/\

Cl6mentine Beauvais

Ce-ar fi de-orn vedeq alt gdrm...

CU TilNE[N PAR;S

taducere din limba francezd. gi note de

ANCA IRINA IONESCU

iv,EPICA

Bucuregti,2019

1

D"o"r"." povestea lor nu se terrninase in locul potrivit,

la momenflrl potrivit,

deoarece sentimentele lor de atunci s-au irosit,

a fost scris, mi se pare, ca Evgheni gi Tatiana si se reintdlneasci

zece animutdrzu,sub pimint,

in M6t6or, linia 141 (violet-deschis), intr-o dimin eayd, de izrnd,.

Era noui fhr[ un sfert.

Cu ochii mingii; il vedem pe Evgheni, cochet, purt6nd

pantaloni din catifea nea;grl.,o cimagi Oxford bleu, incarouri, inchis[ cuminte Ia gi't;

o vest[ din tweed gri-antracit, o egar{b gri,

probabil din cagmir, cu franjuri la capete,

infXgurati o datd.,

de doul oriin jurul gitului - si deasupra, un chip

care se imblinzise

de la ultima lor intilnire incoace;

I Linia, 14 face parte din refeaua de metrou parniand.. Este supranumitiM6t6or, acronim pentru sintagma Mdtro Est-Ouest Rapide. (N. red.)

10 Cl4mentine Beauoais

un chip ale clrei trlsituri, de atunci,

igi descregiseri pulin scriitura.

Pirea mai pufin aspru

gi mai

ribd[tor.Mai elastic, mai moale.

Un chip lipsit de adolescenl[;

chipul unui tinirresemnat cu necazurile sale,

al unui tdndr care-a invilat sI a9tepte.

inchipuili-vl,Tatnnase gdndise la el chiar aseard,

.ceea ce ar putea fi o coincidenli uluitoare,

numai cr se gindea adl'i:i:l:;,, ci printre voi

existl unii ce se gdndesc

cdteodat[ la iubirile ratate

de acum doi, trei sau zece ani.

Suferinta nu-i mai asprd dupi zece ani,

regretul nu cregte obligatoriu

odati cu timpul

9i nu este

o investilie.

Nu-i nevoie si faci mereu caz de iubirea pierduti.

Dar pentru cei doi, ingiduili-misi fac o excepfie.

Privili cum tremurl de bucurie ci se revdd.

Privili-le pulin ochii...

CUTINE iN PARIS

- Evgheni, a trecut atdta timp! strigi Tatiana, actrigd desnrl

de buni.Iar el se agezdldngd ea, tocmai se eliberase un loc.

Pe geamul negru, care ii reflecta chipul, fruntea

lisase in urmi o pati de grisime

ca un mrc norlsor,

ca o gtampili intr-un pagaport.

Poate cineva dorise sI lase o urmi a trecerii sale prin mulpme.

Tatiana se vedea gi ea in geam, piezig, cdnd trenul

accelera mugind.

Se gtie ci pe linia 74 demarajele, virajele si frinirile sunt

neplicute. Nu pogi nici si stai in picioare, nici si discugi 9i nici

s'tr citegti. Dar metroul ne duce foarte repede, foarte departe;

acesta-i avantajul lui aparte.

Tatiana privea in continuare geamul care le reflecta

chipurile.

Evgheni strigl:

- Ce-ai mai fhcut in ultima vreme?

Nu gtiam c[ egti insXrcinati!

Nu era.

Cu toate astea, nu putea si-l contrazicd pe Evgheni, cici pe

hrrina ei din stofb groasi de lAni, Tatiana purta o insignienormi pe care, desenat, un cap nostim de bebelug anunla cu

litere de tipar, intr-o buli mare, albi:

BEBELUg LA BORD!

gi cu litere ceva mai mici, dedesubt: ,,Mulgumesc ci-mi oferigi

klcul dumneavoastri".

11

unui cilitor

I

12 Cldrnentine Beauoais

Agadar era logic ca Evgheni

(pe care concluzia tras[ despre sarcina ei il tulbura 9i care, de

aItfel, era surprins

ci se simfea atit de mihnit)

si deducl faptul c[ era insircinati.

Exista o explicalie, care nu putea fi oferiti imediat:

deoarece locurile libere erau rare

in metroul parinan,intre opt

gi nou[ dimineafa,

Tatranacumpirase acum cdteva luni, dintr-un foc,

acest minunat instrument

care-i elibera de indati un loc.

Era incdntatd,vdzdnd cum pasagerii, amabili,

se ridicau imediat ce vedeau insigna,

sirind de pe locurile lor

de parci scaunele ar fi ars fundul tuturor.

Le mullumea politicos,

cu un zimbet suav de Madoni.

$i, pentru cd starea ei nu era un secret,

incepeau imediat conversagii in gura mare,

despre prenume,

anestezie

scutece,

nastefe,

cre9e,

peridurall,

aldptat

etc.

