FEBRUARIE2013anul XXINr . 414

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

11112 - apelul telefonic care te poate salva!

5Spa]iu nou destinat rela]iei cu publicul

Comer] ilegal via China

8-10

6-7

Misiuni speciale cu oameni speciali

18-20Repararea erorilor judiciare

22-23Spy - blitz

16-17Singur`tatea stoarce via]a din mine,pic`tur` cu pic`tur`

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Marius C`t`lin DRAGOT~

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Dumitru GHEORGHE

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

ACTUALITATEA

1POLI}IA CAPITALEI - Februarie

Poli]ia Capitalei - bilan] 2012Poli]ia Capitalei a prezentat, joi, 31 ianuarie

raportul de evaluare a activit`]ii desf`[urate înanul 2012.

La aceast` activitate au participat oficiali dinMinisterul Afacerilor Interne [i InspectoratulGeneral al Poli]iei Române, reprezentan]i aiautorit`]ilor administra]iei publice locale, aiParchetului [i instan]elor judec`tore[ti din Ca-pital`.

De asemenea, au fost prezen]i [i reprezen-tan]i ai organiza]iilor profesionale [i celor sindi-cale, precum [i ai institu]iilor cu care Direc]iaGeneral` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ticolaboreaz` în vederea asigur`rii ordinii [i sigu-ran]ei publice în Capital`.

Pentru a putea caracteriza în mod obiectivspecificitatea municipiului Bucure[ti, urm`toa-rele repere sunt relevante:

al [aselea ora[ ca densitate de locuitori dinUniunea European`;

1.943.981 locuitori, respectiv 10,2% dinpopula]ia ]`rii;

suprafa]` de 228 km2 [i o re]ea stradal` înlungime de 3193 km;

a 4-a re]ea de transport urban ca m`rimedin Europa;

19,6% din parcul auto na]ional;102 mari centre comerciale, peste 1000

sucursale bancare, 108 obiective cultural-sportive [i peste 230.000 societ`]i comer-ciale, 114 ambasade [i consulate, 4 centreuniversitare cu 161 facult`]i, 80 licee [i 219[coli generale.Aceste coordonate definesc Direc]ia General`

de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ca fiind ceamai important` unitate de poli]ie a ]`rii.Raportat la nivel na]ional, pe teritoriul de com-peten]` se înregistreaz` 12,9% din infrac]iunile

sesizate, respectiv 15,4% din apelurile „112“.În 2012, obiectivul general a fost cel de asi-

gurare a unui nivel optim de siguran]` public`în Bucure[ti, realizabil prin atingerea unorobiective specifice, dup` cum urmeaz`: pre-venirea [i combaterea criminalit`]ii stradale,combaterea criminalit`]ii generat` de grupurileinfrac]ionale, combaterea evaziunii fiscale,cre[terea fluen]ei circula]iei [i a siguran]ei ru-tiere, dezvoltarea institu]ional`.

Pentru cre[terea gradului de siguran]` pu-blic`, au fost propuse dou` modific`ri organiza-torice - înfiin]area Brig`zii de Poli]ie pentruTransportul Urban, respectiv înfiin]area Sec]ieide Poli]ie pentru Centrul Vechi.

La începutul anului 2012, din perspectivaresursei umane, la nivelul Poli]iei Capitalei existacel mai redus num`r de poli]i[ti din ultimii cinciani - 6068, cu o fluctua]ie semnificativ` a per-sonalului, în medie anual` de 20%, cu un corpprofesional tân`r, mai ales la nivelul sec]iilor depoli]ie, 32% dintre poli]i[ti având sub 30 ani.

În ceea ce prive[te distribu]ia pe sexe a persona-lului Poli]iei Capitalei, trebuie spus c` 19,6% dintotalul personalului sunt femei, în condi]iile încare standardul european minimal este de 8-12%.

Raportat la media european` de 400 poli]i[tila 100.000 locuitori, Poli]ia Capitalei are 343poli]i[ti la acela[i num`r de locuitori (-17%), încondi]iile în care peste 86% din personal esteoperativ [i doar 13% din angaja]i activeaz` înstructurile de suport decizional.

Pentru profesionalismul manifestat în înde-plinirea atribu]iilor de serviciu, 761 poli]i[ti aufost recompensa]i în cursul anului 2012,respectiv 424 ofi]eri [i 337 agen]i. De aseme-nea, au fost avansa]i în gradul profesional ur-m`tor înainte de termen 41 ofi]eri [i 12 agen]i.

La polul opus, înc`lcarea normelor deontolo-gice [i neglijarea atribu]iilor profesionale au fosttratate intransigent. Astfel, 162 poli]i[ti (29 ofi-]eri [i 133 agen]i) au fost sanc]iona]i în cursulanului trecut.

Combaterea criminalit`]ii

|n cursul anului 2012, infrac]ionalitateasesizat` s-a men]inut sub media criminalit`]ii,calculat` pentru ultimii patru ani, num`rul totalal infrac]iunilor sc`zând cu 4,5%, de la 93.402infrac]iuni sesizate în anul 2011, la 89.159 în2012.Credit foto: Corbis.com

2 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATEA

Din totalul acestora, 65% sunt infrac]iuni ju-diciare, 25,6% de alt` natur` [i 9,4% economi-co-financiare. 20% din infrac]iunile sesizate încursul anului 2012 au fost s`vâr[ite în mediulstradal.

Au fost cercetate 15.347 persoane, 15,6% înstare de re]inere sau arestare preventiv`, ceeace reprezint` un plus de peste 17%, comparativcu anul 2011.

Infrac]iuni contra persoanei

De[i num`rul acestui gen de infrac]iuni acrescut cu 4% (15.389 în 2012, fa]` de 14.793în 2011), infrac]ionalitatea sesizat` se men]inesub media criminalit`]ii din ultimii patru ani.

Important de men]ionat este faptul c` 91%dintre acestea sunt infrac]iuni cu pericol socialredus, pentru care ac]iunea penal` se pune înmi[care la plângerea prealabil` a persoanelorv`t`mate (loviri sau alte violen]e, v`t`mare cor-poral` [i amenin]are), iar 98% dintre acestedosare se finalizeaz` prin retragerea plângeriisau împ`carea p`r]ilor [i, prin urmare, nu ajungîn instan]`.

Infrac]iunile de omor se men]in la acela[inivel ca [i \n 2011. Au fost înregistrate 35 desesiz`ri, iar \n urma cercet`rilor, 10 dintre aces-tea nu s-au confirmat ca fiind omoruri. Toatecele 16 fapte, înregistrate cu autor necunoscut,au fost solu]ionate prin identificarea autorilor.În plus, au fost identifica]i autorii a trei omoruricomise în anii anteriori.

Important de semnalat este [i faptul c` 60%din totalul infrac]iunilor au fost s`vâr[ite pe fon-dul conflictelor spontane în mediul intrafamilialsau cu implicarea persoanelor f`r` ad`post.

Tentativele de omor, 29 la num`r, au fostînregistrate cu autor necunoscut, 25 dintreacestea fiind rezolvate.

Infrac]iuni contra patrimoniului

Infrac]ionalitatea sesizat` în anul 2012 s-amen]inut sub media criminalit`]ii din ultimiipatru ani. Num`rul acestui tip de infrac]iuni asc`zut cu 1,5%, de la 59.055 în anul 2011, la58.167 în 2012.

Infrac]iunile contra patrimoniului reprezint`65% din totalul infrac]iunilor sesizate. Dintotalul acestora, 66% sunt infrac]iuni de furt,15,6% distrugeri, 9,5% în[el`ciuni, 5,7% altefapte [i doar 3,2% sunt tâlh`rii.

Num`rul tâlh`riilor se înscrie în proximitateavalorilor înregistrate în cursul anului anterior -

1881 astfel de infrac]iuni în 2012, respectiv1822 în 2011.

În ceea ce prive[te modurile de operare, trebuieprecizat faptul c` scade cu 37% num`rul tâlh`-riilor comise prin amenin]are sau lovire [i cre[tecu 15% cel al tâlh`riilor s`vâr[ite prin smulgere.

În 66,4% dintre cauzele cu autor necunoscutsolu]ionate, autorii au fost identifica]i. Au fostcercetate 811 persoane pentru s`vâr[irea aces-tui tip de infrac]iune, din care 59% în stare dere]inere/arest (cu 18% mai multe fa]` de anulanterior).

Furtul

Num`rul acestui gen de infrac]iuni a sc`zutcu 0,6%, de la 38.695 în anul 2011, la 38.456în 2012, fiind cercetate 8188 persoane.

91% din infrac]iunile de furt sunt apreciate caavând un pericol social redus: furturi din socie-t`]i comerciale, de pe rafturi, furturi din buzu-nare/po[ete/gen]i, furturi din [i de auto, furturide fier vechi [i de cablu.

Furturile din locuin]e se men]in la nivelulanului 2011, fiind sesizate 2979 fapte. Scade cu13% num`rul infrac]iunilor s`vâr[ite prin efrac-]ie [i cre[te cu 34% cel al furturilor comise prinescaladare [i u[` neasigurat`.

Au fost cercetate 552 persoane, iar fa]` de38% dintre acestea au fost luate m`suri priva-tive de libertate.

A crescut num`rul infrac]iunilor în care autorii[i-au declinat calit`]i oficiale (ENEL, Distrigaz,Prim`rie, dezinsec]ie etc.) sau alte calit`]i (îm-prietenire, rude în str`in`tate), s`vâr[ite îndeo-sebi în dauna persoanelor vârstnice.

Furturile din societ`]i comerciale au înregis-trat o evolu]ie ascendent` fa]` de anul anterior,cu 22,2%. Au fost înregistrate 6726 furturi dinsociet`]i comerciale. Caracteristic pentru acestgen de infrac]iuni este c` 73% din total (încre[tere cu 39% fa]` de anul 2011) sunt furturide pe rafturile magazinelor.

Au fost cercetate 1117 persoane, din carepeste 18% în stare de re]inere/arest.

În ceea ce prive[te furturile din buzunare/gen]i/po[ete, în 2012, num`rul infrac]iunilorsesizate de acest tip a fost de 3755, în cre[terecu 16% fa]` de anul 2011 când au fost sesizate3221 astfel de fapte. Au fost cercetate 184 per-soane, din care 62,5% în stare de re]inere/arest.

Men]ion`m faptul c` înc` de la sfâr[itul anu-lui 2012 au fost întocmite documentele în ve-derea înfiin]`rii unei subunit`]i specializate în

3POLI}IA CAPITALEI - Februarie

ACTUALITATEA

combaterea criminalit`]ii în mijloacele de trans-port public, structura urmând a fi opera]ionali-zat` în prima parte a acestui an.

Furturile de autovehicule î[i p`streaz` trenduldescendent din ultimii 4 ani, cu o sc`dere de37% fa]` de anul 2011. Trebuie remarcat faptulc` în ultimii doi ani acest gen de criminalitate asc`zut cu 60%.

Au fost cercetate 221 persoane, cu 14,5%mai multe fa]` de anul 2011, din care 107 înstare de re]inere/arest. Totodat`, 129 de auto-vehicule date în urm`rire au fost g`site în cur-sul perioadei evaluate.

