+ All Categories
Home > Documents > Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O....

Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O....

Date post: 31-Dec-2019
Category:
Upload: others
View: 35 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
221
I S T O R I A H A N D B A L U L U I R O M Â N E S C CRONOLOGIE PARTEA A IV A 1975 1984 MEDALII OLIMPICE (m) - FLUCTUAŢII (f) BĂIEŢI - MEDALII OLIMPICE 1976 ARGINT, 1980 şi 1984 BRONZ – MASCULIN - CAMPIONI MONDIALI UNIVERSITARI 1975, 1977, 1981, 1984 - CUPA CAMPIONILOR EUROPENI STEAUA BUCUREŞTI 1977 FETE - LOC 4 LA JOCURILE OLIMPICE 1976 MONTREAL - LOC 4 LA CAMPIONATUL MONDIAL 1975 - LOC 3 LA CM TINERET 1977 - BUCUREŞTI 1974 1975 ACTIVITATEA INTERNĂ toată această perioadă cu rezultate de excepţie şi ne referim la anii 1960 – 1980, sistemul competiţional intern la seniori şi senioare a fost total subordonat intereselor echipelor naţionale fiind stabilit de Colegiul Central de Antrenori în funcţie de datele planurilor de pregătire şi sistemelor de desfăşurare de la C.M. sau J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N. seniori se desfăşurau în trei faze : toamna TURUL şi primavara RETURUL in aer liber, pe terenuri de zgura sau bitum in etape saptamanale şi un TUR de sala iarna sub forma de turnee. In lupta pentru titlu erau angrenate la feminin echipele studentesti din Timişoara şi Bucuresti carara li se
Transcript
Page 1: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

I S T O R I A H A N D B A L U L U I R O M Â N E S C

CRONOLOGIE

PARTEA A IV – A

1975 – 1984

MEDALII OLIMPICE (m) - FLUCTUAŢII (f)

BĂIEŢI

- MEDALII OLIMPICE 1976 ARGINT, 1980 şi 1984 BRONZ – MASCULIN

- CAMPIONI MONDIALI UNIVERSITARI 1975, 1977, 1981, 1984

- CUPA CAMPIONILOR EUROPENI – STEAUA BUCUREŞTI 1977

FETE

- LOC 4 LA JOCURILE OLIMPICE – 1976 MONTREAL

- LOC 4 LA CAMPIONATUL MONDIAL – 1975

- LOC 3 LA CM TINERET 1977 - BUCUREŞTI

1974 – 1975 ACTIVITATEA INTERNĂ – toată această perioadă cu rezultate de

excepţie şi ne referim la anii 1960 – 1980, sistemul competiţional intern la seniori şi senioare a

fost total subordonat intereselor echipelor naţionale fiind stabilit de Colegiul Central de

Antrenori în funcţie de datele planurilor de pregătire şi sistemelor de desfăşurare de la C.M. sau

J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N. seniori se

desfăşurau în trei faze : toamna TURUL şi primavara RETURUL in aer liber, pe terenuri de

zgura sau bitum in etape saptamanale şi un TUR de sala iarna sub forma de turnee. In lupta

pentru titlu erau angrenate la feminin echipele studentesti din Timişoara şi Bucuresti carara li se

Page 2: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

alaturau temporar Rapidul, Progresul şi Confectia din Bucuresti precum şi CSM Sibiu şi Muresul

Tg.Mures. În aceasta perioada Bucurestiul a avut in Divizia A trei, patru şi chiar cinci echipe, iar

Timişoara doua. La masculin concurau pentru podium echipele militare : Steaua şi Dinamo,

alaturi de care au fost la inceput Rapid şi Universitatea Bucuresti şi sporadic ŞTIINŢA şi

Tehnometal din Timişoara, iar in ultimii ani Dinamo Brasov şi Universitatea Cluj.

C.N. Editia 17-a, 1974-1975, Categoria A feminin senioare

1. Universitatea Timişoara – antrenor: CONSTANTIN LACHE

2. Universitatea Bucuresti – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ

3. Progresul Bucuresti – antrenor: SIMION POMPILIU

4. Textila Buhuşi; 5. I.E.F.S. Bucureşti; 6. Confecţia Bucureşti; 7. Voinţa Odorhei; 8. Rapid

Bucureşti; 9. Constructorul Timişoara; 10. Mureşul Tg. Mureş; 11. Universitatea Iaşi; 12.

Sparta Mediaş.

Universitatea TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIOARE 1975: HRISTOV CORNELIA, IONESCU ELISABETA, STAN LIDIA, SAUER EDELTRAUT,

STAICOVICI ELENA, PETROVICI CRISTINA, POPA TEREZA, COJOCARU DOINA,

LUŢAS IBADUL-NADIRE, IORDACHE NICULINA, HRIVNAC HILDA, GHEORGHE

ELENA, CÂMPEANU IOLANDA, FLEŞERIU DORINA, CARBAN ADRIANA.

Continua disputa apriga la varf TIMIŞOARA – BUCURESTI, avand protagonisti pe

profesorii COSTICA LACHE şi PILICĂ POPESCU, inceputa inca din anii 1960 la handbal in

11 jucatori, cand de partea Timisoarei erau şi WALTER MEITHERT, NICOLAE PARSCH,

LADISLAU BARA şi GABRIEL ZUGRAVESCU.

Mai tarziu la handbal in 7 jucatori au mai fost direct implicati, in afara celor de mai sus şi

CONSTANTIN JUDE, VICTOR CHITA şi CONSTANTIN POPA din Timişoara, iar din

Bucuresti FRANCISC SPIER, IOAN BOTA şi SIMION POMPILIU.

C.N. Editia 17-a, 1974-1975, Categoria A masculin-seniori

1. Steaua Bucuresti – antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN

2. Dinamo Bucuresti – antrenor: OPREA VLASE

3. Minaur Baia Mare – antrenor: LASCĂR PANĂ

4. Ştiinţa Bacău; 5. Universitatea Bucureşti; 6. Politehnica Timişoara; 7. Dinamo Braşov;

8. Univ. Cluj-Napoca; 9. Carom Gh. Gh. Dej; 10. CSU Galaţi; 11. Independenţa Sibiu; 12. Univ.

Craiova.

STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIORI (m) 1975: ORBAN

ŞTEFAN, DINCĂ ALEXANDRU, MUNTEANU NICOLAE, DRĂGĂNIŢĂ CEZAR, KICSID

GABRIEL, VOINEA RADU, TUDOSE CONSTANTIN, STŐCKL WERNER, BIRTALAN

Page 3: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ŞTEFAN, MARINESCU MIHAIL, COASA TEODOR, CAPRA VASILE, GAŢU CRISTIAN,

JENEA DUMITRU.

Este al 5-lea titlu consecutiv pentru cuplul OŢELEA / TELLMAN şi tot pentru a 5-a oara

pe locul secund OPREA VLASE (dupa ce 8 ani fusese campion) care constatam ca tine piept

singur in al 17-lea an celor de la Steaua, unde s-au mai perindat pe la conducere şi IOAN

KUNST GHERMANESCU, COSMA LITA, OCTAVIAN NITESCU şi OLIMPIU NODEA.

Subliniem aparitia in premiera pe podium a echipei din Baia Mare, o surpriza dar

explicabila prin prezenta ca antrenor a lui LASCĂR PANĂ care recidiva dupa ce in anul 1968

urcase pe podium, tot in premiera, o echipa din moldova (Dinamo Bacău).

CAMPIONATUL REPUBLICAN (NAŢIONAL) CATEGORIA B organizat in sistem

Divizie pe doua serii Est – Vest a cate 10 echipe, tur – retur s-a desfaturat cu regularitate in

mijlocul unui interes deosebit mai ales in vechi centre handbalistice: Lugoj, Resita, Fagaras,

Copsa Mica, Teleajen (Ploiesti) şi Bucuresti cu Locomotiva CFR una din primele echipe de

handbal masculin infiintate in capitala (1934).

Capii de serie la feminin – Rulmentul Brasov (antrenor FERENC LECHNER) şi

Constructorul Baia Mare (antrenor IOAN TEGHEN) iar la masculin – Rafinaria Teleajen

(antrenor ION ILIESCU) şi ASA Tg.Mures (antrenor LUDOVIC BEREKMERY), vor promova

in categoria A.

CAMPIONATUL DE CALIFICARE AL SENIORILOR pentru promovare in Divizia

B s-a organizat in etape pe oras, municipiu, judet, interjudetean pe cate patru serii a cate 4 echipe

şi cu un turneu final tot de patru echipe. Au promovat in Categoria B, la feminin ŞTIINŢA

Bacău – antrenor EUGEN BARTHA, Spartac Bucuresti, Progresul Corabia şi CIL Tr. Severin,

iar la masculin CSU Suceava – antrenor SERBAN POP, CSU Tg.Mures, Petrochimistul Brazi şi

Vointa Sebes – antrenor FLORIN FLESERIU.

CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR şi SCOLARILOR, s-a

aorganizat in sistem Divizie in 6 serii dupa criterii geografice, a cate 8 echipe (baieti şi fete) care

jucau in etape saptamanale, tur-retur, fiecare cu fiecare.

Formula aceasta s-a dovedit de-a lungul timpului una din cele mai bune; 96 de echipe cu

circa 1500 juniori (junioare) erau angrenate intr-un program continuu cu 14 etape de-a lungul

anului scolar, iar cei mai buni mai sustineau 5 meciuri in turneul final.

C.N. Junioare I, Editia 14-a, 1974-1975, Turneul final la Calarasi

1. Scoala Sportiva pentru Elevi Hunedoara – antrenor: IOAN MATASARU

2. ŞSE 2 Bucuresti – antrenor: DAN BALASESCU

3. ŞSE Iasi – antrenor: IOAN HARAGA

4. ŞSE C-ta; 5. ŞSE Ploiesti; 6 ŞSE Cluj-Napoca

Page 4: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ŞCOALA SPORTIVĂ HUNEDOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE I

(f) 1975: LADA CRISTINA, MARC MARIA, CORNEA MELANIA, SÂNTEJUDEAN

MELANIA, CONSTĂNCESCU AURICA, NICOOFSCHI SOFIA, MEJAN ELENA, COSERIU

RODICA, PETRESCU FELICIA, ROTAR RODICA, BOCAN RITA, ARDELEAN RODICA.

La junioare I o mare surpriza, campioane elevele profesorului IOAN MATASARU, care

in acelasi an va castiga titlul şi la Junioare III. Consemnam acest moment de varf pentru el şi

pentru handbalul din Hunedoara, prezent in finale inca de la primele editii cu ŞSE Petrosani, in

1962 cu EUGEN BARTHA la feminin şi MIHAI PINTEA la masculin in 1964.

C.N. Juniori I, Editia 14-a, 1974-1975, Turneul final la Calaraşi

1. ŞSE Constanta – antrenor: MIHAI FĂGĂRAŞANU

2. ŞSE Ploiesti – antrenor: VALERIU IONIŢĂ

3. Liceul 2 Iasi – antrenor: DUMITRU OLTEANU

4. ŞSE Resita, 5. ŞSE Craiova, 6. ŞSE Viitorul Cluj-Napoca

ŞCOALA SPORTIVĂ CONSTANŢA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIORI I

1975: SOLOMON VALERIU, MILITARU FLORIAN, MOISE ADRIAN, MUNTEANU ION,

BEDIVAN MIRCEA, DAMIAN CORNEL, ALI NURHAN, TOGUI MARIAN, BITEANU

ION, ANGHEL ISAIA, GROSU TUDOREL, ALEXA GHEORGHE.

La juniori I schimbarile de generatie aduc in prim plan mereu alte echipe. În acest an, in

premiera se impune formatia din Constanta cu tanarul antrenor MIHAI FĂGĂRAŞANU. Odata

ajunsa pe podium, scoala de handbal din Constanta, care ii datoreaza foarte mult profesorului

TRAIAN BUCOVALĂ, va fi in continuare in top la toate categoriile de varsta an de an.

La juniori II şi III desi ne aflam doar la editia a 2-a se contureaza ca protagoniste centre

deja cunoscute precum: Brasov, Sibiu, Constanta, Bucuresti, Timişoara, Iasi, Tg.Mures, Galati.

Acelasi sistem cu un turneu final de 8 echipe.

C.N. Junioare II, Editia 2-a, 1974-1975, Turneul final la Cluj

1. Liceul 2 Brasov – antrenor: DAN HOTNOG

2. ŞSE Sibiu – antrenor: LUCRETIA OCNEANU

3. ŞSE 2 Bucuresti – antrenor: DOROTHEA IONESCU

4. ŞSE Bacău, 5. ŞSE Galati, 6. ŞSE Arad, 7.Lic. Bolyai Tg.M, 8. ŞSE Bistrita

LICEUL 2 BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE II 1975: LAZĂRUŢ ILEANA, REPCIUC DOINA, IANESCH HAIDRUN, COMĂNESCU

BRÂNDUŞE, TUTIN ELENA, JEKEL ROSE, PRODĂNESCU ELENA, KARTMAN J.,

HABRIC LILIANA, VOCILA RODICA, CONSTANTIN TATIAN, BIRT CORINA.

C.N. Juniori II, Editia 2-a, 1974-1975, Turneul final la Cluj

1. Liceul 4 Timişoara – antrenor: IOLANDA ROSS

Page 5: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. Liceul 2 Iasi – antrenor: DUMITRU OLTEANU

3. ŞSE Galati – antrenor: VICTOR POPESCU

4. Lic. Bolyai Tg.Mureş; 5. ŞSE Cluj; 6. ŞSE Sibiu; 7. ŞSE 2 Buc.; 8. Lic 2 Brasov.

LICEUL 4 TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI 1975:

PLAVOSIN PAVEL, CHITAC, HOMORDIAN GHEORGHE, BUFTEA MIRCEA, BUFTEA

LUCIAN, SZELITSCHI TIBERIU, ŞCHIOPU FELIX, JANKOVIC MIODRAG, BECAN

ADRIAN, FARAU IOAN, ZSADANNI AD, HAVRANEC EDMUND.

C.N. Junioare III, Editia 2-a, 1974-1975, Turneul final la Hunedoara

1. ŞSE Hunedoara – antrenor: ION MATASARU

2. ŞSE Timişoara – antrenor: TIBERIU SFERCOCI

3. ŞSE Tg.Mures – antrenor: ARTHUR GALFALVI

4. ŞSE Buzau, 5. ŞSE 2 Buc., 6. ŞSE Sibiu, 7. ŞSE Cluj

ŞCOALA SPORTIVĂ HUNEDOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE

III 1975: JALBA OLTEA, BOGDAN CARMEN, ARDELEANU RODICA, KNUFF HILDE,

KOOS ANEMARIE, ARDELEANU RODICA, SABOU RODICA, EBNER NICOLETA,

CHIROSCA ELENA, SCARLAT ALICE, STÎNGA EUGENIA, POPESCU FINEZA.

C.N. Juniori, III Editia 2-a, 1974-1975, Turneul final la Hunedoara

1. ŞSE Sibiu – antrenor: WILHELM KLEIN

2. ŞSE Resita – antrenor: SORIN GHERGHEVICI

3. ŞSE Unirea Iasi – antrenor: IULIAN HATURA

4. ŞSE Tg.Mures, 5. ŞSE 2 Buc., 6. ŞSE Oradea

ŞCOALA SPORTIVĂ SIBIU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIORI III 1975:

TONA EUGEN, TURCANU ADRIAN, BUDA NICOLAE, POPOVICI DORU, CRISTEA

AUREL, SCHENKER HANS, HAMZA ŞTEFAN, CRISTEA FLORIN, CÎRJE NICOLAE,

HABERPURSCH KLAUS, CIPRIAN IOSIF, HUGES W. .

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ – in sezonul 1974-1975 a fost ceva mai

„destinsa‖ in lipsa unor competitii oficiale CM sau JO. A fost in schimb bine valorificata aceasta

situatie pentru pregatirea fara presiuni, in special a echipelor de seniori pentru marea competitie

din 1976 – JO de la Montreal.

Pentru tineret şi juniori se asigura un calendar de intalniri bilaterale – duble care faceau

parte din planul de pregatire pentru competitiile oficiale la nivelul lor ce se organizau in Europa

precum Cupa Prieteniei (pentru tarile Socialiste) sau Balcaniadele.

Page 6: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR a avut ca obiectiv principal obtinerea

calificarii la Turneul Final al Campionatului Mondial din decembrie 1975 in URSS, care asigura

calificarea primelor patru echipe la J.O. din 1976 Montreal.

Desi cucerisem locul 2 la CM anterior (Iugoslavia 1973) nu am fost scutiti de emotiile

calificarii. Adversara stabilita prin tragere la sorti a fost echipa RF Germaniei, intr-un joc

tur/retur. Pregatirea pentru aceasta calificare şi in continuare pentru CM s-a structurat pe patru

etape fiecare finalizata cu 3-5 jocuri internationale in cadrul unor turnee traditionale.

Înca din anii 1959-1960 fiecare din marile puteri in handbalul european organiza in stil de

campionat un turneu traditional, de mare valoare, atat pentru baieti cat şi pentru fete. Noi

organizam TROFEUL CARPAŢI (la inceput CUPA ORASULUI BUCURESTI), in RDG:

Turneul de la NEUEBRANDERBURG, pentru fete şi Berlin pentru baieti, in Cehoslovacia –

Turneul de la CHEB, in Polonia – Cupa SLASK, in Iugoslavia, marele turneu

TASKHMAIDAN, in timp ce in Ungaria se organiza Cupa BALATON.

1. TROFEUL CARPAŢI editia a 15-a. S-a organizat la Ploiesti (20-25 noiembrie

1974), din nou cu sala arhiplina, chiar cu 2 ore inainte de primul joc.

Pe locul I cu 4 victorii şi un egal ROMANIA, urmata de 2. RDG, 3. Iugoslavia, 4. URSS,

5. Romania B, 6. Polonia. De retinut ca la CM 1975, clasamentul va fi 1. RDG, 2. URSS, 3.

Ungaria, 4. Romania, 5. Iugoslavia, 6. Cehoslovacia, 7. Polonia, deci categoric putem spune ca

Trofeul CARPAŢI a fost foarte aproape de valoarea unui Campionat Mondial.

Rezultate: Romania – Polonia 21-17 (12-7) au inscris ARGHIR 2, COJOCARU 2,

MICLOS 6, SOOS 6, FURCOI 2, PETROVICI 2, BOSI 1, ILIE 1, IORDACHE 1.

Romania – RDG 13-12 (6-7) au inscris: COJOCARU 2, ARGHIR 3, MICLOS 2, SOOS

6.

Romania – URSS 21-18 (10-9) au inschis: COJOCARU 2, ARGHIR 2, MARIA POPA 1,

MICLOS 5, SOOS 8 (4X7m), PETROVICI 2, TEREZA POPA 1.

Romania – Iugoslavia 13-13 (5-7) au inscris: ARGHIR 2, COJOCARU 1, ILIE 1,

MICLOS 2, VIERU 1, SOOS 4. * 4 jocuri 3 victorii 1 egal

Romania A – Romania B 20-16 (9-8). Echipa Romania B a avut, la fel ca in ultimii ani

rolul de a asigura rularea intregului lor largit, dupa regula: nimeni sa nu stea in tribuna. Cele de

la prima echipa care jucau mai putin de 10 minute, evoluau şi la echipa a 2-a, uneori in aceeasi

zi, ca titulare. Antrenamentele erau de altfel comune cu acelasi cuplu de tehnicieni (Popescu -

Balasescu). Conducerea in teren a primei echipe şi repartizarea pe echipe apartinea principalului.

Romania A: LIDIA STAN, ELISABETA IONESCU, VIORICA IONICA – portari,

DOINA COJOCARU, SIMONA ARGHIR SANDU, MAGDA MICLOS, ROZALIA SOOS,

DOINA FURCOI SOLOMONOV, CONSTANTA ILIE, CRISTINA PETROVICI, VIORICA

Page 7: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

VIERU, MARIA POPA MANTA, TEREZIA POPA, NICULINA IORDACHE PREOTESCU şi

ELENA FRANCU.

Romania B: ANA MAN, GEORGETA LACUSTA MANOLESCU, MARIANA

MIHOC, VIORICA COJOCARITA, IRENE OANCEA, MARIA SEREDIUC, IULIANA

HOBINCU, MONICA MIHĂILĂ, VIORICA AMARANDEI, GEORGETA VASILE, TUNDE

BIRO.

Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ – principal, DAN BALASESCU –

secund.

La aceasta editie a Trofeului CARPAŢI, au oficiat ca arbitrii cuplurile VAVA

PELENGHIAN – VICTOR COJOCARU, PANDELE CARLIGEANU – DUMITRU

PURICA, MIHAI GREBENISEAN – PAUL RADVANI apreciati drept cei mai buni din acea

perioada in tara noastra.

2. CUPA SLASK POLONIA (10 – 14 decembrie 1974) la Katovice şi Sosnowiec.

Clasament: 1. Polonia, 2. Ungaria, 3. RDG, 4. ROMANIA

Rezultate: cu Danemarca 18-14 (8-5), cu RFG 14-9 (7-4), cu Polonia 11-14 (6-7), cu

RDG 13-8 (8-9), cu Polonia B 19-14 (11-6). * 3 jocuri 2 victorii 1 perdut

Formatia: IONESCU, STAN, IONICA, COJOCARU 6 goluri, ARGHIR 9, MICLOS 14,

PETROVICI 5, IORDACHE 5, SOOS 17 (9X7m), PITIGOI 2, MIHOC 2, MIHĂILĂ 1.

3. DOUA JOCURI TUR-RETUR DE CALIFICARE pt. CM din sezonul viitor cu

echipa RF GERMANIA.

Turul la Pitesti (16 februarie 1975) scor 16-11 (9-5) joc frumos, de spectacol, victorie mai

categorica decat o arata scorul.

Returul la Minden (15 martie 1975) scor 15-15 (9-5) un joc foarte disputat care a placut

celor 2000 de spectatori prezenti in sala. * 2 jocuri 1 victorie 1 egal

Formatia: ELISABETA IONESCU, VIORICA IONICA, LIDIA STAN – portari,

SIMONA ARGHIR SANDU 5 goluri (4 in jocul I şi 1 in jocul II), MAGDA MICLOS ILIES 8

(5+3), DOINA COJOCARU 3 (1+2), DOINA FURCOI SOLOMONOV 4 (3+1), ROZALIA

SOOS 8 (6+2), CRISTINA PETROVICI 3 (1+2), MARIA BOSI IGOROV 2 (1+1),

CONSTANTA PITIGOI 1, NICULINA IORDACHE PREOTESCU, VIORICA VIERU,

MARIA MIHOC, MARIA POPA MANTA.

Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, DAN BALASESCU.

4. MARELE TURNEU DE LA NEUEBRANDENBURG – RDG (5-10 martie 1975).

A fost in acest an mai puternic ca oricand. Cu o singura infrangere 12-15 cu Ungaria, un egal 12-

Page 8: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

12 cu RDG şi doua victorii cu Polonia 25-17, iar cu Iugoslavia 19-8, ne clasam pe locul 3 la

egalitate de puncte cu locul 2. * 4 jocuri 2 victorii 1 egal 1 pierdut

Formatia: STAN, IONICA, IONESCU, ARGHIR 8, COJOCARU 6, FURCOI 6, SOOS

15, MICLOS 13, IORDACHE 2, BOSI 1, PETROVICI 9, PITIGOI, POPA 3, VIERU,

COJOCARITA 1.

5. TURNEUL DE LA PRAGA (16-18 iunie 1975) din cadrul marilor serbari ale

sokolilor – organizatii sportive existente inca din anul 1910.

Echipa NAŢIONALĂ a Romaniei, obtine un mare succes: locul I cu victorii asupra:

Cehoslovaciei A şi B 21-7 (9-14), Ungariei 16-10 (7-6), Poloniei 17-14 (8-6) şi RDG 18-14 (7-

8). * 5 jocuri 5 victorii

Finala Romania – Cehoslovacia 14-13 (10-8) disputata in fata a peste 3.000 de spectatori,

a fost de un dramatism aparte. Dupa ce conducem la pauza cu 2 goluri, la reluare tribunele

arhipline explodeaza, tinem de minge şi cate 2 minute (nu exista sanctiunea „joc pasiv‖), in

ultimele minute suntem egalati 13-13. in final Simona Arghir Sandu risca un sut de la 12 m,

inscrie 14-13 şi … victorie.

Formatia: VIORICA IONICA, ANA MAN, SIMONA ARGHIR SANDU 6 goluri,

DOINA COJOCARU 5, LUTAS IBADULA 6, MARIA IOGOROV 1, CRISTINA PETROVICI

13, DOINA SOLOMONOV 6, CONSTANTINA PITIGOI 4, ROZALIA SOOS 8, VIORICA

COJOCARITA 2, VIORICA HOBINCU 1, GEORGETA LACUSTA MANOLESCU 2.

În sezonul competitional 1974-1975, premergator C.M. 1975 şi J.O. 1976, echipa

NAŢIONALĂ de senioare a sustinut 17 intalniri internationale (intertari) şi 24 de jocuri de

pregatire şi verificare sub numele de Bucuresti sau a unei echipe de club. Cu un total de 41 jocuri

se remarca o evidenta crestere fata de anii anteriori şi se confirma tendinta de viitor de a micsora

numarul zilelor de pregatire centralizata şi de a mari pe cel al jocurilor de verificare.

PALMARES SENIOARE 1974-1975 - 17 jocuri: 12 victorii, 3 egale, 2 pierdute.

ECHIPA B A SENIOARELOR, in afara participarii la Trofeul CARPAŢI cand de fapt

a fost alcatuita in interiorul lotului largit al primei echipe, a mai avut o singura actiune separata .

1. TURNEUL DE LA CHEB – CEHOSLOVACIA, programat in februarie, in preajma

returului cu RFG, acordat echipei B, care a obtinut urmatoarele rezultate: cu Bulgaria 15-11 (8-

6), cu Polonia 9-15 (3-9), cu Iugoslavia 8-12 (3-8), cu Cehoslovacia 10-15 (6-7), cu Ungaria 8-

20 (4-10).

* 5 jocuri 1 victorie 4 pierdute

Formatia: MARIOARA MULER, ELISABETA IONESCU, MARIA SEREDIUC,

MARIA BIDIAC COVACI, MONICA MIHĂILĂ, DELIA MARCOV, IRENE OANCEA,

Page 9: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

MARIA IACOB, GEORGETA VASLIE, VIORICA AMARANDEI, ALINA GEORGESCU,

MARIA MIHOC, MELANIA CORNEA.

Antrenor: VALERIU GOGÂLTAN.

ECHIPA NAŢIONALĂ femininA DE TINERET – incepe sezonul international, dupa

traditie cu doua jocuri in Bulgaria la Plevna.

1. DUBLA CU BULGARIA la Plevna – În prima partida am intalnit echipa de senioare

a Bulgariei. La pauza conducem cu 10-8!! Dar in repriza a doua, scor (2-5) incepe un adevarat

razboi patronat de un arbitru local şi pierdem absolut nemeritat cu 12-13.

A doua zi, tineretul nostru invinge la scor 21-8 (10-4) tineretul lor şi restabileste

adevarata ierarhie a valorilor. * 2 jocuri 1 victorie 1 pierdut

Formatia: ANA MAN, MARIOARA MULER – portari, MARIA BOSI IGOROV 13

goluri (6+7), VICTORIA AMARANDEI 3 (1+2), MONICA MIHĂILĂ 9 (1+8), GEORGETA

LACUSTA MANOLESCU 4 (3+1), IULIANA HOBINCU 2 (1+1), GEORGETA VASILE 3

(1+2), LEVANTICA ANDRONACHE, MARIA IACOB, ELENA VACARU TADICI, JEANA

RUSOIU.

Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, TRAIAN BUCOVALĂ.

2. DUBLA CU CEHOSLOVACIA. În decembrie 1974, echipa de tineret sustine doua

jocuri in Cehoslovacia, realizand tot atatea victorii frumoase 18-10 (11-7) şi 15-8 (8-3), folosind

aceeiasi echipa şi cu aceiasi antrenori la conducere. * 2 jocuri 2 victorii

3. TURNEUL PRIETENIA la tineret – feminin, s-a organizat la Gabrovo in Bulgaria,

8-10 august 1975.

Clasament: 1. Bulgaria, 2. Iugoslavia, 3. ROMANIA, 4. Bulgaria II

Rezultate: cu Iugoslavia 8-11, cu Bulgaria 11-12, cu Bulgaria II 17-8. * 3 jocuri 1 victorie

2 pierdute

Formatia: ANA MAN, DOINA COPOTZ, MARIANA IACOB, RITA FLOREA,

CATIUSA ALEXANDRU, MARIA LACUSTA, VICTORIA AMARANDEI, JEANA HERTA,

DELIA MARCOV, MELANIA CORNEA, SULTANA IAGARU, LEVANTICA

ANDRONACHE.

Antrenori: FRANCISC SPIER, EUGEN BARTHA.

PALMARES TINERET 1974-1975 - 7 jocuri: 4 victorii, 3 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ femininA DE JUNIOARE – a sustinut un program de 4

intalniri internationale duble incadrate in planul de pregatire pentru CUPA PRIETENIEI.

Page 10: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

1. DUBLA CU UNGARIA la Szeghed, la 8 şi 10 noiembrie 1974: 16-7 (9-5) şi 16-8 (7-

3).

Formatia: DOINA COPOTZ, CATIUSA ALEXANDRU, LARISA CAZACU, LILIANA

CHELBA, DARINCA MARCOV, CRISTINA WEBER, JEANA HERTA, DOINA PETA

SOTIRIU, ANA RADUCU, GEORGETA LACUSTA, CAMELIA CARTAS, MELANIA

CORNEA, DANIELA PETROVICI, ELENA FARUANU.

Antrenori: IOAN PARASCHIV, DAN HOTNOG.

2. DUBLA CU RD Germania, la Bucuresti 11-12 (5-6) şi la Sf.Gheorghe 16-13 (7-8),

in completare apar chiar in prima formatie GHEORGHIŢĂ MALAI OPREA, SOFIA

NICIOFSCHI şi ELENA LAZEA.

3. DUBLA CU Cehoslovacia la Brezova (noiembrie 1974): 16-16 (8-5) şi 18-15 (10-9),

aceiasi echipa şi aceiasi antrenori. Se evidentiaza MALAI, TÖRÖK şi MARCOV. * 6 jocuri 4

victorii 1 egal 1 pierdut

4. TURNEUL PRIETENIA pentru junioare s-a organizat in Bulgaria la Plovdiv, 18-24

august 1975, obiectiv final pentru echipa noastra de junioare.

Clasament: 1. URSS, 2. RDG, 3. Bulgaria, 4. Ungaria, 5. ROMANIA, 6. Polonia, 7.

Cehoslovacia, 8. Bulgaria B.

Rezultate: cu Bulgaria 10-13 (4-6), cu Ungaria 6-12 (3-5), cu Polonia 19-16 (11-10), cu

Bulgaria B 18-14 (12-9), cu Cehoslovacia 12-12 (9-6). * 5 jocuri 2 victorii 1 egal 2 pierdute

Formatia: CRISTINA LADA ROUA, DOINA COPOTZ, ANGELA CIOBOTARU –

portari, MARIA TÖRÖK DUCA 11 goluri, MELANIA CORNEA 3, GHEORGHIŢĂ MALAI

OPREA 4, CRISTINA WEBER 12, SOFIA NICIOFSCHI 5, ANA RADUCU 13, RODICA

PERSA 2, MARIA CHARIUC 2, DOINA PETA SOTIRIU 7, EMILIA TOPARLAN 1,

HEIDRUM IANES 2.

Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, IOAN PARASCHIV, CONSTANTIN

COJOCARU.

PALMARES JUNIOARE 1974-1975 - 11 jocuri: 6 victorii, 2 egale, 3 pierdute

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR a avut in sezonul 1974-1975 o etapa

intermediara in care exploatand succesul de la CM (loc 1 – martie 1974), trebuia asigurata in

continuare o pregatire la cote superioare pentru JO din 1976.

A existat inca din start o problema dificila, dar magulitoare pentru noi, respectiv

dificultatea de a alege din zecile de invitatii – fara exagerare – pe care le primeam in avalanse.

Page 11: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Echipa noastra masculina era la apogeu, de patru ori campioana mondiala (1961, 1964, 1970,

1974), medaliata la JO (bronz 1972) avea o cota deosebita şi prezenta ei la marile competitii era

dorita de toti.

1. TROFEUL IUGOSLAVIA la Belgrad 27-30 iunie 1974, a fost prima competitie la

care am participat dupa cucerirea pentru a patra oara a titlului suprem folosind pe consacratii

campioni mondiali: PENU, ORBAN, BIRTALAN, VOINA, GUNSCH, LICU, STOCKL,

TUDOSIE, STEF, GRABOVSCHI la care s-au alaturat mai tinerele sperante DRĂGĂNIŢĂ şi

DEACU.

Rezultate: ROMANIA – RDG 20-18 o reeditare la numai patru luni distanta a finalei CM

de la Berlin, cand am castigat tot la doua puncte 14-12. Un meci senzational, intr-un moment in

care toata lumea handbalului din RDG astepta cu mari sperante o revanse, care nu s-a realizat.

ROMANIA – Ungaria 18-16 in care vecinii nostri s-au supermobilizat; cine nu visa sa

invinga pe proaspetii campioni mondiali. Dar victoria noastra a fost mai clara decat o arata

scorul.

În finala de la Zavidovici, in fata a peste 4.000 de fanatici sustinatori ai gazdelor pierdem

la mare lupta in fata Iugoslaviei 12-15 (7-9). * 3 jocuri 2 victorii 1 pierdut

2. DUBLA CU ELVETIA: 12 iulie la Sibiu 16-8 (8-3) şi 14 iulie la Brasov 18-7 (9-1), a

constituit o avanpremiera a sezonului viitor, prilej de a mai verifica in echipa pe OROS,

DRĂGĂNIŢĂ şi TASE. * 2 jocuri 2 victorii

3. TURNEUL DIN INSULELE REUNION 21-29 iulie 1974, al echipei nationale de

seniori a fost conceput de colegii francezi, in dorinta de a ne „exploata‖ la maxim, ca un stagiu

comun de pregatire şi jocuri cu echipa Frantei, pe atunci la inceput de drum in marea

performanta. În paralel era organizat un curs de antrenori şi unul pentru arbitrii.

Timp de 10 zile, echipa noastra a efectuat antrenamente speciale sau „tip lectie‖ unele

partial sau total in comun cu sportivii francezi, dar şi patru jocuri oficiale, toate incheiate cu

victorii pentru noi. La Saint Dennis 14-10 (9-6) şi 17-13 (10-7); la Saint Louis 18-13 (9-8) şi la

Porto 22-20 (9-8).

* 4 jocuri 4 victorii.

Toata activitatea echipei noastre şi in special antrenamentele şi jocurile au fost studiate şi

filmate de numerosi tehnicieni din toata Franta dar şi din Tunisia, Algeria, Coasta de Fildes şi

bineinteles din Insule. În mod real a fost un excelent curs international al tarilor francofone, cu

demonstratii practice de inalta meiestrie ale sportivilor nostri acum cunoscuti şi recunoscuti in

lume. Iata de ce specialistii francezi au recunoscut intotdeauna ca au invatat mult de la echipele

şi antrenorii romani pe care i-au cunoscut şi admirat inca din 1970, cand in finala de la Paris

(Romania – RDG 13-12) 8.000 de francezi ne-au sustinut şi aclamat.

Page 12: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Au jucat şi au facut demonstratii: PENU, DINCA, VOINA, LICU, BIRTALAN,

COSMA, TUDOSIE, TASE, GUNESCH, STOCKL, GRABOVSCHI, DAN MARIN,

DRĂGĂNIŢĂ, OROS, STEF.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, VLASE OPREA.

În lunile septembrie şi octombrie s-a desfasurat turul I al Campionatului National ÎN

AER LIBER, fiecare cu fiecare, acasa şi in deplasare.

4. DUBLA CU R.F. GERMANIA deschide sezonul de iarna. La Bucuresti (15

noiembrie 1974) 20-18 (9-8) şi la Ploiesti (17 noiembrie) 22-14 (10-4). Meciuri de mare

spectacol, prilejuit şi de revenirea capitanului nationalei CRISTIAN GAŢU. * 2 jocuri 2 victorii

5. CUPA MONDIALA 21-26 noiembrie 1974 a fost o prima incercare de a reuni

medaliatii la CM şi JO intr-un turneu special organizat de Federatia Suedeza, la UPSALA,

OREBRO, BORA şi GOTEBORG. Succesul a fost imens, s-a jucat permanent cu „casa inchisa‖,

motiv pentru care IHF a oficializat aceasta competitie sub denumirea SUPER CUPA

MONDIALA a carei prima editie oficiala se va desfasura in anul 1979 in RF Germania, ca de

altfel şi celalte care vor urma.

Desi am aliniat cea mai buna echipa nu am rezistat asaltului general, fiind in calitate de

cvadruplii campioni mondiali unica tinta.

Am ocupat locul 5 cu numai o singura infrangere 17-18 de la URSS, un egal 13-13 cu

Ungaria şi doua victorii la acelasi scor 19-18 asupra Poloniei şi Cehoslovaciei. Cu aceasta linie

de clsament nu meritam locul 5, dar a fost şi un joc al rezultatelor specific turneelor cu doua

serii. * 4 jocuri 2 victorii 1 egal 1 pierdut

Clasament: 1. Iugoslavia, 2. Polonia, 3. RDG, 4. URSS, 5. ROMANIA, 6. Cehoslovacia,

7. Ungaria, 8. Suedia.

Formatia: CORNEL PENU, ALEXANDRU DINCA, STEFAN ORBAN – portari,

CRISTIAN GAŢU, ROLAND GUNESCH, RADU VOINA, DAN MARIN, GAVRIL KICSID,

ADRIAN COSMA, CONSTANTIN TUDOSIE, GHIŢĂ LICU, WERNER STOCKL, CEZAR

DRĂGĂNIŢĂ, MIRCEA STEF.

Antrenori: OPREA VLASE, NICULAE NEDEFF.

6. TURNEUL DIN TARILE BALTICE (1-3 decembrie 1974) la Vilnius şi Kaunas, a

fost abordat cu echipa B de seniori pentru a da posibilitatea unor baieti care au jucat mai putin sa

intre in teren chiar şi un meci intreg.

Langa consacratii PENU, GUNESCH 8 goluri, LICU 18, ION TASE 7 şi DAN MARIN

3, au mai jucat: CONSTANTIN BANCIU şi MARIAN VASILACHE – portari, IOSIF OROS,

CAROL SZABO 3, LAURENTIU ROSU, CONSTANTIN ODAIE 6, IOAN CHIRCU 1,

ADRIAN MINTICI 2, VICTOR NEAGU 4, MIRCEA STEF 3.

Page 13: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Antrenor: EUGEN TROFIN.

Rezultate: Romania B cu Ungaria 13-13 (7-4), cu URSS tineret 15-14 (7-9) şi cu Lituania

28-20. * 3 jocuri 2 victorii 1 egal

Clasament: 1. URSS, 2. Ungaria, 3. ROMANIA, 4. Lituania, 5. Cehoslovacia, 6. URSS

tineret.

7. DUBLA CU ELVETIA la Berna (12 decembrie 1974) scor 24-15 şi la Aarau (14

decembrie 1974) scor 26-18, constituiau revansa meciurilor de la Sibiu şi de la Brasov. Un nou

prilej de testare a unor jucatori mai tineri: ORBAN, BANCIU, ROSU, DRĂGĂNIŢĂ, TASE,

TUDOSIE, ODAIE, alaturi de titularii: BIRTALAN, KICSID, STOCKL şi COSMA. * 2 jocuri 2

victorii

8. MARELE TURNEU DIN RDG (17-22 decembrie 1974) este abordat cu mult curaj tot

cu o echipa NAŢIONALĂ a viitorului, desi competitia era de gradul 0. Tinerii nostrii

internationali reusesc un meritoriu loc II cu trei victorii in serie: cu Danemarca 16-14, cu

Norvegia 18-16 şi cu Cehoslovacia 23-20, un egal 20-20 cu U.R.S.S. şi o singura infrangere, in

finala, la Magdendurg, de la gazdele turneului (RD Germania) 19-26. * 5 jocuri 3 victorii 1 egal

1 pierdut

Clasament: 1. RDG, 2. ROMANIA, 3. URSS,4. Danemarca, 5. Norvegia, 6.

Cehoslovacia.

Formatia: BANCIU, ORBAN, RADU VOINA 16, KICSID 14, DRĂGĂNIŢĂ 8, TASE

4, BIRTALAN 29, COSMA 4, ROSU 1, TUDOSIE 2, STOCKL 6, STEF 1, NEAGU, SZABO,

ODAIE.

Antrenori: NICOLAE NEDAF, VLASE OPREA.

9. TURNEUL DIN TUNIS (27-29 decembrie 1974) conform planului strategic pentru JO

1976, acum se regrupeaza prima formatie a seniorilor dupa un sezon cu multe incercari şi

verificari a unor jucatori tineri.

Rezultatele nu au fost deosebite, o singura victorie la Tunisia 16-14 (8-10) şi doua

infrangeri cu Cehoslovacia 12-14 (7-7) şi cu Iugoslavia 9-13 (4-10), deci in final un loc 3 din 4

echipe, care aduce oarecare neliniste in randul tehnicienilor. Trebuie sa tinem seama insa ca

sezonul competitional post mondiale a fost extraordinar de incarcat. Din iunie pana in final de

decmbrie, NAŢIONALĂ de seniori a sutinut 42 de jocuri internationale, la care adaugand şi cele

11 jocuri din turul campionatului, rezulta 53 de meciuri oficiale in 7 luni.

În acelasi timp ruland peste 28 de jucatori, desele schimbari şi incercari nu au fost

favorabile organizarii şi jocului echipei. * 3 jocuri 1 victorie 2 pierdute

Page 14: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Au jucat: PENU, ORBAN, DINCA – portari, GAŢU 6 goluri, GUNESCH 5,

MARINESCU 6, LICU 13, SAMUNGI 2, DAN MARIN 9, GRABOVSCHI 1, HORNEA,

FILIPESCU 2, COASA, CARLAN.

Antrenor: VLASE OPREA.

PALMARES SENIORI 1974-1975 - 28 jocuri: 20 victorii, 3 egale, 5 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET in care se incadrau şi 4-5 jucatori de la prima

echipa, a avut un calendar mai bogat ca oricand.

1. CAMPIONATUL MONDIAL UNIVERSITAR. Editia a 6-a (4-12 ianuarie 1975) a

fost a doua mare competitie (dupa CM feminin din 1962) a carei organizare este acordata

Romaniei şi o spunem de la inceput, a fost un succes organizatoric şi o performanta maxima –

locul I.

Aceasta atesta faptul ca pe langa valoarea superioara a echipelor noastre, handbalul

romanesc are şi o capacitate deosebita de organizare. La Bucuresti şi Iasi 12 echipe din intreaga

lume s-au intrecut pentru titlu.

Echipa pregatita şi condusa de EUGEN TROFIN şi NICULAE NEDEFF, aceeasi de la

CM Universitar anterior din Suedia, cand am cucerit titlul in prelungiri şi in premiera la handbal

cu „golul de aur‖, cucereste şi de aceasta data locul I.

În grupa de la Iasi, victorii clare cu Franta 30-9 (13-3), cu Iugoslavia 22-14 (11-5), ne

calificam in semifinale, unde depasim cu 29-16 (14-7) Bulgaria.

Finala mare pentru titlul de campioni mondiali universitari cu echipa URSS (in proportie

de 80 % NAŢIONALĂ lor de seniori), baietii nostri castiga cu 18-17 (7-6) intr-un meci de un

angajament total. * 4 jocuri 4 victorii

Clasament: 1. ROMANIA, 2. URSS; 3. Polonia, 4. Spania, 5. Iugoslavia, 6.

Cehoslovacia, 7. Bulgaria, 8. RF Germania, 9. Franta, 10. Japonia, 11. Tunisia, 12. Italia.

ROMANIA loc I – Medalii de AUR şi titlul de Campioni Mondiali Universitari

Formatia: CONSTANTIN BANCIU, STEFAN ORBAN, MARIAN VASILACHE –

portari, GAVRIL KICSID (21 goluri), STEFAN BIRTALAN 7, RADU VOINA 19, ADRIAN

COSMA 15, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ 12, LAURENTIU ROSU 6, MIRCEA STEF 8, WERNER

STOCKL 8, ION TASE 2, CONSTANTIN ODAIE 10, CONSTANTIN TUDOSIE 12.

Antrenori: EUGEN TROFIN, NICULAE NEDEFF.

Page 15: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Un trofeu deosebit a fost acordat Federaţiei Romane de Handbal şi diploma de onoare a

FISU, personal secretarului general LUCIAN GRIGORESCU, pentru reusita organizatorica.

Echipa NAŢIONALĂ de tineret – masculin pe langa faptul ca au preluat doua din actiunile

seniorilor care aveau un program foarte incarcat au avut o serie de meciuri de pregatire şi

verificare şi doua competitii majore: Cupa Tarilor Latine şi Cupa Prietenia.

2. CUPA TARILOR LATINE. Editia a 7-a, competitie de traditie pentru noi şi cu un

impact sentimental deosebit, s-a desfasurat in Argentina (23-30 martie 1975) şi a fost prima

deplasare a unei echipe romanesti de handbal in America de Sud. Pentru echipa noastra de tineret

a fost obiectivul principal al sezonului 1974-1975 şi in continuarea succeselor anterioare exista o

singura optiune, locul întâi. Obiectiv realizat cu 4 victorii clare, doua la Mendosa-Maipu 22-9

(10-5) cu Brazilia şi 25-8 (12-4) cu echipa Canadei, precum şi 2 la Buenos Aires, cu Italia 25-8

(12-4) şi cu Franta 29-13 (13-4) şi un singur punct pierdut 17-17 (10-8) cu Spania, cand avand

titlul asigurat s-a jucat la spectacol şi s-a incheiat in aplauzele publicului care a ovationat minute

in sir. * 5 jocuri 4 victorii 1 egal

Clasament: 1. ROMANIA, 2. Spania, 3. Franta, 4. Italia, 5. Canada, 6. Argentina, 7.

Brazilia, 8. Mexic.

Formatia: MARIAN VASILACHE, MICHAEL REDL junior – portari, CEZAR

DRĂGĂNIŢĂ (41 goluri), IOSIF OROS 13, ALEXANDRU FOLKER 12, STEFAN DEACU 8,

SORIN BAICAN 8, MIHAI DUMITRU 7, CORNEL DURĂU 3, PAUL ONUT MATEI 10,

MIHAI BEDIVAN 2, DUMITRU PAIZAN 1, ION ANDREI PETRICA 3.

Antrenor: EUGEN TROFIN.

3. TURNEUL DE LA TRINEC (22-24 noiembrie 1974) din Cehoslovacia, desi era

rezervat echipelor de seniori, noi am aruncat in lupta lotul de tineret. A fost deosebit de greu dar

mai tinerii nostri handbalisti s-au intrecut pe ei şi au ocuopat locu secund dupa echipa tarii gazda.

Rezultate: cu Polonia 15-16 (7-8), cu Suedia 20-18 (12-8) şi cu Cehoslovacia 18-18 (9-8).

* 3 jocuri 1 victorie 1 egal 1 pierdut

Formatia: MARIAN VASILACHE, IOSIF TAMAS – portari, ION TASE 18 goluri,

MIRCEA GRABOVSCHI 9, VICTOR NEAGU 8, CAROL SZABO 3, IOSIF OROS 1, ION

ANDREI 10, STEFAN DEACU 2, ADRIAN MINTICI 1, NICOLAE VASILCA, MIHAI

DUMITRU, SORIN BAICAN, GRISA CHELI, JENEA DUMITRU.

Antrenor: MIHAI PINTEA.

4. CUPA PRIETENIEI aflata la editia a 10-a 8-10 august 1975 s.a organizat in

Bulgaria la Gabrovo, reprezentand incheierea şi punctul culminant al sezonului pentru echipele

de sperante ale tarilor din est.

Page 16: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: cu Bulgaria 15-10 (8-5), cu Iugoslavia 17-22 (10-12), cu Ungaria 20-22 (12-

12). * 3 jocuri 1 victorie 2 pierdute

Clasament: 1. Bulgaria, 2. Iugoslavia, 3. Ungaria, 4. ROMANIA.

Formatia: VIRGIL MARGHIDAN, TEODOR SMARANDA – portari, CORNEL

DAMIAN, VALENTIN BUTNARIUC, MARIN CIOBANU, CORNEL DURĂU, VLAD

IONESCU, PETRU DAN, OLIMPIU FLANGEA, MIRCEA BEDIVAN, FLORIN

DUMITRACHE, VIOREL CROITORU.

Antrenor: MIHAI PINTEA.

PALMARES TINERET 1974-1975 - 15 jocuri: 10 victorii, 2 egale, 3 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIORI a avut un program sustinut, care urma sa se

finalizeze cu Turneul Prietenia in august, dar acesta s-a organizat la Havana in Cuba, unde noi nu

am participat. Juniorii nostri au sustinut insa patru jocuri duble cu echipe nationale similare.

1. Dubla cu Polonia la Milec (8-10 august 1974), 15-7 şi 16-16.

2. Dubla cu Ungaria la Szeghed (8-10 noiembrie 1974), 16-21 şi 22-25.

3. Dubla cu RD Germania la Bucuresti (14 noiembrie) 22-19 şi la Sf.Gheorghe (16 noiembrie)

15-20.

4. Dubla cu Cehoslovacia la Nachod (22-23 noiembrie 1974), 13-12 şi 13-17. * 8 jocuri 2 victorii

1 egal 5 pierdute

S-a folosit urmatorul lot: IOAN BASARABA, CONSTANTIN RUSU – portari, RADU

MOLDOVAN, ADRIAN IGNAT, NICOLAE VASILCA, GHEORGHE PUIU, DAN

BUCĂTEA, CORNEL MURESAN, VASILICA MOLDOVEANU, DAN PETRU,

GHEORGHE DUMITRU, MARIAN TALVAC, VALENTIN BUTNARIUC, ANDREI

VALERIU, in luna august, iar in noimbrie: MICHAEL REDL junior, CORNEL DURĂU, DAN

PETRU, MIHAI BEDIVAN, VLAD IONESCU, CORNEL DAMIAN, FLORIN

DUMITRACHE, VIOREL CROITORU, VASILE ISTODE, iar in jocurile din Cehoslovacia

apare şi VASILE STANGA! Înregistram la aceasta data (23 noiembrie 1974) prima aparitie a lui

intr-un meci oficial al echipei nationale a Romaniei (la juniori).

PALMARES JUNIORI 1974-1975 - 8 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 5 pierdute.

CUPE EUROPENE – CUPA CAMPIONILOR isi continua desfasurarea cu un numar

sporit de echipe 24 la masculin şi 16 la feminin, ca unica competitie europeana intercluburi,

Page 17: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

deocamdata. Echipele noastre campioane au evoluat bine şi foarte bine şi ajung ambele pana in

semifinala.

Baietii de la STEAUA Bucuresti, antrenori CORNEL OŢELEA şi OTTO TELLMAN

trec in primul tur de Hapoel Rehanan, din Israel cu 27-12 şi 24-15, iar in turul urmator elimina

puternica echipa MAI Moscova din URSS, cu scorul general de 45-42.

În sferturile de finala Steaua trece de noua campioana a Cehoslovaciei, Skoda Pilsen, care

detronase pe Dulka Praga, scor la Bucuresti 20-7 şi 16-16 la Pilsen, total 36-23. În semifinala

insa Steaua nu poate depasi campioana Iugoslaviei Borac Banjaluca, nici la Bucuresti 17-19, nici

la Banjaluca 11-13. şi cu scorul total 28-32 paraseste competitia.

Fetele de la IEFS (ANEFS) Bucuresti, antrenori IOAN BOTA, HARALAMBIE FIRAN

intra direct in optimi şi depasesc usor campioana Israelului, SC Hapoel Raanana: scor 28-4 şi 21-

5.

În sferturi de finala studentele intalnesc campioana Olandei MORA SWIFT

ROERMONA, la Bucuresti 13-9 şi surprinzator in Olanda 6-9, dar se califica cu un scor total 19-

18.

În semifinale se izbesc de cunoscuta echipa Spartak Kiev, a celui mai mare antrenor al

URSS, Igor Turcin. Un rezultat bun la Bucuresti 11-11, dar la Kiev va fi 8-16 şi cu totalul de 19-

27 parasesc competitia.

* La finele anului 1975 FR Handbal raporta in Adunarea Generala 1802, afilieri la

FRH, Cluburi şi Asociatii din toate cele 40 de judete ale tarii. Fruntase: Bucuresti 118, Brasov

42, Arad 52, Maramures 65, Mures 68, Timis 66, Prahova 62, Alba 57.

940 echipe cu circa 15000 jucatori şi jucatoare angrenati in competitiile organizate de FR

Hanbdal

64 echipe de seniori in Divizia A şi B

96 echipe de Juniori I in Divizia scolara şi de juniori

160 echipe de Juniori II in Campionatul Republican

160 echipe de Juniori III in Campionatul Republican

80 echipe de seniori in etapele finale de calificare pentru Divizia B

80 echipe de juniori in calificare pentru Divizia de juniori şi scolar

- se aprecia ca circa 40.000 de handbalisti(e) participau in fazele de masa, legitimati pe

plan local sau cu carnet de elev (cifră probabil umflată puţin de propaganda politică a zilei).

Page 18: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

6 antrenori emeriti: Constantin Popescu 1960, Oprea Vlase 1961, Niculae Nedeff 1961, Ioan

Kunst Ghermanescu 1964, Eugen Trofin 1970, Dumitru Popescu Colibas 1971.

15 arbitrii internationali şi numarul de delegari:

Carligeanu Pandele – Bucuresti 227 Vasile Sidea – Bucuresti 169

Gheorghe Popescu – Bucurfesti 145 Varac Peleghian – Bucuresti 139

Constantin Capatana – Buzau 126 Petre Tarcu – Bucuresti 115

Teodor Curelea – Bucuresti 108 Mihai Grebenisan – Tg.Mures 103

Vladimir Cojocaru – Craiova 78 Paul Radvani – Cluj Napoca 74

Dorin Purica – Ploiesti 66 Gheorghe Lungu – Brasov 60

Mihai Szucik – Resita 29 Marin Marin – Bucuresti 28

Romeo Iamandi – Buzau 16

1975-1976 ACTIVITATEA INTERNA – Campionatul seniorilor categoria A cu

cate 12 echipe atat la feminin cat şi la masculin se va desfasura in acest sezon in mod exceptional

numai in turnee de sala, cele 22 de etape fiind grupate cate 3-4 in 3-5 zile la intervale de 1-2

saptamani.

Acest sistem a fost impus de Colegiul Central de Antrenori in fata unor obiective majore

pe plan international: C.M. feminin din decembrie 1975 şi cu deosebire J.O. de la Montreal iulie

1976, pentru a se asigura echipelor noastre nationale o pregatire centralizata cat mai indelungata

cu jocuri in ritnul de la CM şi JO. S-a jucat in cele mai bune sali pe care le aveam la Bucuresti

(doua turnee), Timişoara, Ploiesti şi Brasov, in fiecare zi arhipline, mai ales dupa-amiaza, fiindca

se juca in aceeiasi zi doua reuniuni a cate trei jocuri. Nu intra in discutie problema avantajului

terenului, toata organizarea, inclusiv programarea şi observarea arbitrilor cadea in sarcina

intregului Birou Federal – in majoritate prezent la teren – totul supervizat de exigentul şi

„ultralegistul‖ Lucian Grigorescu, secretar general FRH, din 1950 şi in continuare 36 de ani

neintrerupti.

Incoruptibilul Lucian Grigorescu actiona numai in litera şi spiritul legilor şi a statutului

FRH (toate vesnic la vedere pe biroul lui) fara exceptie. La turnee el deschidea şi inchidea sala

urmarind cu mare atentie fiecare joc, cel mai adesea avand alaturi pe inginerul Vasile Sidea –

fostul mare portar al nationalei – presedintele Colegiului Central de Arbitrii din 1956 şi in

continuare 31 de ani neintrerupti.

Page 19: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Dar independent de sistemul sau de orasele in care se juca, ordinea pe podium reprezenta

şi valoarea echipelor. La baieti podiumul este exact cel din sezonul trecut (anticipam şi din cel

viitor): Steaua, Dinamo, Minaur. La feminin pe primul loc la fel ca in anul trecut şi in urmatorii

doi ani Univ. Timişoara. Pentru locul 2-3 o schimbare, profitand de o scadere de forma şi de

efectiv a studentelor din Bucuresti abonate la podium, pe locul doi urca Progresul Bucuresti, iar

pe trei o mare surpriza Vointa Odorhei – pentru prima şi ultima oara medaliata in competitia

interna.

Orasul Odorhei a avut insa in mod permanent o echipa in Divizia B la feminin şi cativa

ani buni şi la masculin, a avut şi are foarte multe şi valoroase echipe de juniori şi junioare. Sala

din Odorhei a fost una din putinele, poate unica cu marcaj numai pentru handbal.

C.N. Editia 18-a, 1975-1976, Categoria A feminin

1. Universitatea Timişoara – antrenor: CONSTANTIN LACHE

2. Progresul Bucuresti – antrenor: SIMION POMPILIU

3. Vointa Odorhei – antrenor: DIONISIE SZABO

4. IEFS Bucureşti; 5. Textila Buhuşi; 6. Rapid Bucureşti; 7. Universitatea Bucureşti; 8.

Mureşul Tg Mureş; 9. Confecţia Bucureşti; 10. Constructorul Timişoara; 11. Constructorul Baia

Mare; 12. Rulmentul Braşov.

UNIVERSITATEA TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIOARE (f)

1976: HRISTOV CORNELIA, STAN LIDIA, COJOCARU DOINA, STOICOVICI ELENA,

CORBAN CORNELIA, POPA TEREZA, SASU IORDACHE NICULINA, FLEŞERIU

DORINA, MARCOV DARINCA, GHEORGHE-FLOREA ELENA, LUŢAS NADIRE,

PETROVICI CRISTINA, HRIVNAK HILDA, CÎMPEANU IOLANDA, RARICI MIHAELA.

C.N. Editia 18-a, 1975-1976, Categoria A masculin

1. Steaua Bucuresti – antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN

2. Dinamo Bucuresti – antrenor: OPREA VLASE

3. Minaur Baia Mare – antrenor: LASCĂR PANĂ

4. Dinamo Braşov; 5. Ştiinţa Bacău; 6. Universitatea Cluj-Napoca; 7. Politehnica

Timişoara; 8. CSU Galaţi; 9. CSM Borzeşti; 10. Universitatea Bucureşti; 11. ASA Tg. Mureş;

12. Petrolul Teleajen.

STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIORI 1976:

MUNTEANU NICOLAE, OPREA ŞTEFAN, DINCĂ ALEXANDRU, DRAGANIŢA CEZAR,

KICSID GABRIEL GAŢU CRISTIAN, BIRTALAN ŞTEFAN, STOCKL WERNER,

TUDOSIE CONSTANTIN, VOINEA RADU, VĂRGĂLUI ION, ROŞU LAURENŢIU,

NICULESCU C., NARCHIDAN VIRGIL, FOLKER ALEXANDRU.

Campionatul Categoriei B a cate doua serii a 12 echipe promoveaza locul I din fiecare: la

feminin UNIVERSITATEA Iasi – antrenor: DAN CONSTANTINESCU şi UNIVERSITATEA

Page 20: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Cluj – antrenor: TIBERIU RUSU; la masculin RELONUL Savinesti – antrenor:

OVIDIU TOC şi GLORIA Arad – antrenor: ROLAND WEGHEMAN.

Campionat de calificare al seniorilor pentru promovare in Divizia B. Se desfasura

succesiv pe judete şi interjudete cu turnee finale, cate patru serii a patru echipe – un fel de

Divizia C. Se califica in Divizia B: la feminin Relonul Savinesti şi Spartac Bucuresti in S1 şi

Constructorul Bucuresti şi Unirea Craiova in S2; la masculin METALUL Targoviste şi

METALUL Vaslui in S1 şi METALUL Hunedoara şi SIDEFUL Jimbolia (un sat din Banat cu

vechi traditii la handbalul in 11) in S2.

CUPA DE PRIMAVARA organizata de FRH pentru echipele feminine şi masculine de

categoria A in lunile aprilie, mai şi iunie 1976 (fara jucatorii din loturile olimpice, care erau in

pregatire centralizata) s-a desfasurat pe doua serii a sase echipe EST şi VEST, locurile 1 jucand o

finala simpla la Hunedoara.

La feminin: CONSTRUCTORUL Timişoara – antrenor: VASILE FARCAS ocupa locul I

invingand pe TEXTILA Buhusi – antrenor: CRISOSTOMIS DANTZEL.

La masculin: ŞTIINŢA Bacău – antrenor: MIHAI PINTEA pe locul I cu victorie la

MINAUR Baia Mare – antrenor: LASCĂR PANĂ.

CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR şi SCOLARILOR in mod

curent denumita Divizia NAŢIONALĂ a Juniorilor Mari, s-a desfasurat pe şase serii geogrfice a

cate opt echipe jucand fiecare cu fiecare tur-retur. Ultima echip din fiecare serie retrograda in

calificarile Juniori I, iar capii de serie se vor intani intr-un turneu final, in acest an la

Sf.Gheorghe.

C.N. Junioare I, Editia 15-a, 1975-1976, Turneul final la Sf.Gheorghe

1. ŞSE 2 Bucuresti – antrenor: DOROTHEA IONESCU

2. ŞSE Constanta – antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ

3. Liceul 2 Brasov – antrenor: DAN HOTNOG

4. ŞSE Cluj, 5. Lic 2 Iasi, 6. ŞSE Hunedoara

ŞCOALA SPORTIVĂ Nr. 2 BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ

JUNIOARE -I-, 1976: BERBECE FLORICA, CÎMPULUNGEANU CATERINA, PEŢA

MARIA DOINA, MALAI GHEORGHIŢA, CHARIUC MARIA, BOGDAN CORNELIA,

CEAVDARIDIS ANESTINA, CEAVDARIDIS HARICLEA, GHEORGHE IOANA, VASILE

ELENA, PEŢCU IOANA, BALOI VIORICA, TUDOR FLORICA, GRIGORE SEVASTIŢA.

C.N. Juniori I, Editia 15-a, 1975-1976, Turneul final la Sf. Gheorghe

1. ŞSE Constanta – antrenor: MIHAI FĂGĂRAŞANU

2. ŞSE Ploiesti – antrenor: VALERIU IONIŢĂ

3. ŞSE Viitorul Cluj – antrenor: GHEORGHE ZAMFIR

4. ŞSE Sibiu, 5. ŞSE Bacău, 6. ŞSE Brasov

Page 21: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ŞCOALA SPORTIVĂ CONSTANŢA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIORI I,

1976: SOLOMON VALERIU, IONESCU CLAUDIU, BEDIVAN MIRCEA, DAMIAN

CORNEL, TĂTARU FLORIN, CIOCÎRLAN VASILE, MARIAN FLORIN, ALEXE ADRIAN,

SAVU AUREL, BARAN GHEORGHE, SINCAN CONSTANTIN, TĂNASE DOREL.

Consemnam succesul junioarelor de ŞSE 2 Bucuresti, care revin pe primul loc dupa titlul

din 1970 şi dupa ce 6 ani s-a clasat pe locurile 2 şi 3. La conducerea echipei antrenoarea

DOROTHEA IONESCU eminenta profesoara care si-a dedicat cu succes intreaga viata activitatii

de neconteNIŢĂ cautare a talentelor avand mereu generatii de valoare şi perspectiva fara

exagerare cu zecile promovate in echipele divizionare şi in loturile de junioare. „DOAMNA

THEA‖ a fost o educatoare şi o antrenoare de exceptie, un al doilea parinte pentru fiecare dintre

elevele ei şi iata in acest an este pe podium şi la junioare I şi la junioare II. Performanţe posibile

şi datorită unei colaborări perfecte cu antrenorul principal de la Junioare I, profesorul DAN

BĂLĂŞESCU şi el cu merite deosebite la ultimele performanţe ale fetelor de la CSŞ2

Bucureşti.Trebuie să spunem că handbalul era prioritar şi avea rezultate de excepţie la acest cel

mai mare club sportiv şcolar din România (172 de grupe în 17 secţii pe ramuri de sport cu 68

profesori-antrenori) la acea perioadă, poate şi datorită faptului că directorul acelei unităţi era

antrenorul emerit CONSTANTIN POPESCU PILICĂ încă de la înfiinţare, având ca director

adjunct, profesorul ROMULUS SPIRESCU, unul din pionierii handbalului din Ploieşti.

De doua ori pe podium se afla şi ŞSE Constanta: la feminin locul 2 cu profesorul Traian

BUCOVALĂ pe care il socotim parintele handbalului feminin in Constanta, la randul lui un

mare descoperitor şi indrumator de talente; la masculin pentru al doilea sezon consecutiv

campioni nationali cu profesorul Mihai FĂGĂRAŞANU şi el cu merite deosebite in „munca de

jos‖ la copii şi juniori acum evident intr-un varf de performante.

C.N. Junioare II, Editia 3-a, 1975-1976, Turneul final la Bacău

1. Liceul nr. 2 Brasov – antrenor: DAN HOTNOG

2. ŞSE 2 Bucuresti – antrenor: DOROTHEA IONESCU

3. ŞSE Sibiu – antrenor: LUCRETIA OCNEANU

4. ŞSE Odorhei, 5. Lic 2 Iasi, 6. ŞSE Cluj, 7. ŞSE Galati, 8. Lic 4 Timişoara

LICEUL 2 BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE II, 1976:

POPOVICI CARMEN, REPCIUC DOINA, TONTSCH HANELORE, JANESCH HAIDRUN,

WAGNER ANUŢA, PRICOPIE MARIA, JEKEL HEIDE ROSE, PRODĂNESCU ELENA,

DUMITREANU CAMELIA, HABRIC LILIANA, VOCILA RODICA, CONSTANTIN

TATIANA, MACARIE MARIA, TUTIN ELENA.

C.N. Juniori II, Editia 3-a, 1975-1976, Turneul final la Baia Mare

1. Liceul nr. 2 Iasi – antrenor: DIAC ISIDOR

2. ŞSE Sibiu – antrenor: SERAFIM DRAGAN

3. Liceul nr. 2 Brasov – antrenor: DUMITRU POPESCU COLIBAS

4. Lic 4 Timişoara, 5. ŞSE Cluj, 6. ŞSE Galati, 7 ŞSE 2 Buc., 8. ŞSE Tg.Mures

Page 22: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

LICEUL Nr. 2 Iaşi- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI II, 1976: DURĂU

DRAGOŞ, GHIŢOIU LIVIU, LUPU DUMITRU, STRACHINA OCTAV, VÎLCEANU

SERGIU, PETRESCU CONSTANTIN, CHELARU DOREL, NIŢA CORNELIU, TIMOFTE

CONSTANTIN, LIUŢĂ NICOLAE.

C.N. Junioare III, Editia 3-a, 1975-1976, Turneul final la Galati

1. Liceul Bolyai Tg.Mures – antrenor: LADISLAU KULCSAR

2. ŞSE 2 Bucuresti – antrenor: GRIGORE NIŢĂ

3. ŞSE Bacău – antrenor: ALEXANDRU MENGONI

4. ŞSE Timişoara, 5. Lic 2 Brasov, 6. ŞSE Oradea, 7. Sc. 5 P. Neamt, 8 ŞSE Hnd.

LICEUL BOLYAI TG. MUREŞ- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE III,

1976: SOOŞ ANEMARIE, JAKOB IULIANA, JUCAN MARIANA, VOJDA EMESE, MAJOR

ADELE ARANKA, ZOLYOMI ILDIKO, GAAL EVA, PETER MARIA, JAKOBOVICS

SUSANA, CIOREANU MARIANA, BUDAI SUSANA, ORHA DOINA.

C.N. Juniori III Editia 3-a, 1975-1976 Turneul final la Pitesti

1. Liceul nr. 4 Timişoara – antrenor: IOLANDA ROOS

2. ŞSE 1 Bucuresti – antrenor: IULIAN CALIMAN

3. ŞSE Tg.Mures – antrenor: LUDOVIC BEREKMERI

4. ŞSE Craiova, 5. ŞSE Oradea, 6. ŞSE Buzau, 7. ŞSE Fagaras, 8. Sc. 5 P Neamt

LICEUL 4 TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIORI I, 1976: LUPU

MIHAI, BERE DAN, BOTA ADRIAN, DOBOŞI ION, SUCA MISU, RIESS PETER, CÎRDEI

OCTAVIAN, BREAZU MARIUS, PETRICĂ LUCIAN, VLĂDESCU SORIN, MANOLACHE

GABRIEL, NAIDIN MARIUS.

BIROUL FEDERAL 1975-1976

IOAN KUNST GHERMĂNESCU Preşedinte

DUMITRU COSTEA Vicepreşedinte

GHEORGHE SĂVESCU Vicepreşedinte

NICULAE NEDEFF Antrenor Federal

GABRIEL ZUGRĂVESCU Antrenor Federal

VARAC PELEGHIAN Preşedinte Comisie Competiţie

Page 23: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CONSTANTIN POPESCU Preşedinte Colegiu Antrenori

VASILE SIDEA Preşedinte Colegiu Arbitri

ION SÎRBOIU Preşedinte Comisie Disciplină

VALERIU GOGÂLTAN Preşedinte Comisie Juniori

Membri:

ION ISTRATE, CORNEL OŢELEA, EUGEN TROFIN, VLASE OPREA, IOAN NICU.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ in sezonul 1975-1976 a fost deosebit de bogata

fiind dominata de doua competitii majore la care echipele noastre aveau obiective inalte. În

primul rand era Campionatul Mondial de Senioare din decembrie 1975 in URSS, unde echipa

noastra avea ca obiectiv clar, putem spune obligatoriu, clasarea in primele patru locuri care

asigura calificarea la JO 1976. În al doilea rand era TURNEUL FINAL al Jocurilor Olimpice de

la Montreal, iulie 1976, la care echipa masculina medaliata cu bronz la J.O. 1972 nu putea avea

alt obiectiv decat MEDALIA DE AUR.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR in continuare sub conducerea antrenorului

principal CONSTANTIN POPESCU PILICĂ şi a secundului DAN BALASESCU si-a inceput

pregatirile, mai bine zis le-a continuat inca din vara cu un cantonament de doua saptamani la

Navodari de reacomodare la efort dupa concediul de 14 zile obligatoriu şi de la club acordat dupa

sezonul 1974-1975. De la Navodari echipa s-a deplasat direct la Ploiesti pentru alte doua

sptamani de pregatire speciala in sala incheiate cu un prim punct de control deja traditional.

1. DUBLA CU BULGARIA in 13 şi 15 iulie 1975 la Ploiesti, 24-14 (10-6) şi la

Bacău 21-14 (8-7) * 2 jocuri 2 victorii

2. TROFEUL CARPAŢI. Editia 15-a 23-30 iulie 1975, Bucuresti – Pitesti – Ploiesti.

Competitia care se desfasura de regula in noiembrie a fost programata vara la inceputul

pregatirilor pentru a se fixa mai devreme lotul de baza (16-18 jucatoare) din cel largit

de 27 aflate in selectie şi care sa se pregateasca apoi in liniste.

Rezultate: cu Cehoslovacia la Bucuresti 17-14 (10-7), cu RD Germania la Pitesti 15-14

(7-7), cu Ungaria la Ploiesti 10-10 (5-6), cu U.R.S.S. la Bucuresti 27-14 (9-8), rezultate

deosebite. * 4 jocuri 3 victorii 1 egal

Clasament: 1. ROMANIA, 2. RDG, 3. Ungaria, 4. Cehoslovacia, 5. URSS, 6. Romania

B.

Page 24: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Toate partidele au fost extrem de disputate şi s-au desfasurat in sali arhipline – in

provincie cu doua ore inainte nu mai gaseai un loc. Avand in vedere ca toate echipele au venit cu

prima formatie şi erau printre cele mai valoroase din lume, campioane mondiale: Cehoslovacia in

1957, Romania in 1962, Ungaria in 1965, RDG in 1971 – putem spune ca Trofeul CARPAŢI era

la ora respectiva cel mai important turneu international din lume.

De altfel primele 5 echipe de la trofeu se vor regasi in primele patru la CM din decembrie

dar in alta ordine.

Formatii:

Romania A: ELISABETA IONESCU, VIORICA IONICA – portari, DOINA

COJOCARU (9 goluri total), SIMONA ARGHIR SANDU (20), DOINA FURCOI

SOLOMONOV (9), MAGDA MICLOS ILIES (7), CONSTANTINA PIŢIGOI (3), MARIANA

MIHOC (3), NADIRE IBADULA LUTAS (1), CRISTINA PETROVICI (2), ROZALIA SOOS

(15), VICTORIA COJOCARITA.

Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, DAN BALASESCU.

Romania B: ANA MAN, DOINA COPOTZ – portari, IULIANA HOBINCU,

DARINCA MARCOV, VICTORIA AMARANDEI, RITA FLOREA, VIORICA VIERU,

MONICA MIHĂILĂ, GEORGETA LACUSTA MANOLESCU, MARIA LACUSTA,

SULTANA IAGARU AIACOBOAIEI, JEANA HERTZA.

Antrenori: FRANCISC SPIER, EUGEN BARTHA

3. CUPA BALATON editia a 3-a 9-11 august 1975, in Ungaria

Rezultate: cu Cehoslovacia 16-15 (9-8), cu Vesprem (orasul in care s-a jucat – in realitate

Ungaria tineret – o selectionata locala) 24-19 (12-7) şi finala cu Ungaria 14-17 (7-8) * 3 jocuri 2

victorii 1 pierdut

Clasament: 1. Ungaria, 2. ROMANIA, 3. Cehoslovacia, 4. Vesprem.

Au jucat: IONESCU, IONICA, ARGHIR, COJOCARU, FURCOI, MICLOS, SOOS,

PETROVICI, IBADULA, COJOCARITA, MIHOC, IGOROV, IORDACHE.

Se contureaza deja lotul de baza, prima formatie şi rezervele pe post care nu va mai suferi

schimbari importante pana la JO. Din 12 august, activitate la cluburi şi 8 etape de campionat care

se vor disputa in doua turnee de sala la Bacău şi Ploiesti cu cate patru jocuri şi o zi pauza ca in

grupele preliminare de la CM.

Etapa a 2-a de pregatire incepe la 26 septembrie cu obijnuita etapa de doua saptamani

pregatire la munte cu accent pe factorul fizic, in aer liber, la Predeal. Cu nelipsitele excursii la

Varful Omul sau in Malaiesti. De aici direct lotul isi stabileste la Timişoara baza de pregatire

speciala şi se lanseaza in jocurile de verificare, omogenizare şi tactici speciale.

Page 25: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

4. TURNEUL DIN DANEMARCA şi RFG 28 octombrie – 3 noiembrie 1975.

A fost organizat la cererea expresa a antrenorilor pentru a c unoaste direct şi echipele din

centrul şi nordul europei cu care noi ne intalneam mai rar.

Rezultate: ROMANIA – DANEMARCA 17-11 (8-5) la Holbeck, ROMANIA –

DANEMARCA 13-10 (6-4) la Grested, ROMANIA – RFG 16-12 (12-8) la Neuhausen,

ROMANIA – RFG 8-10 (2-7) la Eislingen * 4 jocuri: 3 victorii, 1 pierdut

5. CUPA SILEZIEI 12-16 noiembrie 1975 Polonia

A fost ultimul turneu la care a participat echipa noastra inainte de CM. Locul I neanvinsi cu

3 victorii şi un egal era un rezultat bun, foarte bun in deplasare şi confirma convingerea ca echipa

era aproape de varful formei sportive.

Cupa propriu-zisa este şi cel mai greu trofeu din vitrina FRH – are 27 kg şi este din

carbune masiv.

Rezultate: Romania cu Polonia tineret 15-9 (7-5), cu Suedia 19-14 (14-8), cu

Cehoslovacia 11-11 (6-4), cu Polonia A 13-12 (7-6), se juca doua reprize a 25 de minute ficare.

* 4 jocuri 3 victorii 1 egal .

Clasament : 1. ROMANIA, 2. Polonia, 3. Cehoslovacia, 4. Suedia, 5. Polonia tineret.

ULTIMILE DOUA SAPTAMANI au fost rezervate repetari ciclului de jocuri de la

CM. Sunt convocate la Ploiesti – baza noastra de pregatire – o selectionata a provinciei, alta a

Bucurestiului şi echipa locala. Dimineata faceau antrenamente incercand sa joace la fel ca viitorii

nostri adversari. Meciurile au fost programate exact in zilele şi dupa orarul de la CM, respectand

timpul prevazut de incalzire şi pauza de protocol, dar şi ora plecarii de la hotel, totul conform

programului de la Vilnius şi Kiev. În ultimile patru zile echipa s-a retras in linistea de la Snagov

şi a mai efectuat doua antrenamente şi doua jocuri jocuri cu echipe aflate in drum spre CM.

ROMANIA – Tunisia 38-2 (14-2) echipa din Tunisia era la inceputul activitatii şi

ROMANIA – SUA 36-10 (17-5) * 2 jocuri 2 victorii

CAMPIONATUL MONDIAL Editia a 6-a 2-13 decembrie 1975 URSS. Călătoria

echipei noastre spre Vilnius unde se desfasurau jocurile grupei preliminare A a fost o adevarata

aventura care a durat trei zile şi trei nopti, tot pe drumuri, cu avionul, autocarul şi cu trenul,

ajungand in fiecare seara in pat dupa ora 24. „Odiseea‖ incepe duminica 30 noiembrie cand

echipa se prezinta la ora 15 la aeroport pentru cursa de Moscova, escala spre Vilnius. Dupa 6 ore

de asteptare a aprobarii de decolare ne intoarcem in Bucuresti şi abia la ora 24 ajungem in

camerele Hotelului Ambasador. A doua zi luni 1 decembrie la ora 7 dimineata din nou la

aeroport, dar aceeasi vreme neprielnica cu ceata şi lapovita ne face sa asteptam alte 7 ore, dupa

care plecam … cu trenul la Constanta unde se afla şi echipa Danemarcei, de asemenea pe

drumuri de doua zile. A doua zi, marti 2 decembrie – de fapt prima zi de competitie – alte 8 ore

Page 26: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

de asteptare (in care ambele echipe au facut cate un mic antrenament improvizat). Spre seara ne

preia un avion special venit de la Moscova. Zburam pe ruta Kiev (unde raman danezele) –

Moscova şi in continuare prindem aproape „din mers‖ o cursa locala spre Vilnius cu sosirea

exact la ora 24.

Am detailat aceasta aventura deoarece la CM feminin din 1975 s-a intamplat un fapt unic

in istoria competitiilor IHF. Se reprogrameaza prima etapa din 2 decembrie in ziua libera din 4 şi

turneul final incepe in 3 decembrie cu etapa a doua cand au loc şi festivitatile de deschidere in

cele trei orase.

La acest CM au participat 12 echipe: tara organizatoare URSS, campioana mondiala en-

titre Iugoslavia şi 10 echipe din toate continentele dupa calificari de care nu a fost scutita nici o

selectionata.Cele 12 echipe au fost repartizate in trei grupe capi de serie fiind: ROMANIA,

Iugoslavia şi URSS.

Grupa A la Vilnius: ROMANIA, Norvegia, Cehoslovacia, Japonia

Grupa B la Rostov pe Don: Iugoslavia, Ungaria, Danemarca, Tunisia

Grupa C la Kiev: URSS, RDG, Polonia, SUA

Primele doua din fiecare serie se vor califica intr-o grupa finala de sase echipe in care

meciul din grupa preliminara conta in clasament.

Obiectivul nostru pentru etapa Vilnius era clar – locul I in grupa cu o victorie la un scor

cat mai bun la cea de-a doua clasata cu care ne prezentam la Kiev – obiectiv realizat cu brio.

EVOLUŢIA ECHIPEI ROMANIA LA CAMPIONATELE MONDIALE DIN 1975

1. ROMANIA – Japonia 24-18 (12-8) Vilnius Grupa preliminara

2. ROMANIA – Norvegia 13-10 (6-3) Vilnius Grupa preliminara

3. ROMANIA – Cehoslovacia 20-6 (9-2) Vilnius Grupa preliminara

4. ROMANIA – URSS 16-17 (8-3) Kiev Grupa finala

5. ROMANIA – Ungaria 10-11 (6-9) Kiev Grupa finala

6. ROMANIA – RDG 7-10 (4-5) Kiev Grupa finala

7. ROMANIA – Iugoslavia 12-11 (6-6) Kiev Grupa finala

* 7 jocuri 4 victorii 3 pierdute – loc 4

Page 27: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

1. PRIMUL JOC – incepem cu etapa a 2-a, meciul cu Japonia in ziua de 3 decembrie

1975, ora 18.00, in palatul sporturilor din Vilnius in fata a peste 4.000 de spectatori, iubitori de

… baschet, dar care in final s-au declarat foarte incantati de ce au vazut. Scor 24-18 (12-8) – RII

12-10.

A fost un joc deschis pe goluri, apreciat de presa ca cel mai spectaculos din toate grupele.

Echipa Japoniei ne-a surprins cu o aparare avansata 3/3 atacand permanent cu mare viteza in

valuri succesive. Dupa primele 10 minute de joc ne-am adaptat acestui stil şi superioare tehnico-

tactic dar şi fizic ne impunem jocul.

Formatia: ELISABETA IONESCU, VIORICA IONICA – portari, DOINA COJOCARU

4, SIMONA ARGHIR SANDU 8, MAGDA MICLOS ILIES 3, CONSTANTINA PITIGOI,

GEORGETA LACUSTA MANOLESCU, ROZALIA SOOS 7, NADIRE IBADULA LUTAS 1,

MARIA BOSI IGOROV, IULIANA HOBINCU 1, MARIA MIHOC.

2. AL DOILEA JOC – joi 4 decembrie jucam prima etapa, respectiv jocul cu Norvegia.

A fost o partida mult mai grea decat ne asteptam. Am avut surpriza sa vedem o echipa nordica

jucand la rezultat cu atacuri calculate şi o aparare dura in stilul Europei de Est.

A doua zi Hristache Naum, care era in acelati timp crainic TV şi radio, dar şi reporter al

ziarului Sportul, scria: „mult mai sigure decat in jocul cu Japonia, handbalistele noastre mai

atente şi mai decise in aparare s-au aflat permanent la conducerea jocului, avand in minutul 38

un avans de 5 goluri şi chiar de 6 goluri in minutul 47, s-au relaxat in final şi diferenta s-a

micsorat. Cu sprijinul apararii Elisabeta Ionescu a fost mai sigura pe ea, Simona Arghir este in

mana buna, poate mai putin Pitigoi şi Oancea. Am remarcat pentru aportul la victorie pe Doina

Cojocaru, Rozalia Soos, Cristina Petrovici, Simona Arghir şi Elisabeta Ionescu”.

Scor final 13-10 (6-3) – RII 7-7!

Formatia: IONESCU, STAN – portari, COJOCARU 2, SOOS 5, ARGHIR 4, PITIGOI 1,

IBADULA 1, FURCOI, BOSI, PETROVICI, MICLOS.

3. AL TREILEA JOC – vineri 5 decembrie, la aproximativ 18 ore dupa solicitantul joc

cu Norvegia, a urmat un altul foarte important cu Cehoslovacia, un fel de finala a grupei.

Desi primul gol il inscriem abia in minutul 4, el este urmat de o serie excelenta de alte 8,

contra doar doua primite şi la pauza este 9-2 pentru Romania. Era deja o surpriza. În repriza a 2-a

jucam şi mai tare, golaverajul era important pentru grupa finala. Reusisem sa le dezorganizam

jocul, marcajul lui Furcoi la Foltinova – un colos pentru noi de 1,96 cm este din ce in ce mai

strans şi sfarsim prin a o scoate pur şi simplu din joc. În timp ce Cojocaru o marcheaza cu multa

inteligenta pe Matisova, liderul şi conducatorul lor de joc. Exact ce antrenasem deja la Ploiesti cu

ocazia repetitiilor generale.

A doua zi Hristache Naum scria: „…cehoaicele sunt dezorientate in fata unei aparari

care a functionat fara greseala. Spre final scorul a luat proportii de necrezut – aveam totusi in

fata pe campioana mondiala din 1957, loc 3 in 1962 la Bucuresti şi 4 in 1965”.

Page 28: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Scor final 20-6 (9-2)–RII 11-4.

Formatia: IONESCU, IONICA – portari, ARGHIR 8, SOOS 5, FURCOI 3, BOSI 2,

MICLOS 1, COJOCARU 1, IBADULA, OANCEA, PITIGOI, PETROVICI.

