

Bibliografie9

1. Ciprian Şorândaru, Instrumentaţie virtuală în ingineria electrică; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003

2. William C. Dunn, Introduction to instrumentation, sensors and process control, Artech House 2006

3. Cobus Strauss, Practical electrical network automation and communication systems, Newnes 2003 4. Mihai Iacob, Control solutions with hardware-in-the-loop and SCADA system for drum-boiler turbine process in thermal power plants, Editura Politehnica 2012


1. Prezentarea standurilor experimentale existente în laborator 3 Realizarea de către

studenți pe calculator a

aplicațiilor practice

propuse aferente temei

de laborator

2. Aplicație utilizând standul Allen Bradley 6

3. Aplicație folosind plataforma Siemens 3

4.Realizarea unei comunicații Ethernet 3

5. Comunicația Profibus si Modbus. Standul ABB. 3

6. Configurarea unui RTU pentru PLC Mitsubishi 3

Bibliografie11

1. Ciprian Şorândaru, Instrumentaţie virtuală în ingineria electrică; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003



Noțiunile prezentate sunt necesare în aplicațiile de control i achizi ie de date utilizate de principalele companii din domeniu

existente pe piața din România


10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Evaluarea cunoștințelor

teoretice necesare realizării


Verificare scrisă grilă, tip SAT 50%


L: Capacitatea realizării unei

aplicații de monitorizare i

control

Test practic în laborator 50%

P:

Pr:


Minim 40% din întrebările testului de curs, realizarea corectă a conceptului pentru aplicația practică


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei SISTEME SCADA ÎN APLICAŢII TEHNOLOGICE

2.2 Titularul activit ilor de curs Ș.l.dr.ing. Ciprian Șorândaru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 As.ing. Marcus Svoboda

2.4 Anul de studiu6 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Opţională


3.1 Num r de ore pe s pt mân 3.5 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1.5






Tutoriat 4

Examin ri 10

Alte activit i





4.1 de curriculum Instrumenta ie virtual

4.2 de competen e



5.1 de desf urare a cursului Sală de curs cu videoproiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator dotat cu standuri didactice Rockwell, Siemens, Allen Bradley, Mitsubishi, etc.


Competen e

profesionale8


electrice = %;







Competen e

transversale







într-o limb de circula ie interla ional = 5%.


7.1 Obiectivul general al disciplinei În elegerea i realizarea unui sistem SCADA

7.2 Obiectivele specifice No iuni generale despre sisteme SCADA, func ii, moduri și protocoale de comunicare,

structuri

8. Conţinuturi


Introducere în sistemele de control industrial i achizi ie de date 2 Predare interactivă

utilizând

videoproiectorul,

îmbinarea prezentării cu

exemple practice de

aplicații

Cerințele funcționale ale unui sistem SCADA 2

Componentele unui sistem SCADA 2

Configurarea unui sistem SCADA 2

Utilizarea i conectarea terminalelor inteligente la un sistem SCADA 2

Protocoale de comunicare. Ethernet. 2

Protocoale de comunicare. Modbus si Profibus. 2

Software utilizat în sisteme SCADA 2


Arhitecturi de comunicare 2

Utilizarea PLC-urilor în sistemele SCADA 2

Structura unei entit i de tip master 2

Fiabilitatea sistemelor SCADA 2

Sisteme SCADA în aplica ii industriale 2

Sisteme SCADA pentru gestionarea energiei 2

Bibliografie9

1. . Ciprian Şorândaru, Instrumentaţie virtuală în ingineria electrică; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003

2. William C. Dunn, Introduction to instrumentation, sensors and process control, Artech House 2006

3. Cobus Strauss, Practical electrical network automation and communication systems, Newnes 2003 4. Mihai Iacob, Control solutions with hardware-in-the-loop and SCADA system for drum-boiler turbine process in thermal power plants, Editura Politehnica 2012