De asemenea [i furturile din auto î[i p`s-treaz` trendul descendent din ultimii 4 ani, cu osc`dere de 13,3% fa]` de anul 2011. Fapteledin aceast` categorie reprezint` 16% din totalulinfrac]iunilor de furt. Au fost cercetate 318 per-soane, din care 230 în stare de re]inere/arestare.

Arme, explozivi, substan]e periculoase

În anul 2012 s-a derulat o ampl` ac]iune deverificare a de]in`torilor de arme, ce s-a mate-rializat prin ridicarea a 1343 arme (un num`raproape dublu fa]` de cel al armelor ridicate în2011), respectiv a 55.362 buc`]i muni]ie (fa]`de 1.329 în anul 2011).

Totodat`, au fost anulate 617 autoriza]ii, în49 de cazuri fiind suspendat dreptul de de]i-nere [i folosire.

Au fost înregistrate 239 infrac]iuni la regimularmelor, muni]iilor [i substan]elor periculoase,fiind ridicate în vederea confisc`rii 119 arme(39 letale [i 80 neletale), precum [i 900 buc`]imuni]ie. Pentru infrac]iuni la regimul armelor [isubstan]elor periculoase au fost cercetate 145persoane.

Au fost constatate 46 evenimente în cares-au folosit arme, cu aproximativ o cincime maipu]ine decât în anul 2011.

Activit`]ile derulate pentru combaterea co-

mer]ului ilegal cu materiale pirotehnice, au con-dus la diminuarea cu 50% fa]` de anul anteriora v`t`m`rilor corporale generate de utilizareaacestora (12 cazuri de v`t`m`ri u[oare înregis-trate în 2012).

Criminalitatea stradal`

|n cazul infrac]ionalit`]ii stradale, în 2012 s-auînregistrat 17.636 infrac]iuni, valoare similar`celei din 2011. Din totalul acestora, peste 13%au fost infrac]iuni constatate în flagrant, în cre[-tere cu 10,5% fa]` de anul anterior.

Raportat la genuri de fapte comise în mediulstradal, au sc`zut furturilor din auto, a compo-nentelor exterioare auto [i a celor de auto.Cre[te în schimb num`rul tâlh`riilor comiseprin smulgere, a furturilor din buzunare/po[e-te/gen]i, precum [i al infrac]iunilor de ultrajcontra bunelor moravuri.

Criminalitatea economico-financiar`

În ceea ce prive[te acest tip de criminalitate,\n anul 2011 principalul obiectiv al Poli]iei Ca-pitalei a fost cel de cre[tere a eficien]ei în com-baterea evaziunii fiscale, în special în cele cincidomenii prioritare: tutun, m`rfuri agroalimenta-re, construc]ii [i materiale de construc]ii, pro-duse energetice, respectiv munca la negru [i gri.

Infrac]iunile de evaziune fiscal` reprezint` 27%din totalul criminalit`]ii economico-financiaresesizate, fiind înregistrate 2291 astfel de fapte.

În 1027 de cazuri a fost început` urm`rireapenal`, ceea ce reprezint` o cre[tere de 29%fa]` de anul anterior. Pentru s`vâr[irea infrac-]iunilor de evaziune fiscal` au fost cercetate1186 persoane (+23,2%), din care 70 în starede re]inere sau arestare preventiv` (+13% fa]`de anul anterior).

Prejudiciul cauzat prin s`vâr[irea acestor in-frac]iuni s-a ridicat la 105,4 milioane lei, dincare a fost recuperat 41,8 milioane lei.

Au fost indisponibilizate bunuri în valoare de124 milioane lei (+246,3%), dup` cum ur-meaz`: 8.784.290 ]igarete, 2523 litri alcool,10.172 bunuri alimentare cu termen lung devalabilitate, 43.306 articole textile [i înc`l]`-minte, 1308 aparatur` electric`, electronic` [iaccesorii, incluzând aici [i 15.183 alte produse,15.629 euro, 3628 USD [i 4017 alte valute.

Au fost solu]ionate 166 dosare complexe(+18%), din care 105 prin trimitere în judecat`(+30%). 211 persoane au fost învinuite (+65%),fiind totodat` recuperate 284,4 milioane lei din

Credit foto: Corbis.com

4 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATEA

prejudiciul cauzat prin comiterea faptelor ce facobiectul acestor dosare complexe.

La finalul anului 2012, la nivelul Poli]ieiCapitalei erau înregistrate 8414 infrac]iuni denatur` economico-financiar`.

Criminalitatea generat` de grupurile infrac]ionale

Una dintre priorit`]ile Poli]iei Capitalei a con-stituit-o combaterea criminalit`]ii generat` degrupurile infrac]ionale nestructurate (grupurileinfrac]ionale de crim` organizat` sunt instru-mentate de structuri specializate).

Au fost destructurate mai multe grupuri in-frac]ionale, 495 persoane fiind cercetate înstare de re]inere/arestare.

Unele dintre dosarele solu]ionate în acest do-meniu au fost intens mediatizate [i s-au referitla grupuri infrac]ionale ce s`vâr[eau cu predi-lec]ie infrac]iuni de [antaj, furturi de valori, tâl-h`rii în locuin]e prin declinarea de calit`]i ofi-ciale, furturi din societ`]i comerciale, în[el`ciuniimobiliare, infrac]iuni referitoare la produseaccizabile contraf`cute, sp`lare de bani [i eva-ziune fiscal`.

Siguran]a rutier`

Activitatea pe acest domeniu a fost concen-trat` în vederea îndeplinirii obiectivului generalasumat, cel al cre[terii fluen]ei circula]iei [i asiguran]ei rutiere.

În Bucure[ti, în momentul de fa]` sunt945.463 posesori ai permisului de conducere(reprezentând 13% din totalul la nivel na]io-nal), respectiv 1.118.416 autovehicule înmatri-culate (20% din parcul na]ional de autovehi-cule înmatriculate), la care se adaug` zilnicautovehiculele ce tranziteaz` ora[ul.

Activitatea cotidian` a Brig`zii Rutiere s-a axatîn principal pe gestionarea valorilor de trafic,

pentru a preveni producerea unor blocaje,având în vedere [i func]ionarea par]ial` a sis-temului de management al traficului, iar prinprezen]a activ` a poli]i[tilor rutieri în teren, s-areu[it, în mare m`sur`, estomparea dinamiciiaccidentelor rutiere.

Drept urmare, s-a \nregistrat o diminuare a nu-m`rului de persoane decedate în accidente rutierecu 7%, de la 86 în 2011, la 80 în 2012.

Num`rul persoanelor r`nite grav a crescut cu5,11%, iar al celor r`nite u[or cu 66,4%, aceast`situa]ie fiind influen]at` de dou` evenimentemajore în care au fost implicate mijloace detransport în comun, respectiv tramvaie, în careau fost r`nite grav 25 de persoane, iar alte 108persoane au fost r`nite u[or.

De men]ionat este [i faptul c` s-a reu[itîndeplinirea obiectivului stabilit prin Programuleuropean de ac]iune pe linia siguran]ei rutiere,care î[i propune reducerea mortalit`]ii rutiere înstatele membre cu 50%, în perioada 2011 - 2020.

Trebuie men]ionat faptul c` în cursul anului2012 s-a înregistrat cel mai redus num`r al per-soanelor decedate în accidente rutiere dinultimii 10 ani, de[i pe o suprafa]` ce reprezint`0,09% din cea a României se reg`se[te aproxi-mativ o cincime din parcul na]ional de autove-hicule [i peste 13% din posesorii de permiseauto de conducere.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, s-a ac]io-nat cu prioritate în punctele negre pentru com-baterea principalelor cauze generatoare de acci-dente - traversare neregulamentar` a pietonilor,neacordarea priorit`]ii pietonilor, neadaptareavitezei la condi]iile atmosferice etc.

Activit`]i preventive

În cursul anului 2012, au fost organizate1288 ac]iuni de combatere a înc`lc`rilornormelor de circula]ie rutier`, în cadrul acesto-ra fiind aplicate 189.002 sanc]iuni contraven-]ionale [i constatate 2645 infrac]iuni la regimulcircula]iei, precum [i 64 de infrac]iuni de alt`natur`. De asemenea, tot în cadrul acestorac]iuni au fost ridicate 17.283 permise de con-ducere [i 4929 certificate de înmatriculare.

Activit`]ile preventive s-au concretizat [i înderularea unor programe educative sau a unorcampanii de informare [i con[tientizare ce auvizat audien]e [i probleme dintre cele maidiverse - proiectele „Profesor Garfield te înva]`!“[i „Fii vizibil“, respectiv campaniile „Inocen]a -Strada nu e de joac`!“, „Dac` bei, nu conduci!“[i „Toleran]` Zero“.Credit foto: Corbis.com

5POLI}IA CAPITALEI - Februarie

LA ZI

Poli]ia Capitalei a inaugu-rat, mar]i, 26 februarie, unspa]iu destinat rela]ion`rii cupublicul. Acesta a fost con-ceput pentru a asigura o maibun` deservire a cet`]enilorcare interac]ioneaz` cu per-sonalul Poli]iei Capitalei, re-unind în timpul programuluide lucru speciali[ti din struc-turile de ordine public`, inves-tiga]ii criminale, arme, explo-zivi [i substan]e periculoase.

Amplasat la intrarea în se-diul Poli]iei Capitalei, din stradaEforiei, nr. 3-5, punctul de rela]iicu publicul va oferi bucure[-tenilor un spa]iu modern, undecet`]enii beneficiaz` de consi-liere [i sprijin în solu]ionareaproblemelor ce intr` în compe-ten]a Poli]iei Capitalei.

Programul de lucru va fi deluni pân` vineri, între orele07.00-20.00, interval în careacesta va fi deservit de c`trepersonal specializat în dome-niul rela]ion`rii cu publicul, ceva oferi cet`]enilor sprijin în re-zolvarea problemelor pe careace[tia le aduc în aten]ia Poli-]iei Capitalei.

Astfel, reprezentan]ii Servi-ciului Cabinet vor fi la dispozi]iacet`]enilor, pe întreaga durat`a programului de lucru a punc-tului, pentru a asigura prelua-

rea [i înregistrarea peti]iilor ce-t`]enilor, dar [i pentru a realizaformalit`]ile necesare primiriiîn audien]` a celor interesa]i dec`tre membrii echipei manage-riale a Poli]iei Capitalei.

De asemenea, pentru depu-nerea sau ridicarea documen-ta]iei necesare ob]inerii unoravize în domeniul pazei obiec-tivelor, al bunurilor, valorilor [ial protec]iei persoanelor, ofi]e-rii [i agen]ii specializa]i ai Ser-viciului de Ordine Public` sevor afla la dispozi]ia celor inte-resa]i în zilele lucr`toare, întreorele 08.00-16.00, cu excep]iacelei de joi, când programul vaîncepe la 13.00 [i va fi prelun-git pân` la orele 21.00.

Totodat`, pentru atestareadetectivilor particulari [i autori-zarea de]in`torilor de detectoa-re de metale, poli]i[tii Serviciu-lui de Investiga]ii Criminale voravea program cu publicul în fie-care zi de luni [i joi, între orele09.00-11.00.