Primul obiectiv a fost indeplinit. Vom merge la Kiev la grupa finala cu o zeste de 2

puncte şi un golaveraj frumos de +14 din jocul direct cu Cehoslovacia.

Clasamentul grupei A preliminara: 1. ROMANIA 6 pct.; 2. Cehoslovacia 4 pct.; 3.

Norvegia 2 pct.; 4. Japonia 0 pct.

Imediat dupa jocul cu Cehoslovacia – fara exagerari direct din vestiar – ne grabim la

aeroport, de unde cu un avion special, impreuna cu cehoaicele vom sosi la Kiev la ora 24, iar la

ora 1 noaptea suntem in camerele celui mai mare Hotel din Kiev care se numea Moscova.

În ziua de pauza, renuntam la antrenamentul de dimineata pentru o plimbare in parcul

central, o tura la un patc de distractii şi exact 60 de minute la magazinul GUM. În tot acest timp,

medicul nostru – Anca Rosetti – alearga prin oras pe la diverse clinici şi spitale cu accidentatele

noastre Cristina Petrovici şi Ibadula Lutas. Diagnosticul este dezastros pentru noi, nu vor mai

putea juca. Refuzam ghipsul sperand intr-o vindecare macar partiala pana spre sfarsitul turneului.

Sperante desarte. Pierderea este deosebita, amandoua erau extremele noastre titulare de drept pe

post cu un randament bun la fiecare joc. Din pacate puteam spune pe drept cuvant ca ni s-au taiat

aripile.

Pornim de pe pozitia I-a, inaintea Iugoslaviei tot cu 2 puncte, a URSS-ului şi RDG –ului

cu cate 1 punct iar Ungaria şi Cehoslovacia cu 0 puncte.

Din pacate primul joc il aveam cu puternica echipa a URSS-ului care alinia formatia

completa şi avea de partea ei o sala de 6.000 de sustinatori aprigi care nu vedeau decat victoria

cu orice pret. şi mai era ceva de care ne temeam, eventualul sprijin al arbitrilor fata de eforturile

gazdelor care şi la micul dejun li se servea icre negre.

Marea echipa a URSS-ului era mare şi la propriu: la 9m cu Turcina (1.94), Macaret (1.96)

şi Litosenko (1.92), care formau şi blocul central al apararii; la 6 m cu Bobrusi (1.76), Zahrova

(1.74 şi 80 kg) şi Sabanova (1.72), ceva mai scunde dar de o robustete deosebita. Selectionate din

sute de mii de handbaliste din marea Uniune Sovietica şi concentrate in laboratoarele de la Kiev,

sub comanda marelui antrenor-dictator Igor Turcin.

4. AL PATRULEA JOC – duminica 7 decembrie, 1975 ora 16.15 cu URSS, in

grandioasa sala a Palatului Sportului şi Culturii din Kiev. Într-o atmosfera infernala intram in

teren fara cele doua extreme Ibadula şi Petrovici improvizand pe dreapta cu pivotul Rozalia

SOOS.

Corect şi sugestiv subtitlul articolului de a doua zi din Sportul: ECHIPA NOASTRA A

TRECUT PE LANGA O VICTORIE DE MARE PRESTIGIU şi POATE PE LANGA TITLU.

În continuare „ambele echipe incep jocul excesiv de prudent preocupate mai ales sa nu

Page 29: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

primeasca gol. Antrenorul Igor Turcin ordona un marcaj tampon ca la razboi la golgetera

noastra Simona Arghir şi unul de hartuire permanenta la conducatorul nostru de joc Petruta

Cojocaru”.

Tolerate de cei doi arbitrii din RFG, vor juca din ce in ce mai dur reusind sa o

accidenteze pe Arghir, care iese de pe teren. Stratagema aceasta cam nesportiva le-a reusit,

dovada ca cele mai eficace jucatoare de la noi Arghir şi Cojocaru, impreuna 27 de goluri in cele

3 jocuri de la Vilnius, NU AU ÎNSCRIS ÎN ACEST JOC NICI UN GOL.

La pauza ne trezim condusi cu o diferenta injust de mare 8-13. Din nou Hristache Naum:

„…in repriza a doua aspectul jocului se schimba radical. Cele care domina acum sunt

jucatoarele romance – evident ca in pauza antrenorul C. Popescu gasise in mod fericit solutii de

redresare – recuperam punct cu punct: 11-15 min. 35, 12-15 min. 37, 13-15 min. 38. Îsi revine şi

Elisabeta Ionescu care apara un 7m executat de Turcina min. 46. Imediat Furcoi inscrie un gol

de zile mari angajata de Cojocaru şi diferenta este acum de un singur gol 16-17. Dominam in

continuare, mai sunt 4 minute, moment psihologic, atacam, ni se refuza un 7m foarte clar la

Furcoi şi Ionescu apara o bomba de la Macaret min. 47. Mai sunt trei minute (se juca doua

reprize a 25 minute). Atacam şi dominam dar nu ne putem apropia de semicerc. Urmeaza fault

dupa fault, fara 7m, fara eliminari şi asta timp de doua minute. Nu se putea face mai mult”. Scor

final 16-17 (8-13) – RII (8-4).

Dominatia noastra in repriza a doua a fost atat de categorica incat crainicul TV din RDG

spunea: „pe teren este o singura echipa cea a ROMANIEI, care a intors rezultatul şi probabil va

castiga”.

Formatia: IONESCU, IONICA – portari, COJOCARU, ARGHIR, MICLOS 10, SOOS 3,

FURCOI 2, OANCEA 1, BOSI, MIHOC, LACUSTA, PITIGOI.

Mai tarziu crainicul din RDG spunea: „o posibila finala a fost jocul URSS – Romania

care s-au luptat pana la totala epuizare, de acolo echipa ROMANIEI a scazut mult, parca nu a

mai avut putere şi la fel şi cea a URSS‖.

5. AL CINCILEA JOC – marti, 9 decembrie 1976, ora 18.15, sala Sporturilor din Kiev,

cu Ungaria 10-11 (6-9) RII 4-2.

Începem foarte bine jocul, in minutul 5 era 3-0 pentru noi, dar poate tocmai de aceea

slabim „incrancenarea‖ in aparare şi risipim mingii in atac. Suntem egalati 5-5 şi condusi in

minutul 18 (5-7).

Au fost momente grele in care nici portarii nu ne-au ajutat, iar schimbarile IONESCU –

STAN nu au adus nimic in plus. Toate acestea legate cu doua ratari de la 6m fac ca la sfarsitul

celor 25 de minute ale reprizei I sa avem un minus de 3 goluri (6-9) care va atarna greu in

continuare.

La reluare jucam din ce in ce mai bine mai ales in aparare şi in TOATA REPRIZA A

DOUA NU VOM PRIMII DECAT DOUA GOLURI.

Page 30: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

În atac insa MICLOS care a inscris in meciul anterior cu URSS 10 goluri, este acum

marcata strict şi slabeste mult in forţă şi inspiratie. Reintra in joc ARGHIR dar dupa ce inscrie un

gol frumos (8-9), la aruncarea urmatoare este atacata dur, cade pe spate, este scoasa din teren pe

brate şi dusa direct la spital. Vom afla chiar in timpul jocului ca are o fisura pe coloana.

Pentru ARGHIR SIMONA golgeterul nostru pana acum (21 goluri) şi unul din liderii

importanti ai echipei, acest CM a luat sfarsit.

Desi fara ARGHIR şi fara cele doua extreme IBADULA şi PETROVICI echipa nu

cedeaza şi ne apropiem la un gol diferenta 9-10 min. 40 şi 10-11 min. 47. Din nou – vezi jocul cu

URSS – avem trei minute la dispozitie pentru a egala, dar dupa ce SOOS rateaza de pe extrema

unde juca „improvizat‖ reluam atacul şi FURCOI scoate 7m. Executa ROZALIA SOOS (cu

100% eficacitate pana acum) şi rateaza, urmeaza… sirena de final.

Ne ramane platonica satisfactie a succesului cu doua goluri din repriza secunda dupa ce o

pierdusem pe prima cu 3 goluri.

Formatia: IONESCU, STAN – portari, COJOCARU 1, ARGHIR 1, MICLOS 4, SOOS 2,

FURCOI 2, OANCEA, PITIGOI, MIHOC, BOSI, LACUSTA.

6. AL ŞASELEA JOC – joi, 11 decembrie 1976, ora 18.15, Kiev, cu RD Germania, scor

7-10 (4-5) RII (3-5).

Se anunta un meci foarte greu RDG-ul era neanvinsa pana acum (asa va fi pana la final),

scapase fara accidentari majore avea un tonus puternic şi o disciplina „nemteasca‖ şi un

conducator de joc de exceptie Waltraude Kretshman, sotia antrenorului secund şi mai tarziu

mama lui Stefan, cea mai buna extrema a nationalei germane.

Noi aveam trei jucatoare accidentate grav – care reprezentau 50% din formatia de baza.

Dupa o evolutie foarte buna in grupa preliminara (3 victorii la scor), in etapa finala (turneul de 6

la Kiev) am pierdut primele doua meciuri identic la un gol (cu URSS şi Ungaria). De regula dupa

un joc ceva mai slab in prima repriza urma un joc mai bun, uneori foarte bun in repriza a doua.

Nu recuperam insa diferenta de la pauza şi in finalul fiecarui meci, cand mai aveam de recuperat

un gol, eram in posesia mingii in ultimul atac dar ratam egalarea.

În prima parte a reprizei I am jucat mai bine avand un usor avantaj, in min. 20

conduceam cu 4-3. Se juca foarte tare de ambele parti cu atacuri prelungite intrerupte cu cel

putin 6-7 faulturi şi lovituri de la 9 m nefructificate.

Cu cinci minute inainte de finalul reprizei, la 4-3 ratam un 7m, tot prin SOOS şi primim

doua goluri succesive de la Kretshman. La pauza este 4-5 şi nu evoluasem rau, in ciuda

absentelor fetele rezistau bine in fata „masinii de joc‖ a RDG-ului.

Încercarea de a le folosi pe IBADULA şi PETROVICI accidentate (ARGHIR era

imobilizata in pat la hotel) s-a dovedit contraproductiva, fiindca nu au rezistat pe teren decat 10

Page 31: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

şi 5 minute. Vom juca in continuare toata repriza a doua numai cu 8 jucatoare de camp din care

BOSI rezista eroic cu o glezna „butuc‖.

Începem mai slab repriza a doua, in primele cinci minute primim doua goluri usoare:

ratare mare in atac, portarul lor Zober prinde in doua maini, contrtaatac şi gol pentru RDG.

Scorul ajunge la 4-7, acest avans fiind decisiv, desi ne trezin „din pumni‖ şi ultimile 15 de

minute jocul şi scorul a fost perfect egal (3-3), dar nu reusim mai mult.

Formatia: IONESCU, IONICA – portari, COJOCARU, MICLOS 3, SOOS 2, PITIGOI 1,

FURCOI 1, OANCEA, BOSI, PETROVICI, IBADULA, HOBINCU.

7. AL ŞAPTELEA şi ULTIMUL JOC – sambata 13 decembrie, ora 14.30 şi ultima

sansa pentru o medalie şi calificare la JO, cu Iugoslavia 12-11 (6-6) RII 6-5.

Tensiunea era maxima, dar la fel şi dorinta fetelor care se reunesc la patul de suferinta a

lui SIMONA ARGHIR şi jura solemn sa lupte pe viata şi pe moarte pentru medalie şi calificarea

la JO.

Am castigat meciul şi calificarea la JO, dar nu şi o medalie pe care am avut-o in mana

timp de patru ore pana seara la meciul vedeta al zilei URSS – Ungaria, cand se inregistreaza o

surpriza uriasa. Echipa URSS-ului care pornise mare favorita in ultimul joc şi la cucerirea

titlului, pierde meciul cu Ungaria 10-12 şi titlul, dar indirect ne rapeste medalia de bronz blocand

primele trei locuri.

Jocul cu Iugoslavia a fost chiar o lupta pe viata şi pe moarte cu o incrancenare la limita

puterilor omenesti, intre doua echipe disperate, decimate de accidentari şi la limita epuizarii

fizice dupa 6 jocuri in 10 zile. A fost un meci dramatic.

La pauza egal (6-6) – la fel ca la finala de la Belgrad, CM 1975 – dupa ce de cinci ori a

fost egal: ele dadeau un gol in plus iar noi egalam cu regularitate.

În repriza a doua, evolutia scorului a fost oarecum asemanatoare dar de aceasta data noi

luam conducerea şi ele egalau, tot de cinci ori. A sasea oara cand urmau sa egaleze s-a terminat

jocul la 12-11.

Formatia: IONESCU, STAN – portari, COJOCARU, MICLOS, SOOS, FURCOI,

OANCEA, PITIGOI, BOSI, MIHOC, LACUSTA, HOBINCU.

LOCUL 4 ŞI CALIFICAREA LA J.O. 1976.

În loc de orice incheiere reproducem fragmente din articolul de fond al ziarului Sportul

(15 decembrie 1975), sub titlul SUCCES LA OLIMPIADA, semnat de redactorul sef Aurel

Neagu: „Am fost martorii unui campionat mondial iesit din comun disputat de atlete neobosite

intr-un ritm sufocant, cu un deznodamant obositor şi pentru noi spectatorii din fata

televizoarelor … cat efort, cat consum nervos, cata epuizare in 7 meciuri fiecare mai tare ca

celalt in numai 7 zile … cine oare nu a palpitat sambata dupa-amiaza (jocul cu Iugoslavia) la

Page 32: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

fiecare pasa, la fiecre sut, cine nu a dorit in continuare o satisfactie de ultima ora, cine nu a

sarit de pe scaune in ultimele secunde, cine nu le-a imbratisat cu gandul pe handbalistele

noastre pentru acest succes. BROAVO fetelor BRAVO antrenorilor vostri”.

Si doar o singura fraza din telecronica sportiva saptamanala semnata Belfegore (Radu

Cosasu), sub titlul BUCURIA şi LACRIMILE FETELOR: „…victime a acestor rezultate pe cat

de stranse pe atat de abracadabrante – cehoaicele egal cu iugoslavele, dupa ce noi in serii le

invinsesem la scor, sovieticele pierd titlul invinse de echipa maghiara, rezultat surpriza care ne

rapeste noua locul trei, echipa maghiara castiga la noi cu o enorma sansa – ratam un 7m in

ultima secunda, echipa RDG egala cu cea sovietica abia invinge Iugoslavia, invinsa noastra din

ultimul joc, care invinsese in serii usor pe Ungaria … in orice clipa, in orice joc, acest CM putea

furniza un alt clasament, o alta campioana mondiala.

C.M. SENIOARE Editia a 6-a, 3-13 decembrie 1975, URSS

Clasament final: 1. RD Germania, 2. URSS, 3. Ungaria, 4. ROMANIA, 5. Iugoslavia,

6. Cehoslovacia, 7. Polonia, 8. Norvegia, 9. Danemarca, 10. Japonia, 11. SUA, 12.

Tunisia.

ROMANIA: ELISABETA IONESCU Univ. Buc., 23 ani, portar, 175cm/57kg, 7 jocuri

la CM, 59 jocuri internationale, provine ŞSE 2 Bucuresti; VIORICA IONICA IEFS Buc, 20

ani, portar, 173/67, 4 jocuri la CM, 25 jocuri internationale, provine ŞSE Constanta; LIDIA

STAN Univ. Timişoara, 24 ani, portar, 178/64, 3 jocuri la CM, 43 jocuri internationale, provine

Textila Buhusi; DOINA PETRUTA COJOCARU Univ. Timişoara, 27 ani, IS – centru, 177/71,

7 jocuri la CM – 10 goluri, 152 jocuri internationale, provine ŞSE Fagaras; SIMONA ARGHIR

SANDU Univ. Buc., 26 ani, ID, 172/66, 7 jocuri la CM – 21 goluri, 164 jocuri internationale,

provine ŞSE Timişoara; MAGDA MICLOS ILIES Vointa Odorhei, 27 ani, IS, 180/80, 7 jocuri

la CM – 24 goluri, 117 jocuri internationale, provine CSŞ Odorhei; CRISTINA PETROVICI

Univ. Timişoara, 25 ani, ES, 168/70, 3 jocuri la CM – 2 goluri, 124 jocuri internationale, provine

Lic 4 Timişoara; DOINA FURCOI SOLOMONOV Univ. Buc., 30 ani, pivot, 165/72, 6 jocuri

la CM – 11 goluri, 92 jocuri internationale, provine Univ. Buc.; ROZALIA SOOS Muresul

Tg.Mures, 28 ani, pivot, 170/70, 7 jocuri la CM – 24 goluri, 145 jocuri internationale, provine

ŞSE Tg.Mures; MARINA BOSI IGOROV IEFS Bucuresti, 21 ani, ES, 165/62, 7 jocuri la CM

– 5 goluri, 41 jocuri internationale, provine CSŞ Bistrita; IRENE OANCEA Rulmentul Brasov,

32 ani, IS, 172/67, 6 jocuri la CM – 1 gol, 95 jocuri internationale, provine Rulmentul Brasov;

CONSTANTA PITIGOI Confectia Buc., 27 ani, centru 167/61, 7 jocuri la CM – 2 goluri, 129

jocuri internationale, provine ŞSE 1 Bucuresti; NADIRE IBADULA LUTAS Univ. Timişoara,

25 ani, ES – ED, 154/54, 5 jocuri la CM – 1 gol, 54 jocuri internationale, provine ŞSE

Constanta; MARIANA MIHOC Univ. Buc., 25 ani, ES, 170/63, 3 jocuri la CM, 15 jocuri

internationale, provine ŞSE Bucuresti; GEORGETA LACUSTA MANOLESCU IEFS

Bucuresti, 20 ani, IS, 176/68, 4 jocuri CM, 8 jocuri internationale, provine ŞSE 1 Bucuresti;

IULIANA HOBINCU IEFS Bucuresti, 21 ani, ES, 160/61, 3 jocuri la CM, 6 jocuri

internationale, provine ŞSE Constanta.

Page 33: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ- principal, DAN BĂLĂSESCU –

secund.

Medic in pregatire: ANCA ROSETTI

Metodist in pregatire: PETRE VOICU

Pentru prestatia ei DOINA FURCOI SOLOMONOV a fost nominalizata in echipa de aur

a Campionatului Mondial ca cel mai bun pivot alaturi de: BUJDOSI portar (Ungaria), ILIES

(Iugoslavia), RICHTER (RDG), BOBRUSI (URSS), KRESCHMAR (RDG), LITOSENKO

(URSS).

Dupa indelungi analize şi discutii in Colegiul Antrenorilor şi Biroul Federal se apreciaza

acest loc 4 ca un rezultat bun tinand seama de unele conditii speciale (accidentari, meciuri

pierdute la limita, subiectivismul arbitrilor in jocul cu URSS), existand premize pentru o medalie

la JO 1976.

În unanimitate se hotaraste ca in continuare profesorul CONSTANTIN POPESCU

PILICĂ sa fie antrenor principal şi DAN BALASESCU secund.

Dupa CM jucatoarele raman la club (15 decembrie 1975 – 15 februarie 1976) pentru

ultimele patru turnee din campionat planificate in ritmul jocurilor de la JO sub privirile tuturor

antrenorilor.

În finalul acestor turnee intr-o sedinta cu toti antrenorii de la feminin se discuta şi se

aproba planul de pregatire şi prin vot deschis se stabileste clasamentul pe posturi:

PORTARI: Lidia Stan 37 voturi, Elisabeta Ionescu 30, Viorica Ionica 20, Clara Bartok

10, Doina Copotz 8; EXTREMA STANGA: Cristina Petrovici 46, Maria Maghiari 32, Iuliana

Hobincu 28, Emilia Munteanu 5; INTER STANGA: Magda Miclos 47, Irene Onacea 24,

Victoria Amarandei 19, Georgeta Lacusta 14, Maria Serediuc 5; PIVOTI: Doina Furcoi 47,

Rozalia Soos 41; CENTRU: Doina Cojocaru 43, Constanta Pitigoi 38, Darica Marcov 5; INTER

DREAPTA: Simona Arghir 48, Niculina Iordache 31, Ana Stanisel (40 de ani) 13, Georgeta

Andronache 2; EXTREMA DREAPTA: Maria Bosi 38, Nadire Ibadula 35. Au primit voturi 32

jucatoare din partea a 48 de antrenori.

De la 15 februarie 1976 pana la J.O. in iulie cele 22 de jucatoare retinute din 32 cu voturi

au fost la dispozitia echipei nationale. Este o perioada deosebit de lunga, dar pregatirile speciale

vor incepe doar peste o luna şi jumatate. Constatandu-se la majocitatea jucatoarelor un grad mare

de uzura fizica şi psihica, un numar mare de accidentari intr-un sezon extrem de incarcat in care

jucatoarele au sutinut 70 de meciuri din care 48 cu echipa NAŢIONALĂ şi 22 in campionat (fara

cele de pregatire de la club), se hotaraste: un concediu total de 14 zile in continuare apoi un altul

de 14 zile la Herculane exclusiv recuperare – tratamente şi din nou un concediu – liber de la lot

şi de la club – alte 14 zile.

Page 34: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

La 20 aprilie, cu exact 3 luni de zile inainte de JO se intra in pregatire centralizata in

succesiunea de cicluri deja clasice şi la fete şi la baieti: 1. pregatire fizica la munte in aer liber –

Poiana Brasov, 2. pregatire tehnico-tactica in sala – Brasov, 3. pregatire speciala, jocuri de

verificare şi omogenizare – Ploiesti/Bucuresti şi 11 meciuri oficiale. Pentru prima etapa de

verificari FRH invita doue echipe de club cu care vom juca cate trei jocuri.

1. TRIPLA CU DINAMO CHISINAU de fapt selectionata Republicii Moldova –

la Ploiesti 28-18 şi 18-18, iar la Brasov 25-19. * 3 jocuri 2 victorii 1 egal .

Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ- principal, DAN BĂLĂSESCU –

secund.

2. TRIPLA CU ODEVO HLOHOVET Cehoslovacia , la Ploiesti 19-12 şi 14-13, la

Bucuresti 22-10. * 3 jocuri 3 victorii

Lotul se restrange de la 22 la 16 jucatoare cu care se ataca etapa finala de omogenizare şi

pregatire a tacticilor speciale pentru fiecare adversar in parte.

3. TURNEUL DE LA NEUEBRANDEBURG 26 – 30 mai 1976 RDG

Rezultate: cu RDG 7-9 (2-6), cu RDG B 13-12 (6-5), cu URSS 9-13 (2-8), cu Norvegia 17-

12 (6-5). * 4 jocuri 2 victorii 2 pierdute

Clasament: 1. URSS, 2. RDG, 3. ROMANIA; 4. RDG B, 5. Cehoslovacia, 6. Norvegia.

Formatia: IONESCU, IONICA, STAN – portari, ARGHIR 6 goluri, COJOCARU 4,

MICLOS 4, FURCOI 2, SOOS 6, LUTAS 13, STANISEL, MAGHIARI, PITIGOI, LACUSTA,

BOSI.

4. TROFEUL IUGOSLAVIEI 11-13 iunie 1976 Belgrad

Rezultate: cu U.R.S.S. 16-16 (9-8), cu Iugoslavia 15-15 (8-10), cu RF Germania 16-13 (7-

8).

* 3 jocuri 1 victori 2 egaluri

Clasament: 1. URSS, 2. ROMANIA; 3. Iugoslavia, 4. RFG

Formatia: IONESCU, IONICA, STAN – portari, ARGHIR 9, COJOCARU 4, MICLOS 7,

PITIGOI 5, FURCOI 2, SOOS 10, PETROVICI 3, BOSI 1, LUTAS, LACUSTA,

COJOCARITA, MIHOC.

5. DUBLA CU URSS 18 şi 20 iunie 1976 la Bucuresti 16-17 (11-10) şi la Pitesti

Page 35: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

(exact invers) 17-16 (8-9). * 2 jocuri 1 victorie 1 pierdut

Dupa o reteta folosita frecvent la echipa de senioare, in ultima saptamana inainte de

plecare, lotul se retrage in linistea şi izolarea de la Snagov. Cateva antrenamente in aer liber

(fizic la Snagov) şi in sala la Ploiesti + doua jocuri cu Polonia.

6. DUBLA CU POLONIA 28 şi 30 iunie 1976 la Ploiesti 28-14 (16-5) şi la

Bucuresti 27-18 (12-8). * 2 jocuri 2 victorii

PALMARES PREGATIRE PENTRU J.O. - 17 jocuri: 11 victorii, 3 egale, 3

pierdute.

7. JOCURILE OLIMPICE, Editia 21-a, MONTREAL, Canada, 1976.

Editia I- handbal feminin; Ediţia III- handbal masculin

PARTICIPAREA LA JOCURILE OLIMPICE ESTE PENTRU FIECARE

SPORTIV SAU ANTRENOR O MARE şi PERMANENTA SPERANTA A

ÎNCUNUNARII CARIEREI, IAR CUCERIREA UNEI MEDALII ESTE VISUL SUPREM

AL TUTUROR.

În ziua de 6 ianuarie 1976 delegatia ROMANIEI- mai putin gimnastica şi handbalul

masculin care au facut un ocol prin SUA pentru antrenamente şi intalniri de pregatire cu gazdele-

au parcurs la bordul Boeing 374, fara escala in 11 ore distanta Bucuresti-Montreal. Sosind cu

doua saptamani inainte de primul joc, ne realizam o acomodare progresiva cu fusul orar (7 ore

diferenta), cu clima (caldura umeda), cu atmosfera satului olimpic (in conditiile şi rigorile lui) şi

mai ales cu suprafata de joc- un covor de plastic- total necunoscuta pentru noi.

Vom constata in timp ca a existat şi reversul: o stare din ce in ce mai tensionata in

asteptarea prelungita a „marilor batalii‖, care punea in pericol tonusul psiho-fizic şi un anumit

disconfort provocat de monotonia programului zilnic fiind oarecum blocati in Satul Olompic

timp de aproape o luna de zile. „Sat‖ care era un adevarat „turn Babel‖, cu 8000 de locuitorii,

masati in doua blocuri de 20 şi 25 etaje unul „feminin‖ şi celalalt „masculin‖.

Cele de mai sus şi lipsa de experienta şi informatii, ne-au scos oarecum din ritm şi din

‖tabieturile‖ noastre, iar varful de forma atins poate prea devreme-la plecarea din tara- s-a tocit.

Cu toate acestea sperantele pentru o medalie ramaneau intacte. La aceasta editie, prima pentru

echipele feminine, Comitetul International Olimpic conditiona-se participarea a numai 6 echipe,

care au format o singura serie jucand fiecare cu fiecare.

Page 36: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Absolut toti chiar şi ultimul suporter mergeau pe un calcul simplu: Canada şi Japonia nu

contau la medalii, ramaneau tot cele 4 calificate la CM din 1975: RDG; URSS; Ungaria şi

Romania, pentru podiumul de premiere.

Este clar ca trebuia sa obtinem la aceste trei echipe minim o victorie pentru BRONZ,

doua pentru ARGINT şi trei pentru AUR. Acest calcul- de altfel corect- s-a deovedit insa

deosebit de periculos pentru concentrarea şi tonusul psihic pentru mentalitatea de invingator

permanent treaza, destabilizate de o gandire fals linistitoare: „n-are nimic daca pierdem un joc şi

nu-i dezastru nici la a doua infrangere pana la urma tot castigam noi un joc (la cele trei) şi

implicit o medalie. Aici probabil gasim caderile‖, de neexplicat renuntarile şi golurile primite in

serie nu de putine ori.

EVOLUTIA ECHIPEI DE SENIOARE LA J.O. 1976- MONTREAL.

1. ROMANIA-RDG 12-8(3-11) RII: 9-7

2. ROMANIA-URSS 8-14(3-6) RII: 5-8

3. ROMANIA-JAPONIA 21-20(13-11) RII: 8-6

4. ROMANIA-CANADA 17-11(8-5) RII: 9-6

5. ROMANIA-UNGARIA 15-20(6-10) RII: 9-10

Linie de clasament: 5 jocuri: 2 victorii, 3 pierdute. 73-73 golaveraj. Locul IV.

1. PRIMUL JOC CU RDG a avut loc in ziua de 20 iulie 1976 ora 17.30 în Palatul

Sporturilor

din orasul SHERBROOKE. Arbitrii: Svenson şi Kristensen - Danemarca, scor: 12-18 (3-14) RII

9-7.

Distanta de 165 Km. a fost parcursa in doar doua ore, excortati de masini şi motociclete ale

politiei cu sirenele la maxim. Sosim cu aproape 3 ore inainte de joc şi iarasi asteptare prelungita.

Desi echipa are la dispozitie o camera de odihna, timpul trece foarte greu şi emotiile se

amplifica. Cu toata grija pentru a modela intreaga activitate dupa programul de la J.O. aceasta

situatie nu a fost prevazuta.

Repriza I a fost pentru noi un esec dezolant, nimic nu a mers, parca eram inca la

odihna de dupa-amiaza, scorul 3-11 absolut nemaiintalnit in istoria echipei va marca tot

parcursul nostru la J.O. . Desi in minutul 3 MICLOS deschide scorul şi conducem cu 1-0,

Page 37: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

imediat RICHTER egaleaza, urmeaza o serie neagra: 1-2, 1-3, 1-4; inscrie SOOS din 7m. şi este

2-4 (minutul 7). Rezistam la acest scor trei minute cand se rateaza egal de ambele parti, urmeaza

insa o noua cadere de data aceasta decisiva pana la incredibilul minus 8. Repriza a-II-a la inceput

ne este in continuare defavorabila, cadem intr-o groapa maxima minus 10 goluri, 7-17(minutul

42). Se repeta cate ceva din scenariul meciului de la C.M. 1975 la Kiev. Grabeam foarte mult

aruncarea şi portarul lor HANNELORE ZOBER- cel mai bun din lume la ora respectiva -

prindea balonul uneori cu doua maini, il lansa pe contratac şi primeam gol foarte simplu şi rapid

in 3-4 secunde. Din pacate nici portarii nostri: IONESCU şi IONICA nu au executat ca de altfel

intreaga echipa.

De aici la acest 7-17 cu 8 minute inainte de final echipa se trezeste şi abia de acum va juca

la adevarata ei valoare. Chiar dominam autoritar jocul şi este randul nostru sainscriem 5 goluri

consecutiv, ajungem la 12-17 dar mult prea tarziu. În ultima secunda RICHTER care deschisese

scorul, il inchide la 12-18.

Formatia: IONESCU, IONICA, SOOS 4 (2 din 7m), FURCOI 1, MICLOS 3, IORDACHE

1, COJOCARU, PETROVICI, HOBINCU, ARGHIR.

În ciuda acestui esec sperantele erau aproape intacte-cel putin declarativ- castigasem

repriza a-II-a (9-7), dominasem clar jocul in final şi urma refrenul: „ne trebuie doar o victorie

pentru o medalie şi pana la urma o luam noi‖.

O gandire extrem de periculoasa fiindca este recunoscut faptul ca daca te multumesti cu

putin şi nu te bati total pentru victorie de fiecare data risti sa obtii foarte putin sau nimic.

2. AL DOILEA JOC cu echipa URSS-ului, in ziua de 22 iulie 1976 ora 17.30 la

MONTREAL in sala centrului CLAUDE ROBICARD. Arbitrii: VALCIC şi STAIANOVICI-

Iugoslavia, scor: 8-14 (3-6) RII 5-8.

A fost un joc incrancenat, deosebit de dur, cu goluri putine dar cu un record de 91 de

faulturi (37 ROM.-54 UNG.) in doar 50 de minute. Se juca două reprize a câte 25 minute.

Repriza I- inscriem noi chiar in primul atac, 1-0 MICLOS, imediat egaleaza din 7m.

MAKARETZ 1-1, urmeaza 3 minute fara gol şi prin ARGHIR luam conducerea 2-1 (minut 5).

Ramanem cu acest mic avantaj timp de 5 minute! Abia in minutul 11 egaleaza MAKARETZ 2-2

tot din 7m. şi vor prelua conducerea prin golul surpriza a lui TURCINA 2-4 (minut 16).

Alte trei minute fara gol şi MICLOS de la 10-11 micsoreaza diferenta 3-4, iar 3 minute

pauza şi in replica tot de la mare distanta inscrie 3-5 MAKARETZ- cosmarul nostru din acest

meci TATIANA MAKARETZ la 20 de ani, pentru noi „un colos‖ de 1.92m. şi 82 de kg., a fost

marea surpriza a URSS-ului. Desi dupa golul al treilea am marcat-o om la om cu FURCOI, ea a

reusit sa inscrie in total 7 goluri- cei drept excelent jucata de ZENAIDA TURCINA (sotia

antrenorului TURCIN), apreciata ca cel mai bun conducator de joc al acelor timpuri.La pauza a

fost 3-6, a mai inscris LITOSENKO pe fluierul final. Daca apararea poate primi un calificativ

bun, chiar foarte bun, atacul a fost total ineficient cu un record negativ, doar trei goluri intr-o

repriza. Începem bine repriza a-II-a: 4-6 FURCOI, 5-6 MICLOS şi 6-7 PITIGOI, avem sanse

Page 38: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

reale de a egala, dar ratam nepermis pe contratac, şi in aceasi faza primim un gol usor. Se

accidenteaza PETRUTA COJOCARU, este eliminata MICLOS şi luam gol imediat, dupa care

urmeaza o cadere totala. De la acel 6-7 noi nu am mai inscris nici un gol timp de 13 minute şi

ajungem la 6-12 (minut 43), prea mare diferenta pentru a mai spera ceva. Revenim doar sa oprim

avalansa de goluri şi pe ultimele 7 minute facem un 2-2, pentru un final de 8-14.

Formatia: IONICA, IONESCU, MICLOS 3, ARGHIR 2, PETROVICI 1, PITIGOI 1,

FURCOI 1, COJOCARU, IORDACHE, MAGHIARI, BOSI, LASKOVIC

3. AL TREILEA JOC CU JAPONIA in ziua de 24 iulie, ora 17.30- la MONTREAL,

sala PEPS Universite Laval. Arbitrii: Rikard şi Iskeri – Suedia, scor: 21-20 (13-11) RII 8-6.

A fost un joc frumos, deschis-spectaculos cu multe goluri in care diferenta de valoare era

evidenta. Sunt menajate PETROVICI şi FURCOI, usor accidentate şi au jucat toate cele trecute

pe foaie – erau siguri de victorie şi in clasament golaverajul nu conta.

Am condus permanent cu 3-5 goluri dar in final au fost ceva emotii pe eliminarea lui BOSI

(2 minute plus 7m.) şi a lui ARGHIR (5 minute- se acorda dupa prima de 2 minute), dar vom tine

ceva mai mult mingea castingand la un gol: 21-20.

Formatia: IONESCU, IONICA, ARGHIR 5, IORDACHE 3, MICLOS, 3, BOSI 4,

HOBINCU 2, SOOS 2, LACUSTA 2, PITIGOI, COJOCARU, LASKOVIC

4. AL PATRULEA JOC CU CANADA, in ziua de 26 iulie, ora 17.30 la MONTREAL

in sala CLAUDE ROBILLARD. Scor: 17-11(8-5) RII 9-6.

Tinerele jucatoare ale echipei Canadei nu au putut pune probleme, dar şi asa a fost

evident ca ceva nu mergea, mai putin in aparare şi mai mult in atac.

Formatia: IONESCU, IONICA, FURCOI 4, BOSI 3, LASKOVIC 3, LACUSTA 2,

IORDACHE 2, PETROVICI 1, HOBINCU 1, COJOCARU 1, PITIGOI, MICLOS

5. AL CINCELEA JOC CU UNGARIA, in ziua de 28 iulie ora 13.15 la MONTREAL

in sala CLAUDE ROBILLARD. Arbitri: FALK şi ROSMANITH – Germania, scor: 15-20 (6-

10) RII 9-10. Pentru ambele echipe era ultima speranta la o medalie, un fel de finala mica pentru

locurile 3-4 şi BRONZUL Olimpic.

Repriza I- tensiunea şi emotiile depasesc cotele normale şi timp de 4 minute nu se

inscrie nici un gol. Dar din acest minut ele vin in serie, mai intai pentru Ungaria: CLARA CSIK

şi marea lor vedeta AMALIA STERBINSZKI vor inscrie 3 goluri in 3 minute şi este 0-3 (minut

8).

Este randul nostru cu PETROVICI, BOSI şi ARGHIR mai apoi SOOS sa ajungem la

4-6(minutul 18). În ultimele 7 minute din prima repriza, desi in teren jocul este egal, echipa

maghiara se distanteaza la 4 goluri, 6-10 in final, beneficiind de doua lovituri de la 7m. şi de

ratarile noastre exasperante chiar in situatii de unu la unu doar cu portarul in fata.

Page 39: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Repriza a-II-a- a fost dupa parerea multor specialisti cea mai frumoasa şi mai disputata

din intreg turneul. Nemaiavand nimic de perdut la acest scor fetele noastre au jucat din ce in ce

mai bine avand perioade intregi de diminuare. Diferenta a fost in primul rand la portari net in

favoarea lui BUJDOSI (30 de ani) cu o experienta şi valoare net superioara mai tinerelor

noastre potrivite IONESCU (23 ANI) şi IONICA (21 ani).

A fost apoi lupta gigantilor la noi MIKLOS ILIEŞ – 1,82m. la Ungaria TOTH

HARSANI – 1,94, care a fost aproape egala. Plusul categoric l-a adus STREBINSZKI un

conducator de joc de mare clasa şi cu o foarte buna eficacitate (5 goluri), in timp ce noi, in criza

de specialiste pe acest post, am improvizat cu PETRUTA COJOCARU, un foarte bun intern de

altfel.

Formatia: IONESCU, IONICA, MIKLOS 5, BOSI 4, SOOS 3 (2 din 7m.), ARGHIR 2,

PETROVICI 1, FURCOI, LACUSTA, IORDACHE, PITIGOI, COJOCARU.

CLASAMENT FINAL J.O. 1976- MONTREAL- feminin: 1.URSS 10 pt.; 2.RDG

7 pt.; 3. Ungaria 7 pt.; 4. ROMANIA 4 pt.; 5. Japonia 2 pt.; 6. Canada 0 pt.

Formatia: ELISABETA IONESCU-23 ani, portar; VIORICA IONICA-21 ani, portar 5

jocuri; SIMONA ARGHIR SANDU-27 ani, 5 jocuri/9 goluri; PETRUTA DOINA COJOCARU-

28 ani, 5 jocuri; DOINA FURCOI-SOLOMONOV-31 ani, 4 jocuri/6 goluri; ROZALIA SOOS-4

jocuri/10 goluri; CRISTINA METZENRAT PETROVICI-26 ani, 4 jocuri/1 gol; MAGDA

MICLOS-ILIES-28 ani, 4 jocuri/6 goluri; MARIA BOSI-IGOROV-22 ani, 5 jocuri/13 goluri;

GEORGETA LACUSTA-MANOLESCU-21 ani, 4 jocuri/4 goluri; IULIANA HOBINCU-22

ani, 4 jocuri/3 goluri.

Antrenori: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ- principal; DAN BĂLĂŞESCU-

secund.

În pregatire au mai facut parte din lotul olompic, dar nu au facut deplasarea in Canada,

numarul jucatoarelor fiind limitat la 11: LIDIA STAN, MARIANA MIHOC, NADIRE

IBADULA LUTAS, VICTORIA COJOCARIŢA.

Cu acest loc 4, langa podium, care a adus pentru ROMANIA o contributie de 3 puncte s-a

incheiat prima participare a handbalului nostru feminin la Jocurile Olimpice. A fost şi momentul

in care s-a incheiat un ciclu de evolutie a unei a doua generatie de exceptie a handbalului feminin

din Romania pe care am denumit-o ‖GENERAŢIA DE ARGINT‖ – loc II Medalie de argint la

C.M. 1973.

Ea şi-a făcut pe deplin datoria şi se poate retrage onorabil la fel cum s-a intamplat in 1965

cu GENERATIA DE AUR – medalii de aur la C.M. 1956, 1960, 1962.

Se retrage prin demisie de onoare – ratarea unei medalii – şi antrenorul principal şi uneori

singur al celor doua generatii, partas la succesele (3 titluri de CM 1956, 1960, 1962 şi unul de

vicecampion in 1973) şi esecurile echipei nationale a senioarelor timp de 16 ani, CONSTANTIN

Page 40: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

POPESCU PILICĂ, primul antrenor emerit al handbalului romanesc-1960. Secundul DAN

BĂLĂŞESCU rămâne în Canada alegând ―lumea liberă‖.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR a avut un lung şi foarte greu sezon

international la finele caruia se va afla in fata unui examen major, Jocurile Olimpice de la

Montreal (iulie 1976).

Raspunderile şi obligatiile erau deosebite, echipa aflandu-se in varf de performante:

campioni mondiali in 1970, 1974, bronz la JO 1972 şi in mod normal nu putea avea alt obiectiv

decat o medalie de aur la JO, care lipsea din panoplia de onoare a handbalului romanesc.

Lotul largit cu care se ataca la 2 iunie 1975 lunga campanie pentru „aur la JO‖ a cuprins

numai putin de 33 de jucatori din care au fost solicitati pana in final la prima echipa numai 21,

ceilalti au format lotul B sau au jucat la tineret.

Pregatirea a fost structurata pe patru etape a cate 2 luni – activitate centralizata – cu sute

de antrenamente şi zeci de meciuri de antrenament sau verificare pe parcursul cumulat a peste 8

luni din totalul posibil de 12. Era un record chiar şi pentru noi care in acele timpuri apelam la

cantonamente lungi şi foarte lungi.

În perioada de vara (iunie – august 1975) pregatirea incepe cu suita deja clasica: a. 14 zile

la mare – Mamaia 1-15 iunie; b. 14 zile la munte – Poiana Brasov 16-30 iunie, care constituiau

pregatirea de baza cu accent pana la 75 % pe pregatirea fizica, urmata de c. pregatirea speciala de

sala la Brasov, Ploiesti şi Bucuresti care includea şi jocurile de pregatire şi verificare.

1. DUBLA CU UNGARIA a fost verificarea de start la Ploiesti 13 iulie scor 21-13 (14-

6) şi la Bacău 15 iulie 15-14 (8-2), meciuri foarte tari pentru inceput de sezon dar care s-au

dovedit a fi deosebit de edificatoare asupra stadiului de pregatire şi a valorii jucatorilor. * 2

jocuri 2 victorii

Formatia: CORNEL PENU, STEFAN ORBAN, GABRIEL KICSID, GHIŢĂ LICU,

MIRCEA STEF, RADU VOINA, ROLAND GUNESCH, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ, STEFAN

BIRTALAN, ADRIAN COSMA, CONSTANTIN TUDOSIE, WERNER STOCKL, MIRCEA

GRABOVSCHI, ION TASE, CONSTANTIN ODAIE.

2. TROFEUL CARPAŢI este programat şi in acest an la inceputul pregatirilor, exact cu

un an inaintea Jocurilor Olimpice. Fara Cristian GAŢU, invoit …..…si Stefan Birtalan

(accidentat), ne clasam pe primul loc desi pierdem la RDG, care iata si-a implinit visul unei

revanse dupa atatea esecuri din 1961 pana astazi.

TROFEUL CARPAŢI, Editia a 15-a Bucuresti – Ploiesti 25-30 iulie 1975

Rezultate: cu U.R.S.S. 21-19 (9-10), cu Iugoslavia 26-23 (14-11), cu RDG 17-18 (9-10).

* 3 jocuri 2 victorii 1 pierdut

Page 41: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament: 1. ROMANIA, 2. RDG, 3. URSS, 4. Iugoslavia, 5. Romania B, 6.

Cehoslovacia.

De subliniat faptul ca la ultimul CM (1974 in RDG), clasamentul la varf a fost aproape

identic, iar echipele veneau intotdeauna cu cea mai buna formatie ceea ce dovedeste ca Trofeul

CARPAŢI a fost ani buni cel mai important turneu international de pregatire alaturi de turneele

de la Berlin şi Belgrad.

Formatia – Romania A: PENU, ORBAN – portari, COSMA (11 goluri total), KICSID

(19), TASE (2), LICU (9), VOINA (7), GUNESCH (1), DRĂGĂNIŢĂ (1), TUDOSIE (18),

STOCKL (9), GRABOVSCHI (6).

Antrenori: NICULAE NEDEFF, OPREA VLASE.

România B: NICOLAE MUNTEANU, MARIAN VASILACHE – portari, MIHAI

MIRONIUC (20), IOSIF BOROS (7), DAN MARIN (3), LAURENTIU ROSU (3), SORIN

BAICAN (3), CONSTANTIN HORNEA (4), PAUL MATEI (19), IOSIF OROS (3), LUCIAN

VASILACHE (1), ADRIAN MINTICI, VICTOR NEAGU (2).

Antrenori: EUGEN TROFIN, MIAHI PINTEA.

3. CUPA RASCOALEI SLOVACE 10-15august 1975, disputata in orasele Tarnava şi

Martin a fost abordata cu o combinata a echipelor A şi B de la Trofeul CARPAŢI. Rezultatul a

fost pentru mult intinerita echipa NAŢIONALĂ un merituos loc 2, inaintea echipelor RDG (12-

10), Polonia (17-15) şi Cehoslovacia B (18-15), cu o singura infrangere la un gol (14-15) de la

gazde. * 4 jocuri 3 victorii 1 pierdut

Clasament: 1. Cehoslovacia, 2. ROMANIA, 3. Polonia, 4. Ungaria, 5. RDG, 6. URSS, 7.

Cehoslovacia B, 8. Bulgaria

Formatia: PENU, MARIAN VASILACHE – portari, LICU (21), COSMA (11),

GUNESCH (4), MIRCEA STEF (5), MIRCEA GRABOVSCHI (4), DAN MARIN (2), ION

TASE (5), CONSTANTIN ODAIE (2), MIHAI MIRONIUC (5).

Dupa 15 august 1975 pana spre finele lui octombrie sportivii sunt la dispozitia cluburilor

pentru pregatire şi campionat, Divizia A, care s-a desfasurat numai in turnee de sala cu 3 sau 5

jocuri ca un sprijin in plus pentru pregatirea nationalei in regim de jocuri ca la CM şi JO.

Pregatirea in perioada de iarna 1975-1976 s-a concentrat in patru etape mai scurte de doar

7-8 zile finalizate cu jocuri internationale.

4. DUBLA CU RFG in 7 şi 9 noiembrie la EPPENHEIM 15-15 (8-8) şi SAARBRUKEN

17-13 (10-6), reuneste pentru prima oara in acest sezon echipa cea mare in totalitate cu Gaţu

refacut psihic şi fizic şi Birtalan recuperat dupa o accidentare in recidiva. * 2 jocuri 1 victorie 1

egal .

Page 42: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: PENU, ORBAN, KICSID (9 gol), GAŢU (3), BIRTALAN (2), COSMA (6),

TUDOSIE (5), VOINEA (2), GRABOVSCHI (3), TASE (1)

Antrenori: NICULAE NEDEFF, OPREA VLASE.

5. DUBLA CU BULGARIA la Loveci in 20 şi 21 noiembrie rezultat 30-22 (15-9) şi 26-

25 (13-10), a fost abordata cu aceeasi echipa. * 2 jocuri 2 victorii

6. DUBLA CU RDG in 29 şi 30 noiembrie la Cottbus 16-17 (10-8) şi la Berlin 16-19 (8-

9), ne aseza cu picioarele pe pamant. Doua infrangeri dupa atatea victorii in serie ne-a

demonstrat ca nu avem voie sa slabim duritatea pregatirilor. * 2 jocuri 2 pierdute.

7. TURNEUL DE TIBILISI – URSS , in 2-7 decembrie 1975, il abordam tot cu prima

echipa dar lucrurile nu merg perfect, echipa pare in scadere de forma, poate şi oboseala in acest

final de sezon competitional foarte incarcat.

Rezultate: ROMANIA cu Polonia 18-23 (11-12), cu Gruzia 29-26 (12-10), cu U.R.S.S.

Tineret 24-22 (12-11), cu Iugoslavia 24-29 (13-14) şi cu U.R.S.S. 20-23 (18-12). * 5 jocuri 2

victorii 3 pierdute

Clasament: 1. URSS, 2. Iugoslavia, 3. Polonia, 4. ROMANIA, 5. Gruzia, 6. URSS

Tineret.

Formatia: PENU (1gol), ORBAN, GAŢU (7), LICU (5)., DRĂGĂNIŢĂ (4), VOINA (6),

TASE (5), BIRTALAN (20), COSMA (12), TUDOSIE (2), STEF (8), BOTA (4),

GRABOVSCHI (10), FOLKER.

Din 8 decembrie 1975 pana la 1 februarie 1976 pregatirile la club, sarbatorile şi ultimele

3 turnee din campionat la Ploiesti, Baia Mare şi Bucuresti inghesuite toate in luna ianuarie.

STARTUL ultimei perioade de pregatire se da la 8 februarie 1976 cu o sedinta tehnica şi

festiva cu ambele loturi, fiindca pentru prima oara (din pacate şi ultima) echipa feminina cat şi

cea masculina erau calificate şi participau impreuna la JO. La aceasta sedinta au participat toate

personalitatile, la nivel inalt, de partid şi de stat responsabile cu sportul, conducerea UCFS,

Biroul Federal, presa, TV şi bineanteles cele doua echipe cu tehnicienii respectivi.

Încurajari, mobilizari, angajamente, motivatii: locul I Skoda, locul II Varburg şi III

Trabant, dar şi decoratii, facilitati, etc. A urmat din nou o pregatire la munte de 10 zile de data

aceasta la Poiana Brasov in aer liber şi la Brasov in sala şi apoi seria jocurilor internationale.

8. DUBLA CU SPANIA in 24 şi 25 februarie 1976 la Ploiesti 27-20 (16-7) şi la

Bucuresti 25-21 (11-11), reuneste atat pe consacratii Penu, GAŢU, Birtalan, Cosma, Stockl,

Licu, Voina, GRABOVSCHI, Folker şi GUNESCH, dar şi mai tinerii Ioan PalcO, Stefan

Orbnan, Mircea Stef, Cezar DRĂGĂNIŢĂ, Nicolae Munteanu, Constantin Hornea, Ervin

Schmidt. * 2 jocuri 2 victorii

Page 43: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

9. DUBLA CU UNGARIA in 27 şi 29 februarie 1976 la Miskolc, 14-22 !! (9-9) şi la

Szolnok 27-17 (11-6), in primul joc conducem de la inceput dar ne descurcam din ce in ce mai

greu in fata apararii extrem de darze şi dure a ungurilor – seniorii se cam fereau de accidentari.

Aruncam in lupta tineretul dar nu reusim sa evitam dezastrul. În jocul al doilea intram cu prima

formatie care se angajeaza total şi reusim sa castigam detasat la 10 goluri. * 2 jocuri 1 victorie 1

pierdut

10. TROFEUL CARPAŢI Editia a 16-a 12-16 martie 1976, la Baia Mare, incheie

aceasta etapa ca o verificare decisiva şi o ultima selectie pentru fixarea lotului restrans care va

intra in pregatirea finala.

Rezultate: ROMANIA A cu Bulgaria 27-19 (12-8), cu Iugoslavia 17-14 (10-6), cu

Ungaria 19-19 (10-10), cu R.D. Germania 21-14 (11-5), iar cu Romania B 26-22 (11-8). * 5

jocuri 3 victorii 1 egal 1 pierdut

ROMANIA B cu Bulgaria 19-13 (11-6), cu RDG 13-12 (8-6), cu Iugoslavia 17-22 (9-6),

cu Ungaria 20-21 (9-9).

Clasament: 1. ROMANIA, 2. Iugoslavia, 3. Ungaria, 4. Romania B, 5. RDG, 6. Bulgaria.

Romania A: PENU, ORBAN, GAŢU (7gol), LICU (16), RADU VOINA (20),

BIRTALAN (11), MIHAI MIRONIUC (2), CEZAR DRĂGĂNIŢĂ (11), ION PALKO (6),

STEF (2), GUNESCH (1), CONSTANTIN HORNEA, GRABOVSCHI (11)

Antrenori: MICOLAE NEDEF, OPREA VLASE.

Romania B: NICOLAE MUNTEANU, VASILE MARGHIDAN, KICSID (10), DAN

PETRU (2), STOCKL (7), IOSIF BOROS (3), FOLKER (20), GRISA CHELI (6), PAUL

MATEI (7), STEFAN DEACU (4), ERWIN SCHMIDT (7), VIOREL CROITORU (8),

MIRCEA BEDIVAN (1)

Ultima etapa de pregatire incepe pentru cei 16 jucatori retinuti din 26 care au participat la

Trofeu, dupa doar 5 zile de concediu şi va depasi orice record de activitate centralizata la baieti –

peste trei luni de zile.

Cu ocazia Trofeului CARPAŢI erau chemati in orasul respectiv toti antrenorii din

Diviziile A şi B şi de la Cluburile Scolare şi Scolile Sportive de Elevi, pentru un curs de

specializare. Dimineata lectii teoretice, dupa-amiaza vizionare jocuri şi seara discutii şi analize

foarte critice privind evolutia echipelor nationale.Dupa o analiza in plenul tuturor acestor

antrenori, privind activitatea de la echipa NAŢIONALĂ, planul de pregatire este acum din nou

repus in discutie şi este aprobat in varianta reluari ciclului nostriu clasic. De asemenea se

valideaza şi componenta lotului restrans. Dupa un miniconcediu de 7 zile urmeaza: doua

saptamani la Baile Felix (tratament, recuperare, refacere – individualizat) şi alte doua la Mamaia

(readaptare progresiva la efort, tratament in cazuri deosebite) şi in fine de la 10 mai se intra in

faza pregatirilor speciale şi a jocurilor de omogenizare şi fixare a tacticilor speciale.

Page 44: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

11. MARELE TURNEU INTERNAŢIONAL AL SPANIEI Barcelona 18-23 mai

1976, aduce in prim plan disputa din ce in ce mai apriga cu echipa URSS-ului. Dupa ce ani de

zile i-am dominat categoric acum se apropiau periculos. La Barcelona in finala echipelor

neanvinse, un egal 16-16 da startul celor sapte intalniri Romania – URSS (intr-un singur sezon)

şi care se vor incheia cu cea din finala olimpica.

Rezultate: cu Spania 15-14 (8-8), cu Elvetia 26-19 (12-9), cu Polonia 24-23 (13-14), cu

U.R.S.S. 16-16 (9-8) şi locul II la egalitate de puncte dar cu un golaveraj mai slab. * 4 jocuri 3

victorii 1 egal

Clasament: 1. URSS, 2. ROMANIA; 3. Polonia, 4. Spania, 5. Elvetia

Echipa noastra isi revenea la forma ei care a consacrat-o.

EXTREM de interesant este faptul ca la JO din iulie clasamentul pe medalii va fi acelasi

ca acum in mai.

1. Aur – URSS, 2. Argint – ROMANIA, 3. Bronz – Polonia.

Formatia: PENU, ORBAN, GAŢU, LICU, VOINA, DRĂGĂNIŢĂ, BIRTALAN,

COSMA, KICSID, STEF, GRABOVSCHI, STOCKL, TUDOSIE, PALKO.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, OPREA VLASE.

12. TROFEUL IUGOSLAVIA la Nis 1-6 iunie, reuneste cam aceleasi echipe plus

bineanteles gazdele o alta echipa pretendenta la medalii. Meciurile au fost de un inalt nivel tehnic

disputate cu o incrancenare deosebita in fata a peste 6000 de spectatori patimasi, care au umplut

pana la refuz sala in fiecare zi. A fost pentru toti ultima verificare inaintea JO.

Rezultate: ROMANIA cu Norvegia 32-15 (15-16), cu Polonia 23-24 (11-12), cu U.R.S.S.

20-15 (7-9), cu Iugoslavia 20-19 (8-10) şi cu Iugoslavia Tineret 27-16(14-8). *5 jocuri 4 victorii

1 pierdut.

Locul I in competitie şi de subliniat victoria asupra URSS-ului dar şi infrangerea cu

Polonia, care de regula nu ne facea probleme.

Lotul acelasi din Spania la care se adauga Nicolae Munteanu, care pentru a avea jocuri

efective participase ca titular in echipa B pana acum.

Pregatirile se apropiau de final, in criza de adversari acceptam invitatia de la Moscova

pentru doua jocuri, desi antrenorii nu erau chiar entuziastmati, dar era greu sa refuzi pe marele

nostru vecin de la rasarit. Ulterior s-a dovedit ca ideea a fost cel putin neinspirata. Nu era

problema rezultatelor 23-23 şi 16-17, care erau chiar bune tinand seama ca arbitriui locali au

facut eforturi mari sati ajute compatriotii, dar deja furnizam prea multe informatii viitorilor nostri

adversari şi din pacate asta va conta foarte mult in competitie. * 2 jocuri 1 egal 1 pierdut

Page 45: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Echipa masculina a plecat spre Montral ceva mai devreme, separat de delegatia

Romaniei, raspunzandu-le invitatiei din SUA pentru doua jocuri. A fost primul turneu peste

ocean al handbalului Romanesc şi in mod normal am consemnat doua victorii. 25-17 (16-9) in 9

iulie 1976 la Washington şi 26-19 (15-7) in 10 iulie in Princeton in New Jersey. * 2 jocuri 2

victorii

Baietii sosesc in satul olimpic cu o stare de spirit optimista favorabila unei mari

performante bazata in mod real pe victorii la principalii favoriti. În plus in perioada de pregatire

şi adaptare de aproape doua saptamani la Montreal, sustinem inca un joc (deja era prea mult) cu

echipa URSS, pe care o invingem lejer la 8 puncte. Aici a fost momentul cand ne-am şi vazut

campioni olimpici, iar asta avea sa ne coste foarte scump.

Am mai jucat un meci cu foarte tanara echipa a Canadei, pregatita şi condusa de

antrenorul Eugen Trofin, bineanteles a fost o victorie la scor. * 2 jocuri 2 victorii

În perioada de pregatire pentru JO iulie 1975 – iulie 1976 echipa noastra a avut urmatorul

palmares international: * 41 jocuri 28 victorii 4 egaluri 9 pierdute.

Evolutia echipei Romaniei la cea de-a 27-a editie a Jocurilor Olimpice

REZULTATE GRUPA PRELIMINARA B

1. ROMANIA – Ungaria 23-18 (13-14) RII 10-10

2. ROMANIA – SUA 32-19 (16-8) RII 16-11

3. ROMANIA – Cehoslovacia 19-19 (13-10) RII 6-9

4. ROMANIA – Polonia 17-15 (8-6) RII 9-9

Finala Mare pentru locul I-II

5. ROMANIA – URSS 15-19 (6-10) RII 9-9

Linie clasament - 6 jocuri: 4 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

A sasea echipa din grupa noastra, Tunisia s-a retras in ultimul moment şi nu a fost

inlocuita.

1. Primul joc: cu Ungaria la MONTREAL, sala Claude Robilard, 18 iulie 1976, ora

20.30, arbitrii iugoslavii Valcic şi Stoianovici, scor 23-18 (13-8).

Page 46: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

VICTORIE CLARA – dupa un inceput ezitant incarcat de emotiile unei competitii la

nivel maxim, dominam jocul conducand la 3-5 goluri cu exceptia unei perioade de 7-8 minute in

repriza a 2-a. Primul gol in primul atac 0-1 Buday, egalam imediat 1-1 GRABOVSCHI, urmeaza

3-4 atacuri fara gol şi in minutul 5 suntem din nou condusi 1-2 de acelasi Buday dar a fost ultima

oara, egalam 2-2 GRABOVSCHI şi luam conducerea 3-2 Cosma, in continuare 4-2 Licu, 5-2

Voina, 7-4 GAŢU şi de aici punem stapanire pe joc cu o serie de 6 goluri, 3 Birtalan (2 din 7m)

şi cate un gol Licu, Cosma şi Kicsid.

La pauza avem un avans de 5 goluri pe care il vom mentine pana in final, cu toate ca in

minutul 49, ungurii se apropiasera la 2 puncte, profitand şi de faptul ca din 10 minute aproape 7

am jucat in inferioritate (Licu 2 minute şi Birtalan 5 minute, in anii 70’ exista şi eliminare de

cinci minute progresiva dupa prima de 2 minute sau direct in cazuri foarte grave). În ultima parte

a jocului am jucat chiar in stil de campioni mondiali avand avantaj şi de 6-7 puncte.

2. Al doilea joc: cu SUA, la MONTREAL, sala Peps Universite Laval, 20 iulie 1976 ora

19.00, arbitrii Rodil şi Olson din Danemarca, scor 32-19 (16-8).

Diferenta mare fata de cele doua intalniri amicale pe care echipa noastra le-a sustinut in

drum spre Montreal. S-a jucat fara menajamente ca la o competitie oficiala in care fiecare gol

poate conta in clasament.

3. Al treilea joc: cu Cehoslovacia, la Sherbrooke, la km de Montreal, sala Palais du Sport,

ora 19.00, arbitrii Rodil şi Olson din Danemarca, scor 19-19 (13-10).

Meciul şi evolutia scorului a fost in mare asemanator celui cu Ungaria, şi in special

primele 10 minute. La fel ca atunci adversarii nostri deschid scorul 0-1, chiar in primul atac,

imediat egalam 1-1 Licu, suntem din nou condusi 1-2 (7m) şi egalam Birtalan (7m), minutul 5,

scor 2-2.

Urmeaza o serie de ratari de ambele parti in care se evidentiaza cu brio in poarta Penu.

Abia in minutul 10 luam conducerea cu 3-2 GRABOVSCHI, imediat egalati 3-3, luam

conducerea in acelasi minut cu 4-3. La fel ca in meciul cu Ungaria de aici stapanim total jocul şi

vom conduce permanent cu 3-4 goluri, la pauza 13-10 (cu Ungaria fusese 13-8).

Începem in forta repriza a doua 14-10 GRABOVSCHI, 15-11 Birtalan şi 16-13 GAŢU in

minutul 40. De aici urmeaza cele 10 minute de joc mai slab (la fel ca in jocul cu Ungaria), cehii

marcheaza mai strict şi mai dur pe GAŢU care facea tot jocul in atac şi ies in forta pana la 9-12

m la tragatorii nostri Birtalan şi GRABOVSCHI.

Vom trece prin momente grele, suntem egalati la 16 şi chiar condusi 16-17, dar GAŢU

egaleaza 17-17 şi Stockl ne aduce din nou la conducere 18-17, surprinzator cehul Satrapa inscrie

unicul sau gol, 18-18, din nou o executie de maestru a lui Cristi GAŢU şi este 19-18 şi speram sa

fie chiar golul victoriei. Tinem de minge la maxim, am avut şi atacuri de 2 minute – nu exista

sanctiunea cu joc pasiv.

Page 47: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

A fost un final de infern in care timp de 7 sapte minute nu s-a inscris decat un singur gol

(jucau echipe cu 6 titluri de CM la activ) şi a fost sa fie al cehilor, 19-19 scor final. Numai

conteaza ca cinci din cele 7 minute am jucat in inferioritate (Licu 5 minute) şi nici ca acel unic

gol al cehilor a fost un 7 m discutabil (cum mai fusesera alte 7-8 neacordate) şi nici faptul ca

apararea lor nu a fost decat un lant de faulturi, important a fost ca noi nu am dat nici un gol in 7

minute.

4. Al patrulea joc: cu Polonia, 26 iulie 1976, la Montral, sala Peps Universite Laval, ora

20.30, arbitrii Richel şi Tetes Germania, scor 17-15 (8-6).

Începutul reprizei I este enervant de similar cu cel al jocurilor anterioare (Ungaria şi

Cehoslovacia).

Minutul 1 scor 0-1, minutul 2 egaleaza Birtalan 1-1, eliminat GRABOVSCHI 1-2,

egalam 2-2 Cosma, iar o pauza fara gol şi abia in minutul 11 dupa ce suntem condusi cu 2-3,

egalam din nou 3-3. De aici scenariul se schimba, polonezii conduc şi noi egalam la 4-4 şi 5-5,

trecem la conducere 6-5 Birtalan cu un sut bomba de la 12 m şi 7-5 GAŢU cu un procedeu cu

totul special, eliminat Voina şi 7-6, intra Voina şi inscrie pentru scorul pauzei 8-6.

Egalati la inceputul reprizei a doua 8-8 şi chiar condusi 8-9 minutul 35, revenim frumos

9-9 Birtalan, 10-9 Stockl şi 11-9 GRABOVSCHI minutul 42. Ne-am linistit prea devreme pentru

ca in 5 minute polonezii egaleaza 12-12 prin acelasi Klempel, golgeterul lor. Ne distantam din

nou la doua goluri 13-12 Birtalan (7m) şi 14-12 Licu de pe pivot. În continuare mentinem 10

minute aceasta diferenta de doua puncte, in final insa polonezii vin la 16-15, dar Stockl inscrie in

ultimele secunde pentru 17-15.

Ne clasam pe primul loc in grupa B obtinand dreptul de a disputa finala mare cu echipa

URSS-ului, castiogatoare a grupei A la mare lupta cu Germania şi Iugoslavia cu acelasi numar de

puncte 8, departajate la golaveraj.

Clasament Grupa A: 1 URSS 8p. golaveraj 111-77, 2. Germania 8p. golaveraj 97-76, 3.

Iugoslavia 8p. golaveraj 110-93, 4. Danemarca 4p., 5. Japonia 2p., 6. Canada 0p.

Clasament Grupa B: 1. ROMANIA 7p., 2. Polonia 6p., 3. Ungaria 4p., 4. Cehoslovacia

3p., 5. SUA 0p., 6. Tunisia – neprezentare

Înaintea acestei finale, in echipa dar şi in jurul ei, chiar şi in opinia publica era o

atmosfera optimista, poate exagerata, consolidata odata cu fiecare victorie. Palamaresul direct cu

URSS-ul ne era usor favorabil. În sezonul 75’ - 76’ am sustinut 7 intalnitri cu echipa URSS-ului,

toate cu prima formatie de ambele parti, poate a fost prea mult. Linie de clasament 3 victorii, 2

egaluri, 2 infrangeri, golaveraj pozitiv 144-133. De infrangeri cam uitasem, mai tonifiante şi mai

proaspete erau victoria de la Belgrad 20-15, egalul cat o victorie de al Moscova şi mai ales scorul

categoric 28-20 intr-un joc de pregatire chiar la Montreal, poate prea aproape de competitia

oficiala.

Page 48: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

FINALA MARE a Jocurilor Olimpice din 1976 – la handbal masculin ROMANIA –

URSS s-a desfasurat in ziua de 28 iulie, ora 20.15 in marea sala MONTREAL FORUM in fata a

peste 3000 de spectatori. Arbitrii: Reichel şi Tetems din Germania. Scor: 15-19 (6-10), RII 9-9.

Începem ezitant cu prea multe emotii şi mai ales poate fara indarjirea şi rautatea (pozitiva) care

ne caracteriza.

La fel ca in toate jocurile de pana acum (mai putin cel cu SUA), adversarul deschide

scorul: 0-1 in minutul 3 şi din 7m conduc chiar cu 2-0 (minutul 5). Deocamdata nimeni nu se

alarmeaza prea mult mai ales ca Licu inscrie 1-2 şi nici la 1-3, mai ales ca Birtalan inscrie de

doua ori şi in minutul 13 este 3-4. De aici ar fi urmat conform scenariilor din jocurile cu Ungaria,

Polonia şi Cehoslovacia sa egalam apoi sa preluam conducerea pana in final. Scenariul va fi insa

cu totul altul, am putea spune chiar „de groaza‖ pentru noi. Între minutele 10 – 28 primim 6

goluri şi inscriem doar unu, de la 3-4 ajungem la 4-10. O diferenta de – 6 goluri era mult prea

mare pentru o finala şi astfel s-a decis invingatorul inca din prima repriza. Echipa URSS-ului era

parca alta, fata de jocurile anterioare, motivati foarte puternic s-au angajat intr-o batalie pe viata

şi pe moarte jucand total distructiv cu o duritate peste limita. Fizic, domină, sunt poate ―prea

proaspeţi‖?. Categorii am jucat pre multe amicale cu ei.

S-a vazut clar ca si-au luat masuri speciale cunoscandu-ne perfect. „Uriasii‖ lor de peste

doi metrii au facut un zid de beton retrasi pe semicerc au blocat totul, ajungand cu bratele mult

peste trei metrii, baraj aproape de netrecut de interii nostri, dovada Birtalan un singur gol din

actiune, GRABOVSCHI 3, iar Kicsid şi GUNESCH nici unul.

La extreme se aparau avansat pana la centru, Tudosie sau Cosma erau pe rand scosi in

tribuna, obligand atacul sa „curga‖ in centru aglomerand neproductiv. Era vestita „palnie‖

ruseasca.

Dar decisiv pentru dezechilibrarea atacului nostru a fost marcajul sever, mai bine zis

brutal la CRISTI GAŢU principalul conducator de joc, care conducea cu maiestrie atacul, cu

fente în cascadă, angajând cu arteficii tehnice, neprevăzute. În ultimele trei minute ale primei

reprize dominam categoric inscriind doua goluri prin GRABOVSCHI şi ratand pe al treilea un

7m incercat de Gaţu, fara a primi vreun gol, reducand astfel diferenta la – patru la pauza (6-10) şi

sperantele noastre renasc. Din pacate la reluarea jocului suntem ceva mai relaxati in aparare şi

intr-un minut şi jumatate suntem din nou condusi cu 6 goluri (6-12). De aici din minutul 33

echipa noastra „se trezeste‖ şi joaca din ce in ce mai bine – nu mai aveam nimic de pierdut –

atacul este de aceasta data colectiv şi combinativ asezat cu multa rabdare, iar in aparare, baietii

sunt mai concentrati şi mai rai. În trei minute cu doua goluri consecutive Licu de pe semicerc

ajungem la – patru (8-12) in minutul 37. În continuare insa apararea nu rezista şi rusii se duc la

8-14, cu doua aruncari de la 7m. Nu reusim sa gasim solutii de ai contra pe Maximov (4 goluri)

şi mai ales pe Gassy (6 goluri). Pentru a 5 şi a 6-a oara suntem la acea blestemata diferenta de –

sase care ne macina elanul 10-16 şi 11-17 in minutul 57. Ultimele sase minute ne apartin ca joc

dar nu reusim decat sa recuperam doua goluri şi sa ajungem la diferenta de la pauza – patru.

Scor final 15-19, repriza a doua 9-9. Pierdem medalia de aur dar ne rămâne cea de argint.

Page 49: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ROMANIA VICECAMPIOANA OLIMPICA-MEDALII DE ARGINT LA J.O. 1976

MONTREAL.

Clasament: 1. URSS, 2. ROMANIA, 3. Polonia, 4. RF Germania, 5. Iugoslavia, 6.

Ungaria, 7. Cehoslovacia, 8. Danemarca, 9. Japonia, 10. SUA, 11. Canada.

ROMANIA locul II – medalie de argint – Vicecampioni Olimpici

Jucatori: CORNEL PENU 30 ani, Dinamo Bucuresti, portar, debut international 1956,

jocuri internationale 191, goluri 3, 5 jocuri – 0 goluri la JO; CRISTIAN GAŢU 30 ani, Steaua

Bucuresti, centru, debut 1964, jocuri internationale 147, goluri 203, 5 jocuri – 8 goluri la JO,

capitanul echipei; GHIŢĂ LICU 31 ani, Dinamo Bucuresti, pivot, dedut 1966, jocuri int. 164,

goluri 274, 5 jocuri – 13 goluri JO; STEFAN BIRTALAN 28 ani, Steaua Bucuresti, inter

dreapta, debut 1967, jocuri int. 113, goluri 398, 5 jocuri – 32 goluri JO; ADRIAN COSMA 26

ani, Dinamo Bucuresti, extrema stanga, debut 1967, jocuri int. 87, goluri 160, 5 jocuri – 11

goluri JO; MIRCEA GRABOVSCHI 24 ani, Dinamo Bucuresti, inter dreapta, debut 1966,

jocuri int. 162, goluri 442, 5 jocuri – 15 goluri JO; RADU VOINA 26 ani, Steaua Bucuresti,

centru-extrema stanga, debut 1968, jocuri int. 111, goluri 202, 5 jocuri – 5 goluri JO;

ALEXANDRU FOLKER 20 ani, Poli Timişoara, inter stanga-dreapta, debut 1973, jocuri int. 5,

goluri 10, 5 jocuri – 4 goluri JO; CEZAR DRĂGĂNIŢĂ 22 ani, Steaua Bucuresti, extrema

dreapta, debut 1971, jocuri int. 35, goluri 28, 3 jocuri – 1 gol JO; WERNER STOCKL 24 ani.

Steaua Bucuresti, pivot, debut 1969, jocuri int. 84, goluri 105, 5 jocuri – 6 goluri JO; GAVRIL KICSID 28 ani, Steaua Bucuresti, inter stanga, debut 1966, jocuri int. 162, goluri 442, 4 jocuri –

4 goluri JO; CONSTANTIN TUDOSIE 26 ani, Steaua Bucuresti, extrema stanga, debut 1968,

jocuri int. 76, goluri 167, 5 jocuri – 4 goluri JO; ROLAND GUNESCH 32 ani, Poli Timişoara,

inter stanga, debut 1965, jocuri int. 157, goluri 148, 3 jocuri JO; NICOLAE MUNTEANU 24

ani, Steaua Bucuresti, portar, debut 1969, jocuri int. 8, 5 jocuri JO.

Antrenori: OPREA VLASE, NICULAE NEDEFF.

Consilier in pregatire: IOAN KUNST GHERMANESCU.

Medic: CONSTANTIN SERPE. Metodist: MIHAI COJOCARU.

GOLGETERUL acestei ediţii a J.O. a fost ŞTEFAN BIRTALAN cu 32 de goluri.

În pregatire (1975-1976) au mai fost in lotul olinmpic şi verificati in meciuri

internationale, dar nu au facut deplasarea lotul fiind limitat la 14 jucatori: STEFAN ORBAN,

LUCIAN VASILACHE – portari, MIRCEA STEF, CONSTANTIN ODAIE, ION TASE, PAUL

MATEI, AUREL NEAGU, CONSTANTIN HORNEA, SEBASTIAN BOTA, MIHAI

MIRIONIUC.

Page 50: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

În apropierea imediata a echipei in pregatire şi competitii a fost permanent LUCIAN

GRIGORESCU marele om de handbal, secretar general al FRH inca din 1951 şi IOAN KUNST

GHERMANESCU antrenor sau consilier tehnic al echipei la aproape toate C.M. şi J.O. incepand

din 1958. Acestia in calitatea simultana de membrii marcanti ai Federaţiei Internationale li se

impunea o atitudine echidistanta, motiv pentru care antrenorul Kunst Ghermanescu nu a stat pe

banca tehnica.

Am avut la Montreal şi unul din cele mai bune cupluri de arbitrii din istoria handbalului

romanesc VASILE SIDEA şi PANDELE CARLIGEANU, care au oficiat in fiecare zi de

competitie – normal in afara de finala – cumuland sase jocuri şi primind de fiecare data aprecieri

favorabile.

A fost prezent la J.O. şi profesorul Eugen Trofin antrenor emerit, care a pregatit şi condus

in competitie echipa masculina a Canadei. Solicitat doar cu doua-trei luni inainte de Jocuri, a

reusit totusi sa faca o echipa competitiva din foarte tinerii jucatori amatori ai Canadei. Nu a putut

evita ultimul loc pierzand insa onorabil la echipe mari: cu Iugoslavia 18-22, cu Danemarca 18-

24.

Si un fapt inedit, in ziua de 24 iulie 1976 la Sherbrooke in deschiderea jocului Romania –

Cehoslovacia, la noi antrenorii Vlase Oprea şi Niculae Nedeff, medic Constantin Serpe, are loc

meciul Canada – Japonia condus de arbitrii romani Sidea şi Carligeanu avand pe banca tehnica a

Canadei pe antrenorul Eugen Trofin. În tribuna observator IHF Ioan Kunst Ghermanescu.

Se reface in diverse ipostaze şi calitati colectivul tehnic de aur al nationalei masculine:

Kunst, Vlase, Nedef, Trofin şi medicul Titi Serpe. Fiecare cu contributii deosebite la medaliile

handbalului romanesc.

Contributia handbalului romanesc la punctajul delegatiei noastre la JO Montreal a fost de

8 puncte: 5 puncte locul doi la masculin şi 3 locul patru la feminin. Sa recapitulam participarea şi

clasarea echipei masculine a Romaniei la JO pana in 1976:

o Editia I- 1936, loc 5 (handbal in 11 jucatori);

o Editia II- 1972, loc 3 MEDALII DE BRONZ;

o Editia III- 1976, loc 2 MEDALII DE ARGINT

În sezonul international 1975-1976 toata atentia şi cea mai mare parte a resurselor

financiare s-a acordat primordial echipelor de seniori(e) pentru pregatirea şi participarea la J.O.

de la Montreal. Celelalte echipe nationale au avut un program mai redus uneori pana la limita

unei singure actiuni.

Page 51: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET – feminin, a avut doar cate o actiune in

niembrie 1975 şi in august 1976, pentru care s-a organizat cantonamente mai scurte şi cateva

jocuri de verificare cu echipe de senioare din campionatul intern.

1. DUBLA CU CEHOSLOVACIA, la 16 şi 18 noiembrie 1975 la Ploiesti, 11-11 (5-7)

şi 18-14 (5-6) *2 jocuri, 1 victorie, 1 egal.

Formatia: MARIANA MULLER, CATIUSA ALEXANDRO portar, DARINCA

MARCOV, VICOTRIA AMARANDEI, MARIANA IACOB, MARIA LACUSTA, LARISA

CAZACU, SULTANA IAGARU-AIACOBOAIEI, RODICA GRIGORAS, LILIANA

CHELBA-ANTON, MELANIA CORNEA, MARIA CHARIUC.

Antrenori: FRANCIS SPIER, EUGEN BARTHA.

2. CUPA PRIETENIA, Ed. 11, 6-8 august 1976, DEBRETZIN.

Clasament: 1. ROMANIA 2. UNGARIA 3. IUGOSLAVIA 4. BULGARIA

Rezultate: cu IUGOSLAVIA 16-15 (8-10), cu BULGARIA 16-2 (9-0), cu UNGARIA

18-17 (8-9). *3 jocuri, 3 victorii.

Formatia: CHELBA, JIAGARU, CHARIUC, CORNEA, PETA, MARIA LACUSTA,

din echipa anului 1975 şi DOINA COPOTZ, CRISTINA LADA, LARISA CAZACU,

TINCUTA MOCANU, JEANA HERTA.

Antrenor: POMPILIU SIMION.

PALMARES TINERET 1975-1976 - 5 jocuri: 4 victorii, 1 egal.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIOARE a vut in schim un program bun de jocuri

internationale dublat de intalniri cu echipe din campionatul intern.

1. DUBLA CU UNGARIA, 14 şi 15 noiembrie 1975 la Bucuresti, 13-11 (9-4) şi la

Ploiesti 11-9 (5-3). *2 jocuri, 2 victorii.

2. Un joc cu R.D.G. - Junioare la Schwedt, 13-11 (7-5). *1 joc, 1 victorie.

3. Un joc cu S.U.A. - Senioare la Bucuresti in 23 noiembrie , scor 16-9 (9-2). *1 joc, 1

victorie.

4. DUBLA CU CEHOSLOVACIA, 27 şi 29 noiembrie 1975 la Bucuresti, 20-10 (9-5)

şi la Ploiesti 14-9 (7-5). * 2 jocuri, 2 victorii

Page 52: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Au jucat in cele sase partide din noiembrie: CRISTINA LADA, DOINA COPOTZ,

ANGELA CIOBOATA - portari, MARIA TÖRÖK-DUCA, ANA MARIA RADUCU, SOFIA

NICIOFSCHI, CRISTINA WEBER, GHEORGHIŢĂ MALAI-OPREA, ELENA

PRODANESCU, TATIANA CONSTANTIN, ARISTEA CEAVDARIDIS, ELENA LAZA,

HAIDRUN IANESH.

Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, ION PARASCHIV, CONSTANTIN

COJOCARU.

5. DUBLA CU CEHOSLOVACIA, 13-14 aug. 1976 la NOVA DUBNICA 20-13 (10-

8) şi 17-8 (7-2). * 2 jocuri 2 victorii

Formatia: CIOBOATA, LADA, RADUCU, WEBER, TÖRÖK, LAZA, CONSTANTIN,

JANES şi MARIA VASILACHE, CORNELIA BOGDAN, ANGELIACA AVADANEI, AURA

PRODANESCU, HEDDA RHEIN din noua generatie.

PALMARES JUNIOARE 1975-1976 - 8 jocuri, 8 victorii.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET - masculin, a avut un calendar destul de bun,

tinand seama ca in lotul largit al seniorilor faceau parte şi cativa jucatori tineri de perspectiva

care trebuiau rodati.

1. CUPA TRINEC - CEHOSLOVACIA, 3-7 noiembrie 1975.

Clasament: 1. CEHOSLOVACIA 2. ROMANIA 3. BULGARIA 4. POLONIA 5.

SUEDIA.

Rezultate: cu POLONIA: 24-17 (8-8), cu BULGARIA A: 22-23 (11-10), cu SUEDIA:

19-17 (6-10), cu CEHOSLOVACIA: 8-24 (3-11). * 4 jocuri, 1 victorie, 3 pierdute.

Formatia: VIRGIL MARGHIDAN, MARIAN VASILACHE - portar, CORNEL

DURĂU, GRISA CHELI, IOSIF BOROS, ALEXANDRU FOLCHER, PAUL MATEI,

NICOLAE VASILCA, IENEA DUMITRU, PETRU DAN, STEFAN DEACU, SORIN

BAICAN, LUCIAN POPA.

Antrenori: EUGEN TROFIN, MIHAI PINTEA.

2. DUBLA CU FRANTA, 5 şi 6 martie 1976 la Baia Mare, 25-16 (13-6) şi 20-17 (8-9).

* 2 jocuri, 2 victorii.

Au jucat in afara celor de mai sus: VIOREL CROITORU, OVIIU FLANGEA, MARIN

CIOBANU.

3. CUPA TARILOR LATINE, Ed. 7-a, 10-18 aprilie 1976, Franta, Coasta de Azur

Page 53: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament: 1. ROMANIA 2. SPANIA 3. PORTUGALIA 4. FRANTA 5. BELGIA 6.

ITALIA 7. MAROC 8. MEXIC 9. CANADA 10. BRAZILIA.

Rezultate: cu Portugalia 33-10 (16-4), cu Canada 24-12 (11-5), cu Maroc 27-12 (11-4),

cu Italia 28-8 (14-13), cu Spania 22-16 (10-9) *5 jocuri, 5 victorii.

Formatia: POPA, REDL-junior, FOLKER, CHELI, PAIZAN, DEACU, DRĂGĂNIŢĂ,

MATEI, CROITORU, BAICAN, BEDIVAN, ISTODE, DAN, CORNEA.

Antrenor: MIHAI PINTEA.

4. CUPA PRIETENIA, Ed. 11-a, 6 august 1976, DEBRETZIN - Ungaria.

Clasament: 1. Ungaria 2. Iugsolavia 3. Bulgaria 4. ROMANIA.

Rezultate: cu Iugoslavia: 15-24 (7-10), cu Ungaria: 10-13 (3-8), cu Bulgaria: 8-11 (5-6),

cu Polonia: 22-18 (8-13).*4 jocuri, 4 pierdute.

Formatia: VIRGIL MARGHIDAN, MIHAI REDL-junior, VASILE ZAMFIR, CORNEL

MURESAN, PETRU DAN, LUDOVIC BACKO, VALENTIN BUDNARIUC, ALEXANDRU

STAMATE, MARIN CIOBANU, VICTOR CORNEA.

Antrenor: MIHAI PINTEA.

PALMARES TINERET 1975-1976 - 15 jocuri: 12 victorii, 3 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A JUNIORILOR- Masculin, si-a respectat calendarul din anii

anteriori.

1. DUBLA CU UNGARIA, 14-16 noiembrie 1975, 18-10 (10-3) şi la Ploiesti: 14-11 (7-

6).

Formatia: DORIN PALER, VALERIU SOLOMON, VLAD IONESCU, OVIDIU

FLANGEA, MARIN CIOBANU, FLORIN DUMITRACHE, VIOREL CORITORU, CORNEL

DAMIAN, VASILE STANGA, MARCEL SAVELCIUC, GABRIEL MARIAN şi MIRCEA

BEDIVAN.

Antrenor: GHEORGHE ALEXANDRESCU.

2. DUBLA CU R.D.GERMANIA, 19 şi 21 noiembrie 1975 la SCHWEDT: 15-14 (7-6)

şi la FRANFURKT-ODER: 19-23 (9-13).