1. Prezentarea standurilor experimentale existente în laborator 3 Realizarea de către

studenți pe calculator a


propuse aferente temei

de laborator

2. Aplicație utilizând standul Allen Bradley 3

3. Aplicație folosind plataforma Siemens 3

4.Realizarea unei comunicații Ethernet 3

5. Comunicația Profibus si Modbus. Standul ABB. 3

6. Configurarea unui RTU pentru PLC Mitsubishi 3

7. Configurarea unei sta ii principale de gestionare 3

Bibliografie11

1. . Ciprian Şorândaru, Instrumentaţie virtuală în ingineria electrică; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003



Noțiunile prezentate sunt necesare în aplicațiile de control i achizi ie de date utilizate de principalele companii din domeniu

existente pe piața din România

10. Evaluare



nota final

10.4 Curs

Evaluarea cunoștințelor

teoretice necesare realizării


Verificare scrisă grilă, tip SAT 50%


L: Capacitatea realizării unei

aplicații LabVIEW

Test practic în laborator 50%

P:

Pr:


Minim 40% din întrebările testului de curs, realizarea corectă a conceptului pentru aplicația practică


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC / ELECTROENERGETIC

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei SISTEME DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. Dr. ing. V T U Doru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf. Dr. ing. V T U Doru









Tutoriat 14

Examin ri 12

Alte activit i





4.1 de curriculum 1. Fizică; 2. Bazele electrotehnicii

4.2 de competen e






Competen e

profesionale8


electrice =10 %;






C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = %

Competen e

transversale




i munc eficient în cadrul echipei =10 %;



într-o limb de circula ie interla ional =10 %.



Disciplina îşi propune să ofere posibilitatea studenţilor de la specializarea de inginerie

electrică să poată aborda şi apoi însuşi cunoştinţe specifice din domeniul sistemelor

de transport şi distribuţie a energiei electrice.

Se urmăreşte cunoaşterea problemelor de modelare şi calcul ale regimurilor de

funcţionare a reţelelor electrice, în special calculul pierderilor de putere şi energie,

precum şi metodele de raţionalizare a pierderilor. Absolvenţii vor deprinde cunosţintele

unui inginer electroenergetic privind optimizarea configuraţiei staţiilor şi reţelelor

electrice şi vor avea clare noţiunile de proiectare şi calcul ale reţelelor electrice.


Studenţii vor dobândi competenţe în înţelegerea corectă a fenomenelor şi proceselor ce

au loc în sistemele de transport şi distribuţie a energiei electrice. Aprofundarea

cunoştintelor teoretice se va face prin rezolvarea unor probleme variate şi prin

efectuarea unor lucrări de laborator.

8. Conţinuturi



1. Scheme electrice de conexiuni ale centralelor şi reţelelor electrice.

Reţele electrice. Configuraţii şi regimuri de funcţionare

4 Expunere cu ajutorul

video-proiectorului i

explica ii referitoare la

subiectele expuse,

purtându-se discu ii

pe marginea acestora,

studen ii fiind încuraja i

s pun întreb ri.

Prezentarea cursului va

fi realizat în principal

prin prezentarea la tabl

a fenomenelor i legilor

specifice disciplinei.

Cursul va con ine multe

aplica ii i exemple din

practica inginereasc .

Studen ii pot beneficia

de materiale pe suport

electronic.

2. Scheme electrice echivalente şi calculul parametrilor lor 4

3. Calculul liniilor electrice de transport 4

4. Calculul liniilor electrice de distribuţie 5

5. Calculul pierderilor de putere şi energie în reţelele electrice şi

raţionalizarea lor

5

6. Metode de reglare a tensiunii în reţelele electrice. Calculul curenţilor de

scurtcircuit în reţelele electrice, alegerea şi verificarea

echipamentelor din staţiile electrice.

6

Bibliografie9

1. Vătău Doru, Jădăneanţ Mihai, Borlea Ioan, Laza Ioan, Utilizarea eficientă a energiei electrice – Ediţia a 2-a; Editura Orizonturi

Universitare, Timişoara, 2008.

2. Velicescu C., Ingineria sistemelor de producere şi distribuţie a energiei electrice, Editura Politehnica, Timişoara, 2007.


1. Măsurarea, calculul şi aplicarea metodelor de reducere a pierderilor de energie şi putere într-un contur

energetic.

