EI

F

t

FE

E

tt

I

De aceeagi autoare la Editura Nemira:

Scdunele rogii

Eor*l O'Bnrer.r, nescutA in 1930 Tn Tuamgraney, lrlanda, este consi-deratd una dintre cele mai valoroase scriitoare contemporane.Pentru romancierul american Philip Roth, de exemplu, este chiar

,.cea mai talentatd autoare care scrie in limba englezi". intr-ocarieri de peste cincizeci de ani, a publicat multe romane, povestiri,piese de teatru gi poezil Country G,rls(1960), debutul eiin roman,care avea si fie prima parte dintr-o trilogie (Fetele de ta yard -Fditura Nemir4'2018), a avut curajul sa rupd tacerea in care eraulnvdluite teme-tabu legate de sexualitate pi societate in lrlandadupi Al Doilea Rizboi Mondial. Cartea a fost interzis6 ;i denun-

latd de la amvon, autoarea pirisindu-gi lara natala ;i locuind de

atunci la Londra. Au urmat multe volume recompensate cu premii

importante, printre care The Light of Evening si The Love Object.Sciiunele roSli este cel mai iecent roman al sdu ;i s-a bucurat deun succes remarcabil.

EdnoO'BRIEN

Feteled,e Ca

tar&o trilogie

Traducere din limba enfl,ezdqi noteMnnrna Garrf,q.

NEMIRA

tloc de azi, ieri, sd des-cornit crima,comisi, nedoriti de I

nimeni,,Degeaba. Illirnic nu rlmine, doar nitte cicts I

cioase de imnuri.-,,, O sd.trecem prin toate rnornentele qi tot protocolul,coroane de flori, gi trandafiri, gi Mozartl, gi VanMorrison2, dupi,care cogciugul va pleca in mica lui ci-letorie cu hopuri,.ca, gi cum s-ar duce la o sindrofie,numai ci nu acolo ajunge. MI-ndrept chiar acum spre i

dric ;i mi gAndesc la deviza lui Durack: ,soldat betrin" iBaba, soldat bdtrin" =.gi md:rogsi ru,mi interoghezefiul ei, fiindcd sunt unele lucruri pe lurne despre care nupoli se-ntrebi si sunt - vai, Mielul Domnului!- unelelucruri pe lume la carc nu poli rispunde.

1 Este vorba despre RecaiemulluiMozart, compus in 1791,

chiar inaintea monii lui.2 Sir George Ivan Morrison (n. 1945), compozitor, interpret $

instrumentist nord-irlandez.

\,uDrlns- --r - ----

Fetele de |a 1ard...........Fata insingurati.......................-....:.,................,..,......:..' 251

Fetele 9i fericirea lor conjugah .................. 531

Fetele de la tari

L

Am ficut ochi brusc gi, dintr-o singuri migcare,m-am ridicat in fund. Numai cAnd sunt"anxioasd mitrezesc uqor gi, pret de-un minut, nu mi-arri dat seamade ce-mi bdtea inima ceva mai tare ca de obicei. Abiadupd aceea mi-am adus aminte. Vechiul motiv. Iar l-amaqtept"t gi n-a venit acasI.

CAnd sI mi dau jos, m-am oprit pe marginea patuluio clipi, netezind cu palma cuvertura de satin verde.Uitaserlm s-o impiturim, cu o seard inainte,'mami gi

eu. M-am lesat s-alunec pe podea gi linoleumul mi s-a

pirut rece sub talpi. Mi s-au strAns instinctiv degetelede la picioare. Aveam papuci, dar mi punea mami si-ipdstrez pentru cind mergeam tn vizite la mitugile 9iverii mei cei mulqi; aveam gi garpete, dar acelea stiteauficute sul in sertare, pAni cAnd veneau musafirii de laDublin, pe timpul verii. .

Miam pus gosetele, scurre pAnn la glezne.Plutea in aer, dinspre bucitirie, un miros de guncl

prdlite - dar nu mi-a fecut pofti.Apoi m-am dus la fereastre si ridic srorul. A lAqnit

bru. in sus gi cordonul s-a risucit in jurul lui. Norocul

FETELE DE LA TARA

meu ce mami coborAse deja, fiindce intotdeauna imi lineaIeqii despre cum se ridicl storurile corect, cu ginglqie.