3. DUBLA CU CEHOSLOVACIA, 27 şi 29 noiembrie 1975 la Bucuresti: 22-17 (10-7)

şi la Ploiesti: 22-15 (12-4). *6 jocuri, 5 victorii, 1 pierdut.

Page 54: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

4. DUBLA CU BULGARIA, 18 şi 20 august 1976 la Ploiesti: 24-22 (15-11) şi 21-17

(13-11). *2 jocuri, 2 victorii.

5. TURNEUL PRIETENIA, 25 şi 27 august 1976, COTBUS RDG.

Clasament: 1. URSS 2. RD Germania 3. Polonia 4. ROMANIA 5. Ungaria 6. Bulgaria

7. Cehoslovacia 8. Cuba.

Rezultate: cu Ungaria: 25-18 (15-5), cu RDG: 14-14 (6-6), cu Cuba: 33-29 (18-15), cu

URSS: 16-25 (6-15), cu Polonia: 25-31 (9-14). *5 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 2 pierdute.

Formatia: LUCIAN POPA, MIHAI REDL-junior, FLORIN TATARU, MIHAI ZISGA,

VASILE OPREA, VIRGIL IONESCU, CORNEL DURĂU, ODIVIU FLANGEA, FLORIN

TATARU, VIOREL CROITORU.

Antrenori: GHEORGHE ALEXANDRESCU, VALERIU IONIŢĂ.

PALMARES JUNIORI 1975-1976 - 13 jocuri: 9 victorii, 1 egal, 3 pierdute.

Page 55: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CUPE EUROPENE

ECHIPELE DIN ROMANIA (feminin şi masculin) nu au fost inscrise in cupele

europene pentru a nu perturba programul de pregatire al echipelor nationale pentru J.O. de la

Montreal.

1976-1977 ACTIVITATEA COMPETITIONALA INTERNA – in Campionatul

Republican Categoria A (denumirea oficiala-desi in mod curent se vorbea in continuare de

divizia A şi B) se revine la sistemul cu trei tururi: TURUL I in aer liber, etape saptamanale

(septembrie-octombrie); TURUL II turnee de sala (ianuarie-februarie); TURUL III returul în aer

liber-etape saptamanale (aprilie-mai). Participa cate 12 echipe atat la feminin cat şi la masculin,

jucându-se deci in total 33 de etape.

C.N. Senioare, Editia 19-a 1976-1977, Categoria A-feminin

1. UNIVERSITATEA Timişoara- antrenor: CONSTANTIN LACHE

2. I.E.F.S. Bucuresti- antrenor: VALERIU GOGÂLTAN

3. UNIVERSITATEA Bucuresti- antrenor: MARCEL CRETU

4. Rapid Bucureşti; 5. Confecţia Bucureşti; 6. Progresul Bucureşti; 7. Universitatea

Cluj-Napoca; 8. Mureşul Tg- Mureş; 9- Constructorul Timişoara; 10. Universitatea Iaşi; 11.

Voinţa Odorhei; 12. Textila Buhuşi.

UNIVERSITATEA TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIOARE,

1977: STAN LIDIA, HRISTOV CORNELIA, CHIŞ FLORICA, COJOCARU DOINA,

STOICOVICI ELENA, PETROVICI CRISTINA, POP TEREZA, SASU IORDACHE

NICULINA, VEZELICI NATAŞA, LUTAŞ NADIRE, ŞTEFANOVIC ZORANCA,

CÎMPEANU IOLANDA.

Dupa trei sezoane din nou un podium numai cu echipe studentesti, la feminin. În

continuare a-9-a oara campioana U Timişoara cu COSTICA LACHE la carma in ultimii 6 ani.

Cele 9 titluri va constitui un record depasit doar peste aproape 20 de ani de Oltchim Rm.Valcea.

C.N. Seniori, Editia 19-a 1976-1977, Categoria A-masculin

1. STEAUA Bucuresti- antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN

2. DINAMO Bucuresti - antrenor: OPREA VLASE

3. DINAMO Brasov – antrenor: IOAN DONCA

4. Minaur Baia Mare; 5. Ştiinţa Bacău; 6. Politehnica Timişoara; 7. Gloria Arad; 8.

Page 56: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CSM Borzeşti; 9. Relonul Săvineşti; 10. Universitatea Cluj-Napoca; 11. Universitatea Bucureşti;

12. CSM Galaţi.

STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIORI, 1977: ORBAN

ŞTEFAN, MUNTEANU NICOLAE, MARCHIDAN VIRGIL, DRAGANIŢA CEZAR,

TUDOSIE CONSTANTIN, BIRTALAN ŞTEFAN, GAŢU CRISTIAN, KICSID GABRIEL,

STOCKL WERNER, ROŞU LAURENŢIU, NEAGU AUREL, VOINEA RADU, DAN PETRU,

CROITORU VIOREL. Pentru prima oara (si ultima), un podium numai cu echipe militare,

surpriza a fost DINAMO din Brasov, antrenor fostul mare jucator de handbal in 11 jucatori

IOAN DONCA.

CAMPIONATUL REPUBLICAN CATEGORIA B-TINERET- (in care nu puteau fi

folositi decat 5 jucatori(e) peste 24 de ani) a dat castigatori de serie pe: CONSTRUCTORUL

Baia Mare – antrenor: CONSTANTIN POPESCU-PILICĂ şi HIDROTEHNICA Constanta –

antrenor: NICOLAE DUMITRESCU la feminin şi UNIVERSITATEA Craiova – antrenor:

GEORGE BURCEA şi INDEPENDENTA Sibiu- antrenor: HELMUTH ZIKELI.

Avand in vedere insa faptul ca in sezonul viitor numarul echipelor din categoria A se va

reduce la 10, s-a disputat un baraj cu acesti capi de serie şi echipele clasate pe locurile 9 şi 10 din

categoria A.

Decizie contestata dar aplicata, invocandu-se interesul national: mai mult timp pentru

pregatirea echipelor nationale. La feminin locul I Hidrotehnica, locul II Constructorul Timişoara,

echipe care vor activa in A. La masculin 1 – Univ. Clun, 2 – Relonul Savinesti, raman in

continuare in A. Rezultate previzibile, echipele care au jucat cativa ani in Divizia A au de regula

sansa sa-si mentina locul.

CAMPIONATUL DE CALIFICARE PENTRU PROMOVARE ÎN CATEGORIA B – cu etape pe judet, interjudetene şi turneu final da castig de cauza echipelor: RELONUL

Savinesti - antrenor: DAN VALENTIN şi OLTUL Sf.Gheorghe - antrenor: VILMOS ROMAN

la feminin şi A.S.A. Ploiesti – antrenor: ION NICOLAE şi METALUL Hunedoara – antrenor:

CRISTACHE BOIAGIU la masculin.

CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR şi SCOLARILOR s-a

organizat pe 6 serii a 8 echipe, pe criterii geografice cu un turneu final de 6 echipe.

C.N. Junioare I, Editia 16-a 1976-1977, Turneul final la Vaslui.

1. Liceul 2 Brasov- antrenor: DAN HOTNOG

2. Liceul 2 Iasi- antrenor: ION HARAGA

3. ŞSE 2 Bucuresti- antrenor: DOROTHEA IONESCU

4. Lic. Bolyai Tg.Mures, 5. Lic. 4 Timişoara, 6. ŞSE Constanta

LICEUL NR. 2 BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE I, 1977:

PĂTRAŞCU MARIANA, POPOVICI CARMEN, JANESCH HAIDRUN, MACARIE MARIA,

Page 57: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CONSTANTIN TATIANA, REPCIUG DOINA, BULĂU DOINA, MARTIN RITA, JEKEL

HEIDE ROSE, PRODĂNESCU ELENA, ILIE LĂCRĂMIOARA, HABRIC LILIANA.

Sunt aproape 10 ani de zile de cand podiumul este disputat de aceleasi orase: Bucuresti,

Iasi, Brasov, Hunedoara, Cluj şi Constanta, cu profesorii: BUCOVALĂ, HOTNOG,

BALASESCU, HARAGA, POPESCU COLIBAS, DOROTHEA IONESCU, MATASARU,

ZAMFIR.

C.N. Juniori, Editia 16-a 1976-1977, Turneul final la Vaslui.

1. ŞSE VIITORUL Cluj-Napoca- antrenor: GHEORGHE ZAMFIR

2. STEAUA Bucuresti- antrenori: GH. GORAN, ION PARASCHIV

3. ŞSE Craiova- antrenor: NICOLAE DUMITRESCU

4. ŞSE Bacău, 5. ŞSE Ploiesti, 6. ŞSE Sibiu

ŞCOALA SPORTIVĂ VIITORUL CLUJ-NAPOCA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ

JUNIORI, 1977: GHEORGHE CHIRILĂ CONSTANTIN, ROSENFELD ZOLTAN, PUICA

ALEXANDRU, BUGNARU PAVEL, IRIMIEŞ RADU, FILIMON OVIDIU, BOGDAN

MIRCEA, COTIRLA LIVIU, COSMA NICOLAE, SUTEU GHEORGHE, POJARU HORIA,

TETCU IOAN, ONIŞOR NICOLAE, STEFF IOAN.

Dupa ce in 1974 şi 1976 juniorii I din Cluj s-au clasat pe locul III, acum in 1977 reusesc

sa cucereasca titlul, o frumoasa performanta a profesorului GHEORGHE ZAMFIR, care se

implineste cum vom vedea prin cucerirea şi a titlului de campioni nationali la juniori III. Doua

titluri in acelasi sezon competitional la doua categorii de juniori este demn de consemnat şi

spune foarte mult despre valoarea scolii de handbal din Cluj şi a profesorilor respectivi.

CONCURSUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR II (15-16 ani) s-a desfasurat in 8

serii a 6 sau 8 echipe pe zone geografice cu un turneu final al capilor de serie.

C.N. Junioare II, Editia 4-a 1976-1977, Turneul final la Timişoara.

1. ŞSE Hunedoara- antrenor: IOAN MATASARU

2. ŞSE 2 Bucuresti- antrenor: GRIGORE MITA

3. ŞSE Constanta- antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ

4. Lic. Bolyai Tg.Mures, 5. ŞSE Sibiu, 6. ŞSE Oradea, 7. ŞSE PiatraNeamt ; 8. ŞSE

Resita

ŞCOALA SPORTIVĂ HUNEDOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE

II, 1977: JALBA OLTEA, KNUFF HILDEGARD, ARDELEANU RODICA, STAICU

IULIANA, STÎNGĂ EUGENIA, SABOU RODICA, ARDELEANU ERICA, GUDEA

MARGARETA, GAE MARIANA, ROŞCA ELENA.

Page 58: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Un succes frumos pentru Hunedoara şi profesorul IOAN MATASARU care dupa ce

cucereste titlul la juniori I şi III in anul 1975, iata acum in 1977 este campioana şi la juniori II. În

trei ani trei titluri, cate unul la fiecare categorie de juniori este o performanta care merita

evidentiata.

C.N. Juniori II, Editia 4-a 1976-1977, Turneul final la Pitesti.

1. ŞSE Viitorul Cluj-Napoca - antrenor: GEORGE ZAMFIR

2. ŞSE Constanta- antrenor: CODRUT HANGANU

3. ŞSE Ploiesti- antrenor: VALERIU IONIŢĂ

4. ŞSE Sibiu, 5. ŞSE Tg.Mures, 6. ŞSE Iasi, 7. ŞSE Orsova, 8. ŞSE Dragasani

ŞCOALA SPORTIVĂ VIITORUL CLUJ-NAPOCA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ

JUNIORI I, 1977: CHIRILĂ CONSTANTIN, SĂLAJAN ALEXANDRU, DOCZI ROBERT,

CIUREA ADRIAN, CENAN NICOLAE, BOCHIŞ IOAN, SIMION AUREL, MOŞ VIOREL,

POP OVIIU, TIPLEA DORU, FODOR VIOREL, IRIMEŞ TEODOR.

Remarcam pe podium şi la Juniori I şi II, la fete ŞSE 2 Bucuresti, iar la baieti ŞSE Cluj,

doua catedre puternice cu profesori de valoare.

CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR III (13-14 ani) s-a desfasurat in

acelasi sistem ca juniori II, respectiv: 8 serii a 6-8 echipe şi un turneul final.

C.N. Junioare III, Editia 4-a 1976-1977, Turneul final la Iasi.

1. ŞSE Timişoara- antrenor: ANGELA WILEMS

2. ŞSE Craiova- antrenor: GHEORGHE ZBORA

3. ŞSE Fagaras- antrenor: NICOLAE MARIAN

4. ŞSE Oradea, 5.Lic. Vasile Alecsandri Saboan, 6.ŞSE Rm.Sarat, 7.ŞSE C-ta, 8.ŞSE

Tg.Secuiesc

ŞCOALA SPORTIVĂ TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIOARE III 1977: SZOKAI EDITH, BOLOŞ RODICA, MARINKOV DELIA, PAPĂILA

RITA, PÎRJOL MARILENA, STUHMULLER SIMONA, ŞERBAN MARIANA, JURESCU

RODICA, IONESCU DANIELA, DORKO AURORA, BĂDEANU DANIELA, KALADIŞ

NATCA.

C.N. Juniori III, Editia 4-a 1976-1977, Turneul final la Cluj Napoca.

1. Sc.Sp.Elevi Constanta- antrenor: LUCIAN RASNIŢĂ

2. ŞSE Turnu Severin- antrenor: AUREL LUPU

3. ŞSE Oradea- antrenor: FRANCISC BIRO

4. ŞSE Galati, 5. Sc.Gen 3 P. Neamt, 6. ŞSE Sibiu, 7. ŞSE Craiova, 8. ŞSE Tg.Mures

ŞCOALA SPORTIVĂ CONSTANŢA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI

III 1977: TIBRU DAN, BOITAN SORIN, GIURGIU MARIUS, ENIU COSTEL, GHIMEŞ

Page 59: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ADRIAN, COMAN CONSTANTIN, CUCU CONSTANTIN, TUDORAN DANIEL, COCOŞ

VIRGIL, PERCEC NARCIS, TURTOI SORIN.

La Juniori III centrelor amintite mai sus se alatura Fagaras, Craiova, Ploiesti, Oradea şi

Turnu Severin, orase in care activitatea la juniori era o activitate de prim plan.

DE CONSEMNAT UN RECORD ÎN SEZONUL 1976-1977 PESTE 30.000 DE

LEGITIMATII CU CARNETE FRH.

Au participat in Campionate şi Concursuri organizate direct de Federatia Romana de

Handbal, un numar de 428 echipe (masculin-feminin) cu 7200 legitimatii la F.R.H., la care

trebuie sa adaugam pe cei peste 24.000 legitimatii cu carnet de comisiile judetene care existau

absolut in toate judetele tarii şi activau la nivelul competitiilor locale, in comune, orase şi

municipii. Nu mai punem in calcul şi alte cateva zeci de mii de elevi care jucau in campionate

scolare organizate in fiecare oras sau judet fara legitimatii FRH, numai cu carnetul de elev.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ (1976-1977) – la echipa NAŢIONALĂ

feminina de senioare se petrec evenimente majore. Antrenorul CONSTANTIN POPESCU-

PILICĂ, dupa 16 ani (in doua perioade: 1953-1965 şi 1973-1976) de activitate ca antrenor

principal la senioare isi prezinta demisia asumandu-si neindeplinirea obiectivului: medalie la J.O.

– Montreal.

Secundul DAN BALASESCU ramasese in Canada „alegand lumea libera‖.

La propunerea Colegiului de antrenori sunt numiti la conducerea echipei de senioare

VALERIU GOGÂLTAN şi TRAIAN BUCOVALĂ, antrenori cunoscuti şi recunoscuti cu

rezultate bune, atat la junioare cat şi la senioare. Sezonul mai linistit fara C.M. sau competitii cu

obiectiv, favorizeaza atingerea obiectivului de a realiza „schimbul de generatii‖ printr-o

intinerire masiva.

1. Dubla cu R.F. a Germaniei in Romania la Bacău in 26 noiembrie 1976, scor: 15-9 (10-

6) şi la Iasi 28 noiembrie 1976, scor: 12-9 (8-4), aduce pe teren pe VIORICA IONICA şi LIDIA

STAN – portari, DOINA FURCOI SOLOMONOV, MARINA BOSI-IGOROV, SIMONA

ARGHIR SANDU şi IULIANA HOBINCU din vechea garda şi mai tinerele: MARIANA

IACOB, JAGARU SULTANA, LARISA CAZACU, RODICA GRIGORAS, VIORICA

COJOCARITA şi VICTORIA AVADANEI. * 2 jocuri, 2 victorii.

2.Cupa Sileziei-Katovice-Polonia, 12-15 decembrie 1976, este abordata cu aceeasi echipa

restructurata şi se obtine un rezultat incurajator, dar trebuie sa tinem seama ca toate echipele au

venit cu formatii mult intinerite sau chiar de tineret (URSS).

Clasament: 1. ROMANIA; 2. R.D.G.; 3. Bulgaria; 4. Suedia; 5. Polonia; 6. Polonia

juniori; 7. Danemarca; 8. U.R.S.S.

Page 60: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: cu U.R.S.S.: 16-13 (10-7), cu Polonia: 19-12 (8-5), cu Suedia: 18-11 (6-6), cu

R.D.G.: 15-8 (7-3). * 4 jocuri, 4 victorii.

3. Turneul de la CHEB- Cehoslovacia, 1-5 februarie 1977, a fost o proba adevarata

pentru noua NAŢIONALĂ.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. Cehoslovacia; 3. ROMANIA; 4. U.R.S.S.; 5. R.D.G.; 6.

Ungaria; 7. Polonia; 8. Cehoslovacia B.

Rezultate: cu Iugoslavia: 17-17, cu R.D.G.: 17-14, cu Cehoslovacia B: 22-17, cu

Cehoslovacia A: 13-24, cu U.R.S.S.: 23-22. * 5 jocuri: 3 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

Rezultate bune: 3 victorii, 1 egal şi o singura infrangere, din pacate la un scor sever 13-

24, care atrage din nou atentia asupra unui fenomen periculos cand suntem condusi la noi

renuntam la lupta deoarece „tot pierdem orice am face‖; din pacate ne vom mai intalnim cu astfel

de situatii.

4. Turneul de 3 jocuri in Franta, februarie 1977, s-a incheiat cu tot atatea victorii. În anii

1970 şi 1980 in intalnirile cu echipele franceze nu se punea decat problema diferentei cu care

vom castiga- situatie valabila şi pentru echipa masculina.

Rezultate: cu Franta la NANTES: 17-14 (9-7), la VALENCE: 15-8 (7-5) şi la

ECHIROLLES: 14-8 (9-6). * 3 jocuri, 3 victorii.

5. Turneul de la VARNA, 7-10 iulie 1977, final de sezon international cu un loc 3, dar

mai ales cu inca alte 6 jucatoare tinere supuse unei noi verificari: ANGELA CIUBOTA - portar,

MARIA PERES, VIORICA NEDELCU, MARIA CHARIUC, ANA HUMULESCU şi MARIA

TÖRÖK-DINU, dar vor fi şi doua reveniri: ROZALIA SOOS şi MAGDA MICLOS-ILIES.

Clasament: 1. Ungaria; 2. R.D.G.; 3. ROMANIA; 4. Bulgaria; 5. Franta; 6. Bulgaria-

junioare; 7. Cehoslovacia; 8. Bulgaria B.

Rezultate: cu Bulgaria: 15-11, cu Ungaria: 13-14, cu Bulgaria B: 22-12, cu Bulgaria-

junioare: 24-15. * 4 jocuri: 3 victorii, 4 pierdut.

Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, TRAIAN BUCOVALĂ.

PALMARES SENIOARE 1976-1977 - 18 jocuri: 15 victorii, 1 egal, 2 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ FEMININĂ DE TINERET a avut un program mai redus,

poate şi datorita promovarilor masive la senioare.

1. Turneu international la BREZOVO-Cehoslovacia, 19-26 noiembrie 1976.

Page 61: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament: 1. R.D.G.; 2. ROMANIA; 3. Cehoslovacia; 4. R.F.Germania.

Rezultate: cu Cehoslovacia: 19-12 (10-5), cu R.F.G.: 13-10 (7-6), cu R.D.G.: 11-18 (4-9).

* 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Au jucat: ANGELA CIOBOATA, FLORICA CHIS – portari, MARIA LACUSTA 1

(total goluri), MARIA CHARIUC 3, MAGDA PERES 2, JANA HERTA 2, EMILIA MEZEI,

DOINA PETA – SOTIRIU 4, LARISA CAZACU 16, MARIA DORGO 4, DARINCA

MARCOV 10, MARIANA IONESCU 2.

Antrenor: POMPILIU SIMION.

2. Joc de pregatire cu Polonia, 7 august 1977 la Timişoara: 12-13 (7-8). * 1 joc,1 pierdut.

3. Cupa Prieteniei – tineret Editia 12-a, 12-14 august 1977, la Timişoara, s-a desfasurat

atat pentru fete cat şi pentru baieti, iar clasamentele au fost identice: 1. Iugoslavia; 2.

ROMANIA; 3. Bulgaria; 4. Ungaria.

Rezultate: cu Bulgaria: 17-13 (10-8), cu Ungaria: 15-11 (7-7), cu Iugoslavia: 11-17 (6-8).

* 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Au jucat: ANGELA CIOBOTA, CRISTINA LADA- portari, LARISA CAZACU 1,

MARIA CHARIUC 5, CRISTINA WEBER, ANA RADUCU 10, HEDDA RHEIM 2, MARIA

DORGO 4, DOINA PETA-SOTIRIU 3, CONSTANTA COTARLA 5, MARIA CORBAN 21,

DOINA CALIN 6.

Antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ.

PALMARES TINERET 1976-1977 - 7 jocuri: 4 victorii, 3 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIOARE a avut un program deosebit de bogat in acest

sezon sustinand 20 meciuri in 9 actiuni.

1. Dubla cu Cehoslovacia, 13 şi 15 august 1976 la NOVA DUBNICA, scor 20-13 şi

17-8, care a avut loc in finalul sezonului anterior, cristalizeaza un lot pentru cel viitor. * 2 jocuri,

2 victorii.

Au jucat: CRISTINA LADA-ROUA, ANGELA CIUBOTA, ANA MARIA RADUCU,

CRISTINA WEBER, ELENA LAZA, MARIA TÖRÖK-DINU, HAIDRUM JANESCH,

CORNELIA BOGDAN, CONSTANTIN TATIANA, MARGARETA VASILACHE,

ANGELICA AVADANEI, ANA PRODANESCU, MARIA MACARIE.

Page 62: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Antrenor: CONSTANTIN COJOCARU.

2. Turneul Prietenia-junioare, Editia III, Baku – U.R.S.S. 22-27 octombrie 1976, a

reunit la start 8 echipe şi repetam, putem sa-l apreciem ca un Campionat European de junioare al

acelor ani desi veneau numai echipe din „Tarile Socialiste‖.

Rezultate: cu Bulgaria: 22-12, cu U.R.S.S. II: 21-20, cu Polonia: 16-14, cu U.R.S.S.: 15-

21.

* 4 jocuri: 3 victorii, 1 pierdut.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2 ROMANIA; 3. R.D.G.; 4. Polonia; 5. Cehoslovacia; 6.

Bulgaria; 7. Ungaria; 8. U.R.S.S. II.

Formatia: TATIANA GEORGESCU, FLORICA CHIS- portari, ANGELICA

AVADANEI, TATIANA CONSTANTIN, CORNELIA BOGDAN, ANESTINA

CEAVDARIDIS, HEDDA RHEIN, HAIDRUM JANESCH, GHIORGHIŢĂ MALAI-OPREA,

MARIA TÖRÖK-DINU, CRISTINA WEBER.

Antrenori: ARTUR HOFFMAN, CONSTANTIN COJOCARU.

3. Dubla cu Ungaria la PECS, 6 şi 8 noiembrie 1976, scor: 18-11 (7-2) şi 18-14 (9-7).

* 2 jocuri, 2 victorii.

4. Dubla cu Polonia la Bucuresti, 19 noiembrie, scor: 16-17 (9-7) şi la Ploiesti 21

noiembrie, scor: 17-16 (7-8). * 2 jocuri, 2 victorii.

5. Dubla cu Bulgaria, scor: 25-14 (11-8), la 3 decembrie 1976 şi 27-17 (15-9) la

Bucuresti.

* 2 jocuri, 2 victorii.

6. Dubla cu Cehoslovacia la Bucuresti, scor: 24-20 (11-9) in 4 februarie 1976 şi la

Ploiesti 16-12 (8-5) in 6 februarie 1976. * 2 jocuri, 2 victorii.

7. Turneul de la PULAWY-Polonia,in 14-16 februarie 1977.

Clasament: 1. Polonia; 2. Iugoslavia; 3. ROMANIA; 4. R.D.G. .

Rezultate: cu Iugoslavia: 16-15 (5-9), cu R.D.G.: 18-16 (11-11), cu Polonia: 14-16 (4-8).

* 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Page 63: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia folosita in tot acest sezon de iarna a fost cea de la Prietenia-Bacău, octombrie la

care spre final s-a mai adaugat in decembrie-februarie: LAURA LUPSOR, SOFIA

MICIOFSCHI, DOINA COPOTZ, ELENA LAZA, ANGELA CIOBOTA, ZITA FEHER.

Antrenori: ARTUR HOFFMAN, CONSTANTIN COJOCARU.

Pentru finalul sezonului, in august 1977, antrenorul TRAIAN BUCOVALĂ (secund la

senioare), preia lotul de tineret.

8. Joc de pregatire cu Polonia la Timişoara, scor: 12-13 (7-8). * 1 joc, 1 pierdut.

9. TURNEUL PRIETENIA- tineret feminin, Editia 12-a, 12-14 august, Timişoara. S-a

desfasurat in paralel cu cel masculin.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. ROMANIA; 3. Bulgaria; 4. Ungaria.

Rezultate: cu Bulgaria: 17-13 (10-8), cu Ungaria: 15-11 (7-7), cu Iugoslavia: 11-17 (6-8).

* 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Formatia: OLTEA JALBA, TATIANA GEORGESCU- portari, MARIA TÖRÖK-DUCA

total 11 goluri, EVA GALL 2, GHIORGHIŢĂ MALAI-OPREA 5, ZITA FEJER 1, AURELIA

IGNAT 1, DOINA PETA-SOTIRIU 3, MARIA DORGO 4, ANA MARIA-RADUCU 10, ANA

HUMELNICU, DOINA CALIN, MARIA CORBAN, LARISA CAZACU 10, MARIA

CHARIUC 5, CRISTINA WEBER 3, RODICA PERSA, HEDDA RHEIN.

Antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ.

PALMARES 1976-1977 JUNIOARE - 21 jocuri: 17 victorii, 4 pierdute.

PALMARES TOTAL 1976-1977 - 45 jocuri: 36 victorii, 1 egal, 8 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR a avut un calendar international şi de

pregatire mai redus determinat de un moment dificil din viata ei marcata de esecul din finala J.O.

1976 şi de momentul de cumpana al schimbului de generatii.

Paradoxal desi medalia de argint cucerita la MONTREAL, era cea mai pretioasa de pana

acum la J.O., exista o umbra de nemultumire şi insatisfactie pentru ratarea celei de aur, pe care

majoritatea erau de acord ca au pierdut-o din mana tocmai fiindca erau siguri de ea.

Suita de meciuri incepe totusi normal in noiembrie de aceasta data cantonamentele fiind

mult mai scurte, dar şi cu un program mai redus de jocuri internationale.

1. Dubla cu R.F.G. la Brasov, in 19 noiembrie 1976, scor: 19-11 (8-5) şi 20 noiembrie,

scor: 16-14 (8-3). * 2 jocuri, 2 victorii.

Page 64: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. Turneul de la TIBILISSI – URSS, in 24-29 noiembrie 1976.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. R.D.G.; 3. Polonia; 4. ROMANIA; 5. Spania; 6. Iugoslavia;

7. Gruzia; 8. U.R.S.S. II.

Rezultate: cu U.R.S.S. II: 22-22 (9-14), cu Gruzia: 23-15 (11-8), cu R.D.G.: 17-20 (9-9),

cu U.R.S.S.: 18-24 (4-14), cu Polonia: 18-28 (7-12). * 3 jocuri: 1 victorie, 1 egal, 1 pierdut.

Formatia: STEFAN ORBAN, VIRGIL MARGHIDAN- portari, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ,

RADU VOINA, WERNER STOCKL, ALEXANDRU FOLKER, STEFAN DEACU, IOSIF

BOROS, ION TASE, MIHAI MIRONIUC, STEFAN DEACU, LUCIAN VASILACHE, SORIN

BAICAN, CONSTANTIN HORNEA, CONSTANTIN ODAE, MIHAI GRABOVSCHI.

Se remarca imediat schimbari radicale in componenta lotului, respectiv o intinerire

masiva, lipsesc medaliatii cu argint de la J.O. 1976: PENU, GAŢU, LICU, KICSID, GUNESCH,

COSMA şi TUDOSIE, exact o echipa intreaga.

A fost o actiune curajoasa-poate prea categorica-cu gandul la J.O. 1980, cand toti cei de

mai sus ar fi depasit cu 3-5 ani varsta de 30 de ani. Trebuie spus insa ca multi tehnicieni au

sustinut ca este o greseala şi in special PENU portar şi GAŢU centru, jucatori de exceptionala

valoare cu o vasta experienta ar fi putut ramane pana la C.M. 1978, urmand sa predea din mers

stafeta unei noi generatii.

În continuare NAŢIONALĂ de seniori nu mai sustine nici un joc intre-tari pana in

septembrie 1977. O serie de jucatori din lotul intinerit vor juca insa la C.M. Universitar care

ramane pentru acest sezon principala competitie de obiectiv şi la turneul de la Berlin de anul nou

sub denumirea de selectionata orasului Bucuresti.

3. CAMPIONATUL MONDIAL UNIVERSITAR, Editia 7-a, Polonia TARMOYO

şi VARSOVIA, in 11-16 ianuarie 1977.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Iugoslavia; 3. Polonia; 4. U.R.S.S.; 5. Ungaria; 6. Tunisia;

7. Bulgaria; 8. Iugoslavia; 9-10. Belgia- Algeria.

ROMANIA PENTRU A TREIA OARA CONSECUTIV,

CAMPIOANĂ MONDIALĂ UNIVERSITARĂ.

Rezultate: cu Japonia: 24-19 (11-9), cu Tunisia: 29-11(15-3), cu Belgia: 44-14 (20-2), cu

Polonia: 25-22 (12-20) finala cu Iugoslavia: 28-25 (15-11). * 5 jocuri, 5 victorii.

Formatia: STEFAN ORBAN, MARIAN VASILACHE, VASILE MARGHIDAN-

portari, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ, WERNER STOCKL, MIHAI MIRONIUC, RADU VOINA,

MIRCEA STEF, GRISA CHELI, PAUL MATEI, ALEXANDRU FOLKER, MIHAI

GRABOVSCHI, STEFAN DEACU, ION TASE.

Page 65: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

PALMARES SENIORI 1976-1977 - 10 jocuri: 8 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

ECHIPA NAŢIONALA DE TINERET MASCULIN – a avut in acest sezon

international un program incarcat cu doua mari competitii de obiectiv C.M. tineret la prima lui

editie oficiala in Suedia şi Cupa Prieteniei- pe care nu vom inceta sa o comparam cu un

Campionat European pentru Tineret.

1. Turneul de la Trimec - Cehoslovacia, constituie debutul perioadei de pregatire şi

verificare din lunile noiembrie şi decembrie.

Clasament: 1. Polonia; 2. ROMANIA; 3. Cehoslovacia; 4. Danemarca.

Rezultate: cu Cehoslovacia: 21-17 (12-9), cu Danemarca: 21-18 (11-10), cu Polonia: 22-

28 (9-12). * 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Formatia: MICHAEL REDL junior, CEZAR OPREA- portari, MIRCEA BEDIVAN,

MARIAN CIOBANU, VICTOR CORNEA, VASILE OPREA, VIOREL CROITORU,

GHEORGHE COVACIU, PETRU DAN, CORNEL DAMIAN, LUDOVIC BAKO, VAL

MARINESCU, GHEORGHE DUMITRU, CORNEL MURESAN, VLAD IONESCU.

Antrenor: MIHAI PINTEA.

Urmeaza o serie de intalniri duble- devenite deja traditionale, atat la tineret cat şi la

juniori, se organizau tur-retur intr-un an acasa in urmatorul an in deplasare.

2. Dubla cu Polonia la Bucuresti, 24 noiembrie 1976, scor: 24-20 (12-10) şi la Bacău,

26 noiembrie, scor: 19-22 (8-11). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

3. Dubla cu Bulgaria la Poloiesti, scor: 25-22 (14-12) şi la Bucuresti, scor: 29-13 (17-5).

* 2 jocuri, 2 victorii.

4. Dubla cu Bielorusia la Ploiesti, 10 decembrie 1976, scor: 33-27 (15-13) şi la

Bucuresti, 12 decembrie, scor: 32-27 (15-17). * 2 jocuri, 2 victorii.

Sezonul de primavara- aprilie este deschis tot de o intalnire dubla, ca o ultima verificare

inainte de C.M. dupa o serie de jocuri cu echipe din Divizia A.

5. Dubla cu Franta la NANTES, 8 aprilie 1977, scor: 19-12 (12-5) şi 19-22 (14-16). * 2

jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

6. CAMPIONATUL MONDIAL DE TINERET – masculin, editia I Suedia, 12-19

aprilie 1977- GOTEBORG.

Page 66: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Surprinzator Congresul I.H.F. hotaraste ca editia din 1967, la care echipele noastre

(feminina şi masculina) au cucerit primul loc şi au primit medaliile de aur chiar din mana

presedintelui acestui for, sa fie socotita ca experimentata. Mai tarziu in presa a fost denumita şi

„EDITIA ZERO‖. Ca o recunoastere totusi a performantelor ni s-a acordat la feminin, dreptul de

a organiza prima editie (Bucuresti- octombrie 1977) dar la masculin gazda a fost Suedia.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. Ungaria; 3. Iugoslavia; 4. Spania; 5. R.F.G.; 6. Suedia; 7.

Polonia; 8. Danemarca; 9. R.D.G.; 10. Cehoslovacia; 11. ROMANIA; 12. Franta; 13. Elvetia; 14.

Austria; 15. Olanda; 16. KUWEIT; 17. Franta; 18. Norvegia; 19. Maroc; 20. Madagascar.

Locul 11 in clasamentul general este o aberatie a regulamentului competitiei şi nu

reprezinta in nici un caz valoarea echipei noastre. Cu 4 victorii, un egal şi o infrangere, ne clasam

dupa R.F.G., Suedia, Danemarca şi Spania, asupra carora aveam in palmares numai victorii la

scor.

Rezultate: cu Maroc: 29-6 (15-2), cu Elvetia: 25-16 (13-6), cu Kuweit: 38-16 (19-7), cu

Franta: 28-20 (13-10), cu R.D.G.: 21-21 (10-10), cu Danemarca: 15-16 (7-10), singura

infrangere care ne-a aruncat pe acel nemeritat loc 11.

Formatia: VIRGIL MARGHIDAN, MICHAEL REDL junior- portar, VASILE

STANGA, CORNEL DURĂU, OLIMPIU FLANGEA, GHEORGHE DUMITRU, VIOREL

CROITORU, PETRU DAN, VASILE OPREA, VICTOR CORNEA, MARICEL VIONEA,

ANTON IGNAT.

Antrenor: MIHAI PINTEA.

Sezonul de vara din august 1977 incepe cu :

7. Dubla cu Polonia la Timişoara la 5 şi 7 august, scor: 24-13 (13-7) şi 24-15 (12-9). *

2 jocuri, 2 victorii. Un bun prilej de verificare a echipei inainte de:

8. CUPA PRIETENIA – tineret, editia 12-a, 12-14 august 1977, la Timişoara (simultan masculin şi feminin).

Clasament masculin: 1. Iugoslavia; 2. ROMANIA; 3. Bulgaria; 4. Ungaria.

Rezultate: cu Bulgaria: 28-15 (13-7), cu Ungaria: 21-18 (10-11), cu Iugoslavia: 19-19

(10-12). 3 jocuri: 2 victorii, 1 egal.

Un loc II la golaveraj, zicem noi, din nou nemeritat. Este insa adevarat ca noua echipa de

tineret nu rezista, mai ales in atac şi in meciuri de mare tensiune se risipesc prea multe ocazii cu

pase defectuase şi ratari imposibile.

PALMARES TINERET 1976-1977 - 22 jocuri: 16 victorii, 2 egale, 4 pierdute.

Page 67: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIORI va avea ca jocuri de verificare şi pregatire

pentru obiectivul final TURNEUL PRIETENIA din august, nu mai putin de 5 intalniri duble (10

meciuri), 3 in luna noiembrie 1976 şi 2 in iulie 1977.

1. Dubla cu Ungaria la PECS, 6 şi 8 noiembrie 1976, scor: 11-16 (5-6) şi 11-13 (5-8).

* 2 jocuri, 2 victorii.

2. Dubla cu Polonia la Bucuresti şi Ploiesti, 19-21 noiembrie, scor: 19-16 (9-8) şi 22-21

(15-9). * 2 jocuri, 2 victorii.

3. Dubla cu Cehoslovacia la Kostce, 26-28 noiembrie, scor: 21-24 (10-14) şi 19-21 (8-

10).

* 2 jocuri, 2 pierdute

Au jucat: PETRU GHERVAN, DORIN PALEA, FLORIN TATARU, MARICEL

VOINEA, MARIAN MARICA, AUREL SAVU, OLIMPIU FLANGEA, MARIAN DUMITRU,

PETRE COSMA, CORNEL MICLE, PETRE VIOREANU, MIHAI DANIEL, MIHAI

DUMITRU, VASILE OPREA II, MIHAIL ZISGA, FLORIN BOCOS, EMIL PUCHIU.

În sezonul de vara iulie-august:

4. Dubla cu Polonia la Pulawy, 29 şi 31 iulie 1977, scor: 14-18 (7-11) şi 19-26 (8-12).

* 2 jocuri, 2 pierdute

5. Dubla cu Cehoslovacia la Bucuresti, 5 şi 7 august, scor: 16-17 (10-8) şi 20-15 (10-

4). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut

6. TURNEUL PRIETENIA – juniori, DEBRECEN-Ungaria, 11-18 august 1977, a

reprezentat obiectivul final al sezonului 1976-1977. Nu va fi insa un succes al acestei generatii,

din care de altfe, foarte putine exceptii vor razbate spre marea performanta.

Clasament: 1. Cehoslovacia; 2. R.D.G.; 3. U.R.S.S.; 4. Ungaria; 5. Polonia; 6. Bulgaria;

7. ROMANIA; 8. Cuba.

Rezultate: cu Cuba: 28-30 (17-14), cu R.D.G.: 20-30 (9-7), cu Ungaria: 21-23, cu

Polonia: 18-25 (9-10), cu Bulgaria: 27-21 (15-12). * 5 jocuri: 1 victorie, 4 pierdute.

Aceste rezultate şi locul in clasament al juniorilor nu prevesteau nimic bun pentru

performantele nationalei de seniori in viitorul ceva mai indepartat.

Formatia: ALEXANDRU BULIGAN, PETRU GHERVAN, MARIAN DUMITRU,

MIODRAG IANOVIC, VASILE OPREA II, KLAUS HABERPURSCH junior, DANIEL

MIHAI, CORNEL MICLE, PETRE COSMA, STEFAN KNUFF, PETRE VIOREANU,

GABRIEL PANTELIMON.

Page 68: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Antrenori: VALERIU IONIŢĂ, EMIL PUCHIU.

PALMARES INTERNAŢIONAL 1976-1977 - 15 jocuri: 4 victorii, 11 pierdute.

PALMARES MASCULIN 1976-1977 - 47 jocuri: 28 victorii, 3 nule, 16 pierdute.

În sezonul 1976-1977 toate echipele nationale ale Romaniei au sustinut 88 de meciuri

internationale.

La feminin senioare 18, tineret 6, junioare 17, total 41

La masculin seniori 10, tineret 22, juniori 15, total 47.

CUPE EUROPENE

1976-1977

La feminin in Cupa Campionilor, UNIVERSITATEA Timişoara- antrenor:

CONSTANTIN LACHE, este exceptata de turul I, iar in optimi de finala trece de PUK Paris -

Franta, la Timişoara: 20-9 şi la Paris: 13-11, scor general: 33-20, dar este eliminata in sferturi de

R.K. RADNICKI Belgrad - Iugoslavia, pierzand ambele meciuri: 11-18 şi 10-12.

La masculin in 1977 un rezultat de exceptie il obtine echipa STEAUA Bucuresti :

CUCERESTE CUPA CAMPIONILOR EUROPENI. Pentru a doua oara– primul trofeu in

1968.

Pentru Istorie, trebuie sa consemnam ca ESTE A 5-A CUPA A CAMPIONILOR

CUCERITA DE O ECHIPA DE CLUB DIN ROMANIA. Fiindca trebuie sa adaugam pe cea a

echipei DINAMO Bucuresti 1961 şi neaparat pe cele doua ale fetelor, obtinute de

UNIVERSITATEA Bucuresti 1961 şi RAPID Bucuresti 1964.

Pentru Steaua un succes deosebit 10 meciuri cu o singură înfrângere.

În preliminarii STEAUA trece relativ usor de echipa DUINA PALL Trieste – Italia, cu

scoruri edificatoare 38-21 şi 38-18.

În optimi îşi continua „încălzirea‖ 28-11 şi 32-17 cu HB DUDELINGEN din Luxemburg.

Page 69: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

În sferturi se da semnalul jocurilor de dificultate maxima 22-19 şi 18-20 cu

BALONMANO Alicante Spania, calificare dificila la numai un gol diferenta 40-39.

În semifinale cu FREDERICIA KFUM – Danemarca, 29-22 la Bucuresti şi 19-19 in

deplasare, calificare pentru finala cu un scor total de 48-41.

În finala cu TSKA Moscova, 21-20 (14-9) !!! victorie la limita, dar una exceptionala in

fata celei mai puternice echipe din „marele URSS‖, in care evoluau o buna parte din jucatorii

nationalei acestei tari – campioana olimpica in anul anterior (in finala olimpica URSS – Romania

19-15).

S-a desfasurat o singura partida pe teren neutru la SILDENFINGEN in RF Germania.

STEAUA BUCURESTI: NICOLAE MUNTEANU, VIRGIL MARGHIDAN – portari,

CRISTIAN GAŢU – capitan, RADU VOINA, STEFAN BIRTALAN, WERNER STOCKL,

GAVRIL KICSID, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ, LAURENTIU ROSU, VICTOR NEAGU, ION

VARGALUI, CONSTANTIN TUDOSIE, DAN PETRU.

Antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN.

În CUPA CUPELOR turul I DINAMO Bucuresti (antrenor - VLASE OPREA) este

eliminata de foarte puternica echipa MAI Moscova - U.R.S.S.: 25-20 şi 16-23, total: 41-43.

1977–1978 ACTIVITATEA INTERNA – Campionatele nationale ale seniorilor

feminin şi masculin, şi Cupa Romaniei (aflata la prima editie) – s-au amanat pentru anul 1978

dupa cele trei campionate mondiale: feminin-tineret, octombrie 1977, feminin senioare grupa B

decembrie 1977 şi masculin-seniori din februarie 1978.

Pregatirile centralizate ale echipelor nationale au avut prioritate absoluta, motiv pentru

care nici echipele de club indreptatite nu au fost inscrise in Cupele Europene, iar Cupa Romaniei

s-a desfasurat fara jucatorii din lotul olimpic.

La toate celelalte categorii, competitiile organizate de FRH s-au desfasurat exact ca in

anii anteriori.

C.N. Senioare, editia a XX-a, 1977 – 1978, Categoria A.

1. UNIVERSITATEA Timişoara, antrenor: CONSTANTIN LACHE;

2. HIDROTEHNICA Constanta, antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ;

3. CONFECTIA Bucuresti, antrenori: POMPILIU SIMION, C-TIN NENU;

4. RULMENTUL Braşov; 5. Universitatea Timişoara; 6. Confecţia Bucureşti; 7.

Page 70: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Progresul Bucureşti; 8. Mureşul Tg. Mureş; 9. Rapid Bucureşti; 10. Universitatea Bucureşti.

UNIVERSITATEA TIMIŞOARA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIOARE,

1978: STAN LIDIA, HRISTOV CORNELIA, POPĂILĂ RITA, MEZEI ELENA, GHEBAURA

ANA, ŞTEFANOVIC ZORANCA, ANDREI-MARCOS LUŢAŞ NADIRE, VIŞAN EUGENIA,

HULPEA VIORICA, COJOCARU DOINA.

Organizat pe o singura serie a 10 echipe, tur-retur, in etape saptamanale, s-au desfasurat

in sala primele 5 etape in luna ianuarie 1978 şi in aer liber toate celelalte etape in aprilie-iunie

1978.

Pentru a patra oara consecutiv Universitatea Timişoara cucereste titlul de campioana cu

antrenorul COSTICA LACHE, incheind un ciclu record de 10 titluri, la care au mai contribuit şi

antrenorul VICTOR CHITA la primele 2 victorii 1964 şi 1966. De remarcat ascensiunea

remarcabila a echipei HIDROTEHNICA Constanta, proaspata promovata in divizia A, care se

claseaza pe locul II, urmata de Confectia Bucuresti, a patra echipa a orasului Bucuresti, cu

POPILIU SIMION dupa un alt loc III in 1969, cu VALERIU GOGÂLTAN la carma.Şi o

surpriza negativa, echipele studentesti din Bucuresti I.C.E.F. şi UNIVERSITATEA foste

ocupante a locurilor II şi III, coboara pe locurile VII şi respectiv VIII.

C.N. Seniori, editia a-20-a, 1977-1978, Categoria A, masculin

1. DINAMO Bucuresti, antrenor: OPREA VLASE;

2. STEAUA Bucuresti, antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN;

3. MINAUR Baia Mare, antrenor: LASCĂR PANĂ.

4. POLITEHNICA Timişoara; 5. CSM Borzeşti; 6. Gloria Arad; 7. Universitatea Cluj-

Napoca; 8. Ştiinţa Bacău; 9. Dinamo Braşov; 10. Relonul Săvineşti.

DINAMO BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIORI (m)- 1978: PENU

CORNEL, NEŞOVICI NICOLAE, LICU GHIŢĂ, BEDIVAN MIRCEA, TASE ION,

GRABOVSCHI MIRCEA, COSMA ADRIAN, DURĂU CORNEL, ANDREESCU EUGEN,

PAIZAN DUMITRU, OPREA VASILE, STEF MIRCEA, FLANGEA OLIMPIU, MATEI

PAUL IONUŢ, COVACIU GHEORGHE.

O singura serie a 10 echipe, s-a jucat in aer liber etape saptamanale din aprilie pana in

ianuarie 1978. Revine pe primul loc DINAMO Bucuresti, dar numai pentru un an intrerupand

seria de 11 titluri ale STELEI, care la randul ei intrerupse-se seria lui DINAMO din primele 8

editii, tot cu OPREA VLASE ca antrenor.

CUPA ROMANIEI, editia I, s-a desfasurat cu toate echipele de divizia A şi B in sistem

turnee pe zone, cu cate 4 echipe in trei etape: preliminara, semifinale şi finale. În mod cu totul

original s-au jucat finale pana la locurile 15 şi 16.

La feminin, in finala mare, o prima şi foarte mare surpriza, calificarea unei echipe de

categorie B CONSTRUCTORUL Baia Mare (antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ),

care de altfel va şi promova in categoria A chiar in acelasi an. Echipa din Baia Mare, realizeaza

Page 71: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

cea mai buna performanta din istoria ei, invingand in serie chiar la Bucuresti pe Confectia şi

Universitatea, şi in semifinale pe Universitatea Iasi şi Rapid Bucuresti, toate echipe de categorie

A .

La Brasov, finala mare pentru locurile 1/2: UNIVERSITATEA Timişoara–

CONSTRUCTORUL Baia Mare (divizia B): 14-12 (9-6), pentru locurile 3/4: PROGRESUL

Bucuresti–RAPID Bucuresti: 14-13 (7-7).

CUPA ROMANIEI, editia I, 1977–1978, feminin.

1. UNIVERSITATEA Timişoara, antrenor: CONSTANTIN LACHE;

2. CONSTRUCTORUL Baia Mare, antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ;

3. PROGRESUL Bucuresti, antrenor: SILVIU BADAU;

4. RAPID Bucuresti, antrenor: FRANCISC SPIER.

5. ŞTIINŢA Bacău; 6. CONFECTIA Buc.; 7. UNIV. Cluj; 8. UNIV. Iasi.

La Ploiesti, loc 5-6 ŞTIINŢA Bacău (categoria B)–CONFECTIA Bucuresti: 20-14 şi loc

7/8 UNIVERSITATEA Cluj–UNIVERSITATEA Iasi: 18-16;

La Pitesti, loc 9-10 I.T.F.S. Bucuresti–UNIVERSITATEA Bucuresti: 20-14 şi loc 11-12

MURESUL Tg. Mures–CONSTRUCTORUL Timişoara: 18-11;

La Bacău pentru 13-14 HIDROTEHNICA Constanta–VOINTA Odorhei (categoria B):

22-9 şi loc 15-16 TEXTILA Buhusi (categoria B)-CONSTRUCTORUL Hunedoara (categoria

B): 15-13.

Avem in acest fel şi enumerarea celor mai bune 16 echipe ale timpului şi orasele sau

zonele in care handbalul feminin era de interes şi traditie. La masculin Cupa Romaniei s-a

desfasurat dupa acelasi sistem, dar FARA JUCATORII DIN LOTUL NAŢIONAL, care se

pregateau in sistem centralizat pentru C.M. din decembrie 1978.

CUPA ROMANIEI, editia I, 1977-1978, masculin.

1. MINAUR Baia Mare, antrenor: LASCĂR PANĂ;

2. STEAUA Bucuresti, antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN;

3. DINAMO Bucuresti, antrenor: OPREA VLASE;

4. UNIVERSITATEA Cluj, antrenor: ROMEO SOTIRIU.

5. ŞTIINŢA Bacău; 6. DINAMO Bucuresti; 7. GLORIA Arad; 8. POLI Timişoara.

Finala mare şi finala mica sau desfasurat la Bucuresti in sala Floreasca: pentru locurile 1-

2 MINAUR Baia Mare–STEAUA Bucuresti: 26-24 (12-8), 19-19 , 22-22, dupa doua prelungiri;

pentru loc 3-4 DINAMO Bucuresti–UNIVERSITATEA Cluj–Napoca: 22-21 (12-6), 18-18 dupa

prelungiri.

La Tg. Jiu: loc 5-6 ŞTIINŢA Bacău–DINAMO Brasov: 24-17; şi loc 7-8 GLORIA Arad-

POLITEHNICA Timişoara: 31-19 (17-10); la Deva: loc 9-10 PETROLUL Teleajen (categoria

Page 72: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

B)-RELONUL Savinesti: 26-22 (12-11); pentru loc 11-12 CSM Borzesti–UNIVERSITATEA

Bucuresti (categoria B): 25-20 (11-10); pentru loc 13-14 UNIVERSITATEA Craiova (categoria

B)–INDEPENDENTA Jiului (categoria B): 26-18 (12-8) şi loc 15-16 MITRAMONIA Fagaras

(categoria B)–OLTUL Sf. Gheorghe (categoria B): 16-15 (8-5).

CUPA DE TOAMNA F.R.H., pentru a se acoperi golul competitional din toamna anului

1977 (campionatul şi cupele se vor juca in 1978), in septembrie–octombrie s-a organizat aceasta

competitie fara jucatorii din loturile aflate in pregatire centralizata.

S-a jucat pe doua serii EST şi VEST iar copii de serie vor juca o finala la Tg. Jiu in ziua

de 6 noiembrie 1977. La feminin pentru loc 1/2 CONFECTIA Bucuresti, antrenor: POMPULIU

SIMION–PROGRESUL Bucuresti, antrenor: SILVIU BADAU: 16-14 (9-5), iar la masculin:

DINAMO Bucuresti, antrenor: OPREA VLASE–POLITEHNICA Timişoara, antrenor:

CONSTANTIN JUDE: 21-18 (9-7).

DACIADA DE PERFORMANTA, o alta competitie in premiera s-a organizat pe

selectionate de judete şi capitala in 5 serii cu cate 4 echipe şi un turneu final, doua serii a 4

echipe şi finale de clasament. La feminin- turneul final la Vaslui; loc 1/2 Constanta–Bucuresti:

18-15; loc 3/4 Brasov–Timişoara: 17-12; loc 5/6 Mures–Bacău: 21-14; loc 7/8 Iasi-Hunedoara.

La masculin- turneul final la Braila; loc1/2 Bucuresti–Timişoara; loc 3/4 Maramures–

Bacău: 22-21; loc 5/6 Cluj–Brasov: 18-16; loc 7/8 Iasi– Dolj: 19-18, avem astfel şi valoarea şi

raspandirea handbalului in judete in anul 1978.

CAMPIONATUL REPUBLICAN, categoria B seniori, s-a organizat pe doua serii a 8

echipe la masculin şi 6 echipe la feminin, tur–retur in etape saptamanale in aer liber.

Au promovat direct in categoria A capii de serie, la feminin: ŞTIINŢA Bacău, antrenor:

EUGEN BARTHA şi CONSTRUCTORUL Baia Mare, antrenor: CONSTANTIN POPESCU

PILICĂ; la masculin: UNIVERSITATEA Bucuresti, antrenor: EUGEN TROFIN şi

UNIVERSITATEA Craiova, antrenor: GEORGE BURCEA.

Prin fuzionarea echipelor IEFS şi UNIVERSITATEA Bucuresti, se organizeaza un

turneu de baraj pentru locul ramas liber intre echipele retrogradate şi cele de pe locul II in B.

Promoveaza in categoria A echipa de pe locul I RULMENTUL Brasov, antrenor: REMUS

DRĂGĂNESCU.

CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR şi SCOLARILOR, s-a

desfasurat pe etape in piramida: pe orase, judet, interjudeteana (in 8 turnee a 4 campioni de

judet), etapa finala sistem tur-retur 4 grupe a 4 echipe şi un turneu final de 4 echipe.

C.N. junioare I, editia a 17-a 1977-1978. Turneu final la Suceava

1. Jiul 2 Iasi, antrenor: IOAN HARAGA;

2. ŞSE2 Bucuresti, antrenor: GRIGORE NIŢĂ;

3. Jiul 4 Timişoara, antrenor: TIBERIU SFERCOCI;

Page 73: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

4. CSŞ Sibiu, antrenor: LUCRETIA OCNEANU.

LICEUL 2 IAŞI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ JUNIOARE I 1978: VLAGEA

ELENA, ZAHARIUC MARIANA, AVADANEI ANGELICA, IONAŞCU RODICA,

SPIRIDON MARIA, DOMNESCU ADRIANA, SAVIN MARIA, IONIŢĂ ADRIANA,

JUMANARU LENUŢA, GAIŢĂ MARILENA, ASTĂNCOAIEI ELENA, SCHOLONSCHI

VIORICA, STRAMBECA MARIANA.

C.N. juniori I, editia a 17-a 1977-1978. Turneu final la Tulcea

1. Clubul Sibiu, antrenor: WILHELM KLEIN;

2. CSŞ Galati, antrenor: VICTOR POPESCU;

3. CSŞ Viitorul Cluj, antrenor: GHEORGHE ZAMFIR;

4. CSŞ Ploiesti, antrenor: MIRCEA ANTON.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR SIBIU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIORI I

1978: CRING SORIN, TOMA EUGEN, BUDA NICOLAE, NANIU DĂNUŢ, RĂU ION

MIRCEA, HELDAUER KONTRAD, ORISAN EMANUEL, ERSEK CSABA,

HEBERDURSCH KLAUS, SCHUSTER PAUL, ROGER ŞTEFAN, BEJENARU

CONSTANTIN, BARABAS TIBERIU, RASPOP IACOB, KLOOS WALTER.

CONCURSUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR II (15-16 ani), s-a desfasurat in sistem

turneu pe 8 serii a cate 6 echipe şi un turneu final de 8 echipe.

C.N. juniori II, editia a 5-a, 1977-1978, feminin. Turneu final la Tg. Mures.

1. ŞSE2 Bucuresti, antrenor: GRIGORE NIŢĂ;

2. ŞSE Timişoara, antrenor: TIBERIU SFERCOCI;

3. Liceul Bolyai Tg. Mures, antrenor: LADISLAU KULCSAR.

4. CSŞ Vaslui; 5. CSŞ Fagaras; 6. CSŞ Sibiu; 7. CSŞ Craiova; 8. CSŞ Constanta.

ŞCOALA SPORTIVĂ NR. 2 BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIOARE II 1978: BULIBAŞA MARINELA, ZAHA NADIA, DOBRE VASILICA,

ANDREI AURELIA, STANCIU ADRIANA, OPRESCU MIHAELA, IORDACHE MARIANA,

VLAD ROXANA, DASCĂLU ROZICA, CĂLIN LUCIA, CRISTESCU MARIA, FEHER

EUGENIA, PIŢIGOI TANŢA.

C.N. junioare II, editia a-5-a, 1977-1978, masculin. Turneu final la Arad.

1. ŞSE 1 Bucuresti, antrenor: TUDOR MANOLACHE;

2. ŞSE Piatra Neamt, antrenor: OTTO HELL;

3. ŞSE Galati, antrenor: VICTOR POPESCU.

Page 74: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

4. CSŞ Sibiu; 5. ŞSE Univ. Timişoara; 6. CSŞ Fagaras; 7. CSŞ Craiova; 8. CSŞ VIITORUL

Cluj.

CLUBUL SPORTIV NR. 1 BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIORI II 1978: ALIONTE MARIAN, NENCIU GABRIEL, AMARANDEI VASILE,

GUIDEA VICTOR, TARNA ADRIAN, ROMAN IONIŢĂ ADRIAN, VIZITIU DAN,

PRIPOAIE ADRIAN, NICOLAE VIRGIL, VINCZE MARIAN, ISTRATE DAN, TONE

CONSTANTIN, ADAM COSTICĂ, TIMUS ADRIAN, IACOBET ILIE, NEDELESCU

FLORIN, POPA IULIAN, CIUCĂ DANIEL.

CONCURSUL REPUBLICAN al juniorilor III (13-14 ani), s-a organizat tot pe 8 serii,

dar numarul echipelor este mai redus: 4-6 intr-o grupa, turneu final de 8 echipe.

C.N. junioare III, editia a-5-a, 1977-1978, feminin. Turneu final la Tg. Jiu.

1. CSŞ Sibiu, antrenor: GHEORGHE BADIANU;

2. Lic Vasile Alexandrii-Simboani/Roman, antrenor: IOAN UNGUREANU;

3. CSŞ Sf. Gheorghe, antrenor: WILHELM ROMAN.

4. CSŞ Constanta; 5. CSŞ 2 Bucuresti; 6. CSŞ Craiova; 7. Lic. Bolyai Tg.Mures; 8. CSŞ

UNIVERSITATEA Timişoara.

ŞCOALA SPORTIVĂ SIBIU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE III

1978: PALFI HAINAL, FLOREA SIMONA, MUNTEANU NICOLETA, KLEIN RENATE,

ONCU GEORGETA, MUNTEANU RAFILIA, DRAGOMIR MANUELA, MELINTE MARIA,

LUTSCH RENATE, BURLĂ CORINA, MOHAN ANA, REHNER MARIA, SCHUSTER

SIEGRID.

C.N. juniori III, editia a-5-a, 1977-1978, masculin. Turneu final la Deva.

1. CSŞ Constanta, antrenor: LUCIAN RÎSNIŢĂ;

2. CSŞ Bacău, antrenori: IOAN GHEORGHE, SERGIU POPOVICI;

3. CSŞ Petrosani, antrenor: IOAN POLIFRONIE.

4. SS STEAUA Buc; 5. CSŞ Brasov; 6. SS VIITORUL Cluj; 7. CSŞ Oradea; 8. CSŞ

Fagaras.

ŞCOALA SPORTIVĂ CONSTANŢA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI

III 1978: MANOLE VASILE, BOITAN SORIN, GHIMEŞ ADRIAN, TURDOI SORIN,

COCOŞ VIRGIL, ŞERBAN MARIAN, ALPIDA NICOLAE, FLORESCU GHEORGHE,

COJOCARU VIOREL, RADU DANIEL, GANAIANU DAN, OANCEA OCTAVIAN,

STRATIENCO ASCOLD.

Un sezon foarte bun pentru Cluburile Sportive Scolare 1 şi 2 din Bucuresti. La ŞSE2

profesorul GRIGORE NIŢĂ, reuseste un valoros loc II la junioare I, foarte aproape de titlu (un

golaveraj mai slab) şi cucereste titlul la junioare II. Rezultate frumoase care implinesc munca

perseverenta de ani şi ani a lui GOGU NIŢĂ, care a fost el insusi elev-junior la CSŞ2, in grupa

Page 75: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

profesorului FRANCISC SPIER coleg cu CRISTIAN GAŢU, MARCEL DUMITRESCU,

EMILIAN NIŢĂ.

La SEE1 profesorul TUDOR MANOLACHE cu o generatie de exceptie, cucereste titlul

la juniori II, continuand traditii performantelor bune obtinute in anii anteriori, ca antrenor de fosti

mari jucatorii – IRINA KLIMOVSCHI şi IULIAN CALIMAN.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ in sezonul 1977-1978 a avut trei obiective

majore carora li s-a subordonat toate celelalte, la feminin Campionatul Mondial de senioare,

grupa B, in R.F. Germania şi Campionatul Mondial de tineret la prima lui editie oficiala,

organizat chiar in ROMANIA, iar la masculin Campionatul Mondial al seniorilor, grupa A in

Danemarca.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE SENIOARE a avut ca obiectiv principal calificarea la

Campionatul Mondial din 1978, care se obtinea prin clasarea pe primele 5 locuri la Campionatul

Mondial, grupa B din decembrie 1977 in R.F.G. Biroul federal fixeaza insa ca „tinta‖ locul I,

care urma sa fie cap de serie in grupele preliminare in 1978 şi deci „scapam„ de U.R.S.S.,

R.D.G. şi Ungaria, calificate direct dupa Jocurile Olimpice. Sub conducerea antrenorilor

VALERIU GOGÂLTAN şi TRAIAN BUCOVALĂ, incep pregatirile cu suita de antrenamente

de pregatire fizica la munte şi speciale de sala la Brasov. Jocurile internationale de verificare vor

incepe in luna octombrie dupa Campionatul Mondial- tineret de la Bucuresti.

1. DUBLA cu BULGARIA, la Sofia in 16-17 octombrie 1977; scor: 11-13 (6-9), şi 12-

13 (7-7). * 2 jocuri, 2 pierdute.

O surpriza total neplacuta, era pentru prima oara cand pierdem in Bulgaria, desigur

„patriotismul‖ arbitrilor, care erau chiar din Sofia, a contat mult dar nu a fost numai aceasta, inca

echipa „nu se lega‖.

2. DUBLA cu FRANŢA, la Ploiesti in 20 şi 24 octombrie 1977; scor: 21-15 (9-8), şi

15-6 (9-2). * 2 jocuri, 2 victorii.

Am avut o victorie relativ usoara fiindca aceasta era pe atunci diferenta intre handbalul

romanesc şi cel din Franta.

3. TROFEUL CARPAŢI, editia a-17-a, Bacău 1-7 mai 1977.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. ROMANIA; 3. Romania tineret; 4. U.R.S.S.; 5. Bulgaria.

Rezultate: cu Norvegia: 11-9 (5-6), cu Bulgaria: 19-12 (7-4), cu Iugoslavia: 13-19 (6-8),

cu U.R.S.S.: 14-11 (5-7). * 4 jocuri: 3 victorii, 1 perdut. Rezultate bune şi foarte bune chiar daca

echipa U.R.S.S. nu a fost completa.

Page 76: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: VIORICA IONICA, LIDIA STAN – portari; ROZALIA SOS, MARIANA

IACOB, MARIA MICLOS-ILIES, MARIA PERES, VICTORIA COJOCARITA, IULIANA

HOBINCU, GEORGETA LACUSTA-MANOLESCU, MARIANA BOSI-IGOROV,

NICULINA IORDACHE, RODICA GRIGORAS-EREMIA.

În meciurile de pregatire cu Franta şi Bulgaria, au mai jucat: ANGELA CIOBOTA,

RODICA GRIGORAS, SULTANA JAGARU-AIACOBOIEI, ANA HUMECNICU, MARIA

TÖRÖK-DINU, VIORICA NEDELCU, MARIA CHARIUC, LARISA CAZACU.

Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, TRAIAN BUCOVALĂ.

4. DUBLA cu R.F. Germania, la Brasov: 16-11 (9-4) in 11 noiembrie, şi la Ploiesti: 19-

14 (9-6) in 13 noiembrie 1977; 2 jocuri, 2 victorii. Întalnim extrem de disputate echipa R.F.G.-

ului juca din ce in ce mai bine, depasind stadiul de amatorism de pana acum. Din nou arbitrii

neutri celebrii: SVENSSON şi CHRISTEMSEN- Danemarca.

5. TURNEUL DE LA POSTDAM, 24-26 noiembrie 1977, a fost ultima verificare

inainte de Campionatul Mondial grupa B, din R.F. Germania, care se desfasura peste numai 7

zile.

Clasament: 1. R.D.Germania; 2. Norvegia; 3. ROMANIA; 4. R.D.G. echipa B.

Rezultate: cu Norvegia: 10-11(7-6), cu R.D.G. B: 17-15 (8-8), cu R.D.G. A: 11-12 (6-7).

* 3 jocuri: 1 victorie, 2 pierdute.

De subliniat jocul foarte bun cu prima echipa a R.D.G.-ului pierdut la un gol.

6. CAMPIONATUL MONDIAL grupa B, in R.F. Germania, 3-10 decembrie 1977,

s-a desfasurat la prima editie ca un criteriu de calificare pentru turneul final al Campionatului

Mondial grupa A din anul urmator.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. Polonia; 3. ROMANIA; 4. R.F.Germania; 5. Olanda; 6.

Danemarca; 7. Suedia; 8. Franta; 9-12. Norvegia, Bulgaria, Israel; 13-14. Spania, Anglia.

S-au calificat pentru C.M. grupa B din 1978, primele 5 echipe, inclusiv ROMANIA,

alaturandu-se locurilor I-III din C.M. grupa A anterior, 3 echipe reprezentand continente şi tara

organizatoare (Cehoslovacia).

Rezultate: cu Elvetia: 26-7 (13-3), cu Suedia: 7-7 cu Polonia: 15-15 (7-5), cu Danemarca:

11-9 (5-5), cu R.F.Germania: 14-13 (5-6). * 5 jocuri: 3 victorii, 2 egaluri.

Locul 3 fara infrangere a fost apreciat ca o speranta pentru viitor. Egalul cu Suedia

absolut neprevazut (echipa cotata mai slaba ca Danemarca), ne-a privat de locul I, care nu aduce

nici un titlu sau medalii, dar ne clasa cap de serie la viitoarele C.M. grupa A din 1978, usurandu-

ne drumul spre medalii.

Page 77: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: VIORICA IONICA, LIDIA STAN – portari; ROZALIA SOS 17 (total goluri);

IULIANA HOBINCU 3; MARIANA IACOB 2; MARIA TÖRÖK-DINU 10; GEORGETA

LACUSTA MANOLESCU 2; MARIANA BOSI-IGOROV 5; RODICA GRIGORAS EREMIA

8; MAGDA MICLOS-ILIES 2; NICULINA IORDACHE-SASU 10; HAIDRUM JANESCH 2;

VIORICA COJOCARITA 4.

Antrenori: VALERIU GOGÂLTAN, TRAIAN BUCOVALĂ.

Dupa C.M. grupa B, perioada a-II-a de pregatire februarie – martie 1978, senioarele au

doua actiuni.

7. TURNEUL DE LA CHEB, editia a-5-a, 2-7 februarie 1978, in Cehoslovacia.

Clasament: 1. R.D.Germania; 2. Cehoslovacia; 3. U.R.S.S.; 4. Romania; 5. Ungaria; 6.

Polonia.

Rezultate: cu Ungaria: 14-13 (10-5), cu R.D. Germania: 12-19 (4-9), cu Cehoslovacia:

10-11 (5-9), cu Polonia: 19-20 (11-9), cu U.R.S.S.: 16-17 (10-8). * 5 jocuri: 2 victorii, 3

pierdute.

Fata de formatia de la C.M. grupa B, au mai jucat: ANA MARIA RADUCU şi DELIA

MARCOV.

Antrenor: VALERIU GOGÂLTAN.

8. MARELE TURNEU DE LA NEUEBRANDEMBURG - R.D. Germania, 8-12

martie 1978, editia a-9-a.

Clasament: 1. Ungaria; 2. R.D.G.; 3. U.R.S.S.; 4. R.D.G. B; 5. Iugoalavia; 6. ROMANIA.

Rezultate: cu R.D.G. : 17-24 (9-15), cu U.R.S.S. : 10-22 (5-11), cu Ungaria: 11-18 (10-

8), cu R.D.G. B. : 11-17 (3-8), cu Iugoslavia: 18-17 (12-10). * 5 jocuri: 1 victorie, 4 pierdute.

Fata de formatia de la C.M. grupa B, au mai jucat: ANGELA CIUBOTA, MARIA

PERES, ANA MARIA RADUCU şi DELIA MARCOV.

Antrenor: VALERIU GOGÂLTAN.

Rezultatele de la ultimele doua turnee, cu doar 3 victorii şi 7 infrangeri, din care unele la

diferenta ne mai intalNIŢĂ in istoria echipei, au constituit o reala ingrijorare. Era evident ca

dupa J.O. 1976 (loc IV), schimbul de generatie a provocat o scadere a performantelor

senioarelor, care din pacate se prelungea şi ne indeparta de podiumul marilor competitii.

Se apeleaza la un nou cuplu de antrenori: FRANCISC SPIER şi IOAN BOTA, care vor

prezenta colegiului de antrenori un plan de pregatire ce viza C.M. 1978 cu obiectiv calificarea

pentru J.O. 1980 la Moscova (loc 1-5).

Page 78: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Dupa terminarea campionatului national categoria A (11 iunie), nu se acorda nici o

pauza, urmand o serie de 3 turnee importante fixate deja in calendar.

9. TROFEUL IUGOSLAVIA, 13-18 iunie 1978, in orasul POLA.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. R.D.G.; 3. Ungaria; 4. Iugoslavia; 5. ROMANIA; 6.

Iugoslavia B .

Rezultate: cu Iugoslavia: 13-18 (5-8), cu Ungaria: 11-19 (6-7), cu U.R.S.S. : 8-15 (4-7),

cu Iugoslavia B: 17-17 (8-14), cu R.D.G. : 16-21 (6-9). * 5 jocuri: 1 egal, 4 pierdute.

Schimbarea antrenorilor şi completarea lotului cu: CONSTANTA COTARLA,

ANESTINA CEAVDARIDIS, MARIA DORGO, nu aduce inca progresul sperat, dar mai

ramane insa perspectiva celor 6 luni de munca pana la C.M. din 1978.

10. TURNEUL DE LA VARNA, 3-6 iulie 1978.

Clasament: 1. R.D.Germania; 2. Iugoslavia; 3. Ungaria; 4. ROMANIA; 5. Bulgaria; 6.

Polonia; 7. U.R.S.S.; 8. Franta.

Rezultate: cu Franta: 21-10 (7-5), cu R.D.G. : 6-11 (4-4), cu Bulgaria: 12-12, cu Ungaria:

11-14 (5-9). * 4 jocuri: 1 victorie, 1 egal, 2 pierdute.

În echipa se produce schimbari importante fata de C.M. 1977, raman doar 6 jucatoare:

MARIANA IACOB, GEORGETA LACUSTA, MARIANA BOSI-IGOROV, NICULINA

SASU, ELENA CIOBOTARU şi VIORICA IONICA.

Revine ELENA FRANCU, vicecampioana mondiala in 1973 şi ANGELA CIOBOTA;

mai sunt cooptate alte 5 jucatoare: GHEORGHIŢĂ MALAI-OPREA, DARINCA ANDREI,

MARIA DORGO, ECATERINA MARIAN, CONSTANTA COTARLA, renuntandu-se la:

MARIA TÖRÖK, IULIANA HOBINCU, RODICA EREMIA, LIDIA STAN şi VIORICA

COJOCARITA.

Antrenori: SPIER FRANCISC, IOAN BOTA

11. TURNEUL de la SZEGHED, Ungaria, 19-23 iulie 1978 amana şi el performantele

asteptate şi pune sub semnul intrebarii posibilitatea nationalei feminine de a reveni pe podium

sau cel putin in apropierea lui.

Clasament: 1. Ungaria; 2. Iugoslavia; 3. Polonia; 4. Olanda; 5. ROMANIA; 6. Norvegia.

Rezultate: cu Ungaria: 13-14 (5-6), cu Bulgaria: 18-18 (9-10), cu Olanda: 14-14 (8-6), cu

Iugoslavia: 12-19 (5-11), cu Norvegia: 13-17 (6-8). * 5 jocuri: 2 egaluri, 3 pierdute.

Formatia: VIORICA IONICA, LIDIA STAN, ANGELA CIOBOATA- portari;

NICULINA SASU, MARIA PERES, MAGDA MICLOS-ILIES, ELENA FRANCU,

Page 79: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CONSTANTA COTARLA, GEORGETA MANOLESCU, DARINCA ANDREI, ECATERINA

MARIAN, SULTANA IAGARU.

Antrenori: FRANCISC SPIER, IOAN BOTA.

PALMARES SENIOARE 1977-1978 42 jocuri: 15 victorii, 6 egal, 21 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET (junioare in versiunea I.H.F.), a avut ca

obiectiv principal prima editie oficiala a Campionatului Mondial de tineret. A trebuit sa treaca

exact 10 ani de la prima incercare de a se organiza un C.M. de tineret (Olanda 1967), pana cand

I.H.F. sa hotarasca absolut nejustificat, spunem noi- ca atunci in 1967 a fost un experiment.

Aceasta dupa ce insusi presedintele I.H.F. HANS BAUMANN, inmanase celor doi

capitani de echipa: MIOARA NICOLAIE VOICU şi CRISTIAN GAŢU medaliile de aur pentru

locul I cucerit şi de fete şi de baieti, dupa cate 5 victorii de necontestat. Ca o consolare sau un fel

de recunoastere tacita, ni se va acorda organizarea acestei prime editii oficiale, dupa ce Romania

mai organizase in 1962 C.M. senioare (loc I) şi in 1975 C.M. universitar (loc I).

Formarea şi pregatirea echipei nationale de tineret, pentru aceasta importanta competitie a

inceput inca din anii anteriori. Echipa de junioare, generatia nascuta in 1958-1959 a avut asigurat

un program foarte bun de intalniri internationale şi conditii deosebite de pregatire.

Din iulie 1977 se numeste un nou cuplu de antrenori: FRANCISC SPIER şi GRIGORE

NIŢĂ, colegi şi la catedra de handbal a Scolii Sportive Nr. 2 din Bucuresti, in deceniul 70, cea

mai numeroasa (14 cadre şi aproape 500 elevi) şi cea mai productiva (zeci de juniori promovati

in loturile nationale şi in echipe divizionare) uNIŢĂte profilata pe activitatea cu copii şi juniorii.

Antrenorii FERI SPIER şi GOGU NIŢĂ, preiau echipa şi calendarul atat de la tineret cat

şi de la junioare.

Generatiilor 1958-1959 se alatura şi varfurile celor şi mai tinere nascute in 1960

(ARDELEANU şi JALBA) şi chiar 1961 (EVA GAAL).

Perioada pregatirilor finale incepe in iulie 1977 cu o etapa consacrata pregatirii fizice

generale şi speciale la NAVODARI şi o alta cu continut tehnico-tactic la Piatra Neamt,

totalizand 26 de zile.

În august şi septembrie pana in preajma pregatirilor la C.M. a urmat o suita de jocuri

internationale de pregatire, verificare şi omogenizare, dublate de alte 10 jocuri scoala cu echipe

de senioare din campionatul intern.

1. UN JOC DE PREGATIRE cu POLONIA tineret la Timişoara in 5 august 1977,

scor: 12-14 (6-5) * 1 joc 1 pierdut.

Page 80: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Am intalnit o formatie cu 1-3 ani mai in varsta exact echipa lor de tineret, care urma sa

participe la Cupa Prieteniei la Timişoara, in timp ce jucatoarele noastre erau inca junioare.

A fost insa un joc deosebit de folositor şi clarificator la momentul startului perioadei de

verificari.

Formatia: OLTEA JALBA, CRISTINA LADA- portari, MARIA TOROC 4 goluri,

MARIA SPIRIDON 2, ANGELA AVADANEI 2, AURELIA IGNAT, HAIDRUM JANESCH 1,

ZITA FEHER 1, ZORANCA STEFANOVICI, EVA GAAL 1, GHIORGHIŢĂ MALAI 1.

Antrenori: FRANCISC SPIER, GRIGORE NIŢĂ.

2. DUBLA in POLONIA la PULAWY, in 12 şi 14 august 1977, scor: 14-14 (8-10) şi

16-23 (9-9). * 2 jocuri: 1 egal, 1 pierdut.

Jocuri bune mai ales pentru informatii – cu Polonia vom juca in ziua a doua a C.M. de la

Bucuresti. Totusi antrenorii si-au facut probleme mari pentru fluctuatiile din aparare şi felul in

care am pierdut prima repriza la jocul I şi mai ales repriza a II-a a jocului 2 (7-14).

În afara celor din primul joc au mai evoluat: TATIANA GEORGESCU şi RODICA

ARDELEAN.

3. TURNEUL PRIETENIA junioare, Editia a-4-a, 22-28 august 1977, OSTRAVA -

CEHOSLOVACIA.

S-a participat corect la acest turneu, fetele noastre fiind inca junioare in marea lor

majoritate.

Rezultate: cu Ungaria: 16-12 (7-9), cu Cehoslovacia B: 18-2 (6-1), cu R.D. Germania:

17-14 (7-8), cu U.R.S.S.: 14-22 (6-11), cu Polonia: 19-17 (9-7). * 5 jocuri: 4 victorii, 1 pierdut.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. Polonia; 3. ROMANIA; 4. Ungaria; 5. Cehoalavacia; 6.

R.D.G.; 7. Bulgaria; 8. Cehoslovacia B .

Se intrevedea un favorit principal la locul I (U.R.S.S.), la viitorul C.M. tineret, dar noi

speram sa ajungem cu ei in finala şi acasa cu suporterii nostrii in sala, sa-i invingem.

Formatia: JALBA, CIUBOTA, JANESCH, RHEIN, TÖRÖK, AVADANEI, RADUCU,

WEBER, FEJER, MALAI, IONASCU, SPIRIDON, STEFANOVICI.

4. Dubla cu R.D.G., la Bucuresti, in 13 şi 14 septembrie 1977, scor: 18-13 (11-5) şi 17-

14 (8-7). * 2 jocuri, 2 victorii.

Principalele marcatoare: RADUCU 11 (7x4), TOROC 10 (6+4), MALAI 6 (3+3),

JANESCH 6 (4+2).

Page 81: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

5. UN JOC PREGATIRE cu CHINA (echipa de senioare) a Republicii Populare

Chineze aflata in turneu in Europa, scor: 26-19 (12-10). S-a jucat sub denumirea „Selectionata

divizionara de junioare‖, deci nu a fost meci de palmares, dar foarte util pentru ultimele retusari.

6. DUBLA cu BULGARIA (selectionatele divizionare), la 17 şi 18 septembrie, scor: 20-

18 (9-7) şi 23-10 (11-5). * 2 jocuri, 2 victorii.

A fost rulat intregul lot de 16 jucatoare.

7. UN JOC cu CONGO – echipa lor de tineret care venise mai devreme la C.M. şi s-a

pregatit la Bucuresti, jucand cu echipe de club, dar şi un joc de antrenat (neoficial) cu echipa

noastra; 18 septembrie, scor: 24-12.

8. JOC DE VERIFICARE cu ROMANIA senioare in 24 septembrie la Pitesti unde

aceasta se afla in cantonament. Surpriza mare!! victorie pentru tineret: 19-15 (7-9). Este drept

senioarele erau la inceputul pregatirilor in timp cu tineretul la 6 zile de debutul la C.M. desigur

puternic motivate şi in varf de forma sportiva.

PALMARES ÎN PREGATIRE: 15 jocuri: 12 victorii, 1 egal, 2 pierdute.

9. CAMPIONATUL MONDIAL PENTRU TINERET (juniori in versiunea I.H.F.).

Editia I-a, 30 septembrie-7 octombrie 1977, ROMANIA la Bucuresti, Ploiesti şi Brasov.

Pentru F.R.H. organizarea in cat mai bune conditii al celui de-al treilea campionat

mondial ce ne revenea (CM senioare in 1962 şi CM universitar in 1975), a fost o prioritate

absoluta. Sustinerea şi controlul tuturor „organelor de partid şi de stat‖, a fost o prezenta

permanenta şi la fel ca şi cea a Consiliul National pentru Educatie Fizica şi Sport, care conducea

miscarea sportiva.

La Ploiesti şi Brasov putem spune ca intregul oras a participat la organizarea şi

desfasurarea jocurilor. Salile au fost peste tot arhipline. În mod direct au fost implicati marea

majoritate a membrilor COMITETULUI FEDERAL (57 membrii din intreaga tara) şi toti cei din

BIROUL FEDERAL (13 membrii din Bucuresti), presedinte IOAN KUNST GHERMANESCU,

doi vice presedintii generali de armata FLOAREA şi DUMITRASCU (interne).

Nu mai vorbim de cei doar 3 (trei) salariatii ai Federaţiei: LUCIAN GRIGORESCU

secretar general intruchiparea functionarului perfect şi cei doi antrenori federali NICULAE

NEDEFF şi GABRIEL ZUGRAVESCU. Da! Federatia nu avea decat 3 salariatii, dar un activ

voluntar numeros dirijat „nemteste‖; disciplinat şi precis organizat de LUCICA GRIGORESCU-

oltean din Valcea.

Cele 14 echipe au fost repartizate in 4 serii: grupa A la Ploiesti cu Olanda, U.R.S.S.,

Cehoslovacia, Congo; grupa B la Bucuresti cu Polonia, Franta, R.F.G., Komania; grupa C la

Bucuresti cu Austria, Norvegia, Ungaria şi grupa D la Brasov cu R.D.G., Danemarca.

Page 82: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

EVOLUŢIA ECHIPEI NOASTRE LA C.M. TINERET, MEDALII DE BRONZ

1. ROMANIA-Franta: 21-6 (12-2) Grupa B preliminara

2. ROMANIA-Polonia: 20-18 (10-9) Grupa B preliminara

3. ROMANIA-R.F.G.: 15-12 (7-5) Grupa B preliminara

4. ROMANIA-Cehoslovacia: 10-9 (5-4) Grupa I semifinala

5. ROMANIA-U.R.S.S.: 11-14 (6-7) Grupa I semifinala

6. ROMANIA-R.D.G.: 17-15 (7-9) Finala mica loc 3/4

*6 jocuri: 5 victorii, 1 pierdut, golaveraj: 94-77 (+17) 10 puncte. Locul III.

1. PRIMUL JOC: ROMANIA-FRANTA: 21-6 (12-2), R II: 9-4, a avut loc in ziua de

30 septembrie 1977, ora 18 in Palatul Sportului din Bucuresti (ulterior, sala IOAN KUNST

GHERMANESCU in 1977 presedintele F.R.H.), in prezenta a circa 3000 de spectatori – ceva

peste capacitatea salii. Asa cum va fi de altfel in toate cele 6 zile de competitie.

Scorul spune totul despre diferenta de valoare intre cele doua echipe, lucru valabil şi la

baieti. În anii 1970 echipele nationale ale Frantei faceau primi pasi spre performanta in timp ce

ROMANIA domina categoric handbalul mondial, la inceput la feminin apoi şi mai categoric la

masculin.

Abia dupa peste douazeci de ani francezii se vor apropia de podium, baietii cucerind titlul

in 1995 şi 2001 iar fetele in 2003, in timp ce noi ne-am indepartat de el.

2. AL DOILEA JOC: ROMANIA-POLONIA: 20-18 (10-9), R II: 10-9, la Bucuresti in

Polivalenta, 1 octombrie 1977, ora 18; arbitrii: VALCIC şi STANOEVICI- Iugoslavia. În prima

repriza, la inceput, jocul este echilibrat in minutul 6 surprinzator eram condusi 3-2, dar egalam

imediat şi trecem la conducere 5-3 (minutul 8) şi 9-5 (minutul 20).