4 La fiecare edin de

laborator se vor realiza

experimen e practice,

se vor prelua datele

experimentale, care vor

fi prelucrate i se vor

trage concluzii.

2. Configuraţia schemelor echivalente ale liniilor electrice şi calculul parametrilor lor.

5

3. Metode de reducere a pierderilor de putere şi energie pe liniile electrice.

5

4.

5.


Bibliografie11

1. Velicescu C., Reţele electrice - îndrumător de laborator, Litografia U.P. Timişoara, 1986.



Universit i în care se pred disciplina la care se refer acest syllabus sau discipline apropiate: Universitatea “Paul Sabatier”

din TOULOUSE, Institutul Na ional Politehnic din GRENOBLE, Institutul Na ional Politehnic din TOULOUSE.

Con inutul cursului i activit ile aplicative au fost discutate i cu o parte din angajatorii reprezentativi din regiunea de vest a

României: C.N. TRANSELECTRICA S.A., S.C. TERMOELECTRICA S.A., S.C. HIDROELECTRICA S.A., S.C. ELECTRICA

S.A. etc.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Evaluare distribuit . Se dau 3

lucr ri scrise.

Examinarea const în tratarea a 4 subiecte ( 2

teoretice i 2 aplica ii ). Fiecare subiect

valoreaz 2,5 puncte.

67 %


L: Teste scrise Se dau 2 teste de verificare a cuno tiin elor

dobândite la laborator. Nota pe activitatea pe

parcurs se ob ine calculând media aritmetic a

notelor de la cele 2 teste.

33 %

P:

Pr:


Cunoa terea unor configura ii de scheme alectrice de conexiuni pentru re elele electrice.

Cunoa terea principalelor no iuni necesare dimension rii i calculului liniilor electrice lungi (de transport) i liniilor electrice scurte

(de distribu ie).


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………



(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei TEHNICI DE TESTARE ŞI DIAGNOZĂ

2.2 Titularul activit ilor de curs Biriescu Marius

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Mot Martian

2.4 Anul de studiu6 4 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Optionala








Tutoriat

Examin ri 3

Alte activit i prezentari de teste din mediul industrial 2





4.1 de curriculum Analiza matematica, Bazele electrotehnicii, Masini electrice, Tehnici de masurare si senzori

4.2 de competen e




5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator dedicat cu dotari specifice


Competen e

profesionale8

C1: Aplicarea adecvata a cunostintelor fundamentale de matematica, fizica si chimie din domeniul ingineriei

electrice = 15%;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnica = 15%;

C4: Analiza, modelarea si simularea sistemelor electrice = 10%;

C5: Utilizarea tehnicilor de masurare a marimilor electrice si neelectrice si a sistemelor de achizi ie de date în


Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare si riscurilor aferente = 5%;

CT2: Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa pluridisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si

munca eficienta în cadrul echipei = 5%;

CT3: Utilizarea eficienta a surselor informationale si a resurselor de comunicare si formare profesionala asistata

(portaluri Internet, aplicatii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba româna cât si

într-o limba de circulatie internationala = 5%.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea tehnicilor de testare si diagnoza in domeniul electrotehnic

7.2 Obiectivele specifice Metode specifice de testare asistata de calculator a sistemelor electromecanice

8. Conţinuturi


Tratarea matematica a datelor experimentale utilizand concepte de baza din statistica matematica, ajustarea datelor. Aplicatii la separarea pierderilor si determinarea randamentului la masini electrice

2 Prezentare interactiva

Tehnici de echivalare a circuitelor secundare – parametri echivalenti; Metode de determinare experimentala a structurii campului magnetic in intrefier. Exemple de aplicatii

4

Metode de determinare a cuplului electromagnetic. Metode directe. Metode de regim stationar. Metode experimentale de regim dinamic. Metode indirecte de determinare – utilizarea calculului in coordonate dq0 la masini electrice pentru determinarea cuplului pe baza masurarii marimilor electrice; exemple de echipamente dedicate

4

Testarea masinilor electrice de c.a. – determinari de reactante utile si separarea dispersiilor – teste de regim permanent. Teste la frecventa variabila – influenta fenomenului de refulare, variatia parametrilor – aplicatii la masina asincrona. Metode de determinare a randamentului.