Nu în cele din urm`, poli]i[tiispecializa]i în problematica ar-melor, explozivilor [i substan]e-lor periculoase se vor afla ladispozi]ia cet`]enilor, dup`cum urmeaz`:

în zilele de mar]i, întreorele 08.30-13.30, sunt a[tep-ta]i solicitan]ii cu domiciliul în

sectoarele 1, 2 [i 6, iar cei dinsectoarele 3, 4 [i 5 între orele14.00-19.00.

în zilele de joi, între orele08.30-13.30 sunt a[tepta]i soli-citan]ii cu domiciliul \n sec-toarele 3, 4 [i 5, iar între orele14.00-19.00 cei din sectoarele1, 2 [i 6.

Men]ion`m faptul c` încompeten]a Serviciului Arme,Explozivi [i Substan]e Pericu-loase se afl` eliberarea auto-riza]iilor de armament [i mu-ni]ie pentru persoanele fizice,eliber`ri permise de portarm`,radieri, înscrieri, men]iuni aleschimb`rilor de domiciliu înaceste permise, autoriza]ii pen-tru de]inere [i comercializarearmament [i muni]ie pentrupersoane juridice, dar [i acor-darea de vize anuale pentrupersoanele fizice [i juridice.

De asemenea, la nivelulacestui serviciu sunt emiseautoriza]ii de de]inere, folosire[i comercializare de materiiexplozive, aviz`ri pentru jocuride artificii, controale [i aviz`ripentru demol`ri prin explozii.

În plus, Serviciul Arme,Explozivi [i Substan]e Pericu-loase efectueaz` înregistr`ri [iradieri ale persoanelor juridicece efectueaz` opera]iuni cusubstan]e periculoase. ((AA..SS..))

Spa]iu nou destinat rela]iei cu publicul

6 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

Poli]i[tii au efectuat la\nceputul lunii februarie maimulte controale pentru pre-venirea [i combaterea evazi-unii fiscale, pe linia importu-lui [i comer]ului de articoletextile [i obiecte sanitareprovenite din China. De ase-menea, verificate mai multesociet`]i de alimenta]ie pu-blic` din zona Centrului Isto-ric.

Prima ac]iune a fost de-marat` în baza informa]iilorde]inute despre activitateaunor societ`]i care nu au în-registrat în eviden]ele con-tabile toate opera]iunile e-fectuate [i au subevaluatm`rfurile, pentru a nu pl`tiimpozitul c`tre stat. Astfel, laopt societ`]i cu puncte delucru [i depozite în dou`complexe comerciale dinBucure[ti [i jude]ul Ilfov,verific`rile au scos la iveal`c` marea majoritate a m`r-furilor au fost introduse în]ar` în numele unor „socie-t`]i fantom`“, iar valorile învam` ale produselor ar fi fostmult diminuate.

Cu ocazia controalelor, aufost confiscate bunuri în valoa-re de aproximativ 3.200.000lei, pentru care reprezentan-]ii firmelor nu au putut pre-zenta documente de prove-nien]`.

Banii ob]inu]i din acestevânz`ri erau preschimba]i \nvalut` [i, ulterior, transfera]iîn conturi bancare din str`i-n`tate. Casa de schimb valu-tar, care a facilitat tranzac]iilea fost, de asemenea, verifi-cat`, constatându-se atâtplusuri [i minusuri semnifica-tive în gestiunile de lei [i va-

lut`, însumând 27.000 euro.Oamenii legii au deschis

[ase dosare penale, pentru in-frac]iuni de evaziune fiscal`,sp`lare de bani, delapidare [ifals intelectual, prejudiciulfiind de peste 1.200.000 lei.

Totodat`, poli]i[tii au veri-ficat mai multe firme dinCentrul Istoric, unde s-adescoperit c` dou` societ`]iau achizi]ionat, f`r` docu-mente, cantit`]i semnificativede alcool [i r`coritoare, în va-loare de 9900 lei, motiv pen-tru care întreaga cantitate demarf` a fost confiscat` în ve-derea continu`rii cercet`rilor.

În aceste cazuri, cercet`rilesunt continuate pentru in-frac]iuni de evaziune fiscal`[i înc`lcarea dreptului deautor [i a celor conexe, cu ceidoi administratori în stare delibertate.

Vineri, 8 februarie, ofi]eride investigarea fraudelor auefectuat 20 de perchezi]ii [icontroale la mai multe adre-se [i societ`]i comerciale dinBucure[ti [i jude]ul Ilfov,administrate de cet`]eni str`-ini, suspecta]i de evaziunefiscal` [i sp`lare de bani.

Cercet`rile au scos la ivea-l` c`, prin intermediul apatru societ`]i, în perioada2010-2012, au fost f`cutepeste 100 de importuri dinChina prin portul Constan]a,prezentând autorit`]ilor va-male române[ti facturi fiscalesubevaluate, în scopul dimi-nu`rii obliga]iilor vamale.

M`rfurile au fost comer-cializate ulterior f`r` docu-mente, prin intermediul maimultor standuri aflate în com-plexe comerciale en-gros din

sectorul 2 al Capitalei [i dinjude]ul Ilfov, producând unprejudiciu statului român depeste dou` milioane (aproxi-mativ 500.000 euro).

În urma perchezi]iilor [icontroalelor, au fost confis-cate cinci sisteme de calcul,documente de eviden]`extracontabil`, precum [i o[tampil` cu caractere chi-neze[ti, folosit` pentru falsifi-carea facturilor subevaluatefolosite la vam`.

Totodat`, au fost ridicate[i documente provenite de lafurnizorii din China, care a-test` valoarea real` a m`rfu-rilor (facturi externe [i co-menzi). Poli]i[tii au indispo-nibilizat m`rfuri în valoare depeste 150.000 euro (juc`rii),ce au fost g`site în patrudepozite ale societ`]ilor con-trolate, situate într-un com-plex din sectorul 2.

Cercet`rile sunt continua-te sub aspectul s`vâr[irii in-frac]iunilor de evaziune fis-cal`, complicitate la infrac]iu-nea de evaziune fiscal` [isp`lare de bani.

Comer] ilegal via ChinaCredit foto: Corbis.com

7POLI}IA CAPITALEI - Februarie

LA ZI

Electronice [i fructecump`rate f`r` bani

Dou` persoane au reu[its` induc` \n eroare dou`firme, dup` ce au achizi]ionatproduse electronice \n valoa-re de 1,45 milioane lei, f`r` s`achite un leu. M`rfurile aufost apoi revândute pe „pia]aneagr`“, la pre]uri mult maimici decât cele de achizi]ie.

Astfel, contravaloarea aces-tora a fost încasat` în nume-rar, iar opera]iunile comer-ciale nu au fost înregistrate în

contabilitatea societ`]ii, pen-tru a nu fi pl`tite taxele [iobliga]iile datorate bugetuluide stat.

|ntr-un alt caz, poli]i[tii au\nceput cercet`rile \n privin]aunui cet`]ean str`in, adminis-trator al unei societ`]i comer-ciale, care a importat fructe [ilegume f`r` documente deachozi]ie. Oamenii legii au e-fectuat dou` perchezi]ii, fiinddescoperite 90 tone de fruc-te [i legume, a c`ror valoaredep`[e[te 200.000 euro [ipentru care cel în cauz` nu a

putut face dovada prove-nien]ei legale.

|ntreaga cantitate de mar-f` a fost confiscat`, iar poli-]i[tii continu` cercet`rile înaceste cazuri sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor de e-vaziune fiscal` [i în[el`ciunecu consecin]e deosebit degrave, cu primul dintre sus-pec]i în stare de re]inere,acesta urmând a fi prezentatmagistra]ilor cu propunerede arestare preventiv`.

AA.. SSoorriinn

Lup paznic la oi

Poli]i[tii au re]inut joi, 31 ianuarie, un b`r-bat de 29 ani, care furase mai multe tablete[i telefoane din sediul unei companii de tele-fonie mobil`. Tân`rul, agent de paz` al uneisociet`]i specializate ce asigura securitateasediului companiei, a p`truns în spa]iile încare trebuia s` asigure paza, a for]at maimulte dulapuri [i a furat în mai multe rânduritelefoane mobile [i tablete.

Apoi, a postat pe internet anun]uri de vân-zare [i, cu ajutorul a cinci prieteni, le-a valori-ficat c`tre diver[i cump`r`tori. Dup` re]inereab`rbatului, judiciari[tii au perchezi]ionat do-miciliul acestuia, unde au g`sit trei dintretelefoanele mobile furate. Totodat`, au fostdepistate [i recuperate alte 13 telefoane,acestea aflându-se în posesia unor cump`r`-tori de bun` credin]`.

Prejudiciul, care dep`[e[te 17.000 euro, afost recuperat par]ial.

Cercet`rile sunt continuate pentru s`vâr[iriinfrac]iunii de furt calificat, cu b`rbatul în sta-re de re]inere, urmând a fi prezentat instan-]elor de judecat` cu propunere de arestarepreventiv`.

Profesoara mân` lung`

Sâmb`t`, 2 februarie, oamenii legii au re-]inut o femeie de 37 ani, profesoar` universi-tar`, suspectat` c` a furat din gen]ile unorstuden]i prezen]i la cursurile predate chiar deea.

Din cercet`ri, a reie[it c`, în timpul cursu-rilor desf`[urate la sfâr[itul anului trecut, pro-fesoara î[i ruga studen]ii s` ias` din amfi-teatru, sub pretextul c` dorea s` vorbeasc` latelefon, în particular. Odat` r`mas` singur`,aceasta lua gen]ile cursan]ilor la verificat, deunde ar fi sustras bani ce au variat între 200[i 3000 lei, valoarea total` a prejudiciuluidep`[ind 5100 lei.

Cercet`rile sunt continuate de judiciari[ti,sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de furt cali-ficat, cu cea în cauz` în stare de libertate.

SSoorriinn AANNGGHHEELLCredit foto: Corbis.com

Girofar

8 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

TACTICI

Lumina (via]a, crea]ia, na[terea, puterea, glo-ria…), Umbra (incertitudinea, îndoiala, minciu-na, tr`darea, am`girea, subversivitatea…), În-tunericul (moartea, dezastrul, distrugerea,uitarea, lini[tea etern`…).

Din aceast` perspectiv` pur filozofic` s-aun`scut [i perfec]ionat metodele cele mai mo-derne [i serioase de instruire [i antrenamentale celor mai performante [i feroce for]e deelit` mondiale din care s-au format cele maiabile [i puternice unit`]i de lupt` (de orice felde lupt`), cunoscute sub numele de coman-douri.

Când ai intrat în aten]ia celor mai bunisolda]i din lume, fiecare nanosecund` a vie]iitale se scurge cu greutatea unui an de zile.Steaua ta a apus subit. Orice plan de viitor de-vine pur` fantasmagorie. H`ituitorii [i vân`toriit`i apar]in celor mai antrenate [i mai redutabiletrupe de comando din lume. Nu conteaz` abso-lut deloc cât e[ti de puternic, bogat sau fioros.Nu conteaz` influen]a politic` pe care o ai, nicinum`rul g`rzilor de corp menite s` te protejeze.Odat` ce oricare dintre unit`]ile de mai jos aprimit ordin s` te lichideze, nimeni [i nimic nute mai poate salva. Decât poate mila providen-]ei sau un ordin de anulare a misiunii. Dac`ordinul ajunge la timp, bineîn]eles...

