+ All Categories
Home > Documents > Fenomene Ale Naturii 2

Fenomene Ale Naturii 2

Date post: 08-Aug-2015
Category:
Upload: mya-balan
View: 364 times
Download: 19 times
Share this document with a friend
34
Transcript
Page 1: Fenomene Ale Naturii 2
Page 2: Fenomene Ale Naturii 2

Fenomene ale naturii Fenomene ale naturii ::Roua şi brumaRoua şi brumaNoriiNoriiPloaia, fulgerul, tunetulPloaia, fulgerul, tunetulGrindinaGrindinaCurcubeulCurcubeulCeaţaCeaţaLapoviţa şi poleiulLapoviţa şi poleiulChiciuraChiciuraZăpadaZăpadaAvalanAvalanşa şa Omul Omul şi naturaşi natura

Page 3: Fenomene Ale Naturii 2

RouaRoua este un fenomen este un fenomen meteorologicmeteorologic care face care face parte din categoria precipitaţiilorparte din categoria precipitaţiilor..

Ea se formează de obicei seara sau în cursul Ea se formează de obicei seara sau în cursul dimineţiidimineţii.P.Prin răcirea aerului,vaporii de apă existenţi rin răcirea aerului,vaporii de apă existenţi la suprafaţa solului se condensează formându-se pe la suprafaţa solului se condensează formându-se pe diferite obiecte de pe sol picături de apădiferite obiecte de pe sol picături de apă. .

Page 4: Fenomene Ale Naturii 2

NORIINORII

Page 5: Fenomene Ale Naturii 2

NoriiNorii sunt de fapt milioane de picaturii de apa curate care sunt de fapt milioane de picaturii de apa curate care invaluie fire de praf foarte mici, atat de mici incat noi nu le invaluie fire de praf foarte mici, atat de mici incat noi nu le putem vedea.putem vedea.

Cand soarele straluceste cu putere, incalzeste apa lacurilor, Cand soarele straluceste cu putere, incalzeste apa lacurilor, raurilor, marilor si oceanelor.raurilor, marilor si oceanelor.

Stratul de la suprafata apelor se transforma in aburi usori, Stratul de la suprafata apelor se transforma in aburi usori, se amesteca cu aerul cald si se ridica spre inaltimile cerului. se amesteca cu aerul cald si se ridica spre inaltimile cerului. Vaporii ajung tot mai sus, unde incep sa se raceasca sis a se Vaporii ajung tot mai sus, unde incep sa se raceasca sis a se transforme din nou in mici picaturi de apa limpede. Deci, transforme din nou in mici picaturi de apa limpede. Deci, norii nu sunt decat vapori de apa adunati in foarte multe norii nu sunt decat vapori de apa adunati in foarte multe picaturi alaturate.picaturi alaturate.

Page 6: Fenomene Ale Naturii 2

Alaturi de norii albi si pufosi pot fi zariti cateodata nori Alaturi de norii albi si pufosi pot fi zariti cateodata nori negriciosi si posomorati. negriciosi si posomorati.

Ei sunt alcatuiti din mai multe picaturi de apa decat Ei sunt alcatuiti din mai multe picaturi de apa decat norii albi, acestea fiind reci si grele. De aceea norii albi, acestea fiind reci si grele. De aceea picaturile incep sa coboare spre pamant. picaturile incep sa coboare spre pamant.

Candva aceste picaturi care spala fata Pamantului vor Candva aceste picaturi care spala fata Pamantului vor redeveni nori. redeveni nori.

Astfel apa face un adevarat circuit in natura.Astfel apa face un adevarat circuit in natura.

Page 7: Fenomene Ale Naturii 2

DECI :DECI :NoriiNorii sunt mase de sunt mase de vapori de apvapori de apăă din atmosfer din atmosferăă. . Ei fac Ei fac parte din circuitul apei parte din circuitul apei îîn naturn naturăă. . Vaporii de apVaporii de apăă, evapora, evaporaţţi din mi din măări ri şşi oceane, i oceane, sunt sunt prezenprezenţţi peste tot i peste tot îîn atmosfern atmosferăă. .

Page 8: Fenomene Ale Naturii 2

BrumaBruma este formată prin procesul de condensare este formată prin procesul de condensare şi ulterior de îngheţare a vaporilor de apă care iau şi ulterior de îngheţare a vaporilor de apă care iau naştere la suprafaţa solului.naştere la suprafaţa solului.