4

Teste de regim tranzitoriu, metoda incarcarii in sarcina artificiala – amestec de frecventa; exemple la masina asincrona.

4


Probleme de camp si factor armonic telefonic. Metode experimentale

2

Metoda de evaluare a duratei de utilizare bazata pe descarcari partiale in izolatii

4

Analiza formei de variatie a curentilor; aparatura si mijloace de testare dedicate in domeniul electrotehnic. Rezultate experimentale obtinute aplicand metode de testare pe masini asincrone si sincrone de putere mare din mediul industrial.

4

Bibliografie9 M. Biriescu, Masini electrice. Parametri, caracteristici, incercari, Editura de Vest, Timisoara 1997

1. I. Boldea, Parametrii masinilor electrice, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1991.

2. . P.C.Krause, O. Wasynczuk, S.D.Sudhoff, Analysis of Electric Machinery, IEEE Press, 1995.


1. Aparatura utilizată pentru achiziţia şi prelucrarea datelor. Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI.

2 Prezentare interactiva si

realizare practica a

experimentelor 2. Prezentarea sistemului de achiziţie şi prelucrare a datelor – adaptoare de proces

2

3. Prezentarea sistemului de achiziţie şi prelucrare a datelor – soft achiziţie şi prelucrare pentru maşini electrice de c.a..

2

4. Proba de funcţionare în gol la MAS. 2

5. Separarea pierderilor la MAS – regresie liniară 2

6. Proba de scurtcircuit la frecvenţă variabilă la MAS. Variatia

parametrilor rotorici cu frecventa

2

7. Recuperari. Colocviu final 2

Bibliografie11 M. Biriescu, Elemente de testare a Masinilor Electrice, Editura Politehnica 1994.




Continutul disciplinei corespunde solicitarilor si necesitatilor angajatilor reprezentativi cu activitati in domeniul electrotehnic

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Completitudinea şi corectitudinea cunoştinţelor în concordanţă cu materialul prezentat si bibliografia recomandata

Lucrare scrisa 67%


L: capacitatea de

aplicare în practică, în contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate

Evaluari periodice pe baza de chestionar si

colocviu final de laborator

33%

P:

Pr:


Promovarea (nota 5) se acorda pentru insusirea notiunilor fundamentale privind testarea sistemelor electromecanice, verificata

prin lucrare scrisa (minim 40% din ounctaj) si participarea la toate sedintele practice finalizate prin colocviu de laborator


(semnătura)


(semnătura)

09.03.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei TEHNICI DE PROTECŢIE ELECTROMAGNETICĂ

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. dr. ing. Hedeş Alexandru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Ş.l. dr. ing. Cornea Octavian









Tutoriat 4

Examin ri 8

Alte activit i














Competen e

profesionale8


40%.

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = %.


C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = %.



C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = %.

Competen e

transversale










protecţiei electromagnetice


Descrierea principalelor tipuri de interferenţe electromagnetice (EMI) şi a măsurilor de

protecţie electromagnetică.

Dezvoltarea abilităţilor de calcul de dimensionare şi proiectare a mijloacelor de protecţie

electromagnetică.

8. Conţinuturi


1. Noţiuni sintetice privind interferenţele electromagnetice şi mecanismele

de cuplaj

6 Prelegere clasică.

Expunere cu

videoproiector. Unde 2. Protecţia echipamentelor electrice împotriva supratensiunilor 4

3. Protecţia structurilor împotriva descărcărilor atmosferice 6


4. Ecrane electromagnetice 6 este cazul, dezvoltarea

subiectului sau a




5. Aspecte privind efectele câmpului electromagnetic asupra

organismelor vii.

4

6. Standarde prvind protecţia electromagnetică 2

7.

8.

9..

10..

11..

12.

13.

14..