Ne linistim prea devreme şi vom avea emotii in ultimele 5 minute (fetele jucau 2 reprize a

25 de minute), primim 3 goluri consecutiv şi in ultimele minute avem un avans de un singur gol,

pe care il conservam (10-9). În partea a doua a jocului dupa un inceput echilibrat, ne distantam la

4 şi chiar la 5 goluri. În minutul 42 conducem cu 5 goluri şi iarasi „ne linistim‖. Polonezele vor

veni in ultimele 5 minute la 2 goluri, dar ramanem pana in final la aceasta diferenta (20-18), care

putea fi ceva mai mare.

3. AL TREILEA JOC: ROMANIA-R.F.G.: 15-12 (7-5), R II: 8-7, la 1 octombrie 1977

ora 18, la centru din nou arbitrii VALCIC MILAN şi STANOEVICI MIODRAG, poate cel mai

bun cuplu din lume la ora respectiva. De la inceput a fost un meci strans cu goluri putine datorita

Page 83: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

in principal unor aparari „severe şi foarte exacte‖ de ambele parti. Dupa doua zile de jocuri

fiecare isi cunostea adversarii in amanunt.

Se joaca exagerat de prudent in atacari lungi şi elaborate dar se şi rateaza mult. Primul

gol se inscrie abia in minutul 7, o situatie foarte rar intalNIŢĂ, mai ales la un campionat

mondial. Dupa 0-1 din 7m., AVADANEI inscrie abia in minutul 9 un gol din actiune 1-1,

conducem cu 3-1 dar suntem egalati la 3 şi la 5 in minutul 22 (5-5) in ultimele 3 minute ne

distantam la 2 goluri.

În repriza a doua dupa un 8-8 (minutul 29) vom conduce jocul şi scorul ne va fi pana in

final favorabil cu 3 goluri.

Ne calificam impreuna cu Polonia in grupa semifinala I şi vom juca in Cehoslovacia şi

U.R.S.S. .

4. AL PATRULEA JOC: ROMANIA-CEHOSLOVACIA: 10-9 (5-4), R II: 5-5,

primul joc din semifinale la 4 octombrie 1977 la ora 18, in Bucuresti la Polivalenta (denumirea

oficiala Palatul Sporturilor). Jocurile sunt tot mai incrancenate, in cele 2x25 minute ale jocurilor

s-au concis 74 de faulturi- 36 noi şi 38 adversarii.

Începem in forta 4-0 in minutul 16, in continuare nu vom mai inscrie nici un gol iar

cehoaicele 4 şi terminam repriza la limita 5-4. Repriza a II-a o incep ele tare şi conduc cu 7-5

(minutul 35), revenim şi mai puternic cu 5 goluri consecutive 10-7 (minutul 46). Mai sunt 3

minute, jocul este castigat chiar daca mai primim doua goluri (10-9). Toate aceste rasturnari de

situatii provoaca emotii foarte mari tuturor. Dar „galeria‖ (intreaga sala) remonteaza de fiecare

data moralul jucatoarelor.

5. AL CINCILEA JOC: ROMANIA-U.R.S.S.: 11-14 (6-7), R II: 5-7, la 5 octombrie

1977 tot in Polivalenta şi tot la ora 18. Cu mult inainte de a incepe acest C.M., se prevedea o

finala ROMANIA-U.R.S.S., dar jocul rezultatelor a facut ca aceasta partida sa se desfasoare mai

devreme, dar pentru toti ea a fost adevarata finala.

În prima repriza jocul a fost tot timpul pe muchie de cutit, conducem cu un gol dar

suntem egalati de fiecare data la 1, 2, 3, 4, 5, şi la 6 dar KARLOVA inscrie in finalul primei

reprize şi va fi 6-7. În repriza a II-a, U.R.S.S. preia conducerea la un gol, apoi la doua, urmeaza o

perioada de joc egal dar ratam mult şi din ocazii 1-1 cu portarul, in final de joc aceeasi

KARLOVA inscrie pentru 11-14.

Diferenta a facut-o in mod cert numarul foarte mare de ratari, mai ales din partea interilor

nostri: AVĂDANEI arunca de 7 ori fara gol, iar RADUCU la 12 aruncari, 32 goluri adica 25 %.

Cu aceste procentaje nu se poate castiga nici o tara din lumea a III-a, doar cu U.R.S.S.-ul.

Pacat de realizarile lui MARIA TOROC cu 100% atat la aruncari din actiune cat şi la 7m.

Pacat şi de cei aproape 3000 de suporteri minunati, care au incurajat echipa in fiecare moment. A

fost un infern, un joc cu U.R.S.S. era ceva deosebit şi victoria era patimas dorita de toti.

Page 84: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Este probabil ca tocmai aceasta dorinta de a castiga pentru publicul acest cald şi pentru

tara intreaga, a inhibat pe tinerele noastre jucatoare care au dorit enorm de mult, dar emotiile le-

au sufocat.

6. AL SASELEA JOC: ROMANIA-R.D.G.: 17-15 (7-9), R II: 10-6, finala mica pentru

locurile 3/4, la Bucuresti in Polivalenta ora 18.15, vineri 7 octombrie 1977, la centru pentru a

treia oara celebrii VALCIC şi STANOEVICI- Iugoslavia.

Socul infrangerii din jocul cu U.R.S.S. a fost puternic, jucatoarele, antrenorii şi toti cei

din jurul echipei, sutele de mii de suporteri nu au visat decat locul I (sau cel putin o finala 1-2).

Deziluzia a fost mare şi toate eforturile de a repune echipa in stare optima de start erau zadarnice.

Finala mica- pentru loc 3/4- a Campionatului Mondial de tineret a inceput cu o prima

repriza dezastruoasa pentru noi, fetele jucau fara vlaga, fara determinare nici la 50% din valoarea

lor. Suntem condusi la 2, 3 şi chiar la 5 goluri, 9-4 (minutul 18), aici insa fetele isi revin cate

putin din „letargie‖ şi impinse parca de la spate de miile de spectatori (oficial 3000) recupereaza

3 din cele 5 goluri (7-9).

Repriza a doua a fost alt meci dupa primele 8 minute mai echilibrate (9-12), urmeaza 10

minute „de gratie‖ in care inscriem 5 goluri consecutive 14-12 (minutul 19) şi se hotaraste soarta

jocului.

Trebuie sa repetam şi sa spunem ca un merit esential l-au avut cei 3000 de spectatori care

nu au incetat nici o secunda sa sustina echipa ROMANIEI.Î

Ultimele 5 minute s-a jucat deschis, (scor 3-3), mentinem diferenta şi obtinem o mare

victorie. Publicul entuziasmat canta şi aplauda „CEA MAI BUNA E ROMANIA‖, nu conta

pentru ce loc se juca echipa noastra castigase finala (mica).

VICTORIE! ROMANIA SE CLASEAZA PE LOCUL III

SI CUCERESTE MEDALII DE BRONZ

LA PRIMA EDITIE A CAMPIONATELOR MONDIALE DE TINERET- feminin

1977.

Daca locul in clasament nu a fost cel dorit de toti (loc I) trebuie sa evidentiem ca un loc

pe podium cu o singura infrangere (la U.R.S.S.) şi 5 victorii unele la cele mai puternice scoli de

handbal din lume: R.D.G., Cehoslovacia, Polonia, reprezinta o performanta deoarece:

- am eliminat o echipa „tanara‖ cu numai 4 jocuri la varsta maxima (19 ani) şi 4 inca

junioare (16-17 ani), cu 5 jucatori de talie deosebita: 1.76-1.84m. .

- am practicat un joc modern cu o aparare avansata (4-2) cu iesire la interii adversi,

alternand cu 3-2-1 şi 5+1 combinat (cu om la om) iar in atac am mizat pe contraatac şi atacul

rapid in faza a 2-a care ne-a adus 28% din goluri. Adevarata performanta a fost insa plusul de

Page 85: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

experienta şi valoare in crestere pentru aceasta generatie cu bune perspective de performanta in

viitor. De altfel din cele 16 care au fost in lot, 12 au promovat şi jucat efectiv la senioare in

urmatorii ani unele chiar titulare: GHIORGHIŢĂ MALAI-OPREA, MARIA TOROC-DUCA,

ANA MARIA RADUCU, CRISTINA LADA-ROUA, ANGELA CIOBOTA-BLOJ,

ANGELICA AVADANEI.

Rezultatele jocurilor finale: pentru loc 1/2 Iugoslavia-U.R.S.S., 3/4 ROMANIA-R.D.G.:

17-15, 5/6 Polonia-Ungaria, 7/8 Norvegia-Cehoslovacia. Pentru locurile 9/14 au avut loc, in

paralel cu semifinala jocuri de clasament la Ploiesti, apoi finale; pentru 9/10 Olanda-Danemarca,

11/12 Danemarca-R.F.G., 13/14 Franta-Austria.

Clasament general: 1. Iugoslavia; 2. U.R.S.S.; 3. ROMANIA; 4. R.D.G.; 5. Polonia;

6. Ungaria; 7. Norvegia; 8. Cehoslovacia; 9. Olanda; 10. Danemarca; 11. R.F.G; 12

Congo;

13. Franta; 14. Austria.

ROMANIA –TINERET, lotul echipei: OLTEA JALBA- portar, 17 ani, inaltime

1.72m./ greutate 61 kg., selectionari 6, activeaza la Sc. Sp. Hunedoara, antrenor: IOAN

MATASARU, 5 jocuri la C.M.; ANGELA CIUBOTA-BLOJ- 19 ani, portar, 1.77m/ 72 kg.,

selectii 16, MURESUL Tg. Mures, antrenor: WILHELM HELVIC, 6 jocuri la C.M.;

CRISTINA LADA-ROUA – portar, 19 ani, 1.74m/66 kg., selectii 11, Sc.Sp. Hunedoara,

antrenor: IOAN MATASARU, transfer Universitatea Cluj, 3 jocuri la C.M.; GHIORGHIŢĂ MALAI-OPREA centru, 18 ani, 1.73m/66 kg., selectii 38 / 8 goluri, Sc. Sp. Nr. 2 Bucuresti,

antrenori: DOROTEA IONESCU, GRIGORE NIŢĂ, transfer Rapid Bucuresti, 6 meciuri/14

goluri la C.M.; MARIA TOROC DUCA externa-pivot (specialista 7m.), 18 ani, 1.69m/66 kg,

selectii 43/138 goluri, Sc. Sp. Sf. Gheorghe, antrenor: WILHELM ROMAN, transfer Oltul Sf.

Georghe, 6 jocuri/33 goluri la C.M; ANA MARIA RADUCU inter dreapta, 19 ani, 1.79m/73

kg., selectii 36/60 goluri, Cl. Sp. Scolar Bucuresti, antrenor: GHEORGHE PREDESCU-DODO,

transfer Rapid Bucuresti, 6 meciuri/17 goluri la C.M.; ANGELICA AVADANEI inter stanga,

18 ani, 1.78m/73 kg., selectii 36/60 goluri, Lic.2 Iasi, antrenor: ION HARAGA, transfer

Universitatea Iasi, 6 jocuri/12 goluri la C.M.; HEIDRUN JANESCH extrema stanga, 18 ani,

1.68m/61 kg., selectii 36/61 goluri, Lic. 1 Brasov, antrenor: DAN HOTNOG, transfer Rulmentul

Brasov, 6 jocuri/14 goluri la C.M.; HEDDA RHEIN, extrema, 19 ani, 1.70m/62 kg., selectii 21/

11 goluri, Rulmentul Brasov, antrenor: GHEORGHE BUIUC, 6 jocuri/1 gol la C.M.;

AURELIA IGNAT pivot, 16 ani, 1.66m/61 kg., selectii 3, Sc. Sportiva 2 Bucuresti, antrenori:

DOROTEA IONESCU, GRIGORE NIŢĂ, 3 jocuri la C.M.; EVA GALL MOSZI inter, 16 ani,

1.70m/65 kg., selectii 4, Lic. Bolyai Tg. Mures, antrenor: LADISLAU CULCSAR, 3 jocuri/1 gol

la C.M.; ZORANCA STEFANOVICI extrema stanga, 18 ani, 1.65m/60 kg., selectii 3, Lic. 4

Timişoara, antrenor: GEORGETA DELCOV, 3 jocuri/4 goluri la C.M.; MARIA SPIRIDON

inter-dreapta, 18 ani, 1.76m/65 kg., selectii 10/8 goluri, Lic. 2 Iasi, antrenor: ION HARAGA, 3

jocuri la C.M.; RODICA IONASCU COVALIUC centru, 18 ani, 1.76m/61 kg., selectii 4,

Lic. 2 Iasi, antrenor: ION HARAGA, 3 jocuri la C.M.; RODICA ARDELEANU inter-dreapta,

17 ani, 1.75m68 kg., selectii 3, Sc. Sp. Hunedoara, antrenor: ION MATASARU, 1 joc la C.M.;

Page 86: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CRISTINA WEBER inter-stanga, 18 ani, 1.84m/80 kg., selectii 40/117 goluri, CSŞ Bucuresti,

antrenor: GHEORGHE PREDESCU-DODO, transfer Rapid Bucuresti.

Antrenori: FRANCISC SPIER principal, GRIGORE NIŢĂ secund.

Medic: REHNEE ATANASIU.

La acest C.M. au oficiat ca arbitrii şi 10 cupluri din care 4 din ROMANIA desigur, cei

mai buni la timpul respectiv: VLADIMIR COJOCARU cu DORIN PURICA; CONSTANTIN

CAPATANA cu ROMEO IAMANDI; MARIN MARIN cu STEFAN SERBAN; PAUL

RADVANI cu MIHAI GREBENISAN.

Ar mai trebui sa notam şi faptul ca programul redactat de HORIA ALEXANDRESCU in

colaborare cu HRISTACHE NAUM a fost foarte apreciat pentru calitatea informatiilor şi caldura

textelor scrise, desi executia grafica nu excela la noi in acele timpuri.

Dupa CM tineret, echipa isi continua pregatirile şi programul competitional participand la

alte 3 turnee importante tot sub conducerea antrenorilor FRANCISC SPIER şi GRIGORE NIŢĂ.

1. Trofeul CARPAŢI, Editia 17-a,2-6 noiembrie 1977, Bacău.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. ROMANIA; 3. ROMANIA tineret; 4. U.R.S.S.; 5. Bulgaria;

6. Norvegia.

Rezultate: cu Iugoslavia A senioare: 15-15 (5-8), cu Norvegia A senioare: 15-12 (5-7), cu

U.R.S.S. A senioare: 13-24 (5-10), cu Bulgaria A senioare: 17-15 (9-10). * 4 jocuri: 2 victorii, 1

egal, 1 pierdut.

Clasarea pe locul III, dupa primele echipe de senioare ale Iugoslaviei (la care am realizat

un egal) şi a Romaniei, dar inaintea U.R.S.S.-ului, Bulgariei şi Norvegiei, a constituit pentru

echipa noastra de tineret un mare succes. Se confirma valoarea tinerei noastre generatii dar poate

şi un varf de faima intarziat, cert este ca toata echipa a jucat dezinvolt, fara presiunea de obiectiv

şi a jucat foarte bine. Au jucat cele de la C.M., in plus: ZITA FEHER şi RODICA

ARDELEANU.

Antrenori: FRANCISC SPIER, GRIGORE NIŢĂ.

2. Turneul de la ROZNOV tineret, 15-17 decembrie 1977, Cehoslovacia.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. R.F.Germania; 3. Cehoslovacia.

Rezultate: cu Cehoslovacia A: 26-18 (12-11) şi 26-12 (14-6), cu R.F.Germania: 19-16

(9-7) şi 25-12 (13-9). * 4 jocuri, 4 victorii.

S-a jucat fiecare cu fiecare de doua ori datorita absentei de ultim moment a Ungariei.

Echipa noastra confirma valoarea şi ascensiunea de forma.

Page 87: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: ANGELA CIOBOTA, CRISTINA LADA-ROUA- portari, ANA MARIA

RADUCU 20, MARIA TORKO-DUCA 21, GHEORGHIŢĂ MALAI-OPREA 21, HEDDA

RHEIN 3, CRISTINA WEBER 4, ZORANCA STEFANOVICI 2, ZITA FEJER 4, EVA GALL

1, AURELIA IGNAT, ANGELA AVADANEI 5, HAIDRUN IAMESCH 6.

Antrenori: FRANCISC SPIER, GRIGORE NIŢĂ.

3. TURNEUL PRIETENIA- tineret, ed 13-a, 11-13 sugust 1978, TITOGRAD

Iugoslavia.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Iugoslavia; 3. Bulgaria; 4. Ungaria.

Rezultate: cu Ungaria: 17-11 (7-6), cu Bulgaria: 14-12 (8-6), cu Iugoslavia: 12-13 (7-11).

* 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Au jucat cele de la turneul de la ROZNOV plus: DOINA COPOTZ - portari, şi

ANESTINA CEAVDARIDIS.

Antrenori: FRANCISC SPIER, IOAN BOTA.

PALMARES TINERET 1977-1978: 31 jocuri: 23 victorii, 2 egaluri, 6 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIOARE desi la inceputul sezonului s-a pregatit in

comun cu lotul de tineret pentru selectie in vederea C.M. (tineret), obiectiv prioritar a avut totusi

şi un calendar separat, cu un obiectiv final – Turneul Prietenia (junioare).

1. DUBLA CU UNGARIA, la Bucuresti: 14-16 (7-9), in 28 octombrie 1977 şi la

Ploiesti: 12-13 (8-7), in 30 octombrie 1977. * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

2. DUBLA CU R.D.GERMANIA, la STADTLIM: 15-12 (7-7), in 4 noiembrie 1977 şi

la Halle: 14-15 (6-5), in 6 noiembrie 1977. * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

Lotul folosit in cele 4 jocuri: OLTEA JALBA, LENUTA MOROSAN- portari,

VASILICA DOBRE 2 goluri, SEVASTITA GRIGORE 4, EVA GALL 22, ELENA MURARIU

6, RODICA ARDELEANU 7, RODICA PALICI, MARIA HOFNER 3, GABRIELA

LACEANU, IULIANA STATCU, MARIA SAVIN, CODRUTA CRACIUN 1, FLOAREA

PARCIOAGA.

Antrenor: DAN HOTNOG.

3. TURNEU INTERNAŢIONAL ÎN POLONIA, 5-7 iulie 1978 la PULAWY.

Clasament: 1. Polonia; 2. ROMANIA; 3. Polonia II; 4. Olanda.

Rezultate: cu Polonia: 16-14 (9-8), cu Olanda: 10-11 (6-6), cu Polonia II: 12-12 (5-6). *

3 jocuri: 1 victorie, 1 egal, 1 pierdut.

Page 88: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Desi castigam cu Polonia, acasa la ele, pierdem primul loc aproape inexplicabil, cu un

egal la Polonia II şi o infrangere la ultima clasata, Olanda.

Formatia: OLTEA JALBA, CARMEN BOGDAN – portari, FELICIA OANEA,

VASILICA DOBRE, AURELIA ANDREI, EVA GALL, RODICA ARDELEANU, MARIA

OLTEANU, MARIA HOFNER, ELENA MURARIU, MARIA PETRE, MARIA SAVIN,

CODRUTA CRACIUN, GABRIELA LACEANU.

Antrenori: DAN HOTNOG, CODRUT HANGANU.

4. DUBLA CU UCRAINA, la Bucuresti: 35-17 (17-8), in 11 iulie 1978 şi la Ploiesti:

17-16 (8-8), in 13 iulie 1978, au fost ultimele meciuri de verificare inainte de competitia

Prietenia, obiectivul major al intregului sezon. * 2 jocuri, 2 victorii.

5. TURNEUL PRIETENIA, 18-23 iulie 1978, editia a-5-a, la Wismar in R.D.G.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. ROMANIA; 3. Polonia; 4. R.D.Germania; 5. Ungaria; 6.

R.D.G. II; 7. Cehoslovacia; 8. Bulgaria.

Rezultate: cu U.R.S.S.: 7-7 (4-3), cu Ungaria: 16-12 (7-6), cu R.D.G. II: 12-9 (7-6), cu

R.D.Germania: 15-15 (7-8), cu Polonia: 10-10 (6-3). * 5 jocuri: 2 victorii, 3 egaluri.

Formatia: OLTEA JALBA, CARMEN BOGDAN, RODICA ARDELEANU, EVA

GALL, ELENA MURARIU, MARIA HOFNER, SEVASTITA GRIGORE, RODICA PALICI,

VASILICA DOBRE, AURELIA ANDREI, FELICIA OANEA, STELA OLTEANU, MARIA

SAVIN.

Antrenori: DAN HOTNOG, CODRUT HANGANU.

PALMARES JUNIOARE 1977-1978- 14 jocuri: 6 victorii, 4 egal, 4 pierdute

PALMARES TOTAL Feminin- 87 jocuri: 44 victorii, 12 egal, 31 pierdute.

În CUPELE EUROPENE echipele noastre nu au fost inscrise din motive economice

(criza de valuta) şi politice. Ar fi avut dreptul in CUPA CAMPIONILOR, echipa campioana

NAŢIONALĂ: UNIVERSITATEA şi in CUPA CUPELOR I.E.F.S.: Bucuresti loc II in

campionat.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR a avut in sezonul international 1977-1978 un

obiectiv major: Campionatul Mondial din Danemarca- februarie 1978, cand trebuia sa-si apere şi

sa-si confirme palmaresul de exceptie de pana acum: 4 titluri de Campioni Mondiali 1961, 1964,

1970, 1974 şi 3 medalii la J.O. din 1972, 1976.

Page 89: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Sarcina deloc usoara, deoarece echipa trecea printr-un moment dificil al schimbului de

generatii imediat dupa J.O. 1976, şi care nu putea sa nu influenteze performanta. Cu atat mai

mult cu cat remanierea a fost masiva.

S-a renuntat initial la o echipa intreaga incepand cu nucleul ei: GAŢU, LICU,

GUNESCH şi apoi mai tinerii: COSMA şi TUDOSIE, inlocuiti cu: STANGA, MIRONIUC,

BEDIVAN, DEACU şi DURĂU, jucatori de valoare dar mult prea tineri pentru nu C.M., mai

mult s-a incercat o „intinerire‖ şi in colectivul tehnic prin cooptarea lui CORNEL OŢELEA,

jucator de exceptie (de 3 ori campion mondial), dar cu mai putina experienta ca antrenor la

echipele nationale.

Pregatirile speciale incep in septembrie 1977 (campionatul fusese amanat pentru 1978),

de aceasta data s-a mers pe perioade scurte de pregatire finalizate cu intalniri bilaterale şi mai

ales cu turnee asigurandu-se 10 actiuni cu 24 de jocuri in cele 4 luni pana la C.M.

1. TURNEUL ÎN S.U.A. şi CANADA (26 septembrie-3 octombrie 1977) efectuat la

initiativa federatiilor de peste ocean, cu toate costurile platite, a fost desigur o recunoastere a

valorii echipei noastre şi a performantei de la Montreal - (vicecampioni olimpici) şi la

campionatele mondiale anterioare.

Rezultate: ROMANIA-S.U.A.: 31-15, la New York (26 septembrie 1977), 32-17 la West

Point (22 septembrie 1977), 27-21 la Atlanta (30 septembrie 1977) şi 32-16 la Atlanta (1

octombrie 1977), ROMANIA – CANADA: 23-11 la Montreal (3 octombrie 1977). * 5 jocuri, 5

victorii.

Formatia: CORNEL PENU, NICOLAIE MUNTEANU, VIRGIL MARGHIDAN,

GHIŢĂ LICU, STEFAN BIRTALAN, WERNER STOCKL, RADU VOINA, CEZAR

DRĂGĂNIŢĂ, MIRCEA GRABOVSCHI, VASILE AVRAM, ION TASE, CONSTANTIN

TUDOSIE. Lipsesc inexplicabil, dupa parerea multora: CRISTIAN GAŢU şi ROLAND

GUNESCH, dar şi COSMA, FOLKER, KICSID toti medaliati cu argint la JO 1976.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, CORNEL OŢELEA.

2. DUBLA CU BULGARIA, la Sofia: 28-24 (15-12), in 22 octombrie 1977 şi 23-20

(10-12), in 23 octombrie 1977. * 2 jocuri, 2 victorii.

Era clasicul nostru punct de control la inceputul etapelor de pregatire.

Au jucat in afara celor din turneul din S.U.A. şi Canada: VASILE STANGA (consemnam

debutul oficial la NAŢIONALĂ a acestui mare jucator), STEFAN DEACU, LIVIU BOTA.

3. TROFEUL CARPAŢI, la editia a-17-a, a fost organizat la Baia Mare in perioada 15-

20 noiembrie 1977 şi a reunit la start 8 echipe repartizate in doua serii, jucandu-se in 5 zile,

fiecare cu fiecare in serii apoi semifinale şi finale- oarecum asemanator programului de la C.M. .

Page 90: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Ca de obicei, Trofeul CARPAŢI a fost momentul principal de verificare şi selectie a unui

lot mult largit- 28 de jucatori in doua echipe A şi B- urmand a fixa pe cei 16-18 care vor continua

pregatirile pentru C.M. În mod special sunt rechemati in lot: LICU la A şi COSMA la B, dar in

mod cu totul surprinzator şi nedrept nu sunt chemati GAŢU, GUNESCH şi KICSID.

Formatii ROMANIA A: PENU, MUNTEANU, VOINA 18 goluri, BIRTALAN 9,

STOCKL 7, TUDOSIE 10, GRABOVSCHI 6, DRĂGĂNIŢĂ 18, STANGA 7, MIRONIUC 14,

FOLCHER 9, BOTA 11, LICU 5, KICSID 1.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, CORNEL OŢELEA.

ROMANIA B: VIRGIL MARGHIDAN, VALERIU SOLOMON, CONSTANTIN

DURĂU 6 goluri, ADRIAN COSMA 14, MARICEL VOINEA 1, SORIN BAICAN, ION

TASE14, MIRCEA BEDIVAN 10, OVIDIU FLANGEA 21, VASILE AVRAM 1, GHEORGHE

DUMITRU 4, VASILE ISTODE 5, VASILE OPREA, VIOREL CROITORU 10.

Antrenori: EUGEN TROFIN, MIRCEA COSTACHE II.

Rezultate: ROMANIA A cu Bulgaria: 27-21 (17-9), cu R.D.G.: 21-24 (12-14), cu

Danemarca: 23-20 (11-5), cu Spania: 28-21 (12-11) şi cu U.R.S.S.: 16-19 (6-9). * 4 jocuri 2

victorii 2 pierdute.

Nu am reusit nici acum ‖acasa‖ sa ne luam revansa la echipa U.R.S.S., dupa infrangerea

(15-19) din finala mare a J.O. de la Montreal şi in minus pierdem surprinzator cu R.D.G., prima

oara la noi acasa. Erau semnale ingrijoratoare in perspectiva C.M. de peste doua luni şi subliniem

cu parere de rau momentul acesta de cumpana din 1978, marcat şi de clasament, pentru prima

oara (din cele 17 editii) cand ne vom afla sub locul II.

Clasament: 1. R.D.Germania; 2. U.R.S.S.; 3. ROMANIA; 4. Spania; 5. Ungaria; 6.

Danemarca; 7. ROMANIA B; 8. Bulgaria.

4. DUBLA CU R.F. a Germaniei, la HAMBURG: 19-19 (9-13), in 25 noiembrie 1977

şi la MUNSTER: 18-18 (8-14), in 27 noiembrie 1977. * 2 jocuri, 2 egaluri.

Formatia: PENU, MARGHIDAN, STANGA, MIRONIUC, TASE, VOINA,

DRĂGĂNIŢĂ, FOLCHER, TUDOSIE, STOCKL, GRABOVSCHI, BOTA, FLANGEA,

MUNTEANU.

5. DUBLA CU DANEMARCA, in continuarea turneului dupa R.F.G., la HERNIG: 17-

17 (6-9), in 29 noiembrie şi la BRONDBI: 19-20 (11-13), in 30 noiembrie. * 2 jocuri: 1 egal, 1

pierdut.

6. DUBLA CU ELVETIA, la ZOFLINGEN: 22-15 (11-7), in 9 decembrie 1977 şi la

AARAU: 17-14 (8-7), in 10 decembrie, cu aceiasi jucatori şi antrenori. * 2 jocuri, 2 victorii.

Page 91: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

7. TURNEUL DE LA COTTBUS, in R.D.G., 13-18 decembrie 1977, in care pierdem

doar la gazde, readuce sperante pentru o clasare buna la C.M. din Danemarca, de peste numai o

luna de zile.

Rezultate: cu R.D.G. B: 29-30 (13-9), cu Cehoslovacia: 20-18 (11-9), cu U.R.S.S.: 25-17

(11-11), cu Polonia: 22-22 (10-9) şi cu R.D.G.: 20-24 (9-9). * 5 jocuri: 3 victorii, 1 egal, 1

pierdut.

Clasament: 1. R.D. Germania; 2. ROMANIA; 3. Cehoslovacia; 4. Polonia; 5. R.D.G. B;

6. U.R.S.S. În toate intalnirile internationale dupa Trofeul CARPAŢI au evoluat aceeasi 14-15

jucatori notati la primul joc cu R.F.G., condusi de aceiasi antrenori: NEDEF, OŢELEA.

8. TROFEUL SPANIEI, prima competitie a anului 1978 şi ultimul turneu inainte de

C.M., a avut loc in perioada 4-11 martie 1978 in orasul LA CORUNA.

Rezultate: cu Spania: 21-16 (11-10), cu U.R.S.S.: 19-24 (8-11), cu Japonia: 41-26 (19-

16), cu Franta: 22-1 7 (14-9). Înainte cu doua zile am sustinut un joc de pregatire cu Spania: 22-

26 (11-12). * 5 jocuri: 3 victorii, 2 pierdute.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. ROMANIA; 3 Spania; 4. Japonia; 5. Franta.

Alaturi de lotul de baza folosit la meciurile anterioare au mai fost chemati pentru

verificare: CONSTANTIN DURĂU, STEFAN DEACU şi BOGDAN NICULESCU, iar alaturi

de antrenorii: NEDEF şi OŢELEA, de acum va fi şi EUGEN TROFIN.

9. DUBLA CU BULGARIA, la Bucuresti: 23-11 (9-5) şi 27-18 (15-8), in 17 şi 19

ianuarie. * 2 jocuri, 2 victorii.

Ultimul joc de verificare cu aceiasi parteneri cu care incepusem sezonul de pregatiri in

1978 şi care de fiecare data a raspuns prompt solicitarilor noastre şi ne-au fost de real ajutor.

10. ROMANIA-DANEMARCA, 13 ianuarie 1978, la MALMO, orasul in care se vor

desfasura jocurile din grupa noastra preliminara, unde am sosit cu trei zile in avans.

Victorie clara: 26-19 (11-10) R II: 15-9, incurajatoare şi mobilizatoare pentru ‖batalia‖ ce

va urma. * 1 joc, 1 victorie.

Echipa seniorilor a sustinut in pregatirile pentru CM. 1978 – 31 jocuri: 22 victorii, 3

egaluri, 6 pierdute.

11. CAMPIONATUL MONDIAL- SENIORI, editia a-9-a, 26 ianuarie-5 februarie

1978, DANEMARCA.

Rezultate:

1. ROMANIA-R.D.Germania: 16-18 7-6)- Turul preliminar;

Page 92: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. ROMANIA-Franta: 36-17 (18-9)- Turul preliminar;

3. ROMANIA-Ungaria: 22-21 (9-10)- Turul preliminar;

4. ROMANIA-Iugoslavia: 16-17 (10-9)- Turul principal;

5. ROMANIA-R.F.Germania: 17-17 (6-8)- Turul principal

6. ROMANIA-Suedia: 25-17 (13-7)- Finala loc 7-8.

LINIE CLASAMENT- 6 jocuri: 3 victorii, 1 egal, 2 infrangeri, 137-107 (+23). Loc 7,

ultimul care asigura participarea la J.O. 1980 la Moscova.

1. Primul joc in grupa preliminara B, la HERNING, in 26 ianuarie 1978, cu

R.D.Germania, arbitrii: RODIL şi OLSSON- Danemarca, scor: 16-18 (7-8) RII: 9-10. A fost un

meci de mare angajament fizic, desi superiori in viteza şi tehnica nu am rezistat jocului in forta al

celor din R.D.G. .

Sistemul nostru de aparare nu a functionat prea bine, existand chiar momente de

confuzie, nu a mers nici contraatacul, ori tocmai acestea (apararea şi contraatacul) erau armele

noastre principale. Extremele toate au dat doar un gol, doar linia de 9m a mers mai bine.

Formatia: PENU, BIRTALAN 9 (4 din 7m.), STOCKL 4, GRABOVSCHI 2,

DRĂGĂNIŢĂ 1, STANGA, MIRONIUC, FOLKER, VOINA, DURĂU, MUNTEANU,

BEDIVAN.

2. Al doilea joc, la ABEMRA in 28 ianuarie cu Franta, scor: 36-17 (18-9) R II: 18-8. Era

perioada in care invingeam la scor echipa Frantei aflata la inceput de drum in performanta, cu

care aveam relatii foarte stranse, tehnicienii lor recunoscand ca ne-au avut ca model.

Formatia: PENU, MUNTEANU, BIRTALAN 10 (2 din 7m.), DRĂGĂNIŢĂ 4,

FOLKER 3, STANGA 7, DURĂU 3, GRABOVSCHI 3, VOINA 1, KICSID 1, MIRONIUC 2,

DEACU 2.

3. Al treilea joc, la HERNING, in 29 ianuarie cu Ungaria, scor: 22-21 (9-10) RII: 13-

11. Ultimul joc din grupa preliminara, o victorie mare, la limita, din nou cu o repriza a I-a, mai

slaba şi o doua foarte buna, care a şi hotarat soarta partidei.

Formatia: PENU, MUNTEANU, KICSID 1, STANGA, VOINA 1, DRĂGĂNIŢĂ 4,

DURĂU 4, BIRTALAN 6 (2 din 7m.), FOLKER 4, STOCKL 2, GRABOVSCHI, BEDIVAN.

CLASAMENT TUR PRELIMINAR – GRUPA B

1. ROMANIA 3 2 0 1 74-56 +18 4 puncte;

Page 93: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. R.D.G. 3 2 0 1 56-43 +7 4 puncte;

3. Ungaria 3 2 0 1 67-53 +6 4 puncte;

4. Franta 3 0 0 3 50-68 0 puncte.

Ne calificam in grupa principala I, impreuna cu echipa R.D.G.-ului.

4. Al patrulea joc, in Grupa principala la ODEMŞSE, in 31 ianuarie, cu Iugoslavia,

arbitrii: NICOLSON şi OLSON - Suedia, scor: 16-17 (10-9) R II: 6-8.

Al doilea joc pierdut la un gol diferenta, de aceasta data dupa ce am condus la pauza, am

pierdut repriza a II-a, cand de regula noi faceam diferenta. Au fost semne de oboseala fizica şi

psihica, incepuse sa functioneze complexul de inhibitie iugoslav.

Formatia: PENU, MUNTEANU, BIRTALAN 8 (4 din 7m.), VOINA 3, DRĂGĂNIŢĂ 2,

DURĂU 2, STANGA 1, MIRONIUC, KICSID, STOCKL, FOLKER, GRABOVSCHI.

5. Al cincilea joc, la HELSINGOR, in 2 februarie, cu R.F.Germania, arbitrii: RODIL şi

OLŞSEN- Danemarca, scor: 17-17 (6-8).

Revenim la scenariul nostru initial cu o repriza I mai slaba şi a II-a mai buna, dar de

aceasta data nu atat de buna cat sa castigam jocul şi sansa de a juca pentru o medalie. Fara nici o

victorie in aceasta grupa, cadem pe locul IV, şi vom juca pentru locurile 7/8.

Formatia: PENU, MUNTAENU, KICSID 2, BEDIVAN 1, STANGA, VOINA 2,

DRĂGĂNIŢĂ 2, BIRTALAN 5 (2 din 7m.), FOLKER 1, STOCKL 1, GRABOVSCHI 2,

BEDIVAN 1.

6. Al saselea joc şi ultimul (finala pentru loc 7-8), la BRONDBY, in 5 februarie, cu

Suedia, arbitrii: RESCHEL şi TEMTES- R.F.G., scor: 25-17 (13-7) R II: 12-22. Din nou pierdem

repriza a II-a ca aproape in toate jocurile la acest C.M., ceea ce spune suficient de mult despre o

rezistenta fizica şi psihica insuficienta.

Formatia: PENU, DRĂGĂNIŢĂ 5, GRABOVSCHI 7, BIRTALAN 5 , STANGA 1,

BEDIVAN 3, STOCKL 1, FOLCHER, MUNTEANU.

Clasament: 1. R.F.Germania; 2. U.R.S.S.; 3. R.D.Germania; 4. Danemarca; 5. Iugoslavia;

6. Polonia; 7. ROMANIA; 8. Suedia; 9. Ungaria; 10. Spania; 11. Cehoslovacia; 12. Japonia.

C.M. seniori, editia a-IX-a- Suedia, 26 ianuarie-5 februarie 1978.

CORNEL PENU: Dinamo Bucuresti, potrar, 32 ani, inaltime 1.92m., 6 jocuri la CM; NICOLAE

MUNTEANU: Steaua Bucuresti, portar, 27 ani, 1,88m, 6 jocuri; STEFAN BIRTALAN: inter

Steaua Bucuresti, 30 ani, 1,95m, 6 jocuri, 33 goluri; CEZAR DRĂGĂNIŢĂ: Steaua, extrema

dreapta, 24 ani, 1.88m., 6 jocuri, 15 goluri; WERNER STOCKL: Steaua, pivot, 26 ani, 1.88m.,

Page 94: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

6 jocuri, 8 goluri; VASILE STANGA: Steaua, inter stanga – extrema stanga, 21 ani, 1.89m., 6

jocuri, 9 goluri; CORNEL DURĂU: Dinamo, extrema dreapta, 21 ani, 1.80m., 6 jocuri, 9 goluri;

ALEXANDRU FOLKER: Universitatea Timişoara, inter dreapta, 22 ani, 1.96m., 6 jocuri, 5

goluri; MIRCEA GRABOWSCHI: Dinamo, inter dreapta, 26 ani, 1.97m., 6 jocuri, 15 goluri;

GAVRILA KICSID inter stanga, Steaua, 30 ani, 1.92m, 6 jocuri, 6 goluri; RADU VOINA:

Steaua, centru, 28 ani, 1.90m., 6 jocuri, 7 goluri; MIHAI MIRONIUC: Steaua, inter dreapta, 26

ani, 1.91m., 4 jocuri, 2 goluri; MIRCEA BEDIVAN: Dinamo, inter stanga, 21 ani, 1.95m., 2

jocuri, 4 goluri; STEFAN DEACU: ŞTIINŢA Bacău, extrema dreapta, 24 ani, 1.86m., 2 jocuri, 2

goluri;

Antrenori: NICULAE NEDEFF, CORNEL OŢELEA, EUGEN TROFIN.

Se pot face multe comentarii pe marginea acestui loc VII, care era evident ca nu

reprezinta valoarea echipei noastre reprezentative. Se poate argumenta ca am facut joc egal cu

cei care s-au clasat pe locul I (R.F.G.: (17-17)), am pierdut la un gol cu Iugoslavia (loc V), dupa

ce am condus la pauza (10-9), dar realitatea a fost ca „ceva‖ nu a mers bine in jocul echipei

noastre.

Si fiindca istoricul trebuie sa fie impartial, sa redam parerea lui CORNEL PENU- cel mai

bun portar din istoria handbalului nostru- consumata şi completata de HRISTACHE NAUM-

unul din cei mai buni redactori de handbal ai vremurilor.

„…daca GAŢU ar fi fost atunci in echipa lucrurile s-ar fi desfasurat cu totul altfel. El ar

fi dominat echipa cu personalitatea sa, ar fi impus mai multa disciplina şi ar fi calmat

„spiritele”- (ceea ce ar putea face peste 2-3 ani RADU VOINA, atunci insa era inca prea tanar

pentru asta). şi mai cred, ca din echipa de la C.M. din 1978, trebuia sa faca parte şi GHIŢĂ

LICU”- ar fi dat putere şi incredere apararii, ar fi fost pentru cei mai tineri un exemplu prin

ambitia şi puterea sa de lupta prin abnegatia sa exemplara. Echipa noastra a fost in anii sai de

glorie un model de disciplina ferma, in 1978, n-a fost deloc asa.

Nervozitatea sub imperiul careia a actionat echipa de la C.M., rod al constientizarii

neputintei a adus la instalarea climatului de indisciplina; la un moment dat fiecare juca ce-l taia

capul. Tot astfel a fost posibil şi ratarea a nu mai putin de 17 aruncari de la 7m., incredibil de

mult, motiv pentru care cred ca am ratat un loc 3/4 in clasamentul final.

Operatia schimb de generatii nu a fost deocamdata o reusita. Atmosfera de munca

intensa de seriozitate maxima, de daruire totala pentru handbal şi echipa NAŢIONALĂ specifica

baietilor, care au cucerit titlul de campioni mondiali, se viciase din cauza tarelor de caracter ale

noilor veniti dispusi la prea putine sacrificii şi suferinta pentru marea performanta. În ceea ce

priveste pregatirea , tendinta de limitare a efortului, a fost aproape generală.

Abaterile de la normele sportive au fost cauzate de mentalitatea nesanatoasa a unor

jucatori tineri, care au venit la lot cu obiceiurile de la club crezand ca la NAŢIONALĂ doar se

amplifica beneficiile materiale şi mai putin pentru munca şi raspundere.”

Page 95: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Au reprodus o parte din parerile lui CORNEL PENU, consemnate de HRISTACHE

NAUM, autorul cartii ULTIMUL APARATOR; pe parcursul a peste 20 de pagini in capitolul la

COPENHAGA in 1978, AM PLATIT TRIBUL UNOR GRESELI MAI VECHI şi MAI NOI.

Am facut aceasta fiindca mare parte din aceste „cauze‖ vor continua sa existe, ba chiar sa

se amplifice in timp, influentand in rau din ce in ce mai mult asupra performantelor echipei

nationale.

Dupa C.M. 1978 cu o pregatire centralizata non-stop de sase luni - poate de aceasta data

mult prea lunga - care a presupus amanarea intregului campionat; jucatorii primise salvator o

vacanta de 14 zile, dupa care incep „in forta‖ pregatirile la club.

Întregul campionat se desfasoara din 16 aprilie pana in 18 iunie, intr-un ritm de doua

jocuri pe saptamana (duminica-joi), tur-retur, 18 etape legate.

Toate jocurile au avut loc in aer liber pe terenuri de zgura sau bitum, deoarece 50% din

echipe nu aveau in orasul respectiv o sala cu dimensiuni regulamentare.

În timpul sezonului, in iunie-iulie, seniorii au avut inca doua actiuni care au incarcat peste

masura activitatea seniorilor, erau insa obligatii de calendar reciproc şi nu mai puteau renunta la

ele. A fost insa un bun prilej pentru a verifica un numar mare de jucatori tineri.

12. TROFEUL IUGOSLAVIA, 27 iunie-3 iulie 1978, la SABAC.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. U.R.S.S.; 3. Elvetia; 4. Polonia; 5. ROMANIA; 6. Ungaria.

Rezultate: cu Ungaria: 21-19 (10-9), cu Elvetia: 19-24 (9-11), cu U.R.S.S.: 14-20 (8-11),

cu Iugoslavia: 13-18 (10-10), cu Polonia: 26-22 (14-9). * 6 jocuri: 2 victorii, 4 pirdute.

Formatia: NICOLAE MUNTEANU, VASILE STANGA 19, MIHAI MIRONIUC 8,

CORNEL DURĂU 28, MIRCEA BEDIVAN 11, IOSIF OROS 4, LIVIU JURCA 1, IOSIF

BOROS 4, GRISA CHELI 3, SORIN BAICAN 1, ION PALKO 4, MARICEL VOINEA, PAUL

MATEI.

Antrenori: LASCĂR PANĂ, EUGEN TROFIN.

13. CUPA ORASULUI CRAKOVIA- Polonia, 21-25 iulie 1978.

Clasament: 1. Polonia; 2. U.R.S.S.; 3. Romania; 4. R.D.G.; 5. Polonia B; 6. Italia.

Rezultate: cu R.D.G.: 19-17 (10-8), cu Polonia: 16-20 (6-10), cu U.R.S.S.: 24-24 (14-10),

cu Italia: 43-29 (18-12), cu Polonia B: 26-19 (12-12). * 5 jocuri: 3 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

Formatia: PENU, MUNTEANU, BIRTALAN 20, MARICEL VOINEA 7, STOCKL 9,

GRABOVSCHI 38, DURĂU 17, BOROS 4, MIRONIUC, MIRCEA STEFAN 11, OLIMPIU

FLANGEA 4, PAUL MATEI 5, ION PALKO 6, STEFAN DEACU.

Page 96: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Antrenori: OPREA VLASE, LASCĂR PANĂ.

PALMARES SENIORI 1977-1978: 47 jocuri 28 victorii 6 egal 13 pierdute

Echipa B a seniorilor avea in anul pregatirii J.O. sau C.M. un program special suplinind

şi sprijinind permanent activitatea primei echipe, inlocuind-o chiar in cateva turnee.

1. TROFEUL CARPAŢI, 15-20 septembrie 1977 la Baia Mare, echipa NAŢIONALĂ A

retine in lot doar 12 jucatori cedand 6 la „B‖- pentru a acumula cat mai multe minute de joc- la

care se adauga alti 7 jucatori din lotul olimpic largit de 27. Repartizarea pe echipe este notata la

capitolul rezervat primei echipe.

Rezultate: ROMANIA B cu U.R.S.S.: 15-17 (7-7), cu Ungaria: 22-22 (13-16), cu

Spania: 19-19 (9-7), cu Bulgaria: 26-18 (11-9), cu Danemarca: 18-21 (9-10). * 6 jocuri: 1

victorie, 2 egaluri, 3 pierdute.

Rezultate bune şi foarte bune cu primele echipe ale tarilor respective, aceasta a fost mai

important ca locul 7 din 8 echipe in clasament.

2. CUPA RASCOALEI SLOVACE la TARMOVO in Iugoslavia (31 octombrie-5

noiembrie 1977), in care formatia B a fost cea de la Trofeul CARPAŢI: VIRGIL MARGHIDAN,

VALERIU SOLOMON, CONSTANTIN DURĂU, VASILE AVRAM, ION TASE,

GHEORGHE DUMITRU, OVIDIU FLANGEA, VOINEA MARICEL, SORIN BATCAN,

VASILE ISTODE, VIOREL CROITORU, MIRCEA BEDIVAN, DAN BUCĂTEA, GABRIEL

PANTELIMON.

Antrenori: EUGEN TROFIN, MIRCEA COSTACHE II.

Rezultate: ROMANIA B cu Cehoslovacia A: 13-20 (5-7), cu Polonia A: 15-18 (10-7), cu

U.R.S.S.: 14-26 (8-13), cu Ungaria: 17-27 (7-13), cu Iugoslavia: 13-20 (8-9). * 5 jocuri, 5

pierdute.

Înfrangeri in linie, dar subliniem in fata primelor echipe ale tarilor respective aflate in

varf de pregatire pentru C.M. .

Clasament: 1. URSS; 2. Iugoslavia; 3. Polonia; 4. Ungaria; 5. Cegoslovacia; 6.

ROMANIA B

3. TURNEUL DE LA TIBILISI – U.R.S.S., 29 noiembrie-4 decembrie 1977.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. Iugoslavia; 3. ROMANIA B; 4. Gruzia; 5. U.R.S.S.- tineret; 6.

R.D.G.- B.

Page 97: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: ROMANIA B cu R.D.G. B: 25-18 (12-9), cu U.R.S.S.- tineret: 24-18 (14-6),

cu GRUZIA: 28-22, cu Iugoslavia: 13-14 (7-11), cu U.R.S.S. A: 17-19 (11-9). * 5 jocuri: 3

victorii, 2 pierdute.

Formatia: PENU, VALERIU SOLOMON, MARCHIDAN BIRTALAN, DURĂU,

KICSID, BEDIVAN, MIRONIUC, VOICK KLAUS, MARICEL VOINEA, GHEORGHE

DUMITRU, PAUL MATEI, IOSIF OROS, VASILE OPREA, VIOREL CROITORU, VASILE

ISTODE, VASILE AVRAM.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, EUGEN TROFIN, COSTACHE MIRCEA II.

4. DUBLA CU ELVETIA la ZOFLINGEN, in 9 decembrie 1977, scor: 23-15 (12-7)

şi la AARAU in 10 decembrie, scor: 19-11 (9-5). * 2 jocuri, 2 victorii.

Formatia: MARGHIDAN, FLANGEA, DURĂU, FOLKER, LICU, BEDIVAN,

GHEORGHE DUMITRU, LIVIU BOTA, GRABOVSCHI, STANGA, NICOLESCU BENONE.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, CORNEL OŢELEA, EUGEN TROFIN.

5. PATRU JOCURI ÎN POLONIA, am fost parteneri de antrenament pentru primul lot,

care se pregatea pentru CM: ROMANIA B-POLONIA A, la VARSOVIA: 23-22; 22-30 şi 17-

26, iar la PULAWY: 15-26 in 8,10,11 şi 12 martie 1978. * 4 jocuri: 1 victorie, 3 pierdute.

Formatia: VALERIU SOLOMON, LUCIAN POPA, VASILE ZAMFIR, VALERIU

AVRAM, GHEORGHE DUMITRU, MARICEL VOINEA, BAICAN, ISTODE, CROITORU,

VASILE OPREA, BEDIVAN, VOICK KLAUS, TASE, GHEORGHE PANTELIMON.

Antrenor: MIRCEA COSTACHE II.

6. DUBLA CU R.D.Germania B, la Ploiesti: 23-20 (13-10) şi la Bucuresti: 18-17 (11-

10), in 21 şi 22 martie 1978.

A fost ultima verificare a anului.

PALMARES ECHIPA B 1977-1978: 24 jocuri: 9 victorii, 2 egaluri, 13 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET – a avut numai 2 actiuni internationale, au fost

insa doua turnee puternice, care au solicitat mult intreg lotul de jucatori.

1. CUPA ŢĂRILOR LATINE, in Franta, 26-28 martie 1978.

Page 98: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Dupa locul VII la C.M. s-a dorit neaparat un locul I, motiv pentru care echipa a fost

intarita cu jucatori mai tineri de la echipele nationale de seniori A şi B. În aceste conditii

obiectivul a fost atins relativ usor.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Franta; 3. Spania; 4. Brazilia.

Rezultate: cu Brazilia: 31-17 (15-8), cu Spania: 31-16 (15-9); cu Franta: 16-13 (9-5). *

3 jocuri, 3 victorii.

Formatia: VIRGIL MARGHIDAN, VALERIU SOLOMONOV, MIRCEA BEDIVAN

11, DAN PETRU 14, VASILE OPREA 9, GHEORGHE DUMITRU 3, VIOREL CROITORU 3,

VASILE STANGA 18, LUDOVIC BAKO 6, VOINEA MARICEL 7, MARIAN DUMITRU 6,

VASILE ISTODE 1.

Antrenor: EUGEN TROFIN.

2. CUPA PRIETENIEI, editia a 8-a, la Svetozarevo- Iugoslavia, in 11-13 august

1978.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. ROMANIA A; 3. Bulgaria.

Rezultate: cu Ungaria: 17-17 (7-10), cu Bulgaria: 19-18 (8-9), cu Iugoslavia: 17-24 (8-1).

* 3 jocuri: 1 victorie, 1 egal, 1 pierdut.

Formatia: ALEXANDRU BULIGAN, SORIN GHIRILA, ROMEO BOGDANESCU,

NICOLAIE COMSA, GHEORGHE DOGARESCU, KLAUS HABERPURSCH- junior, SORIN

BOCIS, NICOLAIE CEMAN, PETRE CONSTANTIN, REMUS COJOCARU, STEFAN

KNUF, VIOREL CROITORU.

Antrenori: VALENTIN SAMUNGI, GHEORGHE ZAMFIR.

PALMARES TINERET 1977-1978 - 6 jocuri: 4 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIORI – a avut doar cate o actiune in luna octombrie,

in noiembrie 1977 şi in august 1978 şi 8-10 jocuri de pregatire cu echipe de seniori şi tineret.

1. DUBLA CU UNGARIA, la Bucuresti: 15-14 (8-6) şi la Ploiesti: 21-19 (9-9), in 28-

30 octombrie 1977. * 2 jocuri, 2 victorii.

2. DUBLA CU R.D.Germania, la STADTILM: 20-27 (10-16) şi la APOLDA: 21-25

(9-12), in 4 şi 6 noiembrie 1977. * 2 jocuri, 2 victorii.

Formatia in jocurile cu Ungaria şi Germania: ALEXANDRU BULIGAN, CLAUDIU

IONESCU, DUMITRU ARGHIR, REMUS COJOCARU, CORNEL MICLE, MARIAN

Page 99: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

DUMITRU, SORIN BOCHIS, NICOLAE CENAN, STEFAN KNUF, RADU BOGDANESCU,

MIHAI DANIEL, KLAUS HABERPURSCH., OMER AIHAN, GHEORGHE DOGARESCU.

Remarcam debutul oficial la juniori, al lui AIHAN OMER, un antrenor deosebit in

viitorul mai departat.

Antrenor: VALENTIN SAMUNGI.

3. DUBLA CU POLONIA, la LODZ: 15-18 (8-11) şi 18-19 (8-11), in 8 şi 10 august

1978.

* 2 jocuri, 2 pierdute.

Formatia, aceeasi de pana acum plus: DORIN PETRE, MARIAN MARICA, DAN

FUGACIU, VIOREL LUCA, ADRIAN BURLACU, SORIN RADULESCU, DOREL

GHELARU, EUGEN BASTUREA, DANIEL MIHAI, ADRIAN RUSU, PAUL BALINT,

CRISTIAN IONESCU.

Antrenor: GHEORGHE ZAMFIR.

PALMARES JUNIORI 1977-1978: 6 jocuri: 4 victorii, 2 pierdute.

BILANT PALMARES MASCULIN: 83 jocuri: 45 victorii, 9 egal, 29 pierdute.

BILANT PALMARES feminin: 87 jocuri:. 44 victorii, 12 egal, 31 pierdute.

TOTAL MASCULIN şi feminin: 170 jocuri: 89 victorii, 21 egal, 60 pierdute.

CUPELE EUROPENE: toate echipele romanesti indreptatite nu au participat in Cupele

Campionilor şi Cupa Cupelor, pentru a nu perturba pregatirile echipelor nationale in perspectiva

cm din 1978.

1978-1979 ACTIVITATEA INTERNA – Campionatul seniorilor categoria A se

desfasoara in continuare cu cate 10 echipe TUR-RETUR in 18 etape saptamanale. Raman astfel

date suficiente pentru cupa Romaniei, pregatirile centralizate ale echipelor nationale şi pentru

participarea echipelor de club in Cupa Campionilor.

La masculin campionatul se desfasoara in succesiunea normala, turul in septembrie-

octombrie 1978 şi returul in aprilie-mai 1979, iar Cupa Romaniei in ianuarie-februarie 1979.

La feminin, datorita pregatirilor şi participarii sectionatei la C.M. turul va incepe dupa

acesta la 28 decembrie şi va continua in ianuarie-februarie iar returul normal in aprilie-mai. De

Page 100: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

mentionat ca din acest sezon in divizia A, se va juca obligatoriu numai in sali, acolo unde nu

exista, se joaca in orasul cel mai apropiat, de exemplu CSM Borzesti şi Textila Buhusi la Bacău.

C.N. Senioare Editia 21-a 1978-1979 Categoria A feminin

1. ŞTIINŢA Bacău- antrenor: EUGEN BARTHA, ALEXANDRU MENGONI

2. Constructorul Baia Mare- antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ

3. Hidrotehnica C-ta -antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ, LUCIAN RASNIŢĂ

4. Rulmentul Braşov; 5. Universitatea Timişoara; 6. Confecţia Bucureşti; 7. Progresul

Bucureşri; 8. Mureşul Tg. Mureş; 9. Rapid Bucureşti; 10. Universitatea Bucureşti.

ŞTIINŢA BACĂU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIOARE 1979: COPOTZ

DOINA, BELIGAN IOANA, FLOREA RITA, LUPŞOR LAURA, MARIAN ECATERINA,

CĂTINEANU VIORICA, VIERU VIORICA, VĂCARU ELENA, PĂUN LIDIA, TŐRŐC

MARIA, AMARANDEI VICTORIA, FLOREA MARIA, MOCANU RODICA, POPESCU

DOINA, LEZER DANIELA.

Începe deceniul de succese pentru echipa studentelor din Bacău, dar şi pentru tanarul lor

antrenor EUGEN BARTHA.

Marea surpriza o constituie insa echipa din Baia Mare de aceasta data cea feminina, care

chiar in primul an dupa promovarea in divizia A se claseaza pe locul II. Dar surpriza nu este prea

mare daca tinem seama ca pe banca tehnica se afla profesorul CONSTANTIN POPESCU

PILICĂ, cronologic primul nostru antrenor emerit (1960).

C.N. Seniori Editia 21-a Categoria A masculin

1. Steaua Bucuresti- antrenor: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN

2. Politehnica Timişoara- antrenor: CONSTANTIN JUDE

3. Dinamo Bucuresti- antrenor: OPREA VLASE

4. Minaur Baia Mare; 5. Ştiinţa Bacău; 6. Gloria Arad; 7. Universitatea Cluj-Napoca;

8. CSM Borzeşti; 9. Universitatea Craiova; 10. Universitatea Bucureşti.

STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE SENIORI 1979:

MUNTEANU NICOLAE, ORBAN ŞTEFAN, DRĂGĂNIŢA CETAR, KICSID GABRIEL,

VOINEA RADU, STÎNGĂ VASILE, BIRTALAN ŞTEFAN, STŐCK WERNER, ROŞU

LAURENŢIU, DUMITRU MARIAN, CROITORU VIOREL, NEAGU VICTOR, CHELI

GRIŞA, IONESCU CRISTIAN, TUDOSIE CONSTANTIN.

De remarcat spectaculoasa revenire pe podium a uneia din cele mai vechi echipe

studentesti din tara noastra celebra „POLI‖ Timişoara clasata pe locul II la mare lupta intre

STEAUA şi DINAMO. Un prim mare succes pentru COSTICA JUDE cunoscut jucator al

Timisoarei inca de pe vremea handbalului in 11.

Page 101: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Cupa Romaniei s-a desfasurat in 4 trepte, etapa I pe 6 grupe a 3-4 echipe numai cele din

categoria B, mai departe cele 6 clasate pe primul loc intra in 4 grupe a 4 echipe cu toate cele de

categoria A. În semifinale se stabileste cine intra in finale pentru loc 1-8 şi 9-16.

CUPA ROMANIEI Editia a-2-a 1978-1979 feminin

1. Confectia Buc.- antr: VALERIU GOGÂLTAN, GH. PREDESCU-DODO

2. Hidrotehnica C-ta - antr: TRAIAN BUCOVALĂ, LUCIAN RASNIŢĂ

3. Universitatea Timişoara- antrenor: CONSTANTIN LACHE

4. ŞTIINŢA Bacău- antrenor: EUGEN BARTHA

5. Rulmentul Brasov, 6. Constructorul Baia Mare, 7. Rapid Buc., 8. Muresul Tg. Mures

Rezultate in finala: la Cluj-Napoca pentru locurile 1/2 Confectia Bucuresti-Hidrotehnica

Constanta: 14-13 (7-6) şi loc 3/4 Universitatea Timişoara-ŞTIINŢA Bacău: 19-18 (9-9);

La Vaslui pentru loc 5-6 Rulmentul Brasov-Constructorul Baia Mare: 16-15 (10-9) şi loc

7-8 Rapid Bucuresti-Muresul Tg.Mures: 16-15 (6-4);

La Pitesti pentru loc 9/10 Terom Iasi-Progresul Bucuresti: 17-13 (9-7) şi loc 11/12

Universitatea Bucuresti-Constructorul Hunedoara: 23-14 (9-6); loc 13/14 Relonul Savinesti-

Vointa Odorhei: 15-12 (8-8); loc 15/16 Vulturul Ploiesti-CSM Sibiu: 17-16 (9-7). Remarcam din

nou formula originala poate unica in lume cu finale pana la locul 15/16, toate soldate cu rezultate

foarte stranse.

Cu atat mai valoroasa este performanta echipei care reprezenta cunoscuta fabrica de

confectii APACA şi era pregatita de apreciatul antrenor VALERICA GOGÂLTAN ajutat de

cunoscutul descoperitor de talente, profesorul DODO PREDESCU.

CUPA ROMANIEI Editia a-2-a 1978-1979 masculin

1. Dinamo Bucuresti- antrenor: VLASE OPREA

2. Steaua Bucuresti- antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLEMAN

3. ŞTIINŢA Bacău- antrenor: MIHAI PINTEA

4. Universitatea Cluj- antrenor: ROMEO SOTIRIU; 5. Minaur BM, 6. CSM Borzesti,

6. Poli Timişoara, 8. Gloria Arad

În finale: la Bucuresti pentru locurile 1/2 Dinamo - Steaua: 23-22 dupa prelungiri (11-10,

20-20) şi loc 3/4 ŞTIINŢA Bacău - Universitatea Cluj: 20-18 (11-9); la Focsani- tot cu „casa

inchisa‖ pentru 5/6 Minaur Baia Mare - CSM Borzesti: 24-21 (12-10), pentru 7/8 Poli.

Timişoara - Gloria Arad:18-17 (10-9), pentru 9/10 Dinamo Brasov - Universitatea Bucuresti: 18-

11 (9-10), pentru 11/12 Universitatea Craiova - Relonul Savinesti: 25-23 (9-10) iar la Tg.Jiu, loc

13/14 CSU Galati - Metalul Hunedoara: 21-17 (14-10) şi loc 15/16 Comertul Constanta -

Universitatea Iasi: 23-19 (11-9).

Page 102: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

La finala Cupei Romaniei, eternul derbi STEAUA-DINAMO, duminica 25 februarie

1979 sala Polivalenta (mai tarziu IOAN KUNST GHERMANESCU) a fost arhiplina. La fel era

şi in sala Floreasca (mai tarziu LUCIAN GRIGORESCU) unde „nu mai puteai arunca un ac‖ de

fiecare data cand se intalneau aceste mari forte ale handbalului masculin din Romania şi chiar

din Europa- fiecare cu cate una sau doua Cupe ale Campionilor la activ.

Ideea de a se juca 8 finale pana la locul 15/16 suficient de mult criticata la inceput

deoarece nicaieri in lume nu se intampla asa ceva (inclusiv la fotbal) pana la urma a fost un mare

succes de popularizare a handbalului.

Mii şi mii de spectatori din intreaga tara umpleau pana la refuz salile din orase mai mici

dorind sa vada „pe viu‖ jucand marile vedete ale handbalului romanesc, campioni mondiali de 4

ori (1961, 1964, 1970, 1974) şi de tot atatea ori medaliati olimpici (1972, 1976, 1980, 1984).

Pentru „ISTORIE‖ sa nominalizam actorii principali ai memorabilei finale din 1979.

DINAMO Bucuresti: CORNEL PENU, CLAUDIU IONESCU- portari, ION TASE,

MIRCEA STEF, MIRCEA BEDIVAN, CORNEL DURĂU, ADRIAN COSMA, LICU GHIŢĂ,

DIMITRU PAIZAN, MIRCEA GRABOVSCHI, EUGEN ANDREESCU, PAUL MATEI,

VASILE OPREA, OLIMPIU FLANGEA.

Antrenor: VLASE OPREA.

STEAUA Bucuresti: NICOLAIE MUNTEANU, STEFAN ORBAN,- portari, CEZAR

DRĂGĂNIŢĂ, GABRIEL KICSID, RADU VOINEA, VASILE STANGA, STEFAN

BIRTALAN, WERNER STOCKL, LAURENTIU ROSU, MARIAN DUMITRU, VICTOR

NEAGU, VIOREL CROITORU, GRISA CHELI, CRISTIAN IONESCU, CONSTANTIN

TUDOSIE.

Antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLEMAN.

Cupa de toamna FRH s-a organizat numai pentru echipele feminine fara jucatoarele din

lotul national aflate in pregatire centralizata pentru C.M. 1978 şi inlocuia turul diviziei A amanat

pentru 1979. Dupa desfasurarea intalnirilor tur-retur in doua serii EST şi VEST a cate 5 echipe in

finala Hidrotehnica Constanta - Universitatea Bucuresti: 20-17 (7-8) pe teren neutru la Craiova.

Sezon de varf pentru echipa din Constanta şi pentru valorosul antrenor TRAIAN

BUCOVALĂ ajutat in ultimii ani de mai tanarul sau elev LUCIAN RASNIŢĂ- lucru confirmat

şi de locul III din campionat.Campionatul de calificare al seniorilor pentru promovare in divizia

B angreneaza sute de echipe in etapa oraseneasca şi judeteana şi peste 40 in cea interjudeteana şi

16 echipe in 4 serii a 4 echipe in finale. Primele clasate promovau in divizia B respectiv: Vointa

Suceava şi Energia Rovinari in EST şi Constructorul CSU Oradea in VEST.

Campionatul national al juniorilor şi scolarilor s-a desfasurat tot cu cate 8 serii a 5-6

echipe la masculin şi 3-4 la feminin, in etapa interjudeteana şi 4 serii a 6 echipe in semifinale cu

o finala cu doar 4 echipe.

Page 103: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

C.N. Junioare I Editia 18-a 1978-1979 feminin. Turneu final la Zalau.

1. CSŞ Sibiu- antrenor: LUCIAN ALBU

2. CSŞ Vaslui- antrenor: VASILE UNGUREANU

3. CSŞ2 Bucuresti- antrenor: GRIGORE NIŢĂ

4. CSŞ Viitorul Cluj- antrenor: DAN CÎRJOESCU

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR VIITORUL CLUJ-NAPOCA, CAMPIOANĂ

NAŢIONALĂ DE JUNIORI 1979: CHIRILĂ CONSTANTIN, SORIN IONEL, MOŞ

VIOREL DĂNUŢ, DENEŞ ALBERT, CIUREA ADRIAN, POP OVIDIU, CENAN NICOLAE,

BOCHIŞ ION SORIN, IRIMIEŞ TOADER, POP SERGIU.

Page 104: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

C.N. Juniori I, 1978-1979, Editia 18-a masculin. Turneul final la Zalau.

1. CSŞ Viitorul Cluj-Napoca- antrenor: GHEORGHE ZAMFIR

2. CSŞ Univ. Iasi- antrenor: IULIAN HATURA

3. CSŞ Ploiesti- antrenor: VALERIU IONIŢĂ

4. CSŞ Sibiu- antrenor: GHEORGHE BADIANU

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR SIBIU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIOARE 1979: PALFI HAJNAL, PĂRĂU ILEANA, KLOOS ANEMARIA, VACARU

DORINA, CRĂCIUN SVETLANA LILIANA, MILA ANUŢA, HELL ERIKA, HOFNER

MARIA, COSULTCHI ELENA DOINA, NICOLAE MARIETA, PRICĂ IOANA SANDA.

Un an bun pentru Cluburile Sportive Scolare din Cluj loc I la baietii şi IV la fete şi Sibiu

loc I la feminin şi IV la masculin.

Campionatele Nationale al juniorilor II şi III, s-au organizat in acelasi sistem cu o etapa

judeteana: 8 serii a 4-5 echipe şi o finala de 8 cu locul I din fiecare serie.

C.N. Junioare II 1978-1979 Editia a-6-a. Turneul final la Vaslui.

1. CSŞ Dej- antrenor: ERNEST MIHALIFALVI

2. CSŞ Fagaras- antrenor: NICOLAIE MARIAN

3. CSŞ Craiova- antrenor: GHEORGHE ZBORA

4. CSŞ Vaslui, 5. CSŞ U Timisioara, 6. CSŞ Sibiu, 7. CSŞ 2 Buc. 8. CSŞ C-ta

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR DEJ- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE

II 1979: PRUNDUŞ MELANIA, MARTOS MONICA, BOLDOR AURELIA, JORJ LILIANA,

PETREAN DORINA, RAŢIU ILEANA, FILIP ALEXANDRA, TOTH ASPAZIA, CICECO

ELENA, MOGA CONSTANŢA, ROŞU MANUELA, COPILEANU GABRIELA.

C.N. Juniori II, 1978-1979 Eeditia a-6-a. Turneul final la Iasi.

1. Brasovia Brasov- antrenor: REMUS DRĂGĂNESCU

2. Minaur Baia Mare- antrenor: IOAN GHIRA

3. ŞSE Orsova- antrenor: STELIAN POPESCU

4. CSŞ Sibiu, 5. CSŞ Iasi, 6. CSŞ 1 Buc. 7. CSŞ Sebes, 8. CSŞ Bacău

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR BRAŞOVIA BRAŞOV- CAMPIOANĂ

NAŢIONALĂ DE JUNIORI II 1979: CHITU MARIAN, JEREBIE GHEORGHE, BOGHEZ

CĂTĂLIN, DONCA SORIN, FRUM JURGEN, FLORESCU DAN, DOBRE DĂNUŢ,

DRĂCEA RĂZVAN, POVERLOVICI DAN, RAUCH OTTO, BRUSS VILHEM, TĂTĂRANU

VICTOR.

C.N. Junioare III, 1978-1979 Editia a-6-a. Turneul final la Alexandria.

1. CSŞ Craiova- antrenor: NICOLAE DUMITRESCU

Page 105: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. Lic. V.Alexandri Saboani - antr.: IOAN UNGUREANU, OVIDIU TOC

3. CSŞ1 Bucuresti- antrenor: IRINA KLIMOVSCHI

4. CSŞ C-ta, 5. CSŞ Sibiu, 6. Lic. 2 Brasov, 7. CSŞ Zalau, 8. CSŞ U Tm.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR CRAIOVA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIOARE III 1979: MUNTEANU DANIELA, DOBRIŢOIU ADRIANA, VÎLCEA

MARIANA, CIUCA MONICA, ENACHE ILEANA, FURIS GINA, BADEA JULIETA,

GHIBANU MARIANA, OLTEANU NICOLETA, MARINCĂ LILIANA, DUMITRU

FLORENTINA, PREDA MARIA.

C.N. Juniori III, 1978-1979 Editia a-6-a. Turneul final la Tulcea.

1. CSŞ Steaua Bucuresti- antrenor: ION PARASCHIV

2. CSŞ Petrosani- antrenor: ION SAVU

3. CSŞ Viitorul Cluj Napoca- antrenor: EMIL TILICE

4. CSŞ Bistrita, 5. CSŞ Tg.Mures, 6. CSŞ Iasi, 7. CSŞ Galati, 8. CSŞ Tr.Sev.

CSŞ STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI III 1979:

GHERASIM D., MATEI CONSTANTIN, CONSTANTIN A., NICOLAE GHEORGHE,

PREDA LUCIAN, SCARLAT B., PĂUNESCU C., TUDOSE C., NICOLESCU FL.,

CONSTANTIN C., TRANDAFIRESCU C. .

La categorii mici de juniori (II şi III) se remarca pe langa centrele deja cunoscute:

Bucuresti, Craiova, Cluj, Brasov, Baia Mare şi echipe din orase mai mici: Dej, Orsova, Saboani,

Fagaras. Din pacate in paralel in paralel semnalam de echipe, in unele judete in care seriile

zonale au avut numai 3-4 echipe- in loc de 6.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ- a fost in sezonul 1978-1979, ceva mai redusa,

cu un singur Campionat Mondial cel al senioarelor(decembrie 1978), deosebit de important insa

deoarece putea asigura calificarea la J.O. de la Moscova 1980.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR si-a orientat in totalitate propriul program

de pregatire şi jocuri, dar şi pe cel al echipelor B şi de tineret, chiar şi competitia interna, pe acest

obiectiv major. Se amana turul diviziei A pentru dupa C.M., cu prima etapa la 28 decembrie

1978. În acest fel toate jucatoarele sunt la dispozitia loturilor din iulie pana in decembrie.

Startul pregatirilor fusese dat de cele doua turnee ale senioarelor, la Varna (3-6 iulie) şi

Szeghed (19-23 iulie), in care a fost rulat intreg lotul largit. În luna august in continuarea

actiunilor de reselectie, antrenorii de la senioare: FRANCISC SPIER şi IOAN BOTA preiau şi

echipa de tineret care avea ca obiectiv CUPA PRIETENIEI, un excelent prilej de a vedea direct

in competitie pe cele 6-7 jucatoare tinere susceptibile de a fi cooptate in lotul senioarelor.

Page 106: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

La TITOGRAD in Iugoslavia (11-18 august 1978) echipa noastra de tineret va ocupa

primul loc urmata de Iugoslavia, Bulgaria şi Ungaria. Un real succes dar mai important a fost

faptul ca GHEORGHIŢĂ MALAI-OPREA, MARIA TőRőK DUCA, ANGELA AVADANEI şi

EVA GALL au confirmat şi vor juca la mondiale.

Pregatirile speciale pentru C.M. vor incepe la 25 august şi vor continua non-stop pana in

decembrie. Se incepe cu un deja clasic cantonament de munte-la Poiana Brasov, urmat de altul

de pregatire tehnico-tactica in sala la Brasov şi o suita de 11 jocuri internationale grupate in patru

actiunii.

1. DUBLA cu Bulgaria la 2 şi 4 octombrie 1978 in Bucuresti, scor: 14-13 (4-6) şi 16-8

(7-3). Erau traditionalele noastre prime jocuri de verificare in care se rula tot lotul pe care il vom

regasi la Trofeul CARPAŢI. * 2 jocuri, 2 victorii.

2. TRFEUL CARPAŢI Editia a-17-a, 20-25 septembrie 1978, la Braila. Ca

intotdeauna „TROFEUL‖ a fost o foarte importanta etapa de verificare şi selectie aproape a

intregului lot de jucatoare de valoare din Romania la ora respectiva. În acest an au fost convocate

32 de jucatoare din cele 40 aflate pe listele Colegiului Central al Antrenorilor.

Clasament: 1. Republica Democrata Germana, 2. ROMANIA, 3. URSS, 4. Ungaria, 5.

Iugoslavia, 6. Romania B.

Rezultate ROMANIA A, cu Iugoslavia: 15-11 (8-6), cu Ungaria: 16-12 (10-9), cu RDG:

14-25 (5-14), cu URSS: 24-13 (11-6). *4 jocuri: 3 victorii, 1 pierdut.

ROMANIA B: cu RDG: 11-25 (6-10), cu Iugoslavia: 14-16 (5-9), cu URSS: 8-22 (4-10),

cu Ungaria: 19-20 (8-12).

Formaţia ROMANIA A: LIDIA STAN, ANGELA CIOBOTA- portari, MAGDA

MICLOS ILIES 20, ANGELA AVADANEI 6, MARIA BOSI- IGOROV 10, ANA MARIA

RADUCU 7, DARINCA ANDREI 4, GHEORGHIŢĂ MALAI-OPREA 4, IULIANA

HOBINCU 1, MAGDA PERES 1, MARIANA IACOB.

Antrenori: FRANCISC SPIER, IOAN BOTA.

ROMANIA B: DOINA COPOTZ, CRISTINA LADA ROUA- portari, EVA GALL 17,

ELENA VACARU TADICI 7, CONSTANTA COTARLA 1, ZORANCA STEFANOVIC 2,

ANESTINA CEAVDARIDIS 1, GEORGETA MANOLESCU 6, RODICA EREMIA 10,

LAURA LUPSOR, RODICA ARDELEANU, AURELIA IGNAT 6, MARIA DORGO 4,

SULTANA IAGARU-AIACOBOAIEI 1, SEVASTITA GRIGORE.

Antrenori: FRANCISC SPIER, GRIGORE NIŢĂ.

3. TURNEUL INTERNAŢIONAL in RFG, 3-5 noiembrie 1978.

Page 107: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: la LEONBERG cu Olanda: 12-11 (6-4);la WEIBLINGNEN cu Franta: 15-12

(8-7); la HEILBRONN cu RFG: 10-18 (5-9). * 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Formaţia: STAN, CIUBOTA, AVADANEI, HOBINCU, ANDREI, BOSI, TÖRÖK,

PERES, VACARU, IACOB, MICLOS, GALL.

Dupa acest turneu in analizele Colegiului de Antrenori şi Biroul Federal se conclude ca

rezultatele de pana acum nu sunt linistitoare şi se acuza lipsa de experienta a tinerelor sperante.

Se convoca de urgenta cateva din jucatoarele noastre consacrate la care se renuntase:

VIORICA IONICA- in poarta, SIMONA ARGHIR-SANDU, LARISA CAZACU, NICULINA

IORDACHE-PREOTESCU.

Dupa doar doua saptamani de pregatire, pentru aceste noi venite in lot, se afecteaza o

ultima verificare inainte de C.M. cu acelasi adversar cu care incepusem sezonul.

4. DUBLA cu BULGARIA, la Braşov in 21-22 noiembrie 1978, rezultate: 23-14 (13-

8) şi 18-11 (8-5). * 2 jocuri, 2 victorii.

PALMARES PANA LA C.M. - 11 jocuri: 9 victorii, 2 pierdute.

CAMPIONATUL MONDIAL-SENIOARE ed. a şaptea Cehoslovacia, 30.11-

10.12.1978.

Sistemul de desfasurare a fost identic cu cel din editia anterioara, respectiv cu numai 12

echipe, repartizate in 3 serii a 4 echipe, primele doua din fiecare serie se vor intalni intr-un

turneu de 6. Locurile 3 vor juca pentru 7-9, mai departe nu se va mai juca pentru 10-12.

Anterior la calificari pentru turneul final au participat 21 de echipe nationale. ROMANIA

s-a calificat direct datorita locului 4 obtinut la J.O. 1976 de la Montreal.

REZULTATELE ECHIPEI NOASTRE:

1. ROMANIA-RDG: 9-13 (6-4), Turul preliminar, grupa A;

2. ROMANIA-Iugoslavia: 14-16 (7-8), Turul preliminar, grupa A;

3. ROMANIA-Koreea de Sud: 20-12 (11-6), Turul preliminar, grupa A;

4. ROMANIA-RFG: 10-7 (6-3), Joc de clasament 7-9;

5. ROMANIA-Olanda: 25-9 (14-8), Joc de clasament 7-9.

Linie de clasament: 5 jocuri: 3 victorii, 2 pierdute, golaveraj 78-67, 6 puncte. Locul

VII.

Page 108: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament general: 1. RDG, 2. URSS, 3. Ungaria, 4.Cehoslovacia, 5. Iugoslavia, 6.

Polonia,

7. ROMANIA, 8. RFG, 9. Olanda, 10-12. Koreea de Sud, Algeria, Canada.

1. PRIMUL JOC din grupa preliminara A, a avut loc la GOTWALDOW in ziua de 30

noiembrie 1978 cu echipa RDG, scor: 9-13 (6-7) R II: 3-6.

Sortii au hotarat cum era mai greu: jucam chiar din prima zi, cu cea mai buna echipa din

lume la ora respectiva care de altfel va castiga autoritar titlul la fel cum o facuse şi in 1975 chiar

in U.R.S.S. la Kiev. În prima repriza jocul a fost totusi egal, am rezistat foarte bine in aparare şi

o pierdem la 1 gol dupa ce cu 3 minute inainte de finalul ei scorul era 6-6! şi ratasem un 7m.

În repriza a doua „masina de joc nemteasca‖ ne macina sistematic şi treptat cedam pasul,

in timp ce marile lor vedete: KRETZSCHMAR, TIETZ ROST, MARZ, RICHTER şi

HANELORE ZOBER – cel mai bun portar al acestui C.M. dar şi a celor din 1975 - pun stapanire

pe joc. Daca in aparare cu eforturi mari am reusit sa facem fata cat de cat şi nu vom primi decat

6-7 goluri pe repriza, in atac nu gasim solutii sa depasim „zidul de beton‖ (jucatoare cu talie

deosebita şi foarte puternice), numai trei goluri marcate in repriza a 2-a explica totul.

2. AL DOILEA JOC in turul preliminar a avut lot, tot la GOTWALDOW cartierul

general al grupei A, in ziua de 1 decembrie, cu Iugoslavia, scor: 14-16 (7-8). Primul obiectiv

fixat inca din pregatire era locul II in grupa, pentru a prinde turneul final 1-6 şi cum echipa

Koreei era evident ca nu poate furniza surprize, jocul cu Iugoslavia a devenit decisiv pentru

ambele echipe.

Eram cotati cu prima sansa sustinuta de victorii in anii anteriori, dar cand aveau o

formatie de valoare certa care s-a calificat la J.O. din Canada tocmai printr-o victorie asupra

Iugoslaviei la C.M. din 1975. De aceasta data echipa noastra nu a reusit, se pare ca scaderea din

repriza a 2-a a jocului cu RDG a continuat şi s-a accentuat. Jocul a fost incrancenat cu mult prea

multe faulturi şi greseli de ambele parti, dar parca noi am gresit mai mult. Prea multe ratari şi

spatii mari neacoperite in defensiva. A fost evident şi faptul ca nu aveam acoperite toate posturile

cu jucatoare de valoare şi readucerea in ultimul moment a celor 4 jucatoare din „garda

veche‖(vicecampioane mondiale in 1973) nu a fost o reusita.

3. AL TREILEA JOC şi ultimul din grupa preliminara a avut loc in ziua de 3

decembrie la GOTWALDOW cu Koreea de Sud, scor: 20-12 (11-6) RII: 9-6.

Victorie lejera in care atacul nostru a avut in fine o eficacitate la nivel multumitor. Ca

intotdeauna apararea si-a facut datoria, dar nu la randamentul jocurilor de altadata.

Clasament grupa A: 1. RDG- 6 puncte, 2. Iugoslavia- 4 puncte, 3. ROMANIA- 2 puncte,

4. Koreea de Sud.

Deoarece numai locurile 1 şi 2 din grupe intrau in turneul de 6 pentru medalii şi calificare

la J.O. de la Moscova, deziluzia noastra a fost mare, vecina cu un esec dureros. Nu ne-a ramas

Page 109: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

decat sa luptam cu celelalte doua echipe clasate pe acelasi loc III in grupele B şi D, respectiv

RFG şi Olanda pentru locurile 7-9. Asupra acestor echipe aveam in palmares numai victorii,

unele la scor, asa incat locul 7 nu ne era amenintat.

4. JOCUL AL PATRULEA, ROMANIA-RFG in grupa de clasament 7-9 a avut loc

in ziua de 5 decembrie la Bratislava, scor: 10-7(6-3).

Deziluzia esecului din preliminarii apasa greu asupra echipei care joaca fara motivatie,

fara tonus psiho-fizic. Noi singuri ne facem meciul greu chiar in repriza a II-a am avut momente

de dificultate şi cu mari eforturi facem un egal 4-4.

5. JOCUL AL CINCILEA şi ultimul s-a desfasurat in ziua de 7 decembrie 1978 la

Bratislava, scor: 25-19(14-8) RII: 11-11.

Din nou o prima repriza mai buna in care luam un avantaj de 6 goluri şi din nou o cadere

in repriza secunda incheiata cu un rezultat egal 11-11.

Formatia: IONICA, STAN, ARGHIR 2, MALAI 6, AVADANEI, IACOB, SASU 1,

MICLOS 9, ANDREI, BOSI 2, TÖRÖK 4, PERES 1.

În concluzie: trecand peste discutiile şi analizele tehnice sau comentariile oamenilor de

handbal, locul 7 şi ratarea calificarii la JO de la Moscova reliefeaza ca incontestabil a fost un

Campionat Mondial ratat şi asta chiar din start. Pierzand primele doua jocuri ne-am redus

aproape total orice speranta pentru clasarea in grupa finala de 6 echipe, unde aveam mari sanse

cel putin de o calificare la JO din 1980 (unde mergeau primele 5 echipe).

Este foarte greu sa te plasezi pe podium sau in apropierea lui daca inscrii in jocurile

importante doar 3-4 goluri pe repriza. A mai fost şi problema scaderilor de concentrare maxima,

cu variatii mari de-a lungul unui joc, poate din cauza unor minusuri in pregatirea psihica sau

fizica, cu deosebire rezistenta la efort in conditii de joc dur - in forta. Nu am excelat la capitolul

PUTERE (forta + rezistenta) şi nici la mentalitatea de invingator. Cu RDG-ul de exemplu s-a

jucat „sa nu pierdem la scor prea mare‖. Sigur pe anumiti parametrii ne erau superioare, dar sa

pornesti deja invins ne e deloc benefic. Sa spunem ca multe din neimplinirile CM se pot explica

şi prin lipsa de experienta a unor jucatoare foarte tinere promovate la prima echipa.