Ea se formează, de fapt, în loc de rouă în sezonul rece, când temperatura a atins punctul de îngheţ.

Page 9: Fenomene Ale Naturii 2
Page 10: Fenomene Ale Naturii 2

PloaiaPloaia se formează când diferite se formează când diferite picături de de apă din din nori cad pe suprafața Pamântului în formă lichidă. cad pe suprafața Pamântului în formă lichidă.

PloaiaPloaia este o parte importantă a circuitului apei este o parte importantă a circuitului apei în natură şi are loc după ce apa care s-a în natură şi are loc după ce apa care s-a

evaporat evaporat din râuri, lacuri, oceane. se din râuri, lacuri, oceane. se condensează ajungând picături de apă şi cade pe condensează ajungând picături de apă şi cade pe

pământ, întorcându-se înapoi în pârâuri, râuri, pământ, întorcându-se înapoi în pârâuri, râuri, lacuri. lacuri.

Page 11: Fenomene Ale Naturii 2

Omul influențează permanent fenomenele Omul influențează permanent fenomenele meteorologice, inclusiv ploaia. Ploaia poate fi meteorologice, inclusiv ploaia. Ploaia poate fi indusă ca urmare a reacțiilor chimice produse indusă ca urmare a reacțiilor chimice produse de gazele din atmosferă și gazele poluante de gazele din atmosferă și gazele poluante produse în timpul activităților umane, uneori cu produse în timpul activităților umane, uneori cu efecte dramatice.efecte dramatice.

Popular, Popular, ploaia ploaia mai este denumită mai este denumită burăbură dacă dacă picăturile sunt fine şi multe şi este descrisă ca fiind picăturile sunt fine şi multe şi este descrisă ca fiind torenţialătorenţială atunci când picăturile de apă sunt mari, atunci când picăturile de apă sunt mari,

multe şi cad cu repeziciune.multe şi cad cu repeziciune.

Page 12: Fenomene Ale Naturii 2

Ploaia mai poate fi clasificată și Ploaia mai poate fi clasificată și după volumul precipitațiilordupă volumul precipitațiilor

astfel:astfel:Ploaie foarte fină, când rata Ploaie foarte fină, când rata precipitațiilor este sub 0,25 mm / precipitațiilor este sub 0,25 mm / orăorăPloaie fină, când rata Ploaie fină, când rata precipitațiilor este între 0,25 și 1 precipitațiilor este între 0,25 și 1 mm / orămm / orăPloaie moderată, când rata Ploaie moderată, când rata precipitațiilor este între 1 și 4 precipitațiilor este între 1 și 4 mm / orămm / orăPloaie deasă, când rata Ploaie deasă, când rata precipitațiilor este între 4 și 16 precipitațiilor este între 4 și 16 mm / orămm / orăPloaie foarte deasă, când rata Ploaie foarte deasă, când rata precipitațiilor este între 16 și 50 precipitațiilor este între 16 și 50 mm / orămm / orăPloaie torențială, când rata Ploaie torențială, când rata precipitațiilor este mai mare de precipitațiilor este mai mare de 50 mm / oră50 mm / oră

Page 13: Fenomene Ale Naturii 2

Fulgerul Fulgerul se produce se produce îîntre nori ntre nori îîncncăărcarcaţţi cu sarcini i cu sarcini electrice diferite, iar descarcelectrice diferite, iar descarcăărea rea îîntre norntre norii şşi i ppăămmâânt provoacnt provoacăă un arc luminos, numit un arc luminos, numit trtrăăznetznet..

Atunci cAtunci câând vedem nd vedem un fulger nu auzim nu auzim imediat imediat şşi sunetul i sunetul

produs de produs de descdescăărcare rcare ((tunetultunetul)), ,

deoarece viteza deoarece viteza sunetului este sunetului este

mai micmai micăă faţăfaţă de cea de cea a luminii.a luminii.

Page 14: Fenomene Ale Naturii 2

Toti norii negri si grei de furtuna sunt incarcati cu un fel de electricitate. Cand Toti norii negri si grei de furtuna sunt incarcati cu un fel de electricitate. Cand incarcatura electrica este foarte mare, ea izbucneste sub forma unei scantei incarcatura electrica este foarte mare, ea izbucneste sub forma unei scantei uriase care trece de la un nor la altul. In drumul ei aceasta scanteie incalzeste uriase care trece de la un nor la altul. In drumul ei aceasta scanteie incalzeste aerul din jur si il face sa isi mareasca dimensiunea, adica sa se dilate.aerul din jur si il face sa isi mareasca dimensiunea, adica sa se dilate.