Bibliografie9

1. Gh. Hortopan, Principii şi tehnici de Compatibilitate Electromagnetică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2005. 2. V. Titihăzan, Impactul relor electrice asupra mediului şi aspecte CEM, Ed. AGIR Bucureşti, 2000.






2. Studiul supratensiunilor de comutaţie în circuite electrice de joasă tensiune

2

3. Studiul dispozitivelor de protecţie la supratensiuni 2

4. Dimensionarea instalaţiei de paratrăznet pentru o clădire. 4

5. Modelarea şi simularea filtrelor şi ecranelor electrice 4

6

7.

Bibliografie11

1. A. Hedeş, Referate de laborator Tehnici de protecţie electromagnetică, postate pe Internet.


9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Obiectivele disciplinei asigură pregătirea esenţială în domeniul cunoaşterii şi aplicării principalelor măsuri de protecţie

electromagnetică.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs








60%








P:

Pr:



parcurs


(semnătura)


(semnătura)

26.05.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.05.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei

TEHNICI MODERNE DE COMUTAŢIE ÎN ELECTRONICA DE PUTERE

2.2 Titularul activit ilor de curs Prof.dr.ing. Nicolae Muntean

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 s.l. dr.ing. Octavian Cornea



3.1 Num r de ore pe s pt mân 5,5 , din care: 3.2 curs 2,5 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 3






Tutoriat 5

Examin ri 5

Alte activit i






4.1 de curriculum Circuite de c.c. si c. a., dipozitive electronice active si pasive, masurarea marimilor

electrice, calcul numeric

4.2 de competen e Cunostinte fundamentale de matematica si fizica, electrotehnica, operarea cu concepte

fundamentale din stiinta informatiei si calculatoare, masurari electrice


5.1 de desf urare a cursului Cursul se bazeaza pe utilizarea ICT (Information and communication technology)

5.2 de desf urare a activit ilor practice Activitatile practice sunt sustinute de standuri de laborator specializate. Disciplina are in

continut si proiectarea si executia unui model experimental de convertor static cu PWM


Competen e

profesionale8


electrice = 10%;






C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat =10%

Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Aplicarea adecvata a cunostintelor fundamentale de fizica în domeniul ingineriei electrice;

7.2 Obiectivele specifice Analiza,modelarea,simularea si proiectarea sistemelor cu electronica de putere.

8. Conţinuturi


Comutatia dispozitivelor electronice de putere 4 Prezentare interactiva

sustinuta cu mijloace

ICT

Comanda prin PWM in convertoarele statice, modelarea convertoarelor statice

7

Comanda si controlul convertoarelor de c.c. cu PWM 6


Comanda si controlul invertoarelor autonome cu PWM 7

Modelarea convertoarelor statice 3

Corectia pasiva si activa a FP 4

Aplicaţii industriale ale convertoarelor statice 4

Bibliografie9

1. 1. N. Muntean, Convertoare statice, Editura POLITEHNICA, Timişoara, 1998

2. N. Mohan, T. M. Undelund, W. P. Robbins, Power Electronics, John Wiley & Sons, NY, 2003

3. S. Bacha, I. Munteanu, A. I. Bratcu , Power electronic converters modeling and control, SPRINGER-Verlag, 2014 4. N. Muntean, Note de curs in format electronic


1. Laborator 28 Abordare analitica, prin

simulare numerica si

experimental ale

structurilor de

convertoare si sistemelor

de comanda prezentate

la curs

2.

3. .

4.

5. Proiect 14 Tema cu realizare

practica

Bibliografie11

1. N. Mohan, T. M. Undelund, W. P. Robbins, Power Electronics, Editura „John Wiley & Sons”, NY, 2003;




Disciplina abordeaza structuri de convertoare statice cu grad mare de aplicabilitate in actionari electrice, sisteme automotive si

energii regenerabile, fiind corelata cu cerintele mediului economic si sincronizata cu noutatile din domeniu, atat din punct de vedere

teoretic cat si aplicativ.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Insusirea elementelor

descriptive si capabilitatea de

intelegere ale fenomenelor si

aplicatiilor din domeniu

Examen oral, cu 30% teorie si 70% aplicatie 60%


L: Testarea abilitatilor de

privind controlul, modelarea si

functionarea convertoarelor

statice cu PWM

Teste practice 20%

P: aproiectarea si realizarea

practica a unui model de

convertor static cu PWM si

control integrat

20%

Pr:


