febr.2011 SI roleco RN - arpmsb.anpm.roarpmsb.anpm.ro/upload/39289_raport privind impactul asupra...

© H&S ECO CONSULT 2011 1

CCUUPPRRII��SS

1. I�TRODUCERE……………………………………………………………………………….7

2. I�FORMATII GE�ERALE…………….……………………………………………............11

2.1. Titularul si denumirea proiectului ............................................................................ 11

2.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului .................... 12

2.3. Date caracteristice ale amplasamentului obiectivului .............................................. 12

2.4. Descrierea proiectului ............................................................................................. 14

2.5. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice ............................... 22

2.6. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ................... 30

2.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa ......................................................................................................... 33

2.8. Alternative studiate pentru proiect ........................................................................... 40

2.9. Documentele si reglementarile existente privind planificarea, amenajarea teritoriala

in zona amplasamentului ................................................................................................ 40

2.10. Alte avize si autorizatii detinute ............................................................................. 40

2.11. Modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.......................... 40

3. PROCESE TEH�OLOGICE DE PRODUCTIE .................................................... 47

3.1. Descrierea structurii constructive functionale .......................................................... 47

3.2. Descrierea tehnologiei aplicate in instalatia proiectata ........................................... 50

3.3. Cerinte BAT ............................................................................................................. 85

3.4. Planul de inchidere al instalatiei ............................................................................ 97

4. DESEURI ................................................................................................................... 99

4.1. Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate ........................................................ 99

5. IMPACTUL POTE�TIAL, I�CLUSIV CEL TRA�SFRO�TALIER ASUPRA

COMPO�E�TELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A

ACESTUIA……………………………………………………………………………….105

5.1. APA ....................................................................................................................... 105

5.1.1. Hidrografie, hidrologie ....................................................................................... 105

5.1.2. Starea apelor subterane ...................................................................................... 106


5.1.3. Alimentarea cu apa ............................................................................................ 106

5.1.4. Managementul apelor uzate ................................................................................ 114

5.1.5. Cerinte BAT privind utilizarea apei si evacuarea apelor uzate ............................ 119

5.1.6. Impactul potential ............................................................................................... 121

5.1.7. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................... 121

5.1.8. Impactul prognozat ............................................................................................. 122

5.2. AERUL ................................................................................................................. 124

5.2.1. Conditii de clima si meteorologie pe amplasament .............................................. 124

5.2.2. Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona 125

5.2.3. Cerinte BAT pentru emisiile in aer ...................................................................... 126

5.2.4. Surse si poluanti generati .................................................................................... 129


5.2.6. Masuri de reducere a impactului ......................................................................... 142

5.2.7. Impactul prognozat ............................................................................................. 143

5.3. SOLUL .................................................................................................................. 144

5.3.1. Consideratii geomorfologice si geologice ............................................................ 144

5.3.2. Surse de poluare a solului ................................................................................... 145


5.3.4. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................... 146

5.3.5. Prognozarea impactului ...................................................................................... 146

5.4. GEOLOGIA .......................................................................................................... 148

5.5. BIODIVERSITATEA ........................................................................................... 149

5.6. PEISAJUL ............................................................................................................ 154

5.7. MEDIUL SOCIAL SI ECO�OMIC ..................................................................... 154

5.8. CO�DITII CULTURALE SI ET�ICE, PATRIMO�IUL CULTURAL .............. 154

6. SITUATII DE RISC …………………………………………………………………………..155

7. A�ALIZA ALTER�ATIVELOR…………………………………………………………….160

8. MO�ITORIZAREA………………………………………………………………..……........161

9. GREUTATI I�TAMPI�ATE……………………………………………………...……........164

10. REZUMAT CU CARACTER �ETEH�IC…………………………………………………165


GLOSAR DE TERME�I

� acord de mediu - decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul

titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat

in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului din punct de vedere al protectiei

mediului;

� arie naturala protejata – o zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent

ridicat, desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de

conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente

ale naturii si altele;

� atmosfera – masa de aer care inconjoara suprafata terestra, incluzand si stratul de ozon;

� autoritate competenta pentru protectia mediului – autoritatea publica centrala pentru protectia

mediului sau dupa caz, autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului;

� autoritati publice teritoriale pentru protectia mediului – agentiile regionale si locale pentru

protectia mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”;

� biodiversitate – diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si terestre,

precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din

interiorul speciilor, dintre specii si intre ecosisteme;

� deteriorarea mediului – alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor

naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si

antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vietii cauzate, in principal, de poluarea

apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor

deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;

� deseuri – substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi

folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;

� echilibru ecologic – ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui

sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica armonioasa a

acestuia;

� ecosistem – complex dinamic de comunitati de plante, animale si micoorganisme si mediul lor

lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala;

� emisii – poluanti evacuati in mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii electromagnetice si

ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de plecare din sursa;

� evaluare de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si autoritatilor

competente implicate in implementarea anumitor planuri si programe, luarea in considerare a

raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea


informarii asupra deciziei luate, conform legislatiei in vigoare;

� evaluarea impactului asupra mediului – cuantificarea efectelor activitatii umane si a proceselor

naturale asupra mediului, a sanatatii si securitatii omului, precum si a bunurilor de orice fel;

� habitat – locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural;

� impact asupra mediului – efecte asupra mediului ca urmare a desfasurarii unor activitati

antropice;

� impact semnificativ asupra mediului – efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante

prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea si caracteristicile proiectului sau

referitoare la caracteristicile anumitor planuri si programe, avandu-se in vedere calitatea

preconizata a factorilor de mediu;

� instalatie – orice unitate tehnica stationara, precum si orice alta activitate direct legata, sub aspect

tehnic,cu activitatile unitatii stationare aflate pe acelasi amplasament, care poate produce emisii

si efecte asupra mediului;

� mediu – ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate

straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele

naturale in interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si

spirituale;

� modificari semnificative – schimbari in functionarea unei instalatii sau in modul de desfasurare a

unei activitati care, dupa opinia autoritatii competente pentru protectia mediului, poate avea un

impact negativ semnificativ asupra oamenilor si mediului;

� monument al naturii – specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni si

structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic;

� poluare – introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al unei activitati desfasurate de om, de

substante, de vibratii, de caldura si/sau de zgomot in aer, in apa ori in sol, care pot aduce

prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, care pot dauna bunurilor materiale ori pot cauza

o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime;

� poluant – orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori ori forma de energie

(radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu,

modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor

materiale;

� proiect – executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte interventii asupra

cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale;

� raport de mediu – parte a documentatiei anumitor planuri sau programe, care identifica, descrie

si evalueaza efecte posibile asupra mediului ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale,


luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta;

� resurse naturale – totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea

umana: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili, regenerabile apa, aer, sol, flora,

fauna salbatica si permanente: energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor;

� studiu de evaluare a impactului asupra mediului – lucrare elaborata de persoane fizice sau

juridice atestate conform legii, prin care se identifica cauzele si efectele negative asupra mediului

ale unor proiecte cu impact semnificativ in cadrul procesului de evaluare a impactului asupra

mediului;

� substanta – orice element chimic si orice compus al acestuia, cu exceptia substantelor radioactive

si a organismelor modificate genetic, in intelesul legislatiei aflate in vigoare;

� titularul proiectului sau al activitatii – persoana fizica sau juridica, care propune, detine si/sau

gospodareste o activitate economica sau sociala;

� utilizare durabila – folosirea resurselor regenerabile intr-un mod si la o rata care sa nu conduca

la declinul pe termen lung al acestora, mentionand potentialul lor in acord cu necesitatile si

aspiratiile generatiilor prezente si viitoare;

� zona umeda – zona cu exces de umiditate care include mlastini, regiuni inundabile, limane,

estuare si lagune.


1. INTRODUCERE

Prezentul Studiu de Impact s-a intocmit pentru proiectul “Marire capacitate topire-turnare plumb

de la 3.6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin recuperarea plumbului din baterii si acumulatori uzati si

alte deseuri cu plumb” in vederea determinarii impactului asupra mediului si incadrarii proiectului in

standardele europene.

Titularul si beneficiarul investitiei este S.C. ROLECO RECYCLI�G S.A., Str. Negoiu, nr. 1,

municipiul Fagaras, judetul Brasov, tel: 0372-728900, fax: 0372-872993, e-mail: [email protected].

Investitia “Marire capacitate topire-turnare plumb de la 3.6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin recuperarea

plumbului din baterii si acumulatori uzati si alte deseuri cu plumb”, care face obiectul prezentului

studiu, este prevazuta sa fie amplasata in incinta industriala situata in judetul Brasov, municipiul

Fagaras, Str. Negoiu nr. 1, si are ca finalitate o marirea capacitatii existente de recuperare a plumbului

din baterii si acumulatori uzati, si alte deseuri cu plumb, prin topire-turnare.

Acest proiect reprezinta o extindere a liniei de productie existente, cu adoptarea unor solutii

tehnologice moderne, care respecta cerintele celor mai bune tehnici in domeniu. Totodata din

activitatile existente in prezent te topire Zinc, Cupru, Bronz si Aluminiu se va mentine numai cea de

topire Zinc. Se renunta la activitatile de turnare Cupru, Bronz si Aluminiu.

Capacitatea actuala a instalatiei este de 3.6 tone lingouri Pb si 1.2 tone lingouri Zinc pe zi, iar prin

marirea capacitatii se urmareste obtinerea a 46 tone lingouri de Pb pe zi si 1.2 tone lingouri Zinc.

Societatea Comerciala S.C. ROLECO RECYCLING S.A.este inregistrata la ORC jud. Brasov sub nr.

J08/1965/2009, cod fiscal (RO) 26307930.

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit sa identifice si sa stabileasca in conformitate

cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale

proiectului asupra sanatatii oamenilor si a mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este posibil

de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinte

umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural, interactiunea

dintre acesti factori) si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape. Aceste etape au ca obiect:

stabilirea necesitatii supunerii unui proiect evaluarii impactului asupra mediului, consultarea publicului


si a autoritatilor publice cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului, luarea in considerare a

raportului evaluarii impactului asupra mediului si a rezultatelor acestor consultari in procesul

decizional si asigurarea informarii publicului asupra deciziei luate.

Realizarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si analiza acestuia fac

parte din procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

In vederea intocmirii Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au avut in

vedere cerintele Hotararii de Guvern cu nr. 445 /2009 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare

a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private. S-au respectat prevederile

legislative in domeniu: OUG nr. 195/2005, aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind protectia

mediului; Ord. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra

mediului pentru proiecte publice si private.

Studiul are scopul de a identifica, descrie si a analiza in mod corespunzator pentru obiectivul interesat,

efectele directe si indirecte ale activitatii asupra factorilor de mediu si comunitatii umane.

Avand in vedere incadrarea proiectului, lucrarea tine seama de cerintele legislatiei privind

prevenirea si controlul integrat al poluarii:

- principiul prevenirii: prevenirea efectelor nocive asupra mediului prin masurile

corespunzatoare stadiului tehnicii.

- principiul protectiei: efectele nocive asupra mediului, precum si alte pericole(de exemplu

accidentele), prin masurile adoptate in functionarea instalatiei, nu au voie sa apara.

Conform legislatiei pentru protectia mediului:

- Titularul activitatii are obligatia de a respecta recomandarile acordului si autorizatiei de

mediu, de a imbunatatii performantele tehnologice pentru reducerea emisiilor, de a nu pune in

exploatare instalatiile a caror emisii depasesc limitele stabilite prin actele de reglementare si a lua toate

masurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor si a limita consecintele acestora asupra

sanatatii populatiei, angajatilor, precum si de a limita impactul produs asupra factorilor de mediu.

Analiza proiectului s-a facut tinand seama de prevederea urmatoarelor documente de referinta:

- Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Industria

Prelucratoare a Metalelor �eferoase;


- Documentul de Referinta privind Principiile Generale de Monitorizare (MO�);

- Documentul de Referinta asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in Emisiile de la

Stocare (ESB).

Activitatea propusa se incadreaza in lista proiectelor din:

- Anexa nr. 1 la H.G. 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului

asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private,

punctul 4.b: „Instalatii destinate producerii metalelor brute neferoase din minereuri,

concentrate din minereu sau materii prime secundare prin procese metalurgice, chimice sau

electrolitice”

- Anexa nr. 2 la H.G. 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului

asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private,

punctul 4: Producerea si prelucrarea metalelor:

d). ”Instalatii pentru topirea, inclusiv alierea metalelor neferoase, cu exceptia metalelor

pretioase, inclusiv a produselor recuperate (rafinare, turnare in forme etc.)”.

si punctul 13.a) „Orice modificari sau extinderi, altele decat cele prevazute la pct. 22 din anexa

nr. 1, ale proiectelor prevazute in anexa nr. 1 sau in prezenta anexa, deja autorizate, executate

sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului.”

Prin proiect se propune extinderea liniei tehnologice existente, activitate care se desfasoara in cadrul

unei instalatii ce intra sub incidenta OUG nr. 152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006, privind

prevenirea si controlul integrat al poluarii, conform Anexei 1, punctul 2.5., lit. b) – „Topirea

materialelor neferoase, inclusiv a aliajelor si a produselor recuperate (rafinare, turnare etc.) cu o

capacitate mai mare de 4 t/zi pentru plumb si cadmiu, ori 20 t/zi pentru toate celelalte metale.”

Prezentul studiu abordeaza in principal impactul produs de aceasta etapa tehnologica, proiectul

propunand o linie tehnologica noua cu capacitate productie de 46 tone lingouri de Pb pe zi si 1,2 tone

lingouri Zinc, legata in flux tehnologic cu instalatia autorizata (AIM nr. 45 din 07.02.2011), a carei

capacitate existenta se modifica prin scoaterea din functiune si modificarea destinatiei capacitatilor de

productie pentru aluminiu, cupru si bronz. Se abordeaza si interferenta cu zonele functionale existente,

functie de natura modificarilor si de incadrarea lor potrivit legislatiei in domeniul evaluarii impactului

asupra mediului.


Prezentul studiu va adopta valorile limita preliminare la emisie pentru poluantii emisi in aer, tinand

seama de:

- prevederile BAT,

- caracteristicile instalatiei,

- amplasarea geografica,

- conditii locale,

- legislatia specifica, obligatorie la nivel national.

Cu aceste valori limita preliminate se va realiza studiul de dispersie a poluantilor si se vor compara

rezultatele la emisie cu standardele de calitate a mediului, respectiv Ordinul nr.592/2002.

Nivelele de consum si de emisie asociate BAT- urilor trebuie intelese tinand seama de anumite conditii

specificate de referinta (ex. perioada de mediere).

Cand consumurile si emisiile nu pot fi evitate, documentul de referinta mentioneaza ca BAT este a

reduce impactul asupra mediului prin aplicarea celor mai bune tehnici de operare.


2. I�FORMATII GE�ERALE

2.1. Titularul si denumirea proiectului

Denumirea proiectului:

“Marire capacitate topire-turnare plumb de la 3.6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin recuperarea

plumbului din baterii si acumulatori uzati si alte deseuri cu plumb” in vederea determinarii

impactului asupra mediului si incadrarii proiectului in standardele europene.

Beneficiarul/titularul a investitiei este:

Titularul si beneficiarul investitiei este S.C. ROLECO RECYCLI�G S.A., Str. Negoiu, nr. 1,

municipiul Fagaras, judetul Brasov, tel: 0372-728900, fax: 0372-872993, e-mail: [email protected].

Societatea Comerciala S.C. ROLECO RECYCLING S.A.este inregistrata la ORC jud. Brsov sub nr.

J08/1965/2009, cod fiscal (RO) 26307930.

Codificare CAE� al activitatii principale conform datelor din Certificatul Constatator:

→ Cod CAEN 3832 – Recuperarea materialelor reciclabile sortate

Activitati secundare:

→ 2443 – Productia plumbului, zincului si cositorului.

→ 2445 – Productia altor metale neferoase

→ 2453 – Turnarea metalelor neferoase usoare

→ 2454 – Turnarea altor metale neferoase

→ 3811 – Colectarea deseurilor nepericuloase

→ 3812 – Colectarea deseurilor periculoase

→ 3821 – Tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase

→ 3822 – Tratarea si eliminarea deseurilor periculoase

→ 4677 – Comert cu ridicata al deseurilor si resturilor

→ 5210 – Depozitari

Conform anexei 3 din ordinul 1144/2002 activitatea se incadreaza in:

Cod NOSE-P: 104.12 - Producerea primara si secundara a metalelor sau instalatii de sinterizare

105.12 - Procese caracteristice in prelucrarea metalelor si productia metalelor

(industria metalurgica)

Cod SNAP: 0303 - Producerea primara si secundara a metalelor sau instalatii de sinterizare

0403 - Procese caracteristice in prelucrarea metalelor si productia metalelor

(industria metalurgica)


2.2. Elaboratorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al

raportului la acest studiu

� S.C. H&S ECO CO�SULT S.R.L. Sibiu ,

adresa: Str. Piata Mare, nr. 16, 550163 – Sibiu;

tel./fax.: 0269-232439;

Persoana juridica inregistrata in REGISTRUL �ATIO�AL AL ELABORATORILOR

DE STUDII PE�TRU PROTECTIA MEDIULUI, pozitia 53, pentru tipurile de studii

pentru protectia mediului: RM, RIM,BM, RA, RS., EA.

2.3. Date caracteristice ale amplasamentului obiectivului

2.3.1. Amplasamentul obiectivului

Investitia “Marire capacitate topire-turnare plumb de la 3,6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin

recuperarea plumbului din baterii si acumulatori uzati si alte deseuri de plumb”, care face

obiectul prezentului studiu, este prevazuta sa fie amplasata in incinta industriala situata in Fagaras,

platforma industriala UPRUC, str.Negoiu nr.1, judetul Brasov si are ca finalitate marirea capacitatii de

prelucrare a plumbului, si scoterea din functiune a capacitatilor de prelucrare bronz, cupru si aluminiu.


tehnologice moderne, care respecta cerintele celor mai bune tehnici in domeniu.

Activitatea de recuperarea a metalelor neferoase prin topire-turnare a deseurilor de plumb si zinc, care

face obiectul prezentei documentatii, se desfasoara in cadrul unor hale situate pe platforma industriala

UPRUC din localitatea Fagaras, judetul Brasov.

Adresa unitatii:

- Fagaras, pe str. Negoiu, nr. 1, cod postal 505200, judetul Brasov;

- Tel./fax: 0268 216126;

- Director ec. Mahmut Umit Turk;

- Persoana de contact - resp. protectia mediului: d-na ing. Petronela Manta.

Activitatea se desfasoara in doua hale industriale realizate pe structura de beton armat prefabricat,

stalpi din beton armat cu fundatii tip pahar, inchidere cu zidarie din caramida, invelitoare din elemente

prefabricate termo si hidroizolanta.

Suprafata totala ocupata este de 3504 m2 si este compusa din:

o nr.topo – 2971/1/208 – atelier topire-turnare metale neferoase si atelier dezmembrare baterii si

acumulatori uzati – suprafata 1008 mp;

o nr.topo – 100032-C1–U3 – hala depozitare materii prime si acumulatori uzati – suprafata 1696

mp;

o nr. topo – 2971/1/203/2 – hala sistem filtrare noxe – suprafata 220 mp;

o nr.topo – 2971/1/207 - platforma betonata – suprafata 580 mp.


In vecinatatea instalatiei studiate se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:

� Sud-Vest: S.C. CERASIL S.A. Oradea – Fabrica de Frita Fagaras;

� Vest: S.C. UPRUC TAP S.R.L. – Turnatorie metale,fonta si otel;

� Sud-vest/alipit halei depozitare: S.C. F-Metal S.R.L. - Turnatorie metale,fonta si otel;

� Sud: S.C. UPRUC POL S.A. – productie STICLOPLAST;

� Sud: S.C. BERG BANAT S.R.L. – zincare termica.

Teritoriul administrativ al platformei UPRUC se invecineaza:

→ la nord cu cartierele si gara CFR a orasului Fagaras

→ la sud - est cu teritoriul comunei Rausor,

→ la sud – vest - platforma fostului combinat chimic Fagaras pe care se afla amplasate

societatile: S.C. NITROPOROS S.R.L., Fabrica de Pulberi S.A., UPS Fagaras, Nitramonia

Fagaras, complexul NITROPARC,

Platforma societatii este amplasata in pe malul stang al raului Olt, la cca.2 km sud de acesta, la

interfluviul paraurilor Fagarasel (Berivoi) si Sebes.

Accesul in incinta amplasamentului se face direct din str. Negoiu, prin poarta de acces si drumurile de

circulatie din incinta platformei.

Coordonatele geografice de amplasare sunt urmatoarele:

- 45°49’44,56’’ latitudine nordica;

- 24°59’41,37’’ longitudine estica;

2.3.2. Oportunitatea investitiei

Oportunitatea realizarii obiectivului de investitii rezulta din urmatoarele considerente principale:

- capacitatile de reciclare ale pietei actuale nu acopera necesarul de colectare a deseuriloe specifice;

- cerintele de calitate si cantitate impuse de piata de desfacere;

- necesitatea alinierii la cerintele impuse de legislatia europeana privind protectia mediului si a

muncii, in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007 (prin transpunerea in

legislatia romanesca a Directivelor UE privind protectia mediului si a muncii);

- respectarea cerintelor BAT (celor mai bune tehnici disponibile existente pe plan european)

specificate in BREF – NFM („Reference Document on Best Available Techniques in the Non

Ferrous Metals Processing Industry”) in ceea ce priveste:

• recuperarea eficienta a unei fractii cat mai mari din materialul supus reciclarii;

• inlaturarea eficienta a agentilor poluanti pentru aer;

• prevenirea generarii, minimizarea si refolosirea reziduurilor/deseurilor de fiecare

data cand este posibil;

• recircularea apelor de racire si a apelor reziduale in cadrul proceselor.

- respectarea obligativitatilor referitoare la incadrarea in limitele maxime admise de legislatia de

mediu in vigoare, privind descarcarile de ape uzate in emisari (receptori) si respectiv in

canalizarile orasenesti existente;

- asigurarea respectarii obligativitatilor referitoare la cerintele privind incadrarea in valorile limita

prevazute in documentul de referinta si pentru procesul de obtinere a agentului termic, cele din

Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 – pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei

si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse

stationare, precum si pragurile de alerta si interventie conform Ordinului MAPPM 756 / 1997.


2.4. Descrierea proiectului

2.4.1. Situatia existenta

Societatea detine Certificatul de urbanism nr.18 din 02.02.2011 emis de Primaria Municipiului

Fagaras, in care se specifica urmatoarele:

1) Regimul juridic:

Imobil situat in intravilanul municipiului.

B.12.1.,B.5.B.3.; dreptul de proprietate dobandit prin conventie, cota actuala 1/1, act notarial

1340/09.07.2010, 7623/12.07.2010, 7624/12.07.2010, 12587/21.12.2009, 12586/21.12.2009.

Dreptul de servitute de trecere cu piciorul, orice mijloc auto si hipo, in favoarea imobilelor

inscrise in CF-uri.

2) Regimul economic

Folosinta actuala: constructii specifice activitatii.

3) Regimul tehnic

Imobilul in suprafata de 1008+1696+220+580 edificat cu hala curatatorie, hala depozitare

materiale, hala turnatorie fonta inox si platforma betonata.

Exista dotari tehnico-edilitare in zona.

Imobilul situat in UTR 52-zona industriala.

Se va dota cu 2 cuptoare rotative.

Capacitatea de productie actuala este de 3,6 tone/zi pentru plumb si 6,4 t/zi pentru alte metale

neferoase, structurata astfel:

o aluminiu - 3.6 tone/zi - cuptor rotativ 1.8 tone/sarja

o cupru - 0.8 tone/zi - cuptor cu creuzet 0.4 tone/sarja

o bronz - 0.8 tone/zi - cuptor cu creuzet 0.4 tone/sarja

o zinc - 1.2 tone/zi - cuptor cu creuzet 0.4 tone/sarja

o plumb - 3.6 tone/zi - cuptor cu creuzet 0.4 tone/sarja




Suprafata totala ocupata este de 3504 m2 si este compusa din:




mp;




Sectia de topire-turnare metale neferoase este amenajata in hala de 1008 mp si este echipata cu 5

cuptoare, din care 4 basculante/cu creuzet (Cu, Pb, Zn, Bronz) si unul rotativ (Al), avand urmatoarele

caracteristici constructive:

- aluminiu: cuptor rotativ de 2 tone, capacitate utila – 1,8 tone; durata unei sarje: 10 ore topire + 2

ore turnare = 12 ore; nr.maxim sarje/zi = 24/12 = 2 sarje, cantitate topita zilnic = 2 sarje x 1,8

tone = 3,6 tone/zi;

- cupru: cuptor rotativ de 0,5 tone, capacitate utila – 0,4 tone; durata unei sarje: 11 ore topire + 1


tone = 0,8 tone/zi;

- bronz: cuptor rotativ de 0,5 tone, capacitate utila – 0,4 tone; durata unei sarje: 11 ore topire + 1


tone = 0,8 tone/zi;

- plumb: cuptor rotativ de 0,5 tone, capacitate utila – 0,4 tone; durata unei sarje: 6 ore topire + 2

ore turnare = 8 ore; nr.maxim sarje/zi = 24/8 *3 = 9 sarje, cantitate topita zilnic = 9 sarje x 0,4

tone = 3,6 tone/zi;

- zinc: cuptor rotativ de 2 tone, capacitate utila – 1,8 tone; durata unei sarje: 10 ore topire + 2 ore

turnare = 12 ore; nr.maxim sarje/zi = 24/12 = 2 sarje, cantitate topita zilnic = 2 sarje x 1,8 tone =

3,6 tone/zi;

Acte de reglementare detinute: - Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 153/25.11.2010 emisa de S.G.A. Brasov;

- Autorizatie de mediu nr.45/07.02.2011 emisa de A.P.M. Brasov.

2.4.2. Descrierea lucrarilor proiectate

Structura constructiva: S.C. ROLECO RECYCLING S.A., detine in intravilanul localitatii Fagaras, in incinta fostei platforme

industriale UPRUC, un teren in suprafata totala este de 3504 m2, denumita generic

hala Turnatorie T3,

cu urmatoarele compartimente:

• atelier pentru tratarea bateriilor si acumulatorilor uzati - 324 m2 (in care este inclus

si spatiu special amenajat destinat depozitarii deseurilor rezultate in urma tratarii

bateriilor si acumulatorilor – 114 m2);

• atelier de topire- turnare (in care este incorporat biroul administrativ) - 684 m2

;

• spatiu depozitare materie prima (deseuri metalice neferoase) – 1696 m2;

• spatiu instalatii desprafuire – 220 mp;

• platforma betonata – 580 mp.

Suprafata totala ocupata este compusa din:




mp;




Societatea este proprietarul spatiilor de productie in baza urmatoarelor documente:

Contractul de vanzare-cumparare si incheiere de autentificare nr. 1340 / 09.07.2010, incheiate

cu S.C. F-Metal S.R.L. Fagaras pentru:

- CF 100053 nr.topo 2971/1/208 – hala curatatorie si teren in suprafata de 1008 mp;

- CF 100032-C1-U3 nr.cadastral 100032-C1-U3 – hala depozitare materiale in suprafata

utila de 1696 mp si cota 1693/3665 parti elemente de uz comun inscrise in CF 100032;



- CF 101414 nr.topo 2971/1/220 – post trafo si teren in suprafata de 32 mp;

Conventie / intabulare act notarial nr.2121/16.10.2009 pentru platform betonata de 580 mp, nr.

topo 2971/1/207 si hala de 220 mp nr. topo 2971/1/203/2;

Dotari tehnice constructive prevazute in noul proiect:

� Atelier topire-turnare metale neferoase (plumb si zinc): Face parte din cladirea cu numar topo 2971/1/208 cu suprafata de 1008 mp. Din aceasta suprafata, 684

mp sunt destinati operatiei de topire-turnare.

In acest atelier vor fi montate urmatoarele utilaje:

o cuptor basculant cu creuzet cu capacitatea de 1 tona/sarja destinat topirii bornelor din

plumb.

o cuptor basculant cu creuzet metalic cu capacitatea de 0.4 tone/sarja destinat topirii

deseurilor de zinc.

o cuptor rotativ cu capacitatea de 3 tone/sarja pentru topit paste sulfatate si oxidate din

plumb.

o doua cuptoare rotative cu capacitatea de 8 tone/sarja destinate topirii pastelor sulfatate si

oxidate din plumb.

o monogrinda cu comanda de la sol cu sarcina de 3.2 tf.

o lingotiere cu capacitate de 1 tona, destinate turnarii plumbului si cu capacitatea de 0.1 tone

pentru turnarea zincului.

o transportoare cu snec destinate incaracarii cuptoarelor rotative.

o hote pentru aspiratia gazelor la toate cele cinci cuptoare.

Intreaga suprafata a acestui atelier este betonata.

Materialele rezultate in atelierul de dezmembrare baterii sunt aduse in atelierul de topire in cuve

metalice cu stivutorul.

Incarcarea cuptoarelor basculante se face manual, iar a cuptorelor rotative cu ajutorul unor

transportoare cu snec.

� Atelier dezmembrare baterii si acumulatori uzati: Face parte din cladirea cu numar topo 2971/1/208 cu suprafata de 1008 mp. Din aceasta suprafata, 324

mp sunt destinati operatiilor de dezmembrare baterii si acumulatori uzati si spalarii deseurilor de

polipropilena din carcase.