Echipa Romaniei: VIORICA IONICA, portar, 23 ani, IEFS Buc., 5 jocuri; LIDIA STAN,

portar, 27 ani, Univ. Timişoara, 5 jocuri; SIMONA ARGHIR SANDU, inter dreapta, 29 ani,

Univ. Buc., 5 jocuri / 8 goluri, GHEORGHIŢĂ MALAI-OPREA, inter-centru, 19 ani, Rapid

Buc., 5 jocuri / 6 goluri, MARINA BOSI-IGOROV, extrema-pivot, 27 ani, IEFS Buc., 5 jocuri /

10 goluri; MAGDA MICLOS-ILIES, inter dreapta, 30 ani, Vointa Odorhei, 5 jocuri / 14 goluri;

MARIA TÖRÖK-DUCA, centru-extrema, 19 ani, ŞTIINŢA Bacău, 5 jocuri / 10 goluri;

NICULINA IORDACHE-SASU, inter, 26 ani, Progresul Buc., 5 jocuri / 10 goluri; MONICA

IACOB, inter, 25 ani, Rulmentul Brasov, 3 jocuri / 5 goluri; ANGELA AVADANEI, inter, 19

ani, Univ Iasi, 4 jocuri / 2 goluri; IULIANA HOBINCU, extrema, 24 ani, IEFS Buc., 2 jocuri /

10 goluri; DARINCA ANDREI-MARCOV, inter, 21 ani, Univ. Timişoara, 5 jocuri; MAGDA

Page 110: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

PERES, extrema, 22 ani, Muresul Tg.Mures, 4 jocuri/ 3 goluri; EVA GALL-MOSZI, inter, 17

ani, Muresul Tg.Mures, 2 jocuri / 2 goluri.

Antrenori: FRANCISC SPIER, IOAN BOTA.

Daca rezultatele şi locul in clasament nu au fost multumitoare, in schimb trebuie sa

subliniem un fapt pozitiv – reintinerirea masiva a lotului, care a fost, credem noi, o reusita.

Un grup de patru jucatoare, care abia terminasera junioratul GHEORGHIŢĂ MALAI (19 ani),

ANGELA AVADANEI (19 ani), MARIA TÖRÖK (19 ani) şi una inca junioara EVA GALL (17

ani) au jucat in acest turneu final, primele doua chiar in prima formatie. Tot la categoria tineret

am putea sa le incadram şi pe DARINCA ANDREI (21 ani), MAGDA PERES (22 ani) şi chiar

pe VIORICA IONICA (23 ani) şi avem chiar o echipa intreaga.

Dupa acest Campionat Mondial, echipa NAŢIONALĂ a senioarelor a mai avut o singura

actiune in iulie 1979, deoarece trebuia jucat intreg campionatul Categoria A tur-retur şi Cupa

Romaniei, amanate pentru pregatiri, din 1978.

6. TURNEUL DE LA VARNA, Ediţia a 3-a, 5-8 iulie 1979.

Clasament: 1. Iugoslavia, 2. Bulgaria, 3. ROMANIA, 4. Ungaria, 5. Cehoslovacia, 6.

Polonia, 7. RDG, 8. SUA, 9. Franta.

Rezultate: ROMANIA cu RDG: 14-7(7-1), cu Polonia: 16-10(11-3), cu Iugoslavia: 13-

16(5-8), cu Bulgaria: 11-12(6-3), * 4 jocuri: 2 victorii, 2 pierdute.

Formatia: VIORICA IONICA, LIDIA STAN, MARIANA IACOB, MARIA TÖRÖK

DUCA, NICULINA SASU PREOTESCU, MARIA BOSI-IGOROV din echipa de la C.M. şi

ECATERINA MARIAN, RODICA GRIGORAS, VICTORIA COJOCARITA, HEDA RHEIN,

ELENA VACARU TADICI, LILIANA TOMESCU şi LARISA CAZACU cooptate dupa aceste

competitii.

PALMARESUL SENIOARELOR in sezonul 1978-1979: 20 jocuri: 14 victorii, 6

pierdute.

ECHIPA B a SENIOARELOR a avut ca intotdeauna in anul unui campionat mondial o

activitate mai sustinuta, integrata in planul de pregatire a rezevelor primei echipe sau a

jucatoarelor care depasisera varsta junioratului.

1. DUBLA cu RDG B la Bucuresti, in 29 şi 30 septembrie, scor: 14-18(7-9) şi 14-15(8-

6). Aceste doua infrangeri nu au fost de bun augur pentru viitorul C.M. unde chiar in prima etapa

intalneam echipa RDG-ului. * 2 jocuri, 2 pierdute.

Au jucat: OLTEA JALBA, ANGELA CIUBOTA, HEDDA RHEIN, ANESTINA

CEAVDARIDIS, SEVASTITA GRIGORE, ZORANCA STEFANOVICI.

Page 111: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. TROFEUL CARPAŢI la Braila, 21-25 octombrie 1978, pentru care toate datele sunt

la capitolul echipa senioarelor, tocmai pentru ca B-ul a fost total subordonat echipei I. * 4 jocuri,

4 pierdute.

PALMARESUL echipei B a senioarelor: 6 jocuri, 6 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET- feminin, a fost parte componenta a strategiei

pregatirii pentru C.M. senioare, motiv pentru care vom gasi jucatoare, şi nu putine, in toate cele 3

loturi senioare, tineret echipa B avand pentru perioada de inceput şi acelasi cuplu de antrenori:

SPIER FRANCISC, IOAN BOTA.

1. CUPA PRIETENIA, 11-13 august 1978, in Iugoslavia la Titograd.

Clasament: 1. ROMANIA, 2 Iugoslavia, 3. Bulgaria, 4. Ungaria.

Performanta deosebita, explicabila şi prin numarul mare de jucatoare tinere care evolua şi

la NAŢIONALĂ de senioare.

Rezultate: ROMANIA tineret cu Ungaria: 17-11(7-6), cu Bulgaria: 14-12(8-6), cu

Iugoslavia: 12-13(7-11). * 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Formatia: COPOTZ, CIUBOTA, AVADANEI, RADUCU, STEFANOVICI, WEBER,

MALAI, TÖRÖK, CEAVDARIDIS, IGNAT, GALL.

Antrenori: FRANCISC SPIER, IOAN BOTA, aceiasi de la senioare.

Dupa C.M. al senioarelor lotul de tineret isi continua activitatea independent din august

1979 cu un lot total remaniat avand o puternica infuzie de jucatoare din lotul de junioare

promovate in bloc cu antrenorul lor IOAN HARAGA.

2. DUBLA cu POLONIA la Ploiesti, 2 şi 3 august 1979, scor: 16-13(6-5) şi 14-17(6-

11). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

3. CAMPIONATUL BALCANIC TINERET-feminin, Editia I in Bulgaria la LOVECI,

10-12 august 1979.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. ROMANIA; 3. Bulgaria.

Rezultate: ROMANIA – tineret cu Iugoslavia: 12-14 (7-7), cu Bulgaria: 10-9 (4-4).

* 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

4. DUBLA cu RDG, la Alexandria – ROMANIA in 17 şi 18 august 1979, scor: 12-

12(5-6) şi 12-14(6-10). * 2 jocuri: 1 egal, 1 pierdut.

Page 112: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

În cele 6 meciuri au jucat: MARIANA GHIRILA, CARMEN BOGDAN, AURELIA

ANDREI, ANGELA AVADANEI, MARIA PETRE, RODICA IONESCU, MARIA SAVIN,

GHEORGHIŢĂ MALAI-OPREA, RODICA IONASCU, ZORANCA STEFANOVICI, MARIA

TÖRÖK-DUCA, MARIA SPIRIDON, SEVASTITA GRIGORE, MARIA HOFNER, ELENA

LEONTE.

PALMARES TINERET 1978/1979: 9 jocuri: 4 victorii, 1 egal, 4 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIOARE isi incepe pregatirile pentru obiectivul major

CUPA PRIETENIA in septembrie-decembrie 1978 şi le finalizeaza in iulie 1979 totalizand 5

actiuni.

1. DUBLA cu RDG la Bucuresti in 22 şi 24 septembrie 1978, scor: 17-13(11-5) şi 11-

11(7-7). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

De remarcat debutul intr-un joc oficial international, la numai 16 ani, a lui MARIANA

OACA mai tarziu TÂRCĂ, legitimata pe atunci la scoala sportiva din Fagaras la profesorul

NICOLAIE MARIAN, care a descoperit-o. Peste cativa ani MARIANA va fi apreciata drept

unul din cei mai buni interi dreapta-stangaci din toate timpurile pentru handbalul romanesc, fara

a o uita pe SIMONA ARGHIR-SANDU.

2. DUBLA cu UNGARIA la GYOR in 27 şi 29 octombrie 1979, scor: 13-12(8-2) şi 11-

16(7-6). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

3. TURNEUL INTERNAŢIONAL in RDG Cupa ‖FRITZ SCHWARTZE‖ 27-29 dec.

1978, pentru juniori, editia a-7-a la HALLE.

Rezultate: ROMANIA juniori: cu Bulgaria 9-8 (5-3), cu R.D.G. B 11-9 (5-6), cu RDG

A 11-14 (6-8), cu Cehoslovacia: 16-17 (9-7), cu Polonia: 17-13 (9-4). * 5 jocuri: 3 victorii, 2

pierdute.

Clasament: 1. RDG, 2. Polonia, 3. ROMANIA, 4. Bulgaria, 5. Cehoslovacia.

Formatia: GABRIELA PUPAZA, GABRIELA KERESZTES, ELENA CIUBOTARU 6,

MARIANA OACA-TÂRCĂ 16, NICOLETA PLESOIANU 16, ILEANA BALACI 15,

MARIANA JUCAN 5, FLORINA RADOI 1, ANGELA FODOR, EUGENIA GAVRA,

DANIELA POPOVICI 2, ANCA CRISTEA, LUMINIŢĂ CAPATANA, VICTORIA DICU.

Au mai jucat in dublele cu RDG şi Ungaria: CARMEN BOGDAN, VASILICA DOBRE,

AURELIA ANDREI, MARIA LUPU, RITA POPAILA, MELANIA BRANDUS, ADRIANA

STANCIU, DELIA MARINCOV, GEORGETA VOINEA.

4. TURNEUL de la OLSZTYM – Polonia, 11-15 iulie 1979 – junioare.

Page 113: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: cu Polonia-tineret: 13-23 (5-11), cu Olanda-tineret: 18-17 (8-11), cu

Danemarca-tineret: 12-18 (7-11), cu Polonoia: 14-18 (12-9). * 4 jocuri: 1 victorie, 3 pierdute.

Clasament: 1. Polonia; 2. Danemarca; 3. Polonia juniori; 4. Olanda.

Formatia aceiasi ca in turneul urmator, care incheia sezonul competitional.

5. TURNEUL PRIETENIA Editia a-6-a 23-31 iulie 1979, VESZPREM-Ungaria.

Rezultate: cu Ungaria B: 21-17 (9-9), cu URSS: 10-16 (8-7), cu Polonia: 17-17 (9-6), cu

Bulgaria: 20-19 (12-6), cu RDG: 15-20 (7-8). * 5 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 2 pierdute.

Clasament: 1. Ungaria, 2. URSS, 3. Cehoslovacia, 4. Polonia, 5. RDG, 6. ROMANIA, 7.

Bulgaria, 8. Ungaria B.

Formatia: GABRIELA PUPAZA, TATIANA PADURARU, ADRIANA STANCIU,

ELENA CIUBOTARU, GEORGETA ONCU, CRISTINA TACHE, NICOLETA PLESOIANU,

ILEANA BALACI, MARIANA OACA, ANGELA FODOR, MARIA JUNCAN, FLORICA

RADOI, VICTORIA DICU.

PALMARES junioare 1978/1979: 18 jocuri: 8 victorii, 1 egal, 9 pierdute.

PALMARES ECHIPE femininE: 53 jocuri: 26 victorii, 4 egaluri, 23 pierdute.

Echipele feminine nu au participat nici in acest sezon in Cupele Europene (Cupa

Campionilor şi Cupa Cupelor) in principal pentru a nu perturba pregatirile echipei nationale in

anul cu campionat mondial. Dar mai erau şi argumente financiare (criza de valuta), politice

(relatii incordate cu vestul) şi parerea ca nu exista sanse la locul I, altceva nu conta.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR, a avut o activitate mai redusa rezumata la 4

actiunii in noiembrie 1978 şi una singura in iunie 1979.

Dezamagirea dupa acel loc 7 la C.M. din februarie 1978 dupa 5 editii cu 4 medalii de aur

şi una de bronz, a contat enorm şi este drept ca nici invitatiile nu au mai venit. Se hotaraste

„restructurarea masiva a echipei in liniste şi calm‖, cu un program mai redus de jocuri fara miza

şi stres.

1. TURNEUL „DEBRECEN CUP 1978”- Ungaria, 7-12 noiembrie 1978.

Rezultate: in Olanda: 24-17 (11-8), cu Polonia: 21-17 (10-8), cu Bulgria: 22-18 (12-9),

cu URSS: 27-9(14-8), cu Ungaria: 22-18 (8-10): * 5 jocuri, 5 victorii.

Clasament: 1. ROMANIA, 2. Ungaria, 3. Polonia, 4. URSS, 5. Bulgaria, 6. Olanda.

Page 114: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Revenirea intr-o competitie de valoare pe primul loc ne dau mari sperante, desi echipa

URSS-ului nu era mult intinerita, dar şi echipa noastra venea cu o noua generatie.

Formatia: NICOLAE MUNTEANU, VALERIU SOLOMON, VASILE STANGA, ION

TASE, RADU VOINA, MARICEL VOINEA, CONSTANTIN DURĂU, IOSIF BOROS,

STEFAN BIRTALAN, OVIDIU FLANGEA, IOSIF PALKO, MIRCEA GRABOVSCHI,

MIRCEA BEDIVAN.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, LASCĂR PANĂ.

2. DUBLA cu RFG, la Bucuresti şi Craiova in 16 şi 18 noiembrie 1978, scor: 12-14(7-

7) şi 22-17(9-7) cu aceiasi formatie de mai sus la care se adauga MIHAI STEF şi revine

CORNEL PENU.

La carma nationalei o revenire spectaculoasa marele antrenor VLASE OPREA acum cu

LASCĂR PANĂ. * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

3. TURNEUL din RDG – WISSMAR, 16-21 decembrie 1978.

Rezultate: cu Ungaria: 15-19 (8-9), cu RDG B: 21-14 (12-6), cu Suedia: 18-17 (9-10),

cu Polonia: 17-17 (10-9), cu RDG A:11-12 (7-10). * 5 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 2 pierdute.

Clasament: 1. RDG, 2. Ungaria, 3. ROMANIA, 4. Polonia, 5. RDG B, 6. Suedia.

Formatia: PENU, MUNTEANU, BOROS, TASE, MIRONIUC, STANGA,

DRĂGĂNIŢĂ, GRABOVSCHI, BEDIVAN, FLANGEA, DURĂU, VOINA, STOCKL, PAUL

MATEI.

Antrenori: OPREA VLASE, LASCĂR PANĂ.

4. TROFEUL IUGOSLAVIA Editia a-19-a POLA 24-29 iunie 1979.

Rezultate: cu RDG: 19-16 (10-15), cu Polonia: 26-26 (12-15), cu Suedia: 27-21 (13-8),

cu URSS: 25-28 (13-13), cu Iugoslavia: 24-17 (10-16). * 5 jocuri: 1 victorie, 1 egal, 3 pierdute.

Clasament: 1. URSS, 2 Iugoslavia, 3. Polonia, 4. RDG, 5. ROMANIA, 6. Suedia.

Formatia: ALEXANDRU BELIGAN, CLAUDIU IONESCU-portari, IOSIF BOROS,

DURĂU, FOLCHER, FLANGEA, BEDIVAN, GRABOVSCHI, LUCIAN VASILACHE.

Antrenori: LASCĂR PANĂ, NICULAE NEDEFF.

Se incheie o panta descendenta, un sezon nu prea reusit al seniorilor in care procesul de

restructurare şi de intinerire a echipei nu si-a gasit o finalizare optima.

PALMARES SENIORI 1978/1979: 21 jocuri: 11 victorii, 2 egal, 8 pierdute.

Page 115: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET a avut un program mai redus cu doar trei actiunii

internationale importante, pentru pregatire şi verificare, s-au sustinut in schimb 10 jocuri de

seniori din divizia A.

1. „CUPA GODWALDOV”, 14-18 noiembrie 1978, in Cehoslovacia.

Rezultate: ROMANIA tineret cu Cehoslovacia: 17-17 (8-9), cu URSS: 17-20 (8-14),

cu Bulgaria: 30-15 (16-8), cu Polonia: 17-13 (8-5). * 4 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

Clasament: 1. URSS, 2. ROMANIA, 3. Polonia, 4. Cehoslovacia, 5. Bulgaria.

Formatia: LUCIAN POPA, MICHAEL REDL junior, GABRIEL PANTELIMON,

KLAUS VOICK, GHEORGHE COVACIU, ION SŰKET, IOAN POPA, CORNEL DAMIAN,

VIOREL CROITORU, VASILE OPREA, FLORIN TATARU, DOREL IACOB, FLORIN

DUMITRACHE, ATILA ZSIGMOND, VLAD IONESCU.

Antrenori: MIHAI PINTEA, CEZAR NICA.

2. CUPA TARILOR LATINE Editia a-9-a 7-22 aprilie 1979, Italia.

Competitie prevazuta in calendarul I.H.F. „Cupa Tarilor Latine‖, era rezervata tineretului

pana in 23 de ani, dar pentru echipele din America de Sud şi Nordul Africii aflate la inceput de

drum in handbalul de performanta organizatorii erau mai ingaduitori in aceasta privinta.

Romania a participat constant incepand cu editia a III-a, clasandu-se de fiecare data pe primul

loc.

Rezultate: ROMANIA tineret cu Belgia: 34-10 (16-3), cu Brazilia: 27-14 (3-10), cu

Franta: 23-18 (14-10), cu Portugalia: 28-16 (15-8), cu Italia: 23-13 (15-6). * 5 jocuri, 5 victorii.

Clasament: 1. ROMANIA, 2. Franta, 3. Italia, 4. Portugalia, 5. Brazilia, 6. Belgia.

Formatia: ALEXANDRU BULIGAN, CLAUDIU IONESCU-portari, OVIDIU

FLANGEA, IONEL GHIONEA, MIHAI DANIEL, MARIAN DUMITRU, CRISTIAN

BECICHERI, KLAUS HEBERPURSCH junior, MARICEL VOINEA, MARIAN MARICA,

CONSTANTIN PETRE, VIOREL CROITORU, CORNEL MICLE.

Antrenor: EUGEN TROFIN.

3. BALCANIADA-TINERET masculin Ed. I, 8-12 august 1979 LOVECI in

Bulgaria.

Comisia Sportiva a Tarilor Balcanice hotaraste dupa dezbateri care au durat cativa ani

organizarea CAMPIONATELOR BALCANICE şi la handbal masculin şi feminin pentru seniori

şi tineret. Era o competitie oficiala cu date fixe in calendar pentru care se primea automat buget

ce ingloba şi pregatirile, element foarte important pentru echipele nationale de juniori şi tineret.

Page 116: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Pentru tanara generatie dar chiar şi pentru seniori-care puteau incerca experiente cu

promovari masive – Balcaniadele erau de un real folos pana au aparut Campionatele Europene-

dar aceasta va fi abia dupa 1992.

Rezultate: cu Ungaria: 18-14(11-4), cu Bulgaria: 21-15(11-7), cu Iugoslavia: 12-17 (7-

9), cu Grecia: 34-10 (16-4), cu Turcia: 33-13 (16-5). * 5 jocuri: 4 victorii, 1 pierdut.

Clasament: 1. Iugoslvia, 2. ROMANIA, 3. Bulgaria, 4. Grecia, 5. Turcia.

Formatia: ALEXANDRU BULIGAN, CLAUDIU IONESCU, MARIAN MIRICEA,

CORNEL MICLE, MARIAN DUMITRU, IONEL GHIONEA, MARICEL VOINEA, SORIN

PARASCHIV, KLAUS HABERPURSCH junior, CONSTANTIN PETRE, DOREL CHELARU,

DOREL GHEORGHE, NICOLAE CENAN.

Antrenor: COSTACHE MIRCEA II.

PALMARES TINERET masc 1978/1979: 14 jocuri: 11 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

ECHIPA NAŢIONALĂ A JUNIORILOR. Avand ca obiectiv extrem de puternicul

TURNEU PRIETENIA, din noiembrie 1978, juniorii s-au pregatit sustinand nu mai putin de 4

intalniri duble:

1. DUBLA cu RDG, in 23 şi 30.09.1978, la Buc, scor: 17-16 (10-7) şi la Ploiesti, scor:

23-21(13-11).

2. DUBLA cu BULGARIA, in 24 şi 25 oct 1978 la Bucu, scor: 30-19(12-8) şi 22-14(13-

9).

3. DUBLA cu UNGARIA, in 27 şi 29 octombrie, la GYOR in Ungaria, scor: 24-18(12-

9) şi 16-21(6-10).

4. DUBLA cu POLONIA, in 11 şi 12 noiembrie la Ploiesti, scor: 23-20(1-8) şi 19-

19(11-8).

* 8 jocuri: 6 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

Au jucat in cele 8 meciuri toti juniorii pe care ii vom regasi mai sus in lotul pentru Cupa

Prieteniei.

5. TURNEUL PRIETENIA-JUNIORI masculin in URSS, 22-29 noiembrie 1978 la

ZAPOROJE Editia a 6-a.

Rezultate: cu R.D.Germania: 14-20 (8-9), cu Bulgaria: 21-16 (11-6), cu URSS: 9-21

(3-9), cu URSS II: 21-19 (13-9), cu Cehoslovacia: 18-20 (10-9). * 5 jocuri: 2 victorii, 3 pierdute.

Page 117: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament: 1. URSS, 2. RDG, 3. Polonia, 4. Ungaria, 5. Cehoslovacia, 6. ROMANIA,

7. Bulgaria, 8. URSS II.

Formatia: CLAUDIU IONESCU, ALEXANDRU BULIGAN, GHEORGHE

DOGARESCU 14, MARIAN MIRICA 4, KLAUS HABERPURSCH 20, ALEXANDRU

ARGHIR 15, CORNEL MICLE 5, STEFAN KNUF 8, SORIN BOGHIS 2, MIHAI DANIEL 3,

REMUS COJOCARU, SORIN RADULESCU, CRISTIAN BECICHERI, RADU

BOGDANESCU.

Antrenori: VALENTIN SAMUNGI, GHEORGHE ZAMFIR.

În final de sezon, NAŢIONALĂ de juniori dupa ce sustine doua jocuri de verificare cu

Bulgaria, ataca un alt obiectiv major Cupa Prieteniei editia a-7-a.

Din nou Prietenia in acelasi sezon deoarece s-au facut importante modificari in calendar şi

competitiile mari ale juniorilor vor fi de acum in luna august.

6. DUBLA cu BULGARIA in 6 şi 7 august 1979 la LOVECI in Bulgaria, scor: 17-14 (7-

5) şi 18-14 (11-6). * 2 jocuri, 2 victorii.

7. TURNEUL PRIETENIA JUNIORI masculin Ed a-7-a 19-26 august, PULAWY-

Polonia.

Rezultate: cu RDG: 24-27 (13-13), cu Polonia: 20-18 (14-6), cu Cuba: 32-23 (12-10), cu

Cehoslovacia: 19-21 (7-10), cu Ungaria: 22-13 (12-8). * 5 jocuri: 3 victorii, 2 pierdute.

Clasament: 1. Cehoslovacia, 2. ROMANIA, 3. RDG, 4. Ungaria, 5. Polonia, 6. URSS, 7.

Bulgaria, 8. Cuba, 9. Polonia B.

Formatia: SORIN CHIRILA, ALEXANDRU BULIGAN, AIHAN OMER 13, ADRIAN

SIMION, MARIAN DUMITRU 20, REMUS COJOCARU 7, CONSTANTIN PETRE 4,

KLAUS HABERPURSCH junior, NICOLAE CENAN 7, LIVIU JIANU 1, PETRE PORUMB 1,

PAUL IANTO.

Antrenori: VALENTIN SAMUNGI, MIRCEA ANTON.

PALMARES JUNIORI 1978-1979: 20 jocuri: 13 victorii, 1 egal, 6 pierdute.

BILANT PALMARES INTERNAŢIONAL 1978-1979.

ECHIPE feminine: 53 jocuri: 28 victorii, 2 egal, 23 pierdute.

ECHIPE MASCULINE: 55 jocuri: 35 victorii, 4 egal, 16 pierdute.

TOTAL: 108 jocuri: 63 victorii, 6 egal, 39 pierdute.

Page 118: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CUPELE EUROPENE

1978-1979

La masculin

În Cupa Campionilor, Dinamo Bucuresti – antrenor OPREA VLASE – ajunge pana in

semifinale(turul IV).

1. În turul preliminar: DINAMO Bucuresti – ZSKA Sname Sofia Bulgaria 23-17 şi 31-18, total

54-25.

2. În optimi de finala: DINAMO Bucuresti - Valur Reykjavik Islanda, 25-19 şi 20-20, total 45-

39.

3. În sferturi de finala: DINAMO Bucuresti – BC ALICANTE Spania, 28-14 şi 20-24, total 48-

36.

4. În semifinale: DINAMO Bucuresti – SC EMPOR ROSTOCK RDG, 22-18 şi 14-19, total 36-

37 şi este eliminata doar pentru un gol în minus chiar de catre echipa care va castiga competitia.

În Cupa Cupelor, MINAUR Baia Mare-antrenor LASCĂR PANĂ ajunge de asemenea

pana in semifinale.

În turul preliminar: MINAUR BM – MACABI HAR RAMATGAN din Israel: 35-16 şi

22-11, total: 57-27.

În optimile de finala: MINAUR BM – ALBORG HK Danemarca: 31-19 şi 24-21, total:

55-40.

În sferturi de finala: MINAUR BM - TV HUTTENBERG RFG: 23-22 şi 24-19, total: 47-

41.

În semifinale: MINAUR BM – SK MAGDENBURG RDG: 26-22 şi 19-27, total: 45-49.

Dupa cum am relatat deja echipele feminine nu au fost inscrise in Cupele Europene

pentru a nu perturba programul de pregatire al echipei nationale.

Page 119: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ a Cluburilor şi Asociatiilor Sportive era in

anii 1970 deosebit de bogata, in jur de 20-25 de echipe de seniori şi juniori organizau sau se

deplasau la turnee cu echipe din strainatate in regim de reciprocitate. Erau mai intai competitiile

oficiale ale echipelor militare.

1. TURNEUL ARMATELOR PRIETENE august 1979 la Szeghed-Ungaria.

Clasament: 1. Hoved Budapesta, 2. TSKA Moscova, 3. STEAUA Bucuresti, 4. Dukla

Praga, 5. Legia Varsovia, 6. TSKA Sofia, 7. Armata Cuba.

2. DINAMOVIADA septembrie 1978 la Bratislava-Cehoslovacia.

Clasament: 1. DINAMO Bucuresti, 2. Gwardia Varsovia, 3. Cervena Zvezda

Bratislava, 4. Dozza Budapesta, 5. Dinamo Berlin.

Un frumos succes pentru DINAMO şi antrenorul VLASE OPREA, daca tinem seama

ca in acea vreme echipele militare erau cele mai puternice din campionatele „tarilor socialiste‖.

STEAUA Bucuresti participa anual la un turneu in RFG in luna ianuarie, la FREIURG şi

SIMGEN, loc 2 din 4 echipe, pe primul NAŢIONALĂ URSS şi la DOBOJ in Iugoslavia loc 2

din 8 echipe.

DINAMO Bucuresti participa anual la un turneu in RFG tot in ianuarie la VILLSTADS, loc 1

din 4 echipe şi la OFFENBURG, loc 2 din 4 echipe.

MINAUR Baia Mare organiza anual un turneu „acasa‖, acum la editia a-7-a, 11-13 august 1978.

Clasament: 1. MINAUR, 2. Vardar Skoplje, 3. Krivfa Zavidovici, 4. Spartakus

Budapesta, şi participa la 3 turnee „afara‖: Turneul de anul nou, Berlin-RDG, loc 5/8 echipe;

Turneul de la Magdenburg RDG, loc 5/8 echipe; Turneul de la Graz – Austria, loc 2/6 echipe.

UNIVERSITATEA Craiova, turneu echipe studentesti la Kracovia, loc 1/10 echipe.

UNIVERSITATEA CLUJ la Sofia, loc 3/4 echipe.

ŞTIINŢA Bacău feminin la turneul pentru echipe studentesti de la WROLLAV, loc

4/10 echipe şi la LEIPZTG, loc 3/6 echipe.

UNIVERSITATEA Bucuresti, la turneul LEPZIG, loc 3/6 echipe

S-au mai organizat turnee internationale: CUPA POLITEHNICA la Timişoara, loc 1/4

echipe; CUPA DE CRISTAL la Bacău ŞTIINŢA, loc 2/6 echipe; CUPA CONSTRUCTORUL

Oradea, loc 2/6 echipe, CUPA CAVNIC (din B) Minerul, loc 1/4 echipe; TEROM IASI, loc 2/4

echipe la editia a-3-a, Trofeul Iasului; TURNEU TG.MURES Muresul, loc 1/6 echipe şi

Page 120: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CONSTRUCTORUL Baia Mare turneu „acasa‖ la Cupa, 30 decembrie, loc 1/4 echipe şi

participa „afara‖ la Cupa, 8 martie SABAC Iugoslavia, loc 3/4 echipe şi PANCEVO, loc 1/6

echipe.

De remarcat faptul ca şi echipele de juniori au numeroase intalniri internationale: CSŞ2

Bucuresti feminin, turneu acasa loc 2/10 echipe, turneu Brandenburg, loc 6/6 echipe; CSŞ

Hunedoara turneu acasa, loc 1/6 echipe şi afara la ROSTOCK RDG, loc 3/4 echipe; CSŞ

Brasovia la Brasov, loc 1/4 echipe şi afara la SENICE, loc 1/6 echipe in Cehoslovacia; CSŞ

Vaslui turneu acasa, loc 1/5 echipe şi afara la TRIB in Polonia, loc 1/6 echipe; CSŞ Sibiu acasa,

loc 1/4 echipe; CUPA ELIBERARI Timişoara la feminin Liceul 4, loc 2/6 echipe şi masculin,

loc 2/4 echipe.

De mentionat ca la turneele organizate in ROMANIA, regula generala era ca pe langa

cele 2-4 echipe din strainatate se completa cu alte 3-6 echipe din tara. În mod destul de sigur

numarul turneelor şi jocurilor internationale ale echipelor de juniori şi junioare era mult mai

mare, unele se organizau pe alte structuri de activitati (excursii) şi nu erau raportate la FRH.

1979-1980 ACTIVITATEA INTERNA - Campionatul republican categoria A al

seniorilor, la feminin s-a desfasurat normal tur-retur cu 10 echipe. Turul in septembrie-octombrie

1979 şi returul in aprilie-mai 1980, iar Cupa Romaniei in iarna, decembrie-februarie.

La masculin sistemul şi datele campionatului se subordoneaza total programului şi

intereselor lotului national de seniori, care aveau in iulie 1980 un obiectiv de importanta majora:

JOCURILE OLIMPICE de la Moscova.

Colegiul de antrenori care hotara sistemul competitional, ramane consecvent: se va juca

numai in turnee de sala din septembrie 1979 pana in ianuarie 1980; in acest fel toti handbalistii

se vor pregati şi vor juca intr-un ritm asemanator celui de la JO şi mai ales cei din lotul national

vor fi la dispozitia antrenorilor de la 15 ianuarie pana la plecarea spre Moscova in iulie pentru

pregatire centralizata şi jocuri internationale.

C.N. Senioare, editia a 22-a, 1979-1980, Categoria A feminin

1. ŞTIINŢA Bacău - antrenori: EUGEN BARTHA, ALEXANDRU MENGONI

2. MURESUL Tg.Mures - antrenori: LADISLAU KULCSAR, VIRGIL BOTAN

3. CONSTRUCTORUL Baia Mare - antrenori: C-TIN PILICĂ POPESCU

4. Univestitatea Cluj-Napoca; 5. Progresul Bucureşti; 6. Terom Iaşi; 7. Universitatea

Timişoara; 8. Rulmentul Braşov; 9. Confecţia Bucureşti; 10. Hidrotehnica Constanţa.

Page 121: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ŞTIINŢA BACĂU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ SENIOARE 1980: COPOTZ

DOINA, BILEGAN IOANA, PEFERFORN ALIZ, FLOREA RITA, LUPŞOR LAURA,

MARIAN ECATERINA, VIERU VIORICA, VACARU ELENA, GAL EVA, AMARANDEI

VICTORIA, FLOREA MARIA, MOCANU RODICA, HRIŢCU ADRIANA, POPESCU

DOINA, RĂDUCU ANA MARIA, PĂUN LIDIA, GAITAN MARIANA, TŐRŐK MARIA.

Dupa ce timp de 20 de ani echipele feminine din Bucuresti au fost o prezenta constanta

pe podiumul campionatului in care jucau la un moment dat chiar patru echipe:

UNIVERSITATEA, IEFS., CONFECTIA şi RAPID; din acest sezon provincia va ‖pune

stapanire‖ pe primele trei locuri, pentru urmatorii 10 de ani.

C. N. Seniori, editia a 22-a, 1979-1980, Categoria A masculin

1. STEAUA Bucuresti-antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN

2. MINAUR Baia-Mare-antrenor: LASCĂR PANĂ

3. ŞTIINŢA Bacău-antrenor: NICOLAIE GUIDEA

4. DINAMO Bucureşti; 5. Politehnica Timişoara; 6. Dinamo Braşov; 7. Gloria Arad; 8.

CSM Borzeşti; 9. Universitatea Cluj-Napoca; 10. Independenţa Sibiu.

STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ (M) SENIORI 1980:

MUNTEANU NICOLAE, SOLOMON VIRGIL, DRAGANIŢA CEZAR, KICSID GABRIEL,

VOINEA RADU, BIRTALAN ŞTEFAN, TUDOSIE CONSTANTIN, STŐCKL WERNER,

STÂNGĂ VASILE, DUMITRU MARIAN, CROITORU VIOREL, ROŞU LAURENŢIU,

CHELI GRISA, IONESCU CRISTIAN, NEAGU VICTOR.

Şi la baieti provincia ‖ataca tare‖ avem surpriza ca dupa 21 editii consecutive cu prezenta

pe podium - mai ales locul I şi II - DINAMO Bucuresti nu mai cucereste nici o medalie.

Cupa Romaniei s-a organizat numai la feminin, pe etape: a) preliminara numai echipele

de categorie B; b) principala 6 echipe din categoria B (locul I in preliminara) şi toate echipele de

categoria A; c) semifinala 2 serii a 4 echipe; d) finale de la locul 1 la 8 intre locurile

corespunzatoare din cele doua serii.

Cupa Romaniei, editia a 3-a 1979-1980 feminin

1. ŞTIINŢA Bacău-antrenori: EUGEN BARTHA, ALEXANDRU MENGONI

2. CONSTRUCTORUL Baia-Mare-antrenor: C-TIN PILICĂ POPESCU

3. TEROM Iasi-antrenori: IOAN HARAGA, CORNEL BĂDULESCU

4. PROGRESUL Buc-antr: VASILE MARGULESCU, FRANCISC SPIER

Page 122: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultatele in finala mare: ŞTIINŢA Bacău-CONSTRUCTORUL Baia Mare 16-14

pentru loc 3/4 TEROM Iasi-PROGRESUL Bucuresti 16-15 la Craiova, in continuare pentru 5/6

RULMENTUL Brasov-CONFECTIA Bucuresti 19-18 şi pentru 7/8 HIDRO. Constanta-

CONSTRUCTORUL Timişoara (divizia B) 16-12 la Pitesti.

CUPA DE PRIMAVARA F.R.H. la care au participat in mod obligatoriu numai

echipele de categoria A masculin, fara jucatori din lotul national. Desfasurata pe doua serii EST

şi VEST se incheie cu o finala de mare valoare tehnica foarte disputata intr-o sala arhiplina la Tg.

Jiu:

1. DINAMO Bucuresti (antrenor VLASE OPREA)

2. MINAUR Baia Mare (antrenor LASCĂR PANĂ)

Scor: 24-21.

CAMPIONATUL REPUBLICAN DE TINERET CATEGORIA B, aflat la editia a

14-a dar prima cu titulatura de tineret prin marirea numarului de jucatoare sub 24 de ani de la 7

cum era pana acum la 8, din care minim un portar şi cu obligatia, ca 7 sa ia parte efectiva la

joc.Toate meciurile vor avea loc in continuare in aer liber, pe terenuri de zgura sau bitum.Vor

promova in categoria A: la feminin locul I din seria EST: TEXTILA Bucuresti (antrenor:

DANTZE CRISOSTOM) şi din seria VEST: CONSTRUCTORUL Timişoara (antrenor:

VASILE FARCAS); iar la masculin: RELONUL Savinesti (antrenor: OTTO HELL) şi

UNIVERSITATEA Craiova (antrenor: GEORGE BURCEA).

CAMPIONATUL DE CALIFICARE AL SENIORILOR pentru promovare in

categoria B reuneste in etapa finala-dupa judeteana şi inter-judeteana 16 echipe in 4 serii

(masculin şi feminin). Echipele de pe locul I vor juca in sezonul viitor in categoria B.

La feminin: CHIMISTUL Ramnicu Valcea (antrenori: CONSTANTIN CINCĂ, DAN

CEAUŞESCU) şi CHIMIA Arad (antrenor: TEODOR MERCEA) in serie VEST şi TEXTILA

DOROBANTUL Ploiesti (antrenor: ISIDOR DEAC) şi GLORIA Bistrita (antrenor: ANTON

VARGA).

La masculin: METALUL Vaslui (antrenor: PAUL POPESCU) şi MINERUL Moldova

Noua (antrenor: VLAD IONESCU) in serie EST iar METALUL Hunedoara (antrenor: REMUS

BALINT) şi UMT Satu Mare (antrenor: IOAN PALKO) in serie VEST.

CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR ŞI SCOLARILOR (juniori 1).

Prin comasare competitiilor pentru juniori (cluburi şi asociatii) şi scolari (licee cu şi fara program

special) se acordau şi doua titluri. Se desfasura pe patru etape: a) preliminarii (pe orase,municipii

şi judet); b) interjudeteana pe 8 serii a 4-5 echipe; c) etapa divizionara sistem tur-retur pe 6 serii a

4 echipe; d) turneul final cu 6 echipe (capii de serii).

Jocurile se desfasurau in aer liber.

Page 123: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

C. N. junioare I, editia a 19-a, 1979-1980. Turneul final la Bucuresti

1. CSŞ, Craiova-antrenor: GHEORGHE SBORA

2. CSŞ, Bucuresti-antrenor: GRIGORE NIŢĂ

3. CSŞ, Sibiu-antrenor: GHEORGHE BADIANU

4. CSŞ Timişoara, 5. CSŞ Vaslui, 6. CSŞ Dej

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR CRAIOVA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIOARE (F) 1980: SMEU ANA, IOVĂNESCU CONSTANTINA, BALACI ILEANA,

PLEŞOIANU NICOLETA, CLENCIU TATIANA, MANDA DORINA, ISPAS GEORGETA,

STAN COSTINETA, AIPU ELENA, SARCARIN LILIANA, CUREA GABRIELA DORINA,

MIHĂILESCU TEODORA, BELEANU LILIANA.

C. N. Juniori I editia a 19-a, 1979-1980. Turneul final la Bucuresti

1. CSŞ, Constanta-antrenor: MIHAI FĂGĂRAŞANU

2. CSŞ Viitorul Cluj-antrenor: EMIL TILICEA

3. CSŞ Piatra Neamt-antrenor: OTTO HELL

4. CSŞ Marina Orsova, 5. CSŞ Ploiesti, 6. CSŞ Dinamo Brasov.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR CONSTANŢA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIORI MASCULIN (M) 1980: CHIRINCU GABRIEL, TIBREA DAN, BĂRBULESCU

CRISTIAN, OLTEANU SORIN, MILU VIOREL, CORBEANU GHEORGHE, GIURGIU

MARIUS, COMAN CONSTANTIN, GHIMEŞ ADRIAN, ENIU COSTEL, ABIBULA

ERHAN, TELEU GIGEL, BARASCU LAURENŢIU.

CN juniorilor 2 (15-16 ani) s-a organizat pe etape: a) etapa in judet; b) etapa

interjudeteana 8 serii a 4-5 echipe; c) turneul final cu 8 echipe.

Jocurile se desfasoara in aer liber.

C.N. Junioare II, editia a 7-a, 1979-1980. Tuneul final la Ploiesti

1. CSŞ Sibiu - antrenor: GHEORGHE BADEANU

2. CSŞ Dinamo Brasov - antrenor: MARIA LECHNER

3. CSŞ Banatul Timişoara - antrenor: TIBI SVERCOCI

4. CSŞ Craiova; 5. CSŞ Bucuresti; 6. CSŞ Piatra Neamt; 7. CSŞ Zalau; 8. CSŞ Galati.

Page 124: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR SIBIU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIOARE II (F) 1980: PALFI HAJNAL, FLOREA SIMONA, MOHANU ANA,

MUNTEANU RAFILA, KLEIN RENATE, LUTSCH RENATE, MELINTE MARIA, DAN

RODICA DELIA, MUNTEANU NICOLETA, SELACHIE LIANA, LASLEA DANIELA,

ONCU GEORGETA, STOIA ANGELA.

C. N. Juniori 2, editia a 7-a, 1979-1980. Turneul final la Oradea

1. CSŞ VIITORUL Cluj - antrenor: GHEORGHE ZAMFIR

2. CSŞ Dobrogeanu Gherea Ploiesti - antrenor: MIRCEA ANTON

3. CSŞ Petrosani - antrenor: ALEXANDRU MILETI

4. CSŞ Jimbolia; 5. CSŞ Galati; 6. CSŞ Bistrita; 7. CSŞ P.Neamt; 8. CSŞ Giurgiu.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR “VIITORUL” CLUJ-NAPOCA- CAMPIOANĂ

NAŢIONALĂ JUNIORI II (M) 1980: BRICIU IOAN, PRINTZ ATTILA, BĂDOSU

STELIAN, POP SERGIU, BRUSDACA SORIN, CRISTEA MARIAN, DESY ZOLTAN, POP

EMIL, ANTAL RADU, KŐVESDY JOZSEF, KORI ZOLTAN, LUNG NICOLAE.

Concursul Republican al Juniorilor 3 (13-14 ani) se organizeaza la fel ca cel al

Juniorilor 2.

C. N. Junioare III, Editia a 7-a, 1979-1980. Turneul final la Pitesti

1. PROGRESUL Buc. – antrenori: GEORGETA MANOLESCU, VASILE

MARGULESCU 2. CSŞ Bistrita - antrenor: GEORGETA SUCIU

3. CSŞ Roman - antrenor: ION UNGUREANU

4. CSŞ Dinamo Brasov; 5. CSŞ Timişoara; 6. CSŞ Galati; 7. CSŞ Dej; 8. Didactica

Alexandria.

PROGRESUL BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE III (F)

1980: CERCEL CARMEN, RUPA STELA, MANOLACHE MARIA, IGNA MARIANA,

NISIPEANU CORINA, NICA AURELIA, MALAI MARIE-JANNIE, ŞERBAN STELA,

VASILE GEORGETA, MIHAI MARIA, IONESCU MARILENA, DANIEL AURELIA.

C. N. Juniori, Editia a 7-a, 1979-1980. Turneul final la Focsani

1. CSŞ Viitorul Cluj - antrenor: EMIL TILICEA

2. CSŞ Sibiu - antrenor: ION BADIANU

3. CSŞ2 Buc. - antr: BOGDAN MACOVEI, MIRCEA COSTACHE II

4. CSŞ Iasi, 5. Galati, 6. Hunedoara, 7. CSŞ Dinamo Brasov, 8. CSŞ Sebes.

Page 125: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR “VIITORUL” CLUJ-NAPOCA- CAMPIOANĂ

NAŢIONALĂ DE JUNIORI III (M) 1980: STUPAR IOAN, IOŞIP VASILE, DUME MARIN,

KERESZTES ISTVAN, COSMA A., TOADER NICOLAE, CRIŞAN ATTILA, PETRUŞ M.,

LUPUŞOR C., CRIŞAN D., VĂCARU D. .

Subliniem ca indiferent ce denumire au avut Campionate sau Concursuri,republicane sau

nationale, daca au avut o finalizare direct pe tara, le-am denumit CAMPIONATE NAŢIONALE

(C.N.) pastrand şi denumirea oficiala campionat, concurs, categoria A, B divizia super-liga etc.,

numerotand editiile in continuare an de an.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ, in sezonul 1979-1980 a fost in reala crestere la

toate echipele nationale şi cu deosebire seniorii care aveau un obiectiv de inalta performanta

participarea la turneul final al Jocurilor Olimpice de la Moscova (iulie 1980).

Echipa senioarelor care nu obtinu-se calificarea la Jocurile Olimpice (doar locul 7 la

C.M. 1978) a avut un program cu meciuri fara miza, dar foarte utile in actiunea de reconstructie.

Echipele de tineret au avut o activitate mai scazuta dar varfurile de la baieti vor juca in echipa B

de seniori. În schimb juniorii au avut un calendar frumos cu 10 actiuni internationale.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR, clasându-se pe locul 7 la C.M. din 1978 a

ratat calificarea pentru Jocurile Olimpice din 1980. Destul de probabil restructurarea masiva cu 8

jucatoare noi in lot renuntandu-se in bloc la toata echipa care obtinu-se totusi calificarea la

Jocurile Olimpice 1976 (loc 4), a fost cel putin fortata şi evident nu a dat rezultate. Acum in

sezonul international 1979-1980 se produce, dupa numai 11 luni, o noua restructurare masiva,

coincidenta?! tot 50% din jucatoare pleaca din lotul de la CM 1978 şi sunt schimbati şi

antrenorii. Vin la carma nationalei profesori: EUGEN BARTHA (Bacău) şi REMUS

DRĂGĂNESCU (Brasov), acestia si-au propus in planul de pregatire un numar cat mai mare de

jocuri internationale pentru a verifica in conditii de competitie un lot mult largit.

Senioarele vor acumula in sezonul 1979-1980 nu mai putin de 32 meciuri internationale.

1. DUBLA cu RF Germania, se plaseaza in deschiderea etapei noiembrie-decembrie,

ca o prima verificare-selectie dupa un cantonament de 14 zile la Brasov şi Poiana Brasov. În 9 şi

10 noiembrie 1979 la Brasov 19-18 (9-7) şi 15-9 (6-4). * 2 jocuri, 2 victorii.

Formatia: VIORICA IONICA, GHEORGHIŢĂ MALAI-OPREA, EVA GAAL,

NICULINA SASU, MARIA TÖRÖK DUCA, ELENA VACARU-TADICI, LARISA CAZACU

din echipa de la C.M. 1978 şi DOINA COPOTZ, ZORANCA STEFANOVICI, LAURA

LUPSOR, RODICA GRIGORAS, VIRGINICA CONSTANTINESCU, RODICA MARIAN din

noul val.

Page 126: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. Trofeul CARPAŢI, editia a-19-a ,13-18 noiembrie 1979, BRASOV

Clasament: 1. ROMANIA; 2. RDG; 3. BULGARIA; 4. URSS; 5. POLONIA; 6.

ROMANIA B.

Rezultate: ROMANIA A cu BULGARIA 15-15 (6-7), cu URSS 23-24 (13-6), cu RDG

13-12 (7-5), cu Polonia 14-10 (8-6). * 4 jocuri 2 victorii,1 egal, 1 pierdut.

Formatia: VIORICA IONICA, DOINA COPOTZ portari, GHEORGHIŢĂ MALAI 10 (goluri),

ZORANCA STEFANOVICI 7, EVA GALL 4, LAURICA LUPSOR 1, RODICA GRIGORAS

6, NICULINA SASU 13, ECATERINA MARIAN, RODICA MARIAN 12, LARISA CAZACU,

MARIA TÖRÖK-DUCA 29.

Antrenori: EUGEN BARTHA, REMUS DRĂGĂNESCU.

Formatia Romania-B: LENUTA MUTU, ANGELA CIOBOTA, MARIANA CHIRILA-

portari, ELENA LEONTE 3 goluri, ELENA CIOBOTARU 4, ELENA VISAN 2, AURELIA

ANDREI 5, MARIANA JUCAN 4, RITA FLOREA 11, RODICA IONASCU 3, ELENA

NEGRU 4, MARIOARA IONESCU, VASILICA DOBRE 5, MARIA SPIRIDON 1.

Antrenori: CONSTANTIN LACHE, ARTUR HOFMAN.

3. DUBLA cu BULGARIA, 24-26 noiembrie 1979, 20-17 (12-8) şi 17-22 (5-12). * 2

jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

4. CAMPIONATUL BALCANIC, Editia I, 14-16 decembrie 1979 SOFIA.

Clasament: 1. Iugoslavia, 2. Bulgaria, 3. Romania, 4.Bulgaria-tineret.

Rezultate: in Bulgaria 20-17 (12-8), cu Bulgaria B 17-14 (8-8), in Iugoslavia 17-22 (5-

12). * 3 jocuri, 2 victorii, 1 pierdut

Cele trei echipe au acumulat acelasi numar de puncte (Bulgaria a invins Iugoslavia),

departajarea pentru primul titlu de Campioni Balcanici la senioare a fost hotarata la golaveraj. S-

a folosit acelasi lot ca la Trofeul CARPAŢI şi Jocurile cu Bulgaria.

5. TURNEUL DE LA CHEB, Editia a 7-a, 3-8 februarie 1980 CEHOSLOVACIA

Clasament : 1. Cehoslovacia, 2. ROMANIA, 3. Danemarca, 4. Bulgaria, 5. Norvegia, 6.

Cehoslovacia B

Rezultate: cu Norvegia 25-17 (15-7), cu Bulgaria 20-17 (10-8), cu Danemarca 16-17 (8-

7), cu Cehoslovacia 16-16 (8-9), su Cehoslovacia B 17-14 (8-7). * 5 jocuri: 3 victorii 1 egal 1

pierdut.

Dupa stagiile de pregatire din noiembrie-decembrie 1979 şi cele 11 jocuri sustinute,

echipa senioarelor este in progres, mai omogena dar mai putin eficace in jocul pozitional. Este şi

Page 127: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

rezultatul folosirii cu perseverenta a aceluiasi lot de jucatoare, acum la CHEB o singura exceptie,

se alatura echipei MARINA BOSI IGOROV, fara discutie una din cele mai bune extreme din

tara. În martie- aprilie-mai jucatoarele se intorc la cluburile lor, pentru pregatire şi desfasurarea

Campionatului National (returul) in etape saptamanale numai in sala. În continuare, etapa a 2-a

iunie-iulie 1980, se desfasoara in 4 cicluri cu cate o scurta perioada de pregatire finalizata cu

jocuri internationale.

6. TURNEUL DE LA NEUBRANDENBURG, 10-14 iunie 1980, RDG.

Clasament: 1. RDG; 2. Iugoslavia; 3. ROMANIA; 4. Polonia; 5. Ungaria; 6. Franta.

Rezultate: cu Bulgaria: 13-15 (8-5), cu Polonia: 16-13 (7-6), cu RDG 6-18 (3-12), cu

Iugoslavia 13-14 (6-8), cu Franta: 17-10 (8-5). * 5 jocuri: 3 victorii, 2 pierdute.

La formatia de pana acum se adauga: ANA MARIA RADUCU şi ELENA LEONTE.

7. TURNEUL DE LA SZEGHED, 18-23 iunie 1980, UNGARIA.

Clasament: 1. Ungaria; 2. Bulgaria; 3. Polonia; 4. Cehoslovacia; 5.ROMANIA; 6.

Austria.

Rezultate: cu Cehoslovacia: 13-15 (9-9), cu Austria: 20-12 (10-7), cu Bulgaria: 16-17 (8-

9), cu Polonia: 11-16 (6-7) * 4 jocuri: 1 victorie, 3 pierdute.

Apar semne de ingrijorare, infrangerea de la Polonia şi mai ales cea de la Bulgaria, prima

in afara celor trei de la Sofia cu arbitrii locali, patrioti. Din 26 de intalniri aveam 21 victorii

(majoritatea la scor) 2 egale şi 3 infrangeri, toate in Bulgaria. Acelasi lot, aceeasi prima formatie,

aceeasi antrenori: BARTHA – DRĂGĂNESCU ca şi tot acest sezon.

8. DUBLA cu R.D.G. la Targoviste in 28 iunie 1980, scor: 10-9 (4-4), in 29 iunie: 9-

15 (3-6). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

9. TURNEUL DE LA VARNA 2-6 iulie 1980, BULGARIA.

Rezultate: cu U.R.S.S.: 13-16 (8-8), Bulgaria tineret: 31-7 (13-4), cu Franta: 16-11 (8-5),

cu Bulgaria: 13-14 (6-5), cu R.F. Germania: 11-11 (5-6). * 5 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 2 pierdute.

Formatia: VIORICA IONICA, ANGELA CIOBOATA, DOINA COPOTZ –portari;

RODICA MARIAN 7 goluri, ANA RADUCU, ZORANCA STEFANOVICI 10, EVA GALL

11, RODICA GRIGORAS 6, NICULINA SASU 4, MARIA DORGO 3, MARIA TÖRÖK-

DUCA 18, LARISA CAZACU 4, MARINA BOSI-IGOROV 9.

PALMARES SENIOARE 1979-1980 - 32 jocuri, 17 victorii, 3 egal, 12 pierdute.

Page 128: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ROMANIA-B SENIOARE a avut un program mai redus dar 6 din ele au jucat şi la

senioare.

1. TROFEUL CARPAŢI, editia a 19-a, 13-18 noiembrie, BRASOV.

Rezultate: ROMANIA - RDG: 7-28 (2-15), cu Polonia: 11-15 (7-10), cu U.R.S.S.: 12-13

(7-7), cu Bulgaria: 15-20 (11-10). *4 jocuri, 4 pierdute.

Clasamente şi formatii la capitolul echipa de senioare.

Antrenori: CONSTANTIN LACHE, ARTUR HOFMAN.

2. DUBLA in R.D.G. in 15 decembrie 1979, la WITTEMBERG cu R.D.G. A: 12-16

(3-9) şi in 16 decembrie cu R.D.G.- B: 13-11 (7-3). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

Formatia: LENUTA MUTU, MARIANA CHIRILA- portari; ELENA LEONTE, ELENA

CIOBOTARU, ELENA VISAN, AURELIA ANDREI, RITA FLOREA, AURELIA IGNAT,

MARIA SPIRIDON, MARIA JUNCAN, MARIA IONESCU, VASILICA DOBRE, MARIA

DORGO, RODICA IONASCU, ELENA NEGRU.

PALMARES ECHIPA B SENIOARE - 6 jocuri: 1 victorie, 5 pierdute .

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET feminin, nu a fost inscrisa la C. M. de tineret

din octombrie 1979 in Iugoslavia, motiv pentru care nu a avut decat o actiune

interNAŢIONALĂ.

1. CAMPIONATUL BALCANIC, 15-17 august 1980, RESITA

Clasament: 1. ROMANIA; 2. IUGOSLAVIA; 3. BULGARIA; 4. ROMANIA junioare.

Rezultate: cu Bulgaria: 22-14 (12-5), cu Iugoslavia: 14-14 (8-8). * 2 jocuri: 1 victorie, 1

egal.

Formatia: OLTEA JALBA, ALIS PFEFERCON – portari; MARIANA OACA-TÂRCĂ

10 goluri; ELENA CIOBOTARU 13, ANA SUHAI, MARIANA JUCAN 5, VASILICA

DOBRE 2, ELENA DOBRE 2, ELENA LEONTE 8, EUGENIA GAVRA 3, STELA

OLTEANU, FELICIA OANEA, ELENA GERGELFI.

PALMARES TINERET- 2 jocuri: 1 victorie, 1 egal.

Page 129: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIOARE a avut in schimb – fata de tineret un calendar

bogat apreciindu-se perspectivele deosebite ale acestei generatii de a promova la senioare. Vom

remarca anticipandu-le cariera pe: MARIANA OACA-TÂRCĂ şi pe VALENTINA TURBATU

COSMA, printre cele mai bune jucatoare din lume pe postul lor şi categoric cel mai bun cuplu

pivot – 9 m din istoria handbalului feminin romanesc.

Din aceasta generatie vor mai juca la NAŢIONALĂ mare şi NICOLETA PLESOIANU-

CARTU, ILEANA BALACI, ELENA CIOBOTARU, ELENA LEONTE, VASILICA DOBRE.

1. DUBLA cu R.D.G. la NEUSTADT DOŞSE, 9 şi 11 noiembrie 1979, scor: 23-21 (9-

12) şi 14-14 (6-9) * 2 jocuri: 1 victorie, 1 egal.

Formatia: ANA MOLDOVAN, FLOAREA NISTOR – portari; MARIANA OACA

TÂRCĂ 12 goluri, NICOLETA PLESOIANU 5, VALENTINA TURBATU- COSMA 1,

ILEANA BALACI 7, FLORICA RADOI 7, KARIN KESLLER 2, RENATE KLEIN, TAMARA

NEAGOE, RITA POPAILA, JUDITH RAKOSSI, LUMINIŢĂ CAPATANA.

Antrenori: DAN HOTNOG, CODRUT HANGANU.

2. DUBLA cu POLONIA, la PULAWY in 13 şi 14 noiembrie, scor: 17-21 (6-12) şi 16-

12 (8-6). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

Cele patru jocuri cu R.D.G. şi Polonia au avut loc in cadrul unui turneu in cele doua tari

al echipelor feminine şi masculine de juniori.

3. DUBLA cu UNGARIA la Craiova in 31 noiembrie – 2 decembrie 1979, scor: 17-12

(9-6) şi 19-17 (11-10) * 2 jocuri: 2 victorii.

S-au mai alaturat lotului: HAINAL PALFI – portar; GETA ONCU, IULIANA SESCU,

CRISTINA RUSU, ELENA GAVRA.

4. TURNEUL de la HALLE -FRITZ SCWARTZE 27-29 decembrie 1979.

Clasament: 1. R.D.G.; 2.ROMANIA; 3. POLONIA; 4.CEHOSLOVACIA; 5. R.D.G.- B;

6. BULGARIA.

Rezultate: ROMANIA junioare cu Cehoslovacia 18-14 (9-8), cu Bulgaria: 15-15 (15-11),

cu R.D.G.: 18-19 (11-12), cu R.D.G.- B: 26-24 (15-11), cu Polonia: 17-19 (6-11). * 5

jocuri: 3 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

Aceeasi formatie şi aceeasi antrenori ca mai sus. În cele 4 actiuni din perioada noiembrie-

decembrie 1974 junioarele au sustinut: 11 jocuri: 7 victorii, 2 egaluri, 2 pierdute.

Page 130: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

5. DUBLA cu BULGARIA la Vaslui, in 27 şi 29 iulie 1980, scor: 16-15 (8-8) şi 16-10

(6-4). * 2 jocuri, 2 victorii.

Aceeasi antrenori: DAN HOTNOG şi CODRUT HANGANU; in formatie insa sunt

modificari numeroase au ramas PALFI, PLESOIANU, TURBATU, BALACI, NISTOR, KLEIN,

celelalte depasind junioratul au fost convocate in locul lor: SORINA ISTRATESCU- portar;

GEORGETA VOINEA, RAMONA TITES, ENIKO DEMETER, DELIA MURESAN, ANCA

MOISE, MARIA ROMAN.

6. TURNEUL PRIETENIA junioare-, Ediţia 8-a , 5-10 august 1980 VARSOVIA,

Polonia. Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. Polonia; 3. R.D.G.; 4. Ungaria; 5. Cehoslovacia; 6.

Bulgaria;

7. ROMANIA; 8.Polonia- B.

Rezultate: ROMANIA cu U.R.S.S.: 13-18 (6-10), cu R.D.G.: 13-17 (6-9), cu Polonia- II:

11-10 (5-4), cu Bulgaria: 11-17 (5-11), cu Cehoslovacia: 14-17 (7-10). * 5 jocuri: 1 victorie, 4

pierdute.

Deoarece majoritatea celor care au jucat in 1979 au terminat junioratul inclusiv: OACA-

TÂRCĂ, CIOBOTARU RADOI, NEAGOE; dupa 1 iunie echipa a fost restructurata in proportie

de 60%, aceasta explica oarecum acest rezultat pentru noi foarte slab, locul penultim (7).

7. CAMPIONATUL BALCANIC pentru tineret-feminin 15-17 august 1979 Resita-

ROMANIA. Echipa de junioare participa la aceasta editie a 2-a pentru a suplini lipsa echipei

Turciei.

Clasament: 1. ROMANIA tineret; 2. Iugoslavia; 3. Bulgaria; 4. ROMANIA junioare.

Rezultate: ROMANIA junioare cu Iugoslavia - tineret: 16-17 (6-8), cu Bulgaria tineret:

15-16 ( 7-9). * 2 jocuri, 2 pierdute.

Formatia: HAJNAL PALFI, FLOAREA NISTOR - portari; VOINEA GEORGETA,

ENIKO DEMETER, RAMONA TITES, NICOLETA PLESOIANU-CARTU, VALI

TURBATU-COSMA, ILEANA BALACI, DANIELA FILIP, DELIA MURESAN, ANCA

MOISE, ALEXANDRA STROIA, RENATE KLEIN.

Antrenori: DAN HOTNOG, CORDUT HANGANU.

PALMARES JUNIOARE 1979-1980- 20 jocuri: 10 victorii, 2 egal, 8 pierdute.

Page 131: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR – dupa ce cucerise medaliile de BRONZ in

1972 la MUNCHEN şi cele de ARGINT in 1976 la MONTREAL nu putea avea acum, 1980 la

Moscova alt obiectiv decat cel visat de toti MEDALIILLE DE AUR şi titlul de CAMPIONI

OLIMPICI, singurul care lipsea din panoplia handbalului romanesc.

Sa nu uitam ca baietii aveau deja 4 titluri de campioni mondiali 1961, 1964, 1970, 1974,

performante de exceptie care sustineau concret aceste vise frumoase. Desi stresati şi satui de

cantonamente kilometrice, baietii accepta acum un program de pregatire şi mai consistent din 3

octombrie 1979 pana la 3 august 1980 aici intercalandu-se fara pauze, pregatirea la cluburi şi trei

turnee de sala din campionat. S-au contabilizat pana la J.O.: 269 de zile calendaristice de

pregatire centralizata, cu 388 antrenamente, 33 jocuri internationale, 22 jocuri cu echipe din

divizia A , 30 de sedinte teoretice şi vizionari, etc.. Se disting doua mari perioade octombrie -

decembrie 1979 cu varf de forma Trofeul CARPAŢI şi Super Cupa Mondiala; februarie- august

1976 cu obiectiv final J.O. Moscova 1980.

Dupa 4 turnee din campionatul national care s-a desfasurat absolut numai in turnee de

sala tocmai pentru a sprijini echipa in pregatire, lotul olimpic se reuneste la Brasov. Lotul largit

cuprindea 20 de jucatori sub conducerea antrenorilor: IOAN KUNST GHERMANESCU,

NICOLAIE NEDEF şi LASCĂR PANĂ, medic CONSTANTIN SERPE in aceasta functie şi la

feminin şi la masculin inca din anii 1960, asistent medical SANDOR ANTAL, metodist MIHAI

COJOCARU.

Cantonamentul centralizat incepe la 3 octombrie 1979, la Brasov in sala cu doua

antrenamente pe zi şi s-au jucat 3 jocuri tip scoala şi alte 3 de verificare cu lotul de tineret aflat in

cantonament la Sf. Gheorghe. S-a numit pregatirea de start dupa care au urmat jocurile de

ferificare, omogenizare şi punere in forma.

1. DUBLA cu ELVETIA in 2 noiembrie la Brasov: 21-11 (10-5) şi in 4 noiembrie la

Bucuresti: 23-19 (10-8). * 2 jocuri, 2 victorii.

Formatia: NICOLAIE MUNTEANU, ALEXANDRU BULIGAN, MIHAI MIRONIUC,

MARICEL VOINEA, VASILE STANGA, RADU VOINEA, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ, CORNEL

DURĂU, LUCIAN VASILACHE, STEFAN BIRTALAN, ALEXANDRU FOLKER,

NICOLAIE VASILCA, IOSIF BOROS, MIRCEA GRABOVSCHI.

2. DUBLA cu R.F.Germania, in 9 noiembrie 1979 la MUNCHEN 14-12 (7-7) şi 11

noiembrie la BOBLINGEN: 17-16 (7-5). * 2 jocuri, 2 victorii.

3. TROFEUL CARPAŢI, editia a-18-a , 22-27 noiembrie 1979 – ARAD, TIMIŞOARA.

Clasament: 1.ROMANIA; 2.Polonia; 3.R.D.G.; 4.Iugoslavia; 5. ROMANIA B; 6.

Ungaria; 7. Bulgaria; 8. Norvegia.

Rezultate: ROMANIA-A cu NORVEGIA: 35-17 (15-12), cu UNGARIA: 26-20 (16-10),

cu R.D.Germania: 22-19 (13-8), cu Iugoslavia: 34-18 (15-11), cu Polonia: 21-17 (10-10). * 5

jocuri, 5 victorii.

Page 132: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate şi loc in clasament deosebite pentru acest inceput de campanie de pregatiri şi un

bun prilej de rulare a unui numar de 28 de jucatori spre selectie, in fata a mii de spectatori şi a

tuturor antrenorilor divizionari.

ROMANIA A: NICOLAIE MUNTEANU, ALEXANDRU BULIGAN, NICOLAIE

NESOVICI- portari; VASILE STANGA 21; MARICEL VOINEA 14; RADU VOINEA 16;

STEFAN BIRTALAN 3; NICOLAE VASILCA 9; IOSIF BOROS 6; CONSTANTIN DURĂU

13; CEZAR DRĂGĂNIŢĂ 3; ALEXANDRU FOLKER, LUCIAN VASILACHE 1.

Antrenori: IOAN KUNST GHERMANESCU, NICOLAIE NEDEF, LASCĂR

PANĂ.

ROMANIA B: VASILE MARGHIDAN, CLAUDIU IONESCU, VALERIU

SOLOMON– portari; MARIAN DUMITRU 18 goluri; MIRCEA STEF 2, STEFAN DEACU 8,

OLIMPIU FLANGEA 17, GHEORGHE DUMITRU 3, ION TASE 9, VIOREL CROITORU 12,

CORNEL MICLE 1, DANIEL MIHAI 1.

Antrenori: EUGEN TROFIN, CEZAR NICA.

4. SUPER CUPA MONDIALA, editia I , 18-22 decembrie 1979

Dupa 2-3 incercari ale suedezilor de a organiza un turneu al campionilor mondiali şi

medaliati olimpici, federatia din R.F.Germania, mult mai puternica, isi asuma responsabilitatea

aceasta şi o va face „nemteste‖. Super Cupa Mondiala se va organiza cu regularitate inainte de

Craciun in mai multe orase din R.F.Germania.

Clasament: 1.RFG Germania; 2.ROMANIA; 3.URSS; 4.Iugoslavia; 5. Cehoslovacia;

6.Suedia.

Rezultate: la DORTMUNDT cu R.GF.G.: 16-15 (8-8), la BOCHOM cu Suedia:19-20 (9-

14), şi din nou la DORMUNDT cu U.R.S.S.: 17-14 (10-9), şi in finala in WESTFALEM HALLE

cea mai mare sala din Europa, atunci arhiplina, pierdem la echipa gazda (R. F. G.): 13-15 (7-8); *

4 jocuri: 2 victorii; 2 pierdute.

Din presa germana chiar pe prima pagina: ECHIPA ROMANIEI A JUCAT EXCELENT

ÎN MOD CONSTANT ÎN TOATE MECIURILE ONORANDU-SI PALMARESUL şi ONORAND

COMPETITIA.

ROMANIA: MUNTEANU, BULIGAN, BIRTALAN– 9 goluri; STANGA 13 goluri;

VOINEA 11; DRĂGĂNIŢĂ 6; LUCIAN VASILACHE 6; FOLKER 5; BOROS 8; MIRONIUC

6; MARICEL VOINEA 3; GRABOVSCHI, VASILCA.

Antrenori: IOAN KUNST GHERMANESCU, NICULAE NEDEFF, LASCĂR

PANĂ.

Page 133: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

În intervalul 25 decembrie 1979 şi 15 ianuarie 1980 s-au condensat pregatirile la club,

sarbatorile şi doua turnee de campionat a cate 3 jocuri la Craiova şi Bucuresti in Polivalenta

zilnic cu sala plina. Reinceperea pregatirilor in 1980 pentru etapa finala gaseste intreg lotul la

refacere pentru 18 zile la Herculane. În cazuri speciale şi tratamente, mentinerea tonusului

muschilor, plimbari pe poteci de munte şi foarte mult inot, o ora zilnic in bazinul termal acoperit.

Dupa o mica pauza (7 zile) impusa de starea post-tratament din nou la Brasov, reintrare in efort

in aer liber şi in sala. Treptat pregatirea trece aproape total in sala cu exceptia crosurilor aproape

zilnice pe sub Tampa. La finalul etapei Brasov, 3 goluri cu echipa de tineret in aflata intr-un

cantonament special la Sf.Gheorghe pentru a fi partener permanent la dispozitia primei echipe.

Se coboara la Bucuresti ca baza de plecare pentru o serie de jocuri de control – verificare şi

stabilirea formatiei de baza şi rezervele.

5. TURNEU în R. F. Germania (20-30 martie 1980), zece zile cu 7 meciuri cu

selectionate regionale, excelente pentru rularea intregului lot şi probarea a diferitelor formatii şi a

tacticilor speciale.Un turneu de succes la public- majoritatea au vazut recent finala super-cupei

mondiale de la Dortmond, fie in sala fie la televizor şi au vrut sa vada pe viu echipa Romaniei.

Rezultate: in selectionatele: SUDBADEN: 35-18, cu ISPRINGEN: 26-10, cu

BERGSTRASE: 24-11, cu BADEN OSTAD 35-18, cu GOLDBACH: 27-12, cu LIBENBURG:

23-13, cu FLEISENBURG 29-13. * 7 jocuri, 7 victorii.

Din pacate, a existat şi un moment neplacut, accidentarea lui PENU, care aparent usoara

se va dovedi a fi grava.

6. DUBLA cu BULGARIA la SOFIA, in 11 şi 12 aprilie: 26-18 (11-8) şi 25-20 (11-8).

* 2 jocuri, 2 victorii. De mentionat relatiile excelente cu federatia din Bulgaria, care raspundea

intotdeauna prompt la solicitarile noastre de a ne sprijini in pregatiri ca partener de joc la datele

solicitate de noi.

7. AL DOILEA TURNEU R. F. Germania, 20-28 aprilie 1980, s-a organizat la cererea

insistenta a unor orase şi echipe care doreau neaparat sa vada şi ei echipa ROMANIEI de 4 ori

Campioana mondiala. Continuam deci „turul Germaniei de Vest‖ intalnind echipe din liga I şi a-

II-a la: MUNCHEN şi alte orase mai mici.

Meciuri frumoase, victorii lejere care au permis antrenorilor o serie de experimente. Fiind

o regiune cu multi sasi şi svabi din Romania succesul de public a fost imens. * 6 jocuri, 6

victorii.

8. TROFEUL CARPAŢI, editia a 19-a, 27 mai - 1 iunie 1980. Din nou aceasta

importanta competitie apare de doua ori intr-un sezon la inceputul pregatirilor şi apoi spre finalul

ei, marcand momentele esentiale de verificare şi control.

Page 134: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament: 1. ROMANIA; 2.RDG.; 3.Cehoslovacia; 4. Spania; 5. R.F.G.; 6. Romania

tineret.

Rezultate: ROMANIA- A cu Cehoslovacia: 19-13 (9-6), cu Spania: 19-15 (9-5), cu R. D.

G.: 19-14 (11-7), şi cu R. F. Germania in finala: 17-15 (8-9). * 4 jocuri, 4 victorii.

De acceasta data in locul unei selectionate B a fost preferata echipa de tineret (scor: 28-

13) deoarece formatia primei echipe era deja fixata şi nu mai era cazul unor incercari.

ROMANIA A: MUNTEANU, BULIGAN, CLAUDIU IONESCU- portari; STANGA 26

goluri; MARICEL VOINEA 20; DURĂU 6; GRABOVSCHI 5; COSMA 4; FOLKER 2;

BIRTALAN 4; VASILCA 1; VASILACHE.

9. TURNEUL INTERNAŢIONAL AL SPANIEI, editia a IV-a , 9-14 iunie 1980,

Valladolid. Ultimul turneu important de pregatire şi verificare, avand in fata doua din

echipele (U. R. S. S. şi Iugoslavia) cu care ne vom intalni la Moscova.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Iugoslavia; 3. Spania; 4. U. R. S. S.; 5.Elvetia.

Rezultate: in U.R.S.S.: 19-17 (10-8), cu Spania: 23-19 (13-8), cu Elvetia: 20-17 (11-10),

şi cu Iugoslavia: 20-20 (8-7); * 4 jocuri: 3 victorii, 1 egal.

Evoluand nerefacut dupa accidentarile de la turul din Spania şi Trofeul CARPAŢI, PENU

sufera in jocul cu Iugoslavia o ruptura de menisc.

Pentru noi a fost o adevarata drama, el nu va mai evolua la J.O. ceea ce a fost un

handicap esential. De altfel, anul 1980 a fost plin de accidentari: PENU şi MIRIONIUC parasesc

arena dar şi VOINEA, DUMITRU, STANGA şi DURĂU, in lant au suferit accidentari care i-au

indepartat de activitatea de pregatire saptamani şi chiar luni de zile. În mod precis acceasta

situatie ne-a impiedicat de la o performanta mai buna la J.O. Moscova, care spuneam ca o

meritam.

10. VERIFICARI FINALE- 6 jocuri la Bucuresti. În finalul pregatirilor 1-12 iulie,

repetam de doua ori ciclul de 3 jocuri in 3 zile succesiv exact ca la J.O. ce vor urma. Trei jocuri

cu selectionata SUDBADEN R. F. G.: 36-18, 27-18 şi 42-22, şi trei jocuri cu echipa Ungariei

(necalificata la J.O.): 17-13, 19-18 şi 22-19. * 6 jocuri, 6 victorii.

Pregatirile pentru J.O. 1980 de la Moscova se incheie cu un bilant pozitiv locul I in mari

turnee europene, Trofeul CARPAŢI, Cupa Spaniei şi un palmares total de exceptie: 26 jocuri

internationale intre tari: 22 victorii; 1 egal; 3 pierdute; 25 jocuri de ferificare cu echipe de club:

21 victorii, 16 cu echipe din R. F. G. şi 9 cu echipe din A.; 51 jocuri: 43 victorii; 1 egal; 3

pierdute( la Iugoslavia, Suedia, U.R.S.S.). Este evident ca dupa 2 generatii de exceptie: prima cu

IVANESCU, HNAT, REDL, MOSER, COSTACHE, OŢELEA, BULGARIU, a doua cu PENU,

GAŢU, GRUIA, VOINEA, LICU, BIRTALAN, GUNESCH, avem o a treia cu: STANGA,

Page 135: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

VOINA, FOLKER, DRĂGĂNIŢĂ, DUMITRU, VOINEA, de la care putem din nou spera la

medalii şi titluri.

11. JOCURILE OLIMPICE, 1980 Moscova editia 22 (pt. handbal editia a 5-a).

La turneul final al accestei editii au participat 12 echipe repartizate in doua grupe

preliminare.

Grupa A: R.D.G., Danemarca, Polonia, Spania, Ungaria, Cuba.

Grupa B: U.R.S.S., Iugoslavia, Romania, Elvetia, Kuweit, Algeria.

În grupa se juca fiecare cu fiecare şi apoi direct finalele: loc I grupa A cu loc I grupa B

pentru loc 1/2; 2A cu 2B pentru loc 3/4 şi asa mai departe pana la loc 11/12, motiv pentru care

evolutia şi clasarea in grupa era decisiva pentru clasamentul final.

EVOLUŢIA ECHIPEI ROMÂNIA SENIOARE:

1. ROMANIA – KUWEIT: 32-12 (18-3) Grupa preliminara B;

2. ROMANIA – ALGERIA: 26-18 (14-7) Grupa preliminara B;

3. ROMANIA – IUGOSLAVIA: 21-23 (9-12) Grupa preliminara B;

4. ROMANIA – U.R.S.S.: 22-19 (9-15) Grupa preliminara B;

5. ROMANIA – ELVETIA: 18-16 (9-6) Grupa preliminara B;

6. ROMANIA – UNGARIA: 20-18 (11-7) Finala mica pentru loc 3/4

* 6 jocuri: 5 victorii, 1 pierdut, 139-106 golaveraj, 10 puncte

Loc III – medalii de BRONZ.

1. PRIMUL JOC: ROMANIA – KUWEIT la 20 iulie 1980 in sala mare a clubului DINAMO

din

MOSCOVA ora 17.00, scor 32-12 (18-3) RII 14-9. Diferenta de valoare şi experienta era

evidenta. Pentru echipa noastra a fost o foarte buna incalzire şi acomodare in sala cu imensitatea

ei fata de sala Floreasca şi cu parchetul cam rigid.

2. AL DOILEA JOC: ROMANIA – ALGERIA la 22 iulie 1980 ora 17 in sala SOKOLNIKI din

Moscova , scor:26-18 (14-7) RII 12-11. Desi nici o clipa nu s-a pus problema invingatorilor,

apararea mai deosebita a algerienilor cu 3-3 avansat pe 2 linii ne-a surprins la inceput.

Page 136: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

În minutul 15 era doar 7-5, urmeaza insa o serie de 3 goluri ‖marca― STANGA saritura

foarte inalta, pe verticala, cu plutire, sut necrutator şi gol, şi se restabileste diferenta. În repriza a-

II-a jucam mai economic şi cu multe schimbari şi o castigam doar la un gol. De notat golul din

poarta in poarta a lui MUNTEANU.

3. AL TREILEA JOC: ROMANIA- IUGOSLAVIA la 24 iulie 1980 ora 19 sala DINAMO,

arbitri

celebrii OHLSEN şi RODIL – Danemarca, scor: 21-23 (9-12) RII 12-11. A fost singura

noastra infrangere la acceasta compeitie dar datorita sistemului de desfasurare suficienta pentru a

ne exclude din lupta pentru locurile I sau II. Trebuie spus ca aveam temeri pentru accest meci,

apararea sarbilor un 3-2-1 avansat, ne impiedicat vizibil sa punem in valoare arma noastra

principala aruncarea de la 9-10 metri. Echipa Romaniei a avut intotdeauna lideri ‖bombardieri‖

de mare valoare golgeteri la C.M. şi J.O., in trecut IVANESCU, HNAT, MOSER, mai apoi

BIRTALAN şi acum STANGA şi mai tanarul MARIAN DUMITRU. Acest lucru il stiau foarte

bine şi toti adversarii nostrii se pare chiar ca acel 3-2-1 al sarbilor a fost inventat special pentru a

contracara jocul tunarilor nostri. Deschidem noi scorul 1-0, BIRTALAN din 7 metri primim

chiar din minutul 2, avertisment la cei doi ―stalpi‖ ai aparari FOLKER şi VASILACHE şi

suntem egalati, scor 1-1. Ambele echipe se angajeaza total şi va fi un joc foarte dur, su multe

faulturi, eliminari şi lovituri de la 7m. Eliminare FOLKER şi VASILACHE (minutul 3 şi 4),

jucam cateva secunde in 4 jucatori de camp, dar primim numai un gol, 1-2 egaleaza STANGA,

2-2 minutul 9. În minutul 15 era 4-4 dupa ce şi sarbi au avut doua eliminari. În continuare ratam

prea mult chiar şi doi de 7m. ! Cu toate acestea in minutul 27 era 9-10, ratam de doua ori

egalarea şi inca un 7m. A fost deja prea mult, mai ales ca in schimb primim doua goluri in

ultimile 2 minute. Acest minus 3 de la pauza a fost decisiv fiindca repriza a doua şi mai

incrancenata o vom castiga dar doar la un gol, insuficient pentru victorie.

Egalam in primele 8 minute ale reprizei a doua 13-13, urmeaza 14-14, 15-15, 17-17 şi 19-

19 in minutul 54. Mai sunt 6 minute şi aveam mingea, dar o pierdem copilareste, in schimb

JIRINA inscrie din nou (o va face in acest meci de 8 ori). Finalul de joc nu ne apartine (2-4) şi se

naruie visul nostru – o medalie de aur la JO.

4. AL PATRULEA JOC: ROMANIA – U.R.S.S. in 26 iulie 1980 la Moscova in sala Sokocniki

ora

20, scor: 22-19 (9-15), RII: 13-4! Da!ati citit bine, evolutia scorului pe reprize, dupa ce la pauza

puternica echipa a marii Uniuni sovietiec incurajata puternic de peste 4000 de spectatori conduce

su 6 goluri, in repriza a doua nu mai inscrie decat 4 goluri.

Mai bine spus: ECHIPA ROMANIEI RECUPEREAZA 9 goluri şi ÎNREGISTREAZA O

VICTORIE ISTORICA LA 3 goluri diferenta asupra CAMPIOANEI OLIMPICE – revansa

deplina dupa acel 15-19 din finala de la Montreal 1976. şi toate acestea chiar la MOSCOVA.

Primele 15 minute ale patridei s-au desfasurat de la egal la egal, a fost 1-1 BOROS, 2-2

STANGA şi 3-3 BIRTALAN, apoi 4-5 VOINEA şi 5-5 STANGA.

Page 137: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Suportam doua eliminari VASILACHE şi DRĂGĂNIŢĂ dar rezistam bine şi nu primim

decat un gol. Paradoxal dupa epuizarea eliminarilor scadem vizibil in minutul 20, scor: 6-9 şi

apoi in ultimile 9 minute rusii vor inscrie de 6 ori şi noi doar 3 goluri. La pauza vom fi condusi

cu incredibila diferenta de 6 goluri. La vestiare in pauza a fost mai intai o liniste adanca, apoi pe

rand antrenorii incearca sa-i scoata din starea negativa, vecina cu renuntarea. ‖Nea Pana‖ ceva

mai calm şi cu oarecare detasare spune: ‖mai baieti, toata lumea crede ca meciul este pierdut,

numai voi nu, fiindca stim ca mai avem o sansa fie şi 10-15% şi o vom juca. Rusii sunt deja din

nou Campioni Olimpici- asa cred ei, asta o sa-i adoarma şi noi venim peste ei fiindca nu mai

avem nimic de pierdut‖. Se aude: ‖Sa jucam razbunare pentru infrangerea de la MONTREAL şi

stergem umilinta acestei prime reprize‖. Baietii incep sa iasa din amorteala treptat, aproape toti

incep sa strige ceva, se aud şi ceva injuraturi, se incurajeaza reciproc incep sa tipe ―GATA S-A

TERMINAT ÎI BATEM, ÎI BATEM‖.De la vestiare iese parca alta echipa a urmat o repriza de

vis pentru noi. Acasa, in tara, desi dezamagiti de scor sute de mii de romani au ramas in fata

televizoarelor sperand in continuare şi dorindu-si cu ardoare o victorie impotriva U.R.S.S.-ului-

era ceva mult mai mult decat un joc de handbal. Sperantele renasc odata cu evolutia favorabila a

meciului. În casele romanilor, meciul este urmarit cu sufletul la gura, o tara intreaga este alaturi

de baieti. În apoteoza finalului de meci, milioane de romani sunt fericiti: ‖AM ÎNVINS U.R.S.S.-

UL‖. Se iese in strada la UNIVERSITATE, masinile claxoneaza, se agata peste tot drapelul

national. Din motive de securitate pe fata entuziasmul nu este prea mare dar in casele lor, ale

romanilor este mare veselie. Dar sa vedem cum a fost, fiindca nu a fost usor deloc. În repriza a

II-a, FOLKER 10-15, dar AMPILOV un urias de 2,14m. inscrie: 10-16, BOROS patrunde la

semicerc 11-16, este eliminat KRAVTOV şi de aici punem stapanire pe joc. Antrenorii fac o

mutare inspirata BELOV care facea tot greul in atac şi initia toate combinatiile, este marcat acum

om la om de RADU VOINEA. De la 9-15 la pauza in 15 minute este 16-16. Din clipa cand au

egalat jocul se indarjeste la maxim, 17-17 şi 19-19 (minutul 57). Stanga este şi el marcat om la

om, se retrage putin şi atrage doi oamenii iar BOROS, VOINEA şi DRĂGĂNIŢĂ au culoare de

patrundere. Mai sunt 3 minute este egal (19-19) dupa ce tanarul nostru portar (21 ani) CLAUDIU

IONESCU apara senzational un 7m de la BELOV, dar şi MUNTEANU apara un alt 7m şi rusii

se prabusesc.În final inscriem 3 goluri in 3 minute fara a primi nici unul: STANGA, de la 10m

20-19, DRĂGĂNIŢĂ, MARICEL VOINEA care alaturi de STANGA a facut un meci mare. Dar

şi ceilalti toti au jucat exceptional in acceasta repriza a II-a, care va ramane in istorie, castigata

de noi la o diferenta incerdibila de 9 goluri (13-4).