Insusirea cunostintelor privind mijloacele de comanda si control a convertoarelor statice cu PWM, scheme si configuratii de baza


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei TRACŢIUNE ELECTRICĂ ŞI VEHICULE HIBRIDE

2.2 Titularul activit ilor de curs Asist. dr. ing. Ancuți Mihaela Codruța










Tutoriat 4

Examin ri 8

Alte activit i





4.1 de curriculum Circuite electrice si magnetice, câmpuri magnetice.

4.2 de competen e




5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator de mașini electrice


Competen e

profesionale8


10%.







Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Dobândirea de competențe in domeniul proiectării și exploatării sistemelor moderne de

tracţiune electrică și pe autovehicule hibride, convenţionale şi neconvenţionale.


Descrierea principalelor tipuri de mașini electrice şi îndeosebi a maşinilor speciale folosite

în tracţiune electrică și pe autovehicule hibride.

Exploatarea tehnicilor performante de comandă şi reglare a vehiculelor moderne utilizând

electronica de putere.

8. Conţinuturi


1. Elemente structurale de bază a vehiculelor cu tracţiune. 2 Prelegere clasică.

Expunere cu



subiectului sau a


2. Dinamica sistemelor de tracţiune electrică. Ecuaţia fundamentală a

mişcării vehiculelor electromotoare. Forţele de rezistenţă la

înaintarea vehiculelor.

2

3. Dinamica sistemelor de tracţiune electrică. Fenomenul de aderenţă.

Caracteristicile de tracțiune și de frânare ale vehiculelor

2


electromotoare. utilizând creta pe tablă.

Discuţii interactive. 4. Sisteme moderne de tracţiune electric feroviară de mare viteză cu

aderenţă la cale. Trenuri de mare viteză cu pernă magnetică şi fără

aderenţă la cale.

2

5. Sisteme de tracţiune electric urbană - Scheme tipice de comandă şi

reglaj pentru troleibuze.

2

6. Sisteme de tracţiune electric urbană – Principii şi variante de tramvaie

şi metrouri clasice şi moderne.

2

7. Sistem de reglare a regimului de mers la vehicule acţionate cu

motoare de c.c.

2

8. Motoare de inducție, configurațiile lor și optimizarea acestora pentru

vehicule hibride.

2

9. Motoare sincrone cu magneți permanenți, configurațiile lor și

optimizarea acestora pentru vehicule hibride.

2

10. Motoare sincrone cu magneți permanenți, configurațiile lor și

optimizarea acestora pentru vehicule hibride.

2

11. Motoare sincrone cu magneți permanenți, controlul lor și aplicații

pentru vehicule hibride.

2

12. Dimensionarea elementelor de electronica de putere utilizate pentru

vehicule hibride Mașini electrice speciale utilizate în tracțiunea

electrică.

2

13. Surse de energie utilizate pe autovehiculele electrice si hibrid

electrice: baterii, super condensatoare și volanți de stocare a

energiei.

2

14. Dimensionarea elementelor de electronica de putere utilizate pentru

vehicule hibride.

2

Bibliografie9

1. Gh. Păpuşoiu, Tracţiunea electrică, Editura Politehnica, Timişoara, 1996. 2. V. Iancu, M. Rădulescu, Tracţiune electrică, I.P Cluj-Napoca, 1989. 3. V. Văzdăuţeanu, Tracţiune electrică, IP Timişoara, 19847.


1. Baterii de acumulatoare utilizate pe autovehicule. 2 Pregătirea lucrării de

laborator, realizare

montaj, realizare

experimente, prelucrarea

datelor experimentale,

concluzii.

2. Baterii de acumulatoare utilizate pe autovehicule. 2

3. Determinarea caracteristicilor de functionare a motoarelor electrice utilizate în tracțiune

2

4. Sistem de eliminare a patinării şi asigurarea reprinderii de şină a roţilor vehiculelor cu tracţiune electrică.

2


Rezolvarea de

probleme, teme de casă.