Sayeret Matkal

Încep, deloc întâmpl`tor, cu vârful de lanceal impresionantei ma[ini de r`zboi a statuluiIsrael, m` refer aici la unitatea special` Sayeret

Matkal. Faimo[i pentru faptul c` apar]in celeimai de temut unit`]i dintr-o armat` de elit`,cum sunt for]ele de ap`rare ale Israelului,r`zboinicii moderni care au onoarea [i privi-legiul de a activa într-una dintre cele mai efi-ciente trupe de commando din întreaga lume,s-au ridicat mereu la în`l]imea renumelui lor.

Înfiin]at` în anul 1957, prin eforturile gene-ralului Abraham Arnan, unitatea Matkal a fostcreat`, ini]ial, dup` modelul trupelor britanicede elit` SAS, considerate pe-atunci etalonul tru-pelor de comando prin defini]ie. R`zboinicii dinMatkal sunt, la ora actual`, considera]i printrecei mai buni exper]i în misiuni de recunoa[tereîn spatele liniilor inamice, raiduri, r`piri, elibe-r`ri de ostatici, lichid`ri, precum [i în opera]ii decontraterorism. Num`rul exact al speciali[tilordin Sayeret Matkal este necunoscut, fiind ]inutsecret. Ace[ti lupt`tori [i-au dovedit de fiecaredat` eficacitatea în cadrul unor evenimentecelebre, precum R`zboiul de {ase Zile, raidurileisraeliene din Liban în anul 1973, R`zboiul deYom Kippur, Opera]iunea Entebbe, R`zboiuldin Liban din anul 1982, prima [i a doua Inti-fada, R`zboaiele din Golf, Confruntarea dinLiban în anul 2006, precum [i Opera]iuneaOrchard, în care for]ele aeriene israeliene audistrus în anul 2007 un misterios complex mi-litar din Siria.

Unitatea Matkal a fost înv`luit` \n misterîntr-o asemenea m`sur`, încât zvonuri despreexisten]a ei au ap`rut de-abia la sfâr[itul anilor1970. Testele de admitere sunt extrem desevere [i restrictive, iar recrutul admis trebuie s`se supun` unui antrenament foarte dur pe operioad` de 28-29 luni, timp în care viitorulmembru al Sayeret Matkal trebuie s` devin` unexpert de clas` mondial` în mai multe domenii,precum mânuirea armelor de foc, sistemul delupt` f`r` arme Krav Panim el Panim, arta ca-muflajului, a supravie]uirii în deten]ie sau peteritoriul inamic, precum [i conducerea oric`ruitip de vehicul, fie el terestru, aerian sau nautic.

Spetsnaz

Prin anii 70-80, în plin R`zboi Rece, printrecadrele militare circula un banc, savuros de alt-

Misiuni speciale cu oameni speciali

Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Februarie

TACTICI

fel, dar care spunea totul despre natura [i me-nirea demonilor cu chip uman care activeaz` încadrul trupelor de comand` ruse, consideratede mul]i exper]i drept cele mai dure din întrea-ga lume.

„Cic`, la un moment dat, s-au întâlnit la se-diul ONU, într-o pauz` de lucr`ri, pre[edin]iiReagan [i Brejnev. Ame]i]i de num`rul pa-harelor date peste cap, cei doi lideri mondialiau început, u[or-u[or, s` se laude [i s` seamenin]e reciproc. A început, evident, Reagan(dup` cum era de a[teptat, americanul a cedatprimul la b`utur`):

- Dac` trimitem portavioanele, submarinelenucleare [i avia]ia noastr`, URSS-ul va fi distrusîntr-un minut, zise Reagan.

- Foarte bine, încerca]i numai. Noi nu ne vomtrimite flotila [i rachetele nucleare spre SUA?replic` neobi[nuit de calm Brejnev.

- Dar ce ve]i face atunci, ave]i cumva o arm`secret` capabil` de pagube mai mari? întreb`curios americanul.

- Nu, dar o s` timit o echip` Spetsnaz înAmerica, amenin]`, calm, rusul.

- Asta nu, orice, dar asta nu. ~ia nu sunt fiin]eomene[ti, nu [tiu cum i-a]i f`cut. ~ia ar golipân` [i Iadul de diavoli. Uit`, te rog, de glumelemele proaste [i hai s` r`mânem prieteni, aîncheiat - speriat pe bun` dreptate -, Reagan“.

„Diavolii“, grupa]i sub titulatura oficial` deVoiska Spetsialnogo Naznacheniya, pe scurtSpetsnaz, fac parte din cea mai dur` unitate decomando din lume.

Copiii cei r`i ai Mamei Rusia, afla]i în prezentîn subordinea GRU, serviciile secrete ale Krem-linului, pot fi considera]i aproape o nou` etap`evolutiv` a speciei Homo sapiens sapiens.Îmbr`ca]i, de regul`, în uniformele de camuflaj,cu tricourile lor caracteristice, alb-albastru saualb-negru, la vedere, militarii Spetsnaz sunt ospecie distinct` în rândul trupelor de coman-do. Termeni precum fric`, ezitare, mil`, aban-don, sl`biciune, le sunt totalmente str`ini.Antrenamentele lor sunt pur [i simplu inu-mane, aceste moduri de a preg`ti cade]ii fiindinterzise în ]`ri unde drepturile omului nusunt o simpl` formalitate. Dac` antrena-mentele [i preg`tirile celorlalte trupe decomando din lume se axeaz` pe acumularede cuno[tin]e [i abilit`]i, ideologia celor din

Spetsnaz se bazeaz` doar pe durere, violen]`[i teroare. Orice cadet care refuz` antrena-mentele - care ar îngrozi orice om normal,este liber s` plece oricând. Spetsnaz nu-i vreaîn rândurile sale decât pe cei puternici [inecru]`tori, pe cei cu înclina]ii înn`scute spreviolen]` [i moarte. Ace[tia sunt materia prim`ideal`, din care instructorii de sub emblemaliliacului aduc`tor de moarte vor f`uri r`z-boinicii perfec]i. Cade]ii sunt sf`râma]i încet [imetodic, pentru a fi ulterior remodela]i subforma unor lupt`tori de elit` nemaiv`zu]i.

Reflexele le sunt ascu]ite, instinctele devinprecum cele ale animalelor de prad`, iar capa-citatea de lupt` este neegalat`. Antrenamenteledeosebit de complexe urm`resc decondi]iona-rea treptat` [i transformarea ucenicului într-unlupt`tor, care se bazeaz` pe folosirea a[a-numi-tului „creier reptilian“. Cade]ii se lupt` zilnic, cuscopul precis de a-[i face r`ni cât mai grave.Coastele [i degetele rupte, nasul [i din]ii spar]i,articula]iile sucite, sunt evenimente zilnice carenu impresioneaz` pe nimeni. Instructorii Spets-naz sus]in c` este practic imposibil s` ignorisenza]iile atroce de durere, din aceast` cauz`solda]ii sunt înv`]a]i s` iubeasc` durerea, s` oaprecieze [i s` nu fug` niciodat` de ea. To]imembrii practic` la nivel superior arte mar]ialeruse[ti, extrem de eficiente, precum Systema [iCombat Sambo.

Ca [i cum nu ar fi fost de ajuns pentru ni[tespecimene, capabile s` ucid` chiar [i cu o coal`de hârtie, cei din Spetsnaz beneficiaz` de oserie de arme specifice, care le sporesc eficien]aîn misiuni sau pe câmpurile de lupt`.

Relat`rile de groaz` despre „ispr`vile“ lor depe teatrele de opera]iuni din Afganistan, Da-

Credit foto: Corbis.com

10 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

TACTICI

gestan, Cecenia, Georgia sau Osetia, demon-streaz` calit`]ile r`zboinice ale trupelor de co-mando apar]inând GRU.

Beretele maro

Eficien]a [i ferocitatea trupelor de comandoturce[ti a dep`[it de mult grani]ele acestei ]`ri,cu o cultur` [i istorie fascinante. Pu]ini oameniau habar c`, la ora actual`, Turcia este un ade-v`rat colos din punct de vedere militar. Men-talitatea tradi]ional-r`zboinic` a urma[ilor oto-mani, precum [i orgoliile [i nostalgiile de mareputere din trecut, au f`cut ca statul modern turcs` investeasc` enorm în sectorul militar. Astfel,la ora actual`, Turcia are cea mai mare [i maiputernic` armat` din NATO, dup` cea a StatelorUnite. A[ezarea ]`rii - la r`scruce de continente,într-o zon` cu echilibru fragil, înconjurat` denumero[i du[mani tradi]ionali, i-a pus în gard`pe strategii militari de la Ankara, care au pre-conizat crearea [i dezvoltarea unor trupe decomando excep]ionale, destinate s` sugrume înfa[` orice pericol extern sau intern la adresastatului turc. A[a a luat na[tere legendaadev`rat` a for]elor speciale, grupate sub titu-latura de „Beretele maro“ (pe baza beretelordistincte de culoare maro, accesoriu vestimen-tar purtat doar de membrii acestor for]e spe-ciale) sau bordo Bereliler, în limba natal`.Oricât de mult nu le-ar conveni americanilor,propriile Berete verzi, cele mai bune trupe decomando de sub steagul unchiului Sam, suntconcurate serios de ace[ti vajnici urma[i aiienicerilor. Cadrele care au dreptul s` poarteberetele maro, sunt adev`ra]i supra-oamenipolicalifica]i.

Un purt`tor de Beret` maro beneficiaz` deun antrenament înfior`tor [i este capabil s`supravie]uiasc` în toate tipurile de mediu în-conjur`tor, de la ghe]urile arctice, nisipul de-[erturilor [i junglele luxuriante, pân` la mega-lopolisurile în]esate de zgârie-nori. Testele deadmitere sunt extrem de drastice, selec]ioneriic`utând subiec]i perfect s`n`to[i, cu inteligen]`nativ` deosebit` [i o condi]ie fizic` de invidiat.Preg`tirea ulterioar` dureaz` nu mai pu]in detrei ani [i jum`tate, interval la sfâr[itul c`ruiatân`rul turc este transformat într-unul dintre ceimai buni lupt`tori din lume. Beretele maro suntprintre pu]inele for]e speciale care au parte de

antrenamente în misiuni de lupt` reale, în caretrebuie s` omoare de fiecare dat`. Desele con-frunt`ri cu gherilele kurde men]in performan-]ele ridicate ale acestor trupe de elit`.

Kopassus

Komando Pasukan Khusus, în limba bahasa(vorbit` în Indonezia), însemn` For]ele Specialeale Armatei Indoneziene [i constituie o unitatede elit` specializat` în r`zboaiele neconven-]ionale, sabotaje, ac]iuni antitero, asasinate [ieliber`ri de ostatici. Kopassus este format` dincinci regimente în care sunt admi[i, dup` testedure, doar cei mai hot`râ]i [i chiar fanaticisolda]i indonezieni. Membrii s`i au o reputa]iesumbr` în regiune, fiind nimeni al]ii decât ceicare au în`bu[it în sânge revoltele etnicilorpapua[i din Timorul de Vest. Agen]ii din cadrulKopassus au mers atât de departe, încât l-auasasinat pe Theys Eluay, fostul conduc`tor alConsiliului Preziden]ial din Papua. Oficialul dinopozi]ia papua[` a fost prins [i executat pe locde c`tre un soldat Kopassus, care l-a sugrumatcu mâinile goale. Ferocitatea acestei trupe decommando s-a eviden]iat [i în perioada con-frunt`rilor armate din anii 1962-1963, dintreIndonezia [i Malaezia. Criteriile de selec]ie suntfoarte dure.

