FIŞ ţ ăţă UNIVERSITATEA SPIRU HARET e Socio-Umane · Studiul după manual, suport de curs,...

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea Științe Socio-Umane

1.3.Departamentul Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Design de presă 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 3 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 19 3.8 Total ore pe semestru 75 3.9 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere în sistemul mass-media (anul I), Introducere în ştiinţele sociale (anul I)Tehnici de redactare (anul

I), Evoluţia şi diversitatea mijloacelor de comunicare (anul I) 4.2 de competenţe Cunoaştere şi înţelegere: formarea unor deprinderi care să permită actualilor studenţi, viitorilor jurnalişti,

învăţarea principiilor, metodelor şi tehnicilor de realizare a unui produs: adaptarea unei forme la un fond de date. De la concept, la realizarea unei machete moderne pentru o publicaţie, sau pentru diverse produse media (pliante, broşuri etc.), disciplina va aborda problematica realizării unui design adaptat specificului.

Aplicare: produsele media contemporane se disting prin felul în care arată. Evoluţia acestui domeniu poate fi apreciată ca fiind schimbată radical. Dacă la începuturile ei presa apela doar la desenatori, astăzi latura creativă, de prezentarea şi dezvoltare a unui produs, nu mai reprezintă apanajul câtorva cunoscători. În toate trusturile media atunci când un nou produs este lansat, sau unul vechi este redesenat, o echipă lucrează la noul design.

Integrare: de la secretariatul de redacţie la designul de presă, saltul în domeniu s-a făcut în toate redacţiile din lume. Practic, nu există o echipă redacţională în care lucrurile referitoare la înfăţişarea publicaţiei să fie lăsate într-un plan îndepărtat. Conducerile redacţiilor apelează la diverşi specialişti care lucrează cu programe specializate. Directorul artistic, graficienii, secretarii de redacţie, operatorii de calculator specializaţi în realizarea paginilor speciale se află în faţa unei noi provocări: elaborarea unei noi forme-fond de prezentare a informaţiei.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

sala de seminar va fi dotată cu videoproiector

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2. Utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare (NTIC). C2.1. Identificarea şi înţelegerea teoriilor cu privire la gestiunea informaţiilor, comunicarea mediatică, sistemele media, dinamica acestora şi la efectele comunicării mediatice. C2.2. Identificarea particularităţilor utilizării specializate a diverselor tipuri media în comunicare. C2.3. Utilizarea tehnologiilor adecvate în realizarea şi comunicarea profesionalizată a diverselor produse de informare, cu respectarea dreptului publicului de a fi informat corect. C2.4. Utilizarea unor criterii şi metode standard de evaluare a calităţii şi limitelor folosirii diverselor tehnologii în cadrul unor acte concrete de informare şi comunicare C2.5. Realizarea de portofolii cu privire la dimensiunea mediatică a unui act de informare şi/sau comunicare profesionalizată.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1. Rezolvarea în mod realist – cu argumentare atât teoretică, cât si practică – a unor situaţii profesionale uzuale, în vederea soluţionarii eficiente şi deontologice a acestora CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipe multidisciplinare cu îndeplinirea anumitor sarcini pe paliere ierarhice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea unor deprinderi care să permită actualilor studenţi, viitorilor jurnalişti, învăţarea principiilor, metodelor

şi tehnicilor de realizare a unui design de presă adaptat produselor media. 7.2 Obiectivele specifice formarea capacităţii de a defini şi operaţionaliza anumite concepte specifice dommeniului;

înţelegerea diferitelor abordări şi metode în cadrul domeniului designului de presă; familiarizarea cu principalele tehnici de elaborare a unui produs media din perspectiva comunicării eficiente

realizate prin intermediul designului de presă. 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Designul de presă; un concept generat de evoluţia media prelegere, prezentare în Power Point Suportul de curs este distribuit studenţilor

pe cale electronică la debutul activităţii. 2. Principiile designului de presă; aplicarea creativă a acestora

prelegere, prezentare în Power Point Pentru a putea interacţiona, se recomandă parcurgerea suportului de curs

3. Elaborarea unui concept grafic (layout); determinări tehnologice prelegere, prezentare în Power Point Idem 4. Conceperea unei structuri pentru machetare şi punere în pagină prelegere, prezentare în Power Point Idem 5. Caracterele tipografice: clasificări, domenii, recomandări (text, titlu etc.) prelegere, prezentare în Power Point Idem 6. Paginile speciale în design-ul contemporan prelegere, prezentare în Power Point Idem 7. Conceperea şi elaborarea conceptului primei pagini prelegere, prezentare în Power Point Idem 8. Paginile de secțiune; elemente de identificare vizuală prelegere, prezentare în Power Point Idem 9. Culoarea – alegerea, descompunerea și personalizarea prelegere, prezentare în Power Point Idem 10. Integrarea fotografiilor în pagină prelegere, prezentare în Power Point Idem 11. Infografiile – un produs complex specific presei scrise prelegere, prezentare în Power Point Idem 12. Programe specifice utilizate în designul de presă prelegere, prezentare în Power Point Idem 13. Conceperea elementelor grafice repetitive prelegere, prezentare în Power Point Idem 14. Elaborearea ghidurilor de stil și utilizarea acestora prelegere, prezentare în Power Point Idem

Bibliografie a) obligatorie

Brenda, Jean, Clark, Consolidarea rolului designului la ziarele din România, Editura Brumar, Timișoara, Freedom House România, București, 1999. Brielmaier, Peter, Wolf, Eberhard, Ghid de tehnoredactare, Editura Polirom, Iași, 1999. Cojocariu, Gheorghe, Design de presă, Editura Fundației România de Mâine, Bucureșit, 2013. Guery, Louis, Précis de mise en page, CFPJ, 1995. Harrower, Tim, The Newspaper Designer’s Handbook, McGraw-Hill Higher Education, New York, 1988. Parker, Roger, Tehnoredactarea computerizată & Design pentru toţi, Teroa, Bucureşti, 1996.

b ) facultativă

Anciaux, Pierre, Les règles d’or de la communication écrite, La mise en page, CFPJ, 1992. Anderson Andy, Johnoson, Perspection, Inc., Adobe Photoshop CS, Editura Teora, Bucureşti, 2004. Bohle, Robert, Publication Design for Editors, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1990. Click, J.W., Baird, N., Russell, Magazine editing and production, Wm. C. Brown Company Publishers, Dubuque, Iowa, 1984. Craig, James., Production for the Graphic Designer, Watson Guptil Publication, New York, 1981. Davis, Frederic, John, Barry, Desktop publishing, design for efective communication, f.a. Nelson, Roy, Paul, The Design of Advertising, Wm. C. Brown Company Publishers, Dubuque, Iowa, 1977. Valion, Jean, Guide de la chaîne graphique, Ecole Supérieur Estienne des Arts et Industries Graphique, Paris, 1997. White, V. Jan, Designing for Magazines, R.R. Bower Company, New York, 1982. White, V. Jan, Graphic Design for Electronic Age, Xerox Press Book, Watson Guptil Publications, New York, 1988.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Elaborarea unui concept de design pentru o publicație aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Se prezintă studenţilor bibliografia specifică 2. Aplicarea creativă a principiile designului de presă pentru o anume

publicație aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Se recomandă parcurgerea bibliografiei

obligatorii specifice 3. Realizarea unui concept grafic pentru o publicație existentă aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 4. Elaborarea unei machete pentru o pagină specială aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 5. Alegerea unor fonturi (caractere) pentru o revistă aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 6. Realizarea unei paginil speciale aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 7. Elaborarea unui concept de primă pagină aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 8. Realizarea unui concept pentru paginile de secţiune aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 9. Personalizarea culorilor aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem

10. Selectarea unor fotografii, grafice şi facsimile pentru o pagină specială aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 11. Alegerea datelor și informaţiilor pentru realizarea unei infografii aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 12. Elaboraţi un design pentru un pliant de promovare a unui produs aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 13. Realizaţi un concept grafic repetitiv aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 14. Propuneţi o structură pentru ghidurile de stil aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminar Referat 10%

Promovarea verificării pe parcurs Test 10% 10.6 Standard minim de performanţă

Referat; Evaluare pe parcurs.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea “Spiru Haret” 1.2.Facultatea Științe Socio-Umane 1.3.Departamentul Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Ştiinţe ale comunicării 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Jurnalism 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Modele ale presei occidentale 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.6. Semestrul V 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 33 din care: 3.5 curs 22 3.6 seminar/laborator 11 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 67 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Istoria presei 4.2 de competenţe Utilizarea curentă a conceptelor, cunoştinţelor şi problemelor învăţate 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Internet, cărţi, reviste, ziare 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Internet, cărţi, reviste, ziare

6. Competenţele specifice accumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Dezvoltarea abilitatilor de identificare a continuturilor specifice presei occidentale

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Comunicarea interpersonala; capacitatea de a prelua responsabilitati; realizarea autonoma a unei sarcini de studiu Transferul informatiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare; Crearea competenţelor culturale necesare integrării şi evoluţiei viitoare a studentului; Relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală, asumarea de roluri specifice; Aptitudini şi competenţe de exprimare culturală;

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea modelelor si a continuturilor promovate de presa occidentala, cu accentul asupra publicatiilor de

limba engleza. 7.2 Obiectivele specifice Formarea deprinderii de a identifica diverse modele culturale si de a analiza reflectarea acestora in presa

culturilor respective. Crearea unor abilităţi specifice jurnalistului: formarea unei viziuni proprii, delimitarea faţă de anumite atitudini, conturarea unor ierarhii valorice individuale etc.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Orient/Occident: Modele culturale Prelegeri; analiză de text; studii de caz;

dezbateri. Se utilizează texte din publicatiile occidentale online sau tiparite

2. Aparitia presei în Statele Unite și Marea Britanie – Emergența unui nou domeniu cultural

Prelegeri; analiză de text; studii de caz; dezbateri.

Idem

3. Presa ca metodă ritualică integratoare în societățile occidentale Prelegeri; analiză de text; studii de caz; dezbateri.

Idem

4. Funcția presei în societatea americană Prelegeri; analiză de text; studii de caz; dezbateri.

Idem

5. Multiculturalismul în presa Statelor Unite Prelegeri; analiză de text; studii de caz; dezbateri.

Idem

6. Presa – o componentă Pop Culture în Statele Unite și Regatul Unit Prelegeri; analiză de text; studii de caz; dezbateri.

Idem

7. Presa tipărită și presa digitală în Occident – Competiție și complementaritate


Idem

8. Occidentalizarea/Americanizarea la nivelul societăților neoccidentale prin exportul de produse media

Prelegeri; analiză de text; studii de caz; dezbateri

Idem

9. Problema obiectivității în istoria presei americane Prelegeri; analiză de text; studii de caz; dezbateri

Idem

10. Roluri ale presei occidentale în conturarea lumii politice; rolul formator al presei occidentale în evoluția evenimentelor politice: jurnalistul ca narator


Idem

11. Roluri ale presei occidentale în conturarea lumii politice; rolul formator al presei occidentale în evoluția evenimentelor politice: jurnalistul ca vizionar


Idem

Bibliografie: Obligatorie: James Curran, Myung-Jin Park Eds. De-Westernizing Media Studies. London: Routledge, 2000. Nick Couldry, Media Rituals: A Critical Approach. New York : Routledge, 2013. Kathleen Hall Jamieson, Paul Waldman. The Press Effect: Politicians, Journalists, and the Stories That Shape the Political World. New York: Oxford University Press, 2013. Shannon E. Martin, David A. Copeland Eds. The Function of Newspapers in Society: A Global Perspective. Westport, CT.: Praeger, 2003. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Orient/Occident: Modele culturale Analiză de text; studii de caz; dezbateri;

referate. Se recomandă bibliografia.

2. Aparitia presei în Statele Unite și Marea Britanie – Emergența unui nou domeniu cultural

Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate.

Se recomandă bibliografia.

3. Presa ca metodă ritualică integratoare în societățile occidentale Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate. Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate.

Idem

4. Funcția presei în societatea americană

5. Multiculturalismul în presa Statelor Unite Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate.

Idem

6. Presa – o componentă Pop Culture în Statele Unite și Regatul Unit Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate.

Idem

7. Presa tipărită și presa digitală în Occident – Competiție și complementaritate

Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate. Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate. Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate. Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate. Analiză de text; studii de caz; dezbateri; referate.

Idem Idem Idem Idem Idem

8. Occidentalizarea/Americanizarea la nivelul societăților neoccidentale prin exportul de produse media 9. Problema obiectivității în istoria presei americane 10. Roluri ale presei occidentale în conturarea lumii politice; rolul formator al presei occidentale în evoluția evenimentelor politice: jurnalistul ca narator 11. Roluri ale presei occidentale în conturarea lumii politice; rolul formator al presei occidentale în evoluția evenimentelor politice: jurnalistul ca vizionar

Bibliografie:

Publicații online Michael Schudson. Discovering the News: A Social History of American Newspapers. New York: Basic Books, 1978. Sally M. Miller – Editor. The Ethnic Press in the United States: A Historical Analysis and Handbook. New York: Greenwood Press, 1987. Shannon E. Martin, Kathleen A. Hansen. Newspapers of Record in a Digital Age: From Hot Type to Hot Link. Westport, CT: Praeger Publishers, 1998.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a comunica în diferite registre, de a avea abilităţi în comunicare. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final/Proiect 80%

10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminar Referat 10% Promovarea verificării pe parcurs Test 10%

10.6 Standard minim de performanţă Referate, proiecte; Evaluare pe parcurs. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Presa de gen 2.2.Codul disciplinei SSU/JUR/3204 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 64 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în Sali cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în Sali cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1.1. Definirea principalelor concepte specifice domeniului, utilizarea lor si a terminologiei de specialitate în situatii multiple. C1.2. Explicarea conceptuala a situatiilor de comunicare si a problemelor de specialitate din domeniu.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1. Rezolvarea în mod realist – cu argumentare atât teoretica, cât si practica – a unor situatii profesionale uzuale, în vederea solutionarii eficiente si deontologice a acestora.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea domeniului presei de gen într-o epocă a multiculturalismului, înţelegerea aspectelor teoretice

care definesc şi caracterizează conceptul de gen, înţelegerea şi abilitatea de a interpreta scopul, structura şi componenţa produselor presei de gen în diferite culturi.

7.2 Obiectivele specifice Asimilarea conceptelor fundamentale şi a unor definiţii explicative care au valoare în studiul presei de gen; formarea gândirii critice, interpretative, precum şi a responsabilităţii faţă de procesul de definire a specificului presei de gen.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Genul. Definiri conceptuale. Prelegere, dezbatere, analiză de material

scris şi video.