5. Sistem de reglare a vitezei vehiculelor echipate cu motor de c.c. serie şi punţi semicomandate.

2

6. Modalitati de control si reglaj al turatiei motoarelor electrice de tractiune.

2

7. Transportoare acţionate cu motoare electrice liniare asincrone. 2

Bibliografie11

1. I. Boldea, L. Tutelea, Electric Machines – Steady state, Transients and Design with Matlab, CRC Press, 2010.

2. D. Mihailescu, Locomotive si trenuri electrice cu motoare de tracțiune asincrone, EDP -R.A., Bucuresti, 1997.



Obiectivele disciplinei asigură ca planul de învăţământ să ofere cunoştinţele necesare privind utilizarea şi proiectarea unor

sisteme industriale înglobând în acestea elemente de noutate ştiinţifică şi tehnică.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs






Examen scris con inând 2 subiecte de teorie, 1

aplicație

60%







2Teste, Referate de laborator 40%

P:

Pr:


Cel puțin un subiect de examen, descrierea elementelor componente ale unui sistem de tracțiune, rezolvarea de probleme


specifice tematicii cursului.


(semnătura)


(semnătura)

26.05.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.05.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei SERVOMOTOARE ŞI CONTROLUL INTELIGENT AL MIŞCĂRII


2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist.drd. Marcus SVOBODA (l)



3.1 Num r de ore pe s pt mân 3 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/

proiect/practic

0/1/0/0






Tutoriat -

Examin ri 10

Alte activit i -













Competen e

profesionale8


electrice = 10 %;







Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente =3%;







7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principalelor sisteme automate de pozi ionare având în componen

servomotoare electrice


Aprecierea calit ii i performan elor func ionale ale sistemelor automate de pozi ionare prin

metode specifice;

Evaluarea i testarea performan elor unui servosistem prin simularea pe model;


evaluarea performan elor i monitorizarea sistemelor de ac ionare electric cu servomotoare;

Proiectarea unui sistem de reglare automat a unui servosistem de complexitate redus ,

utilizând software dedicat.

8. Conţinuturi



Elemente de structur ale sistemelor automate de pozi ionare;

Analiza sistemelor automate de pozi ionare

10 Interactiv

Servomotoare de c.c.; Servomotoare asincrone; Servomotoare

sincrone

10

Controlul mi c rii cu servomotoare electrice 8

Bibliografie9



2011;



Simularea dinamic a sistemelor automate de pozi ionare, lucr ri

practice cu aceste sisteme i miniproiecte de dimensionare a

diferitelor tipuri de servomotoare studiate în cadrul cursului.



Bibliografie11




3. M gureanu, R., Vasile, N. Servomotoare f r perii tip sincron, Editura Tehnic , Bucure ti, 1990



Disciplina abordeaz problemele ridicate de teoria, exploatarea i proiectarea servosistemelor electrice cu o larg r spândire în

industrie. Se examineaz sistemele automate de pozi ionare uzulale i în perspectiv , având în vedere cerin ele în cre tere ale

asocia iilor profesionale i angajatori privind performan ele ac ion rilor i a sevosistemelor cu tura ie reglabil .

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs



sistemele de ac ionare

electric



L: Executarea cu



pluridisciplinar



grupei.

50 %

P:

Pr:


Rezolvarea unei probleme teoretice din domeniul sistemelor automate de pozi ionare – prezentarea i modul de func ionare a

unui servosistem;

Rezolvarea unei probleme practice din domeniul sistemelor automate de pozi ionare – calculul parametrilor unui servosistem;

Realizarea unui montaj practic cu servomotoare de c.c. i c.a.


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………



(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


Alexandru Hede? A l e x a n d r u H e d e ô1Iö ˆ x¾AËó x¾AËó ö¸^J û1Lö à© Øó ”¶Ý

Date post:	19-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

FIŞA DISCIPLINEI...5.1 de desfurare a cursului Sala de curs dotată cu tablă şi videoproiector...

Documents