CU TINE IN PARIS

l,'rrscsc nevoiti si se informeze despre experienfele femeilor

pirrrvirlc,

ale parturientelor gi ale tinerelor mame,

sX niscoceasci o poveste verosimih,

cici adesea in metrou, la aceastd ord,

c[htoreau aceiagi pasageri.

Nu putea si spun[ intr-o zi

ci era in ^paftalunI

de sarcini gemelari,

a doua zi, ci pruncul suferea de sindrom Down,

insi ea gi sogul ei se hotirdseri si-1 pdstreze,

in ziua urmitoare si susfin[ c[ fhtul era o minune,

conceput dupn opt luni de fertiliziri in vitro 9i de ruglc:;ur:re,

iar in aJtl" zi si spund cd, era mamd-surogat

pentru un cuplu de gay;

irrsigrrir nu ar mai fi avut credibilitate, dacd. relatarca s-ar fist'lritttbat.

( lli.iu ca povestea ei si fie coerenti era pregul pentru un loc

t i lrcr irr fiecare zi, pdnd la primdvard,

t'lrrrtl putea si meargi, mult mai plicut,

crr lricir:leta pdnilla Biblioteca Nalionali.

- Cine-i tatil? intrebi Evgheni.

-Tatil? il cheaml Ludovic.

- Ludovic? il cunosc?

- Nu, cu siguranll nu,

ziseTatnna, care spusese un prenume oarecare.

Urmi o clipi de ticere.

13

i

14 Cldrnentine Beauaais'

ApoiTatiana ii fhcu un compliment galant - Dar cdt egti de

elegant!

- Mulpmesc! rispunse Evgheni.

Mi duc la inmormintarea bunicului meu.

- O! Grozav! fbcu Tatianz

care,grdbitd, nu procesase bine informagia.

Stapa urmitoare: Gare de Lyon.

La dreapta, de partea cealalti a peronului,

in spatele geamurilor mari, apiru o pidure tropicaln luxurianti.(Imi amintesc c5,

pe cdnd aveam unsprezece sau doisprezece ani,

voiam si vld cum se leginau acolo

imufe sau gerpi.)

U;ile se deschiserl 9i se anunliin trei limbi

cI aici pasagerii trebuiau s[ coboare pe peronul stdng.

Bajada por el lado izguierdo.r

(in perioada cind totul mi se pirea fabulos 9i nou,

mi intrebasem ciror extraterestri li se adresa

acest mesaj de neingeles.

,,ln caz ci sunt spanioli in metrou",

imi explicase tat^,

,,si gtie pe unde si coboare."

Nu gtiam ce sunt spaniolii.

1 Coborirea pe partea stingi (in sp., in original).

CUTINE iN PENTS 15

Mi-i imaginam lungi 9i cauciucafi,

din nu gtiu ce motiv.

Luni 9i luni de zile,

cAnd ne apropiam de stalia Gare de Lyon, pdndeam

cu inima fremitdnd, cu pumnii stringi,

ap arilia cre aturilor elas tice

care, ignorAnd indicagia vatmanului,

ar fi deschis uga pe partea cu jungla

9i s-ar fi ascuns printre frunzele de palmier.)

I)ar sI revenim la cS.ldtorii nogtri.

Amintirile 1or sunt mai importante decit ale mele.

Au si-gi spuni lucruri pe care nu reusesc sI le rosteasci.

$i atunci igi zic altele, degi astfel nu pot si ascundi^.

f vce u lramanta.

Apa se intdmpl[ cdnd ai stricat totul:

egti lag.

l)in fericire, o fiingi huntrici vorbegte in locul nostru.

- TU unde te ducil intreb[ Evgheni.

-LaBiblioteca Nalionali. Ca in fiecare dimineagi,

exact

la aceeagi or[... 9tii...I)ac[ mdine se-ntdmpli s[ ai acelagi traseu...

Se duce la cimitir!E;il firn?itd?

strigl in sinea ei Tatiana.

Din fericire,

16 Cldmentine Beauvais

Evgheni nu remarci gafa ei,

fiind ocupat si se intrebe

ce avea de fhcut mdine, la aceeagi or[.

- De ce te duci la biblioteci?

- Lucrezla teza rnea.

Sunt in ultimul an de doctorat.

- Serios? $i ce subiect are teza?

- Istoria artei. E despre Caillebotte.

Gustave Caillebotte.

Tatiana trecu apoi pe pilot automat;

Nu-lifoce griji, nimeni nu;tie cine-i Caillebotte...:

- Nu-f face griji, nimeni nu gtie cine-i Caillebotte.