Furtunile iau naştere când aerul fierbinte şi umed care se ridică de la sol Furtunile iau naştere când aerul fierbinte şi umed care se ridică de la sol loveşte aerul rece de sus şi se condensează în nori cumulus în formă de loveşte aerul rece de sus şi se condensează în nori cumulus în formă de conopidăconopidă..

Când picăturile de ploaie şi particulele de gheaţă din nor se ciocnesc între ele, Când picăturile de ploaie şi particulele de gheaţă din nor se ciocnesc între ele, creează electricitate. Sarcinile electrice transformă norul de furtună într-o creează electricitate. Sarcinile electrice transformă norul de furtună într-o imensă baterie pufoasă, cu o sarcină pozitivă în partea de sus şi una negativă imensă baterie pufoasă, cu o sarcină pozitivă în partea de sus şi una negativă în partea de jos.în partea de jos.

Electricitatea devine atât de intensă, încât trebuie să se elibereze cumva, şi Electricitatea devine atât de intensă, încât trebuie să se elibereze cumva, şi sarcinile din partea de jos a norului ajung pe sol sub forma unei uriaşe scântei.sarcinile din partea de jos a norului ajung pe sol sub forma unei uriaşe scântei.

TraTrazznetulnetul este un fenomen natural periculos, cauzeaza mari pagube, este un fenomen natural periculos, cauzeaza mari pagube, provocand incendii  sau omorand animale si oameni.provocand incendii  sau omorand animale si oameni.

Page 15: Fenomene Ale Naturii 2

Atunci cand descarcarea electrica luminoasa Atunci cand descarcarea electrica luminoasa se produce intre un se produce intre un nnor si Pamant, sau or si Pamant, sau constructii, copaci, fenomenul se numeste constructii, copaci, fenomenul se numeste traznettraznet..

Uneori o descărcare se face în mai multe căi, Uneori o descărcare se face în mai multe căi, producând fenomenul numitproducând fenomenul numit fulger bifurcat fulger bifurcat. . Trăsnetele din interiorul norilor sau dintre ei se Trăsnetele din interiorul norilor sau dintre ei se numesc numesc perdea de fulgereperdea de fulgere şi se văd de pe sol şi se văd de pe sol ca nişte flashuri.ca nişte flashuri.

Page 16: Fenomene Ale Naturii 2

Forma Forma îîn zign zig--zag a zag a fulgeruluifulgerului este produs este produsăă prin prin descdescăărcarea electricrcarea electricăă numai prin zonele cu aer numai prin zonele cu aer

ionizat. ionizat. Un fulgerUn fulger atinge atinge îîn medie lungimea de n medie lungimea de 1 – 2 km1 – 2 km,, iar iar îîn zonele tropicalen zonele tropicale,, unde umiditatea unde umiditatea

aerului este mai ridicataerului este mai ridicatăă, fulgerul poate atinge , fulgerul poate atinge 2 – 3 km2 – 3 km lungime. lungime.

ÎÎn nori s-au observat fulgere cu o lungime de n nori s-au observat fulgere cu o lungime de 5 – 7 km5 – 7 km, iar cu ajutorul radarului pentru fulgere, , iar cu ajutorul radarului pentru fulgere,

unele ce ating unele ce ating 140 km140 km lungime. lungime.

Page 17: Fenomene Ale Naturii 2

Cum afectează fulgerul lumeaCum afectează fulgerul lumea

Deşi poate să ucidă, să provoace incendii şi să distrugă aparatura electrică, Deşi poate să ucidă, să provoace incendii şi să distrugă aparatura electrică, fulgerul poate fi şi o forţă a binelui.fulgerul poate fi şi o forţă a binelui.

Descărcând electricitate din aer pe pământ, el contribuie la dispersarea Descărcând electricitate din aer pe pământ, el contribuie la dispersarea uriaşelor sarcini electrice din atmosferă. uriaşelor sarcini electrice din atmosferă.

Totodată fulgerul îngraşă solul. Imensa lui căldură transformă azotul şi Totodată fulgerul îngraşă solul. Imensa lui căldură transformă azotul şi oxigenul din aer în oxid şi bioxid de azot, îngrăşăminte naturale care intră în oxigenul din aer în oxid şi bioxid de azot, îngrăşăminte naturale care intră în sol odată cu ploaia.sol odată cu ploaia.