In acest atelier sunt instalate urmatoarele utilaje:

o sase masini cu banda orizontala pentru taiat capace baterii.

o doua masini pneumatice pentru extras borne


o doua cuve din material inoxidabil pentru spalat carcase polipropilena

o cuve metalice pentru transportat deseurile rezultate in atelierul de topire-turnare.


o hote de aspiratie a gazelor la fiecare masina de taiat capace.

o canal colector protejat cu caramida antiacida pentru apele acide rezultate.

Masinile de taiat sunt prevazute cu cai de rulare cu role pentru incarcarea si transportul bateriilor la

urmatoarea operatie de golire electrolit.

Suprafata acestui atelier este betonata, iar in zona masinilor de taiat capace si a cuvelor pentru spalat

carcase, suprafata este protejata cu caramida antiacida.

� Hala depozitare materii prime si materiale (si statie de neutralizare) Hala are numarul topo 2971/1/203/2 si o suprafata de 1696 mp.

Aceasta hala este amenajata atat pentru depozitarea si sortarea deseurilor de baterii si acumulatori

aprovizionate, pentru depozitarea deseurilor rezultate cat si pentru statia de neutralizare ape acide.

Pentru depozitarea materialelor sunt amenajate patru halde betonate si protejate cu rasina epoxidica

antiacida cu suprafata de 38 mp fiecare.

Haldele sunt prevazute cu pante de scurgere astfel incit eventualele scurgeri de electrolit sa fie dirijate

catre bazinul stocare ape acide.

Platforma pentru sortarea bateriilor si acumulatorilor are o suprafata de 180 mp.

Platforma este betonata si protejata cu caramida antiacida.

Pentru neutralizarea apelor acide, va fi montata o instalatie de neutralizare, prevazuta cu un vas de

neutralizare cu capacitatea utila de 4 m3. Neutralizarea se face cu lapte de var (solutie de Ca(OH)2

15%). Instalatia este complet automatizata.

Stocarea apelor acide se face intr-un bazin din beton cu cuva metalica pana la inaltimea de 1.5m,

protejat cu rasina epoxidica rezistenta la acid si impermeabila.

Pentru limpezirea si stocarea apelor neutre sunt utilizate trei bazine cu capacitatea de 67.5 m3 betonate

cu cuva metalica pana la inaltimea de 1.5 m, protejate cu rasina antiacide si impermeabila.

Pentru presarea sulfatului de calciu sunt utilizate doua filtre presa amplasate pe o platforma metalica in

primul bazin de limpezire.

Din bazinele de stocare ape neutre apa este recirculata prin intermediul a unei pompe cu capacitatea de

4 m3/ora.

Apa neutra evacuata sau recirculata este continuu monitorizata.

Hala este dotata cu pod rulant cu capacitate de 5 tf.

� Hala sistem filtrare noxe: In hala cu numar topo 2971/1/203/2 cu o suprafata de 220 mp sunt montate instalatiile de filtrare si

spalare gaze.

Instalatia este compusa din:

o doua filtre cu cartuse cu capacitatea de 25000 – 30000/ora m3.

o filtru umed cu capacitatea de 25000 – 30000 m3/ora, prevazut cu baie de apa, duze de apa

pentru spalarea in contracurent a gazelor si separator de picaturi.

o doua ventilatoare legate in parale cu capacitatea de 25000 m3/ora fiecare.

Tot in aceasta hala, intr-o incinta protejata se afla si echipamentul analitic pentru monitorizarea si


inregistrarea emisilor de la cosul de evacuare.

Echipamentul este alcatuit din sonda de prelevare montata pe cosul de evacuare, dispozitiv de

masurare a temperaturii gazelor, pompa, analizor si calculator pentru afisarea si inregistrarea valorilor

masurate.

� Platforma betonata: Pe aceasta platforma cu numar topo 2971/1/207 si o suprafata de 580 mp sunt montate urmatoarele

utilaje:

o bateria de cicloane pentru separarea particulelor mai mari rezultate in procesul tehnologic

o cosul de evacuare a gazelor cu un diametru de Ø1000 mm si inaltimea de 16 m.

o camerele de racire a gazelor de la cele trei cuptoare rotative.

o tubulatura instalatiei de ventilatie.

o sistem de stocare, vaporizare si distributie oxigen lichefiat cu un volum de stocare de 30000

litri (echivalent 22000 Nm3 oxigen gaz).

Tot pe aceasta platforma se face si accesul in incinta atelierelor de topire-turnare si dezmembrare

baterii.

Procesul de recuperarea a plumbului din acumulatori uzati si alte materiale cu plumb este unul

pirometalurgic de reciclare a plumbului din masele active sulfatate si oxidate, rezultate in urma

operatiei de dezmembrare a placilor bateriilor si acumulatorilor cu plumb uzati.

Tot prin process pirometalurgic se recupereaza si zincul din deseurile cu continut de zinc.

Principalele faze ale procesului tehnologic: - Colectarea deseurilor metalice neferoase (plumb, zinc): colectarea, descarcarea, receptia

(cantarire), sortare, stocare si depozitare temporara pe grupe de deseuri;

- Tratarea bateriilor si acumulatorilor uzati: depozitarea in spatiu special amenajat, sortarea,

transportul in altelierul de taiere, demonatrea busoanelor, golirea electrolitului, taierea

capacelor, golirea continutului, dezmemebrarea bornelor prin presare, sortarea materialelor

pentru topire si valorificarea prin maruntire a deseurilor de mase plastice, spalarea carcaselor,

depozitarea in saci a deseurilor maruntite;

- Turnarea sub forma de lingouri a deseurilor de Pb si Zn: pregatirea sarjei pentru elaborare,

trunarea metalului in lingotiere, marcarea lingourilor, stivuirea si depozitarea temporara in

atelierul de turnatorie;

- Comercializarea metalelor recuperate la terti.

CAPACITATEA DE PRODUCTIE �OU PROIECTATA

Proiectul propune marirea capacitatii de topire-turnare plumb de la 3.6 tone lingouri de plumb pe zi,

capacitate existenta pentru care ROLECO RECYCLING detine autorizatie de mediu, la 46 tone

lingouri plumb pe zi si pastrarea capacitatii de turnare a zincului de 1.2 tone/zi.

CALCULUL capacitatii de productie:

PLUMB o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate - 8 tone/sarja, 2 buc.; durata sarja – 12 h; nr. sarje/zi –

2; cantitate topita – 2 bucati x 2 sarje/zi x 8 tona/sarja = 32 tone/zi;


o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate 3 tone/sarja - 1 buc; durata sarja –8 h; nr. sarje/zi – 3;

cantitate topita – 3 sarje/zi x 3 tona/sarja = 9 tone/zi;

o cuptor cu creuzet pentru topit Pb capacitate - 1 tona/sarja, 1 buc.; durata sarja – 4,8 h; nr.

sarje/zi – 5; cantitate topita – 5 sarje/zi x 1 tona/sarja = 5 tone/zi;

total = 32 + 9 + 5 = 46 tone Pb/zi

ZI�C o cuptor cu creuzet pentru topit Zn capacitate 0,4 tona/sarja - 1 buc.; durata sarja –8 h; nr. sarje/zi

– 3; cantitate topita – 3 sarje/zi x 0,4 tona/sarja = 1,2 tone/zi;

Activitatile de topire Cupru, Bronz si Aluminiu se vor elimina din productie si in acest sens se vor

dezafecta urmatoarele capacitati:

o cuptor rotativ pentru topit Al capacitate 1.8 tone/sarja - 1 buc

o cuptor cu creuzet pentru topit Bz capacitate 0.4 tone/sarja - 1 buc

o cuptor cu creuzet pentru topit Cu capacitate 0.4 tone/sarja - 1 buc

Cele doua cuptoare basculante cu capacitatea de 0.8 tone destinate topirii cuprului si bronzului vor fi

demontate si depozitate, ramanand ca rezerva pentru suplimentarea in timp a capacitatilor pentru

cuptoarele de topit borne plumb si zinc.

Cele doua cuptoare basculante pentru cupru si bronz nu au fundatie, ele fiind fixate pe pardoseala din

beton cu conexpanduri, demontarea lor fiind o activitate simpla tehnic.

Cuptorul rotativ destinat topirii aluminiului va fi folosit in continuare pentru topirea plumbului.

BILA�TUL de materiale al instalatiei pentru recuperarea PLUMBULUI

O baterie de 12V 44 Ah ... 210 Ah este este compusa din:

Componente cu continut de Plumb 77%

Componente Polipropilena 6%

Componente PVC 1%

Carcase ebonita 1%

Acid sulfuric 15%

Plumbul se gaseste in componenta unui acumulator sub forma de Pb (borne, punti, grile) si sub forma

de PbSO4 si PbO (PbO2) in pasta.

Cele 77% componente sunt repartizate astfel:

Borne, punti, grile Pb 44%

PbSO4 34%

PbO (PbO2) 22%

Din cele prezentate mai sus rezulta ca in urma dezmembrarii bateriilor si acumulatorilor plumb – acid

rezulta componentele prezentate in tabelul.


Denumire Procent


PbSO4 26%

PbO (PbO2) 17%

Componente PP 6%

Componente PVC 1%

Carcase ebonita 1%

Acid sulfuric 15%

Randamentul recuperarii plumbului din pastele sulfatate si oxidate este de aproximativ 85%.

Rezulta ca din fractia totala de plumb a unui acumulator se va obtine:

77 x 85/100 = 65.45 % plumb.

In continuare se va lua in calcul un indice global minim de recuperare de 65%.

Pornind de la capacitatea maxima lunara de 1000 tone lingou Pb si un program de lucru in medie de 22

zile pe luna, rezulta o capacitate zilnica de 46 tone lingou plumb.

Pentru obtinerea acestei cantitati de 46 t/zi lingou de plumb, va fi necesar sa se dezmembreze:

65 tone 100 tone

46 tone X tone

X = 46 x 100/65 = 70.77 tone acumulatori.

Se va lua in calcul cantitatea de 71 tone acumulatori dezmembrati pe zi.

Din 71 tone acumulatori, vor rezulta urmatoarele cantitati de materiale care vor fi supuse in continuare

procesarii:

Denumire Procent Tone/zi

Borne, punti, grile Pb 34% 24.14

PbSO4 26% 18.46

PbO (PbO2) 17% 12.07

Componente PP 6% 4.26

Componente PVC 1% 0.71

Carcase ebonita 1% 0.71

Acid sulfuric 15% 10.65

TOTAL 100% 71.00


Dotarea cu utilaje

Pentru procesarea tuturor cantitatilor de materiale rezultate in urma dezmembrarii, instalatia propusa in

proiect va cuprinde urmatoarele utilaje:

o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate 8 tone/sarja - 2 buc


o cuptor cu creuzet pentru topit Pb capacitate 1 tona/sarja - 1 buc

o cuptor cu creuzet pentru topit Zn capacitate 0.4 tona/sarja - 1 buc

o masini cu banda pentru taiat capace baterii - 6 buc

o masini extras borne - 2 buc

o hidrociclon - 1 buc

o filtru cu cartuse - 2 buc

o filtru umed - 1 buc

o instalatie de neutralizare automatizata - 1 buc

o instalatie monitorizare aer - 1 buc

o pH-metru automat pentru monitorizare apa - 3 buc

o Moara de macinat deseuri de polipropilena/ebonite - 1 buc;

o Oalele de turnare/lingotiere - 2 buc.

Organizarea de santier

Pentru executarea in conditii optime a lucrarilor de executie si pentru a nu perturba activitatea

productiva care se desfasoara pe platforma industriala, societatea de constructii - montaj care va

contracta cu beneficiarul lucrarile, isi va desfasura activitatea in anumite zone din incinta platformei,

bine delimitate.

Pentru organizarea de santier se vor utiliza facilitatile oferite de cladirile existente apartinand incintei

industriale existente.

Vor fi prevazute zone pentru depozitarea materialelor de constructie, precum si zone destinate

descarcarii si depozitarii temporare a utilajelor care urmeaza a fi montate in hala industriala.

Societatea de constructii-montaj isi va amenaja locatii provizorii pentru vestiare, magazii de

depozitare a sculelor si a utilajelor de mica mecanizare, magazii pentru obiecte de inventar, ateliere

pentru mici reparatii la utilajele de constructii, etc.

Pentru asigurarea coordonarii lucrarilor de executie se va amenaja si un birou pentru conducerea

tehnica a santierului.

Zona de baza pentru lucrarile de executie si depozitarea materialelor va fi delimitata cu panouri

pentru organizare de santier sau imprejmuita. Tot aici se va amenaja o platforma pentru

mijloacele de transport si utilajele de constructii din dotare.

Demontare/ dezafectare/inchidere

La incetarea perioadei de functionare se va urmari realizarea studiilor si obtinerea actelor legale cerute

la legislatia in vigoare pentru incetarea activitatii si dezafectarea instalatiei.

Dezafectarea se va realiza urmarind urmatoarele etape:

- eliminarea tuturor deseurilor solide si lichide de pe amplasament, functie de codul lor, la unitati

autorizate;


- golirea conductelor si a rezervoarelor, dupa caz spalarea lor;

- demontarea utilajelor si a instalatiilor, prin firme autorizate;

- reutilizarea utilajelor in instalatii similare, valorificarea fierului vechi si a metalelor neferoase;

- demolarea constructiilor, colectarea, valorificarea materialelor refolosibile, eliminarea

deseurilor prin valorificare termica sau depozitarea lor, dupa caz in depozite autorizate;

Postinchidere

In conformitate cu prevederile legale se va realiza monitorizarea calitatii solului in zona de

amplasament si dupa caz se vor respecta obligatiile privind refacerea calitatii solului in zona de

amplasament a instalatiei.

2.4.3. Durata etapei de functionare

Dotare personal: La unitate vor lucra un numar de 65 de angajati,

Programul de lucru: se va lucra in 3 schimburi, 8 ore/schimb (iar un schimb este asigurat pentru

perioade de liber, concediu medical etc.), cca. 250 zile/an.

2.5. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia Resursele folisite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea

anuala

Denumirea Cantitatea

zilnica/anuala

Furnizor �umar contract

furnizare

Recuperarea

bateriilor si

acumulatorilor

uzati cu plumb si

a altor materiale

cu plumb;

Recuperarea

deseurilor cu zinc

46 t/zi;

12144 t/an

1,2 t/zi;

316,8 t/an

Gaze naturale 8264 Nm3/zi;

2181696 Nm3/an

S.C GDF Suez S.A.

– sucursala Brasov

3005230905/04.02.2010

Energie

electrica

1500 kWh;

396000 kWh

S.C. ICCO Energ

S.R.L. Brasov

205/19.05.2010

Apa 30,775 mc/zi;

7693,75 mc/an

S.C. Apa Canal S.A.

Sibiu - sucursala

exploatare Fagaras –

ptr. apa potabila

S.C. F-Metal S.R.L.

Fagaras- ptr.apa

tehnologica si

canalizari

1556/10.06.2010;

39/29.06.2010

Oxigen tehnic 15598 Nm3/zi;

4117872 Nm3/an

S.C. Linde Gaz

Romania S.A.

-

Aer comprimat 9075 Nm3/zi;

2395800Nm3/an

Sursa proprie -

ALIME�TAREA CU E�ERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica se va realiza, ca subconsumator industrial, in baza contractului de

furnizare a energiei electrice nr.205/19.05.2010 incheiat cu S.C. ICCO Energ S.R.L.Brasov.

Alimentarea instalatiei se face din PT 6 existent in vecinatatea halei. Puterea electrica a instalata este

Pi = 390 kW.


ALIME�TAREA CU GAZ META�

Se va face in baza contractului de furnizare a gazelor naturale nr. 3005230905 din 04.02.2010 incheiat

cu S.C. GDF SUEZ Energie Romania S.A..

Racordarea la reteaua de gaz se face din statia de reglare masura printr-o conducta din otel cu

Dn=80mm cu lungimea de 430m.

Alimentarea cu gaze naturale a receptorilor din instalatiile tehnologice si de incalzire se face din

instalatia exterioara de utilizare Ø 4”, de presiune redusa, fabricata din otel si pozata suprateran pe

estacadele existente pe platforma UPRUC. Postul de reglare de incinta este echipat cu 3 regulatoare de

presiune RTG320. Masurarea consumului de gaze naturale se realizeaza printr-un contor tip G150.

Instalatia de utilizare din incinta societatii a fost realizata functie de amplasarea receptorilor, de

cerintele parametrilor procesului tehnologic si al producatorilor de utliaje, cu respectarea prevederilor

NTPESAGN/2004. Presiunea pe retea este de 0.553 bari.Consumul zilnic de gaz metan este de

8264Nm3.

Functie de parametrii necesari la arzatoare, fiecare utilaj consumator de gaz metan este prevazut in

instalatia de utlizare cu dispozitive automate de control, reglare si semnalizare care antreneaza automat

inchiderea alimentarii cu gaze naturale la stingerea accidentala a flacarii, a lipsei gazului natural, a

aerului de combustie sau a curentului electric. Aceste dispozitive fac parte din echipamentul

receptorului de gaz.

Pentru cele trei cuptoare rotative pentru arderea gazului metan se va folosi oxigen tehnic aflat intr-un

stocator cu volumul util de 22000 Nm3 si presiunea maxima admisibila de 18 bari.

Gazul metan si oxigenul intra intr-un sistem de reglare a presiunii si debitelor cu urmatoarele

functiuni:

o regleaza presiunile de oxigen si gaz metan

o regleaza debitele de oxigen si gaz metan

o contorizeaza consumurile de oxigen si gaz metan

o are trei trepte de putere arzator: flacara pilot, flacara neutra si flacara de putere reducatoare.

Folosirea acestui sistem duce la:

o reducerea substantiala a consumului de gaz metan

o cresterea productivitatii prin reducerea timpului de topire

o cresterea gradului de recuperare pe tona de deseu

o scaderea volumului de gaze arse

o scaderea cu peste 98% a nivelui de oxizi de azot emisi in atmosfera

o scaderea consumului de energie electrica prin eliminarea suflantelor de aer.

ALIME�TAREA CU E�ERGIE TERMICA

Asigurarea energiei termice pentru grupul administrativ se face cu o centrala termica cu o capacitate

nominala maxima de 20 kW, ce functioneaza cu gaz metan.

ALIME�TAREA CU AER COMPRIMAT Aerul comprimat va fi produs in incinta societatii prin achizitionarea a doua compresoare.


ALIME�TAREA CU APA

Acte de reglementare valabile: Autorizatie GA nr. 153/25.11.2010 eliberata de SGA Brasov.

Contracte:

- Apa potabila si canalizare menajera contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat cu S.C. Apa

Canal S.A. Sibiu - sucursala exploatare Fagaras;

- Apa tehnologica – puturi forate - Contract incheiat cu S.C. F-Metal S.R.L.

nr.39/29.06.2010.;

Alimentare cu apa potabila Sursa: reteaua de apa potabila a municipiului Fagaras, conform contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat

cu S.C. Apa Canal S.A. Sibiu- sucursala exploatare Fagaras.

Instalatii de captare:Bransament la reteaua de alimentare cu apa a orasului, prin conducta de PEHD cu

Dn 40mm si lungimea de 140 m, din camin prevazut cu apometru.

La intrarea pe platforma in caminul de bransare exista un contor Zenner Dn 50 si Q = 50 mc/h.

Instalatii tratare: nu este cazul – apa din reteaua orasului este potabila.

Instalatii de aductiune: conducte metalice cu Dn 50 mm si L = 500 m pentru distributia la sectii.

Retea de distributie interna: retea de conducte de 1”, ¾”, ½”.

Alimentare cu apa tehnologica - Contract incheiat cu S.C. F-Metal S.R.L. nr.39/29.06.2010.

Sursa: subterana – gospodarie proprie de apa cu 2 puturi cu H = 10 m fiecare, care comunica intre ele;

Puturile sunt echipate cu grup de pompare compus din:

- electropompa tip PCN 32-200 cu Q = 25 mc/h, H = 35 mCA, P = 7 kW, n = 3000 rot/min;

- electropompa tip PCN 50-200 cu Q = 30 mc/h, H = 35 mCA, P = 11 kW, n = 3000 rot/min.

Instalatii de tratare: apa tehnologica nu este tratata. Are loc o decantare a impuritatilor si materiilor in

suspensie, in rezervoarele de inmagazinare.

Instalatii de aductiune: aductiune de la statia de pompare se face cu conducta metalica OL Zn cu Dn

90 mm, pana la rezervoarele de inmagazinare .

Instalatii de inmagazinare: un rezervor cu capacitatea de 20 mc si doua rezervoare de 67,5 mc (BAN).

Retea de distributie interna: retea alimentata din capacitatile de inmagazinare, din conducta cu Dn 80

mm si L = 400 m.

In cadrul retelei de distributie este amplasata o instalatie de recirculare a apei, conectata la capacitatile

de inmagazinare si echipata cu o statie de pompare dotata cu doua electropompe 1a+1r de tip PCN 40-

320 cu caracteristicile: Q = 35 mc/h, H = 35 mCA, P = 9 kW, n = 3000 rot/min.

Apa tehnologica este utilizata in urmatoarele operatii:

- Spalare spatii tehnologice de depozitare materii prime si deseuri;

- Spalare spatii tehnologice si deseuri rezultate in procesul de dezmembrare;

- Spalare spatii tehnologice in hala de topire-turnare;

- Asigurarea zestrei de apa la filtrare umeda a gazelor in hidrociclon; spalarea incintei

hidrociclonului si a rezervorului tampon al hidrociclonului la inlocuire zestre de apa depasita

calitativ;

- Preparare lapte de var pentru neutralizare; spalare reactor neutralizare dupa fiecare sarja;

spalare sistem filtru de nisip cuartos si carbune activ; spalarea spatiilor tehnologice din statia de

neutralizare;


- Spalare si umezire spatii exterioare de circulatie.

Apa tehnologica este asigurata din circuitul inchis de recirculare a apei , din care 95% este recirculata

si 5 % este eliminata prin deversare in canalizarea platformei.

Alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor

Reteaua de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor este compusa din doua ramuri distincte:

reteaua de hidranti interiori si reteaua de hidranti exteriori.

→ Reteaua de hidranti interiori – este alimentata din sursa de apa tehnologica (cele doua puturi

forate), ca retea separata construita astfel:

- De la grupul de pompare al gospodariei de apa pleaca o conducta cu Dn 80 si L 40 m

pana la rezerva de incendiu (V1);

- Rezerva intangibila de incendiu (V1) – rezervor cilindric vertical din Polstif cu

D = 2,2 m si H = 5m, V = 20 mc;

- Presiunea in retea este asigurata cu pompa centrifuga tip PCN 40-160 cu Q = 20

mc/ora si p = 4,5 bar;

- Dupa rezerva de incendiu (V1) este montata pompa, dupa care reteaua se bifurca in

doua brate astfel: unul cu Dn 65 si L 35 m alimenteaza hidrantul din hala de

depozitare (Hi4); al doilea cu Dn 65 si L 30 m alimenteaza hidrantul din atelierul de

dezmembrare (Hi1); se continua cu conducta Dn 65 si L 18 m si alimenteaza hidrantul

Hi2 si apoi cu Dn 50 si L 18 m si alimenteaza hidrantul Hi3, care acopera atelierul de

topire-turnare.

→ Reteaua de hidranti exteriori – este alimentata din sursa de apa tehnologica, ca retea separata

construita astfel:

- Rezerva intangibila de incendiu – cele doua bazine de stocare ape neutre V = 67,5 mc.

- Presiunea in retea este asigurata cu pompa centrifuga (P1) tip PCN 40-160 cu Q = 20


- Dupa rezerva de incendiu este montata pompa, dupa care reteaua se bifurca in doua

brate astfel: unul cu Dn 65 si L 40 m alimenteaza hidrantul din hala de depozitare

(He2); al doilea cu Dn 65 si L 100 m alimenteaza hidrantul din spatiul liber dintre hale

(He1).

S-a estimat urmatorul consum de apa potabila:

Necesarul:

� consum mediu Qmed = 65 x 75 l/zi /1000 = 4,875 mc/zi → 1218,75 mc/an;

� consumul maxim Qmax = 4,875 mc/zi x 1,2 = 5,85 mc/zi → 1462,50 mc/an;

� consum minim Qmin = 3,67 mc/zi → 916,35 mc/an;

� Qor max = 0,406 mc/h → 0,113 l/s;

Cerinta:

� consum mediu Qmed = 6,34 mc/zi → 1584,38 mc/an;

� consumul maxim Qmax = 7,61 mc/zi → 1901,25 mc/an;



S-a estimat urmatorul consum de apa tehnologica si de stingere a incendiilor:

Necesarul:

� consum mediu Qmed = 30,775 m3/zi → 7693,75 mc/an;


� consum minim Qmin = 23,14 mc/zi → 5784.77 mc/an;

� Qor max = 1,28 mc/h → 0,36 l/s;

Cerinta (acoperirea a 5 % din necesar):



� consum minim Qmin = 1,16 mc/zi → 290 mc/an;

EVACUAREA APELOR UZATE

Contracte: - Apa potabila si canalizare menajera contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat cu S.C. Apa


- Contract de prestare servicii de gospodarire a apelor nr. 688/15.06.2010 incheiat cu S.C.

F-Metal S.R.L. Fagaras pentru deversare ape conventional curate, tehnologice epurate,

pluvial si menajere.

APE UZATE ME�AJERE Retea: tuburi de beton cu Dn 200 – 300 mm si L = 700 m, conectata la reteaua unitara ptr. platforma

industriala UPRUC.

Reteaua platformei se descarca in decantorul IMHOFF, cu capacitate de 750 locuitori echivalenti. In

decantorul IMHOFF, prevazut cu doua compartimente separate, apele menajere sunt preepurate printr-

o fermentatie anaeroba, fiind ulterior deversate in canalizarea menajera oraseneasca. Statia de

preepurare functioneaza permanent.

Din decantor apele sunt descarcate in statia de pompare, cu descarcare in reteaua oraseneasca de

canalizare a municipiului Fagaras. Statia de pompare este echipata cu doua electropompe 1a + 1r tip

ACV 100/150 cu Q = 90 mc/h, H = 15 mCA, P = 10 kW, n = 1500 rot/min.

Descarcarea apelor menajere epurate in reteaua oraseneasca se face periodic, la schimbul I, in regim de

40 ore/saptamana si 2000 ore/an. Debitele de ape menajere epurate si evacuate trebuie sa se inscrie in

limitele impuse de acceptul emis de S.C. Apa Canal S.A. – sucursala Fagaras si in autorizatia de

gospodarire a apelor a UPRUC TAP - SDV.

In cadrul unitatii, pe reteaua de canalizare menajera sunt amplasate 10 camine de intersectie si

schimbare de directie

Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate ai apelor uzate fecaloid-menajere este cea stabilita

de administratorul statiei de epurare.

APE UZATE TEH�OLOGICE provin din urmatoarele procese:

- De la depozitul de baterii: haldele H1, H2, H3 protejate antiacid sunt prevazute cu pante de

scurgere a fazelor lichide spre rigola de spalare cu drenare in bazinul de colectare electrolit.


Aici pot sa apara scurgeri accidentale de acid din baterii fisurate sau rasturnate in urma unor

manevre gresite. Pentru eliminarea pericolului de poluare cu acid a solului in zona, haldele sunt

prevazute cu pardoseli din beton armat, protejate antiacid cu rasina epoxidica CEILOCOTE

6640 S Ceilcrete.

Pentru directionarea eventualelor scurgeri direct in bazinul de stocare (BS), pardoselile sunt

prevazute cu pante de scurgere, iar in peretii despartitori ai haldelor, la nivelul pardoselii sunt

prevazute deschideri de trecere.

- De la atelierul de dezmembrare: suprafata betonata de 324 mp este protejata antiacid si

prevazuta cu pante de scurgere a fazelor lichide spre rigola de spalare care dirijeaza lichidele spre

bazinul de colectare electrolit.

Rigola de spalare are dimensiunile: 6m x 2m si adancimea de 0,5m de la nivelul pardoselii.

Peretii laterali si fundul acesteia sunt executate din beton armat, protejati cu caramida

antiacida. Fundul rigolei este prevazut cu panta de scurgere spre bazinul de stocare.

In locul in care se face scurgerea este executata o basa de colectare cu dimensiunile de 0.5 x 0.5

x 0.5 m, realizata din beton armat protejat antiacid, are montate sisteme de separare tip site si

filtre pentru retinerea particulelor de polipropilena, polietilena, ebonite si slamul de PbSO4.

Sistemul de filtrare al basei de colectare se curata zilnic astfel: PbSO4 este materie prima la

topire-turnare; materiile solide tip deseuri de material plastic sunt sortate si depozitate

corespunzator.

Bazinul de stocare al sectiei de dezmembrare are dimensiunile de 2,8 x 2,2 x 0,5 m si Vutil = 3

mc.

Apele acide sunt dirijate din basa de colectare spre bazinul de stocare, prin curgere

gravitationala, printr-o conducta de PP formata din doua tronsoane: primul cu Dn 100 mm si L

15,6 m pana la caminul de vizitare; al doilea cu Dn 150 mm si L 4,6 m pana la bazinul de

stocare. Conducta este montata etans. Montajul permite golirea, pana la nivelul basei, unde se

realizeaza si o inchidere hidraulica cu apa de spalare, dupa dilutia acidului ramas in basa.