Soarele nu rlslrise incn gi pajigtea era stropite cu mar-

garete care dormeau duse. Roui, peste tot. Iarba de sub

fereastra mea, gardul viu care o inconjoari, sArma rugi-

nitd a gardului de dupn el gi ditamai cAmpul din afard, -toate erau atinse de o burnill delicatd, cilitoare. Frunzele

gi copacii erau sclldagi in acea burnile, iar copacii, ei, cel

pulin, ardtauireali, cum sunt cei din vise. tn jurul tufelorde nu-mI-uita, care cre$teau din flancul gardului viu, se

fdcuseri halouri de apl. ApI care sclipea, ca de argint.

Totul era linigtit, perfect nemiqcat. tn depertare, dinmuntele albastru, se ridica fum. Urma sI fie o zitoride.

VizAndu-mdlafereastrS,, Ochide-Taur a iegit de sub

gardul viu, s-a scuturat de apd gi s-a uitat in sus, la mine,

plictisit qi trist. Era cAinele nostru ciob;nesc ai-i spuse-

sem aga, Ochide-Taur, pentru cd avea ochii pdtali cu

negnr gi alb, ca bomboanele din cutie.l De obicei, dor-

mea in adepostul de chirpici, dar in noaptea aceeardm7-

sese tn vizuina de iepure de sub gardul viu. Acolodormea intotdeauna, cAnd eratati plecat. Nici nu mai

trebuia si-ntreb - tatil meu nu venise acasd.

Chiar atunci a strigat Hickey de jos. La tnceput, nul-amauzit, fiindcn tocmai imi scoteam cdmaga de noapte

Peste caP.

- Ce? Ce-ai zis?! am intrebat, iegind in capul scirilortnfigurati in cuvertura de satin.

- Doamire, Dumnezeule, am rdguqit de cAnd totzic! - apoi mia zAmbit larg, de jos, 9i m-a intrebat: Decare ou vrei la micul-dejun, alb sau cafeniu?

- tntreaba-md. frumos, Hickey, gi spune-mi ,,scumpo"!

1 Trimitere la o marcd de dulciuri, Bull\ Eye, rotunde, cu dungi

mai deschise si mai inchise la culoare.

- Scumpo, scumpeteo, drlgulo, dulcealo, vrei un oualb sau vrei unul cafeniu la micul-dejun?

- Unul cafeniu, Hickey.- Am un ou stra;nic de la o puiculi, special penrru

tine, a zis el, intorcAndu-se in bucitirie.A trAntit uga. Mami nu reu$ea nicicum si-l inveqe si

inchida qile cu blAndeqe. Hickey era omul nosrru de

ajutor in casi gil iubeam. Ca sd dovedesc, am spus asta

cu voce tare citre SfAnta Fecioari, care se uita la mine cuochi sticlogi, dintr-un cadru aurit.

- tl irrb.r. pe Hickey, am zis - ea n-a zis nimic.Mi surprindea faptul ci nu vorbea mai des. Mi-a vor-

bit odatd, gi ce mi-a spus a fost foarte personal. S-a tn-tAmplat cAnd md dedeam jos din pat in toiul noptii, se-mi

spun o ndzuinld.. MI dldeam josdin pat de gase-9apte oripe noapte, ca gest de penitengi. Imi era fricd de iad.

MI gindeam: da, il iubesc pe Hickey; dar, bineinleles,voiam si spun ci-mi era drag. CAnd aveam $apre sau optani, ziceam c-o sd mi mdrit cu el. Tuturor le spuneam,inclusiv examinatorului de la catehism, gi c-o si locuimin cisula puilor gi-o sl cipdtim gratis, de la mami, oui,lapte gi legume. Yarzd- alti leguml nu se planta la noi.Acum insd., vorbeam de cisdtorie mai putin. tn primulrAnd ci Hickey nu se spdla niciodati, doar cAt igi dedeacu api de ploaie peste fagd, cAnd se apleca deasupra bu-toiului colector, seara. Avea dinlii inverziqi gi ultimullucru pe care-l fecea noaprea era cd-gi slobozea udulintr-o cutie de compot de piersici, pe care gio linea subpat. Mami il cena. Igi f;cuse obiceiul sd rImAn{ treazd,

noaptea, pe tntuneric, a$teptandu-l pe el sI vind acasi,agteptAnd sil audd cum ridica fereasrra gi vlrsa conlinu-nrl cutiei de compot de piersici peste bordura de-afard.