2. Introducere în studiile de gen, teoria feministă. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

3. Stereotipul de gen în mass-media – feminitatea. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

4. Stereotipul de gen în mass-media – masculinitatea. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

5. Stereotipul de gen în mass-media – sexualitatea. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

6. Aspecte etice ale imaginii de gen în jurnalism, discriminare şi responsabilitate socială.

Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

7. Corporalitate în mass-media. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

8. Imaginea dizabilităţii în mass-media. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

9. Diferenţa de gen în presă. Cum scriu femeile Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

10. 9. Diferenţa de gen în presă. Cum scriu bărbaţii Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

11. Studii de caz 1. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.




Bibliografie Laura Grunberg (coord.), Mass media despre sexe. Aspecte privind stereotipurile de gen în mass media din România, Ed.Tritonic, Bucureşti, 2005. Clifford G. Christians, Mark Fackler, Kim B. Rotzoll, Kathy B. McKee, Etica mass-media. Studii de caz, Polirom, Iaşi, 2001. Ioana Borza, Laura Grunberg (coord.), Theodora-Eliza Văcărescu, Cartea neagră a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în România, Editura AnA, Bucureşti, 2006. Mihaela Miroiu, Nepreţuitele femei, Ed. Polirom, 2006 Mihaela Miroiu, Lexicon feminist, Ed. Polirom, 2002.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Genul. Definiri conceptuale. Studii de caz 2. Introducere în studiile de gen, teoria feministă. Studii de caz 3. Stereotipul de gen în mass-media – feminitatea. Studii de caz 4. Stereotipul de gen în mass-media – masculinitatea. Studii de caz 5. Stereotipul de gen în mass-media – sexualitatea. Studii de caz 6. Aspecte etice ale imaginii de gen în jurnalism, discriminare şi responsabilitate socială.

Studii de caz

7. Corporalitate în mass-media. Studii de caz 8. Imaginea dizabilităţii în mass-media. Studii de caz 9. Diferenţa de gen în presă. Cum scriu femeile Studii de caz 10. 9. Diferenţa de gen în presă. Cum scriu bărbaţii Studii de caz 11. Studii de caz 1. Studii de caz 12. Studii de caz 2. Studii de caz 13. Studii de caz 3. Studii de caz 14. Studii de caz 4. Studii de caz Bibliografie Laura Grunberg (coord.), Mass media despre sexe. Aspecte privind stereotipurile de gen în mass media din România, Ed.Tritonic, Bucureşti, 2005. Clifford G. Christians, Mark Fackler, Kim B. Rotzoll, Kathy B. McKee, Etica mass-media. Studii de caz, Polirom, Iaşi, 2001. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs 10%

Verificare pe parcurs 10% 10.6 Standard minim de performanţă Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Mass-media şi cultura populară 2.2.Codul disciplinei SSU/JUR/2117 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 44 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în Sali cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în Sali cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2. Utilizarea noilor tehnologii de informare si comunicare (NTIC). C2.1. Identificarea si întelegerea teoriilor cu privire la gestiunea informatiilor, comunicarea mediatica, sistemele media, dinamica acestora si la efectele comunicării mediatice C2.2. Identificarea particularitatilor utilizarii specializate a diverselor tipuri media în comunicare

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1. Rezolvarea în mod realist – cu argumentare atât teoretica, cât si practica – a unor situatii profesionale uzuale, în vederea solutionarii eficiente si deontologice a acestora. CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesionala în scopul insertiei si a adaptarii la cerintele pietei muncii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea domeniului studiilor culturale, popart şi studiilor de film-divertisment. 7.2 Obiectivele specifice Asimilarea unor concepte fundamentale şi a unor definiţii explicative care au valoare în

domeniul jurnalistic în general şi în cel al studiului culturii pop în special. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în studiile culturale. Prelegere, dezbatere, analiză de material

scris şi video.

2. Popart. Andy Warhol. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

3. Introducere în postmodernism. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

4. Postmodernismul în artă şi arhitectură. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

5. Filmul postmodern. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

6. Introducere în cultura diverstimentului post-postmodern. Prelegere, dezbatere, analiză de material

scris şi video. 7. Teoriile puterii, idelogiile şi submisivitatea în cultura populară. Prelegere, dezbatere, analiză de material

scris şi video.

8. Politica instituţiilor culturale. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

9. Discursul cinematografic în filmul popular american. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

10. Identitate-individualitate în construcţia personajului de film. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

11. Ideologiile desenului animat. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

12. Documentarele tip mock şi teoria conspiraţiei în America. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

11. Strategii de manipulare a spectatorului. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

12. Teoriile corpului – construcţia identităţii. Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

Bibliografie Grigorescu, Dan. Pop art, Ed. Meridiane, 1975. Constantinescu, Mihaela. Post-postmodernismul : cultura divertismentului, Ed. Univers Enciclopedic, 2001. Baudrillard, Jean. Societatea de consum : mituri şi structuri, ed. Comunicare, 2008. Le Breton, David. Antropologia corpului şi modernitatea, Ed. Cartier, 2009. Călinescu, Matei. Cinci feţe ale modernităţii, Ed. Polirom, 2005. Hutcheon, Linda. Condiţia postmodernă, Ed. Univers, 2002.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în studiile culturale. Studii de caz 2. Popart. Andy Warhol. Studii de caz 3. Introducere în postmodernism. Studii de caz 4. Postmodernismul în artă şi arhitectură. Studii de caz 5. Filmul postmodern. Studii de caz 6. Introducere în cultura diverstimentului post-postmodern. Studii de caz 7. Teoriile puterii, idelogiile şi submisivitatea în cultura populară. Studii de caz 8. Politica instituţiilor culturale. Studii de caz 9. Discursul cinematografic în filmul popular american. Studii de caz 10. Identitate-individualitate în construcţia personajului de film. Studii de caz 11. Ideologiile desenului animat. Studii de caz 12. Documentarele tip mock şi teoria conspiraţiei în America. Studii de caz 11. Strategii de manipulare a spectatorului. Studii de caz 12. Teoriile corpului – construcţia identităţii. Studii de caz Bibliografie Constantinescu, Mihaela. Post-postmodernismul : cultura divertismentului, Ed. Univers Enciclopedic, 2001. Baudrillard, Jean. Societatea de consum : mituri şi structuri, ed. Comunicare, 2008. Le Breton, David. Antropologia corpului şi modernitatea, Ed. Cartier, 2009. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs 10%

Verificare pe parcurs 10% 10.6 Standard minim de performanţă Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3. Domeniul de studii universitare de licenţă ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.4. Programul de studii universitare de licenţă JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Interviul - artă şi tehnică 2.2.Codul disciplinei FSSU 3118 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 5 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 27 3.8 Total ore pe semestru 75 3.9 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoaşterea cursurilor de Tehnici de lucru în presa scrisă (cod FJSC 1112) şi Mass-media şi cultura (cod FJSC 2220) 4.2 de competenţe Cunoaşterea terminologiei generale specifice în redactarea textelor de presă scrisă

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sala să fie dotată cu aparatura de specialitate necesară (video-proiector, ecran, Internet, laptop) 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala să fie dotată cu aparatura de specialitate necesară (video-proiector, ecran, Internet, laptop) 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C6.1. Aplicarea conceptelor de baza pentru productia unei sectiuni / pagini tematice pentru o publicatie sau a unei emisiuni conform normelor profesionale C6.2. Elaborarea unor obiective redactionale consistente cu profilul publicului-tinta C6.3. Valorificarea cunostintelor teoretice si metodologice în vederea productiei unei sectiunii tematice pentru orice produs media (respectând caracteristicile canalului de transmitere) C6.4. Evaluarea unei structuri de rubrici, grile de programe în functie de conceptele de baza privind integrarea unui produs într-o structura de pachet informational C6.5. Prezentarea publicatiei sau emisiunii elaborate

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesionala în scopul insertiei si a adaptarii la cerintele pietei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea chestiunilor esenţiale ale problematicii disciplinei, clarificarea principalelor orientări tematice, întărirea unor

cunoştinţe, cu deosebire în ceea ce priveşte textele de referinţă în presa specializată 7.2 Obiectivele specifice Iniţierea studenţilor în conştientizarea necesităţii cunoaşterii impactului genului publicistic studiat, atât ca tehnică de

realizare, cât şi prin însuşirea lucrărilor de referinţă ale genului 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Părţile. Interlocutorii. Realizatorul-autor. Intervievatul. Exemple de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz,

dezbateri Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

2. Rolul interviului. Interviuri şi autori de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri

Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

3. Tipologiile interviului. Formă şi conţinut. Interviuri şi autori de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri


4. Tipologiile interviului. Vehicul media, apropiere şi atitudine. Interviuri şi autori de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri


5. Pregătirea interviului. Interviuri şi autori de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri


6. Uneltele autorului-reporter. Interviuri şi autori de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri


7. Realizarea interviului. Parteneriatul interlocutorilor. Interviuri şi autori de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri


8. Realizarea interviului. Întrebarea. Chestionarul. Interviuri şi autori de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz, Se recomandă parcurgerea

dezbateri bibliografiei obligatorii specifice9. Realizarea interviului. Performanţă şi eroare. Interviuri şi autori de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz,

dezbateri Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

10. Redactarea interviului. Interviuri şi autori de referinţă Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri


11. Mari interviuri, lucrări esenţiale: Felix Aderca, Ion Biberi Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri


12. Mari interviuri, lucrări esenţiale: Adrian Păunescu, Marius Tucă Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri


Bibliografie Obligatorie:

Felix Aderca - Mărturia unei generaţii, Editura S. Ciornei, Bucureşti, 1929 şi Editura Hasefer, Bucureşti, 2003 Ion Biberi - Lumea de mâine, Editura Forum, Bucureşti, 1945 Adrian Păunescu - Sub semnul întrebării (ediţia a II-a, adăugită), Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1979 Marius Tucă - Verde-n faţă, Editura Polirom, Iaşi, 2005 Andrei, Păunescu, Jurnalism tematic, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006

Facultativă:

Marius Tucă – Milionarii de la miezul nopţii, Editura Machiavelli, Bucureşti, 2001 Andrei Păunescu - Calendarul unui vulcan (Supravieţuirea lui Adrian Păunescu vol. 1), Editura Păunescu, Bucureşti, 1997 Andrei Păunescu – Lumea rabatabilă, Fundaţia Constantin, Bucureşti, 2001 George Arion – Interviuri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1979 George Arion – Interviuri (vol 2), Editura Albatros, Bucureşti, 1982 Iolanda Malamen – Scris şi de scris (4 volume), Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2007 C. Stănescu – Interviuri din tranziţie, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996 Clara Mărgineanu – Poveşti, semnificaţii, armonii (un eşantion din România noastră), Editura Semne, Bucureşti, 2013 Profira Sadoveanu, Domniile lor domnii şi doamnele, 1937 (interviuri cu N. Iorga, Cella Delavrancea, Demostene Botez, Liviu Rebreanu, Henriette Yvonne Stahl, Georgescu, Ion Minulescu, Lucia Sturdza Bulandra, Cezar Petrescu, N. Tonitza, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, G. Călinescu, G. Ibrăileanu etc) Hangiu, Dicţionarul Presei Literare Româneşti (1790 - 1990 şi actualizări până în 1995), Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996

Periodice Revista Opinia naţională, octombrie 2000 (Andrei Păunescu, interviuri cu Şerban Brădişteanu şi Irinel Popescu) Revista Totuşi iubirea (1991-1997), interviuri realizate de Adrian Păunescu şi Andrei Păunescu (cu Nicu Ceauşescu, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Al. Bârlădeanu etc) Revista Flacăra lui Adrian Păunescu (2001-2013), interviuri realizate de Andrei Păunescu cu Ilie Năstase, Victor Socaciu, Adrian Porumboiu, Victor Stănculescu, Ştefan Andrei, Florin Călinescu, Napoleon Săvescu, Horaţiu Mălăele, Nicolae Dobrin, Sergiu Nicolaescu etc) 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Interlocutorii. Realizatorul-autor. Intervievatul. Exemple de referinţă analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi, bibliografie 2. Multiplul rol al interviului. Interviuri şi autori de referinţă analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 3. Formă şi conţinut. Tipologii. Interviuri şi autori de referinţă analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 4. Vehicul media, apropiere şi atitudine. Interviuri şi autori de referinţă analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 5. Artă și tehnică în pregătirea interviului. Interviuri şi autori de referinţă analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 6. Tehnicile autorului-reporter. Interviuri şi autori de referinţă analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 7. Artă și tehnică în realizarea interviului. Parteneriatul interlocutorilor analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 8. Artă și tehnică în realizarea interviului. Întrebarea. Chestionarul analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 9. Artă și tehnică în realizarea interviului. Performanţă şi eroare. Interviuri şi autori de referinţă analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 10. Artă și tehnică în redactarea interviului. Interviuri şi autori de referinţă analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 11. Felix Aderca, Ion Biberi - opere esenţiale analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie 12. Adrian Păunescu, Marius Tucă - opere esențiale analiză de text; studii de caz; dezbateri. Suport de curs şi bibliografie Bibliografie

Adrian Păunescu - Sub semnul întrebării, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1971 Vasile Netea – Interviuri din literatura română, Editura Junimea, Iaşi, 1983 Felix Aderca - Mărturia unei generaţii, Editura S. Ciornei, Bucureşti, 1929 şi Editura Hasefer, Bucureşti, 2003 Ion Biberi - Lumea de mâine, Editura Forum, Bucureşti, 1945 Adrian Păunescu - Sub semnul întrebării (ediţia a II-a, adăugită), Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1979

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Adaptarea programelor şi a planului de studiu la realităţile pieţei muncii • Realizarea de legături cu specialiştii din domeniu, prin întâlniri, invitaţia de a participa la cursuri şi seminarii, prezenţa studenţilor în redacţii, edituri 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminar Referat (proiect) 10%

Promovarea verificării pe parcurs Test 10% 10.6 Standard minim de performanţă

Referat; Evaluare pe parcurs Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura şefului de departament,

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Limbajul cinematografic 2.2.Titularul activităţilor de curs 2.3.Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu II 2.5Semestrul V 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7Regimul disciplinei A 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 27 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe


sala de curs va fi dotată cu videoproiector


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1: Identificarea şi utilizarea limbajului, metodologiilor şi cunoştinţelor de specialitate din domeniul ştiintelor comunicării

C3: Descrierea tipurilor diferite de audienţă / public implicate în comunicare

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

-

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Înţelegerea specificului imaginii în raport cu textul şi a imaginii în raport cu imaginea filmată

Familiarizarea studenţilor cu elementele fundamentale ale limbajului imaginii filmate

Prezentarea unor personalităţi care au creat tipare de editare în cadrul limbajului cinematografic 7.2 Obiectivele specifice Descrierea principalelor posibilităţi expresive ale aparatului de filmat

Înţelegerea rolului montajului în cadrul producţiei cinematografice

Familiarizarea studenţilor cu marile capodopere ale cinematografiei universale din perspectiva inovaţiei în cadrul comunicării cinematografice

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Premisele apariţiei limbajului cinematografic prelegere, prezentare în Power Point Suportul de curs este distribuit studenţilor pe

cale electronică la debutul activităţii. 2. Filmul mut şi dezvoltarea sintaxei şi semanticii limbajului cinematografic prelegere, prezentare în Power Point Se recomandă studenţilor parcurgerea

prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

3. Stilul clasic al limbajului cinematografic hollywoodian prelegere, prezentare în Power Point Idem 4. Limbajul cinematografic ca experiment prelegere, prezentare în Power Point Idem 5. Filmul ca mijloc de propagandă prelegere, prezentare în Power Point Idem 6. Începuturile filmului documentar prelegere, prezentare în Power Point Idem 7. Neorealismul italian şi revoluţionarea limbajului cinematografic prelegere, prezentare în Power Point Idem 8. Noul cinema şi noul limbaj filmic prelegere, prezentare în Power Point Idem 9. Genurile filmului documentar prelegere, prezentare în Power Point Idem 10. Specificitatea filmului documentar prelegere, prezentare în Power Point Idem 11. Limbajul cinematografic în epoca digitală prelegere, prezentare în Power Point Idem 12. Conceptul de hypercinema şi ultima vârstă a cinematografului prelegere, prezentare în Power Point Idem Bibliografie Bibliografie obligatorie:

Andrei Gorzo (2012), Lucruri care nu pot fi spuse altfel. Bucureşţi, Humanitas.