O nota in plus pentru aparare care in 30 de minute nu a primit decat 4 goluri de la

Campioana Olimpica (1976) şi in care s-au remarcat: FOLKER, VASILACHE, BOROS şi

VOINEA cu acel distrugator om la om la BELOV, dar şi cei doi portari MUNTEANU şi

IONESCU cu cate un 7m aparat in momente importante.

5. AL CINCILEA JOC: ROMANIA – ELVETIA, la 28 iulie 1980 ora 18.30 – in sala

DINAMO – Moscova, scor: 18-16 (9-6) R II: 9-10.

Respectand toate pronosticurile şi palmaresul direct vom castiga, dar nu fara eforturi

deosebite. Elvetienii s-au aruncat intr-o lupta pe viata şi pe moarte in timp ce noi jucam ceva mai

relaxati, siguri pe victorie şi inca sub euforia jocului cu U.R.S.S. .

Page 138: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

În minutul 15 conduceam cu 6-2 şi la pauza avem un plus linistitor de 3 goluri. Repriza a

II-a insa ne-a dat mari emotii şi asta numai din cauza noastra şi a unei serii de tratari copilareste

care in minutul 39 ne aduce la un egal 11-11 extrem de periculos.

Antrenorii intervin energic cu schimbari şi interventii verbale mai energice. Jocul devine

din ce in ce mai aspru, VOINEA este eliminat de doua ori, SCHAR şi AFOLTER de la elvetieni

se joaca secunde bune 4 la 4, preluam din nou conducerea, VOINEA scoate 7m şi BIRTALAN

inscrie (100% la 7m in acest joc) apoi STANGA marcheaza in ultimul minut. Elvetienii vin la un

gol (17-16), pulsul creste periculos, dar avem mingea şi BOROS din ce in ce intr-o forma mai

buna inscrie din patrundere şi rasuflam usurati. La ora 20 eram ca şi calificati pentru finala mare

cu conditia ca U.R.S.S.-ul sa castige cu Iugoslavia.

Conform pronosticurilor la -5 goluri, avea şi Iugoslavia sansa ei de a invingecu 6 goluri şi

de a ajunge in finala. O sansa insa minima. Am vazut cu totii (jucatori, antrenori şi cei din jurul

echipei) din tribuna acest meci decisiv şi pana in minutul 58 totul era conform previziunilor, joc

de mare angajament cu un scor strans in favoarea echipei U.R.S.S.-ului, ceea ce ne convenea de

minune. Mai sunt 2 minute şi 35 secunde, U.R.S.S.-ul conduce cu 2 goluri, jucatorii nostri sunt

foarte bucurosi, se imbratiseaza, chiar suntem in finala. şi totusi ceva necurat se intampla acum,

sarbii cedeaza total, era vizibil ca au renuntat imediat la lupta. Rusii fac ce vor pe teren. În mai

putin de doua minute (exact 1 minut şi 40 secunde) rusii inscriu 3 goluri şi castiga la 5 goluri

exact cat le trebuia ca sa ne depaseasca la golaveraj, sa treaca pe primul loc in serie şi sa joace

finala mare.

Ceva de groaza pentru noi. Un meci cedat de sirbi in clipa in care au realizat ca nu mai

aveau sansa. Realitatea practica a fost ca la incheierea jocurilor din grupa B, trei echipe s-au

clasat la egalitate de puncte şi au fost deprtajate de golaverajul din jocurile directe: 1. U.R.S.S. –

8 puncte, golaveraj 41-39 (+2); 2. ROMANIA -8 puncte, glaveraj 43-42 (+1); 3. Iugoslavia -8

puncte, golaveraj 40-43 (-3); 4. Elvetia -4 puncte; 5. Algeria -2 pucte; 6. Kuweit -0 puncte.

În seria A situtia a fost mai clara: R. D. G. -9 puncte; 2. Ungaria -8 puncte; 3. Spania -5

puncte; 4. Polonia -5 puncte; 5. Danemarca -2 puncte; 6. Cuba -1 punct.

JOCURILE FINALE

Cu o zi inainte de cele doua finale s-a jucat pentru clasament (loc 5-12); Loc 5/6 SPANIA

– IUGOSLAVIA 24-23; Loc 7/8 POLONIA – ELVETIA 23-22; Loc 9/10 DANEMARCA –

ALGERIA 28-20; Loc 11/12 CUBA – KUWEIT 32-24.

În finala mare (la care noi am jucat in deschidere): Loc 1/2 R.D.Gemania – URSS 23-22.

6. AL SASELEA JOC: FINALA MICĂ pentru medalia de BRONZ: ROMANIA – UNGARIA a

avut

loc la 3 iulie 1980 ora 14.45 in sala SOKOLNIKI din Moscova.

Page 139: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Scor: 20-18 (11-7), RII 9-11. Începutul meciului, primul sfert de ora, a fost echilibrat şi

aspru. Deschidem scorul prin BIRTALAN din 7m, in minutul 3 suntem egalati 2-2, BIRTALAN

rateaza un 7m , sunt eliminati de la noi FOLKER şi SILAGHI de la maghiari, in 5 la 5 VOINEA

inscrie 3-2 dar VASS egaleaza 3-3 minutul 14. De aici preluam conducerea STANGA 4-3 ,

DURĂU 5-3 şi nu vom mai ceda pana la sfarsitul reprizei: DUMITRU 6-4, BOROS 7-4,

DUMITRU 8-4, STANGA 9-4, cea mai mare diferenta de pana acum. La pauza este 11-7, o

diferenta de 4 goluri linistitoare.Începem furtunos repriza a-II-a şi dupa golul 12 al lui VASILCA

(12-7), svem o splendida serie de 3 goluri a lui STANGA şi in minutul 37 conducem cu 8 goluri.

În teren şi pe banca tehnica toti jubiliaza fericiti: GATA AM CASTIGAT şi o vom face chiar la

scor, urmeaza o demonstratie de handbal artistic, suntem mai neglijenti in aparare numai cu

gandul sa le dam o caruta de goluri.

Sunt eliminati COSMA şi VOINEA, facem faze frumoase intradevar de spactacol, dar nu

dam gol. În schimb adversarii inscriu in serie in minutul 43 este doar 16-13 (+3 de la +8 ).

Antrenorii se agita, fac schimbari, ii someaza pe jucatori sa joace serios, BOROS şi STANGA

refac partial diferenta 18-14. COSMA este eliminat, protesteaza şi este descalificat, apararea se

dezechilibreaza şi ajungem la momente grele cu un avans de doar un gol 18-17 minutul 56. Mai

sunt 4 minute şi pentru noi vor fi infernale. Tinem de minge cat putem de mult, mai sunt 3

minute, inscrie DURĂU un gol de aur (19-17). Mai sunt 2 minute ne revine inima la loc, dar

maghiarii inscriu din 7m (19-18). Avem mingia şi tinem cu dintii de ea (regula pasivului era

foarte larga pe atunci), de pe banca se striga: ‖tineti mingea, pase, pase‖, dar VASILCA nu este

de acord (la fel ca GRUIA in 1970 la Paris) arunca şi din fericire pentru noi şi pentru el inscrie,

20-18 (la Paris GRUIA a ratat şi ne-a aruncat in prelungiri, unde tot el a inscris golul victoriei şi

am cucerit titlul suprem). Ungurii rateaza grabind atacul şi terminam cu mingea in mana, de

aceasta data nu mai arunca nimeni nici macar pe fluierul final.

ROMANIA CUCEREŞTE MEDALIILE DE BRONZ LA JOCURILE OLIMPICE DE

LA MOSCOVA. UN SUCCES DEOSEBIT! SINGURA FORMAŢIE CARE LA PRIMELE 3

EDITII ALE HANDBALULUI LA JOCURILE OLIMPICE A CUCERIT TOT ATÂTEA MEDALII.

1972 – MUNCHEN – BRONZ;

1976 – MONTREAL – ARGINT;

1980 – MOSCOVA – BRONZ.

ECHIPA ROMÂNIEI

1. NICOLAE MUNTEANU, portar, STEAUA Buc., 29 ani, 1,88 m, 96 joc int. / 0 gol / 6 joc /

1 gol;

Page 140: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. CLAUDIU IONESCU, portar, DINAMO Buc., 21 ani, 1,92 m, 5 joc int. / 0 gol, 6 joc / 0

gol;

3. VASILE STANGA, int. stg., STEAUA Buc., 27 ani, 1,88 m, 41 joc int/ 65 gol/ 6 joc/ 36

gol/ 2 m;

4. ŞTEFAN BIRTALAN, int. stg., STEAUA Buc., 32 ani, 1,95 m, 210 joc int. / 453 / 6 / 23 /

18 ;

5. IOSIF BOROS, centru, MINAUR BM., 27 ani, 1,84 m, 48 joc int. / 65 gol, 6 joc / 15 gol în

total;

6. ADRIAN COSMA, ex. dr., DINAMO Buc., 30 ani, 1,82 m, 114 joc / 215 gol, 4 joc / 5 gol

în total;

7. MARICEL VOINEA, ex. stg., MIMAUR B. M., 21 ani, 1,90 m, 41 joc / 65 gol, 6 joc / 10

gol;

8. CEZAR DRAGANIŢĂ, ex. dr., STEAUA Buc., 36 ani, 1,88 m, 123 joc / 221 gol, 4 joc / 8

gol;

9. MARIAN DUMITRU, int. dr., STEAUA Buc., 20 ani, 1,96 m, 7 joc / 19 gol, 4 joc / 9 gol;

10. LUCIAN VASILACHE, int., ŞTIINŢA BACĂU, 26 ani, 1,96 m, 24 joc int. /13 gol, 5 joc / 8

gol;

11. ALEXANDRU FOLKER, int., POLI TIMIŞ., 24 ani, 1,96 m, 196 joc int./153 gol,5 joc/8 gol;

12. NICOLAE VASILCA, pivot, ŞTIINŢA BACĂU, 25 ani, 1,84 m, 20 joc int. / 18 gol, 4 joc /

8 gol;

13. RADU VOINA, centru, STEAUA Buc., 30 ani, 1,86 m, 202 joc int. / 413 gol, 4 joc / 4 gol;

14. CORNEL DURĂU, ex., DINAMO Buc., 23 ani, 1,80 m, 63 joc int. / 151 gol, 6 joc / 6 gol;

Antrenori: IOAN KUNST GHERMANESCU, NICULAE NEDEFF, LASCĂR

PANĂ.

Antrenorul IOAN KUNST GHERMANESCU a fost alaturi de echipa in toata perioada de

pregatire inclusiv la J.O. unde, insa nu a avut voie sa stea pe banca tehnica fiind membru in

comitetul executiv al Federaţiei Internationale de handbal- presedintele comisiei tehnice şi de

metodica.

Medic: CONSTANTIN SERPE;

Page 141: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Metodist: MIHAI COJOCARU, ambii in pregatire, nu au facut deplasarea la Moscova.

În lotul olimpic largit a mai participat la pregatire in sezonul 1979/1980: CORNEL

PENU accidentat şi recuperat partial nu a mai participat la JO din 1980 – a fost sigur cea mai

mare pierdere a echipei noastre; s-a mai renunta la: WERNER STOCK, MIRCEA BEDIVAN,

STEFAN DEACU, MIHAI MIRONIUC.

VASILE STANGA pe locul 3 in clasamentul golgeterilor cu 36 de goluri

PALMARES SENIORI 1979/1980 - 32 jocuri, 27 victorii, 1 egal, 4 pierdute;

25 jocuri de verificare cu echipe de club, 25 victorii; 6 cu echipe din R.F.Germania,

9 cu echipe din campionatul intern.

ECHIPA B SENIORI a avut ca intotdeauna in anul pregatirilor pentru C.M. şi J.O. un

program sustinut pentru a se asigura un numar de optimi de jocuri de pregatire şi verificare

tuturor jucatorilor din lotul olimpic largit. Mai mult chiar, pentru a acoperi programul incarcat al

echipei A, a inlocuit-o in actiuni pe care nu le putem refuza.

1. CAMPIONATUL BALCANIC seniori, ed. I, 2-4 noiembrie 1979, VARAZDIN-

Iugoslavia.

Organizarea Balcaniadei pentru seniori a fost decisa dupa indelungi discutii şi dupa ce

echipa noastra de seniori avea programul de pregatire pentru J.O. bine fixat; in aceasta situatie

am trimis echipa B.

Clasament: 1. Iugoslavia, 2. ROMANIA B, 3. Iugoslavia B, 4. Bulgaria.

Rezultate: ROMANIA B cu Bulgaria A 30-21(16-9), cu Iugoslavia B 24-26 (11-15), cu

Iugoslavia A 17-20 (7-10). * 3 jocuri: 1 victorie, 2 pierdute.

ROMANIA B: CLAUDIU IONESCU, NICOLAIE NESOVICI, VALERIU

SOLOMON-portari; MARIAN DUMITRU 5 goluri; STEFAN DEACU 22; ION TASE 7; IOSIF

BOROS 5;GHEORGHE DUMITRU 3; DAN MARIN 2; DANIEL MIHAI 2; VICTOR

CORNEA 2; OLIMPIU FLANGEA 2; CORNEL MICLE 4; VIOREL CROITORU 10; SORIN

RADULESCU 2.

Antrenori: EUGEN TROFIN, CEZAR NICA.

2. DUBLA cu R.D.Germania, echipa B, in 17 şi 18 noimbrie 1979 la SUHL 19-20 (11-

10) şi la ERFURT 18-17 (10-7). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

3. TROFEUL CARPAŢI, editia 18, in noiembrie 1979, ARAD şi TIMIŞOARA.

Page 142: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament: 1. ROMANIA A, 2. Polonia, 3. RDG, 4. Iugoslavia, 5. Romania B, 6.

Ungaria,

7. Bulgaria, 8. Norvegia

Rezultate: ROMANIA B cu Polonia A 28-31 (12-14), cu Iugoslavia A 22-28 (10-12), cu

Bulgaria A 28-16 (14-9), cu Norvegia A 20-17 (10-7), cu Ungaria A 27-24 (13-12).

* 5 jocuri: 3 victorii, 2 pierdute.

De remarcat victoriile la primele reprezentative din Ungaria, Norvegia şi Bulgaria, care

alaturi de cele 5 victorii – din tot atatea jocuri – au facut ca aceasta editie a trofeului şi fie o

victorie totala a handbalului Romanesc.

4. TURNEUL INTERNAŢIONAL AL R. D. G., 12-16 decembrie 1979 ROSTOCK.

Era deasemenea o actiune a primei echipe, pe care nu o putea onora avand un program

extrem de incarcat. A participat echipa B a Romaniei; nu ne interesa rezultatele ci verificarea

unor rezerve de la echipa A şi a unor tinere sperante.

Clasament: 1. RDG A; 2. RDG B; 3. CEHOSLOVACIA; 4. POLONIA; 5. UNGARIA;

6. ROMANIA.

Rezultate: ROMANIA B cu Ungaria 17-23 (12-10), cu R.D.G. A 18-19 (9-7), cu

Polonia A 18-24 (9-14), cu R.D.G. B 22-22 (13-8), cu Cehoslovacia A 15-20 (7-10). * 5 jocuri: 1

egal, 4 pierdute.

5. DUBLA cu FRANTA A, in 18 şi 19 Decembrie 1979 la St. Etienne: 22-20

(14-11) şi la LYON: 18-20 (10-12). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

6. PATRU JOCURI de verificare la Budapesta, in 25 martie 1980.

Rezultate: in 21 martie 26-16 (5-9), in 22 martie 21-20 (10-11), in 24 martie 17-19 (6-8)

şi in 25 martie 12-17 (5-9); toate cu Ungaria B, care in fapt era alcatuita din rezervele primei

echipe şi cu 3-5 jocatori de la prima formatie. * 4 jocuri: 2 victorii, 2 pierdute.

ROMANIA B: CLAUDIU IONESCU, SORIN RADULESCU, KLAUS

HABERPURSCH, REMUS COJOCARU, DORU PORUMB, CONSTANTIN PETRE,

MARIAN MIRICA, CRISTIAN BECICHERI, ALEXANDRU ARGHIR, CORNEL MICLE,

SORIN PARASCHIV, DANIEL MIHAI, GHEORGHE DOGARESCU.

Antrenori: EUGEN TROFIN, VALENTIN SAMUNGI.

PALMARES ROMANIA B: 21 jocuri: 9 victorii, 1 egal, 12 pierdute.

Page 143: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

De subliniat ca pentru echipa B a fost cel mai bogat palmares din istoria ei.

Echipa NAŢIONALĂ de tineret nu a fost inscrisa la Campionatele Mondiale de tineret

(juniori in versiunea IHF) din octombrie 1979 in Olanda şi nici nu a avut un program in sezonul

de tomna-iarna 1979-1980. Totul a fost orientat spre NAŢIONALĂ de seniori A şi B, resurse

financiare, jucatori, antrenori etc. Revine insa in primavara lui 1980 cu 2 actiuni importante:

1. CUPA ŢĂRILOR LATINE, editia a-10-a, 1-6 aprilie 1980, in Portugalia.

Rezultate: cu Italia 33-9(14-5), cu Portugalia 27-14 (12-6) cu Belgia 30-8 (13-3), cu

Franta 28-18 (11-10), cu Spania 16-17 (9-8). * 5 jocuri: 4 victorii, 1 pierdut.

Clasament: 1. Spania; 2. ROMANIA; 3. Franta; 4. Italia; 5.Portugalia; 6. Belgia.

Dupa cucerirea de 7 ori consecutiv incepand cu editia din 1970, seria victoriilor noastre

este surprinzator intrerupta de echipa Spaniei. Ca sa dovedim neverosimilitatea acestui rezultat

(16-17 cu Spania) anticipam şi aratam ca la editia urmatoare revenim pe primul loc invingand

echipa Spaniei chiar la ei acasa cu 24-14.

ROMÂNIA Tineret: ALEXANDRU BULIGAN, CLAUDIU IONESCU, GHEORGHE

DOGARESCU, MARIAN MIRICA, CONSTANTIN PETRE, ALEXANDRU ARGHIR,

CORNEL MICLE, DORU PORUMB, REMUS COJOCARU, SORIN PARASCHIV, KLAUS

HABERPURSCH – junior, SORIN RADULESCU, MIHAI DANIEL.

Antrenor: EUGEN TROFIN.

2. TROFEUL CARPAŢI, editia a 19-a, 27 mai-1 iunie 1980, ORADEA.

Rezultate: ROMANIA tineret cu Spania A: 17-20 (10-12), cu R. F. Germania A: 15-21

(8-10), cu Cehoslovacia A: 17-23 (11-12), cu RDG A: 12-18 (8-8). * 4 jocuri, 4 pierdute.

Sunt 4 infrangeri este adevarat, dar in fata primelor echipe ale tarilor respective care

toate erau in plina campanie de pregatire pentru J. O. din iulie 1980 la Moscova.

Clasament: 1. ROMANIA A; 2. RDG; 3. Cehoslovacia; 4. Spania; 5. RFG; 6. Romania

tineret.

Formatia: aceeasi 7 de la Cupa Tarilor Latine: IONESCU, RADULESCU,

DOGARESCU, MIHAI, ARGHIR, CHIRILA, MICLE şi HABERPURSCH şi din noua

generatie OVIDIU FLANGEA, VIOREL CROITORU, NICOLAE CENAN, CRISTIAN

IONESCU, CONSTANTIN PETRE şi AIHAN OMER

Antrenori: EUGEN TROFIN, VALENTIN SAMUNGI.

3. BALCANIADA DE TINERET Editia a 2-a 21-24 august 1980, BELGRAD

Page 144: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament: 1. Iugoslavia, 2. ROMANIA, 3. Bulgaria, 4. Turcia, 5. Grecia.

Rezultate: cu Bulgaria 25-12 (11-6), cu Turcia 41-11 (21-5), cu Grecia 29-7 (20-2), cu

Iugoslavia 19-22 (10-10) * 4 jocuri 3 victorii 1 pierdut.

PALMARES ROMANIA TINERET: 13 jocuri: 7 victorii, 6 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIORI a avut un calendar international bun şi echilibrat

cu cate 3 actiuni pe fiecare din cele doua etape rezervate lor; noiembrie- decembrie şi iulie –

august cu obiectiv final de performanta TURNEUL PRIETENIA.

1. DUBLA cu R. D. G. la NEUSTADT DOŞSE in 9 noiembrie 1979, scor: 16-14

(6-4) şi in 11 noiembrie 14-19 (5-9). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

ROMANIA juniori: ADRIAN SIMION, DAN IONESCU, ADRIAN CIOROIANU,

VASILE CIOCOTU, LIVIU JIANU, TEODOR ROSCA, DAN FLORESCU, GHEORGHE

MICLAUS, DORU PORUMB, STELIAN BURSUC, PETRE PORUMB, SORIN PARASCHIV

Antrenor: VALENTIN SAMUNGI.

2. DUBLA cu POLONIA, in continuarea celor doua jocuri din R.D.G., la PULAWY, in

13 noiembrie 16-9 (10-6) şi in 14 noiembrie 17-20 (8-9). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

3. DUBLA cu UNGARIA la Craiova, in 30 noiembrie 22-16 (11-7) şi in 2 decembrie

17-23 (10-9); * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

Aceasi formatie ca in primul joc cu R.D.G. la care se vor mai adauga debutantii: PETRE

DREPTATE, TOADER IRIMIES, ALBERT DENES, STELIAN TAGARTA, DAN

FLORESCU, VASILE IGNAT, IOSIF FEJER. * 2 jocuri, 2 victorii.

Aceste trei actiuni in R.D.G. şi Polonia şi la Craiova au fost cu loturile feminine şi

masculine de junioare impreuna.

4. DUBLA cu CEHOSLOVACIA in ROMANIA la Alexandria in 28 şi 29 iulie 1980, 13-

10

(5-5), şi in 29 iulie 21-18 (8-9). * 2 jocuri, 2 victorii.

Aceasi formatie din noiembrie 1979 plus: JENO NAGY, VIRGIL NICOLAE; DAN

GIURGEA, MARIUS BARCAN, VASILE IGNAT, VASILE TUDOR, ADRIAN CIOROIANU.

Page 145: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

5. DUBLA cu BULGARIA la ORADEA in 1 august 1980, scor 22-19 (12-11) şi in 3

august 28-28 (14-9); * 2 jocuri: 1 victorie, 1 egal. Aceasi formatie plus: IULIAN CORDOS,

DUMITRU GIURGEA

6. TURNEUL PRIETENIA Editia a 13-a, 17-23 august 1980, la CHRUDIN - Polonia.

Rezultate: cu RDG: 20-23 (12-10), cu U. R. S. S.: 18-21 (9-12), cu Cuba: 24-21 (10-14),

cu Cehoslovacia B: 27-23 (15-12), cu Ungaria: 18-18 (10-9), cu Cehoslovacia: 14-29 (5-16). * 6

jocuri: 2 victorii, 1 egal, 3 pierdute.

Clasament: U. R. S. S; 2. RDG; 3. Polonia; 4. Bulgaria; 5. Cehoslovacia; 6. Ungaria; 7.

ROMANIA; 8. Cehoslovacia B; 9. Cuba.

Locul 7 a fost apreciat totusi satisfacator, mai ales dupa scorurile stranse cu URSS şi

RDG.

ROMANIA juniori: DAN IONESCU, ADRIAN SIMION- portari; LIVIU JIANU 14

goluri; SORIN PARASCHIV 13; GHEORGHE MICLAUS 14; TUDOR ROSCA 40; STELIAN

BURSUC 11; ADRIAN CIOROIANU 6; DAN FLORESCU, JENO NAGY 5; IOSIF FEIER 7;

DUMITRU GIURGEA, IULIAN CORDOS, VASILE IGNAT.

PALMARES ROMANIA JUNIORI: 16 jocuri: 9 victorii, 2 egaluri, 5 pierdute.

CUPE EUROPENE

1979-1980

La masculin echipele noastre nu au fost inscrise in Cupa Campionilor şi Cupa Cupelor,

pregatite pentru J.O. Moscova, avand prioritate absoluta.

La feminin - În CUPA CAMPIONILOR: ŞTIINŢA Bacău (antrenori: EUGEN

BARTHA, ALEXANDRU MENGONI), scutita de primul tur va fi eliminata din turul II optimi

de finala, de castigatoarea cupei RADNICKI Belgrad, la Bacău 19-18 şi la Belgrad 13-19, scor

general: 32-37.

În Cupa Cupelor CONFECTIA Bucuresti – antrenori: VALERIU GOGÎLTAN,

GHEORGHE PREDESCU – DODO va ajunge pana in semifinala unde pierde la castigatoarea

cupei.

Page 146: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

În optimi de finala 2 victorii la ADMIRA VIENA la Bucuresti: 25-4 şi la Viena 15-6,

total 40-10.În sferturi de finala cu AIA TRAMBJERT Danemarca, la Bucuresti 15-13, in

Danemarca 15-13, o situatie credem unica acelasi scor şi acasa şi in deplasare. Total 30-26.

În semifinale cu ISKRA PARTIZANSKI Cehoslovacia, la Bucuresti 13-13 şi la ISKRA

11-18, scor general 24-31 şi este eliminata din competitie.

1980-1981 ACTIVITATEA INTERNA- Campionatul National al seniorilor

Categoria A (divizia A), s-a organizat in mod normal pe cate o serie a 10 echipe (masculin-

feminin) in etape saptamanale-duminica Turul 7 septembrie – 23 octombrie 1980 şi Returul 5

aprilie – 31 mai 1981. S-a jucat numai in sala. Echipa din Buhusi unde nu exista inca o sala, juca

meciurile de acasa la Bacău.

C.N. SENIOARE Editia 23-a 1980-1981 Categoria A feminin.

1. RULMENTUL Brasov-antr.: REMUS DRĂGĂNESCU, IOAN MIHĂILĂ

2. ŞTIINŢA Bacău-antrenori: EUGEN BARTHA, ALEXANDRU MENGONI

3. MURESUL Tg.Mures-antrenori: LADISLAU KULCSAR, VIRGIL BOTAN

4. Terom Iaşi; 5. Universitatea Timişoara; 6. Universitatea Cluj Napoca; 7.

Constructorul Baia Mare; 8. Progresul Bucureşti; 9. Textila Buhuşi; 10. Constructorul Timişoara.

RULMENTUL BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE SENIOARE (F)

1981: OPREA ELENA, NUŢU LENUŢA, NEICA MANUELA, DRAGUŞEL VIORICA,

TACHE CRISTINA, CHIRIŢĂ MONICA, PETRUŢ ADRIANA, FURTUNA MARIA,

OANCEA IRENE, MARIAN RODICA, CONSTANTIN TATIANA, ROMAN URSULA,

ANDREI DARINCA, RHEIN HEDDA, ZAMFIR AURELIA.

La 6 ani de la promovarea in divizia A, RULMENTUL Brasov cu antrenorul REMUS

DRĂGĂNESCU intrerupe (dar numai pentru un sezon) seria de victorii a echipei din Bacău cu

EUGEN BARTHA. De subliniat revenirea pe podium a echipei din Tg. Mures, dupa o absenta

indelungata, mai precis din 1966 şi activitatea de exceptie a marelui antrenor ARPAD

KAMENISCHI, unul din pionierii handbalului din acest oras şi chiar din intreaga tara. Activand

la echipe feminine a cucerit titlul de campion national la handbal pe terenul mare doi ani

consecutiv 1964 şi 1965 şi mai ales a promovat la echipele nationale 6 jucatoare de valoare,

dintre care IRENE NAGHY KLIMOVSCHI şi AURELIA SALAGEANU-SZOKE triple

campioane mondiale (1956, 1960 şi 1962) printre primele maestre emerite ale sportului din

handbalul romanesc.

C.N. SENIORI Editia 23-a 1980-1981 Categoria A masculin

1. STEAUA Bucuresti-antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN

2. MINAUR Baia Mare- antrenor: LASCĂR PANĂ

Page 147: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

3. DINAMO Bucuresti-antrenor: OPREA VLASE

4. Politehnica Timişoara; 5. Constructorul Arad; 6. Dinamo Braşov; 7. Ştiinţa Bacău; 8.

Relonul Săvineşti; 9. Universitatea Craiova; 10. CSM Borzeşti.

STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE SENIORI (M) 1981:

MUNTEANU NICOLAE, SOLOMON VIRGIL, SIMION ADRIAN, DRAGANIŢA CEZAR,

KICID GABRIEL, VOINEA RADU, STÂNGĂ VASILE, STOCKL WERNER, MARIAN

GABRIEL, CROITORU VIOREL, DUMITRU MARIAN, BERBECE DUMITRU, BIRTALAN

ŞTEFAN, NICOLAE VIRGIL, IONESCU CRISTIAN.

Se revine la trioul clasic in acele timpuri STEAUA, DINAMO, MINAUR. Revine in

plutonul fruntas DINAMO detronata numai un an – in sezonul trecut – de marea surpriza care s-a

numit ŞTIINŢA Bacău.

CUPA ROMANIEI. Editia a 4-a la feminin şi a 3-a la masculin, s-a organizat in etape:

PRELIMINARA- 6 grupe a 4 echipe numai din divizia B şi campionii judeteni; PRINCIPALA-

4 serii a 4 echipe(acum intra şi divizionarele A), SEMIFINALE- 2 grupe a 4 echipe şi FINALA

pentru locurile 1-8.

CUPA ROMANIEI. Editia a 4-a 1979-1980-feminin

1. RULMENTUL Brasov- antr.: REMUS DRĂGĂNESCU, IOAN MIHĂILĂ

2. TEROM Iasi- antrenori: ION HARAGA, CORNEL BĂDULESCU

3. ŞTIINŢA Bacău- antrenor: EUGEN BARTHA

4. VULTURUL Ploiesti- antrenor: CONSTANTIN MUSCALU

5. Progresul Buc., 6. Hidrotehnica C-ta, 7. Constructorul Baia Mare, 8. Confectia Buc.

Succes deosebit pentru echipe din Brasov şi antrenorul REMUS DRĂGĂNESCU

implinit total in acest sezon prin EVENTUL Cupa-Campionat. A fost anul de glorie pentru

ROMICA DRĂGĂNESCU, cu atat mai mult cu cat sunt singurele locuri 1 la senioare la handbal

in 7 ale orasului Brasov. De reamintit ca la handbalul in 11 pe teren mare, Brasovul a obtinut tot

un singur titlu in 1956 cu Progresul – avand la conducere pe marele antrenor DUMITRU

POPESCU COLIBAS.

Rezultate in finalele 1/8, din ziua de 22 februarie 1981: la Rm.Valcea pentru locurile 1/2

RULMENTUL – TEROM Iasi: 25-21 (12-8) 18-18 dupa prelungiri, şi loc 3/4 ŞTIINŢA Bacău –

Vulturul Ploiesti (Divizia B): 24-12 (10-5), iar la Targoviste pentru loc 5/6 Progresul Bucuresti –

Hidrotehnica Constanta (Divizia B): 20-17(11-10) şi loc 7/8 CONSTRUCTORUL Baia Mare –

Confectia Bucuresti (Divizia B): 22-16(10-9). Din cele 8 echipe finaliste trei au fost din Divizia

B, dovada ca şi in esalonul secund erau echipe puternice.

CUPA ROMANIEI Editia 3-a 1979-1980-masculin.

1. STEAUA Bucuresti- antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN

2. DINAMO Bucuresti-antrenor: VLASE OPREA

Page 148: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

3. MINAUR Baia Mare-antrenor: LASCĂR PANĂ

4. POLITEHNICA Timişoara – antrenor: CONSTANTIN JUDE

5. Dinamo Brasov, 6. ŞTIINŢA Bacău, 7. Constructorul Oradea, 8. Strungul Arad

În finale, la Bucuresti, pentru loc 1 STEAUA-DINAMO: 19-18(8-9) şi loc 3/4 MINAUR

Baia Mare-Polotehnica Timişoara: 22-17(9-10) şi la Tg. Jiu, loc 5/6 Dinamo Brasov-ŞTIINŢA

Bacău: 23-22(10-9) şi loc 7/8 Constructorul CSU Oradea (Divizia B) – Strungul Arad: 24-22(8-

9) 20-20 dupa prelungire.

CAMPINATUL REPUBLICAN Categoria B (Divizia B)- tineret, apreciat ca

principala „rezerva de cadre‖ pentru prima categorie avea fixate o serie de cerinte şi norme

pentru a putea participa in campionat.

VÂRSTA: maxim 3 jucatori peste 25 ani. TALIE: 3 jucatori(e) de talie respectiv 1 portar

peste 1,70 la fete şi 1,84 la baieti şi 2 jucatori de camp peste 1,74 la fete şi 1,88 la baietii.

NORME: toti jucatori(e) trebuia sa realizeze punctajul regulamentar, concursurile oficiale

organizate de FRH pe zone. Deoarece in sezonul viitor categoria A isi va mari numarul de echipe

de la 10 la 12, vor promova, ca pana acum copii de serie din B: la feminin HIDROTEHNICA

Constanta – antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ şi CSM Sibiu- antrenor: LUCIAN ALBU, la

masculin PETROLUL Teleajen – antrenor: NICOLAIE STEFAN şi Universitatea Cluj-Napoca

– antrenor: GHEORGHE ZAMFIR.

Vor mai promova dupa barajul cu ultimele clasate din categoria A şi locurile II din

categoria B: la feminin CONFECTIA Bucuresti – antrenor: GHEORGHE PREDESCU-DODO

şi TEXTILA Buhusi – antrenor: CRISOSTOM DANTZEL; la masculin UNIVERSITATEA

Craiova – antrenor: GHEORGHE BURCEA şi CONSTRUCTORUL CSU Oradea – antrenor:

GHEORGHE IONESCU.

CAMPIONATUL DE CALIFICARE AL SENIOARELOR, pentru promovarea in

categoria B desfasurat cu peste 400 de echipe din aproape toate judetele tarii, a calificat direct; la

feminin: AEM Timişoara, INDUSTRIA USOARA Oradea, ARGESEANA Pitesti şi FILATURA

Focsani; la masculin: CALCULATORUL IRUC Bucuresti, Strungul Arad, VICTORIA

Sf.Gheorghe şi CSU Galati. Deoarece şi categoria B isi mareste numarul de echipe, dupa baraje

vor promova: la feminin TEXTILA DOROBANTUL Ploiesti, CHIMIA Arad şi SPARTAC

Bucuresti; la masculin MINIERUL Moldova Noua, Suiorul Baia Mare şi UNIVERSITATEA

Bucuresti.

CAMPIONATUL REPUBLICAN AL JUNIORILOR şi SCOLARILOR (17-18 ani).

Editia 20-a, s-a organizat pe grupe de 3-5 echipe pe zone geografice, in etapa divizionara in aer

liber, interjudeteana in sala şi turneul final cu 6 echipe-in sala.

C.N. juniori I feminin Editia 20-a 1980-1981, Turneul final la Sibiu.

1. CSŞ Sibiu- antrenor: GHEORGHE BADIANU

2. CSŞ Vaslui- antr. VASILE UNGUREANU, NICOLAIE DRAGANOIU

3. CSŞ Craiova- antrenor: GHEORGHE SBORA

Page 149: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

4. CSŞ BANATUL Timişoara, 5. CSŞ Ploiesti, 6. CSŞ DINAMO Bucuresti

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR SIBIU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIOARE (F) 1981: PALFI HAJNAL, FLOREA SIMONA, ONCU GEORGETA, KLEIN

RENATE, MOHANU ANA, KESSLER KARIN, SALACHE ILEANA, PATRUTIU CARMEN,

MELINTE MARIA, TINCU SANDA, STOICA ANGELA, MUNTEANU RAFILA, MARKUS

ILEANA.

C.N. juniori I masculin Editia 20-a 1980-1981, Turneul final la Sibiu

1. CSŞ DINAMO Brasov – antr: REMUS DRĂGĂNESCU, ION BUCĂ

2. CSŞ VIITORUL Cluj - antrenor: EMIL TILICEA

3. CSŞ Constanta - antrenor: MIHAI FAGARASEANU

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR “DINAMO” BRAŞOV- CAMPIOANĂ

NAŢIONALĂ DE JUNIORI (M) 1981: CHIŢU MARIUS, JEREBIE GEORGE, DONCA

SORIN, HERENCIUC SORIN, BOGHEZ CĂTĂLIN, MĂRGINEANU TIBERIU, BOANŢA

MIRCEA, DOBRE DĂNUŢ, PAVERLOVICI DAN, DRACEA RĂZVAN, MITROI DORIN

GHEORGHE, GROSU DONEL, STANCU SEPTIMIU.

Cu adevarat un an de gratie pentru antrenorul REMUS DRĂGĂNESCU, care dupa titlul

de Campioni la senioare şi Cupa Romaniei cu RULMENTUL Brasov, cucereste şi titlul la juniori

I lucrand in colaborare cu sotia sa ELENA DRĂGĂNESCU care aparase nu de mult poarta

echipei de senioare din Brasov.

CAMPIONATUL JUNIOARELOR II (15-16 ani) amenintat cu desfiintarea, cum a

fost cazul cu juniorii III, s-a desfasurat sub acoperirea DACIADEI cu selectionate pe judete. În

realitate era echipa Clubului Sportiv Scolar din capitala de judet, eventual cu 2-3 intalniri din

judet.

C.N. JUNIORI II feminin, Editia 8-a 1980-1981, Turneul Final la Bistrita

1. Bucuresti- antrenori: IRINA CLIMOVSCHI, BOGDAN MACOVEI

2. CLUJ- antrenor: DAN CARJOESCU

3. NEAMT- antrenor: OVIDIU TOC

4. CONSTANTA, 5. SIBIU, 6. BRASOV, 7. TIMIS, 8. DOLJ

BUCUREŞTI, CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE (II) 1981: MINCU

ECATERINA, LUCA GABRIELA, STOICA DOINA, MOISE ANCA, DANŢĂ PETRUŢA,

BANCOTA MELANIA, HOVARNEANU LILIANA, DAN JENI, ŞTEFAN PAULA, AILENEI

TATIANA, IOAN MARIA, ION DUMITRA, BRÂNZARU MARIANA, BOLOCAN

GABRIELA, MALAI MARIE JEANNE, GRIGORE LUANA.

C.N. JUNIORI II masculin Editia 8-a, Turneul final la Resita.

1. MARAMURES- antrenori: IOAN CHIRA, IOAN CHECICHES

Page 150: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. PRAHOVA- antrenor: MIRCEA ANTON

3. TELEORMAN- antrenor: CONSTANTIN ARGHIRESCU

4. BUCURESTI, 5. ARAD, 6. BRASOV, 7. BACĂU, 8. SIBIU

MARAMUREŞ, CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI (II) 1981: SOTER

VIOREL, MUREŞAN DORIN, BOTORCE DAN, NICOLAE BOCA, SABĂU IOSIF, KISS

ROBERT, MIRONESCU FLORIN, BOCA SORIN, POP SORIN, POP FLORIN, MARC

SORIN, ROŞU FLORIAN, FINA ALEXANDRU. Din pacate pentru juniori III in continuare nu

se organizeaza nici o competitie pe plan central. În acelasi timp trebuie sa semnalam un alt

fenomen negativ - scaderea numarului de echipe la juniori I şi II din cauza unui buget tot mai

redus ce se acorda Cluburilor Sportive Scolare. Aceasta in ciuda faptului dovedit ca la baza

performantelor noastre a stat, contingentele masive de juniori de valoare selectionati, instruiti şi

promovati la seniori de aceste uNIŢĂti de exceptie urmase ale Scolilor Sportive de Elevi (1960-

1978) atat de eficiente la vremea lor.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ in sezonul 1980-1981 a fost ceva mai linistita,

fara Campionate Mondiale sau Jocuri Olimpice doar cu un C.M. Universitar pe care il abordam

de obicei cu tineretul.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR sub conducerea antrenorilor EUGEN

BARTHA şi REMUS DRĂGĂNESCU, isi continua pregatirile care urmareau consolidarea unei

echipe puternice cu obiectiv un loc pe podium la Campionatele Mondiale din 1982. Calendarul a

prevazut pentru acest sezon doar 4 actiuni.

1. TURNEUL INTERNAŢIONAL al RFG, 5-9 noiembrie 1980, aflat la prima editie s-

a desfasurat in zece orase, bucurandu-se de un succes deosebit facand sali arhipline.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. RF Germania; 3. RFG B; 4. Olanda; 5. Spania.

Rezultate: cu RFG la AURICH: 16-13 (9-7), cu Spania la ESEM: 22-9 (11-5), CU

Olanda la HARIENHAFE: 18-11 (9-7) şi cu RF Germania echipa B la JEYER: 16-18 (10-2); * 4

jocuri, 4 victorii.

Formatia: DOINA COPOTZ, ANGELA CIOBOTA, ANA BLOJ – portari,

GHEORGHIŢĂ OPREA, ZORANCA STEFANOVICI, RODICA MARIAN, EVA GALL,

MARIA TOROC-DUCA, ANGELA AVADANEI, RODICA COVALIUC, ELENA

CIOBOTARU, MARIOARA IONESCU, ANA MARIA RADUCU, MARIA BOSI IGOROV,

ELENA LEONTE, VIORICA COJOCARITA.

2. TROFEUL CARPAŢI Editia 20-a, 18-23 noiembrie 1980, Rm. Valcea. Din nou o

Page 151: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

participare de mare valoare cu primele trei clasate la ultimele Campionate Mondiale (1975: 1.

URSS; 2. RDG; 3. Ungaria şi 1978: 1. RDG; 2. URSS; 3. Ungaria) şi echipa care venea puternic

din urma – Danemarca.

Clasament: 1. RD Germania; 2. ROMANIA; 3. URSS; 4. Ungaria; 5. Danemarca; 6.

ROMANIA tineret.

Rezultate: ROMANIA A cu Danemarca: 25-13 (14-7), cu URSS: 16-16 (7-8), cu RDG:

16-15 (10-10), cu RP Ungaria: 16-17 (7-10); * 4 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

Formatia: ROMANIA A: BLOJ, COPOTZ, STAN LIDIA – portari, AVADANEI 12

goluri, TOROC 29, GALL 9, RADUCU 3, MARIAN 3, STEFANOVICI 1, IGOROV 1,

COVALIUC 3, SASU 5, IONESCU.

3. BALCANIADA SENIOARE Editia 2-a, 3-5 decembrie 1980, Tg.Mures. Dupa locul

III ocupat la prima editie de la Sofia, echipa noastra cucereste primul titlu de CAMPIOANA

BALCANICA dintr-o serie de alte sase care vor urma.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Iugoslavia; 3. Bulgaria; 4. ROMANIA tineret.

Rezultate: ROMANIA A cu Bulgaria: 21-12 (10-4), cu Iugoslavia: 17-14 (7-7); * 2

jocuri, 2 victorii.

Formatia: aceasi ca la Trofeul CARPAŢI.

4. TROFEUL de la NEUBANDEMBURG Editia 12-a, 1-5 martie 1981. A fost singura

actiune a senioarelor in sezonul primavara-vara 1981.

Clasament: 1.Ungaria; 2.RD Germania; 3.ROMANIA; 4.Norvegia; 5.Bulgaria;

6.Danemarca.

Rezultate: cu Bulgaria: 22-17(12-5), cu Danemarca: 12-11 (7-7), cu RD Germania: 13-14

(6-6), cu Ungaria: 16-19 (8-10), cu Norvegia: 18-10 (12-3); * 5 jocuri: 3 victorii, 2 pierdute.

Formatia: aceasi de la inceputul sezonului la care se mai adauga: VIORICA IONICA,

OLTEA JALBA-portari şi LARISA CAZACU.

Antrenori: EUGEN BARTHA, REMUS DRĂGĂNESCU.

PALMARES INTERNAŢIONAL SENIOARE 1980-1981: 15 jocuri: 11 victorii, 1

egal, 3 pierdute.

Page 152: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET a secondat echipe de senioare (in locul echipei

B) la Trofeul CARPAŢI şi Balcaniada, dar a avut şi un program special cu RDG pentru

obiectivul lor final - Balcaniada de tineret.

1. TROFEUL CARPAŢI Editia 20-a la Rm. Valcea, 18-23 noiembrie 1980.

Clasament: 1. RDGermania; 2. ROMANIA A; 3. URSS; 4. Ungaria; 5. Danemarca; 6.

ROMANIA tineret.

Rezultate: ROMANIA tineret cu RDG A: 16-22 (7-10), cu Ungaria A: 15-14 (6-7), cu

URSS A: 17-20 (7-9), cu Danemarca A: 11-15 (4-5); * 4 jocuri: 1 victorie, 3 pierdute.

Formatia: ROMANIA tineret: OLTEA JALBA, ANA GRIGOR – portari, MARIANA

OACA-TÂRCĂ 12 goluri, CALIN FILOFTEA 9, NICOLETA PLESOIANU 2, ILEANA

BALACI 1, ANA SUHAI, ELENA CIOBOTARU 10, IRINA BADESCU 2, FLORINA RADOI,

RODICA ARDELEANU 3, VASILICA DOBRE 7, CRISTINA WEBER 2, CRISTINA SIMON

2, GEORGETA VOINEA 2.

Antrenori: CONSTANTIN POPA, NICOLAIE MARIAN.

2. BALCANIADA SENIOARE Editia 2-a, 5-7 decembrie 1980, Tg.Mures.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Iugoslavia; 3. Bulgaria; 4 ROMANIA tineret.

Rezultate: ROMANIA tineret cu Iugoslavia A: 16-26(11-11), cu Bulgaria A: 16-15 (9-

9); * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

Formatia: aceasi ca la Trofeul CARPAŢI plus: COPOTZ DOINA- portar şi ELENA

LEONTE.

3. DUBLA cu RDG la FINSTERWALDE, in 13 şi 14 decembrie 1980: 19-18(9-9) şi

19-19 (7-9); * 2 jocuri: 1 victorie, 1 egal.

4. BALCANIADA DE TINERET Editia 3-a, 28-30 august 1981, la KUMANOVO.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. ROMANIA; 3. Bulgaria; 4. Macedonia.

Rezultate: ROMANIA tineret cu Macedonia: 30-16 (13-9), cu Bulgaria: 25-18 (11-9), cu

Iugoslavia: 19-25 (8-13); * 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Formatia: HAJNAL PALFI, FLORICA NISTOR – portari, ELENA CIOBOTARU 11

goluri, MARIANA OACA-TÂRCĂ 8, VALI TURBATU-COSMA 19, MARIANA NEICA 2,

Page 153: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

EVA MOSZI 8, FLORICA RADOI, NISTOR FLOAREA, VASILICA DOBRE 1, ELENA

GAVRA 2.

Antrenori: ION HARAGA, CONSTANTIN POPA.

PALMARES International Tineret 1980-1981: 11 jocuri: 5 victorii, 1 egal, 5

pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A JUNIOARELOR, avea ca obiectiv principal Turneul

Prietenia din august 1981 pentru care a avut 4 actiunii de verificare şi pregatire.

1. DUBLA cu UNGARIA, la EGER in 4 şi 6 noiembrie 1980, scor: 13-11 (10-6) şi 11-

15(7-7).

2. DUBLA cu POLONIA, la IASI in 14 şi 16 noiembrie 1980, scoa: 15-13(7-5) şi 17-14

(7-7).

3. DUBLA cu RDG, la FOCSANI in 28 şi 30 noiembrie 1980, scor: 11-15(5-8) şi 13-14 (7-

4);

* 6 jocuri: 3 victorii, 3 pierdute.

4. TURNEUL DE LA HALLE-RDG, in 27-29 decembrie 1980.

Clasament: 1. RDG; 2. Bulgaria; 3. Polonia; 4. ROMANIA; 5. RDG B.

Rezultate: ROMANIA junioare cu RDG B: 21-17(8-8), cu RDG A: 16-20 (9-8), cu

Plonia: 16-16 (9-7), cu Bulgaria: 14-18 (8-10); * 4 jocuri: 1 victorie, 1 egal, 2 pierdute.

Formatia: HAJNAL PALFI, FLORICA NISTOR, LUANA GRIGORE- portari, VALI

TURBATU-COSMA 14 goluri, ENICKO DEMETER 20, GETA ONCU 11, ANGELA

HAIDAU, THÜNDE KIBEDI 4, DELIA MURESAN 4, ANCA MOISE 5, EDIT TOROC-

MATEI 10, AURELIA MATARANGA 1, ANA MOHANU.

În jocurile duble cu Ungaria, Polonia şi RDG au mai jucat: MARIA ROMAN,

TEODORA MIHAILESCU, ELENA STROIA şi CRISTINA RUSU.

Antrenori: DAN HOTNOG, GHEORGHE SBORA.

5. TURNEUL PRIETENIA-JUNIOARE Editia 8-a, 23-29 august 1981, in URSS.

Clasament: 1. URSS; 2. Polonia; 3. ROMANIA; 4. URSS II; 5. Ungaria; 6.

Cehoslovacia; 7. RDG; 8. Bulgaria.

Page 154: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: ROMANIA junioare cu URSS: 11-20 (3-13), cu Cehoslovacia: 24-19 (13-7),

cu Bulgaria: 17-9 (10-4), cu Polonia: 16-20 (7-9), cu URSS II: 21-19 (9-11);

* 5 jocuri: 3 victorii, 2 pierdute.

Formatia: IULIANA JUMBA, LUANA GRIGORE- portari, ECATERINA MINCU 8

goluri, EDIT TOROC-MATEI 11, ENICKO DEMETER 13, THUNDE KIBEDI 5, NICOLETA

PETRE 7, MARIA NICHIFORIUC 1, DELIA MURESAN 2, SANDU TINCU 4, ANCA

MOISE 17, MARIA AFTODE 2, AURELIA MATARANGA 2, GABRIELE BARZU.

Antrenori: GHEORGHE BADEANU, MIRCEA ANTON.

PALMARES International Junioare 1980 - 1981: 15 jocuri: 7 victorii, 1 egal, 7

pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR desi a avut un sezon mai lejer, dupa J.O. de

la Moscova, s-a concentrat pe trei varfuri de performanta: Balcaniada şi C.M.Universitar in

decembrie 1980 şi SUPER CUPA MONDIALA in februarie 1981.

1. DUBLA cu ELVETIA la HERISSAU şi AARAU in 14 şi 15 noiembrie 1980, scor:

17-16(9-8) şi 22-20811-9); * 2 jocuri, 2 victorii.

2. CUPA HUNGARIA, 18-24 noiembrie 1980, la DEBRECEN.

Clasament: 1. Polonia; 2. ROMANIA; 3. Ungaria; 4. URSS; 5. Bulgaria; 6. Ungaria II.

Rezultate: cu URSS: 27-25(14-11), cu Bulgaria: 27-17(14-6), cu Ungaria B: 21-20(9-10);

* 5 jocuri: 3 victorii, 2 egale.

Formatia: NICOLAE MUNTEANU, CLAUDIU IONESCU- portari, MARIAN

DUMITRU 22 goluri, IOSIF BOROS 11, MARICEL VOINEA 7, RADU VOINA 6, CEZAR

DRĂGĂNIŢĂ 20, CORNEL DURĂU 3, STEFAN BIRTALAN 9, ALEXANDRU FOLCHER

20, NICOLAE VASILCA 8, GHEORGHE DUMITRU 1, aproape toti din echipa care la J.O. de

la Moscova au cucerit medalia de BRONZ (lipseste ADRIAN COSMA şi se adauga

GHEORGHE DUMITRU).

Antrenori: IOAN KUNST GHERMANESCU, NICULAE NEDEFF, LASCĂR

PANĂ.

3. BALCANIADA SENIORILOR Editia II-a, 3-5 decembrie 1980, la LOVECI-

Bulgaria.

Clasament: 1. Iugoslavia; 2. ROMANIA; 3. Bulgaria; 4. Turcia.

Page 155: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: cu Turcia: 37-8(17-2), cu Iugoslavia: 18-21(9-9), cu Bulgaria: 29-19(16-10); 3

jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Formatia: BULIGAN, IONESCU, FOLCHER, VOINEA, BOROS, FLANGEA, OMER,

DOGARESCU, GHIONEA, GH. DUMITRU, DURĂU, GRABOVSCHI, VASILCA, KLAUS

HABERPURSCH, DOGARESCU, COSMA.

De aceasta data sunt numai 4 jucatori din vechea garda şi sunt incercati alti 12, unii

provenind de la tineret. Este primul semnal al actiunii imperios de necesara de schimbare a

generatiei.

4. CAMPIONATUL MONDIAL UNIVERSITAR Editia 8-a, in 28 decembrie-4

ianuarie

1981 in Franta.

Se experimenteaza solutia de a se juca la cumpana anilor in vacanta scolara dar şi cea

competitionala, jucatorii fiind deci liberi. Se conteaza astfel pe o participare mai larga. Ideea a

prins şi in continuare CM Universitar se va juca „inainte‖ şi „dupa‖ revelion.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Franta; 3. Iugoslavia; 4. URSS; 5. Bulgaria; 6. Ungaria; 7.

Japonia; 8. RFG; 9-12. SUA, Israel, Italia, Congo

Rezultate: cu Israel: 34-14, cu RFG: 20-18 (9-9), cu Bulgaria: 29-18 (14-6), cu

Iugoslavia: 21-19 (9-10) la DIJON, cu Franta: 20-16 (11-10) la PARIS; * 5 jocuri, 5 victorii.

Formatia: BULIGAN, IONESCU, DURĂU, BOROS, DRĂGĂNIŢĂ, STANGA,

FOLCHER, VASILCA, MARIAN şi GHEORGHE DUMITRU, HABERPURSCH, NICOLAE

FLANGEA, GRABOVSCHI. De aceasta data vom alinia chiar echipa NAŢIONALĂ de seniori,

desi de regula participam su echipa de tineret.

Explicatia! Se dorea urgent o medalie şi un titlu mondial dupa ce o ratasem pe cea de la

JO 1980 Moscova, unde ocupasem doar „locul 3!!‖. Se mai dorea sa scapam macar odata de

complexul Iugoslavia, cu o victorie posibila fiindca sirbii nu aveau prea multi studenti in

NAŢIONALĂ mare.

Era o miscare de satisfacere a orgoliului şi de imagine care ne-a reusit. Adevarul insa

despre starea echipei nationale de seniori, s-a vazut peste putin timp cand la Super Cupa

Mondiala ne-am clasat in partea a doua a clasamentului.

5. SUPER CUPA MONDIALA Editia 2-a, 4-8 februarie 1981 la DORTMUND.

Clasament: 1. URSS; 2. RFG; 3. Iugoslavia; 4. Cehoslovacia; 5. ROMANIA; 6. Suedia.

Rezultate: cu Iugoslavia: 22-22 (14-12), cu Cehoslovacia: 16-23 (9-10), cu Suedia: 25-20

(12-11); * 3 jocuri: 1 egal, 2 pierdute.

Page 156: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: MUNTEANU, BULIGAN, BOROS, VOINEA, STANGA, DRĂGĂNIŢĂ,

DURĂU, OPREA, FOLCHER, VASILCA, GRABOVSCHI.

Antrenori: IOAN KUNST GHERMANESCU, NICULAE NEDEFF, LASCĂR

PANĂ.

PALMARES International-Seniori-1980/1981: 18 jocuri: 12 victorii, 3 egal, 3

pierdute.

ECHIPA B a SENIORILOR a avut o singura actiune, preluand din calendarul primei

echipe Turneul de la Sofia deoarece se suprapunea cu Supercupa Mondiala care bineanteles avea

prioritate.

1. TURNEUL CUPA SERDIKA, 28 ianuarie-1februarie 1981, la Sofia.

Clasament: 1. Spania; 2. Lituania; 3. Ungaria; 4. ROMANIA B; 5. Bulgaria; 6. Olanda.

Toate celelalte formatii au participat cu prima formatie.

Rezultate: ROMANIA B cu Spania A: 21-26 (11-11), cu Lituania A: 27-29 (15-16), cu

Bulgaria A: 27-23 (13-9), cu Olanda A: 25-18 (12-10), cu Ungaria A: 23-27 (11-14);

* 5 jocuri: 2 victorii, 3 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET a avut la nivelul ei doua competitii importante

Cupa Tarilor Latine şi Balcaniada, cu doar doua meciuri de verificare. Pregatirea insa si-a urmat

cursul obisnuit cu cantonamente de pregatire şi o serie de 6-8 intalniri de control cu echipe de

club din tara.

1. DUBLA cu POLONIA, in 23 şi 24 noiembrie 1980 la PULAWY: 28-19 (11-9) şi

16-17 (10-9); * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

2. CUPA ŢĂRILOR LATINE Editia 11-a, in 15-19 aprilie 1981- Spania, Rezervata

handbalistilor sub 21 de ani – a contribuit pentru echipa Romaniei de tineret un nou succes, al

optulea consecutiv dupa ce la primele doua editii nu am participat (1968 şi 1969).

Clasament: 1. ROMANIA; 2 Spania, 3. Franta; 4. Italia; 5. Portugalia; 6. Belgia; 7.

Maroc.

Rezultate: cu Belgia la CADIZ: 33-14 (14-7), cu Franta la MALAGA: 29-16 (14-10), cu

Spania la MALAGA: 19-18 (13-12), cu Andaluzia la CADIZ: 33-14 (14-7);

* 4 jocuri, 4 victorii.

Page 157: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: ALEXANDRU BULIGAN, SORIN CHIRILA, ADRIAN SIMION- portari,

MARIAN DUMITRU 46 goluri, DUMITRU BERBECE 6, GHEORGHE DOGARESCU 8,

AIHAN OMER 2, LIVIU JIANU 7, VIRGIL NICOLAE 7, SORIN RADULESCU 1, KLAUS

HABERPURSCH 6, CONSTANTIN PETRE 8, TUDOR ROSCA 9, SORIN PARASCHIV 1.

Antrenori: EUGEN TROFIN, GHEORGHE GORAN.

3. BALCANIADA PENTRU TINERET Editia 3-a, 5-9 august 1981 la ATENA.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Bulgaria; 3. Turcia; 4. Grecia.

Rezultate: ROMANIA tineret cu Grecia: 31-11(18-4), cu Bulgaria: 30-17(14-10), cu

Turcia: 42-11 (18-4); * 3 jocuri, 3 victorii.

Formatia: aceasi ca in meciurile anterioare plus: STELIAN BURSUC, DUMITRU

PORUMB, ALEXANDRU ARGHIR.

Antrenori: EUGEN TROFIN, GHEORGHE GORAN.

PALMARES ECHIPA NAŢIONALĂ tineret 1980 – 1981: 9 jocuri, 8 victorii, 1

pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A JUNIORILOR, repetand structura traditionala a

programului de pregatire pentru obiectivul final de performanta „Turneul Prietenia‖ (un fel de

Campionat European pentru Juniori, la care participau doar echipele din „Tarile Socialiste‖), au

sustinut trei intalniri internationale duble in noiembrie 1980 şi alte doua duble in august 1981.

1. DUBLA cu UNGARIA in 4 şi 6 noiembrie 1980 la EGER, scor: 18-23(6-9) şi 17-26(7-

12).

2. DUBLA cu POLONIA in 14 şi 16 noiembrie la IASI, scor: 21-23(6-9) şi 21-17(11-8).

3. DUBLA cu RDG in 28 şi 30 noiembrie 1980 la FOCSANI, scor: 23-19(10-10) şi 20-

17(10-9). * 6 meciuri 3 victorii 3 pierdute

Lotul folosit in jocurile din noiembrie : TUDOR VASILE, GHEORGHE JEREBIE,

PETRE COSTEA, GHEORGHE MICLAUS, IOSIF FEJER, LIVIU JIANU, DAN IONESCU,

MARIUS BARCAN, STELIAN BADOSU, JENO NAGHY, ION MOCANU, TEODOR

ROSCA, SORIN DONCA, DAN GIURGEA, VIRGIL GEORGESCU, DAN CEREVENCIUC

Antrenori : VALENTIN SAMUNGI, HORIA PASEC

4. DUBLA cu BULGARIA in 7 şi 9 august 1981 la BACĂU, scor: 32-28(14-12) şi

Page 158: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

25-20(11-8).

5. DUBLA cu CEHOSLOVACIA in 18 şi 19 august 1981, la BACĂU, scor: 23-26(8-

13) şi 25-18(13-8).; * 4 jocuri: 3 victorii, 1 pierdute.

Lotul folosit in aceste 4 jocuri din august il vom regasi la « Prietenia »

6. TURNEUL PRIETENIA Juniori Editia 14-a, 23-29 august 1981 la BACĂU.

Momentul dificil al schimbului de generatii este trecut cu bine desi numai 4-5 jucatori din

garnitura anilor 1979-1980, raman in echipa de acum.

Clasament: 1. Cehoslovacia; 2. ROMANIA; 3. URSS; 4. RDG; 5. Plonia; 6. Bulgaria; 7.

ROMANIA B; 8. Ungaria; 9. Cuba.

Rezultate: cu Ungaria: 33-39 (15-12), cu RDG: 21-23 (11-11), cu Polonia: 23-18 (10-

5), cu URSS: 26-26 (13-14), cu Cehoslovacia: 24-17 (14-6); * 5 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 2

pierdute.

Formatia: MARIUS CHITU, DUMITRU BOBEICA – portari, ADRIAN GHIMES 34

goluri, VALENTIN MITU 25, DAN IONESCU 16, JENO NAGHY 14, VIRGIL GEORGESCU

8, STEFAN BADOSU 16, ILIE NICOLAE 3, SERGIU POP 9, MARIAN CRISTIAN, FLORIN

VLAD, VALENTIN NITU 32, SORIN NICOLAE 3.

Antrenori: VALENTIN SAMUNGI, FLORIN VOICULESCU.

ROMANIA B juniori- regulamentul competitiei acorda tarii gazda dreptul de a inscrie

doua echipe. Am avut astfel angrenati in pregatire şi in jocuri internationale aproape 40 de

juniori, o situatie favorabila pentru viitorul handbalului romanesc.

Rezultate: ROMANIA B juniori cu Cehoslovacia: 22-21 (14-9), cu URSS: 16-28 (8-14),

cu Cuba: 27-26 (13-14), cu Polonia: 19-29 (9-15); * 4 jocuri: 2 victorii, 2 pierdute.

Loc 7 din 9 echipe in clasament.

Formatia: VIOREL SOTER, CRISTIAN MARIAN- portari, DAN BOTORCE 31 goluri,

CONSTANTIN STEFAN 24, TIBERIU MARGINEANU 18, SORIN MIRONESCU 22,

VIRGIL ANDREI 14, VASILE ICHIM 10, MARIN CALAS, FLORIN CABASCU 7, LUCIAN

POP, MIHAI BATINEANU, MARIUS ENACHE.

Antrenori: ION GHEORGHE, GABRIEL NICOLIN.

PALMARES ECHIPA NAŢIONALĂ juniori 1980 – 1981: 9 jocuri, 8 victorii, 1

pierdute.

Page 159: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CUPE EUROPENE 1980-1981

CUPA CAMPIONILOR

- la masculin STEAUA Bucuresti - antrenori: CORNEL OŢELEA şi OTTO

TELLMAN au eliminat in turul I pe MACCABY Petach-Tikva din Israel cu victorii in ambele

jocuri: 34-17 şi 28-10.

Iese in turul urmator – optiumi de finala – datorita unui singur gol in minus, in disputa cu

KS LJUBLIANA IUGOSLAVIA. Rezultate: la Bucuresti: 20-18 şi la LUBLIANA in Iugoslavia:

19-22, total 39-40.

- la feminin ŞTIINŢA BACĂU – antrenor : EUGEN BARTHA, exceptata de turul I, este

eliminata surprinzator de RUCH CHORZOV – Polonia, la Bacău 17-15 iar la Chorzov 14-18,

total 31-33.

CUPA CUPELOR

- la masculin MINAUR Baia Mare - antrenor: LASCĂR PANĂ, ajunge pana in

semifinale. În primul tur invinge tot o echipa din Israel HAPOEL REHOVOT cu 27-15 şi 27-19 ;

in optimi de finala profita de neprezentarea echipei din HELSINGOR din Danemarca. În sferturi

de finala elimina pe ZSKA-Sofia mai greu decat ne asteptam cu un plus 2 goluri, la total 37-35

dupa o victorie acasa 20-12 şi infrangere la Sofia: 17-23. În semifinale este eliminata de TUS

METTELSTEDT din RFG, echipa care va castiga Cupa Cupelor. Rezultate: 24-20 şi 16-23,

total: 40-43.

- la feminin echipa RULMENTUL Brasov nu este inscrisa in competitie.

Din ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ a CLUBURILOR şi ASOCIATIILOR

SPORTIVE : in sezonul 1979-1980 s-a inregistrat o cifra record peste 30 de participari, motiv

pentru care o evidentiem in istorie dar nu o vom mai face in fiecare an.

Se prefera organizarea ―acasa‖ a unui turneu de 4-6 echipe la juniori (chiar 8-10 echipe

cu 2-4 de ―afara‖) şi in reciprocitate 1-3 turnee in strainatate.

Page 160: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

La seniori erau deja consacrate: CUPA MINAUR in august la Baia Mare acum la editia

6-a: 1. Minaur; 2. METALO Sabac; 3. DINAMO Brasov; 4. VARDAR Skopje. În reciprocitate

Minaur participa la turneele de la SABAC loc III, Berlin (de Anul Nou), loc I dar şi in tara la

Arad loc II şi la Brasov loc I.

STEAUA Bucuresti avea in primul rand obligatia de a participa la o competitie oficiala:

TURNEUL ARMATELOR PRIETENE, 2-9 septembrie 1980 Editia 6-a, la SZEGHED in

Ungaria.

Clasament: 1. HONVED Budapesta; 2. TSKA Moscova; 3. STEAUA Bucuresti; 4.

DUKLA Praga; 5. LEGIA Varsovia; 6. TSKA Sofia; 7. ARMATA Cuba.

În deplasare a participat la turneele de la DOBOJ loc I, LEIPTZIG loc II şi turneul de

Anul Nou din Berlinul Occidental loc II.

ŞTIINŢA Bacău organiza CUPA DE CRISTAL: 1. POST Berlin RDG; 2. ŞTIINŢA

Bacău; 3. DINAMO Brasov; 4. INDEPENDENTA Sibiu şi in deplasare la UTRECH loc I şi

SITARDIA loc 4.

La ORADEA, ―Cupa Constructorul‖: 1. Oradea; 2. Petrolul Teleajen; 3. GAZLANG -

Ungaria; 4. CSM Resita.

La RESITA, ―Cupa Carasului‖: 1. MINAUR; 2. CSM Resita; 3. GLORIA Arad; 4.

Oradea; 5. RK Majdanek Iugoslavia; 6. Petrolul Zelejeni.

La TIMIŞOARA, ―Cupa POLITEHNICA‖: 1. POLI.Timişoara; 2. AMS Pecs Ungaria; 3.

Univ. Cluj-Napoca; 4. GLORIA Arad.

La ARAD, ―Cupa ZIRIDAVA‖: 1. GLORIA Arad; 2. POLI.Timişoara; 3. MINAUR Baia

Mare; 4. Volan SZEGHED.

La CAVNIC, ―Cupa Orasului Cavnic‖: 1. MINIERUL Cavnic; 2. MINAUR II Baia

Mare; 3. CSM Suceava; 4. VARDAR SKOPJIE..

Echipele feminine aveau deasemenea cateva turnee de traditie: La Bacău, in martie

―Cupa Orasului‖: 1. ŞTIINŢA Bacău; 2. TATABANIA Ungaria; 3. Rulmentul Brasov; 4.

Confectia Falticeni. Echipa studentelor participa la turneul LEIPZIG loc 3, la URACH loc 4 şi la

―Trofeul orasului Iasi‖ in decembrie: 1. MURESUL Tg.Mures; 2. TEROM Iasi; 3. TITEX

Titograd Iugoslavia, 4. START Lodz – Polonia.

TURNEUL orasului Tg.Mures, în noiembrie: 1. MURESUL Tg.Mures; 2. DEBRECEN

Ungaria; 3. Univ.Cluj; 4. VOINTA Odorhei; 5. VOINTA Sighisoarei; 6. CSM Sibiu.

La juniori in special echipele feminine organizau turnee cu multe echipe din tara şi 2-4

din strainatate, unele cu o organizare deosebita, avand aspectul unor ―festivaluri‖ ale handbalului

juvenil.

Page 161: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clubul Sportiv Scolar Nr.2 din Bucuresti organiza in luna februarie un turneu in nu mai

putin de 10 echipe-aproape 200 de participanti: EBT Berlin, AZS WROCLAW, EMPOR

ROSTOCK şi 7 echipe din tara. În reciprocitate, CSŞ 2 participa la turneul international

‖WERNER BINDER‖ din Berlin-editia 20-a (10 echipe loc 6); continuandu-si turneul la

NEUEBRADENBURG (8 echipe loc 4) şi WROCLAV (6 echipe loc 2).

CSŞ Dinamo Brasov organiza un turneu cu 8 echipe; doua din Cehoslovacia şi 6 din tara

şi se deplasa la NESVADI (10 echipe, loc 5).

CSŞ Hunedoara turneu ―acasa‖ cu 6 echipe (loc 1) deplasare la ROSTOCK-RDG, (4

echipe, loc 3).

CSŞ Vaslui, turneu „acasa‖, (6 echipe, loc 3) şi la HRIB in Polonia (5 echipe, loc 1).

Au mai fost in mod sigur inca o serie de meciuri internationale de juniori(e)

neanregistrate la FRH. Se estimeaza ca aproximativ 15 echipe de junioare sau juniori au sustinut

in acest sezon-care il luam ca etalon- peste 70 meciuri internationale.

Era un foarte important element de motivatie pentru acesti copii dar mai ales de selectie

pentru marea performanta şi de crestere a valorii şi pregatirii lor.

1981–1982 ACTIVITATEA INTERNA – din acest sezon in Categoria A se mareste

numarul echipelor participante la 12 dupa ce timp de aproape 20 de ani s-a desfasurat cu numai

10 echipe. S-a jucat in etape saptamanale TUR – RETUR şi ca intotdeauna programul jocurilor a

tinut seama prioritar de activitatea centralizata a echipelor nationale angajate fiecare in cate o

importanta competitie oficiala: la feminin CM grupa B (in decembrie 1981), iar la masculin CM

(din martie 1982).

În consecinta Divizia A la feminin va incepe cu etapa I la 27 decembrie 1981 şi ultima la

20 iunie 1982, iar la masculin dupa 7 etape Campionatul se intrerupe pana dupa CM şi va

continua non-stop pana la 20 iunie.

C.N. Senioare, Editia a 24-a, 1981-1982, categoria A feminin

1. ŞTIINŢA Bacău – antrenori: EUGEN BARTHA, ION GHERHARD

2. Progresul Buc – antrenori: VASILE MARGULESCU, FRANCISC SPIER

3. Universitatea Timişoara – antrenor: CONSTANTIN LACHE

4. Confecţia Bucureşti; 5. Terom Iaşi; 6. Rulmentul Braşov; 7. Mureşul Tg. Mureş; 8. CSM

Sibiu;

9. Hidrotehnica Constanţa; 10. Textila Buhuşi; 11. Constructorul Baia Mare; 12.

Universitatea Cluj-Napoca.

Page 162: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ŞTIINŢA BACĂU, CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE SENIOARE, 1982: PEPFERKORN ALICE, VASILICA IOANA, COPOTZ DOINA, LEONTE ELENA, TOROC

MARIA, VOINEA GEORGETA, LUPŞOR LAURA, HRIŞCU ADRIANA, FLOREA RITA,

OPREA RĂDUCU ANA MARIA, STROE ZENOVIA, CĂTINEANU VIERU VIORICA,

CĂLIN FILOFTEIA, PĂUN LIDIA.

Echipa studentelor din Bacău, majoritatea la cursurile de zi ale Facultatii de Educatie

Fizica şi Sport cu profesorul EUGEN BARTHA, revin pe primul loc pe care nu il vor mai ceda

timp de alte 5 sezoane, realizand in total 9 titluri, fara a depasii insa recordul fetelor de la Univ.

Timişoara (10 titluri).

C.N. Seniori Editia a 24-a 1981 – 1982 categoria A masculin

1. STEAUA Bucuresti – antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN

2. DINAMO Bucuresti – antrenor: GHIŢĂ LICU

3. MINAUR Baia Mare – antrenori: LASCAR PANĂ, PETRE AVRAMESCU

4. DINAMO Braşov; 5. Politehnica Timişoara; 6. Universitatea Cluj-Napoca; 7.

Constructorul Arad; 8. Universitatea Craiova; 9. Constructorul C.S.U. Oradea; 10. Relonul

Săvineşti; 11. Ştiinţa Bacău; 12. Petrolul Teleajen.

STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE SENIORI 1982:

MUNTEANU NICOLAE, BULIGAN ALEXANDRU, SIMION ADRIAN, SOLOMON

VALERIU, DRAGANIŢA CEZAR, BERBECE DUMITRU, DUMITRU MARIAN, VOINA

RADU, STÂNGĂ VASILE, MARICA MARIAN, MARIAN GABRIEL, NICOLAE VIRGIL,

GHIMEŞ ADRIAN, IONESCU CONSTANTIN, MARC OVIDIU.

Moment de rascruce la Dinamo, s-a retras antrenorul OPREA VLASE supranumit şi

TRUDITORUL datorita uriasului volum de munca pe care şi l-a impus şi la impus celor care vor

deveni campioni nationali la club şi campioni mondiali la NAŢIONALĂ.

Pentru istorie consemnam acum doua recorduri ale lui „Nea Vlase‖: cel de FIDELITATE

fata de un club, el a fost antrenor principal timp de 23 de ani numai la Dinamo Bucuresti (1958 –

1981) şi cel de PERFORMANTA, tot atatea editii (23) numai in Divizia A şi atentie!! NUMAI

PE PODIUM.

CUPA ROMANIEI, pornind de la echipele clasate pe locurile 1-8 din cele 2 serii ale

Diviziei B, angrenand apoi şi pe cele din Divizia A, s-a desfasurat atat la masculin cat şi la

feminin in „ferestrele‖ Campionatului National. Sistemul a fost identic cu cel din anii anteriori,

pe grupe de patru echipe in turnee de cate trei jocuri, semifinale şi finale pana la locurile 7-8.

CUPA ROMANIEI, Editia a 5-a, 1981-1982 feminin

1. ŞTIINŢA Bacău – antrenori: EUGEN BARTHA, ION GHERHARD

2. Constructorul Timişoara – antrenor: VASILE FARCAS

3. Confectia Bucuresti – antrenor: GHEORGHE PREDESCU – DODO

Page 163: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

4. Rulmentul Brasov – antrenori: REMUS DRĂGĂNESCU, IOAN MIHĂILĂ

5. Constructorul Baia Mare, 6. Muresul Tg.M, 7. Progresul Buc, 8 Textila Buhusi

În plina perioada de performante ascendente, ŞTIINŢA Bacău cu antrenorul EUGEN

BARTHA realizeaza pentru prima oara eventul CUPA – CAMPIONAT. Surpriza Cupei a fost a

doua echipa din Timişoara, aflata in Divizia B (loc 3 seria a 2-a) care ajunge pana in finala mare.

Rezultate in toate finalele pentru locurile 1-8: la Rm.Valcea pentru locurile 1-2 ŞTIINŢA

Bacău – Constructorul Timişoara 27-17 (14-7) şi locurile 3-4 Confectia Bucuresti – Rulmentul

Brasov 26-23 (13-10); la Focsani locul 5-6 Constructorul Baia Mare – Muresul Tg.Mures 27-20

(15-7) şi loc 7-8 Progresul Bucuresti – Textila Buhusi 24-20 (12-9).

CUPA ROMANIEI, Editia a 4-a, 1981-1982 masculin

1. Dinamo Bucuresti – antrenor: GHIŢĂ LICU

2. Steaua Bucuresti – antrenori: CORNEL OŢELEA, OTTO TELLMAN

3. Minaur Baia Mare – antrenor: LASCĂR PANĂ

4. Cosntructorul Arad – antrenor: OPREA VLASE; 5. Dinamo Brasov, 6. ŞTIINŢA

Bacău, 7. Univ. Cluj, 8. Poli Timişoara

Acelasi podium ca in campionat, cu un start bun in meseria de antrenor pentru fostul

mare jucator GHIŢĂ LICU, cel care preluase stafeta de la profesorul şi antrenorul sau OPREA

VLASE. Pentru a-si demonstra inca odata valoarea şi harnicia, „Nea Vlase‖ pensionat de la

Dinamo, „urca‖ noua lui echipa Constructorul Arad, din partea de jos a clasamentului, pana in

finalele Cupei Romaniei.

Rezultate in toate finalele pentru locurile 1-8 disputate la 4 aprilie 1982: la Bucuresti, in

Polivalenta (sala arhiplina) locurile 1/2 Dinamo – Steaua 20-19 (11-9) şi loc 3/4 Minaur Baia

Mare – Cosntructorul Arad, dupa prelungiri 24-23 (10-11, 21-21); la Alexandria locurile 5/6

Dinamo Brasov – ŞTIINŢA Bacău 27-26 (14-13) şi loc 7/8 Univ. Cluj – Poli Timişoara 25-19

(10-7).

CUPA DE TOAMNA s-a organizat de catre FRH numai la feminin cu toate echipele din

categoria A, fara jucatoarele echipei nationale aflate in pregatire centralizata pentru CM.

Organizata pe doua serii: EST şi VEST a 6 echipe şi o finala simpla la Odorhei in 15 noiembrie

1981.

1. Rulmentul Brasov – antrenor: IOAN MIHĂILĂ

2. Terom Iasi – antrenor: IOAN HARAGA, scor 17-16 (10-7).

CAMPIONATUL NAŢIONAL CATEGORIA B – TINERET, s-a desfasurat in

continuare pe doua serii EST-VEST cu un numar sporit de echipe de la 10 la 12, in sistem TUR-

RETUR cu etape saptamanale. Denumirea TINERET obliga la folosirea a maxim 4 jucatori (e)

peste 25 de ani, 3 jucatori (e) de talie, iar intreaga echipa trebuia sa realizeze punctajul minimal

la probele de control in concursuri oficiale organizate de FRH.

Page 164: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

La feminin, se claseaza pe primul loc in serii şi promoveaza in Divizia A Chimistul

Rm.Valcea – antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, la a treia promovare de acest fel –

1962 cu Flamura Rosie Bucuresti şi 1978 cu Constructorul Baia Mare – şi CSM Sf.Gheorghe –

antrenor: STEFAN IACABOS.

La masculin promoveaza in A CSM Borzesti – antrenor: GHEORGHE BADITA şi

Independenta Mirsa (Sibiu) – antrenor: OLIMPIU SAVU.

CAMPIONATUL DE CALIFICARE AL SENIORILOR PENTRU

PROMOVAREA ÎN DIVIZIA B, angrena sute poate mii de echipe din orase (la Bucuresti erau

trei categorii: Onoare, Promotie, Promovare; la Timişoara, Brasov, Iasi, Cluj, Galati erau cate

doua categorii) şi chiar din comune şi sate, in special din Banat, zona Brasovului şi a Sibiului.

Competitie cu adevarat de mase, se organiza in trepte: sat, comuna, orase, judet şi de aici

intervenea in organizare FRH cu etape inter-judetene şi o finala cu 4 serii a 4 echipe la feminin şi

masculin. Formatiile clasate pe primele locuri vor promova in Divizia B.

La feminin: 1. Didactica Alexandria – antrenor: GHEORGHE ARGHIRESCU, 2.

Confectia Bacău – antrenor: ALEXANDRU MENGONI, 3. Textila Sebes – antrenor:

SAVISTEAN POPA, 4 Electrometal Timişoara – antrenor: MIRCEA SARBU.

La masculin: 1. Dacia Pitesti – antrenor: CORNELIU NEAGU, 2. Vointa Sebes –

antrenor: FLORIN FLESERIU, 3. Metalul Lugoj – antrenor: IOSIF SAUER, GHERHARDT

KRISTOF, 4. Metalul Copsa Mica – antrenor: MIHAI DAIAN.

CAMPIONATUL REPUBLICAN SCOLAR şi DE JUNIORI, s-a organizat in trei

grupe a 8 echipe cu etape saptamanale TUR-RETUR şi un turneu final de 6 cu cele clasate pe

locurile 1 şi 2 in serii.

C.N.Juniori I, feminin Editia 21-a, 1981-1982 Turneul final la Brasov

1. CSŞ 1 Bucuresti – antrenori: IRINA CLIMOVSCHI, C-TIN RIZESCU

2. CSŞ Viitorul Cluj – antrenori: DOINA şi DAN CARJOESCU

3. CSŞ Piatra Neamt – antrenor: OVIDIU TOC

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR NR. 1 BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ

DE JUNIOARE I (F) 1982: OANŢA PETRUŢA, LATES CRISTINA, MOISE ANCA,

MINCU ECATERINA, LUCA GABRIELA, STOICA DOINA, MURĂRAŞU LILIANA,

BONCOTA MELANIA, HOVĂRNEANU LILIANA, BADALCU ALA, ARVATU MARUSIA,

CHIRULESCU GERALDINA, COMBEI ILEANA, ZAMFIR AURORA, TORANTINO

GABRIELA, TUDOR EMANUELA, NEGRESAN MARIANA.

Remarcabil succesul tinerei profesoare IRINA NAGY CLIMOVSCHI, tripla campioana

mondiala, Maestra Emerita a sportului, categoric cel mai bun portar din istoria handbalului

feminin romanesc. Dupa numai trei ani de la debut ca profesor-antrenor ea cucereste deja primul

Page 165: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ei titlu national, rezultat al unei activitati pline de pasiune şi daruire asa cum a facut-o şi cand

apara poarta echipei nationale.

C.N. Juniori I, masculin Editia 21-a, 1981-1982 Turneul final la Brasov

1. CSŞ Minaur Baia Mare – antrenori: IOAN CHIRA, GHEORGHE RAZOR

2. CSŞ Viitorul Cluj – antrenori: EMIL TILICEA, GH. MARGINEANU

3. CSŞ Dobrogeanu Gherea Ploiesti – antrenor: VALERIU IONIŢĂ

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR MINAUR BAIA MARE- CAMPIOANĂ

NAŢIONALĂ DE JUNIORI (M) 1982: SOTER VIOREL, MUREŞAN PETRE,

MIRONESCU SABIN, BOTORCE DAN, SĂBĂU IOSIF, KISS ROBERT, DANCEA OVIDIU,

FERENT MIHAI, BOCA NICOLAE, BABICI LEONTIN, POP SORIN, UTE FLORIN,

DRAGOŞ ADRIAN, BOCA SORIN.

De remarcat politica corecta a primului nostru club de handbal – Minaur Baia Mare –

care a sustinut permanent o intensa activitate de selectie şi instruire a copiilor şi juniorilor. Sub

conducerea ca antrenori a fostilor mari jucatori de valoare CHIRA şi RAZOR vor cuceri primul

titlu la juniori pentru clubul lor. Vor urma şi alte performante cu Petre Avramescu, Ion Palko,

Ion Negovan, Ioan Checiches, Constantin Bogdan, Ovidiu Tudor atat la juniori 1 cat şi la 2 şi 3.

C.N. Juniori II, feminin Editia a 9-a, 1981-1982 Turneul final la Odorhei

1. CSŞ Dinamo Brasov – antrenor: DAN HOTNOG

2. CSŞ Sibiu – antrenor: LUCIAN ALBU

3. Progresul Bucuresti – antrenor: AURELIA MARGULESCU

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR DINAMO BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ

DE JUNIOARE II (F) 1982: CĂPRARU ANCA, GEORGESCU RAMONA, MOLDOVEANU

DALIA, FEJER GABRIELA, DINU DOGMAR CODRUŢA, BORICEANU NICOLETA,

BOBOŞ ELENA DANIELA, STOIANOVICI ISABELA, TUDOR DANIELA, PUIA OTILIA,

OANCEA RIBANA, WEIDENFELDER HAIDRUN, WOLF MONICA, DRĂGAN

GABRIELA.