RRoommiicc`̀--AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

11POLI}IA CAPITALEI - Februarie

PREVENIRE

112 - apelul telefonic care te poate salva!De câ]iva ani, la 11 februa-

rie se s`rb`tore[te „ZiuaEuropean` 112“.

Conform unui citat depres` al Comisiei Europene,112 este num`rul unic pen-tru apeluri de urgen]` la carese poate suna gratuit de petelefoane fixe sau mobilepretutindeni în UE, care puneapelantul în leg`tur` cu ser-viciile de urgen]` compe-tente - poli]ia, serviciul depompieri sau serviciile medi-cale - [i este disponibil 24 deore din 24.

Pe lâng` numerele pentruapeluri de urgen]` existentela nivel na]ional (precum 999sau 110), 112 este acumopera]ional în toate statelemembre ale UE. La fel ca [iDanemarca, Finlanda, Malta,]`rile de Jos, Portugalia [iSuedia, România a decis ca112 s` devin` unicul sauprincipalul num`r na]ionalpentru apeluri de urgen]`. Deasemenea, 112 poate fiapelat [i în ]`ri din afara UE,precum Croa]ia, Muntenegru[i Turcia.

Ori de câte ori ave]i nevoiede interven]ia imediat` aPoli]iei, a Ambulan]ei sau aPompierilor, ave]i o pro-blem` grav` de s`n`tate, v`afla]i în situa]ia de a fi victimasau martorul unei infrac]iunide furt, tâlh`rii, violen]e sauaccident rutier grav ori aizbucnit un incendiu în pro-pria locuin]` sau în orice altloc, apela]i cu încredere la112. Trebuie s` [ti]i c` acestapreia [i apelurile în princi-palele limbi de circula]ieinterna]ional`.

De îndat`, un operator var`spunde [i v` va pune câte-va întreb`ri standard, poatesâcâitoare ai crede, dar careajut` la stabilirea identit`]iidumneavoastr` [i la clarifi-carea situa]iei pe care o sem-nala]i.

Dac` v` afla]i într-o situa]iede urgen]`, este bine s` fi]icalmi [i s` evalua]i cu aten]iesitua]ia, s` v` concentra]iasupra a ceea ce urmeaz` s`solicita]i la 112, s` nu v` pier-de]i r`bdarea [i s` r`spunde]icorect la toate întreb`rile,datele furnizate fiind confi-den]iale.

Aten]ie! De corectitudinear`spunsurilor dumneavoastr`depinde rapiditatea interven]iei.

Dup` furnizarea acestordate, r`mâne]i la telefon pen-tru a fi pu[i în leg`tur` cuagen]ia de urgen]` de careave]i nevoie [i pentru a primieventuale recomand`ri.

Apelul 112 este posibil [iîn situa]ia în care, în urmanepl`]ii abonamentului, ope-ratorul de telefonie va între-rupe accesul la convorbiriletelefonice.

Pe viitor, la acest serviciu vorfi conectate [i alte agen]ii cuatribu]ii în rezolvarea situa]iilorde urgen]`, precum Jan-darmeria [i For]ele Antitero.

|ns`, aten]ie!!!Nu suna]i la 112 pentru

a glumi [i a v` distra! Un apelfals poate împiedica sauîntârzia o ambulan]` s` ajun-g` la persoana care chiar arenevoie de ea!

Nu suna]i la 112 pentrua cere informa]ii desprenumere de telefon ale sec-]iilor de poli]ie, pompieri saucentre medicale!

Apelarea abuziv` saufals` a num`rului 112 consti-tuie contraven]ie [i se sanc-]ioneaz` cu amend`!

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[iiPPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

14 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

{coala sau…închisoarea?

La Utrecht (Olanda), patru-zeci de p`rin]i au fost con-damna]i de justi]ie deoarece[i-au luat concedii de odihn`în afara vacan]elor [colare [i,deci, i-au încurajat astfel pecopiii lor s` chiuleasc` de la[coal`. Pe parcursul anului[colar 1994-1995, dup` cumnoteaz` revista francez`„L'Express“, au fost anchetateaproape o mie de cazuri. Pe-depsele aplicate p`rin]ilor potajunge la echivalentul a15.000 de franci sau... o lun`de închisoare.

Mam` pedepsit` în locul copilului

O mam` [i-a petrecut dou`ore de „arest“ la o [coal` dinMorhange (Fran]a), declarân-du-se responsabil` pentrugre[eala fiului s`u, pedepsitde profesori c` nu a adus latimp un document administra-tiv.

Directorul [colii, Pierre-Marie Kopp, a spus c` doamnaîn cauz` a ]inut neap`rat s`explice cadrelor didactice c`dreptul francez condamn`vinovatul, iar acesta nu era fiuls`u, ci ea îns`[i. Fapt pentrucare a r`mas închis` în cl`dire,„peste program“, l`sându-[i

fiul s` bat` mingea în voia lui.{i toate acestea, f`r` ca „bunafunc]ionare a [colii s` fie afec-tat`“, dup` cum a ]inut s` pre-cizeze Kopp.

Condamnat` pentru faptele copilului

Tribunalul din Mulhonse(Alsacia, Fran]a) s-a confruntat

recent cu un caz mai pu]inobi[nuit. Totul a pornit de lafaptul c` Marie X. de 35 ani af`cut o plângere la poli]ie con-tra propriilor copii minori(Jamel - 15 ani, Kevin - 14 ani,Momo - 12 ani), pe care i-aacuzat de tot felul de infrac-]iuni. Pentru serviciile de poli-]ie, numele celor trei minorinu erau îns` o noutate, ele fi-gurau în baza lor de date îndreptul unor furturi m`runte,acte de vandalism, violen]`etc. În ultimii doi ani mai ales,poli]ia avusese în repetate rân-duri de-a face cu micii infrac-tori.

Ei incendiaser` o cabin`telefonic` [i o conduct` de gaz[i sp`rseser` cu bâtele gea-

murile a trei autoturisme. La odescindere la domiciliul aces-tora, poli]ia avea s` constatec` pere]ii înc`perilor, mobilele[i canapelele purtau urme vi-zibile de împuns`turi de cu]ite.Casa ar`ta ca un câmp delupt` între inamici care se uraude moarte, [i dincolo deurmele de violen]` plutea omizerie de nedescris. A fostsesizat imediat serviciul deigien`. Mama copiilor, p`rinteunic, p`rea dep`[it` desitua]ie, dar plin` de buneinten]ii: s-a ap`rat spunând c`se spete[te muncind în cas`,dar c` locuin]a e insalubr` [ic` b`ie]ii ei sunt victime aleanturajului din cartier. Auto-rit`]ile i-au oferit o [ans`;minorii au fost doar ame-nin]a]i cu internarea într-unc`min, iar prim`ria i-a acordatfamiliei o nou` locuin]`,dotat` cu tot confortul nece-sar, îns` incredibil de repede,membrii familiei au adus casaîn aceea[i stare deplorabil`.Între timp, copiii au mai sparttrei ma[ini, de data aceasta alenoilor vecini. Poli]ia, sprijinit`de justi]ie, i-a pus mamei învedere, ca pe un ultimatum,pericolul care o pa[te conformCodului Penal: „orice per-soan` care se sustrage o-bliga]iilor de p`rinte [i carecompromite s`n`tatea, securi-tatea, moralitatea [i educa]iapropriilor copii, e pasibil` depân` la doi ani închisoare [iamend` de 200.000 de fran-ci.“ În fa]a pericolului de a faceînchisoare, Marie s-a hot`râts-o ia înaintea celor care ar fiputut mai târziu s` o acuze [i af`cut chiar ea plângere lapoli]ie împotriva copiilor s`i.Numai c`, la anchet`, cei trei

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

În fa]a pericolului de aface închisoare, Marie s-a

hot`rât s-o ia înainteacelor care ar fi putut mai

târziu s` o acuze [i af`cut chiar ea plângere

la poli]ie împotriva copiilor s`i.

” ”

15POLI}IA CAPITALEI - Februarie

PREVENIRE

copii aveau s` declare c` înmajoritatea cazurilor mama lorera cea care îi instiga s`comit` infrac]iuni. De Cr`ciun,de exemplu, pe când se aflauto]i patru într-un magazin,mama lor a pus la cale unplan: ea o va ]ine de vorb` pevânz`toarea raionului de biju-terii [i ei vor fura câte unl`n]i[or de aur. A[a s-a [iîntâmplat. Anchetatorii n-auavut nici un dubiu, copiiispuneau adev`rul (de[i ar fifost în stare s`-l acuze [i peDumnezeu numai s` scape),a[a c` au supus-o unui tir lungde întreb`ri [i pe mama „ultra-corect`“, care, reclamându-[icopiii, voia s` demonstreze c`punea legea mai presus deorice. În realitate, voia doars`-[i apere propria-i piele,chiar [i cu pre]ul copiilor ei.Dar, pân` la urm`, la anchet`a fost nevoit` s` recunoasc`adev`rul: ea îi punea pe copiis` comit` infrac]iuni, care,dup` p`rerea ei, erau scuza-bile: „De nasoale ce erau,nimeni n-ar fi cump`rat lan-]urile alea de aur, a[a c`, cemare lucru c` le-am luat noi?“sau: „Copiii sp`rgeau ca pro[tiigeamuri de la ma[ini ca s` sedistreze, nu-i ducea mintea s`ia [i ei câteva lucruri uitatepe-acolo!“ sau: „Când au furat,au f`cut-o de nevoie, eram lamare ananghie“ sau: „|n fond,cred c` n-am f`cut o crim`dac` i-am pus s` fure un r`-citor dintr-o ma[in` sau, acolo,câteva ro]i de rezerv`. Pro-prietarii erau oameni boga]i,nici nu le p`sa...“ Evident, tri-bunalul, consternat de inso-len]a femeii, a g`sit-o vinovat`pe Marie [i i-a aplicat un an deînchisoare, urmat de al]i trei

de libertate condi]ionat`, cuprivare de drepturi civile, civice[i de familie. Iar în ceea ceprive[te copiii, pân` la vârstamajoratului, au fost plasa]iîntr-un internat, dar, potrivitmultor p`reri, ei vor avea pen-tru totdeauna un poten]ial de„bomb` cu explozie întârzi-at`“.

Pedepsirea „p`rin]ilor r`i“

Premierul britanic Tony Bla-ier a cerut membrilor cabine-tului s`u s` ini]ieze un proiectde lege care s` prevad`sanc]iuni aspre pentru p`rin]iicare-[i las` copiii s` chiuleasc`de la [coal`.