- O sd omoare tufele-alea de sub fereasrri, Doamneferegte! zicea gi, uneori, in nopqile cAnd era foarte supilrati, cobora in clmagd de noapte gi b;tea la uga lui gi-l

/0 EoNa O'BnrrN FETELE DE LA TARA

intreba de ce nu {ace afard ce are de f;cut, dar Hickeynu-i deschidea niciodati, era prea giret.

M-am imbrdcat in grabe ti, cAnd m-am aplecat se-mi iau

incalprile, artvdzutscarne, praf gi fulgi cizuli sub pat. Dareram prea supirati ca si mai frec podeaua prin cameri, aga

c-am ridicat poalele cuverturii pe pat 9i-am iqit repede.

Pe palier, ca de obicei, era sumbru. O fereastri uritl,,cu vitraliu, ii dadea un aer tndoliat, de parcd tocmai ar

fi murit cineva in casI.

- Oul o sl fie ca un glonq! a strigat Hickey.

- Vin acuma! i-am strigat inapoi.Trebuia si mi spil. tn baie, frig - n-o folosea nimeni,

niciodati. O baie pirlsiti, cu o pati de rugini pe lavoar,

chiar sub robinetul de api rece, un sipun roz, nou-nouf,gi un prosop de [a,td' alb, leapin, care pdrea se fi stat inger toate noaPtea.

Am hotdrAt sI nu-mi bat capul, a$a c-am umplut cu

apd o gdleati, pentru closet, gi gata. La closet, apa nu se

lIsa trasi gi de luni intregi tot agteptam un om care sivini sil repare. Mi s-a fecut gi rugine, cAnd Baba, colega

mea de la gcoali, s-a dus la baie gi a zis, pe un ton de

fatalitate: ,,$i-acuma-i defect?" La noi in casl, lucrurileori erau stricate, ori nu le foloseam deloc. Mami avea o

pereche noul de cleEti de tliat gi cAliva colaci noi de

frAnghie intr-un dulap de sus, dar nu voia si le aducd

jos - zicea ci precis ori se strici, ori se furi.Camera lui tati era chiar fald-n fa1.,d cu baia, pe cu-

loar. Hainele lui vechi stlteau aruncate pe un scaun. Elnu era tniuntru, dar eu tot \i auzeam genunchii poc-

nind. tntotdeauna ti pocneau genunchii, cAnd se urca inpat sau cAnd se dedea jos din el. Iar m-a strigat Hickey.

Mami stltea lAngI plita de gntit 9i mAnca o felie de

pAine uscatl Ochii albagtri ii avea mici 9i umflaqi. Nudormise. Privea in go1, in fa1i, la ceva ce numai ea vedea,

la soartl, la viitoi. Hickey mi-a ficut cu ochiul. tgi

EoNa O'BnrrN

pregdtise de mAncare trei oui pritjite ochiuri gi cAtevafelii de qunci afumati in casd. tgi inmuia pAinea in g;l-benugul moale de ou, dupi care o sugea.

- Ai dormit? am tntrebat-o pe mami.

- Nu. Aveai o bomboani-n guri gi m-am remur sinu te lneci, dac-o inghigeai intreagd, aga c-am rimastreazd,, nu cumva sI...

tntotdeaona gineam bomboane gi tablete de ciocolatisub perni, iar eu, ce-i drept, luasem un jeleu de fruct sublimba, chiar inainte s-adorm. Biata mami, nu putea se

nu-gi facl tot felul de griji. Presupun c-a stat acolo, inpat, gAndindu-se la el, aqteptAnd s-audI vreun automobiloprindu-se pe drum, a$reprand sa-i audd paqii tArgAiliprin iarba ude, agteptAnd s-auda zgomotul porlii carescArgAia din gAgAni - agteptAnd gi tuqind. i.rtotd"",rn"tugea cAnd se intindea in pat, aqa ci flnea mereu nigtecArpe vechi pe posr de batiste intr-o pungi de cattfealegatd de unul dintre stAlpii de alami ai patului.