Bill Nichols (2001), Introduction to Documentary, Bloomington & Indianapolis, Indiana University Press..

Cristian Tudor Popescu (2011), Filmul surd în România mută, Iaşi, Polirom.

Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu, coord. (2011), Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu, Iaşi, Polirom.

Gilles Lipovetsky, Jean Serroy (2008), Ecranul global, trad. Mihai Ungurean, Iaşi, Polirom.

Kristin Thompson, David Bordwell (2003), Film History. An Introduction, New York, McGraw-Hill.

Patricia Aufderheide (2007), Documentary Film. A Very Short Introduction, New York, Oxford University Press..

Bibliografie facultativă:

Barry Salt (1983), Film Style and Technology : History and Analysis, Londra, Starword.

Marilena Ilieşiu (2013), Povestea poveştii în filmul românesc (1912-2012), Iaşi, Polirom.

Maxine Baker (2006), Documentary in the Digital Age, Focal Press..

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Discursul cinematografic timpuriu – între artă şi divertisment aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Se prezintă studenţilor bibliografia specifică 2. D.W. Griffith şi valorificarea cinematografică a montajului în paralel aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Se recomandă parcurgerea bibliografiei

obligatorii specifice 3. Montajul ideologic şi Şcoala sovietică de cinema aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 4. Expresionismul german aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 5. Neorealismul italian aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 6. Realism vs. expresionism în limbajul cinematografic aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 7. Noul Val francez aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 8. Avangardismul în cinema aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 9. Gender şi cinema aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 10. Limbajul cinematografic şi genuri cinematografice aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 11. Limbajul filmic românesc: de la filmul de propagandă la Noul Cinema aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 12. Noul Cinema românesc aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem Bibliografie Bibliografie obligatorie: David Lewis Yewdall (2011), Practical Art of Motion Picture Sound, fourth edition, Focal Press.

Karel Reisz, Gavin Millar (2010), The Technique of Film Editing, second edition, Focal Press.

Ken Dancyger (2010), The Technique of Film and Video Editing, fifth edition, Focal Press.

Marcel Martin (1981), Limbajul cinematografic, Bucureşti, Editura Meridiane.

Marilyn Fabe (2004), Closely Watched Films. An Introduction to the Art of Narrative Film Technique, University of California Press.

Ovidiu Druga, Horea Murgu (2004), Elemente de gramatică a limbajului audiovizual, Bucureşti, Editura Fundaţiei Media Pro.

Seymour Chatman (1980), Story and Discourse. Narrative Structure in Fiction and Film, Ithaca and London, Cornell University Press.

Bibliografie facultativă: Andre Bazin (2005), What is Cinema, 2 vol., University of California Press.

Aurel Mâşcă, Adina Georgescu Obrocea (1987), Montajul de film, Bucureşti, Editura Ştiinţifică.

George Pruteanu (2001), Elemente esenţiale de tehnică mediatică, Constanţa, Editura Fundaţiei Andrei Şaguna.

Ion Bucheru (1997), Fenomenul televiziune, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.

Ion Bucheru, Marina Roman (2010), Limbajul imaginii filmate, Bucureşti, Editura Norma.

Richard Rushton, Gary Bettinson (2010), What is film theory?, Open University Press, New York.


Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Referat 10%

Verificare pe parcurs Referat 10% 10.6 Standard minim de performanţă

Referat;

Evaluare pe parcurs. Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

…………………. ……………………………… ………………………………….. Data avizării în departament Semnătura şefului de departament ……………………………… ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Științe Socio-Umane 1.3.Departamentul Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Ştiinţe ale comunicării 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Jurnalism 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei SOCIOLOGIA OPINIEI PUBLICE 2.2. Codul disciplinei FSSU 3210 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5. Semestrul VI 2.6 Tipul de evaluare E 2.7. Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru) al activităţilor didactice 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 Tutoriat 8 Examinări 6 Alte activităţi: Pregătirea unui proiect de cercetare 15 3.7 Total ore studiu individual 64 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Identificarea și utilizarea limbajului, metodologiilor și cunostințelor de specialitate din domeniul științelor comunicării C1.1. Definirea principalelor concepte specifice domeniului, utilizarea lor si a terminologiei de specialitate în situatii multiple C1.5. Elaboarea unor proiecte de investigatie si interventie în domeniul de specialitate

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1. Rezolvarea în mod realist – cu argumentare atât teoretica, cât și practică – a unor situații profesionale uzuale, în vederea soluționării eficiente și deontologice a acestora

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei dobândirea de către studenţi a unei înţelegeri critice şi comprehensive a fenomenelor şi proceselor

sociale circumscrise opiniei publice; 7.2 Obiectivele specifice definirea, relaţionarea şi utilizarea corectă a principalelor concepte specifice sociologiei opiniei publice;

înţelegerea dinamicii proceselor de formare şi schimbare a opiniei publice; cunoaşterea şi utilizarea principalelor metode şi tehnici de cercetare a opiniei publice; înţelegerea modului de interpretare şi utilizare a datelor de cercetare a opiniei publice.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Schiţă istorică a evoluţiei fenomenului şi conceptului de opinie publică. Prelegeri; studii de caz; dezbateri.

Se utilizează manualul tipărit, bibliografia şi suportul de curs postat pe platforma Blackboard

Mulţime, masă, public şi opinie publică. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem Tipuri de abordări ale opiniei publice. Dimensiunile opiniei publice. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem Relaţia dintre opinii şi atitudini sociale. Caracteristicile, structura şi funcţiile atitudinilor sociale.

Prelegeri; studii de caz; dezbateri.

Idem

Schimbarea atitudinală prin comunicare persuasivă. Modele teoretice principale în studiul schimbării opiniilor, atitudinilor şi comportamentelor.

Prelegeri; studii de caz; dezbateri.

Idem

Dinamica opiniei publice. Atribuirea şi stereotipurile în formarea opiniei publice. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem Rolul normelor sociale şi al grupurilor de referinţă în evoluţia opiniei publice. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem Mass-media şi rolul influenţei personale în procesul de schimbare a opiniilor, atitudinilor şi comportamentelor.

Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem

Internetul, noua platformă de exprimare a opiniei publice. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem Cunoaşterea şi măsurarea opiniei publice. Posibilităţi şi limite ale principalelor metode utilizate în investigarea opiniei publice. Prelegeri; studii de caz; dezbateri.

Idem

Metode alternative de cercetare a opiniei publice. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem Comportamentul de recepţie. Audienţa mass-media. Indicatorii de audienţă. Prelegeri; studii de caz; dezbateri. Idem


1. Chelcea, S. (2000), Sociologia opiniei publice, SNSPA, Bucureşti; 2. Lippmann, W. (2009), Opinia publică, Ed. Comunicare.ro 3. Chelcea, S. (2006), Opinia publică – strategii de persuasiune şi manipulare, Ed. Economică, Bucureşti; 4. Donsbach, W., Traugott, M. (2008), The SAGE Handbook of Public Opinion Research, Sage Publications; 5. Paul F. Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet (2004), Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidenţială, Ed. Comunicare.ro 6. Elisabeth Noelle-Neumann (2004), Spirala tacerii. Opinia publica - invelisul nostru social, Ed. Comunicare.ro 7. Edward L. Bernays (2003), Cristalizarea opiniei publice, Ed. Comunicare.ro 8. Chelcea, S. (2007), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative. Ed. A III-a, Ed. Economică, Bucureşti; 9. Tarde, G. (2007), Opinia şi mulţimea, Ed. Comunicare.ro 10. Neculau, Adrian (coord.), (2004), Manual de psihologie socială, Ed. a II – a, Ed. Polirom, Iaşi.

Facultativă:

1. Jurgen Habermas (2005), Sfera publică şi transformarea ei structurală, Ed. Comunicare.ro 2. Aronson, E., Wilson, T.D., Akert, R.M., (1994), Social Psychology: The Heart and the Mind, HarperCollins College Publishers; 3. Berelson, B., Janowitz, M., (1966), Public Opinion and Communication”, The Free Press NY; 4. Herbst, G., O’Keefe, Shapiro, (1999), Public Opinion, Westview Press; 5. Hogg, M.A., Abrams, D., (1988), Social Identification: A Social Psychology of Intergroup Relations and Group Processes, Routledge; 6. Jowett, G.S., O’Donnell V., (1999), Propaganda and Persuasion, Sage Publication; 7. Kapferer, J.N. (1997), Căile persuasiunii - Modul de influenţare a comportamentelor prin comunicare şi publicitate, Editura INI, Bucureşti; 8. McQuail’s Reader in Mass Communication Theory, (2002), SAGE Publications; 9. Severin, W., Tankard, J.W. Jr., (2004), Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Ed. Polirom, Iaşi; 10. Zaller, J. L. (1992), The Nature and Origins of Mass Opinion, Cambridge University Press.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Evoluţii ale conceptului şi fenomenului de opinie publică. Aspecte contemporane.

Dezbateri, proiecte, aplicaţii pe baze de date de cercetare, rapoarte de cercetare.

Se recomandă suportul de curs şi bibliografia.

Opinii individuale şi opinie publică.. Opiniile elitelor şi opiniile “maselor”. Idem Idem Aplicaţii ale teoriilor schimbării atitudinale în comunicarea electorală. Idem Idem Relevanţa stereotipurilor pentru formarea şi exprimarea opiniei publice. Analize pe cercetări asupra relaţiilor interetnice în România.

Idem Idem

Conformitatea de grup. Subculturile de tineri. Idem Idem Posibilităţi şi limite ale principalelor metode de investigare a opiniei publice. Idem Idem


11. Chelcea, S. (2000), Sociologia opiniei publice, SNSPA, Bucureşti; 12. Lippmann, W. (2009), Opinia publică, Ed. Comunicare.ro 13. Chelcea, S. (2006), Opinia publică – strategii de persuasiune şi manipulare, Ed. Economică, Bucureşti; 14. Donsbach, W., Traugott, M. (2008), The SAGE Handbook of Public Opinion Research, Sage Publications; 15. Paul F. Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet (2004), Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidenţială, Ed. Comunicare.ro 16. Elisabeth Noelle-Neumann (2004), Spirala tacerii. Opinia publica - invelisul nostru social, Ed. Comunicare.ro 17. Edward L. Bernays (2003), Cristalizarea opiniei publice, Ed. Comunicare.ro 18. Chelcea, S. (2007), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative. Ed. A III-a, Ed. Economică, Bucureşti; 19. Tarde, G. (2007), Opinia şi mulţimea, Ed. Comunicare.ro 20. Neculau, Adrian (coord.), (2004), Manual de psihologie socială, Ed. a II – a, Ed. Polirom, Iaşi.

Facultativă: 11. Jurgen Habermas (2005), Sfera publică şi transformarea ei structurală, Ed. Comunicare.ro 12. Aronson, E., Wilson, T.D., Akert, R.M., (1994), Social Psychology: The Heart and the Mind, HarperCollins College Publishers; 13. Berelson, B., Janowitz, M., (1966), Public Opinion and Communication”, The Free Press NY; 14. Herbst, G., O’Keefe, Shapiro, (1999), Public Opinion, Westview Press; 15. Hogg, M.A., Abrams, D., (1988), Social Identification: A Social Psychology of Intergroup Relations and Group Processes, Routledge; 16. Jowett, G.S., O’Donnell V., (1999), Propaganda and Persuasion, Sage Publication; 17. Kapferer, J.N. (1997), Căile persuasiunii - Modul de influenţare a comportamentelor prin comunicare şi publicitate, Editura INI, Bucureşti; 18. McQuail’s Reader in Mass Communication Theory, (2002), SAGE Publications; 19. Severin, W., Tankard, J.W. Jr., (2004), Perspective asupra teoriilor comunicării de masă, Ed. Polirom, Iaşi; 20. Zaller, J. L. (1992), The Nature and Origins of Mass Opinion, Cambridge University Press.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul programului

Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea de a analiza situaţii şi de a comunica eficient adecvat conţinuturi; Înţelegerea dinamicii proceselor de formare şi schimbare a opiniei publice;

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Examen scris 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Proiect 10%

Verificare pe parcurs Proiect 10% 10.6 Standard minim de performanţă



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică specialitate 2.2.Codul disciplinei FSSU 3111 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul V 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 30 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 30 3.4 Total ore din planul de învăţământ 60 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 60 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 50 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 50 Tutoriat 18 Examinări 2 Alte activităţi ……… 20 3.7 Total ore studiu individual 190 3.9 Total ore pe semestru 250 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere în sistemul mass-media (anul I); Tehnici de redactare (anul I), Jurnalism on-line și noi tehnologii (anul I),

Informatică aplicată (anul I), Tehnici de colectare a informațiilor (anul I), Tehnică mediatică (anul I), Comunicare audio-vizuală (anul I), Pragmatica textului jurnalistic (anul II), Producția emisiunilor de știri (anul II), Producția unei publicații (anul II).

4.2 de competenţe Formarea capacităţii de a putea realiza un anumit produs – pe o temă dată, în domeniul comunicării mediatice. Dezvoltarea unor abilităţi de utilizare a tehnicilor de lucru în vederea optimizării proceselor de realizare a diferitelor tipuri de

suporturi de prezentare Perfecționarea capacităţii de a proiecta şi implementa o anumită procedură de lucru în domeniul editării pentru comunicare

mediatică.


sala va beneficia de tehnologia necesară desfășurării activității


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Identificarea și utilizarea limbajului, metodologiilor și cunoștințelor de specialitate din domeniul știintelor comunicării. C1.1. Definirea principalelor concepte specifice domeniului, utilizarea lor și a terminologiei de specialitate în situații multiple. C2. Utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare (NTIC) C2.2. Identificarea particularităților utilizării specializate a diverselor tipuri media în comunicare.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesionala în scopul inserției și a adaptarii la cerințele pieței muncii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Iniţierea în domeniul realizării de conținuturi pentru televiziune.