- De la epurare umeda gaze si aerosoli

Apa de spalare gaze este stocata in bazinul cu capacitate de 5 mc, aferent hidrociclonului si

recirculata in interiorul. La un anumit grad de incarcare si pH = 4,5 – 5, se goleste in rigola care

inconjoara utilajul si care este conectata la bazinul de stocare ape acide, printr-o conducta de

polipropilena cu Dn 150 mm, in lungime de 7,2 m care intra in caminul de vizitare, unde se

intalneste cu apele acide de la zona de depozitare si dezmembrare acumulatori. Rigola (RH) de

scurgere din jurul hidroclonului urmareste un perimetru dreptunghiular exterior, aflat la

distanta de 0,2m si are sectiunea normala de trecere: 0,25m x 0,25m. Fundul si peretii laterali ai

rigolei sunt executate din beton protejat antiacid cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete.

Bazinul hidrociclonului are montat, in fata racordului de golire, sistemul de separare si filtrare

micronica si moleculara. prevazute cu site si filtre care retin posibilele particulele de

polipropilena, polietilena, ebonita si in special slamul format in bazin care poate sa contina

particule de metale neferoase sau diferite combinatii ale acestora care nu se dizolva in apa.

Dupa golirea apei se demonteaza capacul de vizitare, se spala interiorul bazinului, astfel incat

apele de spalare sa se scurga din acesta numai prin sistemul de filtrare. Apoi se curata filtrele si

materialul rezultat se colecteaza, se usuca natural si se pastreaza in recipient inchis pana in

momentul valorificarii la firma autorizata. Dupa montarea capacului bazinului, acesta se umple

cu apa din reteaua de apa industriala a societatii, sau din cea epurata in instalatie.


- Ape de spalare a spatiilor tehnologice de productie si depozitare.

Bazinul de stocare ape acide - cu capacitate de 67,5 mc, construit din beton armat protejat antiacoid,

perfect etans. Acesta preia toate apele acide colectate pe platforma. Pana la inaltimea de 1.5 m este

cuva metalica protejata cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete. Pe fundul bazinului, langa peretele

exterior este prevazuta o basa cu dimensiunile de 0,7 x 0,7 x 0,5 m in care se gaseste sorbul cu sita de

protectie si supapa de retinere de pe conducta de aspiratie, Dn 80 mm, care transporta solutia acida in

neutralizator.

Statia de neutralizare - este o constructie metalica cu doua platforme, prima la cota de + 2,35 m si a

doua la cota de + 5,3 m, cu dimensiunile 6,4 x 3,1 m, sustinute de stalpi metalici.

Pentru functionare este necesara:

- alimentare cu apa neutra recirculata, pentru preparare solutie lapte de var 15%.

- alimentare cu apa potabila prin conducta Dn=25mm, pentru spalator de ochi, in caz de

stropire accidentala cu substante chimice periculoase.

- alimentare cu apa industriala din putul societatii prin conducta Dn=40mm.

- alimentare cu aer comprimat din reteaua societatii prin conducta Dn=15mm, Pn=6bari.

In procesul de neutralizare sunt parcursi urmatorii pasi:

→ �eutralizare, coagulare, floculare

→ Filtrare – presare, decantare

→ Limpezire ape Descrierea detaliata a procesului de neutralizare si structurii constructive s-a facut intr- o sectiune

anterioara.

Bazinele de stocare ape neutralizate - apa limpezita este trecuta in doua bazine de stocare. Bazinele de

stocare ape neutralizate au fiecare V = 67,5 mc. Apa din aceste bazine este supusa unui program de

monitorizare, dupa care se recircula in proportie de 95 % in fluxul de productie, iar restul se evacueaza

prin pompare in canalizarea conventional curata. Cele doua bazine de ape neutre se constitue in caz de

necesitate si ca rezerva de incendiu pentru hidrantii exteriori.

Apa neutralizata si limpezita, prin recirculare se va utiliza la :

- spalari tehnologice in atelierul de dezmembrari baterii

- spalari ale scurgerilor accidentale de electrolit in incinta haldelor de stocare baterii si a

platformei de sortare

- spalarea incintei hidrociclonului si umplerea bazinului acestuia la schimbarea apei uzate

- asigurarea apei necesare in prepararea sarjelor de lapte de var

- asigurarea apei necesare in desfasurarea sarjelor de neutralizare.

Solutia adoptata pentru amenajarea celor 4 bazine, precum si modul de vehiculare al apei confera

urmatoarele avantaje:

- siguranta maxima in stocarea solutiei acide, neexistand pericolul de scurgeri accidentale in

exteriorul bazinului de stocare (BS).

- siguranta maxima in stocarea si recircularea apei neutre in bazinele (BAN), neexistand

pericolul de scurgeri necontrolate de apa la canalizarea conventional curata.


- trecerea apei din bazinele: (BD), (BL), (BAN), prin sistemul de sifoane basculante, care este

foarte flexibil, si care se face fara consum de energie.

APE PLUVIALE

Determinarea debitului apei provenite din precipitatii de pe suprafata amplasamentului incintei unitatii

se calculeaza cu formula din Standard: Q pl = m Σ(S x φ) x I [l/s].

Potrivit datelor privind suprafetele existente la obiectiv, care au fost mentionate anterior si incadrarii

amplasamentului in zona, s-a facut calculul pentru apele pluviale cazute si scurse de pe suprafata

studiata, rezultand: Q pl.zi med = 0,26 l/s.

Pe amplasament, apele pluviale - meteorice sunt colectate si apoi dirijate la sol, de unde sunt preluate

de o retea interna confectionate din tuburi de beton cu Dn 600-800 mm, in lungime totala de 360 m si

sunt conduse catre colectorul de beton Dn 1500 mm in lungime totala de 2700 m cu descarcare in raul

Olt.

CO�DITII DE CALITATE Pe reteaua de canalizare a apelor pluviale si conventional curate ale platformei UPRUC sunt prevazute

4 camine pentru prelevarea probelor in vederea urmaririi calitatii apei evacuate:

- PC1 – ptr.apele provenite de la laborator si compartimentul compresoare;

- PC2 – ptr.apele provenite de la statia de cromare (desfiintata);

- PC3 – ptr.apele provenite de la turnatoria veche;

- PC4 – ptr.apele provenite de la atelerul de prelucrari mecanice.

Reteaua de canalizare este prevazuta cu un deznisipator si separator de hidrocarburi.

Monitorizarea calitatii apelor rezultate se face in trei puncte si anume:

o monitorizare continua pH, dozare reactivi si nivel la reactoarele de neutralizare;

o monitorizare continua a pH si nivel in bazinul colectare ape neutre;

o caminul PC2 pe reteaua de ape conventional curate si pluviale.

Indicatorii de calitate ai apelor tehnologice epurate, conventional curate si pluviale, ce urmeaza sa fie

evacuate in emisar Raul Olt impusi de Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.153/25.11.2010 emisa

de A.N. Apele Romane, Directia Apelor Olt, S.G.A. Brasov sunt:

Categoria apei Indicatori de calitate UM Valori maxime admise

Apele tehnologice

epurate,

conventional curate

si pluviale, ce

urmeaza sa fie evacuate in emisar

Raul Olt

pH unit.pH 6,5 – 8,5

Suspensii mg/l 35

Reziduu filtrabil la 105oC mg/l 2000

Mn2+

mg/l 1,0

Pb2+

mg/l 0,2

Zn2+

mg/l 0,5

Ni2+

mg/l 0,5

Cu2+

mg/l 0,1

Sn2+

mg/l 0,2

Mg2+

mg/l 100

Ca2+

mg/l 300

SO42-

mg/l 400

Al 3+

mg/l 0,5


Frecventa de determinare de catre beneficiar a indicatorilor de calitate este: zilnica.

Prelevarea probelor se face din: PC2-turnatoria veche.

Apele menajere preepurate evacuate in canalizarea oraseneasca sunt monitorizate prin analize lunare

de catre laboratorul UPRUC TAP - SDV Fagaras, rezultatele analizelor fiind transmise si la S.C. Apa

Canal S.A. – sucursala Fagaras. Indicatorii de calitate impusi la deversare sunt:


Ape uzate Suspensii mg/l 350


CBO5 mg/l 300

CCOCr mg/l 500

Azot amoniacal mg/l 30

Fosfor mg/l 5

Detergenti mg/l 10

Subst.extractibile mg/l 30

Cupru mg/l 0,2

Nichel mg/l 1

Temperatura oC 40

Ph unit.pH 6,5 – 8,5

2.6. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Recuperare plumb Din capitolele in care s-a prezentat procesul tehnologic s-a ajuns la concluzia ca sunt necesare

urmatoarele materii prime folosite in procesul de topire Pb si neutralizare ape acide:

Denumire Material UM Cantitate zilnica Cantiatate anuala

Deseu acumulatori tone 71 18744

Lapte de var (solutie Ca(OH)2 15%) tone 15,03 3967,92

Soda calcinata Na2CO3 tone 4.29 1132.56

Praf de carbune tone 0.81 213.84

Span de fonta tone 1.13 298.32

Compozitia acumulatorilor supusi procesarii zilnice – ptr. 71 t/zi prelucrate - este:

Denumire Procent Tone/zi Borne, punti, grile Pb 34% 24.14

PbSO4 26% 18.46

PbO (PbO2) 17% 12.07





TOTAL 100% 71.00


Pentru toate aceste materiale societatea va incheia contracte de achizitie cu firmele producatoare sau cu

cele autorizate sa desfasoare activitati de colectare.

Materia prima de baza, care se va prelucra in instalatia proiectata consta din deseurile de baterii

uzate, acide, cu Pb.

Conform HG nr.856/2002 - “privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseurile inclusiv deseurile periculoase“, Anexa 2, aceste deseuri se incadreaza in:

Categoria : 16 06 baterii si acumulatori

Tip : 16 06 01* baterii cu plumb (* = periculoase)

Recuperare zinc Din capitolele anterioare in care s-a prezentat procesul tehnologic s-a ajuns la concluzia ca sunt

necesare urmatoarele materii prime folosite in procesul de topire Zn:

Denumire material Cantitate zilnica tone Cantitate anuala tone

Deseuri zinc 1.5 396

In general materiile prime recuperate in instalatie sunt din categoria deseuri, detaliate astfel:

Cod deseu Denumire tone/zi tone/an Deseuri colectate si valorificate intern

16.06.06* Electrolit H2SO4 diluat 10.65 2812

Deseuri cu continut de plumb

16.06.01* Deseuri de baterii si acumulatori 54.67 14433

16.01.18 Deseuri de metale neferoase / nespecificate in alta parte – cu continut de plumb 1.5 396

17.04.03 Deseuri de constructii si demolari - plumb 2 528

19.12.03 Deseurile de la instalatiile de tratare a reziduurilor – metale neferoase / plumb 0.75 198

Deseuri cu continut de zinc

12.01.03 Pilitura si span neferos

16.01.18 Deseuri de metale neferoase / nespecificate in alta parte - cu continut de zinc 0.8 211.2

17.04.04 Deseuri de constructii si demolari - zinc 0.4 105.6

19.12.03 Deseurile de la instalatiile de tratare a reziduurilor – metale neferoase / zinc 0.3 79.2

Materii prime, substante sau preparate chimice care se vor utiliza in cadrul activitatii -

depozitare:

Denumirea materiei prime, a substantei

sau a preparatului chimic

Modul de depozitare/ambalare

Materii prime si materiale utilizate in

proces (deseuri cu plumb, deseuri cu zinc,

carbune, span fier, var hidratat, agent

floculant, agent coagulant)

Depozit si magazii de la unitate, spatii betonate,

acoperite, protejate antiacid

Motorine Magazii de la unitate sau alimentare la unitati de profil

Lubrifianti In ambalajul furnizorilor, in magazie speciala, incuiata,

substantele sunt gestionate de personal cu calificarea

necesara sau se alimenteaza/efectueaza schimburile la

unitati de profil


Piese de schimb Magazii de la unitate

Denumirea materiei

prime, a substantei sau

a preparatului chimic

Cantitatea

anuala/existenta in

stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor

chimice *)

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate*) Fraze de risc*)

Baterii uzate /

acumulatori uzati cu

plumb

t 18744/

1500

P;

Deseu periculos

16 06 01* baterii

cu plumb

Plumb metalic – T Masa activa – T

Electrolit – C C – coroziv

R61-20 - Poate

provoca efecte

daunatoare

asupra copilului

nenascut, in

timpul sarcinii.

R22-33-62-52 -

Pericol de efecte

cumulative in

organism ;

Posibil risc de

alterare a functiei

de reproducere

(fertilitatii).

R35 - Provoaca

arsuri grave.

Carbonat de sodiu (Na2CO3)

t 1133/ 100

P Xi – iritant

R36 – iritant pentru ochi;

Var hidratat

Ca(OH)2

t 553/

50

N - -

Carbune (cocs,huila sau antracit) la reductie

t 214/ 20

N - -

Span de fier (la reductie) t 298/ 25

N - -

Uleiuri hidraulice, motor

si lagar

t 1,5/

0.2

P Xn – nociv

R 22 Nociv in

caz de inghitire

*) HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.


2.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

Principalele emisii in factorii de mediu

Faza de proces Punctul de emisie Poluant

Echipamente si metode

de protectie si depoluare

identificate

Depozitarea materiilor

prime, materialelor si

deseurilor

Volumul materialelor

depozitate

Scurgeri accidentale de

electrolit – pentru

baterii/acumulatori;

Deseurile de proces cu

concentratii de substante periculoase

Depozitarea separata pe

categorii;

Suprafetele de depozitare

betonate si protejate

antiacid; Sisteme de drenare si

colectare a scurgerilor.

Dezmembrarea

bateriilor/acumulatorilor

uzati cu plumb

Masinile de taiat

capace;

Masinile de scos borne;

Moara de macinat

mase plastice

Scurgeri accidentale de

electrolit;

Deseuri de mase plastice.

Suprafetele de depozitare

betonate si protejate

antiacid; Sisteme de drenare si

colectare a scurgerilor;

Cuve de depozitare materiale plastice, ca

deseuri de dezmembrare,

pe categorii;

Sistem de captare si

epurare umeda a emisiilor

gazoase.

Topirea – turnarea Cuptoarele de topire;

Oalele de turnare;

lingotiere;

Pulberi/praf;

Continutul Pb si Zn ;

CO; SOx; NOx; dioxine;

Deseuri de proces cu

continut de substante

periculoase.

Sistem de captare si

epurare uscata si umeda a

emisiilor gazoase;

Imbunatatirea calitatii

arderii prin alimentare cu

amestec gaz metan –

oxigen. Colectarea si depozitarea

controlata a deseurilor de

proces.

Statia de neutralizare ape

acide

Vasul/reactorul de

neutralizare;

Vasele de

preparare/stocare

agent coagulant si agent floculant

Bazinul de ape acide;

Sistemul de canale de

drenare si colectare

ape acide

Scurgeri accidentale de ape

acide;

Evacuari de ape uzate

neepurate in sistemul de

canalizare conventional curat al platformei UPRUC.

Suprafetele betonate si

protejate antiacid;

Monitorizarea continua a

pH-ului dupa vasele de

neutralizare si bazinele de limpezire;

Mentenanta utilajelor,

bazinelor si a sistemului de

canale de drenare si

colectare ape acide.


Instalatie de captare si

epurare uscata si umeda a

emisiilor gazoase;

Hote de absorbtie;

Burlane de circulatie;

Cicloane;

Hidrocicloane; Filtru uscat;

Ventilatoare.

Pulberi/praf;

CO; SOx; NOx; dioxine;

Dimensiuni constructive;

Eliminare neetanseitati;

Mentinerea in valori

optime a parametrilor de proces;

Monitorizarea continua a

parametrilor gazelor dupa epurare si a pH-ului apei

din bazinul tampon pentru

apa de la filtrare umeda; Inlocuirea apei uzate din

bazinul tampon pentru apa

de la filtrare umeda;

Inlocuirea elementelor de

filtrare uzate.

Centrala termica Cosul de evacuare

gaze de ardere

Pulberi/praf;

CO; SOx; NOx

Eliminare neetanseitati;

Mentinerea in valori

optime a parametrilor de

proces;

Mentenanta periodica a

utilajului.

Dat fiind specificul activitatilor, nu exista posibilitatea contaminarii mediului cu germeni patogeni sau

aparitia vreunui impact de aceasta natura.

Considerate categorii aparte de poluanti care afecteaza mediul si implicit comunitatile umane,

poluantii de natura fizica si biologica pot genera efecte de poluare grave ireversibile. In cazul in care

prezenta acestora in mediu depaseste limitele de suportabilitate, acestia constituie in primul rand

factori de stres putand sa aiba in anumite conditii si potential poluator puternic.

O categorie aparte o constituie zgomotul si vibratiile in comunitatea umana si mai ales in zonele

industriale. De asemenea, vibratiile care se propaga in materiale provoaca dezagregari avand in primul

rand un efect distructiv.

2.7.1. Zgomotul si vibratiile

Ca factori fizici de stres care ar putea fi generati ca urmare a activitatii in faza de realizare si

functionare a proiectului, sunt: zgomotul si vibratiile.

�ivele de zgomot si reactia oamenilor Urechea umana percepe, fara efecte negative, sunete pana la 80 dB. Peste acest prag intensitatea

sunetului devine nociva, creand indispozitie, jena, iar o expunere indelungata poate provoca pierderea

definitiva a auzului.

In perioada de realizare a fazelor investitiei, “media de zgomot” va fi cea specifica zonelor industriale.

Se vor lua toate masurile pentru a atenua din zgomotul produs de utilaje si pentru a se incadra in limita

de 65Db (A) si Cz 60, conform STAS 10009/88, la limita incintei amplasamentului.

Principalele surse de zgomot in zona instalatiei inclusiv constructii aferente implementarii proiectului

sunt reprezentate de utilajele folosite in procesul tehnologic si de transportul auto.


Predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului Investitia va fi situata in zona industriala preexistenta avand acelasi profil de activitate.

Spatiul proiectului este limitat in incinta unor hale industriale.



� Vest: S.C. UPRUC TAP S.R.L. – Turnatorie metale,fonta si otel;

� Sud-vest/alipit halei depozitare: S.C. F-Metal S.R.L. - Turnatorie metale,fonta si otel;




→ la nord cu cartierele si gara CFR a orasului Fagaras


→ la sud – vest - platforma fostului combinat chimic Fagaras pe care se afla amplasate

societatile: S.C. NITROPOROS S.R.L., Fabrica de Pulberi S.A., UPS Fagaras, Nitramonia

Fagaras, complexul NITROPARC,

Zgomotul in timpul perioadei de constructie Difera de alte surse din urmatoarele motive:

este cauzat de diverse tipuri de echipamente;

efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza scurt timp si se desfasoara , de

regula, in perioada zilei.

Nivelele de zgomot asociate cu diferite utilaje sunt:

- utilaje stationare:

generator 73-85dB,

compresor 75-87dB,

Nivelul de zgomot asociat etapelor constructiei:

excavare – 71-89 dB,

fundare – 75-77 dB,

Transportul, asezarea pe pozitie a utilajelor

macara mobila 75-85dB,

transport componente, descarcare – 70-75 dB

Predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se realizeaza utilizand indicatiile

manualului Larry W. Canter – „Environmental Impact Assessment”, editia a 2-a, capitolul „Prediction

and Assesment of Impacts on the Noise Environment”, precum si recomandarile Directivei

2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de

24 ore - Lzsn(Lden ), transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. 391/2005 privind evaluarea si

gestionarea zgomotului ambiental. Lucrarea mentionata, in tabelul 9.8 precizeaza nivelul de zgomot pe faze ale constructiei:


Faza de constructie Tipul constructiei

Zgomotul echivalent, dB(A)

I* II*

Excavarea 89 71

Fundatile 77 75

Transport/asezare

utilaje

85 75

Calculul zgomotului echivalent pentru intreaga operatiune, utilizand datele din tabelul de mai sus:

Leq = 10 log 1/T∑Ti(10)Li/10

Li = Leq pentru fiecare faza,

Ti = durata fazei,

T = timpul total de constructie – considerat de 20 zile

Leq = 10 log 1/100 [10.10 7,5

+ 5.10 7,1

+ 5.10 7,5

] = 67,3 dB

Se aplica o reducere de 10 dB prin ca lucrarile de constructie se desfasoara in interiorul halei

industriale preexistente.

�� Leq = 57,3 dB functie de distanta frontului de lucru – Expunerea nu creeaza probleme pentru ca nu

este depasit nivelul de zgomot de 65 dB pentru zone industriale.

Zgomotul in timpul perioadei de functionare

Conform legislatie trebuie sa se asigure masuri si dotari specifice pentru izolarea si protectia fonica a

surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa se verifice eficienta acestora si sa se puna in exploatare

numai acele utilaje care respecta urmatoarele limite ale nivelului de zgomot conform STAS 10009-88

si Ordinului nr.536/1997, art.17:

� in zona teritoriilor protejate (locuinte), nivelul acustic echivalent continuu (Leq), provenit de la

activitatea autorizata, masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei si la 1,5 m inaltime de sol, sa

nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 2200

–600

), nivelul acustic

echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei;

pentru incinta industriala nivelul acustic echivalent continuu nu va depasi 65 dB si curba de

zgomot 60.

Predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizand indicatiile

manualului Larry W. Canter - ,,Environmental Impact Assessment’’, editia a 2-a, capitolul ,,Prediction

and Assesment of Impacts on the Noise Environment’’, precum si recomandarile Directivei

2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de

24 ore - Lzsn(Lden ), transpusa in legislatia romaneasca prin HG 391/2005 privind evaluarea si

gestionarea zgomotului ambiental .

Lden = 10 . lg 1/24 [td . 10 Lday/10

+ te . 10(Levening+5)/10

+ tn . 10(Lnight+10)/10

] Unde:

te este cuprinsa intre 2 si 4 ore;

td timpul de functionare in perioada zilei (12 ore);

tn timpul de functionare in perioada noptii (8 ore);

te+td+tn = 24 ore;

Lzi(Lday) = este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de zi dintr-un an;


Lseara (Levening)= este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de seara

dintr-un an;

Lnoapte (Lnight este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de noapte dintr-

un an;

Zgomotul este evaluat tinand seama atat de zgomotul zi-noapte cat si de zgomotul echivalent (Leq).

6ivel de zgomot al utilajelor din fluxul tehnologic pe faze ale procesului

Sursele de zgomot din fluxul tehnologic sunt:

- descarcarea bateriilor 80 dB;

- alimentarea a bateriilor uzate in instalatia de prelucrare-recuperare – 75 dB;

- dezmemebrearea bateriilor – 90 dB;

- captarea etansa si purificarea umeda a tuturor degajarilor gazoase – 75 dB;

- topirea plumbului, rafinarea – 75 dB

Utilajele sunt amplasate in interiorul halelor de productie. Nivelul de absorbtie al peretilor halei se

considera de aproximativ 15 dB, astfel incat in exteriorul halei se poate aproxima nivelul echivalent in

timpul zilei sub 65 dB.

6ivelul de zgomot al traficului greu in zona amplasamentului.

Sursele amestecate din traficul greu includ zgomotele din rulare a cauciucurilor pe suprafata strazii),

zgomotul motorului si zgomotele accidentale care apar in timpul rularii. Zgomotul motorului acopera

nu numai zgomotul emis de motorul in sine, dar si zgomotul dat de echipamentele auxiliare, de

transmisii, conducte, ventilatoare, sistemul de presiune si de exhaustare. Zgomotul dat de rulare

depinde de emisiile din rulajul cauciucurilor si de tipul suprafetei drumului.

Fluxul zilnic estimat de masini estimat pentru perioada de operare:

15 masini grele/zi ce fac aprovizionarea zilnica cu materii prime si preiau produsele;

drumul parcurs in interiorul incintei – 600 m/zi, timpul de circulatie – 1 h/zi;

zgomotul masinilor grele este de aproximativ 75 dB.

Restul perioadei din zi (10h) se poate considera zgomotul echivalent al traficului arterei rutiere si a

utilajelor mici de transport de 6,5 dB.

Zgomotul echivalent a acestor grupe de surse in perioada de zi:

Leq = 10 log 1/12(10x10 6,5

+1 x10 7,5

) = 67,2dB;

Tinand seama de cele prezentate se poate calcula nivelul de zgomot zi – noapte.

Lzi(Lday) = 65 - 67 nivelul mediu de presiune sonora, pentru perioadele de zi dintr-un an;

Lseara (Levening)= 60 este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de seara

dintr-un an;

Lnoapte (Lnight = 50 este nivelul mediu aproximat de presiune sonora, pentru perioadele de noapte

dintr-un an;.

Lzsn(Lden) = 10 . lg 1/24 [12 .10 6,7

+ 4 . 10 6,5

+ 8 . 106,0

] = 65,3dB


Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate

Tipul

poluantului

Sursa de poluant Poluarea

maxima

permisa (limita

maxima admisa

pentru om si

mediu)

Poluare

de fond

�r. surse de poluare Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masu

ri

de

elim

inare

, re

du

cere

a p

olu

ari

i

Pe zona

obiectivului

Pe zone de

protectie / restrictie

aferente

obiectivului

conform legislatiei

in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone

protejate cu luarea in considerare a poluarii de

fond

Fara masuri de

eliminare, reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de eliminare /

reducere

Zgomot Utilaje cu nivel

ridicat de

zgomot, montate

in hala de

productie

65dB(A); Cz60,

la limita

incintei,

conform STAS

10009/88, 50

dB pentru

receptorii

sensibili

(locuinte), cu

10 dB mai

scazut pe timpul

noptii.

Zgom

otu

l ci

rcula

tiei

, n

ivel

de

zgo

mo

t -

apro

x. 70 d

B

Sectorul de dezmembrare

a bateriilor,

Incarcarea si descarcarea

cuptoarelor, manipularea

materiilor prime si

produselor finite/lingouri

80 - 90

dB

<65 dB la limita

incintei

Nu poate fi decelat de

zgomotul de fond al

platformei industriale

Amplasarea utilajelor de

productie in hala

Se

va

ved

ea p

unct

ul

– „

Masu

ri d

e re

duce

re a

zgom

otu

lui”

Ventilatoarele

sistemului de

purificare gaze

2 utilaje amplasate in

vecinatatea halei

dedicate

65 dB

Mijloace de

transport materii

prime, materiale

auxiliare si

produs finit,

mijloace auto

Se considera un trafic

de 15 masini de 20 t la

incarcare si 15 masini

grele, de 20 t la

descarcare, pe zi

65-75

dB


Cele prezentate mai sus pot fi rezumate astfel:

Indicatorului de zgomot

asociat disconfortului

general Lzsn

�ivelul de zgomot echivalent la

limita incintei- Leq

�ivelul de zgomot la nivelul

celui mai apropiat receptor

sensibil

Concluzii

65,3dB Prognozat la

limita incintei

Conform

STAS

10.009/88

Prognozat Conform

STAS

10.009/88

Expunerea

moderata.

Impactul asupra

sanatatii umane

este

nesemnificativ

65 dB-ziua

50 - 60dB –

noaptea, seara

65 dB – la

limita

incintei

Nerelevant la

nivelul localitatii

50 dB ziua

40dB

noaptea

Masuri de reducere a zgomotului

Pentru perioada de amenajere: Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zona (viteza scazuta poate reduce nivelul de zgomot

cu pana la 5dB);

Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot

decat frecventele schimbari de acceleratie si frana).

Pentru perioada de functionare a instalatiei: Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot

decat frecventele schimbari de acceleratie si frana).

Masuri de protectie fonica la cladirea in sine (izolarea fonica a ferestrelor si zidurilor).

Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului. Aceasta

poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor (a caror deteriorare poate conduce la

cresterea zgomotului), o planificare adecvata a activitatii, utilizarea echipamentelor cu nivel

scazut de zgomot, amplasarea utilajelor pe covoare de cauciuc pentru amortizarea zgomotului

si vibratiilor.

Montarea utilajelor cu nivel ridicat de zgomot in hala industriala.

Utilizarea unor ventilatoare de la sistemul de purificare gaze cu nivel redus de zgomot,

monitorizarea nivelului de zgomot al ventilatoarelor.

2.7.2. Protectia impotriva vibratiilor

Pentru atenuarea acestora, utilajele sunt amplasate pe o fundatie dimensionata functie de greutatea

acestora si viteza de rotatie a organelor in miscare si acolo unde este cazul sunt prevazute sisteme de

amortizare, conform cerintelor furnizorului de utilaje.

2.7.3. Emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant

Sunt reprezentate de emisiile in aer provenite de la sistemul de producere a energiei termice necesare

in proces.

Existenta acestui obiectiv interactioneaza in diferite moduri cu mediul atmosferic:

modificari locale ale vantului;

aspiratia aerului de catre compresoare;

emisii de gaze arse de la cos;

Perturbatiile minore create sunt limitate la zona amplasamentului de situarea ventilatoarelor in hale, si

absorbtia energiei termice in proces.


2.8. Alternative studiate pentru proiect

Alternativele se pot referi la:

� un amplasament alternativ;

� alt moment de demarare a proiectului;

� masuri de ameliorare a impactului;

� cai de acces, depozitare si manipulare;

� refacerea ecologica a zonei afectate, dupa incetarea activitatii.

Nu se pune problema unui amplasament alternativ.

Momentul demararii proiectului tine de managementul firmei.

Solutiile tehnologice sunt la nivelul celor mai bune tehnici in domeniu, sunt solutii implementate de

titularul proiectului din considerente economice si vizeaza implicit protectia mediului.