Hickey mi-a curigat de coajl vArful oului. Se inti-rise, aga c-a pus citeva mici gogoloaie de unt in el, casil inmoaie. Era un ou de puicu9d., care abia daci iegea

peste marginea ditamai a paharului de ou, din po4elan.Arita caraghios, oul aga de mic in paharul de ou aga demare, dar la gust era foarre bun. Ceaiul se ricise. Amintrebat-o pe mami:

- Pot si-i duc liliac domnigoarei Moriarty?Mi-era gi rugine de mine, cd profitam de amirdciunea

ei ca si-i duc flori profesoarei, dar voiam tare mult s-o tn-trec pe Baba gi si devin eu favorira domnigoarei Moriarry.

- D4 scumpo, du-i ce vrei tu! a zis mami, cu minteain altl parre.

M-am apropiat de ea gi am luar-o cu amAndoui bralelepe dupd gAt gi-am sdrurat-o. Era cea mai buni mami dinlume. I-am spus asta gi ea m-a strAns foarte tare in brate

FETELE DE LA TARA

un minut, ca $i cum ar fi vrut si nu-mi mai dea drumulniciodati. Eram totul pentnr ea pe lume, totul.

- Aceleagi mlmogenii mieroase, a zis Hickey.Mi-am desfecut degetele pe care mi le qinusem incru-

cigate pe ceafa ei alba gi m-am indepdrtat de ea, timide.

Era dusi cu mintea undeva departe gi incd nu diduse

nimeni la giini. CAteva dintre ele veniseri tocmai din

curte gi ciuguleau din blidul cAinelui,lAngd uqa din dos.

il ^ut ^*pe

Ochi-de-Taur cum le fugirea 9i pe ele cum

bdteau aerul cu aripile, in timp ce se zburitdceau, cot-

codacind a nenorocire.

- E o piesi la sala primiriei, cucoanl. Ai face bine site duci, a zis Hickey.

- Ag face, a zis mami, pe un ton mai degrab; sarcastic.

Degi se bazapeHickey pentru tot gi toate, ii vorbea

cam tlios, uneori. Se gAndea: oare unde era? Trebuia sd

se-agtepte sil vadi venind acasi cu ambulanla sau cu

vreo magini de inchiriat, luati de la Belfast cu trei zile-n

urmi gi nepletita? Si se impiedice pe scirile de piatride la u;a din dos, fluturAnd o sticle de whisky? Si 1ipe,

sI dea cu pumnul, s-o omoare - sau si-i cearl iertare? Sise pribugeasci in pragul ugii de la intrare, cu cine-gtie-ce

nirod beat lAngI el, 9i si-i spund: ,Mami, 1i-I prezintpe prietenul meu cel mai bun, Harry. Tocmai ce i-am

dat pigunea de treigpe acri pe cel mai simpatic ogar..."

Toate lucrurile-astea le piliserim de-atAtea ori, c-ar fifost o prostie sI ne agteptim de la tatil meu si viniacasdtreaz. Plecase cu trei zile-n urmi, avAnd in buzu-

nar gaizeci de lire, cu care sd pliteasci ratele.

- Sare, scumpo, a zis Hickey, luAnd cAt ii incipea lntredegetul mare gi ardtdtor gi preslrAnd-o peste oul meu.

- Nr, Hickey, nu-mi pune!

Pe vremea aceea, voiam fari sare. Asta, aga, ca moft. Mise pirea cd. era foarte adult sI nu-!i pui sare sau zahex.

Eonl O'BninN

- Ce-am de ficut, cucoanl? a intrebat Hickey, pro-fitAnd de nepisarea ei, ca sd-gi ungi pAinea cu unr peambele pi4i, din gros.

Nu era vorb a c-ar fifost mami zgixcitirla mAncare, darHickey sengra.gase in aqa hal, cd nu-gi mai putea face treaba.

- Si te duci la turbirie, mi gAndesc , a zis mami.Solu-i gata de rrecur prin el, gi-o alte zi frumoasl risclmsI nu mai avem.

- Poate ci n-ar trebui sd plece prea departe, am zis eu.tmi plecea siJ gtiu p" ULk.y

"pro"p", cAnd se intor-

ceatati acasd,.

- Poate si nu vini ;i-o lund, a zis mami.t1i frAngea inima cAnd o atzeaioftAnd. Hickey gi-a

luat gapca de pe polila de la fereastri gi a plecat si le deadrumul vacilor.

- Sa nu uit sd dau la giini, a zis mami ;i a luat o cra-tili cu terci de pe gritarul de jos al plitei de gitit, undestituse la cald toatd noaptea.