Deprinderea cunoştinţelor teoretice şi practice pentru a înţelege etapele prin intermediul cărora se realizează conţinuturi pentru televiziune.

Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru a înţelege modul de desfăşurare a proceselor de editare a materialelor destinate difuzării prin televiziune.

7.2 Obiectivele specifice Familiarizarea studenţilor cu procesarea şi prelucrarea conţinuturilor destinate difuzării mediatice în domeniul comunicării jurnalistice.

Familiarizarea studenţilor cu specificul televiziunii: editoare, aplicaţii pentru prezentări, programe pentru grafică, editoare audio și video.

Evidenţierea proceselor de diversificare a formatelor de televiziune.

8. Conţinuturi 8.1 Practică de specialitate Metode de predare Observaţii 1. Producția media - particularități ale realizării conținuturilor prelegere, prezentare, discuții Se recomandă parcurgerea suportului de curs 2. Particulartiăți ale scriiturii jurnalistice (specifice fiecărui canal/mediu) Idem Idem 3. Sisteme de producție – de la autor la producția instituțională Idem Idem 4. Jurnalismul și tehnologia – comunicarea mediatică actuală Idem Idem 5. Ipostaze ale producției mediatice (specializări) Idem Idem 6. Tehnici și practici de producție (înregistrarea, filmarea) Idem Idem 7. Editarea imaginilor (montajul) Idem Idem 8. Efectele speciale (grafică și design – tehnici de redactare) Idem Idem 9. Tehnici de lucru în fața camerei Idem Idem 10. Studioul – spații de producție Idem Idem 11. Particularități ale editării pentru smisiunea de știri Idem Idem 12. Emisiunile complexe – ancheta, reportajul de televiziune Idem Idem 13. Interviul de televiziune – particularități Idem Idem 14. Documentarul de televiziune Idem Idem Bibliografie a) obligatorie

Bălășescu, Mădălina, Producția de televiziune, Editura Tritonic, București, 2015. Bejan, Sorin, Tehnici de realizare a emisiunilor de televiziune, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008. Bignell, J,, Manual practic de televiziune, Editura Polirom, Iași, 2009. Bourdieiu, Pierre, Despre televiziune, urmat de dominația jurnalismului , Editura Meridiane, Bucureşti, 1998. Bucheru, Ion, Fenomenul televiziune, Caracteristicile canalului TV, limbajul imaginii, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004. Charaudeau, Patrick, Ghiglione, Rodolphe, Talk show-ul. Despre libertatea cuvântului ca mit, Editura Polirom, Iași, 2005. Cojocariu, Gheorghe, Editare în limbaje specializate, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2013. Fiske, John, Hartley, John, Semnele televiziunii, Institutul European, Iaşi, 2002. Goodwin, Andrew, Televiziunea pe înțelesul tuturor, Institutul European, Iași, 2004 Haineș, Rosemarie, Comunicarea televizuală, Editura Eficient, Bucureşti, 2000. Zeca-Buzura, Daniela, Totul la vedere. Televiziunea după Big Brother, Editura Polirom, Iași, 2007.

b ) facultativă Cojocariu, Gheorghe, Utiliizarea calculatoruluji în presă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Joannès, Alain, Comunicare prin imagini, Iaşi, Polirom, 2009. Whannel, Garry, Televiziunea pe intelesul tuturor, Institutul European, Iași, 2004 ***, Televiziunea, artă sau politică, Editura Victor, București, 2005. ***, Televiziunea în Europa, reglementări, politici și independență, Editura O.S.I., Budapesta, 2005.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Identificarea potențialilor angajatori; discutarea conținutului disciplinei cu specialiștii și reprezentanții societăților de profil 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Examen scris 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Referat 10%


Prezentare material pentru analiză Participarea la proiecte din domeniu (singur sau în grup de 2-4 persoane)



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Fotojurnalism 2.2.Codul disciplinei FSSU 2108 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 9 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 9 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 33 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere în sistemul mass-media (anul I), Introducere în teoria comunicării (anul I), Tehnici de redactare (anul I), Tehnici de

colectare a informațiilor (anul I), Tehnică mediatică (anul I), Jurnalism online şi noi tehnologii (anul I), Editare în limbaje specializate (anul II), Producția unei publicații (anul II)

4.2 de competenţe Formarea capacităţii de a putea realiza un anumit conținut, pe o temă dată, în domeniul fotojurnalismului. Dezvoltarea unor abilităţi de utilizare a tehnicilor de lucru în vederea optimizării proceselor de realizare a diferitelor genuri de

fotografie de presă. Identificarea metodelor şi tehnicilor de lucru în domeniul fotojurnalismului, în funcţie de specificul editorului. Perfecţionarea capacităţii de a proiecta şi implementa o anumită procedură de lucru în domeniul imaginii fotografice pentru

comunicarea mediatică.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sala de curs va fi dotată cu videoproiector / televizor 5.2. de desfăşurare a laboratorului sala de seminar va fi dotată cu videoproiector / televizor 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Identificarea și utilizarea limbajului, metodologiilor și cunoștințelor de specialitate din domeniul știintelor comunicării C1.2. Explicarea conceptuală a situațiilor de comunicare și a problemelor de specialitate din domeniu. C3. Descrierea tipurilor diferite de audiență/public implicate în comunicare C3.2. Identificarea particularităților utilizării specializate a diverselor tipuri media în comunicare în funcție de specificul canalului și al produsului media

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Iniţierea în domeniul fotojurnalismului, respectiv a fotografiei de presă.

Deprinderea cunoştinţelor teoretice şi practice pentru a putea înţelege modul cum se desfăşoară realizarea şi editarea imaginilor fotografice.

Utilizarea aparaturii de fotografiat, dar şi a noilor tehnologii digitale pentru prelucararea imaginii, va permite cursanţilor interesaţi de domeniul fotografiei de presă să experimenteze situaţii reale, astfel încât cei preocupaţii de comunicarea prin imagine să se poată pregăti pentru profesiile de fotoreporter sau editor de imagine

7.2 Obiectivele specifice Familiarizarea studenţilor cu procesarea şi prelucrarea imaginii fotografice şi a fotografiei de presă, în domeniul comunicării jurnalistice, destinate difuzării mediatice.

Însuşirea tehnicilor de realizare a fotografiilor cu relevanţă socială importantă pentru opinia publică.

Stăpânirea procedeelor de lucru specifice fotojurnalismului. Evidenţierea proceselor de diversifiare a formelor de comunicare şi de transmitere a informaţiei vizuale pentru opinia publică.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Fotojurnalismul; abordări, evoluție prelegere, prezentare în Power Point Suportul de curs este prezentat la începutul activităţii.

2. Magia fotografiei – opriţi timpul! prelegere, prezentare în Power Point Se recomandă parcurgerea prealabilă a suportului de curs.

3. Carol Popp de Szathmari - primul fotoreporter de război, pionier al fotojurnalismului

prelegere, prezentare în Power Point Idem

4. Brâncuşi, stăpânul luminii (creatorul sculpturii moderne, împătimit fotograf al perfecţiunii)


5. Singurătata fotoreporterului freelancer prelegere, prezentare în Power Point Idem 6. Aparatul de fotografiat – o uzină într-o cutie... prelegere, prezentare în Power Point Idem 7. Obiectivele fotografice – „ochiul care decupeză” prelegere, prezentare în Power Point Idem 8. Expunerea fotografică, alegerea combinaţiei ideale pentru realizarea unei

fotografii de presă prelegere, prezentare în Power Point Idem

9. Camera (obscură) digitală prelegere, prezentare în Power Point Idem 10. Comunicarea vizuală şi fotografia de presă prelegere, prezentare în Power Point Idem 11. Coduri deontologice specifice fotojurnalismului prelegere, prezentare în Power Point Idem 12. Standarde de lucru utilizate în fotojurnalism prelegere, prezentare în Power Point Idem 13. Tehnici speciale de fotografiere în fotojurnalism prelegere, prezentare în Power Point Idem 14. Analiza imaginilor realizate pentru publicare în funcţie de specifiul canalului prelegere, prezentare în Power Point Idem

Bibliografie a) obligatorie

Burian, K. Peter, Caputo, Roberto (2005), Fotografia, ghid practic - secretele unor fotografii reuşite, Bucureşti, Egmont România

Cojocariu, Gheorghe (2008), Fotoziaristică, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine

Joannès, Alain (2009), Comunicare prin imagini, Iaşi, Polirom Joseph, Cigalia, London, Barbara, Upton, John (2004), Fotografia digitală,

Bucureşti, Corint Sandu, Gabriela (2004), Manual de fotojurnalism, Bucureşti, Editura Tritonic Sheppard, Rob (2004), Fotografia digitală - ghid practic, Bucureşti, Editura

Egmont România b ) facultativă

Feininger, Andreas, Fotograful creator, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986. Horton, Brian, The Associated Press Photojournalism Stylebook, New York,

Addison Wesley Publishing Company, 1990. Iarovici, Eugen, Fotografia şi lumea de azi, Bucureşti, Editura Tehnică, 1989. Owen, Ben, Digital Photography – Step by step, London, Arcturus, 2010. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Iaşi, Polirom, 2004.

8.2 Seminar / laborator Metode de pred

1. Prezentarea unor imagini edificatoare pentru clarificarea specificului fotografiei de presă; exemplificare vizuală pentru a fixa „standarde” ce trebuie atinse

aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Se prezintă studenţilor bibliografia specifică

2. Identificarea unor subiecte de actualitate în aşa fel încât să putem exemplifica reuşitele din proiectele rezultate; discutarea şi stabilirea unor proiecte viitoare în funcţie de evenimenlele perioadei sau de interesul studenţilor

aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

3. Prezentarea unor filme documentare realizate speciale pentru temele: Brâncuşi, stăpânul luminii; Primul fotoreporter de război; propunerea unor subiecte referitoare la posibilitatea de recuperare a contribuţiilor româneşti în domeniu

aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem

4. Prezentarea aparaturii fotografice utilizate în fotojurnalism aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 5. Tehnici de fotografiere: prioritatea pe diafragmă, pe timp de expunere... aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 6. Vizionarea şi analizarea unor filme referitoare la profesia de fotograf,

fotoreporter aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem

7. Modalităţi de îmbunătăţire a imaginii fotografice; analiza conţinutului rezultat aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem Bibliografie a) obligatorie

Atherton, Nigel (2007), The Illustrated Digital Camera Handbook, London, Flame Tree Publishing

Burian, K. Peter, Caputo, Roberto, Fotografia, ghid practic - secretele unor fotografii reuşite, Bucureşti, Egmont România, 2005.

Feininger, Andreas (1986), Fotograful creator, Bucureşti, Editura Meridiane Horton, Brian (1990), The Associated Press Photojournalism Stylebook, New

York, Addison Wesley Publishing Company Iarovici, E. (1989), Fotografia şi lumea de azi, Bucureşti, Editura Tehnică Owen, Ben (2010), Digital Photography – Step by step, London, Arcturus Sheppard, Rob, Fotografia digitală - ghid practic, Bucureşti, Editura Egmont

România, 2004. Wunenburger, Jean-Jacques (2004), Filozofia imaginilor, Iaşi, Polirom

b) facultativă

Anderson Andy, Johnoson, Perspection, Inc., Adobe Photoshop CS, Editura Teora, Bucureşti, 2004.

Atherton, Nigel, The Illustrated Digital Camera Handbook, London, Flame Tree

Publishing, 2007.


Identificarea potențialilor angajatori; discutarea conținutului disciplinei cu specialiștii și reprezentanții societăților de profil

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Examen scris 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Referat 10%


Material foto pentru analiză Participarea la proiecte din domeniu



FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ȘTIINȚELE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENȚĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Radio - laborator 2.2. Codul disciplinei FJSC 3208 2.3.Titularul activităţilor de curs - 2.4.Titularul activităţilor de seminar/laborator - 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul 6 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 24 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 24 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 22 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 6 Examinări 5 Alte activităţi ……… 5 3.7 Total ore studiu individual 51 3.8 Total ore pe semestru 75 3.9 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoasterea cursului de Publicistica Radio 4.2 de competenţe Cunoasterea terminologiei generale specifice în institut iile mass-media de presa audio-vizuala 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala să fie dotată cu aparatură de specialitate (video-proiector, ecran, modem Internet, laptop), cărți, reviste, ziare. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Sala să fie dotată cu aparatură de specialitate (video-proiector, ecran, modem Internet, laptop), cărți, reviste, ziare.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Identificarea siutilizarealimbajului,metodologiilor sicunostintelor despecialitate dindomeniul stiintelorcomunicării C1.2. Explicarea conceptuala a situatiilor de comunicare si a problemelor de specialitate din domeniu C2. Utilizarea noilor tehnologii de informare si comunicare (NTIC) C2.5. Realizarea de portofolii cu privire la dimensiunea mediatică a unui act de informare și/sau comunicare profesionalizată

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesională în scopul inserției și a adaptării la cerințele pieței muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însusirea chestiunilor esent iale ale problematicii disciplinei, clarificarea principalelor orienta ri practice, tematice,

înta rirea unor cunostinte, cu deosebire în ceea ce priveste mass-media audio-vizuala , specializata în s tiri 7.2 Obiectivele specifice Initierea studentilor în constientizarea necesita tii realiza rii unui raport echilibrat între continutul s i forma

discursulu jurnalistic, concomitent cu pa strarea unor criterii solide ale ziaristului, va zut ca exponent s i creator de repere

8. Conţinuturi

8.1 Laborator Metode de predare Observaţii 1. Istoricul radioului. Functii s i clasifica ri Prelegeri; analiză de text;

studii de caz; dezbateri. Coroborarea notiunilor teoretice cu exemplele practice

2. Structură și tipuri de public

Idem Idem

3. Grila de programe radio Idem Idem 4. Publicul tintă al s tirilor radio. Idem Idem 5. Emisiunea de stiri radio. Idem Idem 6.Echipa radio Idem Idem 7. Productia unei emisiuni radio. Voce, discurs, ton s i atitudine radio. Idem Idem 8. Exerciții de dicție Idem Idem 9. Tehnici de lucru 10. Studioul de radio. Aparatura tehnica. Mixaj audio. Idem Idem 11. Transmisie radio Idem Idem 12. Gres eli specifice radioului. Ton. Text Idem Idem Bibliografie a. Obligatorie: Andrei Pa unescu, Elemente s i tehnici mediatice, Editura Fundat iei România de Mâine, Bucures ti, 2013

Andrei Pa unescu, Tehnica mediatica , Editura Sitech, Craiova, 2014 Andrei Pa unescu, Jurnalist, jurnalism, publicatie, tipuri de presa, Editura Sitech, Craiova, 2014 Sofia Bratu, Publicistica radio, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucures ti, 2008 b. Facultativă: Coman, Mihai (coord.), (2005), Manual de jurnalism, vol. 2, ediţia a II-a, revăzută, Iaşi: Polirom, pp. 196-218, pp. 219 – 242;


• Adaptarea programelor s i a planului de studiu la realita tile pietei muncii • Realizarea de lega turi cu specialis tii din domeniu, prin întâlniri, invitat ia de a participa la cursuri s i seminarii, prezent a studentilor în redact ii radio-TV s i studiouri

audio-vizual 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştințelor acumulate - 10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminar Proiect 80%

Promovarea verificării pe parcurs Referat 10% Promovarea verificării pe parcurs Referat 10% 10.6 Standard minim de performanță

Referat; Evaluare pe parcurs.