Dupa o serie de titluri nationale 1973 şi 1977 la juniori I, 1975 şi 1976 la juniori II,

harnicul şi perseverentul profesor DAN HOTNOG reuseste pentru Brasov al 5-lea loc 1 la aceste

categorii. Vor urma şi alte succese pentru scoala de handbal din Brasov initiata şi fundamentata

de DUMITRU POPESCU COLIBAS şi vor mai fi pe podium: sotii MARTHA şi ROBERT

LECHNER şi ELENA şi REMUS DRĂGĂNESCU, TIBERIU ORBAN, MARIAN

VASILACHE atat la fete cat şi la baieti.

C.N. Juniori II, masculin Editia a 9-a, 1981-1982 Turneul final la Odorhei

1. CSŞ Dinamo Brasov – antrenor: TIBERIU ORBAN

2. Dinamo Bucuresti – antrenor: VALENTIN SAMUNGI

Page 166: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

3. CSŞ Mianur Baia Mare – antrenor: IOAN CHECICHES

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR DINAMO BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ

DE JUNIORI II (F) 1982: CONSTANTINESCU PETRE, ADAM ZOLTAN, SBERA

CĂTĂLIN, DONOSA TITUS, OPREA VASILE, RAITA CRISTIAN, ENACHE IULIAN,

CODREANU CLAUDIU, CALAICAN GEORGE, BOGDAN ADRIAN, MOLDOVAN

ADRIAN, SCHLLER OTTO, PRISTAVU CRISTIAN, FRITAT GABRIEL.

Subliniem din nou preocuparile sustinute pentru activitatea cu copii şi juniorii a marilor

noastre cluburi Dinamo şi Minaur, care iata obtin şi rezultate deosebite la acest nivel. La juniori

III se petrece o adevarata catastrofa, cu urmari negative pentru toata activitatea handbalului

nostru imediat şi in perspectiva. În perioada 1981 – 1990 nu s-a mai organizat Campionatul

National pentru Juniori III la fete şi baieti.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ – in sezonul 1981–1982 a fost dominata de

Campionatul Mondial Grupa B la feminin (decembrie 1981) şi Campionatul Mondial grupa A la

masculin (1982).

La nivelul lor, tineretul şi juniorii – masculin şi feminin – au avut ca obiective de

performanta Campionatele Balcanice şi turneele Prietenia.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR – care nu a reusit calificarea directa la

CM 1982 (doar locul 7 la CM 1978) trebuia sa realizeze aceasta ocupand unul din primele 4

locuri la CM Grupa B.

Obiectivul fixat a fost insa locul I care ne asigura pozitia de cap de serie, evitand in

grupele preliminare cele mai bune trei echipe din lume la acea ora (RDG, URSS, Ungaria).

Pentru acest obiectiv prioritar se amana inceperea Campionatului National cu etapa I la 27

decembrie 1981 şi incep pregatirile centralizate inca din luna august sub conducerea antrenorilor

REMUS DRĂGĂNESCU, SIMION POMPILIU şi EUGEN BARTHA.

Dupa clasica suita de cantonamente la mare (Eforie), la munte (Poiana Brasov) şi in sala

(Brasov), incepe seria jocurilor de verificare in 3 importante turnee.

1. TURNEUL INTERNAŢIONAL AL URSS 25 – 30 septembrie 1981 Villnius

Clasament: 1. U.R.S.S., 2. R.D. Germania, 3. U.R.S.S. Tineret, 4. ROMANIA, 5.

Lituania, 6. Bulgaria .

Rezultate: cu U.R.S.S. Tineret 22-24 (10-10), cu Lituania 24-22 (12-11), cu R.D.

Germania 20-21 (11-12), cu U.R.S.S. 19-27 (10-18) şi in cu Bulgaria 23-21 (14-9). * 5 jocuri 2

victorii 3 pierdute

Page 167: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: VIORICA IONICA, ANGELA BLOJ – portari, RODICA MARIAN, ELENA

MORARIU, MARIOARA IONESCU, ZORANCA STEFANOVICI, EVA MOSZI, RODICA

COVALIUC, RODICA GRIGORAS, ELENA CIOBOTARU, ANGELA AVADANEI, MARIA

TÖRÖK DUCA, MARIANA OACA-TÂRCĂ, VICTORINA COJOCARITA

Rezultate contradictorii, oarecum specifice unei prime perioade de verificari.

2. TURNEU ÎN UNGARIA 21-25 noiembrie 1981 Tatabanya – Budapesta

Rezultate: cu Iugoslavia 23-20 (13-10), cu URSS 20-24 (10-12), cu Ungaria B 20-22 (10-

10), cu Norvegia 31-16 (12-9). * 4 jocuri 2 victorii 2 pierdute

Acelasi lot ca şi in turneul din URSS.

3. TROFEUL CARPAŢI editia 21, 7-11 noiembrie 1981, la Targoviste

Clasament: 1. RD Germania, 2. RSSFS Rusa, 3. Ungaria, 4. ROMANIA, 5.

Cehoslovacia, 6. Romania B .

Rezultate: cu Cehoslovacia 17-15 (7-6), cu RSSFS Rusa 22-23 (9-12), cu RDG 22-27

(10-13), cu Ungaria 20-28 (10-15). * 4 jocuri 1 victorie 3 pierdute

Formatia: IONICA, JALBA – portari, STEFANOVICI 11 (total goluri), AVADANEI 11,

GRIGORAS 6, OACA-TÂRCĂ 12, TÖRÖK-DUCA 17, MOSZI 19, IONESCU 3, MARIAN 5,

COVALIUC, CIOBOTARU, LEONTE, TURBATU-COZMA.

Cu doar doua saptamani inainte de CM, rezultatele, evolutia echipei şi pozitia in

clasament constituiau elemente de preocupare, privitoare la performanta pe care ar putea sa o

obtina in Danemarca. Este prima oara in 21 de editii ale trofeului CARPAŢI cand echipa noastra

nu prinde podiumul. Singura consolare era faptul ca in grupa B nu intalneam URSS, RDG şi

Ungaria (calificate deja in A).

PALMARES SENIOARE ÎN PREGATIRE – 13 jocuri 5 victorii 8 pierdute .

PALMARES TOTAL (+ CM GRUPA B) – 19 jocuri 9 victorii 10 pierdute .

4. CAMPIONATUL MONDIAL GRUPA B Editia II, 28.11-6.12 Danemarca 1981.

Turneu de calificare pentru Campionatul Mondial din 1982 pe care o vor obtine numai primele 4

din clasamentul final.

REZULTATELE ECHIPEI NOASTRE

Page 168: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

1. ROMANIA – SPANIA 28-10 (10-15)

2. ROMANIA – SUEDIA 18-15 (7-6)

3. ROMANIA – OLANDA 30-13 (17-7)

4. ROMANIA – BULGARIA 21-19 (11-11)

5. ROMANIA – POLONIA 19-28 (7-14)

6. ROMANIA – CEHOSLOVACIA 20-21 (10-9)

Linie de clasament: 6 jocuri 4 victorii 2 pierdute – 8 pct. – golaveraj 136-106. Loc II.

Clasament general: 1. Cehoslovacia, 2. ROMANIA, 3. Norvegia, 4. Bulgaria, 5. RF

Germania, 6. Polonia, 7. Suedia, 8. Danemarca, 9. Olanda, 10. Franta, 11. Australia, 12. Spania.

1. PRIMUL JOC la HIRTSALS – 28.11.1981, ROMANIA – SPANIA 28-10 (10-5) RII

18-5. Debut in forta pentru echipa noastra, scorul exprima clar diferenta intre cele doua echipe

(in anii 80).

Formatia: IONICA, JALBĂ, MARIAN 2 goluri, TURBATU-COSMA 1,

STEFANOVICI 2, MOSZI 8, COVALIUC 4, GRIGORAS 2, CIOBOTARU, TOROC-DUCA 6,

AVADANEI 1, LUPSOR 2

2. AL DOILEA JOC la ODDER – 29.11.1981, ROMANIA – SUEDIA 18-15 (7-6) RII

(11-9).

A fost un meci mult mai greu decat ne asteptam poate şi datorita unei relaxari premature,

mai ales dupa victoria lejera şi inceputul din acest joc cu 3-0. suntem deja plasati printre favoriti.

Formatia: IONICA, JALBA, CIOBOTARU 7 goluri, TOROC-DUCA 1, TURBATU-

COSMA, GRIGORAS 2, MOSZI 5, COVALIUC 2, AVADANEI, LUPSOR 1, MARIAN,

STEFANOVICI

3. AL TREILEA JOC la AŞSENTOFT – 01.12.1981 ROMANIA – OLANDA 30-13

(17-7) RII 13-6. Echipa noastra isi continua seria victoriilor lejere, invingand tanara şi

neexperimentata echipa a Olandei la un scor, care putea fi chiar mai mare.

Formatia: IONICA, BLOJ, MARIAN 2 goluri, MOSZI 7, STEFANOVICI 3,

GRIGORAS 2, CIOBOTARU 7, AVADANEI 3, TOROC-DUCA 6, LUPSOR, TURBATU-

COSMA, COVALIUC

4. AL PATRULEA JOC la KJELLERUP – 02.12.1981 ROMANIA – BULGARIA 21-

19 (11-11) RII 10-8. Dupa trei jocuri care nu ne-au pus probleme, vom avea acum suficiente, ca

de altfel in toate intalnirile cu vecinii de la sud, in ciuda palmaresului net favorabil şi a unui plus

de valoare de partea noastra. Prima repriza a fost de-a dreptul infernala cu zeci de faulturi şi

eliminari care au fragmentat jocul ceea ce nu ne-a convenit deloc. Echipa a evidentiat o scadere

Page 169: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

de forma şi nu dovedeste rezistenta la un joc in forta, unele jucatoare, in fata duritatilor fac un

pas inapoi.

Formatia: IONICA, JALBA, AVADANEI 5 goluri, COVALIUC 4, LUPSOR 3,

GRIGORAS 1, STEFANOVICI 1, TURBATU-COSMA, MOSZI, CIOBOTARU 3, TOROC-

DUCA 2, MARIAN

5. AL CINCILEA JOC la NYHOPING – 04.12.1981 ROMANIA – POLONIA 19-28 (7-

14) RII 12-14. O surpriza deosebit de neplacuta, inregistram cea mai severa infrangere din istoria

participarii noastre la un CM. Daca in atac ne-am facut cota de 19 – 20 goluri, in aparare parca

nimic nu a mers, orice schimbare de jucatoare sau de sistem s-a dovedit la fel de ineficienta. La

fel şi portarii nesatisfacator desi Ionica pana acum aparase bine, iar pe foaie i-am avut pe toti trei.

Formatia: IONICA, JALBA, BLOJ, CIOBOTARU 4 goluri, AVADANEI 3, LUPSOR 3,

GRIGORAS, MOSZI 6, STEFANOVICI 1, COVALIUC 2, IONESCU, TOROC, MARIAN.

6. AL SASELEA JOC la RANDERS – 06.12.1981 ROMANIA – CEHOSLOVACIA

20-21 (10-9). Ocupand primul loc in Grupa A (prin jocul rezultatelor) jucam finala cu echipa

Cehoslovaciei, care trebuie sa spunem adevarul era singura de o valoare deosebita – campioana

mondiala in 1978. Jucam mai aproape de valoarea noastra, dar şi de aceasta data, „cavaleria

usoara‖ – respectiv jucatoare mici de statura, cu viteza şi tehnicitate buna, dar cu mai putina forta

şi rezistenta in lupta cedeaza aproape mereu in final de joc sau repriza.

Formatia: IONICA, BLOJ, MARIAN 2 goluri, STEFANOVICI 1, MOSZI 2, COVALIU

2, GRIGORAS 2, CIOBOTARU, AVADANEI 1, TOROC-DUCA, LUPSOR 1, MOSZI 2

ROMANIA: VIORICA IONICA 26 ani, IEFS Buc., 6 jocuri; OLTEA JALBA 22 ani,

Muresul Tg.Mures, 4 jocuri; ANGELA CIOBOATA-BLOJ 24 ani, Muresul Tg.Mures, 3 jocuri –

portari; ELENA CIOBOTARU 23 ani, ŞTIINŢA Bacău,6 jocuri/25 goluri; EVA GALL-MOSZI

20 ani, Muresul Tg.Mures, 6/28; RODICA IONASCU-COVALIUC 24 ani, Terom Iasi, 6/14;

ANGELA AVADANEI 22 ani, Terom Iasi, 6/13; MARIA TOROC-DUCA 22 ani, ŞTIINŢA

Bacău, 6/13; LAURA LUPSOR 25 ani, ŞTIINŢA Bacău, 6/10; RODICA GRIGORAS 24 ani,

Confectia Buc., 6/9; ZORANCA STEFANOVICI 20 ani, Univ. Timişoara, 6/8; RODICA

MARIAN 22 ani, Rulmentul Brasov, 6/6; VALENTINA TURBATU-COSMA 21 ani, Terom

Iasi, 4/19, MARIOARA IONESCU 20 ani, Progresul Buc, 2 jocuri.

Antrenori: REMUS DRĂGĂNESCU, EUGEN BARTHA şi POMPILIU SIMION

antr. fed.

Dupa acest CM Grupa B, in sezonul primavara – vara 1982 echipa NAŢIONALĂ a

senioarelor nu a avut nici o actiune interNAŢIONALĂ. Prioritate era de aceasta data activitatea

interna, extrem de aglomerata, deoarece atat campionatul Categoria A cat şi Cupa Romaniei,

amanate din 1981 (toamna – iarna) s-au desfasurat in aceasta perioada fara pauza.

Page 170: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA B DE SENIOARE – alcatuita in partii aproximativ egale din varfurile lotului

de tineret şi rezervele primei echipe – a participat la doua competitii importante.

1. TROFEUL CARPAŢI – Editia 21-a 7-11 noiembrie 1981 TARGOVISTE

Clasament: 1. RDG, 2. RSSFS Rusa, 3. Ungaria, 4. Romania A, 5. Cehoslovacia, 6.

Romania B

Rezultate: cu RDG 14-25 (7-13), cu Cehoslovacia 14-18 (6-9), cu Ungaria 21-23 (11-11),

cu RSSFS Rusa 25-29 (11-16). * 4 jocuri 4 pierdute

Formatia: HAJNAL PALFI, FLORICA NISTOR – portari, MANUELA NEICA, MARIA

DORGO, CRISTINA TACHE, NICOLETA PLESOIANU, ELENA MOCANU, LAURA

LUPSOR, LARISA CAZACU, ELENA MORARIU, MONICA CHIRITA, EUGENIA GAVRA,

GETA ONCU, SEVASTINA GRIGORE, VASILICA DOBRE, IRINA CALIN.

Antrenori: ION HARAGA, CONSTANTIN POPA

2. BALCANIADA SENIOARELOR – Editia III IUGOSLAVIA 20-22 noiembrie 1981

– KIKINDA. Deoarece Campionatul Balcanic se desfasoara cu doar o saptamana inainte de CM

grupa B, la KIKINDA va face deplasarea echipa B continuandu-si programul normal, evitand

riscul unor accidentari sau dereglari de forma sportiva.

Clasament: 1. Iugoslavia, 2. Bulgaria, 3. Romania, 4. Vojvodina

Rezultate: Romania B cu Bulgaria A 24-26 (15-14), Romania B cu Iugoslavia A 13-27

(6-18). * 2 jocuri 2 pierdute; şi cu selectionata Vojvodinei – Iugoslavia: 24-20 (10-9).

Formatia: PALFI, JALBA – portari, NEICA 4 goluri, PLESOIANU 2, DORGO 6,

GRIGORE 2, TACHE 3, MORARIU 3, DOBRE 2, COJOCARITA 8, CALIN 3, CAZACU 6,

BALACI 1.

PALMARES SENIOARE B: 6 jocuri 6 pierdute

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET a avut in acest sezon international un program

redus la doar doua actiuni deoarece din motive financiare dar şi politice nu am participat la

Campionatul Mondial de tineret din Canada desi aveam sanse la o medalie.

1. DUBLA CU RD Germania 24 şi 25 octombrie 1981 la Targoviste, scor 19-20 (12-10) şi

19-19 (10-7). * 2 jocuri: 1 egal, 1 pierdut.

Antrenori: ION HARAGA, CONSTANTIN POPA

Page 171: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

2. BALCANIADA PENTRU TINERET 6-8 august 1982 la Blagoevgrad in Bulgaria

Clasament: 1. Bulgaria, 2. Romania, 3. Iugoslavia, 4. Bulgaria B

Rezultate: cu Iugoslavia 21-17 (6-7), cu Bulgaria 15-18 (9-11) şi cu Bulgaria B 36-18

(20-8).

* 3 jocuri: 2 victorii, 1 pierdut.

Formatia: ANA MOLDOVAN, HAJNAL PALFI – portari, MANUELA NEICA 6 goluri,

IRINA CALIN 13, FLORINA RADOI 3, ENIKO DEMETER 10, IRINA BADESCU, RITA

POPAILA 11, TATIANA BORTAS 8, ILEANA BLACI 5, GEORGETA ONECI 14, RODICA

SIMION, MARIANA MATUS 3.

Antrenor: IOAN BOTA

În meciurile cu RDG au mai jucat: FLORICA NISTOR – portar, MANUELA NEICA,

NICOLETA PLESOIANU, MARIA DORGO, IRINA CALIN şi CRISTINA TACHE.

PALMARES TINERET - 5 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 2 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A JUNIOARELOR a avut in schimb (fata de tineret) un

program deosebit de bogat cu 4 duble intalniri şi un turneu de patru jocuri deci in total 12

meciuri internationale de pregatire şi verificare pentru obiectivul major din finalul sezonului –

Cupa Prieteniei.

1. DUBLA CU UNGARIA, la Bucuresti in 1-3 noiembrie 1981, scor 26-12 (12-8) şi 20-19

(9-7).

2. DUBLA CU RD GERMANIA in 14 şi 15 noiembrie 1981 la Grevesmuhallen, scor

17-18

(6-9) şi la VIESMAR 15-17 (10-10)

3. DUBLA CU POLONIA in 17 şi 18 noiembrie 1981 la RADOM, scor 19-18 (11-8)

si la PULAWY 22-20 (9-9)

Întalnirile din Germania şi Plonia erau legate intr-un singur turneu traditional pe care

junioarele sau tineretul il efectuau anual in cele doua tari.

* 6 jocuri 4 victorii 2 pierdute

4. TURNEUL INTERNAŢIONAL DE LA HALLE 27 – 29 decembrie 1981

Page 172: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament: 1. ROMANIA, 2. RDG, 3. Bulgaria, 4. Cehoslovacia, 5. RDG B

Rezultate: cu RDG B 16-10 (9-4), cu Cehoslovacia 20-12 (10-7), cu Ungaria 21-10

(11-5), cu RDG A 12-12 (6-8). * 4 jocuri 3 victorii 1 egal

Formatia: LUANA GRIGORE, DANIELA POPA, THUNDE CHIBEDI, EDITH

TÖRÖK, ANCA MOISE, SIMONA CUREA, DELIA MURESAN, ESTERA LASZLO, ANA

GALL, GABRIELA BARZU

Antrenori: GHEORGHE BADIANU, MIRCEA ANTON

5. DUBLA CU BULGARIA la Bucuresti in 16-17 august, scor 35-22 (18-6) şi 29-23

(19-11). * 2 jocuri 2 victorii

6. TURNEUL PRIETENIA 20-25 august 1982, Bucuresti

Clasament: 1. URSS, 2. Ungaria, 3. ROMANIA, 4. Bulgaria, 5. RDG, 6. Cehoslovacia, 7.

Polonia, 8. ROMANIA B – juinioare

Rezultate: cu Bulgaria 23-18 (11-9), cu Cehoslovacia 32-19 (13-8), cu Polonia 33-23 (18-

8), cu Ungaria 17-18 (9-8), cu URSS 13-18 (10-9). * 5 jocuri 3 victorii 2 pierdute

Formatia: LUANA GRIGORE, DANIELA POPA – portari, EDITH TÖRÖK-MATEI 31

goluri, ESTHERA LASZLO 23, ECATERINA MINCU 12, THUNDE CHIBEDI 11,

NICOLETA PETRE 2, DELIA MURESAN 6, SANDALA TINCU 6, ANCA MOISE 6,

SIMONA CUREA 6, GABRIELA BARZU 13.

Antrenor: GHEORGHE BADIANU, MIRCEA ANTON

PALMARES JUNIOARE 1981-1982 - 17 jocuri: 12 victorii, 1 egal, 4 pierdute.

PALMARES feminin 1981-1982 - 47 jocuri: 23 victorii, 2 egal, 22 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR a avut un program de pregatiri intense

pentru participarea la turneul final al CM din martie 1982 in RF Germania, unde se spera o

revenire pe podium dupa acel loc 7, zicem noi nemeritat, obtinut in 1978.

În septembrie se disputa numai 7 etape saptamanale din campionatul Categoriei A, dupa

care se intrerupe şi va fi reluat abia in aprilie 1982, dupa CM.

Pregatirile centralizate care vor dura aproape 5 luni de zile, incep cu nelipsita perioada de

pregatire fizica la munte şi cateva jocuri cu echipe din campionatul intern. Urmeaza apoi o suita

de 9 actiuni de pregatire şi verificare in turnee sau meciuri duble.

Page 173: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

1. CUPA RASCOALEI SLOVACE editia a 7-a, 3-7 noiembrie 1981 Cehoslovacia.

Clasament: 1. Ungaria, 2. Cehoslovacia, 3 URSS, 4. ROMANIA; 5. Islanda, 6.

Cehoslovacia B

Rezultate: cu Ungaria 19-19 (10-8), cu URSS 20-21 (11-22), cu Cehoslovacia 21-22 (9-

15), cu Cehoslovacia B 24-18 (13-8). * 5 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 2 pierdute.

Formatia: MICOLAE MUNTEANU, ALEXANDRU BULIGAN, IOSIF BOROS,

MARICEL VOINEA, VASILE STANGA, RADU VOINA, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ, CORNEL

DURĂU, MIRCEA BEDIVAN, ALEXANDRU FOLCHER, VASILE ISTODE, MIRCEA

GRABOVSCHI, CLAUDIU IONESCU, STEFAN DEACU, TUDOR ROSCA

Antrenori: LASCĂR PANĂ, NICULAE NEDEFF.

2. DUBLA CU RF GERMANIA in 13 şi 15 noiembrie 1981, la offenburg 16-17

(7-6) şi la SINDELFINGEN 16-19 (9-7) * 2 jocuri 2 pierdute

3. TROFEUL CARPAŢI editia 20-a, 25-28 noiembrie 1981, la Tg.Mures

Clasament: 1. ROMANIA, 2. Polonia, 3. URSS, 4. Spania, 5. Romania B, 6.Franta

Rezultate: Romania A cu Franta 30-19 (15-7), cu Polonia 27-24 (14-10), cu Spania 24-22

(13-10), cu URSS 20-19 (9-9). * 4 jocuri 4 victorii

În anii 1970-1980 atat Franta cat şi Spania faceau primii pasi in handbalul de

performanta. Îi invingeam fara probleme, iar ei declarau cu fair play ca au pierdut dar au avut

multe de invatat.

Formatia: MUNTEANU, BULIGAN – portari, STANGA 28 goluri, DUMITRU M. 11,

BEDIVAN 8, DRĂGĂNIŢĂ 11, DURĂU 18, FOLCHER 8, MARICEL VOINEA 3, RADU

VOINA 3, VASILCA 1, ISTODE.

Antrenori: LASCĂR PANĂ, NICULAE NEDEFF

Rezultate Romania B: cu URSS 20-27 (8-10), cu Spania 21-24 (9-14), cu Franta 23-19

(12-11) cu Polonia 23-24 (11-14). * 4 jocuri 1 victorie 3 pierdute

Formatia – Romania B: MIHAI REDL jr., TUDOR VASILE, GHEORGHE JEREBIE –

portari, LIVIU JIANU 18 goluri, DUMITRU BERBEC 8, TUDOR ROSCA 33, VASILE

OPREA 8, CONSTANTIN PETRE 3, MARIAN MIRICA 7, GHEORGHE DUMITRU 3,

SORIN PARASCHIV 1, KLAUS HABERPURSCH jr. 3

Antrenori: EUGEN TROFIN, CEZAR NICA

Page 174: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

4. JOC DE PREGATIRE CU SPANIA la Bucuresti 2 decembrie 1981, scor 21-17 (9-

7). L-am evidentiat separat deoarece, el a stat la baza nefericitei infrangeri de la CM datorita

convingerii unanim consolidata de aceasta victorie facila ca vom castiga fara eforturi prea mari al

CM.. * 1 joc 1 victorie

5. DUBLA CU ELVETIA 4 şi 5 decembrie 1981, la BISHOFZZEL 18-16 (9-10) şi la

ARRAU 22-22 (10-10). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 egal. De acum lotul, formatia de baza şi

rezervele sunt stabilite şi il vom regasi in toate intalnirile inclusiv la CM.

6. BALCANIADA DE SENIORI Editia a 3-a, 16 –20 decembrie 1981, la Baia Mare

Clasament: 1. ROMANIA, 2. Iugoslavia, 3. Romania B, 4. Bulgaria, 5. Turcia, 6. Grecia

Rezultate: cu Bulgaria 27-18 (14-8), cu Turcia 36-15 (18-5), cu Grecia 60-14 (27-5), cu

Iugoslavia 23-21 (14-11) * 4 jocuri 4 victorii

Rezultate – Romania B: cu Iugoslavia 20-21 (13-12), cu Grecia 47-14 (25-5), cu Bulgaria

26-16 (14-6), cu Turcia 35-18 (15-11). * 4 jocuri 3 victorii 1 pierdut

7. TURNEU SPANIA – CUPA GABON 24-27 decembrie 1981

Clasament: 1. ROMANIA, 2. Cehoslovacia, 3. EUSZCADI (Tara Basca)

Rezultate: cu Cehoslovacia 24-21 (13-12), cu Tara Basca 36-21 (20-19). * 2 jocuri 2

victorii.

8. TROFEUL SPANIA editia a 5-a, 26-31 ianuarie 1982

Clasament: 1. ROMANIA; 2. URSS; 3. Spania, 4. Japonia, 5. Cuba, 6 China

Rezultate: cu Japonia 29-27 (9-9), cu China 36-18 (20-4), cu Spania 17-17 (12-8), cu

Cuba 37-22 (18-10), cu URSS 21-20 (11-12). * 5 jocuri: 4 victorii, 1 egal.

9. DUBLA CU CEHOSLOVACIA 6 şi 8 februarie 1982 la Ploiesti, 36-28 (14-7) şi

la Bucuresti 22-16 (10-9). * 2 jocuri 2 victorii

PALMARES SENIORI (in pregatire) - 27 jocuri: 20 victorii, 3 egaluri, 4 pierdute.

10. CAMPIONATELE MONDIALE SENIORI – Ed a 10-a, RF Germania 22 feb–6 mar

1982

Page 175: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

De aceste mondiale se legau mari sperante de a reveni pe podium, valoarea jucatorilor din

aceasta generatie şi rezultatele din intreg sezonul dadeau sperante. Din pacate, un singur

moment de slabiciune ne-a privat de o medalie.

Citam din raportul final, scris in limba de lemn a acelor vremuri: „obiectivul de

performanta, din pacate du a fost realizat, handbalistii nostri necucerind medalia de aur asa

cum si-au propus-o. Dar nici macar pe podium nu s-au urcat, pentru medalia de argint care le

statea la indemana, fiind o victima a propriilor noastre slabiciuni şi in special a lipsei de

seriozitate cu care a fost abordat jocul cu Spania” – ziarul Sportul.

EVOLUŢIA ECHIPEI ROMÂNIA SENIORI LA C.M. FR GERMANIA, 1982:

1. ROMANIA – DANEMARCA 20-18 (11-8) grupa preliminara D

2. ROMANIA – CUBA 34-26 (20-8) grupa preliminara D

3. ROMANIA – IUGOSLAVIA 21-22 (12-12) grupa preliminara D

4. ROMANIA – SUEDIA 31-24 (13-11) grupa semifinala B-D

5. ROMANIA – UNGARIA 24-19 (12-11) grupa semifinala B-D

6. ROMANIA – SPANIA 20-22 (7-10) grupa semifinala B-D

7. ROMANIA – RD GERMANIA 24-21 (12-10) joc de clasament loc 5/6

Linie de clasament: 7 jocuri 5 victorii 2 pierdute. 174-152 golaveraj 10 pct. Locul -

V-.

Clasament final: 1. U.R.S.S.; 2. Iugoslavia; 3. Polonia; 4. Danemarca; 5 ROMANIA; 6.

R.D.G.; 7. R.F.G.; 8. Spania; 9. Ungaria; 10. Cehoslovacia; 11. Suedia; 12. Elvetia; 13. Cuba;

14. Japonia; 15. Kuweit; 16. Algeria.

A-10-a editie a C.M. de handbal masculin desfasurat in opt orase din R.F.Germania, a

intrunit 16 echipe impartite in 4 grupe preliminare.

Grupa A: U.R.S.S., R.F.G., Cehoslovacia, Kuweit;

Grupa B: Ungaria, Spania, Suedia, Algeria;

Grupa C: R.D.G., Polonia, Japonia, Elvetia;

Grupa D: ROMANIA, Iugoslavia, danemarca, Cuba.

1. Primul joc: ROMANIA-DANEMARCA, scor: 20-18 (11-8), RII: 9-10, in 23 februarie

1982 la GOPPINGEN, ora 20.45.

Un meci de angajament „strans‖ pe care l-au condus de la cap la final, cu doar doua

momente de egal la 3-3, minutul 10 şi 6-6 (minutul 20). A fost un debut foarte bun foarte bun

Page 176: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

pentru echipa noastra, care parea a fi in forma buna in excelenta dispozitie de joc. Din start se

evidentiaza VASILE STANGA şi in poarta NICOLAE MUNTEANU.

2. Al doilea joc: ROMANIA-CUBA, scor: 34-26 (20-8), RII: 14-18, in 24 februarie, la

EPPELHEIM, ora 20.45.

Diferenta evidenta de valoare şi experienta in favoarea noastra. La pauza conduceam cu

12 goluri. În repriza a doua baietii joaca „la spectacol‖ pentru public şi diferenta scade la 8

goluri, fara nici un dubiu asupra invingatorului.

3. Al treilea joc: ROMANIA-IUGOSLAVIA, scor: 21-22 (12-12), RII: 9-10, la 26

februarie, in SPORTHALLE din SINDELFINGEN, ora 19.

În istoria intalnirilor cu Iugoslavia la inceput (1960-1974) obtineam numai victorii uneori

chiar la scor. Situatia se schimba dupa 1974 cand victoriile se impart, iar dupa 1976/1978 balanta

incepuse sa se incline de partea lor. şi mai rau era ca aparuse o psihoza „Complexul iugoslav‖ –

mult mediatizat. Adevarul este ca scoala iugoslava a perfectionat un sistem de aparare 3-2-1,

special pentru a contracara eficacitatea deosebita a interilor nostri şi cu un +1 foarte avansat

impiedicau vizibil centru-conducator sa-si faca jocul.

În prima repriza dupa doua egaluri la 2-2 şi 4-4 suntem condusi permanent cu 3-4 goluri

dar cu o „incrancerare‖, mai mare in aparare şi prin aportul extremelor DRĂGĂNIŢĂ şi Voinea,

reusim sa egalam pana in finalul ei: 12-12. Jocul nu ne mergea, Stanga era strict supravegheat,

nu va inscrie decat din 7m. iar Bedivan şi Dumitru numai 3. Totusi revenirea foarte frumoasa din

finalul reprizei cand am recuperat 4 goluri ne dadea sperante, mai ales ca in primele 6 minute ale

reprizei a doua ramanem la egal: 13-13 şi 14-14. De aici iugoslavii preiau conducerea cu 4 şi

odata chiar cu 5 goluri. Spre final – la fel ca in prima repriza, revenim dar pierdem la un gol.

Situatia in grupa noastra a fost ceva mai complicata, trei echipe la egalitate de puncte

fiind departajate de golaverajul direct: 1. ROMANIA: 41-40 (+1); 2. Iugoslavia: 40-40 (0); 3.

Danemarca: 37-38 (-1). Vom juca toate trei in grupa semifinala cu o zestre de 2 puncte fiecare

alaturi de: 1. Spania - 3 puncte; 2. Ungaria - 2 puncte şi Suedia - 1 punct.

4. Al patrulea joc: ROMANIA-SUEDIA, scor: 31-24 (13-11), RII: 18-13, la 28

februarie 1982, in SEDLMEYR-HALLE din MŰNCHEN, contand pentru grupa semifinala.

Un joc bun al echipei noastre şi o victorie clara la 7 goluri, care exprima diferenta dintre

noi şi suedezi in acea perioada in care detineam 4 titluri de campioni mondiali. Mult mai tarziu

rolurile se vor inversa oarecum şi Suedia cucereste la randul ei alte 2 titluri (1990, 1999) şi face

tot un total de 4 cu cele din 1954, 1958.

Din fisa tehnica evidentiem procentajul bun al aruncarilor: pe echipa 60% respectiv 51

aruncari cu 31 goluri, şi pe cel excelent al liniei de 9 metri: MARIAN DUMITRU 80%, 10

Page 177: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

aruncari//8 goluri, VASILE STANGA 70%, 13aruncari/9 goluri cu 100% la aruncari de la 7m (2

aruncari//2 goluri) şi MIRCEA BEDIVAN 60%, 5 aruncari//3 goluri.

Mai trebuie subliniat şi coeficientul de eficienta deosebit al portarului NICOLAE

MUNTEANU 57%, care a aparat constant bine la acest C.M.

5. Al cincilea joc: ROMANIA-UNGARIA, scor: 24-19 (12-11), RII: 12-8, la 2 martie

1982 in SPORTHALLE din BOBLINGEH.

Din nou STANGA in forma mare inscrie 11 goluri, din care 5 din 7m (100%), iar mai

tanarul MARIAN DUMITRU de pe celalalt post de inter il secundeaza din ce in ce mai bine cu 5

goluri din 8 aruncari (62%).

Jocul a fost deosebit de strans cu 8 eliminari cate 4 de fiecare parte şi 9 lovituri de 7m.,

noi 5 şi maghiarii 4. Dovada şi evolutia scorului, cu nu mai putin de 9 egalitatii in prima repriza.

În minutul 8 era doar 2-2, de aici de fiecare data noi luam conducerea cu un gol şi ungurii egalau

in minutul 26 era 10-10 şi in 30 ultimul egal 11-11 in ultimele secunde Vasilica inscrie şi ungurii

nu mai au timp sa egaleze. În repriza a doua reusim sa ne distantam la 3-5 şi chiar 6 goluri

(minutul 45 şi 54). În final victorie clara: 24-19, care ne propulseaza pe primul loc in semifinale

cu sanse la medalii.

6. Al şaselea joc: ROMANIA-SPANIA, scor: 20-22 (7-10), RII: 13-12, la 4 martie

1980 in EISSPORT-HALLE din FRANKFURT. Pentru noi un joc decisiv pentru clasarea intr-o

finala pentru medalii cu sanse chiar pentru aur.

Atmosfera in randul jucatorilor nostri, a celor din jurul echipei şi în ţară era exagerat şi

periculos de optimista. În ziarul SPORTUL, gazetarul HRISTACHE NAUM, scria: „Dupa jocul

bun cu Ungaria (24-19), discutiile baietilor sareau peste jocul cu Spania şi se localizau pe o

victorie cu presupusa finală cu U.R.S.S. Se faceau chiar planuri tactice cum sa-l anihilam pe

uriasul AMPILOV, cum sa depasim zidul lor central cu 3 jucatori peste doi metrii etc., ca şi cand

meciul cu Spania se şi castigase”. La ultimele pregatiri de acomodare cu sala, antrenorii se

sesizeaza, PUIU PANA este energic: „ Fiti mai seriosi, meciul cu Spania este departe de a fi

jucat, uitati ca la Trofeul Spania am trecut prin clipe grele şi cu ceva noroc am facut egal (17-

17)”.

Intervine şi NICU NEDEF: „Baietii nu stricati munca de un an şi meciurile de pana

acum.” Conducatorul delegatiei profesorul universitar IOAN KUNST GHERMANESCU,

presedintele F.R.H., ani de zile antrenor al nationalei convoaca o sedinta speciala: „Spaniolii

nu uita cum i-am scos din competitie in 1974 şi i-am trimis acasa cand jucatorii de atunci sunt

aici şi au jurat razbunare”.

În zadar! Cu mici exceptii jucatorii nostri plutesc in nori şi se vad in finala trecand peste

„formalitatea‖ jocului cu Spania. În minutul 3 este 1-1 in 7 din nou egal 2-2 pana aici scenariul

Page 178: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

din meciurile anterioare se repeta. Dar de aici in alte 10 minute suntem condusi cu 3 puncte (6-

3). MUNTEANU apara un 7m şi STANGA rateaza un 7m (dupa ce meciuri intregi a avut 100%).

Peste toate parchetul nou nout asezat pe gheata patinoarului aluneca şi interii nostri nu

mai pot arunca in siguranta din saritura.Primim doua goluri usoare pe contraatac, pe mingii

pierdute in atac şi 8-6 in minutul 26, iar in finalul reprizei un 7-10 ingrijorator. În toata repriza a

II-a alergam dupa egalare, de 4 ori suntem la un gol (11-12, 12-13, 13-14) şi in final, in minutul

60 din nou la un gol 20-21. Baietii gresesc enorm şi rateaza chiar şi egalul pe final in schimb

inscriu spaniolii: 20-22.

Dupa meci nimeni nu mai scoate un cuvant doar RADU VOINA declara lui

HRISTACHE NAUM: „Toate au fost impotriva noastra şi adversarul, mai inversunat ca

oricand şi podiumul alunecos (aplicat direct pe gheata patinoarului a facut condens) şi

nesiguranta in gleznele şi genunchii celor accidentati şi nerefacuti (MARICEL VOINEA, Stanga,

Bedivan) şi arbitrul ingaduitor cu jocul lor foarte dur. Dar cei mai potrivnici noua am fost noi

insine. Am crezut prea mult in victorie care nu ne poate scapa, eram convinsi de asta, dar cand

spaniolii s-au napustit asupra noastra am intrat in panica. Nimic nu a mai mers. Am pierdut şi

marii vinovati pentru asta suntem noi.”

De observat ca istoria s-a repetat şi generatiile in succesiune nu prea invata din tragediile

celor dinaintea lor. La J.O. de la Montreal inainte de marea finala cu U.R.S.S. erau tot atat de

sigur ca ii vom bate pe rusi (poate chiar la scor) dar supraincrederea ne-a molesit şi am pierdut

medalia de aur fara sa stim cum.

Acum in 1982 vom pierde orice medalie, jocurile sunt facute, aceasta infrangere la un

adversar mult mai slab cotata decat noi, ne arunca de pe podium tocmai in „finala‖ pentru

locurile 5/6. Nu a mai existat nici o sansa jucandu-se direct in finala in ordinea clasamentului din

serie.

Pentru locurile 1/2 U.R.S.S.-Iugoslavia: 30-27 (dupa prelungiri); locurile 3/4 Polonoia-

Danemarca: 23-22; locurile 5/6 ROMANIA-R.D.G.: 24-21; locurile 7/8 R.F.G.- Spania: 19-25;

locurile 9/10 Ungaria-Cehoslovacia: 24-18; locurile 11/12 Suedia-Elvetia: 25-17.

7. Al şaptelea joc: ROMANIA-R.D.G., scor: 24-21 (12-10), RII: 12-11, la 6 martie

1982 la DORTMUND in WESTFALLEN-HALLE.

Categoric baietii „s-au trezit‖ şi au jucat cel mai bun meci de la acest C.M., pacat ca a

fost doar pentru 5/6. Jocul şi evolutia scorului a fost de la agonie – condusi la 2-3 goluri in

primele 25 de minute, la extaz – conducem cu 5-7 goluri spre finalul jocului, cand vom face

spectacol, pentru ultima impresie la public (care a şi aplaudat la scena deschisa).

Toti gazetarii prezenti au apreciat ca in realitate a fost ca o finala de C.M. cel putin pentru

loc 3/4 şi o medalie de bronz. Flatante aprecieri dar noi ne-am clasat doar pe locul 5, totusi

ultima pozitie care asigura calificarea directa pentru turneul final al Jocurilor Olimpice de la Los

Angeles din 1984.

Page 179: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Iata ca in cele din urma s-a realizat totusi un obiectiv important, vom fi la J.O. şi acolo

unde vom cuceri bronzul pe care l-am pierdut aici in R.F.G.. Ramanem şi cu o lectie usturatoare,

nici un meci nu este castigat dinainte chiar daca in palmares ai invins de 6 ori şi uneori la scor, o

echipa ca de exemplu concret: SPANIA.

ROMÂNIA SENIORI LA C.M. DIN RF GERMANIA, 1982, Loc V:

1. NICOLAE MUNTEANU- portar- STEAUA Buc., 30 ani, 1.89m/96 kg.,7 joc./ 0 goluri;

2. ALEXANDRU BILIGAN –portar- Poli Timişoara, 22 ani, 2.00m/89 kg., 4 joc./ 0 goluri;

3. MIHAIL REDL –portar- Dinamo Buc., 1.85m/ 87 kg., 2 jocuri/ 0 goluri;

4. VASILE STANGA – inter- Steaua Buc., 24 ani, 1.88m/ 84 kg., 7 jocuri/ 65 goluri;

5. MARIAN DUMITRU –inter- Steaua Buc., 21 ani, 1.96m/ 95 kg., 7 jocuri/ 24 goluri;

6. MIRCEA BEDIVAN – inter- Dinamo Buc., 24 ani, 1.95m/ 98 kg., 7 jocuri/ 19 goluri;

7. NICOLAE VASILCA- pivot- ŞTIINŢA Bacău, 26 ani, 1.85m/ 88 kg., 5 jocuri/ 13 goluri;

8. CORNEL DURĂU- extr/pivot- Dinamo Buc., 24 ani, 1.80m/ 78 kg., 7 jocuri/ 11 goluri;

9. RADU VOINA- centru- Steaua Buc., 31 ani, 1.85m/ 88 kg., 7 jocuri, 10 goluri;

10. CEZAR DRĂGĂNIŢĂ- extrema- Steaua Buc., 28 ani, 1.88m/ 92 kg., 7 jocuri/ 9goluri;

11. ALEXANDRU FOLKER- inter- Poli Timişoara, 25 ani, 1.95m/ 98 kg., 7 jocuri/ 7goluri;

12. MARICEL VOINEA-extrema-Minaur Baia Mare-22 ani, 1.89m/82 kg.,6 jocuri/ 6 goluri;

13. STEFAN BIRTALAN-inter- Steaua Buc., 26 ani, 1.95m/96 kg 5 jocuri/ 6 goluri;

14. MARIAN DUMITRU- inter- Dinamo Buc., 21 ani, 1.96m/ 96 kg., 3 jocuri/ 2 goluri;

15. MIRCEA GRABOVSCHI- inter- Dinamo Buc., 29 ani, 1.97m/ 90 kg., 1 joc/ 2 goluri.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, LASCĂR PANĂ.

Au mai participat la pregatire in lotul largit: DUMITRU BERBECE, VASILE OPREA,

TEODOR ROSCA, MIHAI MIRONIUC, STEFAN DEACU, MARIAN ISTODE, GEORGE

DRĂGĂNESCU, TRAIAN BECICHERI, SORIN PARASCHIV, KLAUS HABERPURSCH,

CLAUDIU IONESCU.

GOLGETERUL CAMPIONATULUI MONDIAL: VASILE STÂNGĂ cu 65 goluri.

La aceasta editie a C.M. din 1982 a oficiat şi deja consacratul cuplu de arbitrii: MARIN

MARIN şi STEFAN SERBAN, despre care s-au auzit numai aprecieri de bine-elogioase. Dupa

ce au arbitrat in fiecare zi de jocuri o vor face şi in finala pentru loc 3/4 in celebra sala

WESTFALLEN-HALLE din DORTMUND, meciul Polonia- Danemarca. Atunci s-a petrecut un

episod unic: MARIN MARIN s-a accidentat grav (ruptura de tendon Ahilian), dar dupa o rapida

infiltrare cu novocaina a continuat sa arbitreze, şi a facut-o cu succes. Este drept colegul lui

Serban, l-a suplinit alergand de la o poarta la alta permanent.

A fost un caz unic in istoria C.M. şi de atunci regulamentul va prevedea inlocuirea

arbitrului accidentat cu unul de rezerva.

Page 180: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA B SENIORI- antrenori EUGEN TROFIN şi CEZAR MICA, a avut doua

actiunii importante: Trofeul CARPAŢI la Tg. Mures şi Balcaniada seniorilor la Baia Mare. Toate

datele rezultate, clasament, formatii se gasesc la capitolul anterior consacrat nationalei A de

seniori;

* 8 jocuri: 3 victorii, 5 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET- nu a fost inscrisa la editia a-3-a a

Campionatului Mondial de tineret, din motive financiare dar şi politice, turneul final se desfasura

in Portugalia, motiv pentru care a avut un sezon international redus la o singura actiune,

pregatirea fiind completata cu jocuri de verificare cu echipe din intrecerea interna.

1. BALCANIADA DE TINERET, Editia 4-a, 11-15 august 1982, la Atena.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Iugoslavia; 3. Bulgaria; 4. Turcia; 5. Grecia.

Rezultate: ROMANIA tineret cu Turcia: 33-17 (17-9); cu Grecia: 39-18 (20-12); cu

Iugoslavia: 22-22 (11-9); cu Bulgaria: 27-20 (14-7). * 4 jocuri: 3 victorii, 1 egal.

Formatia: ADRIAN SIMION, GEORGE JEREBIE- portari, STELIAN BURSUC 5

goluri, DUMITRU BERBECE 29, LIVIU JIANU 19, VIRGIL NICOLAE 12, MARIUS

BARCAN 4, TUDOR ROSCA 28, DORU PORUMB 13, DANUT DOBRE 3, SORIN

MICLAUS 1, SORIN DONCA, SORIN PARASCHIV, JENO NAGY 4.

Antrenor: CEZAR NICA.

PALMARES TINERET 1981/1982: 4 jocuri: 3 victorii, 1 pierdut.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIORI - antrenori: VALENTIN SAMUNGI şi

FLORIN VOICULESCU, a avut ca obiectiv de performanta Turneul Prietenia din august 1982,

pentru care i s-a asigurat un calendar bun cu 8 jocuri internationale.

1. JOC DE PREGATIRE CU UNGARIA: 1 noiembrie 1981, la Bucuresti, scor:

41-31 (20-16). * 1 joc, 1 victorie;

2. JOC DE PREGATIRE CU BULGARIA, 3 noiembrie 1981, la Bucuresti, scor: 26-22

(12-9). * 1 joc 1 victorie;

Turneu in R.D.G. şi Polonia

Page 181: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

3. DUBLA CU R.D.G., la GREVESMUHLEN, scor: 23-30 (11-14), in 14 noiembrie 1981

şi la WESMAR, scor: 23-27, la 15 noiembrie 1981. * 2 jocuri, 2 pierdute;

4. DUBLA CU POLONIA, la PULAWY, scor: 25-21 (10-10) in 17 noiembrie şi la

RADON, scor: 26-30 (13-16) in 18 noiembrie. * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

Lotul folosit in noiembrie 1981: DAN BOBEICA, VASILE SOTER- portari, ADRIAN

GHIMES, STELIAN BADOSU, VALENTIN NITU, VIRGIL GEORGESCU, CONSTANTIN

STEFAN, SORIN NECULA, FLORIN VLAD, CRISTIAN FLOREA, ROBERT KISS, MARIN

CONSTANTIN, FLORIN CABESCU, DAN BOTORCEA.

5. DUBLA CU BULGARIA (tineret) la LOVECI, scor: 24-22 (11-12), in 30 iulie

1982 şi 21-20 (10-10) in 31 iulie 1982. * 2 jocuri, 2 pierdute.

6. TURNEUL PRIETENIA, Editia 15-a, 10-15 august 1982, la LOVECI. Rezervat

echipelor de juniori din tarile estice (socialiste) era un veritabil campionat european la acest

nivel.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. R.D.G.; 3. Cehoslovacia; 4. Polonia; 5. Ungaria; 6.

ROMANIA; 7. Bulgaria A; 8. Bulgaria B.

Rezultate: ROMANIA juniori cu U.R.S.S.: 30-33 (16-15), cu R.D.G.: 23-24 (10-13), cu

Bulgaria B: 29-21 (19-14), cu Bulgaria A 31-23 (19-14), cu Ungaria: 23-29 (11-14). * 5 jocuri: 2

victorii, 3 pierdute.

Lotul folosit: DAN BOBEICA, ION RADULET- portari, ADRIAN GHIMES 20 goluri,

VALENTIN MITU 28, VIRGIL GEORGESCU 33, DAN IONESCU 5, DAN BOTORCEA 2,

SERGIU POP 13, FLORIN VLAD, DORIN MITROI 7, DORIN ROTARU 3, LUCIAN POP.

Antrenori: VALENTIN SAMUNGI, FLORIN VOICULESCU.

PALMARES JUNIORI 1981/1982- 13 jocuri: 5 victorii, 8 piedute.

PALMARES GENERAL AL ECHIPELOR NAŢIONALE 1981-1982

CUPE EUROPENE

1981-1982

Page 182: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

La feminin in CUPA CAMPIONILOR a participat RULMENTUL Brasov- antrenori:

REMUS DRĂGĂNESCU, IOAN MIHĂILĂ, care a ajuns pana in SEMI-FINALE, fiind

eliminata de echipa care va castiga competitia RADNICKI Belgrad.

În optimi de finala- dupa ce a fost exceptata de primul tur- intalneste pe ISKRA

PARTIZANSKE din Cehoslovacia, la Brasov, scor: 24-21 şi in deplasare: 15-16, calificandu-se

cu scorul general: 39-37.

În sferturi de finala invinge acasa cu 22-14 şi pierde in deplasare cu 22-27 la

HYPOBANK WIENA, dar se califica cu scor general: 44-41.

În semifinale, cu RADNICKI Belgrad acasa: 24-17 şi la Belgrad: 19-32, iese din

competitie cu golaverajul: 43-49. Un rezultat bun pentru o prima participare intr-o Cupa

Europeana a Brasovului şi a tanarului antrenor REMUS DRĂGĂNESCU.

În CUPA CUPELOR, TEROM Iasi- antrenor IOAN HARAGA, are un traseu foarte

scurt, iese din competitie chiar din primul tur cand intalneste puternica echipa SPARTACUS, la

Budapesta 15-24 şi la Iasi 25-19, scor general: 50-43. Echipa maghiara pierde in finala la R.K.

OSIJEK Iugoslavia.

În CUPA I.H.F. (a Federaţiei Internationale de Handbal) rezervata echipelor de rangul III

din fiecare tara se organizeaza in acest sezon 1981-1982 la prima ei editie.

ŞTIINŢA Bacău- antrenori EUGEN BARTHA şi ALEXANDRU MENGONI, scutita

de primul tur, beneficiaza de absenta celei de-a doua echipe din WIEN FUENFHAUS, dar este

eliminata in turul trei (sferturi de finala) de EGLE Villnius din U.R.S.S. (Lituania), 23-20 acasa

şi 19-26, total 42-46.

La masculin echipele noastre nu au fost inscrise in Cupele Europene acordandu-se

prioritate absoluta pregatirilor echipei nationale pentru C.M. 1982.

1982-1983 ACTIVITATEA INTERNA – in categoria (divizia A) erau in continuare

cate 12 echipe, la feminin şi masculin, care jucau in etape saptamanale de regula duminica,

numai in sala. Specificarea este necesara fiindca pana in anul 1980 se juca şi in aer liber unde nu

era sala regulamentara, iar in divizia B şi calificarile seniori-juniori numai in aer liber.

La feminin intregul tur a fost amanat pentru dupa C.M. (12 decembrie), etapele 1 şi 2 s-

au jucat pe 26 şi 29 decembrie şi in continuare de la 5 ianuarie turul şi returul legate, plus Cupa

Romaniei pana la 15 mai 1983.

În acest fel la dispozitia echipei nationale era intreaga perioada august-noiembrie,

deoarece echipele de club nu au fost inscrise in Cupele Europene.

Page 183: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

La masculin campionatul s-a desfasurat normal cu TURUL in 29 august-7 octombrie

1982 şi RETURUL in 20 martie-15 mai 1983.

C.N. Senioare, Editia 25-a 1982-1983, categoria A-feminin.

1. ŞTIINŢA Bacău- antrenori: EUGEN BARTHA, ALEXANDRU MENGONI;

2. CHIMISTUL Rm. Valcea- antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ;

3. RULMENTUL Brasov- antr.: REMUS DRĂGĂNESCU, IOAN MIHĂILĂ.

4. Hidrotehnica Constanţa; 5. AEM Timişoara; 6. Terom Iaşi; 7. Confecţia Bucureşti;

8. Mureşul Tg. Mureş; 9. Progresul Bucureşti; 10. Textila Buhuşi; 11. CSM Sibiu; 12. CSM Sf.

Gheorghe.

ŞTIINŢA BACĂU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE SENIOARE (F) 1983:

VASILICA IOANA, PFEFENCORN ANI, MOSZI EVA, LUNCA LUPŞOR LAURICA,

DANILOF CĂLIN FILOFTEA, VOINEA GEORGETA, HRIŞCU ADRIANA, FLOREA RITA,

CĂTINEANU VIORICA, LEONTE ELENA, SUSANU LIDIA, GĂITAN MARILENA,

STROE ZENOVIA, PĂUN LIDIA.

Echipa studentelor din Bacău, tot cu EUGEN BARTHA, isi continua drumul (intrerupt in

sezonul trecut de Rulmentul cu ROMICA DRĂGĂNESCU) spre cele 9 titluri de campioni pe

care le va acumula in zece ani (1979-1992).

De remarcat pozitia de vicecampioana NAŢIONALĂ in chiar primul an dupa promovare

a echipei CHIMISTUL (in viitor OLTCHIM) cu antrenorul PILICĂ POPESCU celor care, tot

dar intr-un singur an, le adusese de pe locul 9 in B in prima divizie.

C.N. Seniori, Editia 25-a 1982-1983, categoria A-masculin

1. STEAUA Bucuresti- antrenori: RADU VOINA, OTTO TELLMAN

2. DINAMO Bucuresti- antrenor: GHIŢĂ LICU

3. MINAUR Baia Mare- antrenori: LASCĂR PANĂ, PETRE AVRAMESCU

4. Universitatea Cluj-Napoca; 5. Constructorul Arad; 6. Politehnica Timişoara; 7.

Independenţa Carpaţi Mîrsa; 8. Constructorul CSU Oradea; 9. Dinamo Braşov; 10. Relonul

Săvineşti; 11. Universitatea Craiova; 12. CSM Borzeşti.

STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE SENIORI (M) 1983:

NICOLAE MUNTEANU, SIMION ADRIAN, DRĂGĂNIŢĂ CEZAR, BERBECE DUMITRU,

DUMITRU MARIAN, GHIMEŞ ADRIAN, STÎNGĂ VASILE, MIRICA MARIAN, NICOLAE

VIRGIL, MARIAN GABRIEL, IONESCU CRISTIAN, MARC OVIDIU.

Din acest sezon STEAUA isi continua drumul spre cele 27 de titluri (record absolut) de

acum cu foarte tanarul – ca antrenor – RADU VOINA. Pe locul II DINAMO cu GHIŢĂ LICU

abia in al doilea an ca antrenor şi pe trei cu un veteran LASCĂR PANĂ. Antrenorii se mai

schimba dar podiumul ramane acelasi aproape 20 de ani, STEAUA, DINAMO, MINAUR cu

Page 184: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

mici schimbari de locuri sau aparitii meteorice Universitatea Bucuresti, Dinamo Brasov,

Univesitatea Craiova, ŞTIINŢA Bacău, Poli. Timişoara.

Cupa Romaniei s-a desfasurat pe etape: I PRELIMINARA, cu toate echipele din

categoria B in 4 grupe, turnee pe teren neutru, II PRINCIPALA cu toate echipele de A şi capii de

serie din grupele celor de B, III SEMIFINALE cu doua grupe a 4 echipe şi IV FINALE pentru

loc 1-8.

CUPA ROMANIEI 1982-1983, Editia 6-a, feminin

1. ŞTIINŢA Bacău- antrenori: EUGEN BARTHA, ION GHERHARD

2. PROGRESUL Buc.- antr.: VASILE MARGULESCU, FRANCISC SPIER

3. AEM Timişoara – antr.: CONSTANTIN LACHE

4. RULMENTUL Brasov- antr.: REMUS DRĂGĂNESCU, IOAN MIHĂILĂ

Pentru a doua oara ŞTIINŢA Bacău realizeaza eventul Campionat-Cupa, fapt care

confirma dominatia acestei echipe in competitiile interne.

REZULTATE ÎN FINALE: la Craiova loc 1/2 ŞTIINŢA Bacău-Progresul Bucuresti: 24-

22 (13-14) (21-21) (7-6) dupa prelungiri, loc 3/4 AEM Timişoara-Rulmentul Brasov: 27-22 (13-

13), la Pitesti loc 5/6 CSM Sibiu-Rapid Bucuresti: 22-20 (12-11), loc 7/8 TEROM Iasi-

CONFECTIA Bucuresti: 29-26 (17-12).

CUPA ROMANIEI 1982-1983, Editia 5-a, masculin

1. MINAUR Baia-Mare- antrenori: LASCĂR PANĂ, PETRE AVRAMESCU

2. POLITEHNICA Timişoara- antrenor: CONSTANTIN JUDE

3. INDEPENDENTA CARPAŢI Mirsa – antrenor: OLIMPIU SAVU

4. UNIVERSITATEA Cluj-Napoca- antrenor: GHEORGHE ZAMFIR

Profitand de absenta din echipele Steaua şi Dinamo a jucatorilor din lotul national,

provincia se razbuna şi se claseaza masiv pe primele locuri. Echipa din Mîrsa era de fapt a

Sibiului, sustinuta de uzinele (de armament) din mica localitate aflata la 35 km.

CUPA DE TOAMNA organizata direct de FRH pe doua serii EST şi VEST, cu

participarea tuturor echipelor din divizia A, s-a desfasurat fara jucatoarele din lotul national de

senioare retinute pentru pregatirile in vederea C.M. din Ungaria.

Finala dintre echipele clasate pe primele locuri in cele doua serii s-a desfasurat la

ALEXANDRIA la 7 noiembrie 1982, TEROM Iasi – AEM Timişoara: 27-25 (11-10) (20-20)

(11-12) dupa prelungiri.

CAMPIONATUL REPUBLICAN DE TINERET CATEGORIA B in care fiecare

echipa trebuia sa aiba cel mult 4 jucatori de peste 24 ani; 3 sportivi cu talie (1 portar de peste

1,84m la baieti şi 1,70m. la fete), 2 jucatori de camp peste 1,88m la baieti şi 1,74m la fete şi toti

Page 185: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

jucatorii sa fi realizat punctajul oficial in concursurile de trecere a normelor de control. Se juca in

aer liber pe terenuri de bitum sau zgura.

Se claseaza pe primele locuri in cele doua serii:

La masculin: TRACTORUL Brasov- antrenor: DUMITRU POPESCU-COLIBAS şi

Minerul Cavnic - antrenori: IOAN BAIZAT, CONSTANTIN ODAIE

La feminin: Rapid Bucuresti- antrenori: GRIGORE NIŢĂ, TIBERIU MILEA şi

CONSTRUCTORUL Timişoara- antrenori: COSTANTIN POPA, GRIGORE

CONSTANTIN.

CAMPIONATUL DE CALIFICARE- SENIORI pentru promovarea in categoria B

organizat piramidal – in trepte – sat, comuna, orase, judet – de aici intervenea in organizare FRH

cu etape interjudetene şi o finala in 4 serii a 4 echipe la feminin şi masculin. Formatiile clasate pe

primele locuri vor promova in divizia B.

La feminin: CHIMIA Braila şi TRAINICA PUCIOASA in seria I, GLORIA Bistrita şi

CARPATEX Brasov in seria II-a.

La masculin: ASA Buzau şi UNIREA Cluj-Napoca, seria II-a..

CAMPIONATUL DIVIZIONAR PENTRU JUNIORI şi SCOLARI (juniori I), se

organizeaza cu un numar sporit de echipe, 4 serii a 8 echipe (in anul anterior au fost 3 serii a 8

echipe).

C.N. Juniori I, Editia 22-a, 1982-1983, Turneul final la Rm. Valcea.

1. CSŞ SIBIU- antrenori: LUCIAN ALBU, LUCRETIA OCNEANU

2. CSŞ DINAMO Brasov- antrenor: DAN HOTNOG

3. CSŞ VIITORUL Cluj- antrenori: DAN şi DOINA CARJOIESCU

4. CSŞ Dej; 5.CSŞ Fagaras; 6. CSŞ Constanta; 7. CSŞ2 Bucuresti; 8. CSŞ Iasi

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR SIBIU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIOARE I (F) 1983: TINCU CORINA MARIANA, MUNTEANU CLAUDIA, HEISTER

SUZANA, STROIA CAMELIA LIVIA, TINCU SANDA, CUREA SIMONA, POPOVICIU

MARIANA, CIONTEA FELICIA, CĂPĂŢÎNĂ SIMONA, SMEDOIU MARIANA, BAIES

VERONICA, OLTEANU MIHAELA, CAPOTA MIOARA.

Al treilea titlu pentru Sibiu in timp ce Brasovul este constant pe podium in timp ce

Constanta şi Bucurestiul alta data campionii coboara pe 6-7.

C.N. Juniori I masculin, Editia 22-a, 1982-1983, Turneul final la Rm. Valcea

1. CSŞ MINAUR Baia Mare- antrenori: ION CHIRA, IOAN CHECICHES

2. CSŞ Dobrogeanu Ghierea Ploiesti- antrenor: MIRCEA ANTON

Page 186: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

3. DINAMO Bucuresti- antrenor: VALENTIN SAMUNGI

4. CSŞ DINAMO Brasov; 5. CSŞ VIITORUL Cluj; 6. CSŞ STEAUA Bucuresti;

CSŞ Vaslui; 8. CSŞ Bistrita.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR MINAUR BAIA MARE- CAMPIOANĂ

NAŢIONALĂ DE JUNIORI I (M) 1983: COJOCARU TUDOR, SZABO TIBOR, FERENTZ

MIHAI, BOCA NICOLAE, KOPORTHAY BANA, KISS ROBERT, UTE ALEXANDRU,

CUC SORIN, BABICI LEONTIN, PARASCA CORNEL, HOBAN CRISTIAN, VARU

ADRIAN, CZOMPA CZABA.

De remarcat preocuparea inteleapta a unor cluburi din divizia A seniori: MINAUR,

DINAMO Bucuresti şi Brasov, STEAUA pentru dezvoltarea grupelor de copii şi juniori, care

iata ca ocupa locuri pe podium la fel ca şi echipele mari.

CAMPIONATUL DE CALIFICARE – juniori I – pentru divizia scolara şi de juniori,

s-a organizat pe clase, scoli, comune, orase şi judet in grija organelor locale şi in continuare

fazele interjudetene şi finale sub egida FRH şi Ministerul Învatamantului.

La fete au promovat Cluburile Sportive Scolare din Botosani, Focsani, Turnul Severin,

Tg. Jiu, Odorhei, Sighet, Borzesti şi Alba Iulia.

La baieti: CSŞ Tulcea, Dorohoi, Slobozia, Tg.Jiu, Oradea, Sf.Gheorghe, Lugoj, Bacău.

Le-am enumerat pentru a se putea aprecia raza de raspandire a handbalului juvenil.

Campionatul national pentru juniori II s-a desfasurat in cadrul DACIADEI pe

selectionate de judete in mod curent era echipa Clubului Sportiv Scolar din orasul respectiv,

uneori cu 1-3 intariri de la alte echipe.

C.N. juniori II feminin, 1982-1983 Editia 10-a, Turneul final la Buzau

1. Brasov (CSŞ Brasov, Fagaras)- antr.: NICOLAE MARIAN, MARIA CIULEI;

2. Bucuresti (CSŞ1, 2, 5)- antrenor: BOGDAN MACOVEI;

3. Constanta (CSŞ 1, 2)- antrenor: LUCIAN RASNIŢĂ;

4. Sibiu; 5. Maramures; 6. Vaslui; 7. Dolj; 8. Hunedoara.

BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE II (F) 1983: CÎRLIG

GABRIELA, KEREKEŞ DORINA, RENCHEA ADRIANA, VEGH GABRIELA,

BORICEANU MARIANA, MARTINI EDITH, SÎRBU ALINA, DOBOŞ ELENA, ŢOPEA

LILIANA, OANCEA RIBANA, LUPU MONICA, CRIŞAN LILIANA.

C.N. juniori II masculin, 1982-1983 Editia 10-a, Turneul final la Braila

1. Iasi (Liceul Mihai Eminescu)- antrenor: CORNEL BĂDULESCU;

2. Maramures (Minaur Baia Mare)- antrenor: IOAN CHECICHES;

3. Timişoara (CSŞ)- antrenor: VASILE FARCAS;

Page 187: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

4. Bucuresti; 5. Brasov; 6. Vaslui; 7. Bacău; 8. Covasna.

IAŞI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI II (M) 1983: CUCU IULIAN,

CHELEA GELU, VASILE DUMITRU, GHEORGHIU CONSTANTIN, CHITOROAGA

CĂTĂLIN, GAVRILĂ IOAN, CIOCOIU CORNELIU, CHIRCA VALENTIN, CHIŢĂ

DOREL, IOFCEA CĂTĂLIN, TURUŞ CRISTIAN, HABAS DECEBAL.

În cadrul DACIADEI s-a organizat un turneu de seniori (masculin şi feminin) cu

selectionate de judet, care avea in primul rand un caracter propagandistic. Programul echipelor

divizionare era insa foarte incarcat motiv pentru care competitia nu a fost tratata cu maxima

seriozitate de toate cluburile.

DACIADA DE PERFORMANTA, Senioare 1983, Turneu final la Arad: 1. Sibiu; 2.

Bacău; 3. Brasov; 4. Timis; 5. Bucuresti; 6. Iasi; 7. Constanta; 8. Mures.

DACIADA DE PERFORMANTA, Seniori 1983, Turneu final la Bucuresti: 1.

Bucuresti; 2. Maramures; 3. Brasov; 4. Bihor; 5. Sibiu; 6. Bacău; 7. Dolj; 8. Timis.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ in sezonul 1982-1983, a fost marcata, la

senioare, de Campionatul Mondial din decembrie 1982, precedat de Balcaniada de la Sofia, iar la

seniori de participarea la marile turnee din Iugoslavia şi Polonia şi bineinteles „Trofeul

CARPAŢI‖ pentru ambele echipe. La tineret situatia nu a fost deloc buna. Dupa ce nu am inscris

echipele la C.M. din 1983 (se facea o economie drastica de valuta) tineretul feminin nu a mai

sustinut pur şi simplu nici un joc international in intregul sezon. Echipa masculina s-au limitat

doar la participarea la Balcaniada cu doua jocuri de pregatire in RDG. La juniori in schimb

ambele echipe au avut un program foarte bun cu cate 6-8 actiuni de pregatire in vederea

participarii la „Turneul Prietenia‖, obiectiv principal al lor in fiecare an.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR, care obtinuse dreptul de a participa la cea

de-a 8-a editie a C.M. din Ungaria (decembrie 1982) clasandu-se pe locul II la C.M. grupa B in

anul anterior – si-a inceput pregatirile centralizate inca din luna august.

Campionatul national- categoria A, amanat pana dupa C.N. , va incepe cu etapa I-a la 26

decembrie- a doua zi de craciun- facand loc programului obisnuit de pregatire al echipelor

nationale inaintea marilor competitii.

Sa-l recapitulam: durata maxima 3-4 luni (acum 4), se incepea de regula cu o etapa de

circa doua saptamani la munte, in aer liber, cu accent pe pregatirea fizica generala şi speciala;

urma o a doua etapa (12-14 zile) in sala, dominat tehnico-tactic, cateva jocuri scoala cu echipe

din tara şi in fine perioada fundamentala de verificare şi omogenizare cand se efectuau cel putin

10-12 meciuri internationale (in acest an vor fi 14).

1. TURNEUL INTERNAŢIONAL in URSS, la Vilnius şi Kaunas s-a desfasurat in

perioada

Page 188: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

25-29 septembrie şi a fost abordat cu acceasi formatie care obtinu-se calificarea. Colectivul

tehnic a fost insa modificat, ramane REMUS DRĂGĂNESCU (Brasov) şi i se alatura un

antrenor de exceptie din vechea garda CONSTANTIN LACHE (Timişoara).

Clasament: 1. URSS; 2. Lituania; 3. URSS junioare; 4. ROMANIA; 5. R.D.Germana

Rezultate: cu RDG: 24-24 (12-12), cu Lituania: 23-19 (14-10), cu URSS: 15-24 (7-14),

cu URSS junioare: 17-19 (10-9). * 4 jocuri: 1 victorie, 1 egal, 2 pierdute.

Rezultatele şi pozitia in clasament nu sunt deosebite mai ales ca RDG-ul venise cu o

echipa in restructurare, sa spunem insa ca eram la inceputul perioadei de verificari.

2. TROFEUL CARPAŢI, Editia 21-a, 26-28 octombrie 1982 - Brasov. În anii 1970-

1980, „Trofeul‖ era unul din cele mai importante turnee din Europa inscris in calendarul

Federaţiei Internationale de Handbal (IHF), inca din 1962.

De regula federatia noastra il organiza perfect in stilul şi normele unui Campionat

Mondial. Antrenorii echipelor national preferau plasarea lui la inceputul pregatirilor, pentru a

fixa reperele drumului care urma sa fie parcurs.

Selectia era de maxima transparenta. La turneu participau majoritatea membrilor Biroului

Federal şi intreg Colegiul Central de antrenori. De regula prezentam doua echipe in jur de 30 de

jucatori care concurau pentru cele 18 locuri in NAŢIONALĂ. Urmau „analize severe‖ in

Colegiu şi Biroul Federal şi mai era suficient timp pentru imbunatatirea jocului, atingerea formei

sportive şi fixarea echipei de baza şi a rezervelor.

Clasament: 1. RDG; 2. ROMANIA; 3. URSS; 4. Ungaria.

Rezultate: cu URSS: 25-18 (13-9), cu Ungaria: 19-15 (11-6), cu RDG: 19-19 (10-11).

* 3 jocuri: 2 victorii, 1 egal.

Echipa in ansamblu a evoluat mult mai bine fata de turneul din URSS – loc II fara

infrangere se datoreaza golaverajului – un minus de un gol la marcate.

Formatia: VIORICA IONICA, ANGELA BLOJ, HAJNAL PALFI- portari,

VALENTINA TURBATU-COSMA 9, MARIA TOROC-DINU 7, MARIANA OACA-TÂRCĂ

4, GHIORGHIŢĂ OPREA 1, LAURA LUPSOR 1, NICULINA IORDACHE 12, ZORANCA

STEFANOVICI, ANGELA AVADANEI 6, ADRIANA PATRUT 2.

3. DUBLA cu URSS la Brasov in 30 şi 31 octombrie 1982: 23-21 (13-13) şi 27-16

(14-8). * 2 jocuri, 2 victorii.

Page 189: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Echipa URSS a ramas la Brasov dupa Trofeu pentru inca doua jocuri de pregatire.

Publicul a umplut sala din Brasov de fiecare data, o victorie asupra URSS avea atunci şi alte

conotatii decat cele sportive.

În formatie apar: NICOLETA PLEŞOIANU, ELENA LEONTE, ZITA BIRO şi portarul

ANA MOLDOVAN, chemate pentru completarea lotului şi verificare.

4. DUBLA cu IUGOSLAVIA, 11 şi 12 noiembrie 1982 la Temerin: 21-30 (12-15) şi

la KIKINDA: 25-28 (11-10). * 2 jocuri, 2 pierdute.

5. BALCANIADA DE SENIOARE, Editia 4-a, 19-21 noiembrie la Sofia.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Bulgaria; 3. iugoslavia; 4. Bulgaria B.

Rezultate: cu Iugoslavia: 30-18 (13-10), cu Bulgaria: 18-17 (11-8), cu Bulgaria B: 32-24

(14-10). * 3 jocuri, 3 victorii.

Formatia aceiasi in plus sunt reduse in lot: GEORGETA VOINEA şi RODICA

GRIGORAS pentru eficienta liniei de 9 m şi ELENA FRANCU pentru intarirea apararii

recunoscuta ca un veritabil „stalp‖ al ei in anii anteriori – din pacate accidentandu-se, ea nu a mai

facut deplasarea.

6. CAMPIONATUL MONDIAL-SENIOARE-Editia 8-a-Ungaria, 2-12 decembrie

1982, DEBRECEN, GYOR, MISKOLTZ-BUDAPESTA. Va fi ultimul turneu final al unui

C.M. cu numai 12 echipe cu doar doua faze, preliminara in 3 serii a 4 echipe şi in continuare

direct finalele pentru locurile 1-6 şi 7-12.

Un sistem „ghilotina‖ in care daca nu te clasezi pe primele doua locuri in grupa

preliminara nu-si mai ramane decat lupta-fara glorie-pentru locurile 7-12 ceea ce s-a intamplat şi

cu echipa noastra.

REZULTATELE ECHIPEI ROMANIEI LA C.M. Ungaria, 1982, Loc VIII:

1. ROMANIA-COREEA: 22-22 (11-10)- Grupa preliminara B;

2. ROMANIA-BULGARIA: 18-17 (6-9)- Grupa preliminara;

3. ROMANIA-URSS. 16-20 (5-10)- Grupa preliminara;

4. ROMANIA-SUA: 35-15 (18-9)- Grupa pentru clasament loc 7-12;

5. ROMANIA-RFG: 18-18 (9-7)- Grupa pentru clasament loc 7-12;

6. ROMANIA-CONGO: 35-14 (17-6)- Grupa pentru clasament loc 7-12;

7. ROMANIA-NORVEGIA: 16-16 (8-8)- Grupa pentru clasament loc 7-12;

Linie de clasament ROMANIA- 7 jocuri: 3 victorii, 3 egal, 1 pierdut; 160-122

golaveraj.

Page 190: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

PRIMUL JOC in 2 decembrie 1982 la MISKOLTZ cu Coreea de Sud, scor: 22-22

(11-10) R II: 11-12. De la inceput suntem surprinsi total de jocul in mare viteza in atac şi de

apararea lor foarte avansata, un 3-3 pe care nu-l mai intalnisem direct. Treptat reusim sa

echilibram jocul, chiar conducem cu 8-6 şi 9-7, terminam insa prima repriza cu un avantaj fragil,

desi valoarea tehnica, experienta noastra şi in special talia şi forta ne plasau ca favoriti la 4- 6

goluri diferenta.

Pana in final nu reusim sa gasim cele mai bune solutii de contrare a iuresului asiatic şi

obtinem cu greu un egal, care a contat foarte mult din pacate in lupta pentru locul II in serie.

Formatia: IONICA, PALFI- portari, TOROC-DUCA 10, STEFANOVICI 4, LUPSOR 2,

IORDACHE 3, PATRUT 1, AVADANEI 1, COVALIUC, GRIGORAS, TURBATU-COSMA,

CIOBOTARU.

AL DOILEA JOC, 3 decembrie 1982, la DEBRECEN, cu Bulgaria, scor: 18-17 (6-9)

RII: 12-8. Egalul neprevazut la Coreea a creat o presiune deosebita, era obligatoriu o victorie la

scor, 6-8 puncte- la Bulgaria, deoarece la egalitate de puncte-ceea ce era deja previzibil conta

golaverajul general. Palmaresul nostru cu Bulgaria ne era net favorabil – 26 jocuri: 20 victorii, 2

egal, 4 pierdute (toate la Sofia), golaveraj 447-338 un plus de 109 goluri, toate acestea in 14 ani

de la data primului joc (1968). Victorie la scor la 6 şi chiar 12 goluri in favoarea noastra erau

destul de frecvent, totusi cu numai 16 zile inainte cand am castigat Balcaniada, am invins doar cu

un 18-17. Asta a fost la Sofia in conditii locale, cu arbitrii locali, deci ziceam noi ca au fost unele

probleme subiective.

Toate aceste calcule şi pozitia de favoriti nu au mai contat, plusul de incredere şi graba de

a inscrie cat mai multe goluri au determinat mai ales in prima repriza un joc cu greseli tehnice şi

ratari cat pentru 2-3 meciuri. Repriza I o pierdem cu 6-9, fapt nemai întâlnit in istoria jocurilor cu

vecinii nostri. În repriza a doua punem stapanire pe joc, recuperam cele minus 4 goluri inca din

minutul 48, dar nu putem mentine ritmul şi vom castiga doar cu un egal, coincidenta nefericita

exact cu acelasi scor: 18-17 ca la Balcaniada.

Formatia: IONICA, PALFI, TURBATU-COSMA 1, OPREA 1, STEFANOVICI 1,

IORDACHE 1, CIOBOTARU 6, AVADANEI 2, TOROC-DUCA 4, PATRUT, COVALIUC,

GRIGORAS.

AL TREILEA JOC, 5 decembrie 1982 la MICKOLTZ, cu echipa URSS-ului, scor:

16-20 (5-10). Ne-am agatat cu disperare de acest ultim joc din grupa preliminara, sperand ca

facem o surpriza, adica macar un egal. Dar echipa URSS-ului venea tare din urma, loc III la

C.M. din 1973, II la C.M. din 1975 şi 1978; era in mare forma şi de altfel va castiga aceasta

editie din 1982, chiar şi pe urmatoarele doua in 1986 şi 1990.

Nu avem nici o şansă in aceste conditii cu echipa ce o aliniam la acea ora in plina

reconstructie, asa ca putem spune ca scorul 16-20 a fost chiar onorabil.

Page 191: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: IONICA, PALFI, TURBARU-COSMA, OPREA 4, STEFANOVICI,

GRIGORAS 3, COVALIUC, IORDACHE 3, CIOBOTARU, AVADANEI, TOROC-DINU,

PLESOIANU.

JOCURILE 4, 5, 6 şi 7 au fost numai istorie, in grupa pentru locurile 7-8, echipa joaca

in scadere vizibila şi vom face alte doua egaluri 18-18 cu RFG şi 16-16 cu Norvegia şi acestea

niste surprize neplacute. În total vom stabili un record de 3 jocuri egale la un C.M. care insa in

special, primul şi ultimul, au fost determinate pentru clasarea noastra pe locul 8.

A fost cea mai slaba clasare la un C.M. de la prima editie din 1957 (loc 9), atunci insa am

participat cu a doua echipa, in timp ce garnitura noastra de aur (loc I la C.M. din 1956) a fost

dirijata politic spre Festivalul Tineretului de la Moscova.

C.M. Senioare, Editia 8-a in Ungaria, 2-12 decembrie 1982

Clasament: 1. URSS; 2 Ungaria; 3. Iugoslavia; 4. RDG; 5. Cehoslovacia; 6. Coreea; 7.

Norvegia; 8. ROMANIA; 9. RFG; 10. Bulgaria; 11. SUA; 12. Congo.

Lotul echipei: VIORICA IONICA, HAJNAL PALFI-JIANU, ANA MOLDOVAN,

MARIA TOROC-DUCA 38 (total goluri), ANGELA AVADANEI 20, NICULINA IORDACHE

16, ELENA CIOBOTARU 16, ZORANCA STEFANOVICI 17, ADRIANA PATRUT 11,

NICOLETA PLESOIANU-CÂRŢU 10, GHIORGHIŢĂ MALAI-OPREA 9, RODICA

COVALIUC 5, LAURA LUPSOR 3, MARIANA OACA-TÂRCĂ 1.

Antrenori: CONSTANTIN LACHE, POMPILIU SIMION.

Pentru „ISTORIE‖ sa consemnam debutul la un Campionat Mondial de senioare a lui

MARIANA TÂRCĂ (la numai 20 de ani), care detine un record mondial recunoscut oficial de

Federatia Internaţională de Handbal (in 2003) cu 6 participari la un C.M. (1982, 1986, 1990,

1993, 1995, 1997).

În acelasi clasament IHF (din 2004) pe locul doi se afla VALENTINA COSMA (si inca

alti trei jucatoare din alte tari) cu 5 participari (1982, 1986, 1990, 1993, 1995), care a debutat la

un C.M. la 19 ani. Dupa acest C.M., ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR isi va relua

activitatea in iunie 1983, numai dupa desfasurarea intregului Campionat şi a Cupei Romaniei

amanate toate cu incepere din 26 decembrie 1982.

Cu modificari putine in echipa de baza şi la colectivul tehnic acum: SIMION POMPILIU,

antrenor federal şi EUGEN BARTHA, care antrenase lotul de tineret, senioarele se vor pregati şi

vor participa la o singura competitie este drept foarte puternica.

TROFEUL IUGOSLAVIA, 22-26 iunie 1983, Editia 23-a, KARLOVAC

Clasament: 1. URSS; 2. Iugoslavia; 3. Bulgaria; 4 ROMANIA; 5. Cehoslovacia; 6.

Iugoslavia tineret.Rezultate: cu Cehoslovacia: 18-16 (7-8), cu Iugoslavia: 18-27 (8-13), cu

Olanda: 20-19 (12-7), şi cu Bulgaria: 16-29 (7-11) ! * 4 jocuri: 2 victorii, 2 pierdute.

Page 192: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Pierzand jocul cu Bulgaria la un scor neverosimil, minus 13 goluri, situatie unica in

istoria echipei trebuie sa revizuim afirmatiile şi comentariile de la C.M. 1982. Atunci am socotit

victoria noastra doar un gol (18-17) asupra Bulgariei, ca un succes care ne-a aruncat in grupa, 7-

12 la golaveraj, apreciind situatia ca un accident care nu poate sa se mai repete, iata ca s-a putut

şi mai rau.

Formatia: VIORICA IONICA, ANA MOLDOVAN – portari, MARIANA OACA

TÂRCĂ 18, ELENA CIOBOTARU 13, EVE MOSZI 8, RENATE KLEIN 8, MARIAN

RODICA 7, LAURA LUNCA 9, EDIT TOROC-MATEI 4, ZORANCA STEFANOVICI 3,

MANUELA NEICA 1, GETA ONCU 1.

PALMARES SENIOARE 1982/1983 – 25 jocuri: 13 victorii, 5 egal, 7 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIOARE, a avut un sezon bun in 1982/1983, cu 5

actiunii de pregatire şi verificare pentru cea de-a 6-a, Turneul Prietenia, poate compensand

oarecum lipsa totala de meciuri internationale ale echipei de tineret.

1. DUBLA CU UNGARIA LA DEBRECEN, 6 şi 7 noiembrie 1982, la DEBRECEN,

scor:

21-23(9-7) şi 17-19(10-8). * 2 jocuri, 2 pierdute.

Formatia: IULIANA CIUMBA, STELA RUTPA- portari, DENISA ROMETE, SIMONA

CUREA, DANIELA TUDOR, ESTERA LASZLO, CAMELIA CHIRILA, CRISTINA POPE,

CAMELIA STROE, CORINA NISIPEANU, ELENA TOPEA, FANICA CINCIU, DANIELA

COSTIN.

2. DUBLA CU POLONIA, 13 şi 14 noiembrie 1982, la Alexandria, scor: 23-17 (15-

10) şi la Bucuresti, scor. 21-17 (11-6).

3. DUBLA RDG, 27-29 decembrie 1982, la Ploiesti, scor: 17-15 (7-6) şi la Bucuresti,

scor: 19-14 (10-10). * 6 jocuri: 4 victorii, 2 pierdute.

4. TURNEUL DE LA HALLE, 27-29 decembrie 1983, la RDG.

Clasament: 1. RDG; 2. Polonia; 3. ROMANIA; 4. Suedia; 5. RDG B; 6. Islanda.

Rezultate: cu RDG B: 17-13 (8-6), cu Cehoslovacia: 12-15 (7-8), cu Polonia: 17-11 (9-

8), cu Bulgaria: 17-21 (7-12), cu RDG: 17-17 (8-9). * 5 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 2 pierdute.

5. TURNEU INTERNAŢIONAL de la SOFIA, 20-22 iunie 1983, Bulgaria.

Page 193: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Clasament: 1. Bulgaria tineret; 2. RDG; 3. Bulgaria; 4. ROMANIA.

Rezultate: cu RDG: 15-18 (7-7), cu Bulgaria tineret: 12-22 (7-11), cu Bulgaria: 17-23 (9-

11).

* 3 jocuri, 3 pierdute.

Antrenori: BOGDAN MACOVEI, GHEORGHE SBORA.

6. TURNEUL PRIETENIA– junioare, Ed. 10-a in Cehoslovacia, 16-21 aug 1983, la

Presovo

Clasament: 1. URSS; 2. Ungaria; 3. RDG; 4 Cehoslovacia; 5. Bulgaria; 6. ROMANIA;

7. Polonia; 8. Cehoslovacia B.

Rezultate: cu Ungaria: 22-19 (11-11), cu Cehoslovacia: 15-19 (10-11), cu Polonia: 18-21

(4-9), cu Bulgaria: 22-21 (10-8), cu Bulgaria junioare: 21-20 (9-10). * 5 jocuri: 3 victorii, 2

pierdute.