2.9. Documentele si reglementarile existente privind planificarea, amenajarea

teritoriala in zona amplasamentului proiectului

- Certificat de urbanism nr. 18 din 02.02.2011 emis de Primaria Municipiului Fagaras.

2.10. Alte avize si autorizatii detinute de beneficiar

Sunt in curs de obtinere avizele si acordurile solicitate prin certificatul de urbanism si decizia etapei de

incadrare formulata de APM Brasov:

- aviz sanitar;

- aviz PSI si aparare civila;

- aviz de gospodarire a apelor;

- aviz alimentare cu apa si canalizare.

2.11. Modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Investitia “Marire capacitate topire-turnare plumb de la 3,6 tone pe zi la 46 tone pe zi prin

recuperarea plumbului din baterii si acumulatori uzati si alte deseuri de plumb”, care face

obiectul prezentului studiu, este prevazuta sa fie amplasata in incinta industriala situata in Fagaras,

platforma industriala UPRUC, str.Negoiu nr.1, judetul Brasov si are ca finalitate marirea capacitatii de

prelucrare a plumbului, si scoterea din functiune a capacitatilor de prelucrare bronz, cupru si aluminiu.


tehnologice moderne, care respecta cerintele celor mai bune tehnici in domeniu.








Platforma societatii este amplasata in pe malul stang al raului Olt, la cca.2 km sud de acesta, la

interfluviul paraurilor Fagarasel (Berivoi) si Sebes.

Accesul in incinta amplasamentului se face direct din str. Negoiu, prin poarta de acces si drumurile de

circulatie din incinta platformei.

Coordonatele geografice de amplasare sunt urmatoarele:

- 45°49’44,56’’ latitudine nordica;

- 24°59’41,37’’ longitudine estica;

Utilitatile necesare functionarii activitatii

Utilitatile necesare atat pentru faza de amenajare cat si in faza de functionare vor fi asigurate prin

conectarea la infrastructura existenta functionala a incintei. Acestea se vor realiza prin bransamente si

racorduri relativ scurte datorita apropierii celor doi consumatori.

Utilitatile necesare sunt: energie electrica, apa-canalizare, gaz metan. Pentru decontarea consumurilor

din cadrul organizarii de santier se vor monta aparate de masura: contoare, apometre, etc. pe baza

carora constructorul va plati contravaloarea consumurilor efectuate. In acest sens se vor incheia in

prealabil, protocoale scrise intre parti.

ALIME�TAREA CU E�ERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica se va realiza, ca subconsumator industrial, in baza contractului de

furnizare a energiei electrice nr.205/19.05.2010 incheiat cu S.C. ICCO Energ S.R.L.Brasov.

Alimentarea instalatiei se face din PT 6 existent in vecinatatea halei. Puterea electrica a instalata este

Pi = 390 kW.

ALIME�TAREA CU GAZ META�

Se va face in baza contractului de furnizare a gazelor naturale nr. 3005230905 din 04.02.2010 incheiat

cu S.C. GDF SUEZ Energie Romania S.A..

Racordarea la reteaua de gaz se face din statia de reglare masura printr-o conducta din otel cu

Dn=80mm cu lungimea de 430m.

Alimentarea cu gaze naturale a receptorilor din instalatiile tehnologice si de incalzire se face din

instalatia exterioara de utilizare Ø 4”, de presiune redusa, fabricata din otel si pozata suprateran pe

estacadele existente pe platforma UPRUC. Postul de reglare de incinta este echipat cu 3 regulatoare de

presiune RTG320. Masurarea consumului de gaze naturale se realizeaza printr-un contor tip G150.

Instalatia de utilizare din incinta societatii a fost realizata functie de amplasarea receptorilor, de

cerintele parametrilor procesului tehnologic si al producatorilor de utliaje, cu respectarea prevederilor

NTPESAGN/2004. Presiunea pe retea este de 0.553 bari.Consumul zilnic de gaz metan este de

8264Nm3.

Functie de parametrii necesari la arzatoare, fiecare utilaj consumator de gaz metan este prevazut in

instalatia de utlizare cu dispozitive automate de control, reglare si semnalizare care antreneaza automat

inchiderea alimentarii cu gaze naturale la stingerea accidentala a flacarii, a lipsei gazului natural, a

aerului de combustie sau a curentului electric. Aceste dispozitive fac parte din echipamentul


receptorului de gaz.

Pentru cele trei cuptoare rotative pentru arderea gazului metan se va folosi oxigen tehnic aflat intr-un

stocator cu volumul util de 22000 Nm3 si presiunea maxima admisibila de 18 bari.

Gazul metan si oxigenul intra intr-un sistem de reglare a presiunii si debitelor cu urmatoarele

functiuni:

o regleaza presiunile de oxigen si gaz metan

o regleaza debitele de oxigen si gaz metan

o contorizeaza consumurile de oxigen si gaz metan

o are trei trepte de putere arzator: flacara pilot, flacara neutra si flacara de putere reducatoare.

Folosirea acestui sistem duce la:

o reducerea substantiala a consumului de gaz metan

o cresterea productivitatii prin reducerea timpului de topire

o cresterea gradului de recuperare pe tona de deseu

o scaderea volumului de gaze arse

o scaderea cu peste 98% a nivelui de oxizi de azot emisi in atmosfera

o scaderea consumului de energie electrica prin eliminarea suflantelor de aer.

ALIME�TAREA CU E�ERGIE TERMICA

Asigurarea energiei termice pentru grupul administrativ se face cu o centrala termica cu o capacitate

nominala maxima de 20 kW, ce functioneaza cu gaz metan.

ALIME�TAREA CU AER COMPRIMAT

Aerul comprimat va fi produs in incinta societatii prin achizitionarea a doua compresoare.

ALIME�TAREA CU APA


Contracte:




nr.39/29.06.2010.;

Alimentare cu apa potabila Sursa: reteaua de apa potabila a municipiului Fagaras, conform contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat




















mm si L = 400 m.










calitativ;


spalare sistem filtru de nisip cuartos si carbune activ; spalarea spatiilor tehnologice din statia de

neutralizare;


Apa tehnologica este asigurata din circuitul inchis de recirculare a apei , din care 95% este recirculata


Alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor

Reteaua de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor este compusa din doua ramuri distincte:







D = 2,2 m si H = 5m, V = 20 mc;









topire-turnare.


construita astfel:

- Rezerva intangibila de incendiu – cele doua bazine de stocare ape neutre V = 67,5 mc.






(He1).

EVACUAREA APELOR UZATE

Contracte: - Apa potabila si canalizare menajera contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat cu S.C. Apa


- Contract de prestare servicii de gospodarire a apelor nr. 688/15.06.2010 incheiat cu S.C.

F-Metal S.R.L. Fagaras pentru deversare ape conventional curate, tehnologice epurate,

pluvial si menajere.


industriala UPRUC.














Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate ai apelor uzate fecaloid-menajere este cea stabilita

de administratorul statiei de epurare.








6640 S Ceilcrete.










In locul in care se face scurgerea este executata o basa de colectare cu dimensiunile de 0.5 x 0.5

x 0.5 m, realizata din beton armat protejat antiacid, are montate sisteme de separare tip site si

filtre pentru retinerea particulelor de polipropilena, polietilena, ebonite si slamul de PbSO4.



corespunzator.


mc.








recirculata in interiorul. La un anumit grad de incarcare si pH = 4,5 – 5, se goleste in rigola care





distanta de 0,2m si are sectiunea normala de trecere: 0,25m x 0,25m. Fundul si peretii laterali ai

rigolei sunt executate din beton protejat antiacid cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete.












Bazinul de stocare ape acide - cu capacitate de 67,5 mc, construit din beton armat protejat antiacoid,





neutralizator.


doua la cota de + 5,3 m, cu dimensiunile 6,4 x 3,1 m, sustinute de stalpi metalici.


- alimentare cu apa neutra recirculata, pentru preparare solutie lapte de var 15%.








→ Limpezire ape


3. PROCESE TEH�OLOGICE DE PRODUCTIE

3.1. Descrierea structurii constructive functionale

Structura constructiva: S.C. ROLECO RECYCLING S.A., detine in intravilanul localitatii Fagaras, in incinta fostei platforme

industriale UPRUC, un teren in suprafata totala este de 3504 m2, denumita generic

hala Turnatorie T3,

cu urmatoarele compartimente:

• atelier pentru tratarea bateriilor si acumulatorilor uzati - 324 m2 (in care este inclus

si spatiu special amenajat destinat depozitarii deseurilor rezultate in urma tratarii

bateriilor si acumulatorilor – 114 m2);

• atelier de topire- turnare (in care este incorporat biroul administrativ) - 684 m2

;

• spatiu depozitare materie prima (deseuri metalice neferoase) – 1696 m2;

• spatiu instalatii desprafuire – 220 mp;

• platforma betonata – 580 mp.

Suprafata totala ocupata este compusa din:




mp;



Societatea este proprietarul spatiilor de productie in baza urmatoarelor documente:



- CF 100053 nr.topo 2971/1/208 – hala curatatorie si teren in suprafata de 1008 mp;

- CF 100032-C1-U3 nr.cadastral 100032-C1-U3 – hala depozitare materiale in suprafata

utila de 1696 mp si cota 1693/3665 parti elemente de uz comun inscrise in CF 100032;



- CF 101414 nr.topo 2971/1/220 – post trafo si teren in suprafata de 32 mp;

Conventie / intabulare act notarial nr.2121/16.10.2009 pentru platform betonata de 580 mp, nr.

topo 2971/1/207 si hala de 220 mp nr. topo 2971/1/203/2;

Dotari tehnice constructive:

Atelier topire-turnare metale neferoase (plumb si zinc):

Face parte din cladirea cu numar topo 2971/1/208 cu suprafata de 1008 mp. Din aceasta suprafata, 684

mp sunt destinati operatiei de topire-turnare.

In acest atelier vor fi montate urmatoarele utilaje:

o cuptor basculant cu creuzet cu capacitatea de 1 tona/sarja destinat topirii bornelor din

plumb.


o cuptor basculant cu creuzet metalic cu capacitatea de 0.4 tone/sarja destinat topirii

deseurilor de zinc.

o cuptor rotativ cu capacitatea de 3 tone/sarja pentru topit paste sulfatate si oxidate din

plumb.

o doua cuptoare rotative cu capacitatea de 8 tone/sarja destinate topirii pastelor sulfatate si

oxidate din plumb.


o lingotiere cu capacitate de 1 tona, destinate turnarii plumbului si cu capacitatea de 0.1 tone

pentru turnarea zincului.

o transportoare cu snec destinate incaracarii cuptoarelor rotative.

o hote pentru aspiratia gazelor la toate cele cinci cuptoare.

Intreaga suprafata a acestui atelier este betonata.

Materialele rezultate in atelierul de dezmembrare baterii sunt aduse in atelierul de topire in cuve

metalice cu stivutorul.

Incarcarea cuptoarelor basculante se face manual, iar a cuptorelor rotative cu ajutorul unor

transportoare cu snec.

� Atelier dezmembrare baterii si acumulatori uzati:

Face parte din cladirea cu numar topo 2971/1/208 cu suprafata de 1008 mp. Din aceasta suprafata, 324

mp sunt destinati operatiilor de dezmembrare baterii si acumulatori uzati si spalarii deseurilor de

polipropilena din carcase.

In acest atelier sunt instalate urmatoarele utilaje:

o sase masini cu banda orizontala pentru taiat capace baterii.

o doua masini pneumatice pentru extras borne

o doua cuve din material inoxidabil pentru spalat carcase polipropilena

o cuve metalice pentru transportat deseurile rezultate in atelierul de topire-turnare.


o hote de aspiratie a gazelor la fiecare masina de taiat capace.

o canal colector protejat cu caramida antiacida pentru apele acide rezultate.

Masinile de taiat sunt prevazute cu cai de rulare cu role pentru incarcarea si transportul bateriilor la

urmatoarea operatie de golire electrolit.

Suprafata acestui atelier este betonata, iar in zona masinilor de taiat capace si a cuvelor pentru spalat

carcase, suprafata este protejata cu caramida antiacida.

� Hala depozitare materii prime si materiale (si statie de neutralizare)

Hala are numarul topo 2971/1/203/2 si o suprafata de 1696 mp.

Aceasta hala este amenajata atat pentru depozitarea si sortarea deseurilor de baterii si acumulatori

aprovizionate, pentru depozitarea deseurilor rezultate cat si pentru statia de neutralizare ape acide.

Pentru depozitarea materialelor sunt amenajate patru halde betonate si protejate cu rasina epoxidica

antiacida cu suprafata de 38 mp fiecare.

Haldele sunt prevazute cu pante de scurgere astfel incit eventualele scurgeri de electrolit sa fie dirijate


Platforma pentru sortarea bateriilor si acumulatorilor are o suprafata de 180 mp.

Platforma este betonata si protejata cu caramida antiacida.


Pentru neutralizarea apelor acide, va fi montata o instalatie de neutralizare, prevazuta cu un vas de

neutralizare cu capacitatea utila de 4 m3. Instalatia este complet automatizata.

Stocarea apelor acide se face intr-un bazin din beton cu cuva metalica pana la inaltimea de 1.5m,

protejat cu rasina epoxidica rezistenta la acid si impermeabila.

Pentru limpezirea si stocarea apelor neutre sunt utilizate trei bazine cu capacitatea de 67.5 m3 betonate

cu cuva metalica pana la inaltimea de 1.5 m, protejate cu rasina antiacide si impermeabila.

Pentru presarea sulfatului de calciu sunt utilizate doua filtre presa amplasate pe o platforma metalica in

primul bazin de limpezire.

Din bazinele de stocare ape neutre apa este recirculata prin intermediul a unei pompe cu capacitatea de

4 m3/ora.

Apa neutra evacuata sau recirculata este continuu monitorizata.

Hala este dotata cu pod rulant cu capacitate de 5 tf.

� Hala sistem filtrare noxe:

In hala cu numar topo 2971/1/203/2 cu o suprafata de 220 mp sunt montate instalatiile de filtrare si

spalare gaze.

Instalatia este compusa din:

o doua filtre cu cartuse cu capacitatea de 25000 – 30000/ora m3.

o filtru umed cu capacitatea de 25000 – 30000 m3/ora, prevazut cu baie de apa, duze de apa

pentru spalarea in contracurent a gazelor si separator de picaturi.

o doua ventilatoare legate in parale cu capacitatea de 25000 m3/ora fiecare.

Tot in aceasta hala, intr-o incinta protejata se afla si echipamentul analitic pentru monitorizarea si

inregistrarea emisilor de la cosul de evacuare.

Echipamentul este alcatuit din sonda de prelevare montata pe cosul de evacuare, dispozitiv de

masurare a temperaturii gazelor, pompa, analizor si calculator pentru afisarea si inregistrarea valorilor

masurate.

� Platforma betonata:

Pe aceasta platforma cu numar topo 2971/1/207 si o suprafata de 580 mp sunt montate urmatoarele

utilaje:

o bateria de cicloane pentru separarea particulelor mai mari rezultate in procesul tehnologic

o cosul de evacuare a gazelor cu un diametru de Ø1000 mm si inaltimea de 16 m.

o camerele de racire a gazelor de la cele trei cuptoare rotative.

o tubulatura instalatiei de ventilatie.

o sistem de stocare, vaporizare si distributie oxigen lichefiat cu un volum de stocare de 30000

litri (echivalent 22000 Nm3 oxigen gaz).

Tot pe aceasta platforma se face si accesul in incinta atelierelor de topire-turnare si dezmembrare

baterii.


3.2. Descrierea tehnologiei aplicate in instalatia proiectata

3.2.1. Procesul tehnologic

Principalele faze ale procesului tehnologic:

- Colectarea deseurilor metalice neferoase (plumb, zinc): colectarea, descarcarea, receptia

(cantarire), sortare, stocare si depozitare temporara pe grupe de deseuri;

- Tratarea bateriilor si acumulatorilor uzati: depozitarea in spatiu special amenajat, sortarea,

transportul in altelierul de taiere, demonatrea busoanelor, golirea electrolitului, taierea

capacelor, golirea continutului, dezmemebrarea bornelor prin presare, sortarea materialelor

pentru topire si valorificarea prin maruntire a deseurilor de mase plastice, spalarea carcaselor,

depozitarea in saci a deseurilor maruntite;

- Turnarea sub forma de lingouri a deseurilor de Pb si Zn: pregatirea sarjei pentru elaborare,

trunarea metalului in lingotiere, marcarea lingourilor, stivuirea si depozitarea temporara in

atelierul de turnatorie;

- Comercializarea metalelor recuperate la terti.

CAPACITATEA DE PRODUCTIE �OU PROIECTATA

Proiectul propune marirea capacitatii de topire-turnare plumb de la 3.6 tone lingouri de plumb pe zi,

capacitate existenta pentru care ROLECO RECYCLING detine autorizatie de mediu, la 46 tone

lingouri plumb pe zi si pastrarea capacitatii de turnare a zincului de 1.2 tone/zi.

CALCULUL capacitatii de productie:

PLUMB

o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate - 8 tone/sarja, 2 buc.; durata sarja – 12 h; nr. sarje/zi –

2; cantitate topita – 2 bucati x 2 sarje/zi x 8 tona/sarja = 32 tone/zi;

o cuptor rotativ pentru topit Pb capacitate 3 tone/sarja - 1 buc; durata sarja –8 h; nr. sarje/zi – 3;

cantitate topita – 3 sarje/zi x 3 tona/sarja = 9 tone/zi;

o cuptor cu creuzet pentru topit Pb capacitate - 1 tona/sarja, 1 buc.; durata sarja – 4,8 h; nr.

sarje/zi – 5; cantitate topita – 5 sarje/zi x 1 tona/sarja = 5 tone/zi;

total = 32 + 9 + 5 = 46 tone Pb/zi

ZI�C o cuptor cu creuzet pentru topit Zn capacitate 0,4 tona/sarja - 1 buc.; durata sarja –8 h; nr. sarje/zi

– 3; cantitate topita – 3 sarje/zi x 0,4 tona/sarja = 1,2 tone/zi;

Activitatile de topire Cupru, Bronz si Aluminiu se vor elimina din productie si in acest sens se vor

dezafecta urmatoarele capacitati:

o cuptor rotativ pentru topit Al capacitate 1.8 tone/sarja - 1 buc

o cuptor cu creuzet pentru topit Bz capacitate 0.4 tone/sarja - 1 buc

o cuptor cu creuzet pentru topit Cu capacitate 0.4 tone/sarja - 1 buc

Cele doua cuptoare basculante cu capacitatea de 0.8 tone destinate topirii cuprului si bronzului vor fi


demontate si depozitate, ramanand ca rezerva pentru cuptoarele de topit borne plumb si zinc.

Cele doua cuptoare basculante pentru cupru si bronz nu au fundatie, ele fiind fixate pe pardoseala din

beton cu conexpanduri, demontarea lor fiind o activitate simpla tehnic.

Cuptorul rotativ destinat topirii aluminiului va fi folosit in continuare pentru topirea plumbului.

BILA�TUL de materiale al instalatiei pentru recuperarea PLUMBULUI O baterie de 12V 44 Ah ... 210 Ah este este compusa din:

Componente cu continut de Plumb 77%

Componente Polipropilena 6%

Componente PVC 1%

Carcase ebonita 1%

Acid sulfuric 15%

Plumbul se gaseste in componenta unui acumulator sub forma de Pb (borne, punti, grile) si sub forma

de PbSO4 si PbO (PbO2) in pasta.

Cele 77% componente sunt repartizate astfel:


PbSO4 34%

PbO (PbO2) 22%

Din cele prezentate mai sus rezulta ca in urma dezmembrarii bateriilor si acumulatorilor plumb – acid

rezulta componentele prezentate in tabelul.

Denumire Procent Borne, punti, grile Pb 34%

PbSO4 26%

PbO (PbO2) 17%

Componente PP 6%

Componente PVC 1%

Carcase ebonita 1%

Acid sulfuric 15%

Randamentul recuperarii plumbului din pastele sulfatate si oxidate este de aproximativ 85%.

Rezulta ca din fractia totala de plumb a unui acumulator se va obtine:

77 x 85/100 = 65.45 % plumb.

In continuare se va lua in calcul un indice global minim de recuperare de 65%.

Pornind de la capacitatea maxima lunara de 1000 tone lingou Pb si un program de lucru in medie de 22

zile pe luna, rezulta o capacitate zilnica de 46 tone lingou plumb.

Pentru obtinerea acestei cantitati de 46 t/zi lingou de plumb, va fi necesar sa se dezmembreze:


65 tone 100 tone

46 tone X tone

X = 46 x 100/65 = 70.77 tone acumulatori.

Se va lua in calcul cantitatea de 71 tone acumulatori dezmembrati pe zi.

Din 71 tone acumulatori, vor rezulta urmatoarele cantitati de materiale care vor fi supuse in continuare

procesarii:

Denumire Procent Tone/zi Borne, punti, grile Pb 34% 24.14

PbSO4 26% 18.46

PbO (PbO2) 17% 12.07





TOTAL 100% 71.00

Dotarea cu utilaje

Pentru procesarea tuturor cantitatilor de materiale rezultate in urma dezmembrarii, instalatia propusa in

proiect va cuprinde urmatoarele utilaje:



o cuptor cu creuzet pentru topit Pb capacitate 1 tona/sarja - 1 buc

o cuptor cu creuzet pentru topit Zn capacitate 0.4 tona/sarja - 1 buc

o masini cu banda pentru taiat capace baterii - 6 buc

o masini extras borne - 2 buc

o hidrociclon - 1 buc

o filtru cu saci - 2 buc

o filtru umed - 1 buc

o instalatie de neutralizare automatizata - 1 buc

o instalatie monitorizare aer - 1 buc

o pH-metru automat pentru monitorizare apa - 3 buc

o Moara de macinat deseuri de polipropilena/ebonite - 1 buc;

o Oalele de turnare/lingotiere - 2 buc.

PROCES TEH�OLOGIC - DESCRIEREA FLUXURILOR EXISTE�TE PE AMPLASAME�T

1 - PROCESUL TEH�OLOGIC DE RECUPERARE A PLUMBULUI din baterii si acumulatori

uzati va cuprinde urmatoarele operatii:

o Achizitie, depozitare materii prime si materiale


o Taiere capace acumulatori

o Golire acid

o Separare acumulatori in elemente componente

o Topire borne plumb

o Topire paste sulfatate si oxidate

o Turnarea plumbului rezultat in lingouri

o Macinare polipropilena din carcase

o Neutralizare ape acide; monitorizare pH solutie din reactoare; monitorizare ape neutre

o Absorbtie si epurare gaze; monitorizare gaze evacuate.

Achizitie, depozitare Achizitionarea bateriilor si acumulatorilor uzati se face de la persoane juridice care au obligatia sa

respecte si prevederile H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor

de baterii si acumulatori care stipuleaza urmatoarele:

Art.7 – Colectarea deseurilor de baterii si acumulatori

- punctul (12):

„Producatorii de baterii si acumulatori sau tertii care actioneaza in numele lor sunt obligati:

a) Sa stabileasca sisteme de colectare a deseurilor de baterii sau acumulatori industriali,

indiferent de compozitia chimica si de origine, prin care sa fie asigurata returnarea acestora

catre utilizatorii finali. Tertii independenti pot, de asemenea, sa colecteze bateriile si

acumulatorii industriali;;

b) Sa asigure predarea deseurilor de baterii si acumulatori industriali colectati unui operator

economic care desfasoara activitati de tratare si/sau reciclare pe baza de contract;

c) Sa realizeze o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si greutatea

bateriilor si acumulatorilor industriali colectati si predati spre tratare si/sau reciclare.”

- punctul.(15) – “Deseurile de baterii si acumulatori auto si industriali care prezinta deteriorari

ale carcaselor sau pierderi de electrolit trebuie sa fie colectate separate de cele care nu prezinta

deteriorari sau pierderi de electrolit, in containere special, pentru a fi predate operatorilor

economici care desfasoara, pe baza de contract, o activitate de tratare si/sau reciclare”;

Art.9 - Tratarea si colectarea

- punctul (7):

„Operatorii economici care desfasoara activitati de tratare si/sau reciclare sunt obligati sa

realizeze si sa transmita ANPM o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si

greutatea bateriilor si acumulatorilor primiti pentru tratarea si/sau reciclare”.

Depozitare: Activitatea se desfasura in Hala depozitare materiale cu nr. topo 2971/1/203/2 care are o

suprafata de 1696 mp si inaltimea de 12 m.

Depozitarea se face in trei buncare betonate si protejate antiacid cu o suprafata totala de 114

mp.

Pardoseala acestora este din beton, protejata antiacid cu rasina epoxidica, cu rezistenta chimica

ridicata, pentru trafic intens si incarcari mecanice, tip: CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete, este

prevazuta cu pante de scurgere, cu treceri prin peretii laterali, si este racordata la bazinul de

depozitare ape acide.


Capacitatea maxima de depozitare a unui buncar este de:

0,45t/m2 x 38m

2 x 10 randuri =171 tone

in care:

o 0,45t -greutatea unui rand de baterii, aranjate una langa alta / 1m2.

o 38m2 - suprafata utila a unei halde.

Capacitatea totala de depozitare: 171 x 3 buncare = 513 tone.

Operatia de sortare se face in Hala depozitare materiale pe o suprafata de 18x10 = 180m

2.

Aceasta este pardosita cu caramida antiacida si prevazuta cu panta de scurgere, canalizata la

bazinul de colectare acizi.

Sortarea bateriilor si acumulatorilor uzati se face dupa doua criterii si anume:

o materialul carcasei

o dimensiunile de gabarit.

Carcasele sunt confectionate din polipropilena si din ebonita. Este interzisa amestecarea celor

doua materiale in procesul dezmembrarii deoarece polipropilena este un material reciclabil,

care se valorifica in vederea reutilizarii iar ebonita este un material nereciclabil, care se

colecteaza si se valorifica in vederea eliminarii la firme autorizate.

Sortarea dupa dimensiunile de gabarit se face in functie de posibilitatile de reglare ale masinilor

de taiat capace.

Sortarea mai cuprinde aranjarea si asigurarea bateriilor pe europaleti si/sau boxpaleti prevazuti

cu tavi de retinere a acidului, in caz de scurgeri, in vederea transportului sigur la atelierul de

dezmembrare.

Suprafata alocata operatiei de sortare, dupa necesitati, poate fi utilizata si pentru depozitarea

temporara.

Transportul in atelierul de dezmembrare: Aceasta operatie se executa numai pe traseul stabilit in proiect. Se interzice transportul

bateriilor pe alte trasee. Transportul trebuie sa se faca cu mare atentie, sa nu se rastoarne

bateriile, sa nu se deterioreze carcasele, care ar conduce la scurgerea de acid din acestea.

In vederea transportului bateriile sunt paletizate, pe inaltime, pe maximum 3 randuri, pe

europaleti prevazuti cu tavi de retentie, asigurate impotriva rasturnarii.

Pe un europalet de dimensiuni 1200mm x800mm x170mm se pot transporta maximum:

o 6 baterii/ rand x 3 randuri = 18 buc. (baterii dimensiuni mari ) care cantaresc ≈ 1t. (fara

greutatea europaletului)

sau:

o 16 baterii/ rand x 3 randuri = 48 buc (baterii dimensiuni mici ) care cantaresc ≈ 1,1t. (fara

greutatea europaletului).

Transportul europaletilor se face cu motostivuitorul.

Taiere capace: Aceasta operatie se executa pe 6 masini speciale de taiat cu banda orizontala. Masinile sunt

prevazuta cu hote de aspiratie care preiau particulele si aerosolii produsi la taiere.

Capacitatea de taiere a unei masini este de 0.75 tone pe ora.

Lucrul in atelierul de dezmembrare baterii se desfasoara in doua schimburi.


71 tone / 2 schimburi / 8 ore / 0.75 tona/ora = 5.9 masini.

Se stabileste un numar de 6 masini.

Golire acumulatori: Se golesc acumulatorii prin intoarcerea si scuturarea acestora. Materialele rezultate se sorteaza

fiecare intr-un recipient sau boxpalet, in felul urmator :

o carcasele golite se pun intr-un boxpalet, asezate ordonat, cu gura in sus.

o capacele cu bornele de plumb se pun intr-un recipient metalic sau din material plastic.

o placile si gratarele din plumb si aliaje ale acestuia, impreuna cu slamul de PbO (PbO2) si

PbSO4 ramas pe ele si cu cel cazut pe masa de lucru se colecteaza impreuna intr-un

recipient metalic rezistent la coroziune.

In urma acestei operatii rezulta urmatoarea cantitate de electrolit:

o Cantitatea maxima de electrolit (H2SO4 cu concentratia 28 %, corespunzatoare densitatii 1,2

kg/dm3 ce trebuie colectata, in urma golirii a 71 t acumulatori este de maxim: 71 x 0,15 =

10.65 t/zi.

Volumul corespunzator al electrolitului: 10.65 / 1,2 = 8.87 m3/zi.

Volumul bazinului de stocare este de 67,5 m3.

Pardoseala halei in care se efectueaza operatiile de taiere capace, golire acumulatori si

dezmembrare borne este din caramida antiacida rezistenta la acidul sulfuric din acumulatori.

Totodata buncarele de stocare a acidului sint din beton armat protejat antiacid cu rasina

rezistenta la actiunea acidului sulfuric.

Fiecare recipient sau boxpalet in parte folosit pentru manipularea acumulatorilor sau partilor

componente, este prevazut cu o eticheta pe care este inscris materialul colectat.