Data completării: Semnătura titularului de laborator,

.............................................. ..............................................

Data avizării în departament Semnătura șefului de departament

.............................................. ..............................................

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Televiziune laborator 2.2.Codul disciplinei FSSU 3105 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul V 2.6 Tipul de evaluare Cv 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere în sistemul mass-media (anul I); Tehnici de redactare (anul I), Jurnalism on-line și noi tehnologii (anul I),

Informatică aplicată (anul I), Tehnici de colectare a informațiilor (anul I), Tehnică mediatică (anul I), Comunicare audio-vizuală (anul I), Pragmatica textului jurnalistic (anul II), Producția emisiunilor de știri (anul II), Producția unei publicații (anul II).

4.2 de competenţe Formarea capacităţii de a putea realiza un anumit produs – pe o temă dată, în domeniul comunicării mediatice. Dezvoltarea unor abilităţi de utilizare a tehnicilor de lucru în vederea optimizării proceselor de realizare a diferitelor tipuri de

suporturi de prezentare Perfecționarea capacităţii de a proiecta şi implementa o anumită procedură de lucru în domeniul editării pentru comunicare

mediatică.


sala va beneficia de tehnologia necesară desfășurării activității


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Identificarea și utilizarea limbajului, metodologiilor și cunoștințelor de specialitate din domeniul știintelor comunicării. C1.1. Definirea principalelor concepte specifice domeniului, utilizarea lor și a terminologiei de specialitate în situații multiple. C2. Utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare (NTIC) C2.2. Identificarea particularităților utilizării specializate a diverselor tipuri media în comunicare.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Iniţierea în domeniul realizării de conținuturi pentru televiziune.

Deprinderea cunoştinţelor teoretice şi practice pentru a înţelege etapele prin intermediul cărora se realizează conţinuturi pentru televiziune.

Dobândirea cunoştinţelor necesare pentru a înţelege modul de desfăşurare a proceselor de editare a materialelor destinate difuzării prin televiziune.

7.2 Obiectivele specifice Familiarizarea studenţilor cu procesarea şi prelucrarea conţinuturilor destinate difuzării mediatice în domeniul comunicării jurnalistice.

Familiarizarea studenţilor cu specificul televiziunii: editoare, aplicaţii pentru prezentări, programe pentru grafică, editoare audio și video.

Evidenţierea proceselor de diversificare a formatelor de televiziune.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Producția TV: pre-producția, producția, post-producția prelegere, prezentare, discuții Se recomandă parcurgerea suportului de curs 2. Unitatea de producție minimală în televiziune Idem Idem 3. Sistemul de producție – un sistem comple Idem Idem 4. Elemente tehnice (camera, luminile, sistemul audio) Idem Idem 5. Persoane implicate în producția de televiziune Idem Idem 6. Tehnici și practici de producție (înregistrarea, filmarea) Idem Idem 7. Editarea imaginilor (montajul) Idem Idem 8. Efectele speciale (grafică și design – tehnici de redactare) Idem Idem 9. Tehnici de lucru în fața camerei Idem Idem 10. Studioul – spații de producție Idem Idem 11. Particularități ale editării pentru smisiunea de știri Idem Idem 12. Emisiunile complexe – ancheta, reportajul de televiziune Idem Idem 13. Interviul de televiziune – particularități Idem Idem 14. Documentarul de televiziune Idem Idem Bibliografie a) obligatorie

Bălășescu, Mădălina, Producția de televiziune, Editura Tritonic, București, 2015. Bucheru, Ion, Fenomenul televiziune, Caracteristicile canalului TV, limbajul imaginii, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004. Cojocariu, Gheorghe, Editare în limbaje specializate, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2013. Goodwin, Andrew, Televiziunea pe înțelesul tuturor, Institutul European, Iași, 2004 Charaudeau, Patrick, Ghiglione, Rodolphe, Talk show-ul. Despre libertatea cuvântului ca mit, Editura Polirom, Iași, 2005. Zeca-Buzura, Daniela, Totul la vedere. Televiziunea după Big Brother, Editura Polirom, Iași, 2007.

b ) facultativă

Cojocariu, Gheorghe, Utiliizarea calculatoruluji în presă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Joannès, Alain, Comunicare prin imagini, Iaşi, Polirom, 2009. Whannel, Garry, Televiziunea pe intelesul tuturor, Institutul European, Iași, 2004 ***, Televiziunea, artă sau politică, Editura Victor, București, 2005. ***, Televiziunea în Europa, reglementări, politici și independență, Editura O.S.I., Budapesta, 2005.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Proceduri ale producției de televiziune prezentare, analiză, discuții Se recomandă parcurgerea suportului de curs 2. Tehnici de lucru în domeniul editării video Idem Idem 3. Repere și tehnici de lucru în montaj Idem Idem 4. Grafica și designul în televiziune Idem Idem 5. Tehnici de redactare specifice televiziunii Idem Idem 6. Vorbirea în televiziune – comentariul din off sau voice over Idem Idem 7. Producția unei emisiune complexe (documentar, interviu) Idem Idem Bibliografie

Bejan, Sorin, Tehnici de realizare a emisiunilor de televiziune, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008. Bignell, J,, Manual practic de televiziune, Editura Polirom, Iași, 2009. Bourdieiu, Pierre, Despre televiziune, urmat de dominația jurnalismului , Editura Meridiane, Bucureşti, 1998. Fiske, John, Hartley, John, Semnele televiziunii, Institutul European, Iaşi, 2002. Haineș, Rosemarie, Comunicarea televizuală, Editura Eficient, Bucureşti, 2000.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Identificarea potențialilor angajatori; discutarea conținutului disciplinei cu specialiștii și reprezentanții societăților de profil 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Examen scris 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Referat 10%


Prezentare material pentru analiză Participarea la proiecte din domeniu (singur sau în grup de 2-4 persoane)



FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Managementul instituțiilor de presă 2.2. Codul disciplinei SSU/JUR 3219 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6. Semestrul VI 2.7. Tipul de evaluare Cv 2.8. Regimul disciplinei Op 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 48 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 24 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 4 Examinări 6 Alte activităţi ……… 0 3.7 Total ore studiu individual 52 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Introducere în stiințele sociale, Sociologia comunicării 4.2 de competenţe Utilizarea curentă a conceptelor, cunoştinţelor şi problemelor învăţate 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului sală dotată cu aparatură de specialitate (video-proiector, ecran, modem Internet, laptop) 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

sală dotată cu aparatură de specialitate (video-proiector, ecran, modem Internet, laptop)


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C6.2. Elaborarea unor obiective redactionale consistente cu profilul publicului–tinta C4.3. Ghidarea comportamentului profesional într–un context global de pe poziia de comunicatori responsabili în spaiul public, respectând codurile profesionale recunoscute C2.3. Utilizarea tehnologiilor adecvate în realizarea si comunicarea profesionalizata a diverselor produse de informare, cu respectarea dreptului publicului de a fi informat corect

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT2. Aplicarea tehnicilor de munca eficienta în echipa multidisciplinara cu îndeplinirea anumitor sarcini pe paliere ierarhice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei caracteristicile mangementului în raport cu activitatea instituțiilor de presă în general si din țara

noastră în special.

7.2 Obiectivele specifice Definirea si descrierea succintă a unor concepte precum management, marketing, cultură organizațională, resurse umane. Evidențierea relației pe care conceptele de mai sus o îndeplinesc la nivelul organizării si conducerii managemetului într-o instituție media

Informarea cursanților cu privire la acest domeniu de aplicație, altfel spus marketingul de presă si managementul instituțional

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Noțiuni definitorii: marketing, management, cultură organizațională, resurse umane. Perspectiva managerială

Prelegeri; analiză de text; studii de caz; dezbateri. Se utilizează suportul de curs postat pe site-ul facultăţii sau platforma Blackboard

2. Evoluția managementului în instituțiile mass-media. Definirea managementului de presă

Idem Idem

3. Structura organizatorică si principalele tipuri de relații funcționale din instituțiile de presă

Idem Idem

4. Relația management-cultură media

5. Instituțiile media-difuzoare de cultură. (Tipologia instituțiilor media). Publicul, climatele politic si juridic

Idem Idem

6. Strategie în întreprinderile mass media: planificarea, mediul societal. Strategie în management

Idem Idem

7. Rolul tehnologiei si efectele scontate în instituțiile media Idem Idem 8. Consumatorul media si profilul audienței Idem Idem 9. Orientarea către consumator media. Specificul românesc Idem Idem 10. Evaluarea activității managerilor pe baza criteriilor de performanță Idem 11. Gestionarea resurselor umane.(motivația, participarea angajaților) Idem Idem 12. Managementul participativ Idem Idem Bibliografie Amariței, Constantin, (2005), Firma si mass media, managerul si ziaristii, Ed. Irecson, Bucuresti. Block, Peter, (2001), Managing în the media, Focal Press, Oxford. Braicu, Cezar, (2010), Management general, ed.a II-a, Ed. România de Mâine, Bucuresti. Gâf Deak, Maria, (2008), Management general (teorie si aplicații) Ed. România de Mâine, Bucuresti. Marinescu, Paul, (1999), Managementul instituțiilor de presă din România, Ed. Polirom, Iasi. Marinescu, Paul, (2004), Managementul instituțiilor media, Ed. Universității din Bucuresti. Moldoveanu, Maria, Franc, (2004), Valeriu Ioan, Marketing si cultură, Ed. Edexpert, Bucuresti. Olaru, Silvia, (2008), Marketing – elemente introductive, Ed. România de Mâine, Bucuresti. Petrescu, Ion, Băjenaru, Gabriel, (2010), Management general: teorie si practică, Ed. România de Mâine, Bucuresti. Popescu, Dumitru, I., (2009), Managementul modern al organizațiior, Ed. România de Mâine, Bucuresti. Societatea Română de Radiodifuziune, (2004), Management în media, Ed. Roata, Bucuresti. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Tipologii ale managementului în instituțiile media din România postdecembristă Studii de caz; dezbateri; elaborare de

referate

Se recomandă suportul de curs postat pe site-ul facultăţii sau platforma Blackboard. Se recomandă bibliografia obligatorie şi facultativă

2. Coduri de reglementare a activității în instituțiile media Idem Idem 3. Specificul comunicării în istituțiile media Idem Idem 4. Transparența structurilor de proprietate a presei. Paliere de analiză organizațională

Idem Idem

5. Paliere de analiză organizațională Idem Idem 5. Rolul trainerilor în managementul instituțiilor de presă. Situații, studii de caz. Idem Idem 6. Specificul resurselor umane în instituțiile media. Idem idem 7. Personal în regim de colaborare. Studiu de caz. Idem Idem 8. Recrutare și selecție personal Idem Idem 9. Marketingul si cercetarea media: metode, tehnici, rezultate Idem Idem 10. Rolul și importanța directorului de televiziune Idem Idem 11. Publicitatea ca sursă de susținere a televiziunilor Idem Idem 12. Audiența și studii asupra ei Idem Idem Bibliografie ***(2009), Ghidul presei românesti, ed. a V-a, House of Guides, ED. Fundației E.L.I.T.A., Bucuresti. Budacia, Elisabeta, (2009), Management si marketing în audiovizual, Ed. Universitaria, Bucuresti. Chisu, Lucian, (2007), Introducere în mass-media, (ediția a III-a), Ed. România de Mâine, Bucuresti, pp. 46-145. Cismaru, D., M., (2008), Comunicarea internă în organizații, Ed. Tritonic, Bucuresti. Frigge, W., (2000), Radio management – manualul jurnalistilor de radio, Ed. Polirom, Iasi. Grosseck, Gabriela, (2006), Marketing si comunicare pe Internet, Ed. Lumen, Iasi. Mucchielli, Alex, (2008), Comunicarea în instituții si organizații, Ed. Polirom, Iasi. Popa, M., (2008), Evaluarea nivelului de competență în mass-media, Agenția de Monitorizare a Presei, Bucuresti. Preda, Marin, (2006), Comportament organizațional. Teorii, exerciții, studii de caz., Ed. Polirom, Iasi. Prihoancă, Doina, (2008),Televiziune, marketing, comunicare, Ed. Uranus, Bucuresti. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor acumulate Examen final 80%

10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminar Referat 10% Promovarea verificării pe parcurs Test 10%

10.6 Standard minim de performanţă Referate, proiecte; Evaluare pe parcurs.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Jurnalism de investigaţie 2.2.Codul disciplinei SSU/JUR 3102 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul V 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei S 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 64 3.9 Total ore pe semestru 100 3.10 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe Cunoa�terea terminologiei generale specifice în redactarea textelor de presă scrisă

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, Internet, cărţi, reviste, ziare 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Videoproiector, Internet, cărţi, reviste, ziare


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C5.3. Gestionarea situatiilor de comunicare, mediere, negociere şi dezbatere publica cu ajutorul mijloacelor de informare publica, cu respectarea dreptului publicului de a fi informat corect C3.2. Identificarea particularitatilor utilizarii specializate a diverselor tipuri media în comunicare în functie de specificul canalului si al produsului media C5.2. Formularea de judecaţi privind responsabilitatea profesionala a jurnalistului, dezvoltarea unor modalitai de soluionare a problemelor de comunicare cu sursele de informare–documentare

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3. Autoevaluarea nevoii de formare profesionala în scopul insertiei si a adaptarii la cerintele pietei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însușirea aspectelor esențiale ale problematicii disciplinei, clarificarea principalelor orientări tematice, întărirea

unor cunoștințe, cu deosebire textele de referință din presa specializată 7.2 Obiectivele specifice Inițierea studenților în conștientizarea necesității cunoașterii impactului genului publicistic studiat, atât ca

tehnici de realizare, cât și prin însușirea lucrurilor de referință ale genului 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Jurnalismul de investigație, între informație și opinie. Rolul jurnalismului de investigație.