Prim-ministrul Marii Britaniia propus acordarea unor avan-taje pentru elevii care sepoart` frumos în societate [i la[coal`. Blair crede c` recom-pensele substan]iale ce le vorfi oferite copiilor disciplina]i, [icu un puternic sentiment deresponsabilitate fa]` de statu-tul lor social, vor reduce num`-

rul destul de mare al faptelorantisociale comise de tineri.Propunerile premierului, ceurmeaz` a fi luate în conside-rare, includ urm`toarele: p`-rin]ilor care nu reu[esc s` îidetermine pe copiii lor s`renun]e la chiulul de la oresau la amenin]area profeso-rilor [i elevilor cu b`taia, li seva t`ia suma acordat` de statpentru între]inerea odraslelor.Pân` acum, aceast` sum` seridic` la un nivel de circa 20de dolari pe s`pt`mân` pen-tru primul copil [i circa 15dolari pentru fiecare al doileacopil. Proprietarii de locuin]e,care le permit trafican]ilor dedroguri s` le foloseasc` apar-tamentele sau casele pentru aface vânz`ri de substan]e stu-pefiante, vor intra în aten]iapoli]iei, iar cei care î[i închiri-az` apartamentele nu vor maiavea dreptul s` beneficieze deacei bani.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

16 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

Vreo dou`-trei s`pt`mâni,cât au durat analizele [iexpertizele legate de certifi-carea identit`]ii scheletului,am tot fost \ntrebat de una [ide alta, apoi mi s-a \ng`duits` iau scheletul [i s`-l \nmor-mântez cre[tine[te \n cimitir.P`rintele mi-a zis c` n-are loclâng` mormântul mamei, c`atunci când a \ngropat-o peea [tia c` tat`l meu fusesedat disp`rut [i apoi declaratmort de c`tre judec`torie,deci n-avea rost s`-i p`strezeloc de groap` al`turi demama. Preotul a fost bun cumine [i cu sufletul meu chi-nuit \n acele zile.

{i am sfâr[it cu cele lu-me[ti ce se fac la \nmor-mântare, \ncercând pentruprima oar` un sentiment tareciudat, de \nsingurare. Era cao spaim` cumplit`, ca un gercare-mi \nghe]a trupul [i-miprovoca halucina]ii pe care,oricât de mult m` str`duiam,nu reu[eam s` le alung [i s`percep lumea real` din jurulmeu. Nereu[ind s` m` elibe-rez din acest univers al halu-cina]iilor, n-am observat c`Lucia, so]ia mea, deveniset`cut` [i parc` pu]in ostil` \nvorbe [i \n atitudinea ei fa]`de mine. Poate c` unora nule vine s` cread`, dar seara

târziu, când terminam trebu-rile [i ne a[ezam \n pat,st`team unul lâng` altul cutrupurile \ncordate de parc`\n momentul urm`tor trebuias` lu`m startul \ntr-o alergarenebun`, unul \ntr-o parte, ce-l`lalt \n alta. La mine cel pu]in,aceast` \ncordare ]inea pân`dup` miezul nop]ii când m`

cufundam \ntr-un somn altorturii: o visam pe mama,stând \n pat al`turi de tat`lmeu, a[teptând ca acesta s`doarm` [i apoi ridicându-se[i luând un cu]it mare, dincele de sacrificat porcii [i\nfingându-i lama \n piept.Co[marul `sta care se repetaaproape noapte de noapte,declan[a un resort puterniccare m` f`cea s` sar din pat,

cu un strig`t strangulat \n gât[i fa]a [iroind de o transpi-ra]ie rece. Când aprindeamlumina, o vedeam pe Luciacum tremura ghemuit` subdun`, f`r` s` spun` nimic [iparc` f`r` s`-i pese de mine[i de zbuciumul meu.

Cam la o s`pt`mân` dup`parastasul de 40 zile, epui-za]i [i \ntrista]i c` nici m`carzece sudrigeni nu veniser` lapomana de pomenire a tat`-lui meu, cum se \ntâmplase,de altfel [i la \nmormântare,ne-am culcat, ca de obicei,fiecare cu gândurile lui. Pemine m-a luat somnul mairepede [i am adormit ime-diat, traversând pentru primaoar` o noapte f`r` aceleco[maruri \ngrozitoare. Di-minea]a m-am trezit mai o-dihnit [i am b`gat de seam`c` Lucia mi-o luase \naintecu de[teptarea, cum maif`cuse [i alt` dat`. M-amsp`lat, m-am \mbr`cat [i amie[it \n curte s`-mi v`d detreburi. Am crezut c` Luciaeste [i ea pe-acolo, am stri-gat-o dar n-a r`spuns [i a-tunci mi-am zis c` s-o fi dusundeva, prin vecini, de[i eracam devreme pentru vizite.

A venit [i Fren], omul carelucra pe tractorul meu, avenit [i nana Saveta ceabun` [i a pornit treburile zil-nice ale gospod`riei. Amân-doi p`reau mira]i c` n-o v`dprin curte pe Lucia [i cândfemeia m-a \ntrebat undeeste, i-am r`spuns c` nici eunu [tiu, dar c` oricum trebuies` fie pe undeva, prin vecini,c` \n alt` parte n-avea undes` fie. {i tocmai atunci asunat telefonul, \i pusesem osonerie puternic` pe pere-tele de-afar` al buc`t`riei.

Singur`tatea stoarce via]a

din mine, pic`tur` cu pic`tur`

3

Constantin CONSTANTINESCU

Am deschis plicul [i amcitit scrisoarea de vreopatru-cinci ori, f`r` s`b`nui c` peticul acelade hârtie a[ternut cu

rânduri drepte, ca ni[tesuli]e cu vârfurile spreinima mea, va deveni

un fel de Biblie.

”

”

17POLI}IA CAPITALEI - Februarie

ISTORIA LA ROTATIV~

Mi-am zis c` trebuie s` fieLucia [i am intrat \n cas` re-pede ca s` r`spund, dar nuera ea la telefon, era }uchiu,de la halta CFR, care m`anun]a c` nevast`-mea ple-case cu personalul de 4.35 [iluase un bilet pân` la Ora-dea. Când am auzit una caasta am r`mas ca o stan` depiatr`: pe dinafar` eraminert, dar pe din`untru totulparc` fierbea \n mine. Mi-amrevenit abia când am v`zutc` pe m`su]a de telefon esteun plic pe care scria „Pentru{tefan“. |n momentul acelaam avut o presim]ire sum-br`, a fost un fel de scurtcir-cuit care mi-a topit toat`energia: m-a p`r`sit Lucia?De ce? De ce, Doamne,\ncarci sufletul meu chinuitcu \nc` o povar`?

Am deschis plicul [i amcitit scrisoarea de vreo patru-cinci ori, f`r` s` b`nui c`peticul acela de hârtie a[ter-nut cu rânduri drepte, cani[te suli]e cu vârfurile spreinima mea, va deveni un felde Biblie. De câ]iva ani orecitesc sear` de sear` [i totsear` de sear` \mi spun c`nu se poate ca acesta s` fieepilogul vie]ii mele. M`crede]i sau nu m` crede]i, eutot v` m`rturisesc c` amajuns s` visez speran]a ca [icând aceasta ar c`p`ta formarevenirii Luciei, \ntotdeauna\ntr-o diminea]` cu soaretimid, ca atunci când a plecatde-acas`. {tiu c` sunt absurd,c` nimeni nu poate visa osperan]`, câteodat` m` temc` `sta ar putea fi un semnde nebunie, dar nu m` pot\mpotrivi acestor tr`iri neo-mene[ti. Singur`tatea stoar-ce via]a din mine pic`tur` cu

pic`tur`, realitatea din jur m`preocup` din ce \n ce maipu]in, [tiu c` trebuie s-ocurm, s`-i pun cap`t, daraceast` revenire este pesteputerile mele.

Iat` ce mi-a scris Lucia ladesp`r]ire:

„{tefane, am hot`rât s`plec. Nu mai pot s` staulâng` tine, te-am iubit, daracum mi-e fric` de tine,oricât am \ncercat, n-amreu[it s`-mi scot din gândaceast` team` s` \mpartvia]a cu fiul unei criminale.Tu ai multe calit`]i, pe carele-am pre]uit atâta trimp câtn-am [tiut c`, \n casa \n care\mpart patul cu tine, s-acomis o crim` groaznic`.Acum nu mai v`d nici fru-muse]ea chipului t`u, nicih`rnicia, cinstea [i tare m`tem c` \ntr-o zi, \nnebunit`de acele spaime pe care letr`iesc lâng` tine s` nu fac [ieu ce a f`cut mum`-ta cutaic`-tu. Te ur`sc, {tefane, [im` ur`sc [i pe mine c` amputut s` ajung \n situa]ia dea-mi ur\ b`rbatul. De ce mi-amlegat via]a de tine ?

S` nu \ncerci s` m` cau]i,mai ales la p`rin]i, c` nu m`duc acas` la Holod s` râd`

lumea de mine sau s` m`ocoleasc` ca pe o piaz` rea.O s` plec din ]ar`, la cap`tulp`mântului, s` nu mai v`doase dezgropate [i cu]ite cuurme de sânge, ruginite ca [ilama de fier care a str`punsvia]a unui om. Nu vreaunimic de la tine, doar atât,s`-mi la[i sufletul liber s`zboare cât mai departe degroz`via pe care am tr`it-ocât am mai putut s` stau \ncasa crimei.

S` mai [tii ceva ce nu ]i-amspus: sunt \ns`rcinat` \n treiluni, dar nu vreau acest copil,n-o s`-l pot cre[te [i iubi lagândul c` e rodul s`mân]eitale. {i tat`-tu a blestemat, lamânie, rodul din pânteculmamei tale [i acest rod e[titu, {tefane. S`-]i ajute Dum-nezeu s` scapi de acest bles-tem, dar eu nu cred c` te vaajuta, dup` câte s-au \ntâm-plat.

|nc` o dat` \]i spun s` num` cau]i, c` plec pentru tot-deauna. Lucia“.

De câte ori recitesc scrisoa-rea, mi se pare c` aud glasulei care-mi strig`: Totdeauna !Totdeauna...

-- ssffâârr[[iitt --

Credit foto: Corbis.com

18 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Printr-o procedur` penal` \n]elegem inter-ven]ia autorit`]ilor, \ncepând cu depunereaunei plângeri a victimei, pân` la luarea uneidecizii judiciare definitive (pronun]area uneisentin]e judec`tore[ti de un tribunal compe-tent, r`mas` definitiv`).

Aceasta fixeaz` cadrul juridic \n care ancheta,urm`rirea penal`, respectiv, sentin]a judec`to-reasc` se pot desf`[ura [i caut` s` stabileasc`un echilibru \ntre protec]ia libert`]ilor indivi-duale (\n special \n privin]a drepturilor laap`rare), precum [i eficacitatea reprim`rii actu-lui infrac]ional, destinat` protec]iei societ`]ii.

|n principiu, exista dou` mari sisteme (mo-dele) de proceduri penale:

1. Sistemul acuzatoriu, o procedur` public`,contradictorie [i oral`, \n cadrul c`reia p`r]iimplicate \n proces (ministerul public, pede-o parte [i inculpatul, pe de alt` parte)particip` la anchet`, \n urma unei dezbaterideschise, iar fiecare aduce propriile argu-mente, judec`torul având rolul de arbitru [imoderator (model specific ]`rilor membreale Common Law);2. Sistemul inchizitoriu, o procedur` penal`secret`, necontradictorie [i scris`, \n carejudec`torul este cel care efectueaz` [i con-duce ancheta, respectiv, dezbaterea \n tim-pul procesului (model aplicat \n stateleadepte ale dreptului romano-germanic).Elaborat la sfâr[itul celei de-a IV Republici

(1957), \n Fran]a, actualul Cod de Procedur`Penal` (CPP) a intrat \n vigoare pe 2 martie

1959 [i are trei obiective principale: s` \nt`-reasc` libertatea individual`, autoritatea magis-tratului [i eficacitatea procedurii penale.