Dezmembrare borne prin presare: Aceasta operatie se executa la o presa prevazuta cu un dispozitiv special proiectat cu o

capacitate de 0.25 tone pe ora.

In urma operatiei rezulta:

o bornele de plumb - se colecteaza in container separat

o deseurile capacelor - se colecteaza in container separat.

Din 34% cit reprezinta greutatea totala a bornelor, puntilor si grilelor circa 22% sunt borne si

punti.

Rezultata ca in urma dezmembrarii a 71 tone baterii se obtin:

71 x 0.34 x 0.22 = 5.31 tone/zi borne si punti.

Capacitatea unei masini este de 0.2 tone/ora.

0.2 x 8 = 1.6 tone/schimb.

Lucrul la aceste masini se va efectua in doua schimburi.

Numarul de masini necesar= 5.31/1.6/2 = 1.66 masini.


Pentru dezmembrarea intregii cantitati de borne se vor folosi 2 masini de scos borne.

Colectare materiale ce merg la turnare: Materialele care merg in atelierul topire-turnare obtinute in urma dezmembrarii sint:

o bornele de plumb.

o placile si gratarele din plumb si aliaje ale acestuia.

o slamul de PbO2 si PbSO4.

Colectarea se face in containere metalice rezistente la coroziune.

De aici, materialele cu continut de plumb sunt transportate in Atelierul topire-turnare metale

neferoase.

Restul de materiale rezultate in urma dezmembrarii sunt:

o deseuri carcase din polipropilena

o deseuri carcase din ebonita

o deseuri capace din polipropilena

o deseuri busoane din polipropilena

o deseuri separatori PVC

Depozitare materiale secundare rezultate:

Materialele secundare rezultate, sunt depozitate fiecare separat, in halda deseuri materiale

plastice, special amenajata in hala depozitare materiale.

Halda este compartimentata astfel:

o compartiment depozitare saci cu material marunt polipropilena, cu suprafata de 19m2, are

capacitatea de depozitare de 57m3, pe inaltimea de 3m.

o compartiment depozitare saci cu material marunt ebonita, cu suprafata de 19m2, are

capacitatea de depozitare de 57m3, pe inaltimea de 3m.

Cele doua compartimente s-au obtinut prin construirea unui perete metalic, care imparte halda

in doua parti egale. Pardoseala haldei este betonata pe toata suprafata ei.

o compartiment depozitare saci cu deseuri din PVC, pozitionat in spatele haldei de beton, cu

suprafata de 5m2, are capacitatea de depozitare de 15m

3, pe inaltimea de 3m.

Cantitatile maxime de materiale secundare rezultate, care trebuiesc depozitate sunt

urmatoarele:

o material marunt din polipropilena, insacuit: 71 t x 0.06 x 22 zile = 93.72 t/luna.

o material marunt din ebonita insacuit: 71 t x 0.01 x 22 zile = 15.62 t/luna

o deseuri PVC, insacuite: 71 t x 0.01 x 22 zile = 15.62 t/luna.

Datele sunt sistematizate in tabelul urmator:

Denumire material tone/zi tone/luna tone/an

Material marunt PP 4.26 93.72 1124.64

Material marunt ebonita 0.71 15.62 187.44

Deseu PVC 0.71 15.62 187.44

Solutie acid sulfuric 10.65 234.3 2811.6


Depozitarea este temporara deoarece PP este destinata vanzarii, ebonita si PVC-ul sunt predate la

firme specializate care pot colecta astfel de materiale, iar solutia de acid sulfuric este neutralizata in

cadrul societatii.

Topire turnare plumb: Cantitatile de deseuri cu continut de plumb rezultate si destinate topirii sunt urmatoarele:

Denumire % tone/zi acumulatori tone/zi material rezultat


71

24.14

PbSO4 26% 18.46

PbO (PbO2) 17% 12.07

Total 54.67

Din cantitatea de 24.14 tone borne, punti, grile circa 22% este reprezentata de bornele si puntile

de legatura care pot fi separate, aceasta reprezentind 24.14 x 22 / 100 = 5.31 tone/zi

Denumire tone/zi material rezultat

Borne 5.31

Grile 18.83

PbSO4 18.46

PbO (PbO2) 12.07

Total 54.67

Topirea plumbului rezultat in urma dezmembrarii acumulatorilor uzati se realizeaza in doua moduri si

anume:

o Bornele care au o temperatura de topire de max. 4000C se vor topi in cuptor basculant cu

creuzet cu capacitatea de 1000 kg.

o Pasta alcatuita din grile Pb, PbSO4 si PbO (PbO2) se va topi in trei cuptoare rotative cu

capacitatatile de 3 tone lingou/sarja (1 buc) si 8 tone lingou/sarja (2 buc.).

Topirea se face la o temperatura de aprox. 12000C prin adaugarea de materiale reducatoare.

Topirea bornelor din plumb:

Cele 5.31 tone borne si punti obtinute, fiind din Pb metalic, au o temperatura de topire de

maxim 4000C si pot fi topite in cuptorul basculant cu creuzet.

Se va considera randamentul de topire este de 90%.

Rezulta astfel o cantitate de 5.31 x 0.9 = 4.78 tone lingou/zi.

Bornele sunt aduse din atelierul dezmembrare in containere metalice inscriptionate

corespunzator.

Pentru topirea bornelor si puntilor:

Durata de topire a unei sarje = 4,8 ore (3 ore topire)


Numarul de schimburi = 3

Numarul de sarje pe zi: 24 / 4,8 = 5---�se modifica productia la 47 tone/zi

Numarul de cuptoare necesar: 5.31 t/5 sarje = 1,062 cuptoare

Se alege un cuptor basculant cu creuzet pentru topit borne cu o durata de functionare de 24 ore pe zi

(trei schimburi) cu capacitate de 1000 kg.

Cuptorul basculant cu creuzet este dotat cu arzator cu gaz metan si aer cu un debit maxim de

gaz metan de 25Nm3/ora.

Dupa topire, lichidul este golit in oala de turnare, incalzita in prealabil pentru evitarea stropirii

cu material, iar din oala se toarna in lingotiere metalice cu capacitatea de 1000 kg.

Se depoziteaza in vederea racirii, se marcheaza si se transporta in magazia de produse finite.

Topirea plumbului din pasta oxidata si sulfatata:

In cuptoarele rotative pasta de plumb formata din PbSO4 si PbO (PbO2) ca sa poata fi topita

trebuie sa fie redusa la Pb.

Reducerea are loc conform urmatoarelor reactii chimice:

PbSO4 + Na2CO3 PbCO3 + Na2SO4

PbCO3 PbO + CO2

2PbO + C 2Pb + CO2

PbO2 + C Pb + CO2

PbSO4 + 2C PbS + CO2

PbS + Fe Pb + FeS

Reactiile chimice au loc la o temperatura de 9000C ... 1200

0C in prezenta unor materiale reducatoare

cum sunt:

o carbon sub forma de praf de carbune

o fier sub forma de span de fonta

o soda calcinata

Impuritatile ramase sunt colectate in zgura.

Cantitatea de pasta si alte componente cu Pb, rezultata din dezmembrarea a 71 tone acumulatori pe zi

este de:

18.83 + 18.46 + 12.07 = 49.36 tone.

Cuptoarele utilizate sunt:


� Cuptor rotativ capacitate 3 tone lingou/sarja:

o cuptor capacitate 3 tone lingou/sarja - 1 buc

o durata unei sarje - 8 ore (6 ore topire)

o numar sarje/zi - 3 sarje

o cantitate maxima lingou/zi - 9 tone

� Cuptor rotativ capacitate 8 tone lingou/sarja :

o cuptor capacitate 8 tone lingou/sarja - 2 buc

o durata unei sarje - 12 ore (9 ore topire)

o numar sarje/zi - 2 sarje

o cantitate maxima lingou/zi/cuptor - 16 tone

o cantitate maxima lingou/zi/doua cuptoare - 32 tone

Pentru stabilirea cantitatilor de materiale utilizate la sarjare se va pleca de la reactiile chimice ce au loc

in cuptor.

Consideram ca 2/3 din cantitatea de PbSO4 va fi redusa cu Na2CO3 iar 1/3 cu praf de carbune.

Rezulta ca din totalul de 18.46 tone, avem 18.46 x2 / 3 = 12.3 tone sint reduse cu Na2CO3 iar 18.46 –

12.3 = 6.16 tone sint reduse cu span de fonta.

12.3 t x x x

PbSO4 + Na2CO3 PbCO3 + Na2SO4

303 106 267 142

Cantitatea de Na2CO3 necesara este de:

106 x 12.3 / 303 = 4.30 tone/zi. x 22 x 12 = 1135.98 tone/an.

Cantitatea de PbCO3 rezultata este de:

267 x 12.3 / 303 = 10.84 tone/zi.

Cantitatea de Na2SO4 rezultata este de:


10.84 t x x

PbCO3 PbO + CO2

267 223 44

Cantitatea de PbO rezultata este de:

223 x 10.84 / 267 = 9.05 tone/zi


Cantitatea de CO2 rezultata este de:


Cantitatea totala de PbO este de:

9.05 + 12.07 = 21.12 tone/zi

21.12

2PbO + C 2Pb + CO2

223 12 207 44

Cantitatea de praf de carbune necesara este de:


Cantitatea de Pb obtinuta este de:

207 x 21.12 /223 = 19.60 tone/zi. x 22 x 12 = 5175.63 tone/an



6.16 t

PbSO4 + 2C PbS + 2CO2

303 12 239 44

Cantitatea de PbS rezultata este de:

239 x 6.16 / 303 = 4.86 tone/zi.

Cantitatea de praf de carbune este de:

2 x 12 x 6.16 / 303 = 0.49 tone/zi. x 22 x 12 = 128.81 tone/an


2 x 44 x 6.16 / 303 = 1.79 tone/zi. x 22 x 12 = 472.31 tone/an


4.86 t

PbS + Fe Pb + FeS

239 56 207 88

Cantitatea de span de fonta folosita este de :

56 x 4.86 / 239 = 1.14 tone/zi x 22 x 12 = 300.63 tone/an.

Cantitatea de Pb obtinuta este de:

207 x 4.86 / 239 = 4.21 tone/zi.

Cantitatea de FeS este de:

88 x 4.86 / 239 = 1.79 tone/zi x 22 x12 = 472.42 tone/an

In cuptoarele rotative se adauga diferenta de grile de 18.83 tone cu un randament de recuperare

de 90% rezultand o cantitate de :

18.83 x 0.9 = 16.95 tone de Pb x 22 x12 = 4474 tone/an.

Cantitatea totala de plumb obtinuta este de:

4.78 + 19.60 + 4.21 + 16.95 = 45.54 tone/zi

Pentru cele trei cuptoare rotative se vor folosi arzatoare cu gaz metan si oxigen cu urmatoarele

consumuri:

o pentru cuptorul de 3 tone

o arzator tip 3M700

o putere 700 kw

o consum gaz metan 7 ... 77 Nm3/ora

o consum oxigen 14 ... 154 Nm3/ora

o pentru cuptoarele de 8 tone

o arzator tip 3M1700

o putere 1700 kw

o consum gaz metan 17 ... 187 Nm3/ora

o consum oxigen 34 ... 374 Nm3/ora

Pe partea cilindrica, la jumatatea cuptorului, sunt prevazute guri de golire a plumbului topit.

In timpul topirii, cuptorul se roteste, gurile de evacuare fiind astupate cu dopuri din material ceramic

refractar.

Turnarea se face direct in lingotiere metalice cu capacitatea de 1000 kg.

Acestea sunt aduse in zona cuptorului prin intermediul unei cai de rulare.

Dupa turnare, sunt luate cu monogrinda si depozitate in vederea racirii si marcarii.


Un bilant zilnic si anual de materiale necesar in procesul de topire se prezinta astfel:


Acumulatori dezmembrati 71 18744

Materii prime si auxiliare utilizate la topire

Borne Pb 5.31 1401.84

PbSO4 18.46 4873.44

PbO (din baterii si acumulatori) 12.07 3186.48

Grile Pb 18.83 4971.12

Soda calcinata Na2CO3 4.30 1135.98

Praf de carbune 1.06 279.84

Span de fonta 1.14 300.63

TOTAL 61.17 16149.33

Produse rezultate

Lingou obtinut 45.54 12022.56

Sulfat de sodiu Na2SO4 5.76 1521.79

Sulfura de fier FeS 1.79 472.42

Dioxid de carbon CO2 5.66 1494.24

TOTAL 58.75 15511.01

Pierderi totale de proces

2.42 638.32

Operatii executate la procesul de topire-turnare:

- pornirea focului pe preincalzirea cuptorului ;

- pornirea instalatiei de evacuare si filtrare a gazelor reziduale ;

- deseurile de plumb se aduc in roabe metalice , seintroduc in vatra cuptorului si se acopera cu

mangal (carbune) si carbonat de sodiu (pentru pasta si oxid);

- se mareste temperatura in cuptor pana la topirea completa a plumbului;

- se micsoreaza flacara si se executa operatia de zgurificare ; se introduc alte cantitati de deseuri ;

se repeta operatia de zgurificare de cate ori este necesar ;

- se preleveaza probe de metal topit si se analizeaza chimic produsul obtinut ;

- zgura racita pe platforma este transportata la depozitul de zgura ;

- la atingerea volumului util al cuptorului se executa ultima operatie de zgurificare, se acopera

baia de metal topit cu parf de mangal si se mentine temperatura de turnare un interval de timp

ptr. decantare ;

- se goleste continutul cuptorului in oalele de turnare (ptr. cuptoarele basculante cu creuzet) sau

direct in lingotiere (ptr. cuptoarele rotative);

- din oalele de turnare se toarna metalul in lingotiere de 100 kg; racirea lingourilor se face in aer

liber;

- lingourile de extrag din suport, se marcheaza si se stivuiesc in magazia de produse finite.


Schema si Bilantul de materiale la dezmembrare baterii si acumulatori uzati cu plumb

BATERII UZATE 71 t/zi

Borne, punti, grile cu

continut de Pb,

PbSO4, PbO, (PbO2)

54.67 t / zi; 14433

t / an

Electrolit

H2SO4-28%

d = 1,2 kg

10,65 t /zi

2812 t / an

Componente

PP

4,26 t /zi

1125 t / an

Componente

PVC si ebonita

1, 42 t / zi

375 t / an

Denocivizare

prin spalare

PVC

0,71 t / zi

187, 5 t / an

Ebonita

0,71 t / zi

187, 5 t / an

Lingouri Pb

46 t / zi

12144 t /an

Zguri ,

scoarte

Deseu

refolosibil

Deseuri

haldabile Reciclare

dupa

denocivizare

prin spalare

Deseu

haldabil

dupa denocivizare

prin spalare

Deseuri periculoase

predate

la firme autorizate

Deseu utilizat in

constructii


Schema fluxului pentru faza de topire reducatoare, rafinare plumb brut si turnare

Amestec componente:

borne, punti, grile cu Pb,

sulfati, oxid si bioxid de

plumb din baterii

Topire reducatoare in

cuptoare basculante si

rotative

Racire + filtrare

Filtrare uscata

Filtrare umeda

Gaze

reziduale

COx,

NOx,

Apa

industriala

Apa uzata

Deversare in bazin de

stocare BS

Zgura, silicate de

Fe, Ca, Na, Pb,

sulfati de sodiu si

calciu, SiO2

Depozitare temporara

in halda zgura Plumb

Valorificare zgura la

firma autorizata

Turnare plumb

in lingotiere

Racire, lingotiere

Stivuire, marcare

lingouri Pb

46 t

CH4

Span de fier

Carbune


Caracteristici cuptoare de topire

� Cuptor basculant cu creuzet pentru topite borne plumb : Capacitate 1000 kg/sarja

Durata sarja 4 ore

Timp de topire sarja 3 ore

Material creuzet Otel

Tip arzator Gaz metan-aer

Capacitate arzator 25 Nm3/ora

Marime ventilator 300 m3/ora

� Cuptor rotativ pentru topit plumb Capacitate 3000 kg/sarja

Durata sarja 8 ore


Material zidarie caramida cromomagnezitica

Tip arzator Gaz metan-oxigen

Capacitate arzator 7…77 Nm3/ora

Cantitate oxigen 14…154 Nm3/ora

Motor antrenare 7.5 kw - 750 rot/min

� Cuptor rotativ pentru topit plumb Capacitate 8000 kg/sarja

Durata sarja 12 ore


Material zidarie caramida cromomagnezitica

Tip arzator Gaz metan-oxigen

Capacitate arzator 17…187 Nm3/ora

Cantiatate oxigen 34…374 Nm3/ora

Motor antrenare 7.5 kw - 750 rot/min

2 - PROCESUL TEH�OLOGIC LA RECICLAREA DESEURILOR DE ZI�C SI OBTI�EREA

DE ZI�C SECU�DAR.

Materii prime - ca deseuri de zinc supuse recuperarii se utilizeaza:

- produse rezultate din dezmembrari

- deseuri rezultate din prelucrarea zincului si a produselor din zinc

- deseuri rezultate (anozi) de la activitatea de galvanizare

- deseuri solide din activitati de sablare a tevilor si instalatiilor confectionate din zinc.


Schema fluxului pentru procesul de reciclare a deseurilor de zinc

Deseu zinc

Descarcare, sortare

Cantarire

Dezmembrare Deseuri

feroase

Depozitare,

valorificare

Gaz metan cca.

39600 m3/an

mangal

Topire 400 -500 °C

Deseuri

nemetalice

zgura

Halda de zi

Valorificare la firma

Turnare lingouri

Racire in lingotiere

Stivuire, marcare

Racire + filtrare

Filtrare uscata

Filtrare umeda

Apa uzata

Apa industria

la

Gaze

reziduale

COx,

NOx,

Deversare in bazin de

stocare BS


Utilaje:

Cuptorul folosit este unul basculant cu creuzet metalic si capacitatea de 0.4 tone pe sarja.

Calculul capacitatii de productie:

o cantitatea de zinc turnata - 1.2 tone/zi

o durata sarja - 8 ore

o cantitate turnata pe sarja - 0.4 tone

o numar sarje pe zi = 24 / 8 = 3

o numar cuptoare = 1.2 / (0.4 x 3) = 1

Pentru obtinerea zincului din deseuri procedeul folosit este tot unul pirometalurgic ca si in cazul

plumbului.

Dupa topire, turnarea se face in lingotiere cu capacitatea de 100 kg.

Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele operatii:

o aprovizionare cu deseuri

o sortare deseuri

o topire

o turnare

o epurare gaze

Materialele auxiliare utilizate sunt: praf de mangal, azot (butelii), platbanda si vopsele pentru

ambalare si marcare lingouri.

Fazele procesului tehnologic de reciclare a deseurilor de zinc sunt:

1. Depozitarea materiilor prime in spatiul special destinat.

2. Verificarea materiilor prime in privinta umiditatii; materialele umede se depoziteaza lanag

cuptor pe platforme metalice in vederea uscarii;

Verificarea materiilor prime in privinta incluziunilor metalice si nemetalice (lemn, pietre, etc)

3. Deseurile metalice si nemetalice se containerizeaza pentru depozitare finala;

4. Verificarea componenetelor functionale ale cuptorului (curatenie, ventilatie, alimentare cu

energie alectrica si gaz metan);

5. Pornirea instalatiei de epurare umeda a cuptorului;

6. Deseurile de zinc se transporta la cuptor, se incarca in vatra si se acopera cu praf de mangal;

7. Se mareste flacara in cuptor pentru topirea zincului; temperatura de lucru 400-530 oC;

8. Se micsoreaza flacara pentru operatia de zgurificare; se introduc alte cantitati de deseuri; se

repeta operatia de zgurificare de cate ori este necesar;

9. Se preleveaza probe de metal topit si se analizeaza chimic produsul obtinut;

10. Zgura racita pe plaftforma este transportata la depozitul de zgura;

11. La atingerea volumului util al cuptorului se executa ultima operatie de zgurificare, se acopera

baia de metal topit cu praf de mangal si se mentine temperatura de turnare un interval de timp

ptr. decantare;


12. Se goleste continutul cuptorului in oala de turnare;

13. Din oala de turnare se toarna metalul in lingotiere de 100kg; racirea lingourilor se face in aer

liber;

14. Lingourile de extrag din suport, se marcheaza si se stivuiesc in magazia de produse finite.

Sortarea consta in inlaturarea manuala a partilor metalice si de alta natura, altele decat cele din zinc.

Componentele cu continut de zinc se vor cantari si depozita in containere metalice urmand sa fie

transportate in atelierul de turnare.

Operatia de sortare si depozitare are loc in atelierul depozitare materiale.

Containerele metalice cu deseuri de zinc vor fi transportate in cadrul atelierului topire-turnare cu

ajutorul stivuitorului.

Topirea deseurilor se face intr-un cuptor basculant cu creuzet cu capacitatea de 0.4 tone pe sarja.

Incarcarea cuptorului se face manual.

Arzatorul cu care este echipat cuptorul este un arzator gaz metan-aer, cu un consum de 25 Nm3 de gaz

pe ora si 300 Nm3 aer.

Durata de topire a unei sarje dureaza in jur de 6 ore.

Golirea cuptorului se face intr-o oala de turnare de 500 kg din care se toarna in lingotiere cu

capacitatea de 100 kg.

Dupa turnare, lingotierele se lasa sa se raceasca urmand apoi marcarea lingourilor si transportarea lor

in magazia de produse finite.

Cuptorul este prevazut cu hota pentru absorbtia gazelor si pulberilor rezultate la topire, gazele fiind

colectate si transportate la instalatia de filtrare.

Caracteristici cuptor basculant cu creuzet pentru topit zinc:

Capacitate 400 kg/sarja

Durata sarja 8 ore


Material creuzet Otel

Tip arzator Gaz metan-aer

Capacitate arzator 25 Nm3/ora

Marime ventilator 300 m3/ora

Bilant de materiale:


Materiale utilizate

Deseuri zinc 1.5 396

Materiale rezultate

Lingou zinc 1.2 316.8

Zgura 0.15 39.6

Pierderi in procesul de ardere 10% 0.15 39.6


3.2.2. ACTIVITATI AUXILIARE

3.2.2.1. �eutralizare ape acide

Procesul tehnologic de neutralizare ape acide (epurare ape):

Statia de epurare ape, acopera din punct de vedere functional si economic necesitatile procesului

tehnologic de dezmembrare acumulatori uzati si celui de epurare gaze provenite de la cuptoarele de

topire-turnare plumb.

Apa tehnologica utilizata este capatata din doua puturi cu adancimea de 10m, care comunica intre ele,

echipate cu un grup de pompare format din doua electropompe tip PCN 32-200 si PCN 50-200.

Pentru stabilirea procesului de epurare corespunzator, utilizat in vederea eliminarii particulelor

dispersate in apa, trebuie mai intai ca acestea sa fie evidentiate si analizate.

Prin solutia adoptata, substantele nedorite trebuie sa fie indepartate din apa si transformate in substante

acceptabile.

Produsul acestei statii de epurare este un efluent lichid a carui parametrii nu influenteaza negativ

calitatea resurselor naturale de apa, in care ajunge final.

Schema neutralizare ape acide

Ape acide de spalare

Lapte de var, agent coagulant, agenta floculant Electrolit

Evidentierea substantelor poluante Din procesele tehnologice mai sus mentionate se colecteaza:

o acidul sulfuric ( electrolitul ) cu o concentratie de circa 28%, provenit din golirea bateriilor

si acumulatorilor uzati.

o ape acide provenite de la spalarea carcaselor bateriilor si a foliilor de polipropilena, utilizate

ca separatori ai elementelor bateriilor, care pot sa contina particule oxizi de plumb, slam de

sulfat de plumb, particule de polipropilena, polietilena si ebonita.

o ape acide rezultate din spalarea masinii de taiat capacele bateriilor, a celorlalte dispozitive,

recipiente si containere, precum si a pardoselii, care pot sa contina de asemenea aceleasi

substante.

o ape acide din hidrociclon, rezultate prin absorbtia in apa a gazelor de ardere incarcate cu

SO2, CO2, NOx, rezultate din procesul de topire-turnare metale neferoase, precum si

eventuale pulberi ale metalelor neferoase.

Spalare

Recirculare ape tehnologice

Colectare:

- electrolit

- ape de spalare

Depozitare filtrat

�eutralizare Filtrare namol


Stabilirea procedeului de epurare

Procesul tehnologic unitar de epurare cuprinde:

o separarea, filtrarea si decantarea particulelor insolubile in apa - procedee fizice.

o neutralizarea si precipitarea chimica a solutiei de acid sulfuric - procedee chimice.

Pentru neutralizarea apelor acide se pot folosi o gama larga de substante cu caracter bazic, cum sunt:

piatra de var CaCO3, dolomita CaMg(CO3)2, varul CaO, hidroxidul de sodiu NaOH si carbonatul de

sodiu Na2CO3.

Solutia cea mai ieftina pentru neutralizarea electrolitului este utilizarea hidroxidului de calciu obtinut

prin preparea unei solutii de var, care se va analiza in cadrul prezentei lucrari.

Bilantul de materiale

In tehnologia de dezmembrare baterii si acumulatori uzati este stabilit ca zilnic se dezmembreaza 71

tone acumulatori uzati.

Din aceasta cantitate rezulta zilnic un volum de: 71 x 15/100 = 10.65 tone (8.66 m3) electrolit (H2SO4 )

cu concentratia de 28% si densitatea 1,2 kg/dm3 care trebuie neutralizat.

Tot in aceasta tehnologie sunt stabilite si operatii de spalare, in urma carora, este estimat ca rezulta

zilnic un volum de 4 m3 ( 4 tone ) apa slab acida. Aceasta se amesteca cu electrolitul, rezultand:

8.66 + 4 = 12.66 m3 (13.9 tone)

solutie acid sulfuric 15 % si densitatea 1,1 kg/dm

3.

In apele acide se antreneaza si resturi de pasta cu continut de PbSO4, care este neutralizat cu lapte de

var.

6eutralizare ape uzate acide - H2SO4

Total ape acide colectate:

- 8,66 m3/zi electrolit din baterii (solutie H2SO4 28% si densitatea 1,2 kg/dm

3);

- 4 m3/zi ape spalare deseuri la dezmembrare;

- 10,5 m3/zi ape spalare spatii tehnologice;

- 1 m3/zi consum apa la hidrociclon;

- 2,5 m3/zi ape spalare vase neutralizare;

Total consum de apa = Total ape acide = 26,66 m3/zi (solutie H2SO4 10% si densitatea 1,1 kg/dm

3)

→29,33 t/zi.

1 tona solutie ...........................0,10 t H2SO4 substanta pura

29,33 tone solutie ...................... X t H2SO4 substanta pura

Rezulta: X = 29,33 x 0,10 = 2,93 tone/zi H2SO4

exprimat in substanta pura ( 100% ) care se neutralizeaza cu lapte de var Ca(OH)2 15%.


Reactia de neutralizare este:

2,93 t

X

H2SO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + 2H2O

98 74 136 18

Necesar Ca(OH)2:

X = 2,93 x 74 / 98 = 2,21 tone Ca(OH)2 exprimat in substanta pura.

Cantitatea de lapte de var – solutie de Ca(OH)2 15%:

1 tona solutie ...........................0,15 t Ca(OH)2 substanta pura

X tone solutie ..........................2,21 t Ca(OH)2 substanta pura

X = 2,21 / 0,15 = 14,73 t solutie de Ca(OH)2 15%

Cantitatea de apa necesara ptr.prepararea solutie de Ca(OH)2 15%:

14,73 – 2,21 = 12,52 tone H2O

Cantitatea de apa rezultata din reactie:

2 x 18 x 2,93 / 98 = 1,08 tone H2O

Cantitatea de apa din solutia de H2SO4:

29,33 – 2,93 = 26,40 tone H2O

Cantitatea rezultata de sulfat de calciu (CaSO4 ) este:

X = 2,93 x 136 / 98 = 4,06 tone CaSO4.

6eutralizare PbSO4

Considerand ca cca. 1% din PbSO4 este antrenat in electrolitul colectat, rezulta:

18,46 x 0,01 = 0,185 tone/zi


0,185 t

X

Y

Z

PbSO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + Pb(OH)2

303 74 136 241

Necesar Ca(OH)2:








0,30 – 0,045 = 0,255 tone H2O


Y = 0,185 x 136 / 303 = 0,083 tone CaSO4.

Cantitatea rezultata de Pb(OH)2 este:

Y = 0,185 x 241 / 303 = 0,147 tone Pb(OH)2 ~ 0,150 tone/zi.

Total CaSO4 rezultat: 4,06 + 0,083 = 4,143 tone/zi CaSO4.

Total apa finala neutra: 12,52 + 26,40 + 1,08 + 0,255 = 40,255 tone → 40,255 mc/zi

Total solutie de Ca(OH)2 15% necesara: 14,73 + 0,30 = 15,03 tone/zi.

Capacitatea utila a vasului de neutralizare este: 4 m3.