Anual, pe tot globul, fulgerul produce până la 15 milioane de tone Anual, pe tot globul, fulgerul produce până la 15 milioane de tone îngrăşăminte cu azot, un sfert din azotaţii produşi în lume de natură. Copacii îngrăşăminte cu azot, un sfert din azotaţii produşi în lume de natură. Copacii şi pădurile sunt, de asemenea, beneficiari.şi pădurile sunt, de asemenea, beneficiari.

Trăsnetele incendiază păduri întregi şi focul transformă vegetaţia în cenuşă Trăsnetele incendiază păduri întregi şi focul transformă vegetaţia în cenuşă bogată în minerale, care îngraşă solul. Ba chiar stimulează unele seminţe să bogată în minerale, care îngraşă solul. Ba chiar stimulează unele seminţe să germineze. În pădurile dese, incendiile curăţă solul şi contribuie la germineze. În pădurile dese, incendiile curăţă solul şi contribuie la regenerarea zonelor împădurite.regenerarea zonelor împădurite.

Efectul dramatic. Efectul dramatic. Fulgerul loveşte solul de 100 de ori la fiecare secundă pe Fulgerul loveşte solul de 100 de ori la fiecare secundă pe tot globul. Predomină la tropice .tot globul. Predomină la tropice .

Page 18: Fenomene Ale Naturii 2

GrindinaGrindina este o formă de precipitaţii, particulele este o formă de precipitaţii, particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafaţa solului de apă din atmosferă căzând pe suprafaţa solului în formă de gheaţă. în formă de gheaţă. Se formează atunci când Se formează atunci când picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu temperaturi scăzute (sub temperaturi scăzute (sub 0° C0° C).).

Page 19: Fenomene Ale Naturii 2

IInundaţianundaţia este numele dat procesului de revărsare este numele dat procesului de revărsare peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor. peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor.

InundaţiileInundaţiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torenţialeploilor torenţiale, topirii bruşte , topirii bruşte a zăpezilora zăpezilor etc. etc.

Page 20: Fenomene Ale Naturii 2

InundaţiileInundaţiile reprezint reprezintăă hazardul cel mai larg hazardul cel mai larg rrăăspspâândit pe ndit pe TerraTerra, cu numeroase pierderi de vie, cu numeroase pierderi de vieţţi i omeneomeneşşti ti şşi cu pagube materiale de mari propori cu pagube materiale de mari proporţţiiii..

Page 21: Fenomene Ale Naturii 2

Anual sunt Anual sunt îînregistrate pe glob peste nregistrate pe glob peste 2020 000000 de de victime, victime, 100 de milioane100 de milioane de persoane fiind de persoane fiind afectate, afectate, îîn diferite grade, de producerea acestor n diferite grade, de producerea acestor fenomene.fenomene.

Page 22: Fenomene Ale Naturii 2

CurcubeulCurcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosferă, cel mai frumos fenomen din atmosferă,, a impresionat omenirea din toate timpurile, fiind a impresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat un considerat un "semn ceresc""semn ceresc" care aduce binele, care aduce binele, pacea pacea şşi prosperitatea. i prosperitatea.

Page 23: Fenomene Ale Naturii 2

CurcubeulCurcubeul este un fenomen optic care ia naştere este un fenomen optic care ia naştere din cauza dispersiei şi reflexiei luminii solare în din cauza dispersiei şi reflexiei luminii solare în picăturile de ploaie.picăturile de ploaie.

Page 24: Fenomene Ale Naturii 2

CeaţaCeaţa este un fenomen meteorologic care constă este un fenomen meteorologic care constă îîntr-ntr- o aglomeraţie de particule de apă aflate în o aglomeraţie de particule de apă aflate în

suspensie în atmosferăsuspensie în atmosferă,, în apropierea suprafaţei în apropierea suprafaţei solului. Vizibilitatea orizontală se reducesolului. Vizibilitatea orizontală se reduce subsub

1000 1000 de metri.de metri.

Page 25: Fenomene Ale Naturii 2

Atunci când vizibiltatea orizontală Atunci când vizibiltatea orizontală este cuprinsă între este cuprinsă între 1000 m1000 m şi şi 5000 m5000 m avem de-a face cu fenomenul numit avem de-a face cu fenomenul numit negurănegură sau sau pâclăpâclă..