E un artist din secolul al )CX-lea, pictor 9i coleclionar,

incadrat teoretic in curentul impresionist, dar inrealitate tablourile lui sunt mult mai precise, mai

clasice, intr-un fel - poate ai vilzut un tablou mai

celebru de-al lui: vedere asupra Parisului intr'o zi

ploioasl, clidiri in stil Haussmannl, in formi de provl,

un birbat 9i o femeie sub o umbreli ...

- $tiu,gtiu,

o intrerupse Evgheni.

$tiu foarte bine cine-i Caillebotte.

- A, perfect!

Atunci, gtii tot.

1 Georges-Eugdne Haussmann (1809-1891) a schimbat radical arhitecturaParisului. Clddirile proiectate de Haussmann respecti cerinle riguroase,

rezultatul fiind un ansamblu urbanistic armonios. (N. red.)

CUTINE iN PENTS fi

A t'e irs t[ declaragie a Tatianei sugera neintenf ionat

r'rl tttt crit cine gtie ceteza ei de doctorat.('u cl sil nu rlmdni cu aceasti impresie, se apuci. sl-i descrie,

cu numeroase detalii

care pot fi considerate inutile,

un fragment din al treilea capitoi a) tezei,

inc[ abia schilat,

care aborda redarea apei

in opera lui Caillebotte; Tatiana demonstra,

nu lipsitl de un geniu retoric rar,

cd. reprezentarea elementului lichidin tablourile lui

.ploaie, rdu,apd, menajeri -didea replica, in mod contestatar,

mizgllelilormai pistoase 9i mai spongioase ale

contemporanilor sli.

(liin<l termini de explicat, metroul ajunse repede, cu un muget

prclung, \

irr stafia Biblioteca,,Frangois Mitterand".

l')vghcni,la rindul lui, cobori din vagon.

- inmormintare ta e pe-aici? intreblTatiana,

cam lipsiti de tact.

- La cimitirul Kremlin-Bicdtre.

Mi duc pe jos pini acolo, am timp.

Urcarl,in ticere cu scara nrlantl;stingace, Tatiana stitea pe partea dreapti,

t:u piciorul drept in fafa celui sting,

J

18 Cldmentine Beaurtais

ca sa ascundi cI i se desirase un fir din dresuri

(la piciorul stdng).

Evgheni pirea ginditor.

Tatianz observi c[ pe fruntea lui apiruserd mici

riduri,pe care nu le avusese cdnd se vizuser[ ultima dati,

degi le-ar fi putut anticipa aparigia

din cauza incruntiturilorprin care el igi exprima cindva deztprobarez.

Fusese un adolescent morocinos,

plictisit la culme,

iat ea,prea ugor de mulgumit

9i prea visitoare.

Se intreb[ in treacit daci mai era indrlgostitl

- Ar fi drlgug si ne mai vedem,

spuse Evgheni, ajuns la jumltatea scirii mlante.

Aceasti fraz\, stdrni mii de intrebiri,

datTatizna nu adresi niciuna,

in schimb se concentrl asupra pericolelor ascensiunii pe scar[:

bragul ei stdng

o lua in sus,

tras de balustrada mai iute decdt treptele.

Avu grijn ca fularul si nu-i atdrne pe jos,

a9a incdt si n-o stranguleze cind ajungea la capitul scirii.(Vdzuse pe internet un filmule1 cu un astfel de accident.

Tipul murise.)

- imi dai numirul tiu de telefon? intrebi Evgheni-

CUTINE iN PRNTS 19

- Desigur, spuse ea.

Evgheni ii dndu un bip, ca ea sd aibi num5rul lui.

Ea il avea deja.

St: lrare ci Evgheni nu-l schimbase de zece ani.

St: pirre cd el nu-l plstrase pe al Tatianei.

Ce mai face Olga? intrebi moale Evgheni,

in timp ce-gi fhceau loc cu coatele, spre iegire.

l'l bine. Are doud fete.

Cool! O si fie verigoarele copilului tiu.'lirtirrna uitase pe moment de povestea cu insigna. Profit[ de

ot",r't.ie gi spuse adevirul:

- Stii, nu sunt inslrcinati. Am cumpirat insigna

pentru ca oamenii si-mi cedeze locul dimineafa,

in metrou.

Evgheni igi d[du capul pe spate si rise,

dar rdsul Ista-l surprinse, cici en mai mult decdt

rds;

lui Evgheni i se pdrea

ci el insugi era,

t rrrr s'i zicrttn ghiocel,

, r f Lrtrc de ochiul-boului,rrrr:r tlintre florile care stripung crusta albi a iernii

si respirl deodati aerul inghelat.

Era rdsul cuiva care, pin[ acum,

nu fusese intru totul viu.

Mi s-a pirut mie cI egti prea tdndrd pentru o asemenea

n's1rt,rr sabilitate.

- intotdeauna ne simfim prea tineri pentru

,,r ir'<: fcl de responsabilitate,

',1'r rst.' lhtiana.