Pentru neutralizarea sunt necesare:

(26,83 m3 solutie H2SO4 10% si PbSO4+ 15,03 / 2,10 m

3 Ca(OH)2 15%) / 4 m

3 capacit. reactor =

= 8,50 sarje de neutralizare/vas neutralizare ~ 9 sarje de neutralizare/vas neutralizare

� 1.1kg/dm3 densitate solutie H2SO4 10% si PbSO4

� 2.10 kg/dm3 densitate solutie de Ca(OH)2 15%

Pentru realizarea unei sarje de 4 m3 se folosesc:

o 26,66 / 9 = 2,96 m3 sol. H2SO4 10% ~ 3,26 tone = 3260 kg

o 0.185 / 9 = 0,021 = 21 kg tone PbSO4

o 15,03 / 2,10 / 9 = 0,795 m3 sol. Ca(OH)2 15% ~ 1,67 tone = 1670 kg


Bilantul de materiale este urmatorul:

Denumire material tone/zi tone/an

Materiale utilizate

Acid sulfuric diluat H2SO4 10% 29,330 7332,50

PbSO4 0,185 46,25

Var hidratat Ca(OH)2

solutie 15%

15,033 3758,25

Materiale rezultate

Sulfat de calciu CaSO4 4,143 1035,75

Pb(OH)2 0,150 37,50

Apa 40,255 10063,75

Reglarea amestecului se face astfel incat pH acestuia sa fie cat mai aproape de valoarea pH = 7, cand

rezulta un precipitat cu granule mai mari, care sedimenteaza mai repede.

Descrierea procesului tehnologic neutralizare ape

Avand in vedere caracterul acid, si continutul de particule insolubile in apa, s-a stabilit ca procesul

tehnologic unitar de epurare sa cuprinda urmatoarele faze:

� colectare ape uzate;

� separare particule cu dimensiunea > 1mm;

� filtrare particule micronice;

� filtrare macromoleculara;

� transport prin curgere libera sau pompare spre bazinul de stocare ape uzate;

� stocare ape uzate;

� neutralizarea solutiei de acid sulfuric 15%;

� separare sulfat de calciu prin presare- filtrare,

� limpezire;

� stocare ape neutre;

� monitorizare automatizata calitate apa;

� reutilizare ape neutre in fabricatie (dupa trecerea prin filtru cu nisip cuartos si filtru cu

carbune activ).

Colectare ape uzate

In vederea materializarii fazelor procesului tehnologic este necesara construirea instalatiei de colectare

si epurare ape uzate, care trebuie sa aiba capacitatea de epurare dimensionata dupa rezultatele obtinute

din bilantul de materiale al neutralizarii prezentat.

Desfasurarea procesului tehnologic unitar de epurare ape uzate incepe inca din zonele de producere ale

emisilor ce incarca apele tehnologice.

Descrierea instalatiei si amenajarilor aferente este facuta in concordanta cu succesiunea fazelor si

operatiilor procesului tehnologic:


Dezmembrarea bateriilor se desfasoara in atelierul de dezmembrare baterii, un spatiu special amenajat,

cu o suprafata de 324 m2. Pardoseala din beton, protejata cu caramida antiacida, cu rezistenta chimica

ridicata, este prevazuta cu pante de scurgere spre rigola de spalare (RS).

Rigola de spalare (RS) are dimensiunile: 6m x 2m si adancimea de 0,5m de la nivelul pardoselii.

Peretii laterali si fundul acesteia sunt executate din beton armat, protejati cu caramida antiacida.

Fundul rigolei este prevazut cu panta de scurgere spre bazinul de stocare (BS). Aceasta este utilizata

pentru colectarea apelor acide rezultate la dezmembrarea bateriilor si la spalarea carcaselor din

polipropilena.

In locul in care se face scurgerea este executata o basa in care sunt montate sistemele de separare si

filtrare micronica si moleculara prevazute cu site si filtre care retin toate particulele de polipropilena,

polietilena, ebonita si in special slamul de sulfat de plumb, care se curata zilnic. Sulfatul de Pb colectat

se introduce in cuptorul de topit plumb, iar celelalte materiale se depoziteaza pe sortimente, in haldele

aferente.

Din basa, apele acide trec in bazinul de stocare (BS) prin scurgere naturala printr-o conducta din

polipropilena, formata din doua tronsoane, primul cu Dn=100mm lung de 15,6m pana la caminul de

vizitare (CV) al doilea Dn=150mm lung de 4,6m de la camin la bazinul de stocare. Conducta este

montata etans. Montajul permite golirea, pana la nivelul basei, unde se realizeaza si o inchidere

hidraulica cu apa de spalare, dupa dilutia acidului ramas in basa.

Haldele H1, H2 si H3 sunt destinate depozitarii bateriilor si acumulatorilor uzati. Aici pot sa apara

scurgeri accidentale de acid din baterii fisurate sau rasturnate in urma unor manevre gresite. Pentru

eliminarea pericolului de poluare cu acid a solului in zona, haldele sunt prevazute cu pardoseli din

beton armat, protejate antiacid cu rasina epoxidica CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete.

Pentru directionarea eventualelor scurgeri direct in bazinul de stocare (BS), pardoselile sunt prevazute

cu pante de scurgere, iar in peretii despartitori ai haldelor, la nivelul pardoselii sunt prevazute

deschideri de trecere.

Apa de spalare gaze, stocata in bazinul de 5m3 al hidroclonului (HC) si recirculata in interiorul sau,

dupa o perioada de timp se incarca cu noxele din gazele ce trec prin filtrul uscat (FU) si ajung in el. La

un anumit grad de incarcare si pH=4,5-5, cand instalatia de ventilatie nu functioneaza, se face

inlocuirea apei de spalare. In prima faza se goleste in mod controlat apa uzata din bazinul

hidroclonului in rigola (RH) ce inconjoara utilajul si este conectata la bazinul de stocare (BS) printr-o

conducta de polipropilena cu Dn=150mm si lungimea de 7,2m, care intra in caminul (CV) de pe

traseu. Rigola (RH) de scurgere din jurul hidroclonului urmareste un perimetru dreptunghiular exterior,

aflat la distanta de 0,2m si are sectiunea normala de trecere: 0,25m x 0,25m. Fundul si peretii laterali ai

rigolei sunt executate din beton protejat antiacid cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete. In bazinul

hidroclonului, in fata racordului de golire sunt montate sistemele de separare si filtrare micronica si

moleculara prevazute cu site si filtre care retin posibilele particulele de polipropilena, polietilena,

ebonita si in special slamul format in bazin care poate sa contina particule de metale neferoase sau

diferite combinatii ale acestora care nu se dizolva in apa. Dupa golirea apei se demonteaza capacul de

vizitare, se spala interiorul bazinului, astfel incat apele de spalare sa se scurga din acesta numai prin

sistemul de filtrare. Apoi se curata filtrele si materialul rezultat se colecteaza, se usuca natural si se

pastreaza in recipient inchis pana in momentul valorificarii la firma autorizata. Dupa montarea

capacului bazinului, acesta se umple cu apa din reteaua de apa industriala a societatii, sau din cea

epurata in instalatie.

Apele uzate, sunt stocate in bazinul de stocare (BS). Acesta preia toate apele uzate descrise mai sus.


Volumul bazinului de stocare este de 67.5 m3.

Bazinul este din beton armat, iar pana la inaltimea de 1.5 m este cuva metalica protejata cu rasina

CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete. Pe fundul bazinului, este prevazuta o basa cu dimensiunile: 0,7m x

0,7m si cu adancimea de 0,5m. In aceasta se gasesc sorbul cu sita de protectie si supapa de retinere de

pe conducta de aspiratie, Dn=80mm, a pompei ce transporta solutia acida la neutralizator.

Pe toata inaltimea de stocare bazinul este perfect etans.

Dotari constructive:

Instalatiei de neutralizare ape acide este amplasata in vecinatatea bazinului de stocare (BS), si este

compusa din urmatoarele echipamente:

� Constructie metalica cu doua platforme, prima la cota +2,35m si a doua la cota +5,3m, cu

dimensiunile 6,4m x 3,1m, sustinute de stalpi metalici. Pe platforma superioara este montat

vasul de neutralizare. Tot aici sunt urcati zilnic cu podul rulant sacii cu var. Cantitatea

maxima admisa de var, pe platforma este de 1 tona. Platforma inferioara serveste

personalului muncitor pentru manevre de golire a vaselor.

� Alimentare cu apa neutra recirculata, prin conducta dn=40mm prin intermediul pompei (p2)

cu q=20m3 si h=30m.

� Alimentare cu apa potabila prin conducta dn=25mm, pentru spalator de ochi, in caz de


� Alimentare cu apa industriala din putul societatii prin conducta dn=40mm.

� Alimentare cu aer comprimat din reteaua societatii prin conducta dn=15mm, pn=6bari.

� Rezervor preparare reactivi (agent floculant) cu barbotare aer 1 buc

Dimensiuni: φ 0,7 mm, H = 1000 mm, volum = 0,5 mc, material PP

Dotari: racord de alimentare cu apa, racord alimentare cu aer pentru barbotare, sistem de

barbotare; capac din PP prevazut cu gura de alimentare / vizitare, racord evacuare aer;

� Pompa de transfer solutii de reactivi 1 buc

Debit 1,8 mc/h

� Rezervor preparare lapte de var cu agitator V=2 mc 1 buc

� Rezervor stocare /dozare reactivi – lapte de var 1 buc

Dimensiuni: φ 1200 mm H= 1500 mm , volum 2 mc; material PP

Dotari: racord de alimentare cu reactivi, racord de alimentare cu aer, motoventil de dozare lapte

de var, indicator de nivel , capac de vizitare , racor evacuare aer

� Rezervoare stocare / dozare reactivi –agent floculant si agent coagulant 2 buc

Dimensiuni: Ф 700 mm x 1000 mm, volum 0,5 mc, material PP

Dotari: robinet si bay-pass pentru dozare reactivi, orificii pentru alimentare cu reactivi;

electroventil de dozare automata; indicatoar de nivel

� Bazin de reactie 1 buc

Dimensiuni: φ 2400 mm , H=1,5 m , Volum 6 mc, material PP.

Dotari: racord alimentare apa uzata, racorduri dozare reactivi, agitare cu aer, nivelmetru

superior, racor evacuare apa tratata, motoventil golire.


� Suflanta si sistem de barbotare 1 set

(amestecare vas preparare ag. floculant, vas stocare lapte de var , si bazin de reactie)

� Rezervor cu agitator preparare lapte de var 1 buc

� Bazin de decantare 1 buc

� Bazin stocare ape uzate 1 buc

� Bazin stocare ape curate 2 buc

� Pompe transfer ape uzate 2 buc

� Presa filtru namol 1 buc

� Pompa de namol pentru alimentare presa filtru 1 buc

Parametri: Q= 2 mc/h, adancime de adsorbtie namol 2,5 m

� Echipament de automatizare 1 buc

Alcatuit din:

- dulap de automatizare 1 buc

- adaptor de - pH - import 2 buc

- sistem cu microcalculator de proces

- bloc alarmare

- imprimanta alfanumerica - import -

- elemente de comanda si avertizare , de panou - import -

- relee intermediare de comanda proces

- carcasa protectie mediu industrial

- bloc senzor de masura - pH care cuprinde: 2 buc

- senzor industrial - pH - import cu sonda de temperatura incorporata, cu amplificator -

montura senzor

- elemente de executie electroventile 2 buc

- element de executie motoventile 2 buc

- elemente de montaj si punere in functiune 1 set

� Filtru cu nisip cuartos FCV 07/T 1 buc

Parametri: Q=4 mc/h; φ= 480 mm, inaltime 1900 mm

� Filtru cu carbune activ FACV 04/T 1 buc

Parametri: Q=4 mc/h, φ= 420 mm, inaltime 1900 mm

� Pompa de recirculare apa filtrata in procesul tehnologic Q=4mc/h 1 buc

� Indicatoare de nivel bazin de tratare, rezervoare de reactivi 7 buc

Date tehnice :

� Functionare statie: flux discontinuu pe sarje

� Parametrii calitativi ai apei evacuate: Conform NTPA 002/2002

� Parametrii de lucru: pH

Numar puncte de control simultan: 2

Interval de masurare: 0 ... 14 pH

Precizie de masurare: +/- 1%

Compensare cu temperatura: automat

Senzor industrial: import - combinat, cu sonda de temperatura incorporat, cu amplificator -

Afisare: numerica, 2 ½ digiti

Imprimare valori parametrii controlati: alfanumerica


Alarmare - la depasirea limitelor prescrise: optica (la panou)

alfanumerica (imprimanta panou)

� Control proces : cu microcalculator de proces

� Z 180 - multitasking, ceas de timp real, watch dog

� Dozare reactiv de neutralizare: regulatoare numerica de tip PID , in regim mutitasking

� Dozare agent floculant

� Monitorizare nivel inferior- in bazinele de reactivi (2 buc.): cu senzori de nivel

� Programare parametrii de lucru: cu dispozitiv specializat (modul tastatura - afisaj), urmarind

algoritmi specifici (cu meniuri selectabile, in regim interactiv)

Performante tehnice:

� Neutralizarea automata a apelor reziduale acide, rezultate din procesul tehnologic recuperare a

plumbului din acumulatorii uzati, cu mentinerea valorii de pH -la iesire- in intervalul 6,5 - 8,5.

� Monitorizarea si afisarea numerica a parametrilor de proces ( pH )

� Monitorizarea si avertizarea optica a nivelului - inferior ,- din bazinele de reactivi

� Dozarea reactivilor de neutralizare (cu posibilitatea selectarii independente a regimu-

lui de lucru):

- AUTOMAT - comanda elementelor de executie este asigurata de calculatorul de proces, prin

utilizarea regulatoarelor PID, in regim multitasking

- MANUAL - comanda elementelor de executie se realizeaza de catre operator, cu ajutorul

elementelor de pe panoul de automatizare

� Avertizare optica si sonora - independenta, cu intarziere in timp, pentru:

- depasirea limitelor prestabilite, pentru fiecare parametru de proces, pentru fiecare punct de

masurare

- atingerea nivelelor critice - in bazinele de reactivi

� Inregistrarea pe imprimanta de panou, la intervale de timp prestabilite, a:

- valorilor parametrilor monitorizati ( pH )

- ceasului de timp real al sistemului

� Inregistrarea pe imprimanta de panou, mesajelor specifice indeplinirii conditiilor de alarmare

(activata numai pentru regimul AUTOMAT de functionare )

6eutralizare, decantare, filtrare

Statia de neutralizare va functiona continuu pe sarje, de cate 4 mc.

Timpul necesar neutralizarii unei sarje va fi de o ora.

In cadrul statiei de neutralizare ape reziduale, urmeaza a se neutraliza toate apele uzate acide rezultate

din activitatea de recuperarea plumbului: electrolit uzat, spalari pardoseli, spalari carcase si de la

hidrociclon.

Apele uzate vor fi colectate intr-un bazin de colectare/stocare cu volumul 67.5 mc. Din acest bazin

apele uzate vor fi pompate cu ajutorul pompei P1 la un debit de 15 mc/h, in bazinul de reactie cu

volumul total de 6 mc (volum util 4 mc), pana cand nivelul in bazinul de reactie atinge valoarea

superioara/bazin plin.

In bazinul de reactie va fi montat un senzor de pH, care va comanda deschiderea motoventilului de

dozare lapte de var din vasul de stocare reactiv lapte de var. Cand valoarea masurata de senzor va

indica valoarea de 9,5 pH calculatorul de proces va inchide motoventilul de dozare si va deschide


electroventilul de dozare agent coagulant tip Ferrolin 703 (coagulant acid) pana cand valoarea

masurata a pH-ului va fi 8,5 pH. Dupa dozarea agentului coagulant calculatorul de proces va deschide

electroventilul de dozare agent floculant Ferrocryl 8723, pentru marirea vitezei de decantare prin

adsorbtia precipitatului de Pb(OH)2 si de CaSO4 cu formarea de flocoane cu greutate mare. Dupa

dozarea agentului floculant si formarea flocoanelor, calculatorul de proces va deschide automat

motoventilul pentru evacuarea apei tratate. Apa tratata va fi colectata intr-un decantor cu volumul de

67.5 mc, unde la partea inferioara vor decanta precipitatele, iar la partea superioara se va colecta apa

tratata limpezita. Periodic namolul colectat la partea inferioata a bazinului de decantare va fi pompat

cu ajutorul unei pompe de namol spre presa filtru in vederea deshidratarii.

Dupa evacuarea apei tratate din bazinul de reactie, echipamentul va inchide motoventilul de evacuare

apa tratata si va porni din nou pompa de alimentare bazin de reactie, urmand un nou ciclu de tratare.

Apa limpezita din bazinul de apa limpede va trece pe sistem prea-plin in bazinele de stocare apa

curata. In bazinele de stocare apa curata se va amplasa un senzor de pH pentru verificarea valorii pH-

ului dupa tratarea apei (verificare de control a procesului de tratare).

Din bazinul de stocare apa curata, apa va fi pompata printr-un sistem de filtrare format dintr-un filtru

rapid cu nisip cuartos si un filtru rapid cu carbune activ in vederea reutilizarii apei in procesul

tehnologic (preparare reactivi, spalare carcase, alimentare spalator de gaze, spalare pardoseli). Excesul

de apa va fi evacuat spre reteaua de canalizare.

Spalarea filtrelor din sistemul de filtrare se va realiza automat, folosind apa limpezita din bazinul de

stocare apa curata, iar apa rezultata dupa spalare va fi dirijata in bazinul de stocare ape uzate.

Apa rezultata de la deshidratarea namolului cu ajutorul presei filtru va fi dirijata in bazinul de

decantare.

Probe La punerea in functiune se fac urmatoarele probe:

- La pompe: debit, presiune, intensitatea curentului electric in sarcina, vibratii, zgomotul.

- La vasele cu amastecator:functionarea fara zgomote si vibratii a sistemului de antrenare

amestecatoare.

- La sistemele de retinere emisii, se determina eficienta de retinere.

Verificari

La receptia instalatiei se fac urmatoarele verificari:

- Confruntarea instalatiei cu proiectul.

- Controlul starii de curatenie a instalatiei.

- Verificarea calitatii executiei.

- Verificarea etenseitatii instalatiei.

- Verificari mecanice si electrice.

3.2.2.2. Stocatorul de oxigen lichid

Stocatorul de oxigen lichid poate fi model Linde T18S310 D-K, avand un volum util de cca.22000 litri


si o presiune de exploatare de 18 bar. Instalatia este alimentata exclusiv de Linde Gas si are asistenta

tehnica asigurata. Exploatarea se face exclusiv de catre personal special instruit si autorizat in acest

sens. Functionarea ansamblului este in intregime automata.

Ansamblul constructiv al unui stocatorde oxigen lichid este alcatuit din:

- Rezervor de presiune dublu izolat cu vid;

- Vaporizator;

- Armaturi;

- Dispozitive de siguranta;

- Echipamente de reglare si dispozitive de masurare.

Rezervorul de presiune dublu izolat cu vid este utilizat pentru depozitarea gazului lichefiat sub

presiune ridicata (18 bar) si temperatura scazuta (- 170 oC). Constructiv acesta se compune din doua

rezervoare:

- rezervorul interior care preia fluidul subracit si este dimensionat pentru presiune interioara, fiind

realizat din material rezistent la temperaturi scazute (otel crom-nichel);

- rezervorul exterior are rol de protectie pentru izolatia de vid si este dimensionat pentru presiune

atmosferica exterioara, fiind realizat din otel obisnuit;

- sistemul de izolare este asigurat de spatiul dintre rezervoare care este vidat si umplut cu praf izolator

neinflamabil (perlita).

La o temperatura interioara de minim -170 oC, valoarea vidului se situeaza in intervalul 1x10

-2 - 1x10

-3

mbar.

Umplerea rezervorului se face prin cupla speciala automata a cisternei de alimentare, care se monteaza

pe una din cele doua ventile de umplere. Reglarea automata a presiunii se face prin intermediul unui

regulator de presiune, care asigura atat cresterea cat si reducerea presiunii.

Vaporizatorul serveste la extragerea continutului si transformarea acestuia in forma gazoasa. Sistemul

functioneaza fie incalzit cu aer, fie cu baie de aburi.

3.2.2.3. Filtrarea emisiilor in atmosfera – epurare gaze

Fazele procesului tehnologic de epurare gaze

Avand in vedere caracterul periculos al noxelor din procesul de topire-turnare si dezmemebrare

acumulatori, precum si temperatura noxelor la nivelul surselor, s-a stabilit ca procesul tehnologic de

epurare sa cuprinda urmatoarele faze:

o absorbtia locala a noxelor degajate de sursele de poluare

o transportul in siguranta al noxelor

o racirea noxelor pana la maxim 90 0C inainte de filtrarea uscata si pana la maxim 50

0C la gura

cosului de dispersie

o retinerea si colectarea in ciclon a particulelor grosiere

o filtrarea uscata si colectarea particulelor fine.

o filtrarea umeda si retinerea particulelor fine in baia de apa.

o spalarea gazelor.

o evacuarea gazelor epurate in atmosfera, sub limitele maxime admisibile


In vederea materializarii fazelor procesului tehnologic este necesara construirea instalatiei de absorbtie

si epurare noxe. In cadrul acesteia, gazele si pulberile in suspensie sunt absorbite prin hotele plasate

deasupra sau in lateralul surselor de poluare. La nivelul hotelor se absoarbe si o cantitate mare de aer

„fals” care dilueaza noxele si le raceste substantial.

De la nivelul hotelor noxele sunt transportate printr-un sistem convergent de conducte si conduse spre

bateria de cicloane. In zona de intalnire a noxelor calde de la cuptoarele de topire cu cele reci de la

dezmembrarea bateriilor , are loc a doua racire semnificativa a fluxului de noxe.

In distribuitorul bateriei de cicloane, montate in paralel, fluxul de noxe este divizat si accelerat in

vederea separarii centrifugale a particulelor in suspensie, dupa care este din nou adunat in colectorul

acestuia si condus mai departe spre filtrul uscat. La nivelul acestui agregat are loc a treia racire

semnificativa a fluxului de noxe. Particulele separate sunt colectate in buncarul bateriei, de unde

printr-un sistem etans sunt trecute in recipienti speciali, dupa care se pot intoarce in procesul de topire,

sau sunt valorificate la firme specializate in vederea recuperarii sau distrugerii.

In filtrul uscat, fluxul de noxe este trecut prin cartuse filtrante, care retin particulele fine. Acestea sunt

colectate in buncarul filtrului si apoi trecute in recipienti speciali, dupa care se pot intoarce in procesul

de topire, sau sunt valorificate la firme specializate in vederea recuperarii sau distrugerii.

In continuare fluxul de noxe, este trecut prin filtrul umed. In acesta, in prima faza, se face filtrarea

umeda a particulelor care au mai ramas in flux, prin trecerea fortata a acestora prin baia de apa. Apoi

fluxul de gaze este purificat prin spalare, prin trecerea lui printr-un dus de apa pulverizata in

contracurent, dupa care este trecut prin separatorul de picaturi.

Apa de spalare este recirculata cu ajutorul pompei si este reintrodusa sub presiune intr-o rampa de

pulverizare cu duze. Nivelul apei in bazin este mentinut cu ajutorul unui robinet cu plutitor. Cand apa

recirculata din bazinul agregatului capata un caracter acid, se goleste printr-o conducta de legatura in

bazinul de stocare acid din cadrul statiei de epurare ape, dupa care se neutralizeaza. La golire se face si

o spalare a bazinului pentru a elimina odata cu apa si slamul depus. Apa uzata este inlocuita cu alta

proaspata.

Absorbtia si transportul gazelor, pana la evacuarea in atmosfera pe gura cosului de dispersie se face cu

un ventilator pozitionat dupa ultimul agregat de filtrare.

Solutia adoptata pentru sistemul de ventilatie

Instalatia de ventilatie aferenta proceselor tehnologice de dezmembrare baterii si acumulatori uzati si

topire-turnare plumb si zinc trebuie sa fie eficienta din punct de vedere functional si economic.

S-a tinut cont de urmatorii parametri:

o factorii de clima din zona Fagaras ;

o conditiile necesare de microclimat din cele doua ateliere;

o specificul proceselor tehnologice ;

o tipul si cantitatea de noxe degajate

Pentru cele doua ateliere, s-a adoptat un sistem de ventilare care sa asigure urmatoarele cerinte

functionale:

o absorbtia si epurarea noxelor din zonele de lucru din cele doua ateliere ;

o admisia aerului proaspat din exterior ;

o compensarea aerului absorbit cu aer proaspat incalzit in vederea mentinerii microclimatului

corespunzator in perioada rece a anului.


Solutia adoptata pentru sistemul de ventilatie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele parametri calitativi:

o sa asigure calitatea aerului in zona de lucru, in limitele admisibile de confort prevazute de

lege, care sa protejeze personalul muncitor de imbolnaviri profesionale si accidente ;

o sa functioneze in conditii de maxima siguranta, tinand cont de substantele periculoase care

se degaja in timpul proceselor tehnologice mentionate mai sus;

o sa nu vicieze zonele de lucru invecinate si sa nu polueze factorii de mediu, decat in limitele

admisibile prevazute de lege,

o sa asigure accesul si usurinta in desfasurarea programului de monitorizare a emisiilor

poluante in atmosfera, astfel incat in caz de pericol sa se poata interveni rapid pentru

indepartarea acestuia;

o prizele de aer proaspat trebuie sa fie amplasate in asa fel incat sa reduca la minimum

posibilitatea introducerii in atelier, odata cu aerul proaspat, a noxelor provenite de la

activitati ce se desfasoara in zonele invecinate.

Acestea sunt sistematizate in tabelul urmator:


SISTEMUL DE VENTILATIE

Atelierul Sistemul de ventilatie combinat Echipamente necesare Asigura Timp de functionare

Atelier dezmembrare

baterii si

acumulatori uzati

Ventilatie naturala organizata Ochiuri mobile Admisia aerului proaspat.

Permanent deschise

Ventilatie mecanica locala de

absorbtie si epurare noxe

Instal. ventilatie, absortie si

epurare noxe.

Absorbtia, separarea, filtrarea,

spalarea si evacuarea noxelor

In timpul

desf.proces productie.

Atelier topire-

turnare metale

neferoase

Ventilatie naturala organizata Ochiuri mobile Admisia aerului proaspat.

Permanent deschise

Ventilatie mecanica locala de

absorbtie si epurare noxe

Instal. ventilatie, absortie si

epurare noxe.

Absorbtia, separarea, filtrarea,

spalarea si evacuarea noxelor

In timpul desf.proces productie


Echipamentele instalatiei Pentru realizarea instalatiei de ventilatie pentru absorbtia si epurarea noxelor, sunt necesare

urmatoarele echipamente de baza:

Hote:

→ Hota fixa absorbtie noxe la cuptoarele basculante : 2 buc.

Dimensiuni : 1500 mm x 1500 mm, <600.

Racord : Ø350mm

→ Hote rabatabile absorbtie noxe la cuptoare rotative : 3 buc.

Dimensiuni : 100 mm x 1000 mm, <600.

Racord : Ø350mm

→ Hote absorbtie noxe la masinile de taiat capace: 6 buc.

Dimensiuni : 500 mm x 500, <600.

Racord : Ø200mm

Dispozitive rotire hote: 5buc.

Clapete fluture echilibrare:

o Clapeta fluture Dn=200mm : 6 buc.



Canale de gaze, sunt constituite din tronsoanele de conducte, curbe, ramificatii, difuzoare, confuzoare

si celelalte elemente ale sistemului de transport, de diferite diametre si lungimi, in concordanta cu

schema geometrica a instalatiei de ventilatie.

Bateria de cicloane CL: 1 buc

o Numar cicloane conectate in paralel / baterie: 12buc.

o Capacitate / ciclon: 2030m3/h.

o Marimea caracteristica: Ø400mm ( diametrul exterior ).

o Sectiunea de intrare: 80mm x 320mm.

o Sectiunea de iesire: Ø240 mm.

o Lungimea corpului cilindric: 1000mm.

o Lungimea totala: 2200mm.

o Viteza aerului in gura de intrare: 22m/s.

o Pierderea de presiune in ciclon: 132mmH2O.

o Racord distribuitor baterie ( intrare ): 400mm x 1200mm.

o Racord colector baterie (iesire ): Ø800mm.

Filtru cu cartuse filtrante (filtru uscat) FU 2 buc

o Tip: DUST COLLECTOR PF-32/1000. Cod L 0259-00-000-00

o Capacitatea: 25000 -30000m3/h.

o Emisia la iesire: max. 15mg/m3.

o Suprafata medie a cartusului de filtrare: 544m2.


o Temperatura de lucru cartus 600C.

o Numar cartuse filtrante: 32buc.

o Dimensiuni cartus filtrant: / Ø320 mm x 1000mm.

o Material cartus filtrant: poliestervlies BIA kat. USG.

o Sistem desprafuire: impuls automat jet aer.

o Presiunea aerului de impuls: 3- 5bari.

o Debitul aerului de impuls:20-40Nm3.

o Dimensiuni de gabarit: L x l x h = 3,5m x 2,2m x 4,5m.

o Racorduri intrare , iesire: Ø800mm.

Filtru umed: 1 buc

o Tip: R24-NR1-VA-DR

o Constructor: S.C. Independenta S.A. Sibiu.

o Capacitatea: 25000m3/h.

o Rezistenta aerului la trecere: 155mmH2O.

o Viteza aerului prin sectiunea de gabarit: 1,141m/s.

o Randamentul de separare: 90% - 99,5%.

o Dimensiuni de gabarit: L x l x h = 4,6m x 2,5m x 5,3m.

o Racorduri, intrare / iesire: Ø950mm / Ø800 mm.

o Volumul cuvei de apa: 5m3.

o Circuit de spalare gaze, compus din:

- un registru cu duze de pulverizare fina, ce lucreaza in contracurent.