S-a pus pe farAmilat mAncarea giinilor in lipterie,afard,, iar eu mi-am pregitit prlnzul penrru gcoali.Mi-am scururar sticla de unturi de pegte gi tonic de laParrish, ca si cread5 ea c-am luat-o. pe urmd, am pus-ola loc in bufet, lAngi teancul de farfurii Doulton.Fuseseri cadou de nunti, dar nu le foloseam niciodati,ca si nu le spargem. in spatele lor, erau dosite note de plati.Sute. Pe tati nuJ ingrijorau niciodati notele de plati - doarce le dosea dupi farfurii ;i uita de ele.

Am iegit si culeg liliacul. M-am oprit pe treapta depiatrd.qi m-am uitat peste cAmpuri, simgind iar, cum sim-team intotdeauna, fiorul acela de libertate gi de plicerecare mi cuprindea cAnd vedeam varjetatea copacilor gicladirile de piatra exrerioare, situare la distanli mare decasi, gi cAmpurile atit de verzi gi atir de linigtitoare.Dincolo de gardul de sArmi era un nuc, 9i la umbra luicre$teau tufe de clopolei, inalte gi de-un albastru intens,

74 FETELE DE LA yanA

ca o grote de flori de culoarea cerului printre bolovanii

de calcar. $i leagtuul meu se bAlAia in vAnt, 9i toate frun-

zele, din coroanele tuturor copacilor, fremitau'

- Ia-qi o bucIgicI de prniituri 9i biscuili Pentru prinz,

a zis mami, care md rdsfdla, dAndu-mi intruna mici bu-

ndtl1i. Acum amesteca intr-o gd'leatd cartofi cu terci,

linAndu-gi capul aplecat qi plAngAnd in mAncarea gdini-

1or. A zis: E-he, asta-i via1a, unii muncesc ai allii cheltu-

iesc, apoi a luat-o cu gileata citre curte'

Unele gdini erau deja cocolate pe muchia gdlelii 9i

ciuguleau. Mami avea umlrul drept mai lesat decAt stAn-

gol, d.la cdratul gilelilor. Eraddrimarl de muncile grele

qi muncea ca sd menginl lucrurile in funcgiune, iar noap-

tea se-apuca sd confecgioneze abajururi de lempi 9i para-

vane pentnr gemineu, ca sd faci s-arate casa mai frumos'

Un stol de gAgte silbatice au trecut in zbor, toate

gAgiind, clnd s-au prelins pe deasupra casei 9i apoi peste

crAngnl de ulmi. Acolo, in crAngul de ulmi, se duceau

vacile si se ricoreascdvaragi acolo se tineau dupi ele

mugtele. Acolo gi eu ml jucam adesea de-a magazinul,

cu cioburi de vase de po4elan sParte 9i cutii de cartpn'

Eu gi Baba ne refugiam acolo 9i ne spuneam secretele

una celeilalte) L r odati ne-am scos ghetele in crAng ;ine-am gAdilat una pe alta in telpi. Cel mai mare secret

dintre toate. Baba zicea c-o si mi-l spuni;i, de fiecare

datl cAnd zicea, euii dadeam cAte o batistul; de mitase,

ori o panglicu!5 noue detaftan, ori cine-9tie-ce'

- Nu'mai fi mofluzd, draga mea scumPelice! a zis

Hickey, tntorcAndu-se cu patru galeqi de lapte, numai

bun pentru vi1ei.

- Tu la ce te gAndegti, Hickey, cAnd te gAndegti? l-am

intrebat.

- La plpugele. La solioara mea dragi qi drlgugn'

GAnditu-i curate" pdcileali, mi-a spus.

Vileii zbieraulapoartd, gi, cAnd s-a dus la ei, fiecaresia vArAt botul in gi,leatd.qi s-a pus pe beut lacom. Cap-Alb, cu ochi violeli uriagi, era vigici 9i bea cel mai re-pede, ca si-Ei poatd vAri botul gi-n gdieata de lAngl ea.

- Si n-o apuce vreo pAnteciraie, am comentat.

- Biata de ea, i s-ar potrivi mai bine o masi cu carne.

- Celugnrige vreau sI fiu, cAnd oi fi mare - la asra mdgXndeam.

- ln ochii mei, cilugirige 9i eqti. Din ordinul nla dinKerr/, cu doud capete pe-o singurd perni.