CeaţaCeaţa este mai frecventă este mai frecventă toamna toamna şi şi primăvaraprimăvara, când temperaturile sunt mai , când temperaturile sunt mai

scăzute şi vaporii ating starea de saturaţie la scăzute şi vaporii ating starea de saturaţie la o cantitate mult mai mică în unitatea de volum o cantitate mult mai mică în unitatea de volum

decât în timpul verii. decât în timpul verii. CeaţaCeaţa se formează se formează îndeosebi dimineaţa şi seara.îndeosebi dimineaţa şi seara.

Page 26: Fenomene Ale Naturii 2

Lapoviţa Lapoviţa este zăpada care s-a topit parţial pe este zăpada care s-a topit parţial pe parcursul căderii sale spre sol, aerul din jur fiind parcursul căderii sale spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru a topi o parte din suficient de cald pentru a topi o parte din zăpadăzăpadă dar nu suficient de cald pentru a o topi în dar nu suficient de cald pentru a o topi în întregime astfel încât să producă întregime astfel încât să producă ploaieploaie..

Page 27: Fenomene Ale Naturii 2

Astfel,Astfel, lapoviţalapoviţa reprezintă un amestec de ploaie şi reprezintă un amestec de ploaie şi ninsoare. ninsoare.

ÎÎn situaţiile în care temperatura solului este sub cea n situaţiile în care temperatura solului este sub cea de îngheţ, de îngheţ, lapoviţalapoviţa poate forma straturi de gheaţă poate forma straturi de gheaţă invizibilă pe suprafaţa solului, numite invizibilă pe suprafaţa solului, numite gheaţă neagrăgheaţă neagră. . Acelaşi fenomen se produce dacă ploaia îngheaţă la Acelaşi fenomen se produce dacă ploaia îngheaţă la contactul cu solul (contactul cu solul (poleiulpoleiul ). ).

Page 28: Fenomene Ale Naturii 2

Chiciura Chiciura este o formă de precipitaţii produsă prin este o formă de precipitaţii produsă prin condensarea ceţii pe fulgi de zăpadă, formând un condensarea ceţii pe fulgi de zăpadă, formând un bulgăre de bulgăre de chiciurăchiciură sau acum sau acumuulându-se pe lându-se pe ramurile copacilor, pe conductorii liniilramurile copacilor, pe conductorii liniiloror electrice electrice sau pe alte obiecte de pe sol.sau pe alte obiecte de pe sol.

Page 29: Fenomene Ale Naturii 2

ZăpadaZăpada (numită şi (numită şi omătomăt sau sau neanea) este o formă de ) este o formă de precipitaţiprecipitaţii solidei solide, , adicăadică apă îngheţată, aflată în apă îngheţată, aflată în stare cristalină stare cristalină într-o multitudine de într-o multitudine de fulgi de fulgi de zăpadă. zăpadă.

Page 30: Fenomene Ale Naturii 2

Căderea precipitaţiilor sub formă de Căderea precipitaţiilor sub formă de zăpadăzăpadă se se numeşte numeşte "ninsoare"."ninsoare".

Page 31: Fenomene Ale Naturii 2

AvalanşaAvalanşa reprezintă o masă importantă de zăpadă reprezintă o masă importantă de zăpadă care se pune în mişcare şi alunecă pe versantul care se pune în mişcare şi alunecă pe versantul

unui munte.unui munte.

Page 32: Fenomene Ale Naturii 2

O avalanşăO avalanşă poate duce la vale poate duce la vale milioane de tonemilioane de tone de de zăpadăzăpadă, precedată de o undă de şoc care , precedată de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea eispulberă şi striveşte orice se află în calea ei..

Page 33: Fenomene Ale Naturii 2

Aceste fenomene se înscriu printre cele mai Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă

un pericol pentru populaţia montană din un pericol pentru populaţia montană din numeroase ţări ale lumii.numeroase ţări ale lumii.

Extinderea activităţilor turistice şi, în special, Extinderea activităţilor turistice şi, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o practicarea sporturilor de iarnă determină o creşterecreştere a riscului impactuluia riscului impactului avalanşeloravalanşelor..

Page 34: Fenomene Ale Naturii 2

Incapabil sIncapabil săă st stăăppââneascneascăă aceste evenimente, aceste evenimente, omulomul le poate totu le poate totuşşi influeni influenţţa.a.

ÎÎncalzirea climeincalzirea climei datorat datoratăă cre creşşterii terii cantităţiicantităţii de emanade emanaţţii poluante din atmosferii poluante din atmosferăă poate duce lapoate duce la

catastrofe naturalecatastrofe naturale de proporţii inimaginabile de proporţii inimaginabile..


Recommended