- numar duze: 16buc./m2 x 4,25m

2 = 68buc.

- presiunea apei la duza: 2,5bari.

- debitul de apa la duza: 150l/h.

o Pompa centrifuga recirculare apa: Q = 12m3/h, H = 3bari.

o Separator de picaturi in zona de iesire a gazelor din aparat.

Ventilator V1: 2 buc

Debitul: 25000m3/h.

Presiunea: 600mmH2O.

Cos dispersie 1 buc

Diametrul : Ø1000mm

Nivelul gurii de evacuare se afla la cota : +16m.

La punerea in functiune se fac urmatoarele probe:

- La ventilator: debit, presiune, intensitatea curentului electric in sarcina, zgomotul.

- La agregatele de retinere noxe, se determina eficienta de retinere.


Cantitatea de apa necesara pentru spalare gaze

Bazinul filtrului umed are o capacitate de 5 m3.

Din acest bazin apa se recircula prin intermediul unei pompe si alimenteaza cele 68 duze pentru

spalarea gazelor. Debitul de apa necesar pentru fiecare duza este de 50 litri pe ora.

In momentul in care apa capata un caracter acid pH = 4 ... 4.5, se opreste sistemul de ventilatie, iar apa

este evacuata in bazinul de stocare ape acide in vederea neutralizarii.

Apa evacuata este inlocuita cu apa curata din bazinul stocare ape neutre, schimbul de apa facandu-se

saptamanal.

6ecesarul de apa pentru spalarea gazelor este de: 5 x 4 = 20 m3/luna → 0,91 m

3/zi (22 zile

lucratoare/luna).

Dupa golirea apei, bazinul se spala in vederea eliminarii eventualelor depuneri de substante rezultate

in urma operatiei de spalare gaze. Apa de la spalare se deverseaza in bazinul de stocare in vederea

neutralizarii.

6ecesarul de apa pentru spalare bazin tampon: 20 x 0.10 = 2 m3/luna → 0,09 m

3/zi.

3.3. Cerinte BAT

Tehnici BAT Tehnici folosite in instalatie Manipularea si depozitarea materialelor Tehnici BAT pentru prevenirea scaparilor la manipularea materiilor

prime:

- Utilizarea sistemelor de depozitare a lichidelor care sunt

continute in batale impermeabile, care au o capacitate cel

putin egala cu volumul celui mai mare recipient de

depozitare.

- Terenurile de depozitare trebuie astfel proiectate incat

scurgerile de pe partile superioare ale containerelor si de la

sistemele de expediere sau transport sa fie interceptate si

preluate in batalul de stocare. Continutul containerelor

trebuie evidentiat si utilizate sisteme de alarma asociate.

Expedierile planificate si sistemele automate de control

previn supraincarcarea containerelor de depozitare.

- Acidul sufuric si alte materiale reactive trebuie depozitate in

containere cu pereti dubli sau containere amplasate in batale

cu rezistenta chimica de aceeasi capacitate. Uzul detectorilor

de scurgere si alarmelor este sensibil. Pentru prevenirea

riscului contaminarii apelor subterane, terenul de depozitare

trebuie sa fie impermeabil si rezistent la materialul depozitat.

- Punctele de expediere trebuie sa fie in cadrul batalului pentru

a colecta pierderile de material. Trebuie prevazuta

reintoarcerea gazelor in vehiculul de livrare pentru a reduce

emisia de COV. Se utilizeaza inchizatoare automate la

Manipularea si depozitarea

materialelor

Hala depozitare materii prime si

materiale (si statie de neutralizare)

este amenajata atat pentru depozitarea

si sortarea deseurilor de baterii si

acumulatori aprovizionate, pentru

depozitarea deseurilor rezultate cat si

pentru statia de neutralizare ape acide.

Pentru depozitarea materialelor sunt

amenajate patru halde betonate si

protejate cu rasina epoxidica antiacida

cu suprafata de 38 mp fiecare.

Haldele sunt prevazute cu pante de

scurgere astfel incit eventualele

scurgeri de electrolit sa fie dirijate


Platforma pentru sortarea bateriilor si

acumulatorilor are o suprafata de 180

mp.


sistemele de livrare, pentru prevenirea scurgerilor

accidentale.

- Materialele incompatibile (ex. oxidabile, materiale organice,

etc.) trebuie depozitate separat si la depozitare utilizate

sisteme cu perna de gaze inerte.

- Utilizarea uleiului sau materialelor absorbante solide tip

interceptori pentru drenare pe terenuri de stocare deschise.

Utilizarea metodelor de tratare a efluentilor pentru tipurile de

substante depozitate.

- Utilizarea de echipamente de extractie si filtrare la

depozitarea si manipularea materialelor prafoase.

- Suprafetele de depozitare a reducatorilor (ex.carbune, cocs,

aschii de lemn) trebuie supravegheate pentru detectarea

focului cauzat de autoaprindere.

Platforma este betonata si protejata cu

caramida antiacida.

Selectarea procesului de reciclare a deseurilor cu

plumb Valorificarea plumbului din acumulatorii reciclati Tabel 5.31 Compozitia tipica de acumulatori cu plumb pentru

autovehicule Element component % greutate Componente cu plumb 25-30 Invelis (particule fine de PbO si PbSO4) 35-45 Acid sulfuric (10-20 % H2SO4) 10-15 Polipropilena 4-8 Alte componente plastice (PVC, PE, etc) 2-7 Ebonita 1-3 Alte materiale (sticla, etc.) <0,5

Exista doua tipuri principale de procese de recuperare a

plumbului din acumulatorii cu plumb pentru autovehicule: Acumulatorii sunt goliti de electrolit/acid si introdusi in

intregime in cuptorul de topire cu cuva sau vertical;

Acumulatorii intregi si fondantii sunt introdusi intr-un

furnal de topire cu cuva;

Acumulatorii sunt goliti de electrolit/acid, desfacuti si

impartiti in diverse fractiuni cu ajutorul unor echipamente

automate brevetate (procese MA si CX-Engitec).

Pentru procesul MA si CX-Engitec sunt folosite forje pentru

zdrobirea acumulatorilor intregi. Materialul zdrobit trece printr-

o serie de site, clasoare umede si filtre din care se obtin

fractiuni separate: componente metalice, pasta de sulfat/oxid de

plumb, polipropilena, componente de plastic si cauciuc

nereciclabile si acid sulfuric diluat. Polipropilena este reciclata in circuit propriu. Acidul sulfuric este neutralizat sau destinat utilizarii locale. Sulfatul de sodiu produs este recristalizat si comercializat. Tehnici alternative de tratare a sulfului din acumulatori:

Anterior topirii, pasta de sulfat de plumb este

desulfurata prin reactia cu Na2CO3 si NaOH (procesul

CX-Engitec);

Selectarea procesului de reciclare a

deseurilor cu plumb Materia prima de baza, care se va

prelucra in instalatia proiectata consta

din deseurile de baterii uzate, acide, cu Pb

si alte materiale cu plumb, precum si

deseuri de zinc.

In urma dezmembrarii bateriilor si

acumulatorilor plumb – acid rezulta

componentele prezentate in tabelul.

Denumire Procent


PbSO4 26%

PbO (PbO2) 17%

Componente PP 6%

Componente PVC 1%

Carcase ebonita 1%

Acid sulfuric 15%

Randamentul recuperarii plumbului din

pastele sulfatate si oxidate este de aproximativ

85%.

Randamentul recuperarii zincului este de

aproximativ 80%.

Topirea plumbului rezultat in urma

dezmembrarii acumulatorilor uzati se

realizeaza in doua moduri si anume:

o Bornele care au o temperatura de

topire de max. 4000C se vor topi in cuptor

basculant cu creuzet cu capacitatea de

1000 kg.

o Pasta alcatuita din grile Pb,


Sulfatul de plumb este separat si trimis in instalatie

capabila sa prelucreze sulful din gaze (de ex. procesul

de topire directa a plumbului primar);

Sulful poate fi fixat in zgura sau sub forma de mata de

Fe/Pb.

Desulfatarea pastei anterior topirii reduce cantitatea de zgura

produsa si cantitatea de SO2 eliberata in aer. Topirea poate fi efectuata in:

Cuptor cu vatra rotativa;

Cuptor cu reverberatie si cuptor de topire cu cuva sau

cuptor electric;

Cuptor rotativ;

Cuptor electric.

Cuptoarele pot functiona cu gaze sau combustibil. Este utilizat

aerul imbogatit cu oxigen. Topirea se efectueaza in cuptoare din

care zgura si metalul sunt evacuate separat. Cantitatea de sulf

din incarcatura este fixata in zgura, care este un compus sulfo-

fero-sodic cu continut redus de plumb. Lingoul de plumb este rafinat ulterior prin rafinare

pirometalurgica sau hidrometalurgica.

Valorificarea plumbului din alte deseuri si reziduuri Deseurile metalice cu plumb, de diferite tipuri, pot fi

contaminate cu materiale plastice sau bitum, si se pot gasi in

aliaje cu alte elemente, in special staniu, antimoniu si argint.

Valorificarea se realizeaza in cadrul acelorasi tipuri de procese

ca la plumbul din acumulatori. Se utilizeaza cuptorul electric

pentru valorificarea plumbului din materiale auxiliare complexe

cu continut de plumb/cupru si plumb/metale pretioase. Post-

combustia gazelor este utilizata pentru descompunerea CO si

hidrocarburilor care contin dioxine.

Desurile curate sunt topite in cazane special amenajate, care

sunt incalzite indirect cu combustibil sau gaze. Deseurile sunt

introduse prin gura de alimentare situata deasupra cazanului.

Cenusa de plumb si materialele care cse gasesc in mod

accidental in compus sunt indepartate de pe suprafata metalului

topit si api trecute printr-o sita care separa fractiunile fine de

cele mari. Cenusa de plumb este fractiunea fina si este raciclata

ca rezidu nemetalic. Materialul care se gasetse in mod

accidental in compus este un metal cu punct de topire mai

ridicat decat plumbul si este prelucrat in alta parte.

Reziduurile cu caracter nemetalic, amestecate des cu reziduuri

metalice de plumb, sunt otpite cu fondantii in cuptoarele cu

vatra rotativa.

PbSO4 si PbO (PbO2) se va topi in trei

cuptoare rotative cu capacitatatile de 3

tone lingou/sarja (1 buc) si 8 tone

lingou/sarja (2 buc.).

Topirea se face la o temperatura de aprox.

12000C prin adaugarea de materiale

reducatoare.

Fazele procesului de reciclare a deseurilor cu plumb Spargerea bateriilor Taierea bateriilor este folosita pentru recuperarea plumbului,

nichelului, cadmiului si altor materiale din baterii. Pentru

bateriile cu placi de plumb si acid sulfuric, morile cu ciocane

Fazele procesului de reciclare a

deseurilor cu plumb Taiere capace: Aceasta operatie se executa pe 6 masini

speciale de taiat cu banda orizontala.


pot fi folosite pentru spargerea carcasei bateriei si eliberarea

plumbului si componentelor cu plumb si permite recuperarea

carcasei din material plastic (in special poli-propilena).

Electrolitul este scos si tratat sau refolosit. Concasarea in doua

stadii poate fi folosita pentru controlul dimensiunii particulelor

si preveni impactul oxidului de plumb cu plasticul in timpul

unui singur stadiu de macinare. Materialul plastic este separat si

spalat pentru imbunatatirea calitatii si producerea plasticului

pregatit pentru reciclare. Continutul de acid al bateriilor poate

contamina solul si apa daca nu este manevrat cum trebuie. Pot

fi folosite sisteme etanse de drenaj, rezistente la acid, cu

containere de colectare si stocare. Etapele de macinare pot

produce vapori acizi care pot fi colectati in filtre de vapori.

Amestecul Amestecul este realizat pentru mixarea minereurilor preparate

de diferite calitati si a fondatilor si agentilor reducatori cu

minereul pentru a produce o alimentare stabila a procesului

principal. Amestecul poate fi realizat in echipamentul de

mixtura, in stadiul de macinare sau in timpul stadiilor de

transformare, uscare si pastrare. Amestecurile exacte se produc

folosind sisteme de pastrare cu pierdere in greutate, cantarire pe

banda sau prin volumul din echipamentul de incarcare.

Amestecul poate produce praf si se folosesc colectarea

impuritatilor si extractia. Praful colectat se intoarce in proces.

Amestecul ud este folosit pentru evitarea producerii prafului.

Din pasta produsa se extrage apa si este folosita in procesul de

granulare. Pot fi folositi agenti de acoperire si lianti. Materialul

amestecat are nevoie de granulare inaintea unor procese de

sinterizare.

Tehnici de separare Tehnicile de separare sunt mai frecvent folosite pentru materiile

prime secundare, cea mai comuna fiind separare magnetica.

Media greutatii si separarea densitatii este folosita in industria

procesarii deseurilor si industria metalelor neferoase

(procesarea bateriilor pentru indepartarea materialului plastic).

Diferenta de densitate si de marime a diferitelor fractii este

folosita pentru separarea metalului, oxizilor de metal si

componente plastice folosind apa ca suport.

Clasificarea este folosita pentru separarea metalelor de

materiale mai putin dense ca plasticul si ficbrele de deseuri

electronice. Plutirea este folosita pentru imbogatirea

solubilizarii reziduurilor.

Separarea magentica este folosita pentru indepartarea bucatilor

de fier si reducerea contaminarii aliajelor.

Cuptoare de topire

� Cuptorul rotativ Modelul functional cuprinde un cilindru rotativ captusit cu

materiale refractare, filetat la un capat cu un arzator. La un

capat are prevazuta o usa de incarcare, cu arzatorul posibil

Masinile sunt prevazuta cu hote de

aspiratie care preiau particulele si

aerosolii produsi la taiere.

Golire acumulatori: Se golesc acumulatorii prin intoarcerea si

scuturarea acestora. Materialele rezultate

se sorteaza fiecare intr-un recipient sau

boxpalet, in felul urmator:

carcasele golite se pun intr-un boxpalet,

asezate ordonat, cu gura in sus.

capacele cu bornele de plumb se pun intr-

un recipient metalic sau din material

plastic.

placile si gratarele din plumb si aliaje ale

acestuia, impreuna cu slamul de PbO

(PbO2) si PbSO4 ramas pe ele si cu cel

cazut pe masa de lucru se colecteaza

impreuna intr-un recipient metalic

rezistent la coroziune.

Pardoseala halei in care se efectueaza

operatiile de taiere capace, golire

acumulatori si dezmembrare borne este

din caramida antiacida rezistenta la

acidul sulfuric din acumulatori.

Totodata buncarele de stocare a acidului

sint din beton armat protejat antiacid cu

rasina rezistenta la actiunea acidului

sulfuric.

Fiecare recipient sau boxpalet in parte

folosit pentru manipularea acumulatorilor

sau partilor componente, este prevazut cu

o eticheta pe care este inscris materialul

colectat.

Dezmembrare borne prin presare: Aceasta operatie se executa la o presa

prevazuta cu un dispozitiv special

proiectat cu o capacitate de 0.25 tone pe

ora.

In urma operatiei rezulta:

bornele de plumb - se colecteaza in

container separat

deseurile capacelor - se colecteaza in

container separat.

Din 34% cit reprezinta greutatea totala a

bornelor, puntilor si grilelor circa 22%

sunt borne si punti.

Topire turnare plumb: Topirea plumbului rezultat in urma


incorporat in aceasta.

Exista mai multe variante:

cuptoare rotative scurte;

cuptoare rotative lungi;

cuptoare Thomas

cuptoare rotative cu bloc de duze cu imersie.

Rotatia furnalului poate fi variabila pentru o reactie completa a

sarjei de material si eficienta. Cuptoarele folosesc de obicei

petrol sau combustibil gazos si osci-arzatoare (temperatura de

la arzator este transferata peretelui refractar si sarja este

incalzita de la refractare in timpul rotatiei).

Zgura si metalul produs sunt colectate prin gura de scurgere, la

capatul cu usa sau in punctul central al furnalului. Gura de

scurgere este orientata prin rotatia partiala a cuptorului pentru

separarea metalului si zgurii. Se poate folosi cuptorul basculant

rotativ, pentru imbunatirea ratei de recuperare.

� Cuptorul cu cuva pentru topirea metalului Este un cuptor vertical simplu cu o vatra de colectare, un sistem

de arzatoare la partea inferiora si un sistem de incarcare a

materialului la partea superiora. Arzatoarele utilizeaza gaze

preincalzite si sunt proiectate sa lucreze in atmosfera oxidanta

sau reducatoare. Aceasta permite metalui sa se topeasca cu sau

fara oxidare. Metalul este introdus pe la partea superioara a

cuptorului si astfel topit trece sub cuva. Controlul

combustibilului si aerului este asigurat independent, pentru

fiecare arzator. Este asigurata, pentru fiecare arzator,

monitorizarea continua a oxidului de carbon, hidrogenului si

combustia gazelor. Gazele de combustie sunt, de obicei, extrase

si curatate. Este utilizat un razator suplimentar pentru

eliminarea monoxidului de carbon si decompunerea

hidrocarburilor, COV, sau dioxizilor emanati. Adaugarea

oxigenului deasupra zonei de topire este utilizata pentru

asigurarea arderii suplimentare la nivelul superior la cuvei sau

furnalului.

Cuptorul este utilizat pentru topirea metalelor pure, dar si

pentru metalele care contin materiale organice. Cuva cuptorului

poate fi utilizata la preincalzirea materialului inainte de topire.

Utilizarea imbogatirii cu oxigen in sistemele de ardere Sistemele de ardere/oxidare utilizate in productia metalelor

neferoase utilizeaza oxigenul in spatiul de incarcare direct sau

pentru imbogatirea cu oxigen a aerului sau la vatra cuptorului.

Scopul este oxidarea autotermala a minereurilor pe baza de

sulfuri, pentru a creste capacitatea sau viteza de topire la

cuptoare si pentru a produce zone discrete, bogate in oxigen, in

cuptor care permit arderea completa in mod separat de zona de

reducere.

Avantajele tehnicii sunt:

- cresterea de caldura transmisa la vatra cuptorului, cresterea

dezmembrarii acumulatorilor uzati se

realizeaza in doua moduri si anume:

o Bornele care au o temperatura de

topire de max. 4000C se vor topi in cuptor

basculant cu creuzet cu capacitatea de

1000 kg.

o Pasta alcatuita din grile Pb,

PbSO4 si PbO (PbO2) se va topi in trei

cuptoare rotative cu capacitatatile de 3

tone lingou/sarja (1 buc) si 8 tone

lingou/sarja (2 buc.).

Topirea se face la o temperatura de aprox.

12000C prin adaugarea de materiale

reducatoare.

Reactiile chimice care au loc la o

temperatura de 9000C ... 1200

0C se

realizeaza in prezenta unor materiale

reducatoare cum sunt:

o carbon sub forma de praf de

carbune

o fier sub forma de span de

fonta

o soda calcinata

Consideram ca 2/3 din cantitatea de PbSO4 va fi redusa cu Na2CO3 iar 1/3 cu

praf de carbune.

Pentru topirea bornelor si puntilor se

alege un cuptor basculant cu creuzet

pentru topit borne cu o durata de

functionare de 24 ore pe zi (trei

schimburi) cu capacitate de 1000 kg.

Cuptorul basculant cu creuzet este dotat

cu arzator cu gaz metan si aer cu un debit

maxim de gaz metan de 25Nm3/ora.Dupa

topire, lichidul este golit in oala de

turnare, incalzita in prealabil pentru

evitarea stropirii cu material, iar din oala

se toarna in lingotiere metalice cu

capacitatea de 100 kg. Se depoziteaza in

vederea racirii, se marcheaza si se

transporta in magazia de produse finite.

Pentru topirea pastei se aleg trei cuptoare

rotative se vor folosi arzatoare cu gaz

metan si oxigen.

Pe partea cilindrica, la jumatatea

cuptorului, sunt prevazute guri de golire a

plumbului topit.

In timpul topirii, cuptorul se roteste,

gurile de evacuare fiind astupate cu


capacitatii sau a vitezei de topire;

- reducerea semnificativa a volumului gazelor de proces prin

reducerea continutului de azot;

- cresterea concentratiei de SO2 (si alte produse) in gazele de

proces cu efect pozitiv in procesele de conversie si recuperare

fara utilizare de catalizatoare speciale;

- utilizarea oxigenului pur la arzator reduce presiunea partiala a

azotului in flacara, si formarea de NOx;

- controlul temperaturii si conditiilor de oxidare prin insuflarea

de oxigen in locuri discrete din cuptor in sensul curentului de

gaz de la arzatorul principal - cresterea vitezei de topire fara

cresterea temperaturii de proces.

Controlul proceselor Scopul controlului proceselor este obtinerea unor performante

bune in tremenii prevenirii si minimalizarii emisiilor, eficientei

procesului, reducerii costurilor si mentinerii unor conditii de

securitate a procesului.

Tehnici utilizate:

Prelevarea de esantioane si analiza materiei prime

pentru obtinerea unei bune amestecari a diferitelor

materiale.

Utilizarea sistemelor de cantarire si contorizare a

alimentarii.

Utilizarea sistemelor de control automatizat a

conditiilor de combustie si adaosurilor de gaze, pirn

monitorizarea urmatorilor parametri: temperatura,

presiune, volum si debit de gaze, componentii gazosi

(O2, SO2, CO), vibratiile.

Instruirea si evaluarea continua a personalului operator

in utilizarea instructiunilor de functionare si tehnicilor

de intreventie in caz de alarma

Optimizarea nivelului de supraveghere.

Colectarea vaporilor si gazelor Ierarhia colectarii gazelor din toate procesele este urmatoarea:

Optimizarea si minimizarea emisiilor din proces, cum

este pretratarea termica sau mecanica a materialelor

secundare, pentru a minimaliza contaminarea organica

a alimentarii.

Utilizarea cuptoarelor etanse sau altor elemente de

proces ptr. a preveni emisiile fugitive, recuperarea

caldurii si colectarea gazelor de proces pentru

reduecere sau alte scopuri (ex. producerea de acid

sulfuric).

Minimalizarea transferului de materiale intre procese.

Utlizarea de jgheaburi de scurgere sau alte tehnici de

scurgere a materialului topit; se recomanda folosirea de

tehnici de colectarea vapori secundare si tertiare.

dopuri din material ceramic refractar.

Turnarea se face direct in lingotiere

metalice cu capacitatea de 1000 kg.

Acestea sunt aduse in zona cuptorului prin

intermediul unei cai de rulare.

Dupa turnare, sunt luate cu monogrinda si

depozitate in vederea racirii si marcarii.

Tehnici de colectare a efluentilor,

recuperare si reducere

Sistemul de ventilatie

Instalatia de ventilatie aferenta proceselor

tehnologice de dezmembrare baterii si

acumulatori uzati si topire-turnare plumb

si zinc trebuie sa fie eficienta din punct de

vedere functional si economic.

s-a adoptat un sistem de ventilare care sa

asigure urmatoarele cerinte functionale:

o absorbtia si epurarea noxelor din

zonele de lucru din cele doua ateliere ;

o admisia aerului proaspat din

exterior ;

o compensarea aerului absorbit cu

aer proaspat incalzit in vederea mentinerii


Tehnici BAT de colectare a gazelor reziduale - utilizarea cuptoarelor etanse cu retinerea gazelor si emisiilor

fugitive, bazate pe o rata de extractie suficienta pentru a preveni

presurizarea cuptorului;

- utilizarea sistemelor de incarcare etanse, pentru prevenirea

emisiilor fugitive la deschiderea cuptorului (ex. elevatoare de

incarcare, sisteme de incarcare prin hota, etc.);

- controlul automat al evaporarilor (reducerea consumului

energetic la extractie);

- intretinerea hotei colectoare, a conductelor, a sistemului de

filtrare si ventilatorului.

Tehnici BAT pentru echipamentele de colectare si reducere Tehnici de prevenire sau reducere a emisiilor si consumului de

energie totala:

indepartarea particulelor folosind:

→ precipitatoare electrostatice;

→ filtre textile si filtre saci;

→ filtre ceramice;

→ scrubere umede;

→ arzatoare finale si facle;

sisteme de epurare a gazelor:

→ scrubere umede;

→ epuratoare uscate si semiuscate;

sisteme de recuperare a gazelor;

captarea sulfului;

utilizarea oxigenului in sisteme de ardere

tehnici de controlul procesului pt. instalatia de colectare

si reducere.

Colectarea si reducerea gazelor Sistemele de colectare a gazelor/vaporilor utilizate sunt corelate

cu sisteme de etansare a furnalului/cuptorului si deschidere a

capacului, si pot fi poriectate sa mentina o depresiune adecvata

in interior, cu scopul evitarii scurgerilor si emisiilor fugitive. De

ex. Adaugarea materialului prin intremediul gurilor de vant din

capac sal al lantetelor si utilizarea supapalro rotative robust la

sistemul de alimentare. Acesta sisteme asigura si reducerea

consumului de energie.

Cele mai eficiente tehnici diponibile pentru sistemele de tratare

a vaporilor utilizeaza racirea si recuperarea de caldura, urmate

de filtrarea prin filtru cu tesatura. Filtrele cu tesatura utilizeaza

materiale de inalta performanta, intr-o structura bine construita

si intretinuta. Acestea prezinta sisteme de detectare a arderii si

metode de curatare rapida. Exceptie de la acesta situatie este

cazul utilizarii acestui sistem ca parte a procesului de producere

de acid sulfuric.

microclimatului corespunzator in perioada

rece a anului.

procesul tehnologic de epurare sa

cuprinda urmatoarele faze:

o absorbtia locala a noxelor

degajate de sursele de poluare

o transportul in siguranta al noxelor

o racirea noxelor pana la maxim 90 0C inainte de filtrarea uscata si pana la

maxim 50 0C la gura cosului de dispersie

o retinerea si colectarea in ciclon a

particulelor grosiere

o filtrarea uscata si colectarea

particolelor fine.

o filtrarea umeda si retinerea

particulelor fine in baia de apa.

o spalarea gazelor.

o evacuarea gazelor epurate in

atmosfera, sub limitele maxime

admisibile.


Prevenirea si distrugerea dioxinelor Urmatoarele tehnici sunt considerate BAT (care pot fi utilizare

individual sau combinat):

controlul calitatii deseurilor de alimentare, selctarea si

sortare pentru a preveni adaugarea de material organice

sau precursoare;

utilizarea si operarea corecta a razatorelor finale;

racirea rapida a gazelor fierbinti la temperature < 250 oC;

injectarea de oxigen in partea superioara a partea

superioara a cuptorului, pentru ardere complete;

absorbtia pe carbon activ, in pat de reactori fix sau

mobil, prin injectare in curentul de gaz si indepartarea

ca praf de filtru;

indepartrae cu eficienta mare a prafului, de ex. Prin

filter ceramic, filter cu tesatura de inalta eficienta sau

dispozitiv de epurarea a gazelor cu dirijare spre

instalatia de acid sulphuric;

utilizarea etapelor de oxidare catalitica sau filtrelor din

tesaturi care au invelis catalitic;

tratarea prafului colectat in cuptoare cu temperatura

inalta pentru distrugerea dioxinelor si recuperarea

metalelor.

In urma utilizarii acestor tehnici concentratia de dioxine

este < 0,1 – 0,5 ng/Nmc.

Zinc secundar Se utilizeaza aceleasi tehnici BAT ca la plumb secundar, cu

conditia existentei unui bun control al procesarii si al unor

sisteme de colectare si reducere a gazelor.

Sunt importante urmatoarele aspecte:

separarea fizica, topirea si alte tehnici de tratare la

temperaturi ridicate urmate de inlaturarea clorurilor;

utilizarea cuptoarelor Waelz, a cuptoarelor tip ciclon

sau convertor pentru cresterea temperaturii in scopul

volatilizarii metalelor si apoi al formarii de oxizi,

recuperati din gaze prin filtrare.

Cuptorul Waelz Procesul este proiectat pentru separarea zincului (si plumbului)

din alte materiale reducand evaporarea si oxidarea zincului (si

plumbului).

Praful, alte materii prime secondare si cocsul sunt incarcate

intr-un siloz. Materialele sunt maestecate si sunt trimise direct

in sistemul de alimentare cu banda rulnata sau stocate

intremediar. Pot fi utilizare echipamente de cantarire pentru

dozarea materialelor reducatoare (cocsului) corespunzator

continutului de zinc.

Temperatura normala de operare este de cca. 1200 oC. in cuptor

materialele solide sunt intial uscate si apoi incalzite in

contracurent de fluxul de gaz fierbinte si prin contact cu peretii

Topire turnare zinc Pentru obtinerea zincului din deseuri

procedeul folosit este tot unul

pirometalurgic ca si in cazul plumbului.

Cuptorul folosit este unul basculant cu

creuzet metalic si capacitatea de 0.4 tone

pe sarja.

Dupa topire, turnarea se face in lingouri

cu capacitatea de 1000 kg.


captusiti cu material refractar. Functie de inclinarea, lungimea

si viteza de rotatie materialul are un timp de stationare in cuptor

de 4-6 ore. In atmosfera puternic reducatoare a patului solid,

zincul/plumbul/alte metale grele sunt reduse. Zincul (si

plumbul) se evapora in atmosfera gazoasa; clorurile si alcaliile

sunt vaporizate impreuna cu metalele grele. Cum in cuptor

exista un execes de aer, metalele se oxideaza. Amestecul de

oxizi sunt indepartate din cuptor impreuna cu gazele de ardere

si separate in sistemul de filtrare.