Prelegeri, analize de text, studii de caz, dezbateri


2. Tipologii ale jurnalismului de investigație. Forma și conținut. Vehicule media, apropiere și atitudine

Idem Idem

3. Genuri jurnalistice de investigație: știrea, reportajul, ancheta, interviul, fotografia

Idem Idem

4. Principii de lucru în ale jurnalismul de investigație: pregătire, realizare, redactare (montaj)

Idem Idem

5. Pregătirea. Uneltele autorului-reporter-investigator Idem Idem 6. Documentarea pentru jurnalismul de investigație Idem Idem 7. Abordarea informativă și abordarea interpretativă în jurnalismul de investigație Idem Idem 8. Realizarea materialului în jurnalismul de investigație. Parteneriatul dintre reporter și surse

Idem Idem

9. Documentare, performanțe și eroare în realizarea materialului în jurnalismul de investigație.

Idem Idem

10. Redactarea materialului în jurnalismul de investigație. Exemple de referințe Idem Idem 11. Jurnalismul de investigație în presa scrisă Idem Idem 12. Jurnalismul de investigație în radio și televiziune Idem Idem Bibliografie Andrei Păunescu, Jurnalist, jurnalism, publicație, tipuri de presă, Editura Sitech, Craiova, 2014 Castells, M., Comunicare şi putere, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2015 Chapman, G., Thomas, J., Cele cinci limbaje ale scuzelor, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2016 Ficeac, B., Tehnici de manipulare, Editura CH Beck, Bucureşti, 2014 Grosu, Cristian și Avram, Liviu, Jurnalismul de investigație, Editura Polirom, Iași, 2004. James, J., Manual de gesturi. Ce ascund gesturile şi expresiile faciale ale oamenilor, Editura Curetea veche, Bucureşti, 2013 Lohisse, J., Comunicarea. De la transmiterea mecanică la interacţiune, Editura Polirom, Iaşi, 2002 Maingueneau, D., Analiza textelor de comunicare, Editura Institutul European, Iaşi, 2007 mobilizezi echipa, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2014 Mucchielli, A., Arta de a influenţa. Analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, Iaşi, 2015 Mucchielli, A., Influenţă, persuasiune, motivare. Noi tehnici. Cum să-ţi seduci interlocutorii, cum să transmiţi o idee, cum să-ţi Nadolu. B., Despre comunicare. O abordare sociologică, Editura de Vest, Timişoare, 2014 Pânişoara I.O., Comunicare eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2015 Pease, Al., Intrebările sunt, de fapt, răspunsuri, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2010 Stanciugelu, I., Tran, V., Tudor, R., Tran, A., Teoria comunicării, Tritonic, Bucureşti, 2015 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Informație și opinie/interpretare în jurnalismul de investiga�ție,. Rolul jurnalismului de investigație. Abordări

analize de text, studii de caz, dezbateri Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

2. Genuri și tipologii ale jurnalismului de investigație. Formă și conținut. Vehicule media, apropiere și atitudine: știrea, reportajul, ancheta, interviul, fotografia

Idem Idem

3. Principii de lucru în ale jurnalismul de investigație: pregătire, realizare, redactare (montaj). Uneltele autorului-reporter-investigator

Idem Idem

4. Documentare, performanțe și eroare în realizarea materialului în jurnalismul de investigație

Idem Idem

5. Realizarea și redactarea materialului în jurnalismul de investigație. Parteneriatul dintre reporter și surse

Idem Idem

6. Jurnalismul de investigație în presa scrisă, radio și televiziune Idem Idem Bibliografie Andrei Păunescu, Jurnalist, jurnalism, publicație, tipuri de presă, Editura Sitech, Craiova, 2014 Castells, M., Comunicare şi putere, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2015 Chapman, G., Thomas, J., Cele cinci limbaje ale scuzelor, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2016 Ficeac, B., Tehnici de manipulare, Editura CH Beck, Bucureşti, 2014 Grosu, Cristian și Avram, Liviu, Jurnalismul de investigație, Editura Polirom, Iași, 2004. James, J., Manual de gesturi. Ce ascund gesturile şi expresiile faciale ale oamenilor, Editura Curetea veche, Bucureşti, 2013 Lohisse, J., Comunicarea. De la transmiterea mecanică la interacţiune, Editura Polirom, Iaşi, 2002 Maingueneau, D., Analiza textelor de comunicare, Editura Institutul European, Iaşi, 2007 mobilizezi echipa, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2014 Mucchielli, A., Arta de a influenţa. Analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, Iaşi, 2015 Mucchielli, A., Influenţă, persuasiune, motivare. Noi tehnici. Cum să-ţi seduci interlocutorii, cum să transmiţi o idee, cum să-ţi Nadolu. B., Despre comunicare. O abordare sociologică, Editura de Vest, Timişoare, 2014 Pânişoara I.O., Comunicare eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2015 Pease, Al., Intrebările sunt, de fapt, răspunsuri, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2010 Stanciugelu, I., Tran, V., Tudor, R., Tran, A., Teoria comunicării, Tritonic, Bucureşti, 2015 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Adaptarea programelor și a planului de studiu la realitățile pieței muncii Realizarea de legături cu specialiștii din domeniu, prin întâlniri, invitația de a participa la cursuri și seminarii, prezența studenților în redacții, edituri 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Portofoliu lucrări 10%

Verificare pe parcurs Portofoliu lucrări 10% 10.6 Standard minim de performanţă Cunoştinţe acumulate Participarea activă la orele de seminar Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Multimedia 2.2.Codul disciplinei SSU/ JUR/ 3602 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6 Semestrul V 2.7 Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17 Tutoriat 6 Examinări 6 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe


sala de seminar va fi dotată cu videoproiector


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2. Utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare (NTIC) C2.1. Identificarea şi înţelegerea teoriilor cu privire la gestiunea informaţiilor, comunicarea mediatica, sistemele media, dinamica acestora şi efectele comunicării mediatice C2.2. Identificarea particularităţilor utilizării specializate a diverselor tipuri media în comunicare

C6. Producţia unui conţinut jurnalistic (text, video, audio şi foto) pentru toate tipurile de media C6.4. Evaluarea unei structuri de rubrici, grile de programe în funcţie de conceptele de bază privind integrarea unui produs într–o structură de pachet informaţional

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT2. Aplicarea tehnicilor de munca eficienta în echipa multidisciplinara cu îndeplinirea anumitor sarcini pe paliere ierarhice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei familiarizarea studenţilor cu caracteristicile conceptului de multimedia, cu limbajul specific şi practicile

jurnalistice corespunzătoare 7.2 Obiectivele specifice formarea capacităţii de a defini specificul conceptului de multimedia;

înţelegerea naturii limbajului noilor media; familiarizarea cu caracteristicile practicilor jurnalistice corespunzătoare conceptului de multimedia.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Originile conceptului de multimedia: Integrarea (Wagner – opera de artă totală ; Marinetti – cinemaul futurist ; Moholy-Nagy – teatrul totalităţii ; Higgins – Intermedia ; Kluver – artă şi tehnologie ; Nam June-Paik – arta cibernetică).

prelegere, prezentare în Power Point Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii.

2. Originile conceptului de multimedia: Interactivitatea (Wiener – cibernetica ; Licklider – simbioza dintre om şi computer ; Engelbart – augmentarea interacţiunii om-computer ; Cage – indeterminarea ; Ascott – arta behavioristă şi viziunea

prelegere, prezentare în Power Point Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

cibernetică ; Krueger – mediul sensibil ; Key – interfaţa utilizatorului ; Shaw – modalităţi de interactivitate şi virtualitate). 3. Originile conceptului de multimedia: Hypermedia (Bush – Memex ; Nelson – hypertext ; Kay & Goldberg – personal dynamic media ; Bolt – spatial data-management ; Canter – noul workstation ; Berners-Lee – managementul informaţiilor ; Landow & Delany – hypertext, hypermedia şi studiile literare).


4. Originile conceptului de multimedia: Imersiunea (Heilig – cinemaul viitorului ; Sutherland – ultimate display ; Fisher – tele-prezenţa ; Gibson – academy leader ; Nowak – arhitecturi lichide în cyber-spaţiu ; Santin, DeFanti & Cruz-Neira – a room with a view ; Davies – spaţiul schimbător).


5. Originile conceptului de multimedia: Narativitatea (Burroughs – romanul viitorului ; Kaprow – happenings ; Viola – dataspace ; Hershman – transgresiunea ; Ascott – tele-comunicarea ; Galloway & Rabinowitz – electronic cafe international ; Curtis – world building ; Levy – arta şi arhitectura cyber-spaţiului ; Murray - agency).


6. Caracteristicile noilor media prelegere, prezentare în Power Point Idem 7. Interfaţa şi relaţia om-computer prelegere, prezentare în Power Point Idem 8. Software şi operaţiile de comunicare în noile media prelegere, prezentare în Power Point Idem 9. Noile media şi iluzia realităţii prelegere, prezentare în Power Point Idem 10. Formele comunicării specifice new media prelegere, prezentare în Power Point Idem 11. Jurnalismul şi noile media prelegere, prezentare în Power Point Idem 12. Jurnalismul multimedia –editare text prelegere, prezentare în Power Point Idem 13. Jurnalismul multimedia –editare imagine prelegere, prezentare în Power Point Idem 14. Jurnalismul multimedia –editare audio-video prelegere, prezentare în Power Point Idem Bibliografie a) obligatorie Packler, Randall ; Jordan, Ken (2002) (editors), Multimedia : From Wagner to Virtual Reality, New York, W.W. Norton. Manovich, Lev (2001), The Language of New Media, Cambridge MIT Press. Bull, Andy (2010), Multimedia Journalism. A Practical Guide, Routledge. McAdams, Mindy (2005), Flash Journaliosm. How to Create Multimedia News Packages, Focal Press. b)facultativă Burnett, Robert, Brunstrom, Anna, Nilsson, Anders G. (2003), Perspectives on Multimedia. Communication, Media and Information Technology, Wiley-Blackwell. Silvia, Tony, Anzur, Terry (2011), Power Performance. Multimedia Storytelling for Journalism and Public Relations, Wiley-Blackwell. Bovik, Al (2000), Handbook of Image and Video Processing, Academic Press. Gibson, Jerry D. (2001), Multimedia Communications. Directions and Innovations, Academic Press. Van Dijk, Jan A.G.M. (2006), The Network Society. Social Aspects of New Media, second edition, Sage. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Multimedia – definiţie şi caracteristici aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Se prezintă studenţilor bibliografia specifică 2.Relaţia dintre artă , ştiinţă şi tehnologie şi originile conceptului de multimedia aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Se recomandă parcurgerea bibliografiei

obligatorii specifice 3.Limbajul noilor media aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 4. Structura şi elementele multimedia aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 5. Principii de redactare a materialelor jurnalistice pentru noile media aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 6. Jurnalismul audio-vizual şi noile media aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 7.Imaginea digitală aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 8.Informația video digitală aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 9.Informația audio digitală aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 10.Compresia datelor în multimedia aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 11.Computerul și rețelele multimedia aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 12.Internetul și pagina web aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 13.Rețele wireless multimedia aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem 14.Biblioteci digitale aplicaţii şi studii de caz, dezbateri Idem Bibliografie a) obligatorie Vaughan, Tay (2011), Multimedia : Making It Work, eighth edition, McGraw Hill. Packler, Randall ; Jordan, Ken (2002) (editors), Multimedia : From Wagner to Virtual Reality, New York, W.W. Norton. Manovich, Lev (2001), The Language of New Media, Cambridge MIT Press. Bull, Andy (2010), Multimedia Journalism. A Practical Guide, Routledge. b)facultativă Burnett, Robert, Brunstrom, Anna, Nilsson, Anders G. (2003), Perspectives on Multimedia. Communication, Media and Information Technology, Wiley-Blackwell. Silvia, Tony, Anzur, Terry (2011), Power Performance. Multimedia Storytelling for Journalism and Public Relations, Wiley-Blackwell. Bovik, Al (2000), Handbook of Image and Video Processing, Academic Press. Gibson, Jerry D. (2001), Multimedia Communications. Directions and Innovations, Academic Press. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei cu specialişti în domeniu şi cu reprezentanţi ai angajatorilor 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen Examen final 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs Referat 10%

Verificare pe parcurs Referat 10% 10.6 Standard minim de performanţă Referat; Evaluare pe parcurs.


…………………. ……………………………… ………………………………….. Data avizării în departament Semnătura şefului de departament ……………………………… ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2.Facultatea ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea JURNALISM 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Jurnalism șttințific 2.2.Codul disciplinei SSU/JUR/3516 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 36 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator 12 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 64 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1.1. Definirea principalelor concepte specifice domeniului, utilizarea lor si a terminologiei de specialitate în situatii multiple. C1.2. Explicarea conceptuala a situatiilor de comunicare si a problemelor de specialitate din domeniu.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1. Rezolvarea în mod realist – cu argumentare atât teoretica, cât si practica – a unor situatii profesionale uzuale, în vederea solutionarii eficiente si deontologice a acestora.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul, obligatoriu/opțional, se adresează studenților din anul al …-lea, semestrul al …-lea, și prezintă

jurnalismul științific ca demers ce observă și descrie autonom interdependența dintre știință și societate. Cursul arată cum cititorii pot analiza informațiile sursei primare odată cu narațiunile jurnalistice, astfel încât să poată verifica acuratețea interpretării în lumina informațiilor factuale disponibile. Cursul evidenţiază și cum cercetarea științifică este transmisă sau ajustată în materialele de presă consacrate cercetării.

7.2 Obiectivele specifice Cursul prezintă necesitatea clarității și preciziei în analizele factuale din presa actuală, practicile de producție ale capitalismului cognitiv și procesul convergenței mediatice. Cursul reliefează convențiile jurnalismului științific, importanța comunităților bazate pe cunoaștere în democrația digitală și construcția socială a tehnologiilor media participative.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Convențiile jurnalismului științific Prelegere, dezbatere, analiză de material

scris şi video.

2. Rute alternative în comunicarea științifică Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

3. Modele ale comunicării publice în știință Prelegere, dezbatere, analiză de material

scris şi video. 4. Claritate și precizie în analizele factuale din presa actuală Prelegere, dezbatere, analiză de material

scris şi video.