M-a cuprins un oarecare dezgust gi am plecat sd culegliliacul. Dalele de ciment de pe latura casei erau verzi gi

alunecoase. Pe ele se intAmpla si dea pe dinafardbutoiulcu api de ploaie gi deasupra lor era fereastra pe care-givirsa Hickey conqinutul cutiei de compot de piersici infiecare noapte.

Mi s-au udat sandalele cAnd am luar-o prin iarbi.-Yezi pe unde calci! mia strigat mami.Se intorcea din curte, cu gdLeata goali intr-o mAni gi

cu cAteva oui in cealaltd. Mami gtia lucrurile dinaintesI i le spui.

Liliacul era ud. Stropii de apd cideau pe iarb; ca nigteagrige ris-coapte,Ia fiecare crengull pe care o rupeam.M-am intors, ducAnd acea spumd albe cu bra1ul, ca penigte lemne de foc.

- Nu intra, c-aduci ghinionul! mi-a strigat - sd nuintru in casi, adici.

Mi-a scos ea o foaie de ziar;i a risucit-o in jurul rd-murelelor, ca si nu mi se ude rochia. $i paltonagul, mi-nugile gi pihria mi le-a adus.

- E cald, nu-mi trebuie, am zis.Dar mami a insistat cu blAndeqe, reamintindu-mi

iarlqi ci aveam o sldbiciune in piept. Aga ci mi-am puspaltonagul gi peliria, mi-am luat ghiozdanul, o bucati

EoNa O'Bntr,N FETELE DE L4 TARA/6

de prijiturn gi o sticla de limonadd plini cu lapte pentru

masa de prinz.Cu fricn gi tremurAnd, am luat-o spre gcoald. Se putea

s[-l tntilnesc pe drum sau el putea si vintr acasd 9i s-o

omoare pe mami.

- Iegi sr m-a;tep!i? am tntrebat-o'

- Da, draga mea' cum termin de fecut ordine, dupd

ce minAncd Hickey, ies la drum 9i te-a;tept sd vii'

- Egti siguri? am zis.

Aveam lacrimi in ochi. De fiecare dati mi temeam

si nu moari mami cAt eram eu plecatd la;coali'

- Nu mai plAnge, iubito! Haide acum' e timpul sr

pleci. Se-1i minAnci bucilica de prdjituri la prAnz! $i

te-a$tept la drum.

Mia indreptat pdlirioara pe caP 9i m-a sdrutat de trei

sau de patru ori. A rdmas pe dalele de ciment, si se uite

dupi mine. imi facea cu mAna. Rochia maro Pe care o

purta ii dedea un aer trist - de ce mi indepdrtam, de-a-

ceea mi se pdrea mai tristi. Ca o vribiugd in zdpadF^,

cafenie, temitoare gi insinguratS. Mi-era greu si rnd 9i

gAndesc la cum se miritase, intr-o dimineaqi insoritd,

purtAnd o rochie de danteh qi o palerie moale, cu flori

de piciorul-cocogului, gi ci avea ochii umezi de plicere,

cAnd acum ii curgeau lacrimile guvoi din ei.

Hickey mAna vacile cdtre cAmpul de departe 9i l-am

strigat. Mergea in fala mea, cu cracii pantalonilor vArAgi

in ciorapii gro;i de lAnI, cu gapca rlsuciti invers, aga

incAt cozorocul ii acoPerea ceafa. Mergea ca un clovn'

I-ag fi recunoscut mersul dintr-o mie.

- Ce pasire-i aiai l-am intrebat.

Era o pasdre, Pe o ramuri a castanului inflorit, care

pirea si strige:,,Ascult-aici! Ascult-aici!"

- Mierli, mi-a rispuns'

- Nu e mierli. Ved qi eu de-aici ci e-o pasire cafenie.l

- Bravo, smecherulo! E-o pasire cafenie. FIai, c-amtreabd, nu stau si-ntreb toate pdsirile cum le cheamd,ce vArste au, ce phceri, cum li se par la gust melcii -bazaconii de-astea. Ca toli mamelucii care vin pXntr laBurren, ca si se uite la flori. Auzi, la flori! Eu muncesc.Toati gandramaua de aici pe umerii mei sti.

E drept ci Hickey fdcea mai-toare munca, dar gi apa

se alegea praful de tot - de toli cei patru sute de acri,cApi erau.