Adept` a modelului de procedur` penal` detip inchizitoriu, Fran]a dispune de un CPP carereglementeaz` cazurile \n care poate fi vorba deo eroare judiciar`.

Astfel, un non-lieu (\ncetarea urm`ririi pe-nale), const` \n abandonarea unei ac]iuni judi-ciare aflat` \n derulare, \n cazul \n care nu exist`suficiente probe materiale \n dosar pentruinculparea acuzatului, cu scopul trimiterii aces-tuia \n fa]a unei instan]e judec`tore[ti.

|n principiu, \ncetarea urm`riri penale (cla-sarea dosarului penal), poate fi pronun]at` dinurm`toarele motive: dac` faptele au fost pre-scrise; dac` exist` serioase \ndoieli \n privin]acomiterii acestora de c`tre inculpat; \n cazuliresponsabilit`]ii inculpatului; \n cazul decesuluiacestuia; \n cazul unei amnistii; \n orice alt caz\n care judec`torul sau procurorii consider` c`urm`rirea penal` nu este justificat`.

Aceste decizii nu au un caracter definitiv [ipot fi anulate imediat, dac` apar probe mate-riale \n dosar sau \n caz de recurs al p`r]iicivile.

Atât cei care beneficiaz` de \ncetarea urm`-ririi penale, respectiv clasarea dosarului penalf`r` urm`ri, pot beneficia de desp`gubiri mate-riale [i morale, cu scopul repar`rii erorii judicia-re ale c`ror victime au fost, conform legii Elisa-beth Guigou, din 15 iunie 2000.

|n Fran]a, Curtea de Casa]ie este forul juridiccel mai \nalt, competent \n anularea condam-n`rilor penale, care au fost pronun]ate \n primainstan]` [i confirmate \n apel (recurs), de auto-rit`]ile judiciare ale statului.

Aceast` Curte (aflat` sub tutela Consiliuluide Stat, din punct de vedere administrativ) areun caracter permanent [i are sediul \n Palatulde Justi]ie din Paris.

|n ceea ce prive[te repararea unei erori judi-ciare, procesul devine complex [i foarte lent,care poate dura mai mul]i ani, \n func]ie deinfrac]iunea comis`, personalitatea, condi]iasocial` [i profesional` a celui condamnat, pre-cum [i de sentin]a pronun]at` \n prima instan]`,la apel sau de Curtea de Casa]ie, respectiv, \ncazul \n care condamnatul a petrecut mai mul]i

Repararea erorilor judiciare

Credit foto: Corbis.com

ani \n \nchisoare, de Comisia de Revizuire aCondamn`rilor Penale.

|n 2001, Observatorul Na]ional al Delinc-ven]ei a consemnat peste 336.000 de arest`ri,\n urm`torii ani num`rul lor a crescut expo-nen]ial, ajungând la 900.000 \n 2009.

Dac` la mijlocul deceniului opt al secoluluitrecut, cca 55% din popula]ia carceral` se afla\n deten]ie provizorie, la sfâr[itul acestui dece-niu, num`rul a sc`zut la 37%.

|ntr-un dosar criminal, inculpatul nu poate fi]inut \n deten]ie provizorie mai mult de un an,totu[i perioada poate fi extins` progresiv, dac`acuza]iile ce i se aduc pot conduce la o sentin]`cu mul]i ani de \nchisoare.

|ntr-un dosar corec]ional(infrac]iuni ce nu intr` \nsfera marii criminalit`]i),inculpatul nu poate fimen]inut \n deten]ie provi-zorie mai mult de patru luni,dac` acesta nu risc` odeten]ie mai mare de cinciani, iar inculpatul nu a maifost condamnat pentrudelicte de drept comun la opedeaps` mai mare de unan, f`r` suspendare.

Rolul organismului, c`ruia \i revine reparareaunei erori judiciare este Comisia de Revizuire aCondamn`rilor Penale, o forma]iune juridic`aflat` sub tutela Cur]ii de Casa]ie [i este com-pus` din pre[edintele Cur]ii de Casa]ie (sau unreprezentant al acestuia) [i doi magistra]i.

Atunci când o decizie de \ncetare a urm`ririipenale sau achitare este pronun]at` de o in-stan]` judec`toreasc` (r`mas` definitiv`), per-soana \ncarcerat` preventiv poate solicitaprimului pre[edinte al Cur]ii de Apel, \n maxim[ase luni de la data sentin]ei, o reparare a eroriijudiciare comis` de legislator sub form` de in-demnizare a prejudiciului moral [i material,care i-a cauzat \ncarcerarea.

Indemnizarea nu este automat` [i exist`multe cazuri \n care este refuzat`, justificat, deexemplu când o persoan` s-a l`sat acuzat` vo-luntar pentru a proteja autorul real al uneicrimei.

Analizarea cererii are loc \n cadrul unei dez-bateri publice, iar primul pre[edinte al Cur]ii deApel statueaz` asupra deciziei luate printr-onotificare.

|n cazul respingerii cererii, solicitantul trebuies` suporte cheltuielile legate de acest demersjuridic, mai pu]in dac` primul pre[edinte alCur]ii de Apel nu-l absolv` par]ial sau integralde acestea.

|n principiu, pentru repararea prejudiciuluimaterial, CNRD ]ine cont de pierderile materialeale celui \ncarcerat pe nedrept [i are \n vedereurm`toarele:

- pierderea veniturilor solicitantului \n urma\ncarcer`rii, precum [i presta]iile sociale decare acesta a beneficiat \n libertate, \ns` nu[i sumele alocate chiriei, taxelor locale [iimpozitelor, asigur`rilor auto [i a locuin]ei,

etc.; - pierderea locului de

munc`;- pierderea [ansei de a

urma cursurile unei [coli,institu]ii, cu scopul ob]ineriiunei preg`tiri profesionale;

- pierderea vechimii \nmunc` (experien]a profe-sional`), pierderea cotiza]ieila regimul de pensii (obliga-toriu [i complementar);

- cheltuielile so]iei (so-]ului) pentru vizitele f`cute

la \nchisoare; - cheltuielile legate de schimbarea de domi-ciliu, din cauza pierderii celei vechi \n urma\ncarcer`rii;- cheltuielile de avocat (onorarii, deplas`ri,comisioane, etc.).Pentru repararea prejudiciului moral, CNRD

]ine cont de suferin]a moral` rezultat` \n urma[ocului carceral pe care o persoan` \ncarcerat`brutal, pe nedrept, o resimte (care poate fi agra-vat`, \n special \n cazul \n care aceasta este se-parat` de familia sa sau \n cazul unei deten]iideosebit de dificile, dar [i diminuat` dac` eaposed` un trecut carceral), având \n vedereurm`toarele:

- separarea de familie, cu factor agravant, demam`, tat` sau nou-n`scut;- na[terea unui copil sau botezul acestuia \ntimpul deten]iei;- suferin]a mamei \n cazul separ`rii de copiiiei de vârste mici [i de so]i;- transferurile de la o \nchisoare la alta, careproduc rupturi \n leg`turile familiale;- dificult`]ile (de comunicare, adaptare) \n-

19POLI}IA CAPITALEI - Februarie

MONDO POLICE

{ocul psihologic \n cazul \ncarcer`rii, pentru o infrac]iune

pe care cel \nchis nu a comis-o, nu diminueaz`

prejudiciul moral al acestuia,chiar dac` el a mai f`cut obiectul unor \ncarcer`ri

anterioare.

” ”

20 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

tâmpinate de de]inut \ntr-o \nchisoare dinstr`in`tate; - [ocul psihologic \ntâmpinat din cauza \n-carcer`rii pe nedrept.{ocul psihologic \n cazul \ncarcer`rii, pentru

o infrac]iune pe care cel \nchis nu a comis-o, nudiminueaz` prejudiciul moral al acestuia, chiardac` el a mai f`cut obiectul unor \ncarcer`rianterioare.

Nu constituie un motiv de diminuare a pre-judiciului moral nici \ncarcer`rile anterioare,pentru scurte perioade \n centre rezervate de]i-nu]ilor minori.

Suferin]a moral` a de]inutului \ncarcerat penedrept trebuie apreciat` independent de ati-tudinea [i comportamentul \n timpul anchetei,chiar dac` el s-a sustras controlului judiciar [i ap`r`sit ]ara.

|ncepând din 1971, CNI-ului i-au fost solici-tate 2337 de repar`ri judiciare (desp`gubirimateriale [i morale), \n medie circa 83/an. |n1998, CNI a analizat 154 de cereri, fa]` de 131de cereri \n 1997.

Conform documentelor la care am avutacces (bilan] din 1999), reiese c` \n 1998, CNIa acordat 88 de indemniza]ii, fa]` de 65 \n1997, ceea ce reprezint` o rat` de cre[tere cu57% mai mare.

|ns`, valoarea total` a desp`gubirilor \n 1998a fost de aproximativ 575.000, fa]` de 630.000euro \n 1997.

La \nceputul acestui deceniu, politica [i me-canismul indemniz`rii deten]iilor, au evoluatconsiderabil.

Suma total` a indemniz`rilor, ca prejudiciumaterial [i moral, a fost de 2.370.023 euro \n

2010, fa]` de 1.552.950 euro \n 2009 [i1.754.393 euro \n 2008.

Num`rul cererilor respinse a sc`zut de la34% \n 2009, la 24% \n 2010, iar 4% dintrecereri au fost declarate neacceptabile, \n majori-tatea cazurilor pentru viciu de procedur`.

Un celebru caz de deten]ie abuziv`, estedosarul Outreau, cel mai mare proces de pedo-filie din \ntreaga istorie criminal` a Fran]ei, \ncare au fost aresta]i preventiv 18 persoane (din-tre care unul se va sinucide \n \nchisoare).

Dosarul penal este deschis pe 5 decembrie2000, dup` ce serviciile sociale din Boulognesur Mer semnaleaz` mai multe abuzuri sexualeasupra minorilor \n ora[ul Outreau.

Este vorba de Thierry Delay [i so]ia lui,Myriam Badaoui, care ar fi comis abuzuri sexu-ale asupra celor trei copii ai lor: Vlad (8 ani),Jordan (6 ani) [i Brian (4 ani).

|n februarie 2001, Fabrice Burgaud, judec`-tor la Tribunalul de |nalt` Instan]` din Boulognesur Mer, \i aresteaz` pe cei doi. Un alt cuplu dincartier, vecin cu Delay-Badaoui, va fi arestat,David Delplanque - Aurélie Grenon, precum [iThierry Dausque, respectiv, David Brunet, KarineDuchochois, Lydia Mourmand, Franck [i San-drine Lavier (condamna]i pe 23 februarie 2012la 10, respectiv, 8 luni de \nchisoare cu sus-pendare pentru comportament violent fa]` dedoi dintre cei cinci copii ai lor).