5. Metoda științifică în procesul comunicării de masă Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

6. Relația complexă dintre jurnalismul științific și opinia publică Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

7. Difuzarea cunoașterii în societatea informațională Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

8. Adevăr, acuratețe și realitate în comunicarea publică Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

9. Ecologii epistemice ale cunoașterii mediatice Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

10. Construcția socială a tehnologiilor media participative Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

11. Responsabilități democratice ale jurnalismului bazat pe știri Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

12. Rolul rețelelor de socializare ca furnizor de știri Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

13. Utilizatorii ca participanți în procesul de realizare a produselor jurnalistice Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

14. Filtrarea informațiilor în era digitală Prelegere, dezbatere, analiză de material scris şi video.

Bibliografie obligatorie: Fiske, J., Hartley, J., Semnele televiziunii, Editura Institutul European, Iaşi, 2002. Hartley, J., Discursul ştirilor, Editura Polirom, Iaşi, 2014. Hillard, R. L., Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și noile media, Editura Polirom, Iași, 2012 Miege, B., Informaţie şi comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Zelizer, B., Despre jurnalism la modul serios, Editura Polirom, Iaşi, 2014. Bibliografie facultativă: Dahlgren, P., Sparks, C., Jurnalismul şi cultura populară, Editura Polirom, Iaşi, 2013. Lecomte, P., Comunicare, televiziune, democraţie, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004. Lochard, G., Boyer, H., Comunicarea mediatică, Editura Institutul European, Iaşi, 1998. Rieffel, R., Sociologia mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2015. Rovenţa-Frumuşani, D., Analiza discursului, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Producția interactivă a informației personalizate Studii de caz 2. Etica participării, distribuirii și colaborării în culturile media Studii de caz 3. Adoptarea în organizațiile de știri a inițiativelor de conținut generat de utilizator Studii de caz 4. Potențialul determinant al jurnalismului externalizat în masă într-un mediu dominat de corporații

Studii de caz

5. Practici de producție ale capitalismului cognitive și procesul convergenței mediatice

Studii de caz

6. Rețeaua psihologică a subiectivității etice în interpretarea narațiunilor jurnalistice Studii de caz 7. Ajustarea imaginarului mediatic și alienarea interpersonală Studii de caz 8. Activitatea colaborativă în democrația digitală și producția interactivă de informație personalizată

Studii de caz

9. Procesarea comunicării pe internet, organizarea interacțiunilor în comunitățile virtuale și limitele etice ale conținutului știrilor online

Studii de caz

10. Comunitățile bazate pe cunoaștere în democrația digitală și natura jurnalismului bazat pe interacțiune

Studii de caz

11. Sisteme computerizate social, rețele informaționale online și structuri subiacente ale reprezentării digitale

Studii de caz

12. Forme variate de transmitere a știrilor și tendințe determinate de piață spre trivializare și tabloidizare

Studii de caz

13. Cetățeni și consumatori în contextul zonelor mediate și interrelaționate Studii de caz 14. Expansiunea fluxurilor comunicaționale, contagiunea socială în rețele mediatice și jurnalismul online bazat pe știri

Studii de caz

Bibliografie obligatorie: Fiske, J., Hartley, J., Semnele televiziunii, Editura Institutul European, Iaşi, 2002. Hartley, J., Discursul ştirilor, Editura Polirom, Iaşi, 2014. Hillard, R. L., Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și noile media, Editura Polirom, Iași, 2012 Miege, B., Informaţie şi comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Zelizer, B., Despre jurnalism la modul serios, Editura Polirom, Iaşi, 2014. Bibliografie facultativă: Dahlgren, P., Sparks, C., Jurnalismul şi cultura populară, Editura Polirom, Iaşi, 2013. Lecomte, P., Comunicare, televiziune, democraţie, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004. Lochard, G., Boyer, H., Comunicarea mediatică, Editura Institutul European, Iaşi, 1998. Rieffel, R., Sociologia mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2015. Rovenţa-Frumuşani, D., Analiza discursului, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Examen 80% 10.5 Seminar/laborator Verificare pe parcurs 10%

Verificare pe parcurs 10% 10.6 Standard minim de performanţă Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,


1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ŞTIIN ŢE SOCIO-UMANE METODOLOGIE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE

LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă ŞI DISERTAŢIE

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Universitatea Spiru Haret – instituţie de învăţământ superior acreditată, organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă, absolvire şi disertaţie potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de masterat, Ordinului ministrului educației naționale și al ministrului delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică nr. 657/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării nr. 6125/29.12.2016 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenelor de licență/diplomă și disertație, modificat şi completat prin Ordinele ministrului educaţiei naţionale nr. 3471/17.03.2017 şi nr. 5643/12.12.2017, Cartei Universităţii Spiru Haret şi Regulamentului propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie.

Art. 2. Universitatea Spiru Haret organizează şi desfăşoară examen de finalizare a studiilor pentru:

a) absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă pentru care are acreditare, în condiţiile legii, denumite, în continuare, programe de studii universitare de licenţă acreditate: domeniul Științe ale comunicării, programul de studii Jurnalism, domeniul Muzică, programul de studii Muzică;

b) absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care instituţia are, în acelaşi domeniu de licenţă, programe de studii acreditate; c) absolvenţii programelor de studii universitare de master acreditate:Comunicare Internațională și Diplomație Publică, Mass-Media şi Comunicarea în Sport, şi Artă Muzicală.

.

CAPITOLUL II ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă ŞI DISERTAŢIE PENTRU ABSOLVENŢII PROGRAMELOR DE STUDII

ORGANIZATE ÎN BAZA LEGII NR. 288/2004

Art. 3. (1) Universitatea Spiru Haret organizează și desfășoară examen de licenţă/diplomă şi disertaţie pentru absolvenții proprii.

(2) Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, la programe de studii universitare de licenţă existente, lichidate sau intrate în lichidare pentru care

2

are în structura sa programe de studii universitare de licenţă acreditate în acelaşi domeniu de studii, cu respectarea prevederilor legale şi în condiţiile stabilite de prezentul Regulament.

Art. 4. Absolvenţii programelor de studii universitare din structura Universităţii Spiru

Haret se înscriu şi susţin examen de licenţă/diplomă la instituţia pe care au absolvit-o.

Art. 5. (1) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret se pot înscrie şi pot susţine examen de licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată cu aprobarea senatelor universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior, după avizul consiliilor de administraţie.

(2) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret care optează să susţină examenul de licenţă/diplomă la alte instituţii de învăţământ superior nu vor putea depune cerere în vederea aprobării de către Senat şi obținerii avizului Consiliului de administraţie dacă nu fac dovada că au achitat taxa stabilită de Consiliul de administrație pentru aceste situații.

Art. 6. Absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior pot susţine examen de

licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret, în condiţiile stabilite de Regulamentul propriu.

Art. 7. Examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie la Universitatea Spiru Haret se organizează în trei sesiuni: sesiunea de vară (luna iulie), sesiunea de toamnă (luna septembrie) şi sesiunea de iarnă (luna februarie). În cadrul celor trei sesiuni Facultatea de Științe Socio-Umane stabilește datele concrete ale desfăşurării examenului de licenţă/diplomă şi disertaţie.

Art. 8. În cadrul unui program de studii universitare examenul de licenţă/diplomă şi

disertaţie se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi candidaţii, indiferent de forma de învăţământ absolvită.

(2) În mod excepţional, pentru situaţii deosebite, temeinic justificate, Universitatea Spiru Haret poate dispune susţinerea exameului de licenţă în locaţiile aparţinând instituţiilor de învăţământ superior de unde provin candidaţii, în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, numai cu aprobarea ministerului de resort.

Art. 9. La examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se pot prezenta absolvenţii programelor

de studii universitare din promoţia curentă şi promoţiile anterioare, de la învăţământul cu frecvenţă (IF) și învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) .

Art. 10. Conducerea facultăţii asigură respectarea strictă a standardelor academice, a reglementărilor legale în vigoare, a prevederilor stabilite prin Regulamentul aprobat de Senat şi a celor stabilite prin metodologia proprie a facultăţii organizatoare a examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 11. Comisiile de examen de licenţă/diplomă şi disertaţie se stabilesc, pe programe de

studii, prin decizie a Rectorului, la propunerea Consiliului facultăţii şi cu aprobarea Senatului universitar. Comisiile de examen pentru finalizarea studiilor se fac publice. Comisia este alcătuită din minimum trei cadre didactice, din care un preşedinte, cu grad de profesor sau conferenţiar şi doi membri, cu grad cel puţin de lector. Membrii unei comisii de examen trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi să fie specializaţi în domeniul disciplinelor care fac obiectul tematicii pentru

3

examen. Secretarul comisiei trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor.

(2) Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie şi a comisiilor pentru soluţionarea contestaţiilor se publică pe site-ul web. al instituţiei.

(3) Componenţa comisiilor pentru examenele de licenţă/diplomă şi disertaţie şi a comisiilor pentru soluționarea contestațiilor, precum şi numărul membrilor acestora nu se modifică pe durata examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 12. Conducerea Universităţii Spiru Haret, conducerea facultăţii şi comisiile de

examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.

Art. 13. Membrii comisiilor pentru examene şi ai comisiilor pentru analiza şi soluţionarea contestaţiilor nu se pot afla, cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea, inclusiv, conform legii.

Art. 14. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de finalizare a studiilor se face la sediul Facultății de Științe Socio-Umane din Şos. Berceni, nr. 24, sector 4, București, individual sau de către instituţia de învăţământ superior la care candidaţii au urmat studiile, conform calendarului stabilit de facultate.

Art. 15. (1) Înscrierea candidaţilor la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se

efectuează cu cel puţin 10 zile înainte de data programată pentru susţinerea examenului. (2) Înscrierea la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se face prin completarea unei cereri

tip şi depunerea dosarului cu toate documentele necesare şi în formatul solicitat de facultate. (3) Dosarul pentru înscrierea la examenul de licență va cuprinde:

- cerere de înscriere, tip; - fişă ALUMNI; - declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de licenţă/diplomă; - 1 exemplar din lucrarea de licenţă/diplomă copertată, însoţită de referatul

profesorului coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării; - situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă; - diploma de bacalaureat în original și copie xerox autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de

personalul secretariatului; - copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul

secretariatului; - certificatul de competenţă lingvistică; - chitanţa de achitare a taxei de licenţă/diplomă; - nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat; - 3 fotografii format ¾; - dosar plic.

(4) Dosarul pentru înscrierea la examenul de disertație va cuprinde:

- cerere de înscriere, tip; - fişă ALUMNI; - declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de disertaţie;

4

- 1 exemplar din lucrarea de disertaţie copertată, însoţită de referatul profesorului coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării;

- situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă; - diplomă de licență în original și copie xerox autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe suplimentul la diploma de licență autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe diploma de bacalaureat autentificată de personalul

secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de

personalul secretariatului; - copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul

secretariatului; - chitanţa de achitare a taxei de disertaţie; - nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat; - 3 fotografii format ¾; - dosar plic.

(5) Facultatea de Științe Socio-Umane va aduce la cunoştinţă absolvenţilor (direct sau

prin anunţuri la aviziere şi pe Internet), cel târziu până la data de 31 mai, intervalul de timp în care se fac înscrieri şi programul orar al secretariatelor pentru înscrierea la licenţă/diplomă şi disertaţie, precum şi programarea examenului de licenţă/diplomă şi disertaţie

(6) Verificarea conţinutului şi legalităţii dosarelor de înscriere la examenul de licenţă/diplomă şi disertaţie se efectuează de către secretariatul facultăţii, sub coordonarea şi controlul decanului.

Art. 16. După verificarea dosarelor de înscriere la examenul de licenţă/diplomă/disertaţie, Comisiile aprobă lista candidaţilor admişi să participe la examenul de licenţă/diplomă/disertaţie şi le afişează cu 48 de ore înainte de începerea examenului, împreună cu programarea pe ore şi săli a candidaţilor pentru susţinerea probelor de examen.

CAPITOLUL III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă, DE

ABSOLVIRE ŞI DISERTAŢIE PENTRU ABSOLVENŢII PROGRAMELOR DE STUDII ORGANIZATE ÎN BAZA LEGII ÎNV ĂŢĂMÂNTULUI NR. 84/1995

Art. 17. (1) Programele de studii universitare organizate în baza Legii învăţământului

nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru absolvenţii care au beneficiat de prelungirea de studii, se finalizează:

a) cu examen de licenţă/diplomă pentru studiile învăţământului universitar de lungă durată;

b) cu examen de absolvire pentru studiile învăţământului universitar de scurtă durată. (2) Absolvenţii programelor de studii din învăţământul de lungă şi scurtă durată organizate în

baza Legii învăţământului nr. 84/1995 şi absolvenţii programelor de studii postuniversitare susţin examenul de licenţă/diplomă, de absolvire şi disertaţie în condiţii asemănătoare cu absolvenţii studiilor universitare organizate conform Legii nr. 288/2004.

5

Art. 18. (1) Pentru absolvenţii programelor de studii din învăţământul de lungă şi scurtă

durată şi postuniversitare se constituie comisii de examene separate. (2) Modalitatea de desemnare şi componenţa comisiilor sunt identice cu cele de la art. 11.

Art. 19. Înscrierea candidaţilor, conţinutul dosarului, modul de susţinere a examenului, precum şi soluţionarea contestaţiilor sunt identice cu cele prevăzute la art. 15, art. 28, , art. 51-53.

Art. 20. Absolvenţii programelor de studii din învăţământul universitar de lungă şi scurtă

durată şi postuniversitare se pot înscrie la examenul de finalizare a studiilor în sesiunile programate pentru promoţia curentă.

Art. 21. Tematica şi bibliografia pentru examenele de licenţă/diplomă, de absolvire şi

disertaţie se întocmesc din curricula studiilor absolvite şi se publică pe pagina web. a facultăţii.

CAPITOLUL IV ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI

DE LICENŢĂ/DIPLOM Ă PENTRU ABSOLVENŢII ALTOR INSTITU ŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

Art. 22. Potrivit legii, Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de

licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, la programe de studii universitare de licenţă care există în structura proprie, în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea Regulamentului propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie .

Art. 23. Pot susţine examen de licenţă la Universitatea Spiru Haret absolvenţii de

învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare.

Art. 24. Examenul de licenţă/diplomă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ

superior acreditate se susţine în aceleaşi condiţii ca şi pentru absolvenţii proprii, cu condiţia existenţei aprobării senatelor celor două universităţii, după avizul consiliilor de administraţie.

Art. 25. (1) Absolvenţii care provin din instituţii de învăţământ superior autorizate

provizoriu cu programe de studii autorizate/acreditate pot susţine examenul de licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret la programele de studii identice sau similiare.

(2) Programele de studii similare sunt stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior în baza unei cereri adresată de instituţia de învăţământ superior de la care provin absolvenţii sau de către Universitatea Spiru Haret.

(3) Examenul de licenţă/diplomă se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii cu cele pentru absolvenţii proprii ai Universităţii Spiru Haret.

Art. 26. Instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu, de unde

provin absolvenţii care se înscriu pentru examene de licenţă/diploma, încheie cu Universitatea Spiru Haret un protocol cu privire la modul în care se va organiza şi desfăşura examenul, cu aprobarea senatelor universitare, după ce s-a primit avizul consiliilor de administraţie.

6

Art. 27. (1) Înscrierea absolvenţilor care provin de la instituţii de învăţământ superior

autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare, pentru examenul de licenţă/diplomă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Taxele aferente examenului de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu care optează pentru susţinerea examenului de finalizare a studiilor în cadrul Universităţii Spiru Haret, sunt identice cu cele percepute absolvenţilor proprii.

(3) Cuantumul taxelor de finalizare a studiilor universitare de licenţă se stabileşte anual de către consiliul de administraţie.

CAPITOLUL V CONŢINUTUL EXAMENULUI DE LICEN ŢĂ / DIPLOM Ă

Art. 28. (1) Examenul de licenţă/diplomă constă în două probe, după cum urmează:

a) proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate; La programul de studii Pedagogie muzicală / Muzică proba 1 este compusă din două subprobe: subproba 1a - Evaluarea teoretică a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate și subproba 1b – Test practic cu caracter aplicativ de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate (analiză şi interpretare de solfegiu);

b) proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă. (2) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice. (3) Probele examenului de licenţă/diplomă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în

acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului. Art. 29. (1) Susţinerea probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se

va realiza sub formă de test complex tip grilă, pe calculator (pentru programele de studii Jurnalism, Pedagogie muzicală/ Muzică) . Testul tip grilă este compus din întrebări, sub formă de enunţuri cu variante de răspuns.