- $terge-o, hai, obriznicemrd ce egti, c-acuma-ti traguna la fund!

- Nu 1ie rugine, Hickeyl!Aveam paisprezece ani gi nu mi se pdrea cuviincios

cd-gi permitea si-mi vorbeasci aga de fard perdea.

- Ia de-ne un flururas, mi-a spus, zAmbind larg dinochii lui mari, blAnzi, cenugii,

Am ridicat din umeri gi-am qters-o de lAngi el.

,Fluturag" era denumirea lui de cod pentru pupat. Nu-lmai pupasem de doi ani, din ziuain care mami imi fe-cuse tort de ciocolati gi pusese pariu cu mine ci nu eramin stare sn-l pup de zece ori pe Hickey. Tati era in spitalinziuaaceea, casi-gi revind dupi o begie de-a lui, crunti,5i fusese una dintre pulinele ocazti ln care am vizur-ope mami fericiti. Numai in cele cAteva siptdmAni dedupl fiecare beqie, putea gi ea sd lase garda ceva mai jos,pina nu venea iar vremea sd-gi faci griji pentru chefulurmdtor. Ea stltea pe rreapra de piatr; de la uga din dos,iar eu tineam intre palme un scul de lAni, pe care-l ri-sucea ghem. Hickey se tntorsese de la tArg Ei-i spusese

ce pre! oblinuse pe-o juninci, gi-atunci mami mi

1 Joc de cuvinte intraductibil: ln limba englezi, ,mierli..se zice

okckbird - textual, ,paslre neagri".

/9/8 EoNa O'BntrN FETELE DE LA TARA

provocase si-l pup de zece ori pe F{ickey Pentru o felie

de tort de ciocolati.Am luat-o pe pajiqte-n jos, grdbiti 9i ingroziti c-ar fi

putut aplrea tati, in orice moment.

. I se spunea pajigte, pentru cn paji;te gi fusese Pe vre-

muri, clnd inci mai exista casa cea mare' numai crTaniil incendiaseri casa cea mare' iar tatdl meu' sPre

deosebire de stremogii lui, nu se mAndrea cu pImAntul,

gi de-aceea gi stitea si se ruineze toala qandramaua.

Am trecut pe partea cu tufe fePoase, de la capitul

de jos al cAmpului, care ducea cdtre poarta de richitl.Era plini de micege, de ferigi tinere, de tulpini de

cruciulile gi de ciulini asculili ca nigte ace. Sub ele toate,

pimAntul era stropit cu milioane de floricele silbatice.

Puzderii de puncte albastre, gi albe, 9i violete - ca nigte

cAntecele care se revirsau din pnmAnt. CAt de tainice,

de frumoase qi de prelioase erau) ascunse acolo, sub gepi

9i sub ferigile proaspete!

Mi-amlchimb"i liliacul dintr-un braq in celilalt 9i

am iegit la drum. Jack Holland m-aqtepta. M-am ;i spe-

riat, cAnd l-am vdzut, rezemat de zid. La lnceput, arn

crezlrt cd eratati.Erau cam de aceeagi innllime qi amAn-

doi purtau pnlirii, in loc de gepci'

- A, Caithleen, copila mea, m-a intAmpinat, linAn-du-mi poarta,in timp ce eu mi strecuram prin ea pieziq.

Poarta se deschidea iniuntru, dar pu1in, 9i trebuia site faci sublire ca si pogi ieqi. Apoi Jack a pus la locul ei

sArma care o qinea inchisi gi a luat-o cu mine pe calea de

tractare2.

t tn istoria lrlandei, aga-numilii Black-and,'Tans (textual: "negrigi bronzagi") erau detagamente de poliliqti auxiliari ai Poliqiei Regale

britanice, foane brutali in relagiile lor cu irlandezii.2 Potecile bititorite care insolesc, de-o parte gi de alta, cursurile

de aptr, ca si poati merge Pe ele caii care rractea;zd diverse

ambarcaliuni.

Eoue O'Bntes

- Cum iqi mai merge, Caithleen? Mama-i bine? Tataltiu iese in evidengtr prin absenje. il tot vid pe Hickeyla liptarie de cAteva dimineli.

I-am spus ci totul mergea bine, amintindu-mi devizap€ care mi-o spusese mami: ,,PlAngi, daci e si plAngi, darplAngi singurl!"

20