Pe 14 noiembrie 2001, sunt aresta]i unexecutor judec`toresc - Alain Marécaux [i so]iasa, Odile, un preot, un [ofer de taxi, \n urmadeclara]iilor acuzatoare ale lui Myriam Badaoui.Pe 4 mai 2004, nu mai pu]in de 17 persoanevor ap`rea \n fa]a instan]ei. |n urma verdictuluidin 2 iulie 2004, numai [apte au fost achitate:David Brunet, Karine Duchochois, Christian [iRoselyne Godard, Daniel Legrand, Odile Maré-caux [i Pierre Martel. Ei vor fi desp`gubi]i cusume cuprinse \ntre 300.000 - 600.000 eurofiecare.

Restul de 10 inculpa]i, au primit pedepse\ntre 18 luni [i 20 ani de deten]ie. Patru dintrecei 13 inculpati, care \[i sus]ineau nevinov`]ia,au primit pedepse ce fuseser` deja efectuate \ncadrul deten]iei preventive, deci au fost elibe-rate.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com -- vvaa uurrmmaa --

21POLI}IA CAPITALEI - Februarie

RUTIER

În noaptea de 9 februarie,Brigada Rutier` a Capitalei,în colaborare cu Direc]ia Ge-neral` de Poli]ie a Munici-piului Bucure[ti a organizat oac]iune pentru asigurareaunui climat de siguran]` întraficul rutier bucure[tean [icu scopul prevenirii [i com-baterii infrac]iunilor.

Ac]iunile de acest gen, însistem integrat, se desf`[oa-r` pentru men]inerea unuiclimat de ordine [i siguran]`public`, pentru descurajareaelementului infrac]ional [ipentru prevenirea produceriiunor accidente rutiere cuconsecin]e grave.

S-a urm`rit depistarea [isanc]ionarea celor careîncalc` normele rutiere, cuscopul impunerii unui climatde ordine [i disciplin`, prindepistarea în trafic a con-duc`torilor auto care se urc`

la volan dup` ce, în prealabil,au consumat b`uturi alcoo-lice sau substan]e ori pro-duse psihotrope sau medica-mente cu efecte similareacestora.

Cu aceast` ocazie, s-au apli-cat 111 amenzi, au fost re]i-

nute 10 permise de conducerepentru consumul de alcool [iau fost constatate alte cinciinfrac]iuni. De asemenea, aufost retrase patru certificate deînmatriculare. Ac]iunile deacest gen vor continua [i înperioada urm`toare.

Ac]iune antialcool

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaarevistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

22 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

Rond-de-cuir|n traducere literal`, expre-

sia de mai sus \nseamn`pern` de scaun. Dar estefolosit` [i pentru a defini unfunc]ionar cu mânecu]e desatin, un con]opist, un birocratoarecare.

Bine-bine, ve]i spune dum-neavoastr`, dar ce leg`tur`are perna de scaun cu... spi-onajul ?

Dup` p`rerea noastr`, nici-una. Ne contrazice, \ns`,francezul René de Vitraëncare, cam prin anii '60, cândap`reau c`r]ile de spionaj alelui John Le Carré, a publicat unarticol \n care scria c` „spionuleste o pern` de scaun“.

Acest John Le Carré, fostfunc]ionar o perioad` \n cadrulserviciului de informa]ii engleza reac]ionat dur fa]` defic]iunea agentului secret

supraom, aducând \n c`r]ile luispioni care \[i practic` meseriacu plictisul, blazarea [i tendin-]a la chiul caracteristice oric`-rui birocrat.

A[a s` fie, oare?Americanul Norman Colder

este de p`rere c` a[a staulucrurile. El scria cu ani \nurm`: „Le Carré are dreptatecând arat` c` singurul mobil alspionului este \ncasarea unuisalariu sau a echivalentuluis`u (...). Orice alt considerent,\n afara celui de ordin b`nesc,nu este decât un sos picant,inventat de el sau de autorulcare \i istorice[te ispr`vile...“

Pern` de scaun, (con]opist,func]ionar oarecare, birocrat),plictiseal`, blazare, tendin]` lachiul, peste care se toarn` unsos picant ... a[a prepar` spi-onajul autorii de mai sus. Deaceea „mâncarea“ lor are ungust insipid.

„Brave Wind“, „Brave Emerald“ [i alte... „Brave“

Generalul Charles Horner afost comandantul opera]iuni-lor militare americane, pe careavia]ia SUA le-a desf`[urat \n1991 \n r`zboiul din Golf.

{i, ca orice „fost“ care serespect` când este vorbadespre imaginea lui, domnulgeneral s-a apucat s` laude nuceea ce a]i putea crede dvs.,adic` ni[te ispr`vi aeriene, ci...un eveniment editorial: apa-ri]ia c`r]ii „Coduri secrete.Descifrarea planurilor, pro-gramelor [i opera]iunilor mili-tare \n lume dup` 11 septem-brie“, autor fiind William Arkin,un reputat analist militar alre]elei de televiziune NBC.

Poate c` pentru un cititormai pu]in avizat \n domeniul

SPY - BLITZ

MAGAZIN

23POLI}IA CAPITALEI - Februarie

secretelor militare ale SUA,titlul c`r]ii nu spune preamulte. Con]inutul, \ns`, estede-a dreptul [ocant, deoareceofer` spre lectur` cet`]eanuluiobi[nuit, ca [i specialistului \nactivitatea de informa]ii [i con-trainforma]ii, nici mai mult,nici mai pu]in decât 3000 de„repere“ condificate (ac]iuni,acorduri secrete etc) ale SUApe \ntreaga planet`.

De exemplu, instala]iile se-crete create \n Orientul Mij-lociu dup` declan[area r`z-boiului \mpotriva terorismuluiau primit numele de cod„Brave Wind“ („Vântul cura-jos“), „Brave Emerald“ („Sma-raldul curajos“), „Brave War-rior“ („R`zboinicul curajos“).

{i tot a[a, cartea prezint`„cheile“ prin care pot fi des-cifrate secretele care ascunddate despre activit`]ile militare[i existen]a bazelor de opera]iiale SUA \n Belgia, Germania,Olanda, Italia, Marea Britanieetc. Un capitol aparte \l consti-tuie acordurile cu statul Israel,codificate chiar foarte frumos:„Infinte Moonlight“ („Clar de lun`nesfâr[it“), „Peace fox“ („Paceavulpii“) [i \nc` multe altele.

|ntre secretele cele maibine p`zite \n SUA [i care aufost dezv`luite \n cartea luiArkin sunt numele de cod a 29de opera]iuni din domeniulinforma]iilor, conduse de „Na-tional Security Agency“, ceamai mare structur` de spionaj,având ca misiune, printrealtele, controlul sateli]ilor „spi-oni“ lansa]i \n cosmos.

Ce ar mai fi de ad`ugat lacele de mai sus? Credem c`s-ar potrivi tot o... laud` la a-dresa autorului, dar [i a „l`u-d`torului“: Bravo, Arkin! Bravo,domnule general Horner !

Aten]ie la margini!

Se spune c` pe vremeacând Edgar Hoover era [efulBiroului Federal, de Investiga]ii(FBI) al SUA agen]ii federaliurm`reau un individ foartepericulos [i deosebit de vi-clean, care reu[ea s`-i p`c`-leasc` [i s` le scape printredegete.

Pentru a se edifica pedeplin \n leg`tur` cu acest cazdevenit, dintr-o dat`, stânjeni-tor pentru reputa]ia FBI-uluide institu]ie superperforman-t` \n materie de contraspionaj[i prinderea unor infractoriurm`ri]i, Hoover le-a cerutsubordona]ilor s`i un raportcu stadiul activit`]ilor la zi.Dup` cea citit cele câtevapagini dactilografiate ale ra-portului, directorul a pus orezolu]ie care a r`mas celebr`pân` \n ziua de azi: „Aten]ie lamargini!“

Cum era [i firesc, raportul aajuns din nou la agen]ii impli-

ca]i \n cazul respectiv, care[i-au b`tut capul dou`-trei zilepentru a descifra sensul aceleirezolu]ii ciudate. |ntr-un târziu,cineva a sugerat ideea c`Hoover le cerea s` fie aten]i lafrontiere („marginile“ din re-zolu]ie deveniser` \n imagi-na]ia agen]ilor „frontiere“)drept pentru care s-au n`-pustit la grani]ele cu Mexicul [iCanada.

Mult` vreme au fost con-vin[i c` au interpretat corectrezolu]ia, pân` \n ziua \n careurm`ritul a fost prins \n cutotul alt` parte. Succesul a fosts`rb`torit, bine\n]eles. |n aceaatmosfer` destins`, Hoover afost \ntrebat dac` prin „Aten]iela margini!“ ar fi ordonat, \ntr-adev`r s` se ac]ioneze la fron-tiere. „Aiurea - a r`spuns direc-torul - v-am cerut ca pe viitor,când \mi mai prezenta]i ra-poartele dactilografiate, s`l`sa]i marginile filelor maimari, ca s`-mi pot pune [i eurezolu]iile!“

DDaann PPAADDII{{

24 Februarie - POLI}IA CAPITALEI

TIMPUL LIBER

AALLBB

~~

LLAA FF

AA}}

~~

JJuuddee

cc`̀ttoo

rrmm

uussuull

mmaann

CCOO

SSTT

SSccoo

aatteerr

eeaaaapp

eeii dd

iinnmm

iinn`̀

LLUUAA

TT DD

IINNCC

EENN

TTRR

UU !!

1122

VVOO

IINNIICC

II !!

||NN ZZ

IIAARR

!!

SSAA

TTIIRR

IIBB

~~TT

RRÂÂ

NNII

||NN DD

OOSS

NNUU

-II RR

AARR

MMOO

LLEE{{

IITT~~

GGRR

AANN

DDIIOO

SS

TTEE

RRCC

II

DDEE

AASS

~~ ||NN

MMIIJJ

LLOOCC

!!

CCuu

ppiiccii

ooaarree

lleeppee

pp`̀mm

âânntt

AALLEE

AANN

||NN AA

PPEE

LL !!

PPAA

SSTT

IILL~~

DDOO

CCUU

-MM

EENN

TT

}}ÂÂ

}}EE

||NN ZZ

IIAARR

!!

OOMM

~~TT

1144 TT

EESS

TTEE

!!

||NNTT

RREE

GG

CCRR

EEDD

UULL~~

||NN CC

EEAA

SS !!

PPUU

}}IINN

EEDD

IITTAA

RREE

CCOO

RRSS

AARR

FFIIEE

RRBB

IINN-

}}EE

AALL~~

PPIILL

UULL~~

||nngguu

ssttiimm

eeaaoorr

ggaannuu

lluuii

AA VV

EENN

EERR

AA

AA SS

EE AA

CCOO

-MM

OODD

AA

GGLLUU

MMAA

((55 cc

uuvv..))

AACC

TTEE

MM

EEDD

IICCAA

LLEE

TTrraa

ttaamm

eenntt

mmeedd

iiccaall

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

Un

piti

c in

tr`

\n

tr-oo

fa

rma

cie

:-

Da

]i-mm

i, v`

ro

g,

o a

spirin

` !

- S

` v

-oo \

mp

ach

ete

z sa

u .

. . ?

- u

rma

rea

pe

lin

ia 8

(5

cu

v.)

-

PPPPAAAA

SSSSTTTT

IIIILLLL

EEEE

1111

4466

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

politiacapitalei@b.politiaromana.ro

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21