Formatia: IULIANA GIUMBA, ANCA CAPRARU, CARMEN MOLDOVAN- portari,

SIMONA CUREA 6 (total goluri), DENISA ROMETE 15, ESTERA LASZLO 17, CAMELIA

CHIRILA 6, MIRELA PANAIT 7, CRISTINA POPA 13, LILIANA TOPEA 20, NICOLETA

BORICEANU 1, RIBANA OANCEA 6, ARTEMISA BARTAS 1, CORINA NISIPEANU.

Antrenori: BOGDAN MACOVEI, GHEORGHE SBORA.

PALMARES-JUNIOARE 1982/1983- 18 jocuri: 9 victorii, 1 egal, 8 pierdute.

PALMARES feminin 1982/1983 - 43 jocuri: 22 victorii, 6 egal, 15 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR, desi fara o competitie oficiala de nivel inalt,

a avut in sezonul 1982/1983 un calendar bun. Aveam inca o cota buna dupa cele 4 titluri de

Campioni Mondiali: 1961, 1964, 1970 şi 1974 şi cel de Vicecampioni Olimpici din 1976 şi eram

invitati cu prioritate la marile turnee internationale.

Acum insa seniorii şi antrenori lor avem datoria de a reveni pe podium dupa esecurile de

la C.M. din 1978 (loc 7) şi C.M. din 1982 (loc 5); (mai tarziu prin anii 2000 cand NU ne vom

mai califica in serie la turneele finale ale C.M., acest loc 5 ar fi fost apreciat ca o performanta

buna).

De aceasta data in perspectiva erau Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984 pana

cand trebuia sa se rezolve remanierea partiala a lotului şi mai ales consolidarea şi

Page 194: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

reomogenizarea lui. În acest sens cele 10 actiuni cu 23 de meciuri internationale erau o baza

solida de lucru pentru realizarea acestor deziderate.

Pregatirile incep ca de obicei cu o verificare de start cu echipa Bulgariei, de aceasta data

insa desfasurata tur-retur totalizand deci 4 jocuri intr-o saptamana.

1. DUBLA CU BULGARIA la Bucuresti in 2 şi 3 noiembrie 1982, scor: 33-19 (16-7)

si 30-18 (15-7).

2. DUBLA CU BULGARIA la Loveci in 6 şi 7 noiembrie, scor: 23-20 (14-11) şi 21-17

(8-10). * 4 jocuri, 4 victorii.

A fost ca de obicei „verificarea de start‖ in care s-a rulat intreg lotul largit aflat de la

inceputul pregatirilor.

Formatia: NICOLAE MUNTEANU, ALEXANDRU BULIGAN, MICHAEL REDL

junior- portari, CEZAR DRĂGĂNIŢĂ 15, TEODOR ROSCA 11, VASILE STANGA 36,

MARICEL VOINEA 12, IOSIF BOROS 6, MIRCEA BEDIVAN 10, GEORGE DOGARESCU

3, VASILE OPREA 6, LIVIU JIANU 1, DORU PORUMB 1, DUMITRU BERBECE 3.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, LASCĂR PANĂ.

3. DUBLA CU RFG, in 12 şi 14 noiembrie 1982, la Buzau, scor: 28-18 (14-10), la

Bucuresti, scor: 28-22 (13-10). * 2 jocuri, 2 victorii.

4. TROFEUL CARPAŢI, Editia 21-a, in 23-28 noiembrie 1982, la Buzau.

Clasament: 1. URSS; 2. ROMANIA; 3. Polonia; 4. RDG; 5. Ungaria; 6. ROMANIA B.

Rezultate: cu URSS: 18-21 (8-6), cu RDG: 27-22 (14-12), cu Ungaria: 28-22 (14-8), cu

Polonia: 23-23 (9-10). * 4 jocuri: 2 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

ROMANIA A: MUNTEANU, BULIGAN, STANGA 34, DRĂGĂNIŢĂ 11, VOINEA

7, OPREA 3, BOROS 3, MARIAN DUMITRU 20, ROSCA 3, BEDIVAN 2, LUCIAN

VASILACHE, MIHAI MIRONIUC 1, BERBECE.

5. TURNEU INTERNAŢIONAL al RDG-ului, 15-19 decembrie 1982 la SCHWERIN

Clasament: 1. RDG; 2. Ungaria; 3. ROMANIA; 4. Suedia; 5. RDG B; 6. Islanda.

Rezultate: cu Ungaria: 23-23 (10-14), cu Suedia: 26-21 (15-7), cu Islanda: 26-17 (11-

5), cu RDG A: 18-20 (12-12), cu RDG B: 28-21 (16-9). * 5 jocuri: 3 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

Page 195: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

6. DUBLA RDG in 15 şi 16 martie 1983 la Dessau, scor: 18-21 (10-13) şi la Berlin,

scor: 22-22 (14-13). * 2 jocuri: 1 egal, 1 pierdut.

7. TROFEUL IUGOSLAVIA, Editia 23-a, in 22-26 iunie 1983 la Kracojevic.

Clasament: 1. URSS; 2. Iugoslavia; 3. Bulgaria; 4. ROMANIA; 5. Cehoslovacia; 6.

Iugoslavia tineret; 7. Norvegia; 8. Olanda.

Rezultate: cu RFG: 18-13 (8-9), cu Norvegia: 21-13 (9-4), cu Polonia: 18-17 (10-9), cu

Iugoslavia: 16-24 (8-12). * 4 jocuri: 3 victorii, 1 pierdut.

8. TURNEU POLONIA 15-17 iunie 1983 la Olsztym.

Clasament: 1. Polonia; 2. ROMANIA; 3. RDG; 4. Polonia B.

Rezultate: cu RDG: 23-23 (12-14), cu Polonia: 18-22 (8-11). * 2 jocuri: 1 egal, 1 pierdut.

Formatia: MUNTEANU, ADRIAN SIMION, STANGA, BOROS, MARIAN

DUMITRU, FOLCHER, MARICEL VOINEA, ADRIAN GHIMES, GHEORGHE COVACI,

BERBECE, DRĂGĂNESCU, OPREA, BEDIVAN, ALEXANDRU MATEI, DURĂU,

VASILCA, ROSCA, CONSTANTIN PETRE.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, RADU VOINA.

PALMARES SENIORI 1982/1983- 23 jocuri: 14 victorii, 4 egal, 5 pierdute.

ECHIPA B a seniorilor a avut şi ea un program bun, asigurand posibilitatea de a avea in

pregatire şi in selectie pe cei care urmau sa fie promovati la echipa intaia in viitorul apropiat sau

in unele cazuri in cel mai indepartat.

1. TROFEUL CARPAŢI, Editia 21-a, 23-28 noiembrie 1982, la Buzau.

Clasament: 1. URSS; 2. ROMANIA A; 3. Polonia; 4. RDG; 5. Ungaria; 6. ROMANIA B.

Rezultate: cu RDG A: 17-25 (10-12), cu URSS A: 16-30 (8-13), cu Ungaria: 18-31 (12-

12), cu Polonia A: 25-29 (12-12). * 4 jocuri, 4 pierdute.

2. TURNEUL DE LA SOFIA, 2-6 februarie 1983.

Clasament: 1. Cehoslovacia; 2. ROMANIA B; 3. Bulgaria; 4. Ungaria; 5. URSS B; 6.

Bulgaria B; 7. Cuba; 8. Belgia.

Page 196: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: ROMANIA B cu URSS B: 30-21 (14-10), cu Bulgaria A: 25-20 (12-9), cu

Belgia A: 26-20 (14-9), cu Ungaria B: 26-17 (15-8), cu Cehoslovacia A: 24-28 (11-15). * 5

jocuri: 4 victorii, 1 pierdut.

Lotul de jucatori (in cele doua actiuni): ADRIAN SIMION, GEORGE JEREBIE,

CLAUDIU IONESCU- portari, STELIAN BURSUC, PAUL MATEI, ADRIAN GHIMES,

STELIAN BADOSU, VIRGIL NICOLAE, JENO NAGY, OVIDIU MARC, DORU PORUMB,

SERGIU POP, VIRGIL GEORGESCU, VALENTIN MITU, SORIN DONCA, DANUT

IONESCU, ION MOCANU, ADRIAN COSMA, GHEORGHE DUMITRU, OLIMPIU

FLANGEA, KLAUS HABERPURSCH, PETRE COSMA, MIRCEA GRABOVSCHI,

MARIAN MIRICA.

Antrenori: EUGEN TROFIN, CEZAR NICA, GHIŢĂ LICU.

Impresionant numarul mare de jucatori trecuti prin aceasta echipa spre selectie sau

verificare fiindca au fost şi debutanti la NAŢIONALĂ dar şi consacrati spre reverificare.

PALMARES SENIORI B 1982/1983 – 11 jocuri: 4 victorii, 7 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET – masculin – a avut doar doua actiunii

internationale in sezonul 1982/1983, dar s-a pregatit in doua cantonamente de durata in

noiembrie 1982 şi august 1983 jucand cu echipe din Divizia A sau ca parteneri pentru echipa B

şi chiar A a seniorilor.

1. DUBLA CU RDG, in 13 şi 14 noiembrie 1982, la WISMAR, scor: 26-26 (15-13) şi

22-24 (12-12). * 2 jocuri: 1 egal, 1 pierdut.

2. CAMPIONATUL BALCANIC DE TINERET, Ed. 5-a, ROMANIA, 2-7 aug 1983, la

Buc.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Iugoslavia; 3. Bulgaria; 4. Turcia; 5.Grecia.

Rezultate: cu Grecia: 39-19 (19-8), cu Bulgaria: 30-18 (16-9), cu Iugoslavia: 17-14 (10-

10), cu Turcia: 44-14 (19-6). * 4 jocuri, 4 victorii.

ROMANIA, CAMPIOANĂ BALCANICĂ LA TINERET – MASCULIN, pentru a

treia oara consecutiv dupa victoriile de la Atena in 1981 şi Ankara in 1982.

Formatia: GEORGE JEREBIE, MIRCEA PETRAN- portari, TEODOR ROSCA 40 (total

goluri), SILVIU BADOSU 22, LIVIU JIANU 13, MARIUS BARCAN 13, SORIN DONCA 11,

SORIN POP 12, ION MOCANU 9, ADRIAN GHIMES 8, JENO NAGY 5, DAN DOBRE 2,

FLORIN VLAD 4, IOSIF FEIER 2, DAN IONESCU 1.

Page 197: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Antrenor: CEZAR NICA.

PALMARES TINERET 1982/1983- 6 jocuri: 4 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE JUNIORI, a avut un program mai redus dar echilibrat cu 3

actiunii in noiembrie 1982 şi 3 in august 1983 şi un varf final TURNEUL PRIETENIA.

1. DUBLA CU UNGARIA in 6 şi 7 noiembrie 1982 la DEBRECEN, scor: 21-19 (14-

12) şi

23-23 (14-12).

2. DUBLA CU POLONIA in 13 şi 14 noiembrie 1982, la ALEXANDRIA, scor: 18-

18

(6-9), la Bucuresti, scor: 22-17 (12-7).

3. DUBLA CU RDG in 20-21 noiembrie 1982, la Ploiesti, scor: 26-24 (9-8) şi 33-34

(16-17).

* 6 jocuri: 2 victorii, 2 egaluri, 2 pierdute.

4. JOC CU BULGARIA Tineret, 2 iulie 1983, la Bucuresti, scor: 28-31 (14-16).

5. JOC CU IUGOSLAVIA Tneret, 3 iulie 1983, la Bucuresti, scor: 24-33 (12-18). *

2 jocuri, 2 pierdute.

6. TURNEUL PRIETENIA – Juniori, Ed 16-a, 8-14 august 1983, POLONIA-

Zamose.

Clasament: 1. URSS; 2. RDG; 3. Cehoslovacia; 4. Polonia; 5. Bulgaria; 6. ROMANIA; 7.

Cuba; 8. Ungaria.

Rezultate: cu RDG: 19-25 (9-11), cu Cuba: 37-31 (15-17), cu Bulgaria: 23-24 (13-8), cu

Ungaria: 33-30 (18-14). * 4 jocuri: 2 victorii, 2 pierdute.

Formatia: ION GANAU, TEODOR COJOCARU- portari, ROBERT KISS 19 (total

goluri), CONSTANTIN STEFAN 43, FLORIN PUIULET 20, CEZAR NECULAU 19, DORIN

MITROI 5, MARIUS CARAS 10, TITUS DONOSA 5, LUCIAN POP 4, SORIN

DIACONESCU, ION SABAU, MIRCEA CRISTEA, CRISTIAN ANDRONACHE.

În perioada anterioara au mai fost in verificare DAN BOTORCEA, MIHAI BULGARIU,

in iulie-august 1983 şi ION RADULET, DANIEL COSMA, CRISTIAN FLOREA, MARIUS

Page 198: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

CIOCOI, PETRE BOBOCA, SORIN GIURGIUCA, LEONTIN BABIC, NICOLAE BOCA,

ANDREI CONSTANTIN in noiembrie 1992.

Antrenori: VALENTIN SAMUNGI, FLORIN VOICULESCU

PALMARES JUNIORI 1982/1983 - 12 jocuri: 4 victorii, 2 egaluri, 6 pierdute.

PALMARES MASCULIN 1982/1983 - 52 jocuri: 26 victorii, 7 egaluri, 19 pierdute.

PALMARES TOTAL ÎNTALNIRI INTERNAŢIONALE 1982/1983 - 95 jocuri: 48

victorii, 13 egaluri, 34 pierdute.

CUPE EUROPENE

1982-1983

La feminin nu vom participa pentru a acorda prioritate totala pregatirilor şi participarii la

C.M. din decembrie 1982.

La masculin in schimb vom participa la toate cele 3 cupe.

În Cupa Campionilor echipa STEAUA Bucuresti, antrenori: RADU VOINA, OTTO

TELLMAN, depaseste in turul eliminatoriu echipa A.I. ATHÈNES – Grecia, scor: 36-17 la

Bucuresti şi 34-28 la Atena şi se califica mai departe cu un total confortabil 70-45.

În optimi de finala este insa eliminata de METALOPLASTICA Sabak Iugoslavia, la

Bucuresti, scor: 18-22 şi la Sabak, scor: 22-27.

În Cupa Cupelor, DINAMO Bucuresti, antrenor: GHIŢĂ LICU, a avut un „traseu‖

extrem de bun cu 8 victorii consecutive, se califica in finala unde surprinzator pierde şi acasa şi

in deplasarea de la SK Minsk – URSS.

Pana in finala DINAMO invinge pe Doetichen 25-17 şi 27-24, total 54-38; cu ATJE

BIROGRAZ – Austria 31-27 şi 26-20, total 57-47 in semifinale cu RKZ Nis Iugoslavia 27-26 şi

25-23, total 52-49 iar in finala cu SK Minsk 10-14 şi 22-34, total 32-48.

În Cupa IHF, MINAUR Baia Mare, antrenori: LASCĂR PANĂ, PETRE

AVRAMESCU, depaseste turul eliminatoriu cu Phillipos Veria – Grecia 52-12 şi 51-15, dar

este eliminata in turul urmator de DINAMO Pancevo – Iugoslavia cu 18-25 şi 23-24, total 41-

49.

Page 199: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ A CLUBURILOR a fost deosebit de bogata

peste 40 de actiuni in special turnee (acasa 18 şi in deplasare 21). Cifra de 40 este cea oficiala,

organizate prin FRH dar inca alte suficient de multe actiuni se organizeaza direct de cluburile din

Banat, Arad şi Bihor, profitand de deschiderea micului trafic de graNIŢĂ pentru Iugoslavia şi

Ungaria.

Turnee reusite se organizau la Oradea, Timişoara, Sfantu Gheorghe (unde participau şi

echipele nationale de juniori sau tineret), Brasov, Cluj, Sibiu, Constanta la Bucuresti CSŞ 2,

organiza o competitie traditionala cu 10 echipe, 4 din RDG, Polonia şi Ungaria şi 6 din tara.

Echipele noastre, in special cele scolare, se deplasau şi participau la turnee la Leipzig,

Berlin, Magdenburg, Dessau, Debretzen şi Budapesta.

1983-1984 ACTIVITATEA INTERNA- la seniori(re) Campionatul National isi

mentine turul I cu turnee de sala pe teren neutru, dar in turul II se va juca pe grupe valorice 1-6 şi

7-12, tur-retur cu cate doua etape pe saptamana.

Programarea etapelor a fost condensata in asa fel incat echipele nationale sa aiba la

dispozitie 3-4 luni de pregatire centralizata, fetele pentru C.M. grupa B din decembrie 1993 iar

baietii pentru Jocurile Olimpice din iulie 1994. Toate celelalte competitii interne s-au desfasurat

in acelasi sistem şi aproximativ la aceleasi date ca in anii anteriori.

C.N. Senioare, Editia 26-a 1983-1984, Categoria A- feminin.

1. ŞTIINŢA Bacău- antrenor: EUGEN BARTHA;

2. RULMENTUL Brasov-antr: REMUS DRĂGĂNESCU, MIRCEA BUCĂ;

3. CHIMISTUL Rm.Valcea- antrenor: CONSTANTIN POPESCU PILICĂ.

4. Hidrotehnica Constanţa; 5. AEM Timişoara; 6. Rapid Bucureşti; 7. Terom Iaşi; 8.

Confecţia Bucureşti; 9. Mureşul Tg. Mureş; 10. Progresul Bucureşti; 11. Constructorul

Timişoara; 12. Textila Buhuşi.

ŞTIINŢA BACĂU- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE SENIOARE (F) 1984:

VASILICA IOANA, PFERFERCORN ALICE, SUSTAC ANGELA, MOSZI EVA, LUNCA

AURICA, VOINEA GEORGETA, DANILOF FILOFTEIA, HRIŞCU ADRIANA,

CĂTINEANU VIERU VIORICA, SUSANU MARIA, SUSANU LIDIA, GAITAN

MARILENA, CIUBOTARU ELENA, BRATU MARILENA.

Continua suprematia categorica a studentelor din Bacău, aproape in totalitate studente la

Institutul de Educatie Fizica din localitate, selectionate şi recrutate prioritar din Moldova dar şi

din alte regiuni. Chimistul şi Rulmentul fac doar schimb de locuri.

C.N. Seniori, Editia 26-a 1983-1984, Categoria A- masculin.

1. STEAUA Bucuresti- antrenori: RADU VOINA, OTTO TELLMAN;

2. DINAMO Bucuresti- antrenor: GHIŢĂ LICU;

Page 200: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

3. MINAUR Baia Mare- antrenori: LASCĂR PANĂ, PETRE AVRAMESCU.

4. Independenţa Carpaţi Mîrsa; 5. Constructorul Arad; 6. Dinamo Braşov; 7.

Politehnica Timişoara; 8. Minerul Cavnic; 9. Universitatea Cluj-Napoca; 10. Constructorul

Oradea; 11. Tractorul Braşov; 12. Relomul Săvineşti-

STEAUA BUCUREŞTI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE SENIORI (M) 1984:

MUNTEANU NICOLAE, SIMION ADRIAN, TUDOR VASILE, MIRICA MARIAN,

DUMITRU MARIAN, GHIMEŞ ADRIAN, STÎNGĂ VASILE, MIHAI DANIEL,

DRAGANIŢA CEZAR, NICOLAE VIRGIL, BIRTALAN ŞTEFAN, BERBECE DUMITRU,

PETRE CONSTANTIN, MARIAN GABRIEL, MARC OVIDIU, IONESCU CRISTIAN.

Absolut nici o schimbare fata de anul trecut, in ordine identica: Steaua, Dinamo, Minaur

cu aceasi antrenori şi acestea pentru al treilea sezon consecutiv.

CUPA ROMANIEI s-a desfasurat şi la feminin şi la masculin in 4 etape: I

preliminara(decembrie 1983) cu toate echipele din categoria B; II principala, cu capii de serie de

la B şi cele 12 echipe din A; III semifinale(martie 1984); IV finala pentru locurile 1-8. În toate

etapele s-a jucat in turnee pe grupe de 4 echipe.

feminin, Etapa semifinala pe teren neutru.

Seria I la Bistrita: 1. CHIMISTUL Rm.Valcea; 2. ŞTIINŢA Bacău; 3. MURESUL

Tg.Mures; 4. AEM Timişoara.

Seria II-a la Ploiesti: 1. RULMENTUL Brasov; 2. TEROM Iasi; 3. HIDROTEHNICA

Constanta; 4. CONFECTIA Bucuresti.

Etapa IV finala- loc 1-8, Cupa Romaniei feminin(un singur joc pe teren neutru): Cluj-

pentru loc ½, CHIMISTUL Rm.Valcea- Rulmentul Brasov: 16-14 şi pentru loc ¾, ŞTIINŢA

Bacău-TEROM Iasi: 30-24, iar la Sf.Gheorghe, pentru 5/6 Muresul Tg.Mures-HIDROTEHNICA

Constanta: 28-27 şi loc 7/8 CONFECTIA Bucuresti-A.E.M. Timişoara: 21-15.

CUPA ROMANIEI, Editia 8-a 1983-1984- feminin.

1. CHIMISTUL Rm.Valcea-antr: C-TIN PILICĂ POPESCU, MARIA CIULEI;

2. RULMENTUL Brasov- antrenor: REMUS DRĂGĂNESCU;

3. ŞTIINŢA Bacău- antrenor: EUGEN BARTHA;

4. TEROM Iasi- antrenor: CORNEL BĂDULESCU;

5. MURESUL Tg.M; 6. HIDROTEHNICA C-ta; 7. CONFECTIA Buc.; 8. A.E.M. Tim.

Echipa din Râmnicu Valcea cucereşte primul ei trofeu national iar peste doua luni il va

cuceri şi pe primul international in Cupele Europene(Cupa I.H.F.), dupa ce cu doar doi ani

inainte promovase din divizia B in A, unde ocupase din primul sezon locul II.

Page 201: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Toate aceste performante rapide au fost realizate sub conducerea tehnica a antrenorului

emerit CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, cel care promovase echipa in divizia A preluand-o

cu un an ininte(1981), cand se afla pe locul 9 in divizia B. Nu putem sa nu subliniem aportul

material şi organizatoric al unor oameni care sau atasat total de soarta echipei: IOAN

SERBULESCU, IOAN GAVRILESCU, MIHAI GHIŢĂ şi PETRE MARIN.

MASCULIN, Etapa semifinala- pe teren neutru.

Seria I la Resita: 1. MINAUR Baia Mare; 2. UNIVERSITATEA Cluj Napoca; 3.

ŞTIINŢA Bacău; 4. CONSTRUCTORUL Arad.

Seria a-II-a la Arad: 1. DINAMO Bucuresti; 2. STEAUA Bucuresti; 3. C.S.U. Galati; 4.

UNIVERSITATEA Craiova.

Etapa IV- FINALE pentru loc 1-8 Cupa Romaniei- masculin (un singur joc pe teren

neutru).

La Bistrita: pentru loc 1/2 MINAUR Baia Mare-DINAMO Bucuresti: 24-23 şi pentru 3/4

STEAUA Bucuresti-UNIVERSITATEA Cluj: 24-24, iar la Tg.Mures, pentru loc 5/6 C.S.U.

Galati(divizia B)-UNIVERSITATEA Bacău(divizia B): 32-29 şi loc 7/8 CONSTRUCTORUL

Arad-UNIVERSITATEA Craiova(divizia B): 31-26.

CUPA ROMANIEI, Editia 6-a masculin.

1. MINAUR Baia Mare- antrenori: LASCĂR PANĂ, PETRE AVRAMESCU;

2. DINAMO Bucuresti- antrenor: GHIŢĂ LICU;

3. STEAUA Bucuresti- antrenori: RADU VOINA, OTTO TELLMAN;

4. UNIVERSITATEA Cluj Napoca- antrenor: GHEORGHE ZAMFIR;

5. C.S.U. Galati; 6. U Bacău; 7. CONSTRUCTORUL Arad; 8. UNIV. Craiova.

Pentru Minaur şi LASCĂR PANĂ- considerat pe drept cuvant artizanul acestei echipe-

este a doua lupa a Romaniei dupa cea chiar de la prima editie(1978). De remarcat ca PUIU

PANA a ramas singurul antrenor din vechea garda, care dupa cum se vede rezista cu succes la

asaltul mai tinerilor: GHIŢĂ LICU, RADU VOINA, GHEORGHE ZAMFIR.

CAMPIONATUL CATEGORIA B- TINERET s-a desfasurat pe doua serii EST-

VEST a cate 12 echipe in sistem simplu tur-retur cu etape saptamanale. De mentionat ca divizia

B nu si-a schimbat sistemul de desfasurare zeci de ani. În schimb la divizia A se faceau destul de

des schimbari dictate de programul şi obiectivele echipelor nationale de seniori.

La B – tineret fiecare echipa trebuia sa aiba la jocurile oficiale MINIM 9 SPORTIVI din

care un portar in varsta de MAXIM 24 de ani, 8 sa participe evectiv la joc. În acelasi timp toti

jucatorii trebuiau sa realizeze minim la concursurile oficiale pentru trecerea normelor de control.

Erau 6-8 probe cu caracter tehnic şi mai ales atletic. Dar mai erau şi conditiile de talie deosebita

pentru 4 jucatori, o adevarata contabilitate.

Page 202: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Toate aceste masuri ‖de mana forte‖ au fost apreciate ca necesare deoarece performantele

seniorilor earu in scadere şi in afara factorilor tehnico-tactici, se constata o scadere a taliei

jucatorilor nostrii şi o mai slaba pregatire fizica.

Pentru sezonul 1983/1984 vor cuceri primul loc in serii şi vor promova in A la feminin

TEXTILA Dorobantul Ploiesti- antrenor: MIRCEA ANTON şi TEXTILA Zalau- antrenor:

GHEORGHE TADICI, la masculin ŞTIINŢA Bacău- antrenor: ALEXANDRU MENGONI şi

UNIVERSITATEA Craiova- antrenor: GHEORGHE BURCEA.

Sa remarcam prima promovare in A a echipei din Zalau cu GHEORGHE TADICI la

carma urmata insa, cum vom vedea de o retrogradare in B şi in fine revenirea definitiva in 1988.

CUPA DE TOAMNA feminin 1983, s-a organizat pentru echipele din divizia A, fara

jucatoarele din lotul national care se pregateau intens pentru C.M. grupa B din decembrie. S-a

desfasurat pe doua serii EST-VEST cu cate 6 echipe capii de serie au jucat o finala simpla la

Pitesti in 11 decembrie 1983: CONSTRUCTORUL Timişoara- antrenor: CONSTANTIN POPA-

HIDROTEHNICA Constanta- antrenor: TRAIAN BUCOVALĂ.

CUPA DE PRIMAVARA- masculin, pentru echipele de categoria A, fara jucatorii din

lotul national aflati in pregatire centralizata pentru J.O. de la Los Angeles, din aprilie pana in

iulie 1984. Finala la Tg.Jiu, 27 mai 1984: STEAUA Bucuresti- antrenor: OTTO TELLMAN-

MINAUR Baia Mare- antrenor: LASCĂR PANĂ: 28-26.

CAMPIONATUL DE CALIFICARE al seniorilor pentru divizia B cu etape pe orase şi

municipii, judet şi interjudetene, ce aduce in etapa finala cate 16 echipe care joaca in turnee de 4,

pe teren neutru iar capii de serie vor promova in categoria B.

La feminin: DIDACTICA Alexandria, INDUSTRIA TEXTILA Pitesti, VOINTA

Sighişoara şi I.T.B. Bucuresti, iar la masculin: METALUL Bistrita, CELULOZA Braila,

UTILAJUL ŞTIINŢA Petrosani şi I.M.U. Bacău.

CAMPIONATUL DIVIZIONAR AL JUNIORILOR şi SCOLARILOR, aici continua

sa se acorde doua titluri la juniori şi la scolari, primul acordat de FRH şi al doilea de Ministerul

Învatamantului. Erau situatii in care o echipa imbraca cate doua tricouri.

Competitia s-a desfasurat pe cate 4 serii a 8 echipe, pe zone geografice atat la fete cat şi

la baieti. Sistemal s-a dovedit deosebit de eficient şi a dainuit zeci de ani. Sa recapuitulam: in

divizia scolara şi de juniori erau 32 de echipe la fel şi 32 la baieti(deci 64), care jucau tur-retur in

etape, deci cate 14 jocuri. În turneul final de 8 echipe veneau primele doua din fiecare serie.

Aici se juca pe doua serii a 4 echipe, apoi finale 1-8 in ordinea clasamentului. Turneul

final care dura aproape o saptamana era un adevarat festival al handbalului juvenil dar şi o‖piata‖

de selectie şi recrutare spre echipele din divizia A şi B; de aceea multi din antrenorii de la seniori

erau prezenti in tribune.

C.N. juniori I, Editia 23-a 1983-1984- feminin. Turneul final la Pitesti

Page 203: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

1. CSŞ VIITORUL Cluj- antrenori: DAN CARJOESCU, DOINA CARJOESCU;

2. CSŞ DINAMO Brasov- antrenor: DAN HOTNOG;

3. CSŞ Bistrita- antrenor: GRIGORE SALAJAN;

4. CSŞ Sibiu; 5. CSŞ Constanta; 6. CSŞ Fagaras; 7. CSŞ2 Bucuresti; 8. CSŞ Bacău.

CSŞ VIITORUL CLUJ-NAPOCA- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIOARE I,

1984: STANCA RODICA, UTA MONALISA, STINEAN NICOLETA, GHINEŢ MANUELA,

ANTAL MARIANA, PETRUŞ MARIA ELENA, OLPRETEAN SIMONA, CSENGHERI

VERONICA, KERRES CLARA, GROS RODICA, DARVAS EVA, OSORHEAN MARIA,

POPINA ALEXANDRA, DINEA FELICIA.

Succesul sotilor CARJOESCU este aproape total, dupa ani buni de munca de selectie,

instruire şi pregatire a marilor handbalistii cuceresc titlul la juniori I şi pe cel de „vice‖(loc II) la

juniori II. Sa mai observam ca in turneul final de la Pitesti din 8 echipe, 5 sunt din Ardeal(Cluj,

Brasov, Bistrita, Sibiu, Fagaras) şi cate una din Constanta, Bacău şi Bucuresti.

C.N. juniori I, Editia 23-a 1983-1984. Turneul final la Pitesti

1. CSŞ DINAMO Brasov- antrenor: TIBERIU ORBAN;

2. DINAMO Bucuresti- antrenor: VALENTIN SAMUNGI;

3. CSŞ Focsani- antrenor: LUCIAN TUCAN;

4. CSŞ Banatul Timişoara; 5. CSŞ MINAUR Baia Mare; 6. CSŞ LICEUL MIHAI

EMINESCU Iasi; 7. CSŞ Tg.Jiu; 8. CSŞ Constanta.

CSŞ DINAMO BRAŞOV- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE JUNIORI -I-, 1984:

CONSTANTINESCU PETRE, CHIRIŢA MARIUS, MOLDOVAN DANIEL, SBERA

CĂTĂLIN, STREINU CONSTANTIN, BOGDAN ADRIAN, ENACHE IULIAN, FÎRTAT

GABRIEL, DONOSA TITUS, ORZEA VASILE, CODREANU SORIN, BOHA CORNEL,

GREMPLES OTO.

Dupa cucerirea titlului in 1982, TIBI ORBAN cu o gevneratie de exceptie reuseste sa-l

obtina şi pe cel de la juniori I vazandu-si visul indeplinit.

CAMPIONATUL DE CALIFICARE al juniorilor I pentru promovare in divizia scolara

şi de juniori, s-a organizat cu o etapa judeteana pe 8 serii a cate 4 echipe şi o etapa finala cu 4

serii a 4 echipe sistem turneu, pe teren neutru. S-au calificat primele 2 echipe din fiecare grupa,

la fete: Cluburile Sportive din Pitesti, Alba Iulia, Piatra Neamt, Vaslui, Mangalia, Turnu Severin,

Arad; la baietii: Alexandria, Piatra Neamt, Galati, Petrolul Moreni, CSŞ2 Bucuresti, Calarasi,

Turnu Severin şi CSŞ2 Tg.Jiu.

CAMPIONATUL NAŢIONAL AL JUNIORILOR II, care s-a desfasurat in sezonul

anterior sub egida Daciadei pe selectionate de judet, revine la structura normala pe echipe de

cluburi şi asociatii cu etape in judet, interjudetene şi finala de 8 echipe.

C.N. junioare II, Editia 11-a. Turneul final la Sf.Gheorghe

Page 204: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

1. CSŞ Galati- antrenor: CONSTANTIN COJOCARU;

2. CSŞ VIITORUL Cluj Napoca- antrenor: DAN CARJOESCU;

3. CSŞ DINAMO Brasov- antrenor: DAN HOTNOG;

4. CSŞ Constanta; 5. CSŞ Bacău; 6. CSŞ Bistrita; 7. CSŞ-C.S.M. Sf.Gheorghe; 8. CSŞ

Vaslui.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR GALAŢI- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ DE

JUNIOARE II, 1984: PETRIA TINCUŢA, BLAGA ECATERINA, DINU MIHAELA,

TONCA EMILIA, UNGUREANU C., STAN MIHAELA, URSACHE ELENA, OPREA

ALEXANDRA, IONESCU PAULA, OSTACHE MARIANA, ANTONEANU GABRIELA,

IVAN NICOLETA.

Pentru Galati şi antrenorul COJOCARU este primul titlu national care va fi urmat de o

serie de clasori pe podium la diverse categorii.

C.N. juniori II, Editia 11-a. Turneul final la Sf. Gheorghe

1. CSŞ Piatra Neamt- antrenor: OTTO HELL;

2. CSŞ Ploiesti- antrenor: ILIE COMAN;

3. CSŞ VIITORUL Cluj Napoca- antrenor: EMIL TILICEA;

4. CSŞ Constanta; 5. CSŞ STEAUA Bucuresti; 6. CSŞ MINAUR Baia Mare; 7. CSŞ

Tg.Mures; 8. CSŞ Calaras.

CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR PIATRA NEAMŢ- CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ

DE JUNIORI II, 1984: MITREA CĂTĂLIN, TOMULEASA NICOLAE, BURSUC

CONSTANTIN, STOT ADRIAN, POPESCU LUCIAN, CAESCU IONEL, STANCIU

DANIEL, STAHIE ION, MARINESCU I., MIHOLCA MARCEL, VĂDUVA IONEL,

FERMEŞAN ION.

De aici si-a inceput ascensiunea profesorul HELL, care va fi apoi rand pe rand antrenor la

loturile de juniori tineret şi seniori, antrenor federal şi in fine profesor şi antrenor in Luxemburg.

Din pacate in continuare FRH este in imposibilitate de a organiza Campionatul National de

juniori III. Reducerile drastice de buget erau in anii 1980 principala cauza. S-a recurs la

transformarea diviziei B in campionat de TINERET iar juniorii II au continuat sa-si dispute

campionatul sub egida Daciadei pentru care se cheltuia fara limite.

ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ, in sezonul 1983-1984 a fost net dominata de

pregatirile şi participarea seniorilor la Jocurile Olimpice de la Los Angeles- august 1984.

Senioarele necalificate la J.O., doar locul 8 la ultimul C.M. (1982), erau nevoite sa treaca prin

calificari, participand la Campionatul Mondial Grupa B- decembrie 1983.

Page 205: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Echipele nationale de tineret şi juniori fete şi baieti, au avut un calendar mult mai redus,

in special din motive financiare. Bugetul Federaţiei era in scadere şi atat cat era se aloca prioritar

echipelor de seniori(e), mai ales cand aveau in program C.M. sau J.O. .

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIOARELOR avea clar ca obiectiv clasarea in primele 4

locuri la C.M. grupa B din Polonia, in decembrie 1983, motiv pentru care campionatul categoria

A isi modifica sistemul de desfasurare. El va incepe mult mai devreme- august, şi se va desfasura

in turul I numai in turnee de sala la Craiova, Cluj şi Targoviste, pana la inceputul lui octombrie,

asigurand o pregatire in ritmul de jocuri din programul unui C.M. şi rezervand doua luni exclusiv

la dispozitia echipei nationale.

Dar şi intre turnee la sfarsitul lui septembrie dupa un foarte scurt s-a participat la un

turneu important ca o ultima selectie din lotul largit.

1. Turneul din Tarile Baltice, 25-28 septembrie 1983- U.R.S.S.- la Vilnius şi

Kaunas.

Clasament: 1. R.D.G.; 2. U.R.S.S.; 3. ROMANIA; 4. Norvegia; 5. Lituania; 6. U.R.S.S.

tineret.

Rezultate: cu U.R.S.S.: 23-24 (11-8), cu R.D.G.: 17-26 (8-12), cu Norvegia: 22-21 (11-

10).

* 3 jocuri: 1 victorie, 2 pierdute.

Formatia: VIORICA IONICA, ANGELA BLOJ, HAJNAL PALFI-JIANU- portari,

MARIANA OACA-TÂRCĂ 28, VALI TURBATU-COSMA 2, MARIA TOROC-VERIGEANU

3, GHIORGHIŢĂ MALAI-OPREA 5, ZORANCA STEFANOVICI 5, EVA GALL-MOSZI 5,

ELENA LEONTE 1, LAURA LUNCA 4, RODICA MARIAN 1, ELENA CIOBOTARU 2,

RENATE KLEIN 1.

Antrenori: POMPILIU SIMION, EUGEN BARTHA.

2. DUBLA CU BULGARIA la Rm.Valcea in 27 şi 29 octombrie 1983, scor: 29-17

(11-7) şi 32-14 (17-9). * 2 jocuri, 2 victorii. Au mai fost chemati pentru o verificare

suplimentara: ELENA DRĂGĂNESCU, IOANA VASILCA- portari şi ENIKCO DEMETER.

3. CUPA ELEGANT, 2-6 noiembrie 1983 la Budapesta

Clasament: 1. Ungaria; 2. ROMANIA; 3. U.R.S.S.; 4. Polonia; 5. Bulgaria; 6. Japonia.

Page 206: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: cu U.R.S.S.: 29-24 (15-11), cu Ungaria: 24-25 (10-12), cu Polonia: 27-18 (16-

11), la SZEGHED cu Bulgaria: 32-24 (15-13), cu Japonia: 24-21 (11-8). * 5 jocuri: 4 victorii, 1

pierdut.

Formatia: aceasi ca la VILNIUS mai putin PALFI, LEONTE şi KLEIN.

4. TURNEU INTERNAŢIONAL 25-27 noiembrie 1983 la Bacău.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Polonia; 3. Ungaria; 4. ROMANIA B.

Rezultate: cu Polonia: 32-25 (16-15), cu Ungaria: 18-20 (9-12). * 2 jocuri: 1 victorie, 1

pierdut. Surprinzatoare infrangere de la Ungaria, care insa nu participa la C.M. grupa B

(calificata direct), dar ne-a deranjat la palmares.

5. CM Senioare-Grupa B-EUROPA, Editia a-3-a, 7-15 dec 1983 in Polonia.

EVOLUŢIA ECHIPEI ROMANIEI:

1. ROMANIA-Spania: 31-17 (15-8) Seria I Preliminara

2. ROMANIA-Suedia: 25-22 (13-8) Seria I Preliminara

3. ROMANIA-Bulgaria: 27-13 (12-7) Seria I Preliminara

4. ROMANIA-Danemarca: 18-17 (8-9) Seria I Preliminara

5. ROMANIA-R.D.G.: 19-20 (10-10) Seria I Preliminara

6. ROMANIA-R.F.G.: 24-20 (11-9) FINALA, loc 3/4

* 6 jocuri: 5 victorii, 1 pierdut, 144-109, Loc III şi calificarea pentru C.M. grupa A

Cele 12 echipe participante au fost repartizate in doua serii a cate 6 echipe jucand fiecare

cu fiecare numai cate un joc. În continuare s-a trecut la finalele 1-12 intre echipele situate pe

acelasi loc in seria I şi II.

Seria I: 1. R.D.G.; 2. ROMANIA; 3. Bulgaria; 4. Danemarca; 5. Suedia; 6. Spania.

Seria II-a:. 1. Polonia; 2. R.F.G.; 3. Cehoslovacia; 4. Austria; 5. Norvegia; 6. Olanda.

Clasament final: 1. R.D.G.; 2. Polonia; 3. ROMANIA; 4. R,F.G.; 5. Cehoslovacia; 6.

Bulgaria; 7. Danemarca; 8. Austria; 9. Suedia; 10. Norvegia; 11. Spania; 12. Olanda.

Page 207: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: VIORICA IONICA- portar, 6jocuri/0 goluri; ANGELA CIUBOTA-BLOJ-

portar, 6/0; IOANA VASILCA- portar, 3/0; MARIA TOROC VERIGEANU-DUCA extrema,

6/19; MARIANA OACA-TÂRCĂ inter, 6/40; RODICA MARIAN extrema 6/14; EVA GALL-

MOSZI inter 6/15; VALENTINA TURBATU-COSMA pivot 6/10; ZORANCA STEFANOVICI

extrema 2/10; GHIORGHIŢĂ MALAI-OPREA centru 5/10; LAURA LUNCA centru 6/10;

ELENA CIOBOTARU extrema 6/6; ANGELA AVADANEI inter 5/8; MARIANA NEICA inter

3/0; ELENA LEONTE centru 3/0.

Antrenori: POMPILIU SIMION, EUGEN BARTHA.

În loc de concluzii mai intai un extras a lui IOAN GAVRILESCU (un „etern apropiat‖ al

handbalului romanesc): „La centrul de presa numerosi comentatori şi ziaristi (peste 100) au

apreciat evolutia echipei care poate fi apreciata cu un loc 1-5 in grupa A. Ceea ce s-a evicentiat

la reprezentativa noastra a fost o neta imbunatatire a jocului in aparare, unde fluctuatiile au fost

mai rare şi mai mici şi unde echipa noastra-este drept- a beneficiat şi de aportul lui VIORICA

IONICA, un portar intr-o forma excelenta, care a dat incredere echipei in multe momente grele,

ca un vrednic capitan ce era. Sunt de remarcat revenirea in forma şi contributia din ce in ce mai

consistenta pe care a adus-o la victoriile echipei MARIA VERIGEANU, RODICA MARIAN şi

LAURA LUNCA, prestatiile bune ale ANGELEI AVADANEI şi VALENTINA COSMA şi

revenirea in ce priveste eficacitatea GHIORGHITEI OPREA.

În ceea ce o priveste pe MARIANA OACA aceasta a inceput foarte bine competitia dar in

fata unor aparari foarte dure a fost greu sa se descurce singura. O absenta resimtita ZORANCA

STEFANOVICI accidentata serios in jocul al doilea !!!” („Sportul‖ 7 decembrie 1983).

Si totusi cateva cuvinte despre singura infrangere cu R.D.G., care „ne-a aruncat‖ in finala

pentru 3/4, scor: 19-20 (10-10), R II: 9-10. A fost un meci dramatic, deschis oricarui rezultat,

decis in finaluri de repriza, in special in aparare unde am cedat de ficare data. O inclestare

puternica cu angajament total in efort şi in lupta, intre doua echipe aproximativ egale ca valoare,

noi mai tehnice, ele mai puternice şi mai ales disciplinate tactic.

În fond ne intalnim doua mari echipe foste Campioane Mondiale: R.D.G.-ul in 1971,

1975 şi 1978, noi in 1962 şi vicecampioane mondiale in 1973. Ambele echipe treceau printr-o

criza de cativa ani şi se intalneau acum intr-un meci decisiv dar in grupa B, doar de calificare

pentru un viitor C.M. adevarat (grupa A).

Dupa acest C.M. grupa B echipa NAŢIONALĂ s-a reunit in mai şi iunie pentru doua

turnee importante sub conducerea acelorasi antrenori: POMPILIU SIMION, EUGEN BARTHA.

6. MARELE TURNEU de la NEUBRANDENNBURG- R.D.G., 3 mai-2 iunie 1984.

Clasament: 1. RDG; 2. URSS; 3. Ungaria; 4. ROMANIA; 5. Bulgaria; 6. RDG B.

Rezultate: cu Ungaria: 21-21 (9-10), cu Bulgaria: 32-17 (17-7), cu R.D.G.: 19-34 (7-16),

cu U.R.S.S.: 25-25 (13-11). * 4 jocuri: 1 victorie, 2 egaluri, 1 pierdut.

Page 208: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

De remarcat cele doua rezultate de egalitate exact cu echipele care nu au fost la C.M.

grupa B (Ungaria şi U.R.S.S.) considerate pentru podium la mondiale.

Formatia exact cea de la C.M. grupa B- Polonia.

5. TURNEUL DE LA VARNA 26-28 iunie 1984 Bulgaria.

Clasament: 1. R.D.G.; 2. ROMANIA; 3. Bulgaria; 4. U.R.S.S. tineret.

Rezultate: in R.D.G.: 18-19 (11-9), cu Bulgaria: 37-21 (18-10). * 2 jocuri: 1 victorie, 1

pierdut.

Formatia: BLOJ, COSMA, CIOBOTARU, TÂRCĂ, STEFANOVICI, LUNCA, OPREA,

TOROC, MOSZI de la C.M. grupa B din Polonia, la care se alatura HAJNO PALFI-JIANU,

ANA MOLDOVAN portari şi CRISTINA TACHE, IRINA CALIN, RENATE KLAIN.

PALMARES SENIOARE 1983-1984- 24 jocuri: 15 victorii, 2 egaluri, 17 pierdute.

ECHIPA B A SENIOARELOR a participat doar la turneul de la Bacău programat

ininte de plecarea la C.M. grupa B din Polonia şi a constituit un bun prilej de a face ultima

selectie pentru locurile 11-15 din lotul care va face deplasarea.

1. CUPA ORASULUI BACĂU 25-27 noiembrie 1983- ROMANIA.

Clasament: 1. ROMANIA A; 2. Polonia; 3. Ungaria; 4. ROMANIA B.

Rezultate: ROMANIA B cu Ungaria A: 17-17 (8-10), cu Polonia A: 22-23 (13-12). * 2

jocuri: 1 egal, 1 pierdut.

Formatia: ANA MOLDOVAN, ANGELA BLOJU- portari, EDIT TOROC MATEI 17,

AURELIA MATARANGA 4, GETA ONCU 2, IRINA CALIN 6, TACHE CRISTINA 1,

ENICO DEMETER, GABRIELA BARZU 3, GEORGETA VOINEA 4, MARIANA NEICA,

ANGELA HAIDAU.

Antrenor: REMUS DRĂGĂNESCU.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET- feminin a avut activitate doar in octombrie-

noiembrie 1983 dar nu au fost inscrise la Campionatele Mondiale de tineret din Franta, din

motive de drastica economii valutare.

Page 209: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

1. UN JOC DE PREGATIRE cu Bulgaria A senioare la Rm.Valcea in 28 octombrie

1983, scor: 22-20 (10-11). Prima echipa a Bulgariei a sustinut cateva meciuri de pregatire

cu echipe de club şi echipa de tineret a ROMANIEI, inainte de C.M. grupa B.

2. DUBLA CU R.D.G. in 24 şi 25 noiembrie 1983 la WEŞSENFELS, scor: 17-20 (11-

8) şi la SANGERHUSEN, scor: 18-24 (8-12). * 2 jocuri, 2 pierdute.

PALMARES TINERET 1983-1984- 3 jocuri: 1 victorie, 2 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A JUNIOARELOR a avut in schimb un calendar mai bogat cu

actiuni finalizate cu TURNEUL PRIETENIA obiectivul de pergormanta la acest nivel.

1. DUBLA CU UNGARIA in 5 şi 6 noiembrie 1983, la Medgidia. Scor: 26-17 (11-9)

si 17-21 (9-11). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

Formatia: ANA MOLDOVAN ANCA CAPRARU- portari, DENISA ROMETE 6,

ESTERA LASZLO 9, DORINA TUDOR 2, NICOLETA BORICEANU 1, DARINCA

STANCOV, SIMONA CUREA 2, CRISTINA POPA 5, MIRELA PANAIT 5, RIBANA

OANCEA 8, SIMONA MANEA 2, LILI TOPEA 2, CARMEN FRANGU- portar.

Antrenori: BOGDAN MACOVEI, GHEORGHE SBORA.

2. DUBLA CU R.D.G., 19 şi 20 noiembrie 1983, la COTHEN, scor: 23-31 (9-14) şi la

HALLE, scor: 20-23 (9-12). * 2 jocuri, 2 pierdute.

Formatia – cele de mai sus plus: EVA DARVAS.

3. DUBLA CU POLONIA, la 22 şi 23 noiembrie 1983 (in continuarea turneului din

R.D.G.), la TORUN, scor: 20-22 (10-10) şi 17-15 (7-7). * 2 jocuri: 1 victorie, 1 pierdut.

4. TURNEUL DE LA HALLE, Editia 12-a, 27-29 decembrie 1983

Clasament: 1. R.D.G.; 2. ROMANIA; 3. Polonia; 4. Cehoslovacia; 5. R.D.G.B;

6.Bulgaria.

Rezultate: cu Cehoslovacia: 14-11 (4-6), cu R.D.G.B: 22-12 (8-5), cu Bulgaria: 26-22

(13-12), cu Polonia: 14-13 (6-8), cu R.D.G: 13-22 (5-9). * 5 jocuri: 4 victorii, 1 pierdut.

Înghesuit intre Craciun şi Anul Nou turneul de la Halle pentru junioare era unul din cele

mai puternice din Europa. Se juca cate doua meciuri pe zi in afara de ultima zi cand se planificau

cele mai bune echipe.

Formatia- aceasi din meciurile anterioare.

Page 210: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

5. DUBLA CU BULGARIA 4 şi 5 august 1984 la Bucuresti, scor: 24-8 (11-4) şi 22-21

(10-7). * 2 jocuri, 2 victorii.

Au fost ultimele jocuri de verificare inainte de plecarea in lunga calatorie spre

PHENIAN.

6. TURNEUL PRIETENIA-junioare, Editia 11-a Phenian, 10-23 aug.1984-Coreea de

Nord

Afost primul şi ultimul turneu de handbal de mare amploare, desfasurat in Republica

Democrata COREEA.

Clasament: 1. U.R.S.S.; 2. R.D.G.; 3. Polonia; 4. Cehoslovacia; 5. ROMANIA; 6.

Bulgaria; 7. Ungaria; 8. R.P.D. COREEA.

Rezultate: cu Ungaria: 19-14 (10-7), cu U.R.S.S.: 17-19 (9-7), cu Polonia: 15-16 (6-10),

cu R.P.D. Coreea B: 42-13 (16-5), cu Bulgaria: 36-20 (18-8), cu R.P.D. Coreea: 36-16 (15-10). *

6 jocuri: 4 victorii, 2 pierdute.

Formatia: ANA MOLDOVAN, ANCA CAPRARU, CARMEN FRANGU- portari,

DENISA ROMETE 27, SIMONA MANEA 20, RIBANA OANCEA 5, LILIANA TOPEA 11,

MIRELA PANAIT 15, CRISTINA POPA 22, NICOLETA BORICEANU 13, ESTERA

LASZLO 45, EVA DARVAS 3, ANA BARTAS 6, CORINA NISIPEANU 7.

Antrenori: BOGDAN MACOVEI, GHEORGHE SBORA.

PALMARES JUNIOARE 1983/1984- 19 jocuri: 12 victorii, 7 pierdute.

ECHIPA NAŢIONALĂ A SENIORILOR, a contribuit incontestabil preocuparea

majora a tuturor avand in fata obiective de axceptie, pregatirea şi participarea la Jocurile

Olimpice de la Los Angeles-august 1980. Dupa argintul din 1976 şi bronzul din 1972 şi 1980, se

dorea din tot sufletul Aurul care lipasea din Palmaresul de Onoare al handbalului romanesc, care

detinea deja 4 titluri de Campioni Mondiali (1961, 1964, 1970, 1974). Se vor lua masuri

exceptionale. În primul rand campioanatul national categoria A se comprima la maxim,

„rezolvandu-se‖ in doar doua luni de zile TURUL I (19 august-20 septembrie 1983) in patru

turnee de sala, pe teren neutru. TURUL II (22 decembrie 1983-3 ianuarie 1984) pe grupe

valorice in etape saptamanale incepand cu prima zi de Craciun. În acest fel din 12 luni, jucatorii

echipei nationale erau la dispozitia acesteia, pentru parcurgerea unui vast plan strategic de

pregatire in vederea cuceririi medaliilor de aur.

Pregatirea centralizata- total 266 zile din cele 320 calendaristice, s-a dimensionat in doua

mari perioade in 1983 din septembrie pana la 6 decembrie şi in 1984 din 1 februarie pana la J.O.

Page 211: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

in august. Statul major al pregatirilor a fost fixat la Bucuresti avand in vedere desele deplasari cu

avionul, reducand la maxim numarul zilelor de deplasare, fara antrenament.

Dupa aproape 20 de zile de cantonament, cu o zi rezervata unui sever control medical şi

alta pentru normele de control, dar şi 4-5 meciuri scoala cu Steaua, Dinamo şi lotul de tineret

incepe suita verificarilor internationale.

1. DUBLA CU BULGARIA, la Ploiesti, 27-23 (12-10), in octombrie 1983 şi la Bucuresti, 25-

20 (12-8) in 16 octombrie. * 2 jocuri, 2 victorii.

Se respecta traditia ca prima verificare denumita „kilometrul zero‖, sa fie cu prietenii de

la sud de Dunare (valabil şi pentru fete şi pentru baietii).

Formatia: NICOLAE MUNTEANU, ALEXANDRU BULIGAN, ADRIAN SIMION-

portari, MARIAN DUMITRU, MARICEL VOINEA, VASILE STANGA, ADRIAN GHIMES,

GHEORGHE COVACIU, CORNEL DURĂU, NICOLAE VASILCA, DUMITRU BERBECE,

VASILE OPREA, GHEORGHE DOGARESCU, ALEXANDRU FOLKER, MIRCEA

BEDIVAN, CONSTANTIN PETRE.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, RADU VOINA.

Este cazul sa specificam ca existenta metodica a fost completa şi mentionam in primul

rand pe IOAN KUNST GHERMANESCU- conducator stiintific, MIHAI COJOCARU-

metodist prezent permanent alaturi de echipa (si aceasta cam de 10 ani), doctor EUGEN

CRAIOVANU- medicul permanent al lotului.

Periodic a existat asistenta din partea profesorului universitar MIHAI EPURAN

(investigatii phihologice), dr. ELENA GEORGESCU (investigatii biochimice) şi catedra de

handbal a I.E.F.S.: ELENA JIANU, VALERIU GOGÂLTAN, ION NEGULESCU

(investigatii metodologice).

2. SUPER CUPA MONDIALA Editia a-III-a, 1-6 noiembrie 1983, reunea echipele

nationale care au cucerit titluri de campioni mondilai sau olimpici.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. U.R.S.S.; 3. Iugoslavia; 4. Cehoslovacia; 5. Suedia; 6.

R.F.G.; 7. R.D.G.; 8. R.F.G. tineret.

Rezultate: cu U.R.S.S. la DORTMUND: 22-19 (10-11), cu R.D.G. la KIEL: 20-19 (10-

7), cu Cehoslovacia la DORTMUND: 27-26 (14-14), cu URSS la DORTMUND: 26-25 (22-22).

* 4 jocuri, 4 victorii. Un succes deosebit cu cinci victorii la Campioni Mondiali şi Olimpici.

Presa germana scria: „echipa ROMANIA a facut spectacol la fiecare joc stapanind terenul, dar

parca special pentru suspans a castigat mereu la un gol jucandu-se cu nervii nostrii. ‖

Page 212: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Formatia: MUNTEANU, BULIGAN- portari, DUMITRU M. 19, VOINEA 5, BERBECE

12, STANGA 17, VASILCA 3, OPREA 2, COVACI 1, BEDIVAN 8, ROSCA 5,

DOGARESCU.

3. DUBLA CU S.U.A. la Bucuresti la 10 şi 11 noiembrie 1983, scor: 33-26 (16—11) şi

32-24 (14-10). * 2 jocuri, 2 victorii.

4. TROFEUL UNGARIA, 23-27 noiembrie 1983, PECS-Ungaria.

Clasament: 1. Ungaria; 2. R.D.G.; 3. ROMANIA; 4. Polonia; 5. Bulgaria; 6. Cuba

Rezultate: cu R.D.G.: 18-21 (7-11), CU Cuba: 37-26 (21-11), cu Ungaria: 22-22 (9-11),

cu Polonia: 27-26 (16-12), cu Bulgaria: 35-19 (18-20). * 5 jocuri: 3 victorii, 1 egal, 1 pierdut.

5. BALCANIADA SENIORILOR Editia a-IV-a, 1-4 decembrie 1983, Ankara-Turcia.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Iugoslavia; 3. Bulgaria; 4. Turcia; 5. Turcia B.

Rezultate: cu Turcia: 32-18 (15-9), cu Bulgaria: 24-20 (13-8), cu Iugoslavia: 24-23 (12-

10).

* 3 jocuri, 3 victorii.

Suntem CAMPIONI BALCANICI la seniori pentru a doua oara consecutiv din 4 editii.

Formatia standard din toate meciurile de pana acum: MUNTEANU, BULIGAN,

STANGA, VOINEA, DURĂU, PETRE, DUMITRU, BERBECE, FOLKER, VASILCA,

BEDIVAN, DOGARESCU, VASILACHE, COVALIU.

Perioada 1 octombire-decembrie 1983 se incheie cu un bilant pozitiv pentru echipa

noastra. * 16 jocuri, 1 egal, 1 pierdut, turneu pe primul loc: Super Cupa Mondiala şi Balcaniada.

Cu deosebire insa s-a inregistrat un plus de omogeNIŢĂte in echipa, o mentalitate de

invingator şi o aparare mai buna concentrata, energica pe tot parcursul jocului. Se conturau

sperante pentru atingerea obiectivului de performanta la J.O. 1984- O MEDALIE DE AUR, care

nu exista in panoplia handbalului romanesc. Imediat dupa Balcaniada, jucatorii se prezinta la

cluburi pentru o scurta perioada de pregatire cu colegii lor şi jocurile pe grupe valorice 1-6-7-12.

Etapa I: joi 22 decembrie, a doua in prima zi de Craciun, a-III-a joi 29 decembrie şi a patra joi 5

ianuarie 1984 şi asa mai departe pana la 29 ianuarie 1984.Rezultatele controalelor medicale arata

o oarecare stare de oboseala. În 4 luni jucatorii din lotul olimpic au particiapt la 16 jocuri

internationale, 9 cu echipe de club, lotul B, sau cu tineretul şi 21 in campionatul intern. Au fost

46 jocuri in 120 de zile, aproximativ la 3 zile un joc. În realitate participand la turnee şi intalniri

duble, au fost 5 „turnee‖ de 2-3-5 jocuri zi de zi de cca 7 ore.

Page 213: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Dupa o analiza de aproape 8 ore in Colegiul Central al antrenorilor, pentru Perioada a-II-

a (februarie-iulie 1984), se hotaraste ca pregatirile sa inceapa cu o cura balneara de 5 zile:

tratamente, recuperare şi dezvoltare la sanatoriu de la Eforie Nord (5-26 februarie 1984).

Va urma o perioada foarte dura de alte 3 saptamani, doua la altitudine la cabana

FORBAN (Predeal), fara minge dar cu foarte multa alergare in zapada şi sala de forta (27

februarie-15 martie). Odata cu transferul la Vila GEISER (Timisul de Jos), va apare şi mingea şi

chiar jocuri tip scoala cu Dinamo Brasov (4) şi Tractorul (2).

Aceasta prima etapa a pregatirilor de baza se finalizeaza cu doua jocuri la Paris desi nu

erau initial planificate şi nici nu se efectuase antrenamente speciale.

6. TURNEUL CAPITALELOR, 29 martie-3 aprilie 1984 la Paris. Jucand sub titulatura

de Bucuresti intalnirile nu figureaza in palmaresul nationalei. Castigam la echipa Parisului dar

pierdem la Zagreb, ocupand locul doi.

Rezultate: cu Paris: 25-23, cu Zagreb: 25-27.

7. DUBLA CU BULGARIA, 24 şi 25 aprilie 1984, la Loveci: 30-15 (12-9) şi 20-13 (11-9),

ca de obicei acesta este startul adevaratelor verificari. * 2 jocuri, 2 victorii.

Echipa noastra ramane la Loveci şi sustine 3 jocuri de pregatire cu o selectionata locala

Balcan-Trachia, au fost şi 3 victorii binenteles.

8. TROFEUL POLITEHNICA 12-13 mai 1984, la Timişoara. Este o alta competitie cu

doua jocuri initial neplanificate dar s-a considerat ca avem nevoie de cateve intalniri mai usoare

la inceput.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. Bulgaria; 3. Politehnica; 4. Grecia.

Rezultate: cu Grecia: 31-11 (16-6), cu Bulgaria: 26-21 (13-9).

9. TURNEU DE PREGATIRE in R.F.G., 17-24 mai 1984. Un turneu de 7 zile cu 7 jocuri, cu

selectionate locale in 7 orase mai importante: KARSRUNE şi EŞSEN. Au fost şi 7 victorii,

unele facile dar folositoare pentru „rodarea‖ echipei.

10. TROFEUL CARPAŢI, Editia 22-a, 5-10 iunie 1984 la Timişoara. Ultima verificare

importanta inainte de plecarea la J. O. A fost o reusita totala. Echipa joaca acum la turatia

maxima, castiga foarte clar, desi cu scoruri stranse in fata unei sali arhipline de fiecare data

cu un public de nota zece asa cum era cel din Timişoara.

Clasament: 1. ROMANIA; 2. U.R.S.S.; 3. R.D.G.; 4. ROMANIA B; 5. Suedia; 6. S.U.A.

Page 214: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Rezultate: cu S.U.A.: 20-19 (12-7), cu R.D.G.: 25-22 (13-11), cu Suedia: 24-15 (13-10),

cu U.R.S.S.: 21-18 (9-9).

Formatia: MUNTEANU, BULIGAN, VOINEA, STANGA, BOROS, ROSCA,

COVALIU, DURĂU, FOLKER, BEDIVAN, BERBECE, VASILCA, DUMITRU M., OPREA.

Antrenori: NICULAE NEDEFF, RADU VOINA, CORNEL PENU.

11. DUBLA CU ELVETIA in 22 şi 24 iulie 1984, la Solothurn: 17-14 (9-7) şi la Waldeg: 18-14

(9-7).

12. DUBLA CU UNGARIA in 6 şi 8 iulie la DEBRECEN: 22-21 (11-11) şi la Oradea: 20-17

(11-8).

* 2 jocuri 2 victorii

În continuare echipa urca la Poiana Brasov pentru ozonificare şi deconectare 3-4 zile. Se

revine la Bucuresti, la Centru Olimpic „23 august‖, pentru cateva antrenamente de finalizare a

pregatirilor şi la 16 iulie intreaga delegatie a Romaniei pleaca spre Los Angeles.

13. JOCURILE OLIMPICE EDITIA a-5-a, LOS ANGELES 1984. EDITIA a-5-a PENTRU

HANDBAL MASCULIN-TURNEUL FINAL 31 iulie-11 august 1984.

Cele 12 echipe calificate in turneul final au fost grupate prin tragere la sorti din 3 urne

valorice in doua serii a 6 echipe, unde au jucat fiecare cu fiecare numai tur şi apoi s-au desfasurat

direct finalele 1-12 intre echipele clasate pe acelasi loc in grupele A şi B.

Echipa Romaniei a participat in grupa A alaturi de Iugoslavia, Islanda, Elvetia, Japonia şi

Algeria. În cealalta grupa B jucau: R.F.G., Danemarca, Suedia, Spania, S.U.A. şi Coreea.

Daca la moscova in 1980 „tarile capitaliste‖ au boicotat Jocurile olimpice, acum la Los

Angeles fac acelasi lucru „tarile sovietice‖, cu exceptia ROMANIEI, o actiune care ne-a ridicat

cota de simpatie in lume. Nu s-au prezentat echipele U.R.S.S., Ungaria, R.D.G., Polonia şi

Cehoslovacia şi vor veni echipele de pe locurile 3-7 de la C.M. grupa B din 1983: R.F.G.,

Suedia, Elvetia, Spania şi Islanda. Situatie de exceptie extrem de favorabila pentru noi, dar un

singur lucru nu ne mai doream- sa fim intr-o grupa cu Iugoslavia şi din pacate tocmai asa a fost.

EVOLUTIA ECHIPEI DE SENIORI LA J.O., 1984, LOS ANGELES:

1. ROMANIA-ALGERIA: 25-16 (11-7)

2. ROMANIA-ISLANDA: 26-17 (16-11)

3. ROMANIA-ELVETIA: 23-17 (13-9)

4. ROMANIA-JAPONIA: 28-22 (12-11)

5. ROMANIA-IUGOSLAVIA: 18-19 (10-8)

Page 215: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

6. ROMANIA-DANEMARCA: 23-19 (15-10) FINALA MICA, LOC 3/4.

* 6 jocuri: 5 victorii, 1 pierdut, 99-110 golaveraj, 10 puncte. Loc III medalii de bronz.

PRIMUL JOC, in turul preliminar, grupa A, in sala FULLERTON ora 20,

ROMANIA-ALGERIA: 25-16 (11-7), R II: 14-9. Echipa noastra nu a fortat in mod deosebit desi

la inceput algerienii s-au agatat cu disperare de orice minge şi in minutul 15 era 4-4.

Este drept ca erau incomozi cu apararea lor super avansata şi risipa de energie. Totul s-a

lamurit in repriza a-II-a cand am preluat autoritar conducerea jocului, in minutul 50 era 20-13 şi

in 54 era cea mai mare diferenta: 23-14.

AL DOILEA JOC, in sala FUULERTON, ora 20, la 2 august 1984, ROMANIA-

ISLANDA: 26-17 (16-11), R II: 10-6. De aceasta data am dominat şi am condus ostilitatile inca

de la inceput, minutul 10 scor: 7-3. Se ruleaza intregul lot, diferenta se micsoreaza dar constant

la 3-4 goluri. În repriza a-II-a diferenta se mareste treptat in 5 minute inscriem 4 goluri

consecutive şi vom conduce spre final cu 7-9 goluri.

AL TREILEA JOC, 4 august 1984, ora 20, ROMANIA-ELVETIA: 23-17 (13-9) R II:

10-8. În minutul 3 scorul era 3-0 şi pe tot parcursul primei reprize am condus cu 3-4 goluri şi

chiar cu 5, in minutul 23 era 11-6. În repriza a-II-a ne detasam mai clar: 21-14 minutul 53 şi 22-

15 in minutul 56.

Cu toate acestea partida a fost una de lupta, ambele aparari au practicat un joc barbatesc,

cu aproape 70 de faulturi, 10 eliminari şi 6 aruncari de la 7m. repartizate aproximativ egal intre

cele doua echipe.

AL PATRULEA JOC, 6 august 1984, ora 18.30, ROMANIA-JAPONIA: 28-22 (12-

11), R II: 16-11. Un joc frumos, deschis cu goluri multe care a incantat asistenta şi parca i-a mai

relaxat pe baieti.

AL CINCILEA JOC, 8 august 1984, ora 12.30 tot in sala FULLERTON, ROMANIA-

IUGOSLAVIA: 18-19 (10-8), R II: 10-9. Mai decisiv, mai tare decat orice finala posibila, cine

castiga era 99% şi Campion Olimpic, fapt care s-a intamplat.

Pe teren se desfasoara o adevarata batalie, pana in minutul 5 nu se inscrie nici un gol dar

se acorda 3 avertismente şi 3 eliminari. Primul vine din 7m. şi este pentru iugoslavia, vom egala

imediat 1-1 DUMITRU M. de la 10m., in continuare ei preiau conducerea dar noi egalam de

fiecare data: 2-2, 4-4, 5-5, 6-6, 7-7, 8-8. De aici rolurile se inverseata conducem noi 9-8 BOROS

şi 10-8 STÂNGĂ, in final de repriza- ultimele 3 minute ne apartin total. Repriza a II-a incepe la

fel ac prima cu avertismente, eliminari şi 7m. de ambele parti dar fara goluri, inclestarea ajunge

la maximum. În timp ce noi ratam un 7m. (STANGA) ei vor inscrie de doua ori şi ne egaleaza

10-10. Avem o perioada buna, conducem cu 12-10 şi 14-12 (minutul 45) şi 15- 13 (minutul 47),

se parea ca vom invinge dar DURĂU este eliminat si primim 2 goluri din 7m. (unul absolut

nemeritat-zicem noi). Dramatismul meciului ajunge la paroxism, va fi 16-16, 17-17 şi 18-18

(minutul 57)! Mai sunt 3 minute fiecare echipa tine de minge, cand mai este un minut şi 4

Page 216: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

secunde, suntem sanctionati cu 7m acelasi ISAKOVIC inscrie (100% la 7m) este 18-19. Au mai

ramas 55 de secunde atacam, dar experimentatii jucatori iugoslavi vor face un lat de 5-6 faulturi;

au şi un eliminat, dar nu putem egala cu nici un chip. Înregistrarile arata ca am aruncat mai mult

la poarta 38 fata de 32, dar am şi ratat mai mult 20 din care de 4 ori in bara şi o data in aut.

Destul de probabil aruncarile de la 7m. au facut diferenta, ei au avut 6 şi au inscris 6 deci 100%,

iar noi am avut 4 şi am marcat 2 deci 50%.

Clasamentul Turului Preliminar în Grupa A: 1. Iugoslavia 9 puncte; 2. ROMANIA 8

puncte; 3. Islanda 7 puncte; 4. Elvetia 4 puncte; 5. Japonia 2 puncte; 6. Algeria 0 puncte.

Iugoslavia a terminat surprinzator egal (22-22) cu Islanda, deci ne-ar fi fost suficient şi un

egal cu ei ca sa ne calificam in finala. Vom juca finala mica.

JOCUL AL SASELEA pentru locurile 3/4, la 11 august 1984 ora 15.30 in sala Forum,

ROMANIA-DANEMARCA: 23-19 (15-10), R II: 8-9.

Meciul nu a fost deloc usor asa cum se pronostica. Locul infrangerii cu Iugoslavia s-a

resimtit permanent baietii n-au mai jucat „cu tot sufletul‖ şi fara un angajament total.

Victoria nu ne-a fost pusa la indoiala totusi. În prima repriza conducem cu 3-0 in minutul

3 şi desi nu excelam mentinem aceasta diferenta pe care o marim la 5 (15-10) la final.

Repriza a doua jucam ceva mai bine, se simte o inviorare, probabil in urma

„mobilizarilor‖ din pauza, ne distantam la 6 şi 7 goluri, 19-12 (minutul 42). Începem prea

devreme cateva faze de spectacol dar inscrie in timp ce danezii inscriu 5 goluri şi ne trezim ca

este 19-17 (minutul 45). Revenim seriosi in joc şi castigam cu un plus de 4 goluri.

VICTORIE! ROMANIA SE CALIFICA PE LOCUL III şi CUCERESTE

MEDALIILE DE ARGINT LA JOCURILE OLIMPICE DE LA LOS ANGELES 1984.

Este a patra medalie olimpica a handbalului ROMANESC

1972 MUNCHEN BRONZ

1976 MONTREAL ARGINT

1980 MOSCOVA BRONZ

1984 LOS ANGELES BRONZ

Jucatori:

NICOLAE MUNTEANU portar, 33ani, STEAUA Buc., 1,88 m /96 kg., 6 joc/0gol

Page 217: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ALEXANDRU BULIGAN, portar, 24ani, POLI. Timişoara, 1,86/98, 6joc/0gol

VASILE STANGA, inter-stg., 28ani, STEAUA Buc., 1,88/84, 6joc/47gol

MARICEL VOINEA, ex-stg., 25ani, MINAUR B.M., 1,89/92, 6joc/12gol

MARIAN DUMITRU, inter-dr., 24ani, STEAUA Buc., 1,96/96, 6joc/23gol

CORNEL DURĂU, extr./pivot, 27ani, DINAMO Buc. 1,80/78, 6joc/16gol

ALEXANDRU FOLKER, inter., 28ani, POLI. Timişoara, 1,95/98, 6joc/8gol

VASILE OPREA, pivot, 27ani, DINAMO Buc., 189/84, 6joc/7gol

GHEORGHE COVACIU, inter./dr., 27ani, MINAUR B.M., 1,92/90, 4joc/3gol

NICOLAE VASILCA, pivot, 29ani, ŞTIINŢA Bacău, 1,85/88, 5joc/3 gol

DUMITRU BERBECE, ex-stg., 23ani, STEAUA Buc., 1,85/88, 5joc/3 gol

MIRCEA BEDIVAN, inter, 27ani, DINAMO Buc., 1,95/98, 6joc/2gol,

IOSIF BOROS, centru, 31ani, MIANUR B.M., 1,92/98, 6joc/14gol

GHEORGHE DOGARESCU, inter-stg., 24ani, DINAMO Buc., 1,87/86, 3joc/0gol

ADRIAN SIMION, portar, 23ani,STEAUA Buc., 1,94/96, 1joc/0gol

Antrenori: NICULAE NEDEFF, RADU VOINA şi cu portarii CORNEL PENU,

consilier tehnic IOAN KUNST GHERMANESCU, medic GRIGORE ARTEMESCU şi

MIHAI COJOCARU metodist.

Au mai participat la pregatiri in cadrul Lotului Olimpic largit: CLAUDIU IONESCU,

LIVIU JIANU, LUCIAN VASILACHE, ION MOCANU, TEODOR ROSCA, C-TIN PETRE.

CONCLUZII-COMENTARII:

O medalie de Bronz la Jocurile Olimpice este o performanta onorabila (care nu va mai fi

egalata niciodata in handbal pana astazi - 2005) cu toate acestea avand in vedere de palmaresul

de pana acum şi conditiile speciale - absenta echipelor unor tari socialiste cu handbal de valoare,

criticile au fost aspre, am spune prea aspre şi partial nemeritate, totusi vom reproduce cate ceva

din raportul organelor de pardis şi de stat dupa J.O. 1984.

Page 218: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

„Toate jocurile de la J.O. s-au desfasurat sub semnul unui comportament slab al tuturor

jucatorilor, ca urmare al lipsurilor din antrenament, dar şi a lipsei de daruire totala in jocuri, a

delasarii şi lipsei puterii de munca, toate aceste au dus la infrangerea nepermisa in fata

Iugoslaviei.‖

În raportul antrenorilor se nota: „echipa a avut prea multe imperfectiuni in privinta pasarii

şi a fazelor de finalizare, s-a mai evidentiat lipsa unor jucatori de valoare specializati pe posturile

de extrema, pivot şi centru, aruncarile de la 7 m din nou au constituit un element slab in

competitie cu numeroase ratari in momentele cheie asa cum s-a intamplat la scorul de 9-10 şi 10-

11 in jocul cu Iugoslavia‖. Desi am apreciat cam mult prea aspra critica „organelor de partid‖, nu

putem sa nu recunoastem o parte de adevar, toate aceste lipsuri fiind in germeni generalizate şi se

vor perpetua şi accentua in handbalul romanesc, ceea ce ne va indeparta de podimul marilor

competitii.

Activitatea celorlalte echipe nationale in sezonul international 1983-1984.

ECHIPA B A SENIORILOR a fost ca-ntotdeauna un poligon de experiente al lotului

mare, locul unde se rodau rezervele s-au cei care jucau putin la prima echipa, tineri de

perspectiva imediata s-au mai indepartata dar şi jucatori consacrati mai in varsta care reveneau la

lot pentru un obiectiv special.

1. DUBLA CU SUA, la 2 şi 4 noiembrie 1983 la Bucuresti, 26-17 (12-12) şi 24-21

(11-9). *2 jocuri, 2 victorii. Cea mai mare parte a pregatirilor pentru J.O. ale echipei SUA au

avut loc in Romania.

Formatia: GEORGE JEREBIE, MIRCEA PETRAN portar, SERGIU POP, LUCIAN

VASILACHE, ION MOCANU, LIVIU JIANU, AIHAN OMER, ADRIAN GHIMES, MIRCEA

GRABOVSCHI, SILVIU BADOSU, SORIN DONCA, ALEXANDRU FOLCHER, JENO

NAGHI, DANUT IONESCU, MARIUS BARCAN, VALENTIN NITU, DUMITRU GIURGEA.

Antrenor: CEZAR NICA.

2. TROFEUL CARPAŢI, editia 22-a, 6-10 iunie 1984 Timişoara.

Clasament: 1. ROMANIA 2. URSS 3. RDG 4. ROMANIA B 5. SUEDIA 6. SUA

Rezultate: ROMANIA B cu URSS 21-26 (6-15), cu SUEDIA 22-21 (11-10), cu SUA 31-

25 (11-12), cu RDG 22-25 (12-15) *4jocuri, 2victorii, 2pierdute.

Formatia: SIMION, JEREBIE, VASILACHE, GRABOVSCHI, MOCANU, POP,

OMER, MIHAI PANTELIMON, DAN GIURGEA.

PALMARES SENIORI B 1983-1984: 6jocuri, 4 victorii, 2pierdute.

Page 219: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

ECHIPA NAŢIONALĂ DE TINERET a avut o singura actiune dar majoritatea

jucatorilor din acest lot au evoluat şi la Romania B şi chiar A.

1. DUBLA CU R.D. GERMANIA, in 29 şi 30 octombrie 1983 la Bucuresti: 29-27 (16-

15) şi 22-25 (10-12).

PALMARES TINERET 1983-1984: 2 jocuri, 1victorie, 1pierdut.

ECHIPA NAŢIONALĂ A JUNIORILOR, a avut un program international unul din

cele mai bune din ultimii ani cu 5 intalniri duble şi in final marele turneu PRITENIA.

1. DUBLA CU UNGARIA in 5 şi 6 nov 1983 la Medgedia 26-26(13-9) şi 24-22(11-4)

2. DUBLA CU BULGARIA in 12-13 nov 1983, scor 27-14(12-9) şi 31-25(14-10)

3. DUBLA CU R.D.G. in 19-20 nov la HALLE, 28-29(14-13) şi 20-31(9-18)

4. DUBLA CU POLONIA la TANOVO in 22 şi 23 nov 20-20(10-9) şi 26-24(16-13)

*8 jocuri, 4 victorii, 2 egal, 2 pierdute.

Antrenori: MIHAI PINTEA, VALENTIN SAMUNGI.

5. DUBLA CU BULGARIA, 28-29 august 1994 la Bucuresti, 24-15 (15-6) şi 25-23

(12-10) *2 jocuri, 2 victorii.

6. TURNEUL PRIETENIA JUNIORI, Ed. 17, HALLE - R.D.G

Clasament: 1. RDG 2.UNGARIA 3. CEHOSLOVACIA 4. POLONIA 5. CUBA, 6

ROMANIA 7. BULGARIA.

Rezultate: cu CUBA 27-30, cu CEHOSLOVACIA 17-21, cu RDG 18-25, cu POLONIA

25-25, cu BULGARIA 22-21. * 5jocuri, 1victorie, 1egal, 3pierdute.

Formatia: ION GANAU, DUMITRU FILIMON portar, C-TIN STEFAN 28 goluri,

TRAIAN DOBRESCU 11, CRISTIAN ZAHARIA 5, DENIS CHIRIAC 4, FLORIN PUIULET

6, TRAIAN DONOSEA 6, SORIN CUC 2, ROBERT KIS 13, CEZAR NICULA 2.

Antrenori: MIHAI PINTEA, VALENTIN SAMUNGI.

Din lotul national al juniorilor au mai facut parte şi au mai jucat in noiembrie 1983

urmatorii: TEODOR COJOCARU portar, MIHAI PASCU, DAN CRUCEANU, SIMION

MARIUS, CONEL PARASCA, CRISTIAN ANDRONACHE, SORIN DIACONESCU.

Page 220: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Remarcam ca este vorba de un schimb de generatie in proportie de 60%, care poate explica şi

rezultatele nu prea deosebite de la HALLE.

PALMARES JUNIORI 1983-1984: 15 jocuri, 7 victorii, 3 egal, 5 pierdute.

CUPE EUROPENE

1983-1984

Cupa Campionilor

La feminin, ŞTIINŢA Bacău, antrenori: EUGEN BARTHA, exceptată de Turul

Preliminar, este eliminată din primul meci.

În optimi, cu START Bratislava- Cehoslovacia, acasă 26-21 , în deplasare: 22-28, total

48-49, şi părăseşte competiţia pentru o diferenţă de un singur gol, după ce ratase un 7 m. în

ultimele minute.

Cupa I.H.F.

Un succes de exceptie al echipei CHIMISTUL (ulterior OLTCHIM) RM.VALCEA care

cucereste cu duble victorii, Cupa Federaţiei Internationale de Handbal (IHF), la cea de-a

treia ei ediţia.

Prima Cupă IHF (similară cu UEFA de la fotbal) din istoria handbalului românesc.

Prima Cupă Europeană din istoria clubului, la numai doi ani de la promovarea în

prima categorie cu acelaşi antrenor.

A treia cupă din istoria handbalului feminin românesc,

Page 221: Federatia Romana de Handbal - CRONOLOGIEfrh.ro/frh/pdf/istoria_jocului/Medalii Olimpice (m...J.O. În acelaşi timp având un numar redus de săli cu spaţiu regulamentar de joc, C.N.

Reluând dupa 20 de ani a sirului victoriilor in Cupele Europene – prima in 1961

ŞTIINŢA Bucuresti, antrenor CONSTANTIN POPESCU PILICĂ, exact antrenorul de acum al

echipei din Rm.Valcea şi a doua in 1964 Rapid Bucuresti, antrenor GABRIEL ZUGRAVESCU

(ambele succese in CUPA Campionilor) .

CHIMISTUL (Oltchim) Rm.Valcea, antrenor principal CONSTANTIN POPESCU

PILICĂ, secund MARIA CIULEI, este exceptat de preliminarii.

1. În optimi de finala adversarul TORRES NOVA din Portugalia nu se prezinta.

2. În sferturi de finala doua victorii, cu WIFT Roermond Olanda, la Valcea 32-16 şi la

Roermond 24-21. Calificare cu scor total 56-37.

3. În semifinale din nou doua victorii cu ELORE Bekeschaba – Ungaria, la Valcea 28-21

şi la Bekeschaba 23-21. Calificare cu scor total 51-42.

4. În finala tot 2 victorii cu VFL Oldenburg – RFG, la Oldenburg 22-18 (9-7) şi la Valcea

29-21 (15-10). Total 51-39. * 6 jocuri 6 victorii

Ultimul joc al finalei duble s-a jucat la Rm.Valcea în faţa la circa 3.000 de spectatori –

record absolut pentru sala Traian – care au venit cu 4 ore mai devreme, şi si-au sustinut echipa in

permanenta din tot sufletul, pe parcursul meciului. Dupa festivitatea la care insasi presedintele

IHF a inmanat cupa, Cenaclul Flacara a sustinut un concert in cinstea invingatoarelor care a

incantat in mod deosebit pe cei circa 250 de sustinatori ai echipei din Oldenburg. În fata salii şi

pe strazi, manifestatiile de bucurie au continuat pana tarziu in noapte. În Arenele Traian,

spectacolul ―Flacăra‖ a continuat până în zori, având ca vedete şi pe jucătoarele şi antrenorii

câştigători ai unei prime cupe europene ai oraşului Râmnicu Vâlcea.

Au jucat pentru Cupa IHF: CRISTINA LADA-ROUA, DOINA COPOTZ-RODEANU, MARIA TÖRÖK-DUCA, HILDA HRIVNAC-POPESCU, RODICA PESTREA, DOINA BUCUR, FELICIA TIPI, GEORGETA ANDRONACHE, EDITH TOROC-MATEI, NICOLITA BAZARÎNCA, ADRIANA CĂLIN, NICOLETA PETRE, MARIA PETRE, ELENA MORARIU, NICOLETA ROSIANU-LAZAR, LILIANA TOPEA, GABRIELA IVANOIU.

Antrenori: CONSTANTINTIN PILICĂ POPESCU-principal, MARIA CIULEI-secund.

Aceeasi formatie va cuceri peste câteva luni Super Cupa Campionilor Europeni,

învingând în serie la Varajdin, echipele: DALMA Split – Iugoslavia (Cupa Cupelor) şi

RADNICKI - Belgrad (Cupa Campionilor) cu antrenorii: ION GHERHARD, MARIA CIULEI.

În Cupa Cupelor la feminin, nu s-au înscris echipe.

La masculin – la fel, nu au fost înscrise nici o echipă, pentru a nu perturba cu nimic

pregatirile şi participarea la J.O. 1984, LOS ANGELES.


Recommended