(2) Numărul total al întrebărilor este stabilit de către titularii de disciplină şi aprobat de Consiliul facultăţii.

(3) Timpul alocat pentru susţinerea probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate este de 2-3 ore, în funcţie de specificul fiecărui program de studii.

Art. 30. Evaluarea cunoştinţelor fundamentale și de specialitate are ca scop verificarea

capacităţii absolvenţilor de a integra şi valoriza cunoştinţele obţinute pe parcursul facultăţii, de a le adapta la procesul cognitiv din domeniul specializării, precum şi la cerinţele practice ale profesiunii pentru care s-au pregătit.

Art. 31. Proba 2 – Prezentarea și susţinerea lucrării de licenţă/diplomă urmăreşte

evaluarea capacităţii absolvenţilor de a procesa cunoştinţele în vederea rezolvării unor probleme specifice domeniului de pregătire şi a unor cazuri practice. Prin prezentarea şi susţinerea lucrării se testează capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, de integrare a cunoştinţelor/informaţiilor din domenii diferite, disponibilitatea pentru abordare novatoare şi construcţie independentă, originală, capacitatea de a valorifica cunoştinţele teoretice în practica domeniului de specialitate.

7

Art. 32. . (1) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/ diplomă se desfăşoară, după caz,

în plenul Comisiei de licenţă/diplomă sau în subcomisii, organizate pe domenii ale programului de studii, numite prin decizie de Rectorul Universităţii.

(2) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/proiectului de diplomă sunt publice.

CAPITOLUL VI

CONŢINUTUL EXAMENULUI DE DISERTA ŢIE

Art. 33. Programele de studii universitare de master organizate în baza Legii nr. 288/2004 cu modificările şi completările ulterioare se finalizează cu examen de disertaţie.

Art. 34. Universitatea Spiru Haret organizează şi desfăşoară examen de disertaţie numai

pentru absolvenţii proprii, din promoția curentă și din promoțiile anterioare, atât de la studiile universitare de master, cât și de la studiile postuniversitare de master organizate în baza Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 35. (1) Examenul de disertaţie constă în prezentarea şi susţinerea lucrării de

disertaţie. (2) Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc

şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului. (3) Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6 (şase), iar

numărul de credite transferabile alocate este de 10 (zece). (4) Media examenului de disertaţie se determină cu 2 zecimale, fără rotunjire. (5) Notele membrilor comisiei de disertaţie sunt numere întregi, de la 1 la 10. (6) Deliberarea comisiilor de disertaţie cu privire la rezultatele examenului nu este publică.

(7) Deciziile în cadrul comisiei de disertaţie se iau în unanimitate. (8) Taxele aferente susţinerii examenului de finalizare a studiilor universitare de master se stabilesc anual de Consiliul de administraţie.

Art. 36. La examenul de disertație nu se pot depune contestații.

CAPITOLUL VII ÎNDATORIRILE FACULT ĂŢII DE ŞTIIN ŢE SOCIO-UMANE, ORGANIZATOARE

DE EXAMEN DE LICEN ŢĂ/DIPLOM Ă ŞI DISERTAŢIE

Art. 37. Pentru proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se elaborează, la fiecare program de studii, o tematică şi o bibliografie. Tematica se alcătuieşte pe baza propunerilor departamentului (care operează o selecţie a temelor, în raport cu relevanţa lor pentru profilul viitorului specialist) şi este dezbătută şi aprobată în Consiliul facultăţii.

8

Art. 38. Consiliul departamentului stabileşte structurarea tematicii la proba Evaluarea

cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate astfel: fie o tematică generală (unică) pentru toţi candidaţii, fie tematici distincte pe module opţionale (module pentru cunoştinţe fundamentale, module pentru cunoştinţe de specialitate sau numai pentru o componentă din cele două). În cazul examenului modular, absolventul optează în scris, odată cu înscrierea la examenul de licenţă/diplomă.

Art. 39. . (1) Tematica examenului de licenţă/diplomă se stabileşte în raport cu planul de

învăţământ şi programele analitice ale disciplinelor valabile pentru anii de şcolarizare ai promoţiei respective.

(2) Tematica şi bibliografia sunt aceleaşi pentru toţi absolvenţi înscrişi la examenul de licenţă/diplomă, indiferent de forma de învăţământ absolvită: învăţământ cu frecvenţă (IF), învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR).

(3) Tematica şi bibliografia sunt aduse, în timp util, la cunoştinţa studenţilor (cu cel puţin 3 luni de zile înainte de data începerii examenului de licenţă), prin afişare la avizierul facultăţii, precum şi pe web site.

(4) Pentru îndrumarea şi sprijinirea studenţilor în pregătirea examenului de licenţă/diplomă, departamentul va organiza, pe programe de studii, în perioada aprilie-iunie, consultaţii la sediul facultăţii pe tematica şi bibliografia probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.

Art. 40. În vederea elaborării de către absolvenţi a unor lucrări de licenţă/diplomă şi

disertaţie de nivel înalt, facultatea: a) asigură stabilirea, din timp, în departament, a temelor pentru lucrările de

licenţă/diplomă şi disertaţie, pe discipline şi îndrumători, aprobarea lor în Consiliul facultăţii şi aducerea la cunoştinţa studenţilor şi a masteranzilor, prin afişare la avizierul Examen de licenţă/diplomă/disertaţie, precum şi la avizierele virtuale ale facultăţilor;

b) urmărește repartizarea cadrelor didactice în activitatea de îndrumare a elaborării lucrărilor de licenţă/diplomă/disertaţie; cadrele didactice îndrumătoare ale lucrărilor de licenţă/diplomă trebuie să fie cel puţin lector doctor; în îndrumarea unei lucrări de licenţă/diplomă pot participa şi două cadre didactice – un profesor/conferenţiar şi un asistent/lector; îndrumătorul lucrării de disertaţie trebuie să fie cel puţin lector şi să aibă titlul ştiinţific de doctor);

c) organizează consultaţii metodologice cu studenţii pe problematica examenului de licenţă/diplomă şi, acolo unde este cazul, şi privind elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie.

Art. 41. Exigenţele, standardele şi condiţiile de desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă sunt aceleaşi pentru toţi candidaţii înscrişi la examen, indiferent de facultatea, forma de învăţământ şi anul absolvirii.

Art. 42. (1) Se interzice comercializarea lucrărilor de licenţă/diplomă şi disertaţie de către

studenţi sau cadre didactice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor.

(2) Comercializarea lucrărilor de licenţă/diplomă şi disertaţie de către cadrele didactice şi studenţi/absolvenţi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora, după caz.

9

(3) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă/diplomă şi disertaţie au obligaţia de a verifica originalitatea acestora şi răspund, solidar, cu studenţii/absolvenţii pentru cazurile de plagiat.

(4) Toate cazurile privind actele de plagiat si comercializare a lucrărilor ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor vor fi dezbătute în consiliile facultăţilor şi în senatul universitar şi vor fi dispuse măsuri sancţionatorii ferme, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale şi Cartei universitare.

Art. 43. Facultatea de Științe Socio-Umane va gestiona în mod unitar baza de date

aferentă.

CAPITOLUL VIII STABILIREA REZULTATELOR, AFI ŞAREA LOR ŞI SOLUŢIONAREA

CONTESTAŢIILOR

Art. 44. Evaluarea răspunsurilor/lucrărilor la proba nr.1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se realizează în conformitate cu baremul stabilit şi cu normele

prevăzute în Metodologia proprie.

Art. 45. Nota minimă de promovare a probei nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate este 5 (cinci).

În cazul specializării Pedagogie muzicală / Muzică în cadrul căreia proba 1 este alcătuită din două subprobe, proba este promovată dacă la ambele subprobe s-a obţinut nota minimă 5 (cinci). Nota finală, în acest caz, este media aritmetică a notelor de la cele două componente, cu două zecimale.

Art. 46. (1) Rezultatele la proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate

se anunţă prin afişare, în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea probei respective. (2) Afişarea se face la sediul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane şi cuprinde două liste:

Lista candidaţilor promovaţi la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate şi Lista candidaţilor care nu au promovat această probă. Afişarea se face şi pe pagina web a facultăţii.

Art. 47. Contestaţiile se depun, individual, în scris, la secretariatul facultăţii, în termen de

24 de ore de la comunicarea (afişarea) rezultatelor la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.

Art. 48. Rezultatele la contestaţii se comunică, prin afişare, la sediul Facultăţii de Ştiinţe

Socio-Umane, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii depunerii contestaţiilor. După comunicarea rezultatelor la contestaţii la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, se anunţă rezultatele finale ale probei.

Art. 49. Contestaţiile sunt soluţionate de Comisia de analiză a contestaţiilor, numită prin

decizie de Rectorul Universităţii Spiru Haret, care este formată din trei cadre didactice: un preşedinte şi doi membri. Aceştia trebuie să aibă specializarea disciplinelor care fac obiectul tematicii de examen.

10

Art. 50. Referitor la testul grilă complex, utilizat de regulă la proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, în măsura în care Comisia constată că o contestaţie sesizează greşeli care ţin de modul defectuos în care au fost elaborate grilele, se decide corectarea notei (punctajului), respectiv acordarea punctelor la respectiva grilă (considerarea, din oficiu, ca răspuns corect).

Art. 51. În situaţiile în care o contestaţie se referă la ambiguitatea unei întrebări sau

posibilitatea existenţei şi a altor variante de răspuns valabil, Comisia de contestaţii decide, prin vot, modul în care este soluţionată contestaţia şi consemnează, argumentat, rezultatul în procesul verbal.

Art. 52. În cazul examenului de la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor

fundamentale şi de specialitate, la programul de studii Pedagogie muzicală/ Muzi pentru care este prevăzută şi o componentă cu caracter aplicativ, practic (subproba 1b), contestaţia este luată în consideraţie - nota fiind modificată - în măsura în care diferenţa dintre nota dată de Comisia de licenţă, la componenta respectivă a probei şi nota dată, în urma recorectării/reevaluării, de către Comisia de analiză a contestaţiilor, este de cel puţin un punct.

Art. 53. Deciziile Comisiei de analiză a contestaţiilor sunt definitive şi sunt motivate în

procesul verbal.

Art. 54. Rezultatul contestaţiilor are caracter definitiv.

Art. 55. Nota la proba nr. 2, respectiv prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diploma, reprezintă media aritmetică cu 2 zecimale fără rotunjire a notelor individuale date de membrii comisiei. Notele probelor orale de examen sunt numere întregi de la 1 la 10. Nota propusă în referat de îndrumătorul lucrării are caracter orientativ (nu se ia în calcul). Nota minimă de promovare este 5 (cinci).

Art. 56. Îndrumătorul lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie poate participa (cu evaluare

consultativă) la susţinerea lucrării de către absolvent. Art. 57. La proba Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie nu se

pot depune contestaţii.

Art. 58. Rezultatul probei privind Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/diplomă şi disertaţie se comunică prin afişare la sediul facultății şi pe pagina web, în termen de 24 de ore de la data susţinerii.

Art. 59. Media probelor examenului de licenţă/diplomă trebuie să fie de cel puţin 6 (şase)

şi aceasta trebuie să rezulte ca medie aritmetică între cele două probe, calculată cu două zecimale (proba nr. 1 şi proba nr. 2), iar numărul de credite transferabile alocate este de 10 (zece), câte 5 (cinci) pentru fiecare probă.

Art. 60. (1) Deliberarea comisiilor cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de

licenţă/diplomă nu este publică. (2) Luarea deciziilor în cadrul comisiilor de licenţă se face în unanimitate.

11

Art. 61. (1) Absolvenţii care au promovat una din cele două probe în sesiunile de licenţă/diplomă anterioare, cu nota minimum 5 (cinci), se pot prezenta ulterior la sesiunile examenului de licenţă/diplomă pentru susţinerea probei nepromovate, cu achitarea taxelor aferente.

(2) În cazul nepromovării examenelor de finalizare a studiilor acestea pot fi susţinute într-o sesiune ulterioară, cu suportarea de către candidaţi a cheltuielilor aferente, în condiţiile stabilite de Regulamentul de finalizare a studiilor aprobat de Senat şi metodologiei proprii a facultăţii şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

CAPITOLUL VII DISPOZIŢII FINALE

Art. 62. (1) Absolvenţii programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau

acreditate lichidate, care nu mai funcţionează la nivel naţional, şi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor pot susţine examenul de licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret sau la alte instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

(2) În situaţii excepţionale, temeinic argumentate, Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de finalizare a studiilor universitare la specializările autorizate să funcţioneze provizoriu unice în domeniul de licenţă din cadrul instituţiei, cu avizul Agenţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

Art. 63. Universitatea Spiru Haret eliberează diplome de licenţă, respectiv diplome de

master, însoţite de suplimentul la diplomă, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării examenului. Până la eliberarea diplomei de licenţă/diplomei de master, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane eliberează, la cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor prin care se certifică promovarea examenului de licenţă/diplomă/disertaţie.

Art. 64. Adeverinţele de absolvire a studiilor conferă titularului aceleaşi drepturi legale ca

şi diploma şi este necesar să conţină funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile din universitate precum şi următoarele informaţii:

a) domeniul de studii universitare; b) programul de studii/specializarea; c) perioada de studii; d) media de finalizare a studiilor; e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia

geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului, ordin al ministrului, după caz).

Art. 65. În caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea unei noi adeverinţe urmează

procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii.

Art. 66. Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, un certificat de studii universitare, eliberat de Universitatea Spiru Haret și care cuprinde:

a) domeniul de studii universitare;

12

b) programul de studii/specializarea; c) perioada de studii; d) mediile de promovare a anilor de studii; e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia

geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului, ordin al ministrului, după caz).

Art. 67. În termen de 60 de zile de la încheierea examenului de licenţă/diplomă şi

disertaţie, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane înaintează, la Secretariatul general al Universităţii şi la Serviciul acte de studii, rezultatele finale ale examenului, respectiv cataloagele şi dosarele personale ale absolvenţilor care au promovat examenele.

Art. 68. Prezenta Metodologie a fost elaborată și aprobată de Consiliul Facultăţii de

Ştiinţe Socio-Umane în şedinţa din data de 15.02.2018, în baza Regulamentului propriu aprobat de Senatul Universităţii Spiru Haret în şedinţa din data de 16.05.2017 şi 16.01.2018 şi se aplică începând cu sesiunile de examene de finalizare a studiilor aferente promoţiei anului universitar 2018-2019.

Decan, Conf. univ. dr. Georgeta Pinghiriac

Date post:	06-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

FIŞ ţ ăţă UNIVERSITATEA SPIRU HARET e Socio-Umane · Studiul după manual, suport de curs,...

Documents