Sistemul de colectare-filtrare tipic cuprinde o camera de

sedimentare pentru indepartarea particulelor grosiere de praf

antrenate mecanic, o faza de racire cu apa sau precipitare

electrostatica pentru indepartare oxizilor. Racirea cu aer urmata

de un filtru industrial este o alta metoda utilizata. La nevoie

sunt utilizate tethnici de indepartare sau minimizare a

dioxinelor.

Zgura produsa in cuptor este eliminata continuu la capatul

cuptorului intr-un sistem de captare. Dupa racire, soratre si

maruntire, zgura poate fi folosita in constructiile civile (de ex.

constructia de drumuri), prin aditivare la productia de cimnet

aditivat sau ca sursa de fire in industria fierului si otelului.

Oxizii (Waelz) pot fi procesati in ma multe moduri. Cel mai

utilizat este brichetarea pentru prelucrarea in instalatiile de zinc

pirometalurgic. Daca coninutul de oxid de plumb este mare, se

recomanda un proces de calcinare pentru volatilizarea

plumbului.

Oxizii (Waelz) pot fi prelucrati in procese cu doua trepte: 1-

folosind carbonat de sodiu, 2- folosind apa, pentru indepartarea

clorurilor, florurilor, sodiului, potasiului si sulfului. Prodului

final produs este usact si poate fi folosit ca material de

prelucrare pentru procesul de electroliza cu zinc.

Emisiile in aer asociate cu utilizarea BAT Tab 5.77- Emisii in aer pentru topirea de material curate, alierea si

producerea de praf de zinc

Emisiile in aer Emisiile din procesul de productie

Pentru faza de functionare principalele

emisii prezente in instalatie sunt:

- emisii dirijate din procesul

tehnologic sunt cele de pulberi si

vapori de la faza de dezmembrare

baterii, precum si de pulberi si

gazele de ardere de la faza de

topire-turnare;

- emisii fugitive sunt reprezentate

pulberi si gaze de esapament de la

mijloacele de transport din

incinta.

Datele sunt detaliate in capitolul 5.2.4.2.

Estimarea valorilor in imisie pentru

pulberi, SO2, NOx arata rezultate mult

sub limita admisibila si poluare


Tab 5.78 - Emisii in aer din tratarea preliminara a materialelor, topirea

secundara, rafinarea termica, evaporarea zgurii si operarea cuptoarelor

de ardere Waelz

Poluant Interval asociat

cu

utilizarea BAT

Tehnici care pot fi

utilizate pentru a atinge

aceste niveluri

Comentarii

Praf 1-5

mg/Nmc

Filtru cu tesatura.

(controlul

temperaturii din

cazanele de topire

sau din recipiente se

impune pentru a

preveni volatilizarea

metalelor.)

Filtrele cu tesatura de

inalta performanta pot

conduce la niveluri

reduse de metale grele.

Concentratia de metale

grele este legata de

concentratia de praf si de

continutul de metale din

praf.

NOx < 100

mg/Nm3

< 100 -

300

mg/Nm3

Arzator cu cantitate

redusa de NOx.

Arzator cu oxi-

combustibil.

Pentru a reduce

consumul de energie,

la adaosul de oxigen

sunt asociate valori

mai ridicate. In aceste

cazuri, se reduc

volumul de gaz si

cantitatea de emisii.

Carbon

organic

total

ca C

< 5 - 15

mg/Nm3

< 5 - 50

mg/Nm3

Dispozitiv de post-

combustie.

Combustie optimizata.

Dioxin

e

< 0,1 – 0,5

ng

TEQ/Nm3

Sistem de evacuare a

prafului cu eficienta

ridicata (adica, filtru cu

tesatura), dispozitiv de

postcombustie urmat de

racire.

Sunt disponibile si alte

tehnici (de exemplu,

adsorbtia de carbon

activat, injectarea de

carbon/calcar).

Pentru obtinerea de

niveluri reduse se

poate impune tratarea

unui gaz curat

desprafuit.

�ota. Numai emisii colectate.

Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei

monitorizari continue in timpul perioadei de functionare. In cazurile in care

monitorizarea continua nu poate fi practicata, valoarea va fi aproximata pe

perioada de proba. Pentru sistemul de reducere utilizat, caracteristicile de

gaz si praf vor fi luate in considerare pentru proiectarea sistemului, si

temperatura corecta de functionare utilizata.

nesemnificativa.

Emisii de la manipulare / transport

materii prime si materiale

- particulele minerale in suspensie,

dar care sedimenteaza rapid chiar

si intr-o atmosfera stabila. Se

estimeaza emisiile de praf de

aproximativ 1kg/t (sursa AP42,

asimilat cu extractia rocilor).

- gazele de esapament din

functionarea utilajelor si a

mijloacelor de transport .

Se considera o crestere a traficului

pentru transportul materiilor prime, a

materialelor auxiliare, a produselor

finite si a deseurilor. Pe zi circulatia

va fi de 15 autovehicule, ce vor

parcurge in incinta aproximativ 0,5

km. Vor exista perioade de varf, astfel

incat tansportul se va face in

aproximativ 4 ore.


Poluant Interval

asociat cu

utilizarea

BAT

Tehnici care pot fi

utilizate

pentru a atinge

aceste niveluri

Comentarii

Praf 1-5 mg/Nmc Filtru cu tesatura,

EP cu lichid.

(Un EP cu lichid

poate fi aplicabil

gazelor rezultate

din granularea

zgurii sau racirea

gazelor in lichid.)

Filtrele cu tesatura de

inalta performanta pot

conduce la niveluri


Concentratia de metale

grele este legata de

concentratia de praf si

de continutul de

metale din praf.

SO2 < 50 - 200

mg/Nm³

Epurator alcalin cu

lichid.

Epurator alcalin

semi-uscat si

filtru cu tesatura.

NOx < 100

mg/Nm3

< 100 - 300

mg/Nm3


redusa de

NOx.

Arzator cu oxi-

combustibil.

Pentru a reduce

consumul de energie,

la adaosul de oxigen

sunt asociate valori

mai ridicate. In aceste

cazuri, se reduc

volumul de gaz si


Carbon

organic

total

ca C

< 5 - 15

mg/Nm3

< 5 - 50

mg/Nm3

Dispozitiv de post-

combustie.

Combustie

optimizata.

Tratarea preliminara a

materialului auxiliar

pentru a inlatura

invelisul organic,

daca

este cazul.

Dioxine < 0,1 – 0,5

ng

TEQ/Nm3



ridicata (adica, filtru

cu

tesatura), dispozitiv

de postcombustie

urmat de racire.

Sunt disponibile si

alte tehnici (de

exemplu, adsorbtia

de carbon activat,

injectarea de

carbon/calcar).


Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei

monitorizari continue in timpul perioadei de functionare. In cazurile in care

monitorizarea continua nu poate fi practicata, valoarea va fi aproximata pe

perioada de proba. Pentru sistemul de reducere utilizat, caracteristicile de

gaz si praf vor fi luate in considerare pentru proiectarea sistemului, si

temperatura corecta de functionare utilizata. Pentru inlaturarea SO2 sau

pentru inlaturarea totala a carbonului, variatiile in concentratia gazelor

nepurificate din timpul proceselor discontinue.


Tratarea efluentilor si reutilizarea apei Factorii importanti in alegerea procesului BAT, cu scopul de a

minimiza cantitatea apelor uzate si concentratia poluantilor,

sunt:

procesul in care apa uzata este generata;

cantitatea de apa;

poluantii si concentratia lor.

Poluantii uzuali sunt metalele grele si compusii lor, iar

tratametul se focalizeaza pe precipitarea metalelor cu hidroxizi

sau sulfuri prin una sau mai multe etape, urmata de indepartare

precipitatelor prin sedimentare sau/si filtrare. Tehnicile variaza

in functie de combinatiile de poluanti, astfel: Surse de ape

uzate

Metode de

minimalizare

Metode de

tratare

Ape de proces Intoarcere in

proces

Neutralizare

Precipitare si

sedimentare

Electroliza

Sisteme de

reducere

(evacuare)

Epuratoare umede

Precipitatoare

electrostatice

umede si

epuratoare pentru

instalatiile de acid

Sedimentare

Precipitare

Ape de

suprafata

Depozitare corecta

a materiilor prime

si deseurilor

Sedimentare

Precipitare

Filtrare

Precipitarea chimica Precipitarea chmica este utilizata pentru indepartarea ionilor

metalici solubili din efluentul lichid. Sunt indepartati astfel in

special ionii de metale grele: fier, plumb, zinc, crom, mangan,

molibden, etc. ca reactiv se poate utiliza hidroxid de calciu,

hidroxid de sodiu, sulfura de sodiu sau combinatia acestora.

Hidroxizii si sulfurile metalelor grele astfel formate sunt

insolubile. Precipitarea sulfurilor are loc la concentratii mai

mici decat hidroxizii. Precipitarea depinde de pH si

temperatura.

In scopul maximizarii eficientei in proces se utilizeaza la

diferite valori ale pH diferiti reactivi. Solubilitatea este afectata

de temperatura. Alt factor important este starea de valenta a

metalului in solutie.

O probelma imporatnat este starea coloidala a materialelor

precipitata, ins pecial ca rezultat al neutralizarii incomplete si

flocularii. In acest sens pentru imbunatatirea precipitarii se

adauga coagulanti si floculanti.

Urmatorii factori sunt importanti pentru marirea eficientei;

alegerea reactivului de precipiatre;

cantitatea de precipitant adaugat;

eficienta cu care metalul precipitat este indepartat din

Tratarea efluentilor si reutilizarea

apei Din procesele tehnologice mai sus

mentionate se colecteaza:

o acidul sulfuric ( electrolitul ) cu o

concentratie de circa 28%, provenit din

golirea bateriilor si acumulatorilor

uzati.

o ape acide provenite de la spalarea

carcaselor bateriilor si a foliilor de

polipropilena, utilizate ca separatori ai

elementelor bateriilor, care pot sa

contina particule oxizi de plumb, slam

de sulfat de plumb, particule de

polipropilena, polietilena si ebonita.

o ape acide rezultate din spalarea masinii

de taiat capacele bateriilor, a celorlalte

dispozitive, recipiente si containere,

precum si a pardoselii, care pot sa

contina de asemenea aceleasi

substante.

o ape acide din hidrociclon, rezultate

prin absorbtia in apa a gazelor de

ardere incarcate cu SO2, CO2, NOx,

rezultate din procesul de topire-turnare

metale neferoase, precum si eventuale

pulberi ale metalelor neferoase.

Solutia cea mai ieftina pentru

neutralizarea electrolitului este utilizarea

hidroxidului de calciu.

Separarea sulfatului de calciu se face prin

filtrarea amestecului in cele doua filtre-

presa (FP) cu retinerea turtelor de CaSO4

cu umiditatea scazuta.

Reglarea amestecului se face astfel incat

pH acestuia sa fie cat mai aproape de

valoarea pH = 7, cand rezulta un

precipitat cu granule mai mari, care

sedimenteaza mai repede.

Procesul tehnologic unitar de epurare

cuprinde urmatoarele faze:

� colectare ape uzate;

� separare particule cu dimensiunea >

1mm;

� filtrare particule micronice;

� filtrare macromoleculara;

� transport prin curgere libera sau

pompare spre bazinul de stocare ape


solutie;

mentinerea ph-ului corect pe durata procesului de

tratare;

utilizarea reactivilor floculanti si coagulanti;

Sedimentarea Sedimentarea este tehnica de separare a solizilor de lichizi

folosind forta gravitationala. Bazinele de sedimentare care se

utilizeaza in mod obisnuit sunt de froma rectangulara, patrata

sau circulara in plan. Namolul poate fi deshidratat prin utlizarea

unei prese de filtrare in vacuum.

O alternativa la sedimentare este flotarea, care consta in

aducerea floculilor mari la suprafata suspensiei, utilizand aer

dizolvat.

Filtrarea Filtrarea este utilizata ca treapta finala de limpezire in procesul

de tratare a efluentilor. Unitatea de filtrare este situata intre

treapta de sedimentare si controlul final. Sistemul este lacatuit

dintr-un pat filtrant prin care curge efluentul lichid. Particulele

care nu trec prin filtru formeaza o turta de filtrare care este

ulterior indepartata, periodic sau prin spalare in sens contrar

pastrand astfel o presiune scazuta.

Filtrele cu nisip sunt utilizate pentru indepartarea mecanica a

particulelor solide in suspensie, de ex. sediemnte sau hidroxizi

metalici. Purificarea este un proces combinat de filtrare,

absorbtie chimica si asimilare. Sistemele functioneaza ca vase

sub presiune in straturi care cresc in grosime cu adancimea.

Patul de nisip este curatat prin spalare in sens contrar. Scopul

frecvent pentru care sunt utilizate este lustruirea purjatului

dintr0un circuit de apa inchis sau pentru a permite efleuntului

sa fie utilizat ca apa tehnologica.

Carbune activ Carbulele activ de inalta porozitate este utilizat pentru

indepartare substantelor organice din apele uzate, mercurului si

metalelor pretioase. Sunt utilizate sub forma de paturi sau

cartuse ce functioneaza in multiplu (functia unui filtru

deteriorat este preluata de alt filtru.

uzate;

� stocare ape uzate; � neutralizarea solutiei de acid sulfuric cu

lapte de var (sol. Ca(OH)2 15%);

� coagulare/floculare precipitate, decantare

precipitate, filtrare primara;

� limpezire;

� stocare ape neutre;

� monitorizare automatizata calitate apa;

� reutilizare ape neutre in fabricatie (dupa

trecerea prin filtru cu nisip cuartos si filtru

cu carbune activ).

3.4. Planul de inchidere al instalatiei

Structuri subterane

Conductele tehnologice sunt pozate suprateran in canale, protejate cu izolatie. Montate subteran sunt

numai utilitatile: alimentarea cu apa si evacuarile de ape uzate.

Activitati de dezafecatre - Echipamentele

Demontarea echipamentelor se va face de catre firme specializate.

Utilajele demontate, functie de gradul de uzura pot fi reutilizate in instalatii similare sau transportate la

unitati specializate in recuperarea /eliminarea materialelor componente.


Structurile metalice vor fi transportate intregi sau in subansamble la unitatile de valorificare.

Deseurile solide existente pe amplasament, vor fi eliminate conform codului deseului si contractelor

firmei cu societati specializate, similar cu procedeele utilizate in perioada de functionare.

Conductele dupa golire, cablurile, vor fi demontate stocate pe categorii de materiale si transportate la

unitatile specializate in recuperarea /eliminarea materialelor componente.

6u se vor evacua solutii tehnologice sau ape de spalare in canalizarea menajera.

Sistemul constructiv al halei este: structura metalica cu inchideri din panouri din tabla cutata tip

sandwich. Partile metalice sunt recuperabile. Panourile peretilor pot fi reutilizate la alte constructii

industriale, sau vor fi demontate, si procesate in instalatii specializate in vederea eliminarii

materialelor izolante si valorificarii partilor metalice.

Retelele de apa si canalizare, rezerva de incendiu, platformele interioare, imprejmuirea pot fi

mentinute.

3.4.1. Masuri de prevenire a poluarii inca din faza de proiectare

Solutiile tehnice si constructive vor fi armonizate cu cadrul natural existent si vor respecta toate

normativele si legislatia in vigoare – Directiva 85/377 CEC privind evaluarea mediului a proiectelor

de investitii, implementata prin H.G. 445/2009.

Lucrarile din cadrul obiectivului – Punctului de lucru propus pentru avizare, afecteaza in proportii

relativ reduse factorii de mediu, datorita suprafetei relativ mici de teren destinata activitatii si

masurilor dispuse de refacere a mediului in zona de interes.

Executarea proiectului in cauza in zona nu influenteaza negativ constructiile aflate in vecinatate.

Se vor respecta Planurile locale de urbanism si regulamentele aferente.

Investitia nu va avea influenta asupra altor lucrari aflate in zona, in conditiile respectarii zonelor de

siguranta si de protectie fata de aceste obiective, la realizarea Proiectului tehnic al instalatiei, fiind

consultate societatile din unitatea teritorial – administrativa, in cadrul etapei de consultare a publicului

interesat.

Nu este afectata peisagistica zonei avand in vedere locatia – zona din incinta perexistenta cu aceeasi

destinatie rezultata prin dezafectarea si demolarea altor constructii.

Transportul nu produce alte deteriorari ale factorilor de mediu, acesta realizandu-se pe drumuri deja

existente si utilizate in zona.

Pentru evitarea poluarii solului si a apei din rau, desfasurarea acitivitatilor se va efectua numai in

locuri special amenajate, cu personal calificat si se vor lua si alte masuri:

� utilajele folosite vor corespunde normelor republicane de zgomot;

� se vor respecta toate masurile prevazute in avizele, autorizatiile si dispozitiile A.P.M., S.G.A.

� dupa terminarea activitatii, se va avea in vedere executarea si a altor lucrari specifice de

refacere a mediului:

� retragerea utilajelor, echipamentelor si a altor constructii organizarii si desfasurarii

corespunzatoare a activitatii;

� transportarea si depozitarea corespunzatoare a deseurilor rezultate, etc.


4. DESEURI

4.1. Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate

In perioada de realizare a investitiei se produc urmatoarele deseuri:

- 17 05 04 pamant si pietre – estimate cca. 50 t,

- 20 03 01 deseuri municipale amestecate – estimate cca. 0.5 t.

In perioada de functionare:

Sursele de deseuri colectate, transportate si valorificate sau depozitate in unitate sunt urmatoarele

(potrivit fluxului tehnologic prezentat mai sus):

- Depozitul de materii prime si materiale;

- Atelierul de dezmembrare a bateriilor uzate;

- Atelierul de topire - Topitorie;

- Instalatia de epurare gaze;

- Instalatia de neutralizare ape acide;

- Cladirile de productie si anexe (deseuri menajere).

- In instalatie sunt gestionate urmatoarele tipuri de deseuri.

Deseurile colectate provin din urmatoarele activitati:

o deseuri rezultate din dezmembrarea bateriilor si acumulatorilor uzati

o deseuri provenite din procesul de topire

o deseuri provenite in urma procesului de epurare ape

o deseuri provenite din procesul de epurare gaze

o deseuri menajere

Sub aspectul volumelor si al continutului deseurilor menajere produse, acestea se diferentiaza in

functie de numarul de personal ce deserveste unitatea.

In vederea aprecierii cantitatii medii zilnice de deseuri menajere produse (cuantificat pe baza de calcul

teoretic), se tine cont de coeficientul de producere a deseurilor in kg/om/24 h si se aplica formula de

calcul:

in care:

Q med zi = cantitatea medie zilnica de reziduuri menajera produsa

Im = indicele mediu de producere a deseurilor (kg/om/zi) care are valoarea de 0,5

N = numarul de persoane pentru care se calculeaza, 65 persoane.

Va rezulta:

Q med zi = 65 x 0,5 x 0,003= 0,098 t/zi = 24,38 to/an.

Q med zi = � x Im x 0,001 (to/zi)


Colectarea se va face in europubele, ritmul de colectare fiind conform graficului sau la solicitarea

beneficiarului.

Pentru eliminare si valorificare deseurilor societatea are incheiate urmatoarele contracte:

- Pentru deseul menajer/municipal amestecat: contract nr. 5053/03.06.2010 incheiat cu S.C.

Salco Serv S.A. Fagaras;

- Pentru restul tipurilor de deseuri: contract nr. 165/01.06.2010 incheiat cu S.C. Rian Consult

Romania S.R.L. Zarnesti.

In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile zilnice si anuale de deseuri, codul si modul de gestionare

al acestora.

Cod deseu Denumire

tone/zi tone/an Management

Deseuri colectate si valorificate intern

16.06.06* Electrolit H2SO4 diluat 10.65 2812 Valorificare prin

neutralizare


16.06.01* Deseuri de baterii si acumulatori 54.67 14433 Valorificare prin

topire-turnare

16.01.18 Deseuri de metale neferoase / nespecificate in alta parte – cu

continut de plumb

1.5 396 Valorificare prin

topire-turnare

17.04.03 Deseuri de constructii si demolari - plumb 2 528 Valorificare prin

topire-turnare

19.12.03 Deseurile de la instalatiile de tratare a reziduurilor – metale

neferoase / plumb

0.75 198 Valorificare prin

topire-turnare


12.01.03 Pilitura si span neferos

16.01.18 Deseuri de metale neferoase / nespecificate in alta parte - cu

continut de zinc

0.8 211.2 Valorificare prin

topire-turnare

17.04.04 Deseuri de constructii si demolari - zinc 0.4 105.6 Valorificare prin

topire-turnare

19.12.03 Deseurile de la instalatiile de tratare a reziduurilor – metale

neferoase / zinc

0.3 79.2 Valorificare prin

topire-turnare

Deseuri de proces

16.11.03* Deseuri de captusire si refractare cu continut de substante

periculoase

- 30 Valorificare la firma

autorizata

16.11.06 Materiale si captuseli refractare 30 Eliminare la firma

specializata

10.04.01* Zguri de la topirea secundara a plumbului 7.55 1994.2 Valorificare la firma

autorizata

10.04.04* Praf din gazele de ardere 0.0274 7.23 Valorificare la firma

autorizata

10.04.07* Namoluri de la epurarea gazelor (hidrociclon si bazin

decantare)

0.144 38.02 Eliminare la firma

specializata

10.05.01 Zguri de la topirea primara si secundara a zincului 0.15 39.6 Eliminare la firma

specializata

11.01.98* Carcase polipropilena 4.26 1124.64 Valorificare la firma

autorizata

19.02.05* Namoluri cu continut de substante periculoase de la tratarea

fizico-chimica a apelor reziduale

5 1320 Valorificare la firma

autorizata


15.02.02* Imbracaminte de protectie, cartuse filtrante contaminate cu

substante periculoase

- 2 Valorificare la firma

autorizata

20.03.01 Deseuri municipale 0.098 24.38 Eliminare la firma

specializata

Deseuri secundare de proces – mase plastice

19.10.05* Deseuri de la maruntirea deseurilor cu continut de substante

periculoase


specializata

Material marunt PP 4.26 1124.64 Eliminare la firma

specializata

Material marunt ebonita 0.71 187.44 Eliminare la firma

specializata

Deseu PVC 0.71 187.44 Eliminare la firma

specializata

15.01.02 Ambalaje de materiale plastice – folie de polietilena

ptr.ambalat


specializata

4.2. Managementul deseurilor

Principiile unei gestionari corespunzatoare a deseurilor vizeaza in special maximizarea randamentelor

de utilizare a energiei, indiferent de forma in care se afla si minimizarea cantitatilor de reziduuri

rezultate. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor urmareste pe cat posibil neutralizarea, reciclarea

acestora si minimizarea cantitatilor depozitate pe rampe. Aceste metode au in vedere utilizarea

proceselor si a metodelor care nu pun in pericol sanatatea populatiei si a mediului inconjurator, ca

urmare a producerii si eliminarii deseurilor specifice din industrie.

Modul de gospodarire a deseurilor se prezinta in felul urmator: In documentele UE si cele nationale (H.G. 1470/2004 privind aprobarea strategiei nationale de

gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor) au fost incluse principiile si

obiectivele strategice care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor: - principiul protectiei resurselor primare prin optimizarea consumurilor;

- principiul masurilor preliminare corelat cu principiul BAT (Cele mai bune tehnici disponibile, care

nu presupun costuri excesive), pentru producerea unei cantitati minime de deseuri;

- principiul prevenirii producerii deseurilor;

- principiul poluatorul plateste corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al

responsabilitatii utilizatorului;

- principiul substitutiei substantelor periculoase cu altele mai putin periculoase, lucru care permite

reducerea deseurilor periculoase;

- principiul proximitatii (deseul va fi eliminat cat mai aproape de locul de producere);

- principiul abordarii integrate a gestiunii deseurilor.

Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a prioritatilor: � prevenirea aparitiei deseurilor, prin aplicarea "tehnologiilor curate";

� reducerea cantitatilor de deseuri, prin aplicarea celor mai bune practici in fiecare domeniu;

� valorificarea, prin refolosirea, reciclarea materiala si recuperarea energiei;

� eliminarea, prin incinerarea si depozitare.


Denumirea deseului

*)

Cantitatea

prevazuta a

fi generata

de noua

investitie

Starea

fizica

Codul

deseului

*)

Codul privind

principala

proprietate

periculoasa

**)

Codul

clasificarii

statistice

***)

Managementul deseurilor –

cantitatea prevazuta a fi generata

Valorificata Eliminata Ramasa

in stoc

Deseuri din constructii in perioada de realizare a investitiei Deseuri din constructii -

pamant si pietre;

Deseuri municipale

amestecate

50 t

0,5 t

solida 17 05 04

20 03 01

- - - Eliminare

printr-o

unitate

autorizata;

depozitare la

un depozit

autorizat

-

Deseuri colectate si valorificate intern

Electrolit H2SO4 diluat 2812 lichida 16.06.06* H14 - Valorificare

prin

neutralizare

- -


Deseuri de baterii si

acumulatori

14433 solida 16.06.01* H14 - Valorificare

prin topire-

turnare

- -

Deseuri de metale

neferoase / nespecificate

in alta parte – cu continut

de plumb

396 solida 16.01.18 - - Valorificare

prin topire-

turnare

- -

Deseuri de constructii si

demolari - plumb


prin topire-

turnare

- -

Deseurile de la

instalatiile de tratare a

reziduurilor – metale

neferoase / plumb


prin topire-

turnare

- -


Pilitura si span neferos - solida 12.01.03 - - Valorificare

prin topire-

turnare

- -

Deseuri de metale

neferoase / nespecificate

in alta parte - cu continut

de zinc

211.2 solida 16.01.18 - - Valorificare

prin topire-

turnare

- -

Deseuri de constructii si

demolari - zinc


prin topire-

turnare

- -

Deseurile de la

instalatiile de tratare a

reziduurilor – metale

neferoase / zinc


prin topire-

turnare

- -

Deseuri de proces


�OTA

Deseuri de captusire si

refractare cu continut de


30 solida 16.11.03* H14 - Valorificare la

firma

autorizata

- -

Materiale si captuseli

refractare

30 solida 16.11.06 - - Eliminare la

firma

specializata

-

Zguri de la topirea

secundara a plumbului

1994.2 solida 10.04.01* H14 - Valorificare la

firma

autorizata

- -

Praf din gazele de ardere 7.23 solida 10.04.04* H14 - Valorificare la

firma

autorizata

- -

Namoluri de la epurarea

gazelor (hidrociclon si

bazin decantare)

38.02 solida 10.04.07* H14 - - Eliminare la

firma

specializata

-

Zguri de la topirea

primara si secundara a

zincului

39.6 solida 10.05.01 - - - Eliminare la

firma

specializata

-

Carcase polipropilena 1124.64 solida 11.01.98* H14 - Valorificare la

firma

autorizata

- -

Namoluri cu continut de

substante periculoase de

la tratarea fizico-chimica

a apelor reziduale


firma

autorizata

- -

Imbracaminte de

protectie, cartuse filtrante

contaminate cu substante

periculoase


firma

autorizata

- -

Deseuri municipale 24.38 solida 20.03.01 - - - Eliminare la

firma

specializata

-

Deseuri secundare de proces

Deseuri de la maruntirea

deseurilor cu continut de


13.2 solida 19.10.05* H14 - - Eliminare la

firma

specializata

-

Material marunt PP 1124.64 solida H14 - - Eliminare la

firma

specializata

-

Material marunt ebonita 187.44 solida H14 - - Eliminare la

firma

specializata

-

Deseu PVC 187.44 solida H14 - - Eliminare la

firma

specializata

-

Ambalaje de materiale

plastice – folie de

polietilena ptr.ambalat

10.56 solida 15.01.02 - - - Eliminare la

firma

specializata

-


* ) In conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, prevazuta in anexa

nr.2 la HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand

deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

**) OUG nr. 78/2000, privind regimul deseurilor, modificata si completata prin Legea426/2001, OUG

61/2006 , aprobata de Legea 27/2007.

***) La data aparitiei legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.

Zone de depozitare � Bateriile uzate/acumulatorii uzati, deseurile de zinc si deseurile de productie se depoziteaza in

hala de depozitare special destinata si impartita in compartimente;

� Depozitarea deseurilor de ambalaje si menajere amestecate se face in europubele, pe categorii,

pana la eliminarea externa prin firme autorizate.

� Namolurile de la pretratarea apei tehnologice sunt depozitate in vecinatatea statiei de

neutralizare, pana la eliminarea externa prin firme autorizate.

Cerinte BAT pentru managementul deseurilor(minimalizarea si manipularea deseurilor)

BAT evidentiaza urmatoarele reziduuri/deseuri si metodele de eliminare:

→ Reziduuri din procesul de topire Cele mai importante sunt: crusta, zgura si spuma.

Cele mai multe zguri generate in procesul de rafinare si operatiile din aval pot fi reciclate si refolosite

in scopul recuperarii metalului.

Zgurile metalice si spuma sunt generate prin oxidarea metalelor la suprafata cuvei sau prin reactia cu

materialele rezistente la foc din captuseala cuptorului. Continutul de metal in spuma este de circa 20-

80 %, de aceea se recircula in proces sau se folosesc ca materie secundara in alte fabrici de metale

neferoase

→ Reziduuri de la sistemele de reducere

→ Reziduuri de la tratarea efluentilor lichizi Apele tehnologice rezultate din operatiile hidrometalurgice trebuie curatate intr-o statie de epurare.

Curatarea are loc prin neutralizarea sau precipitarea ionilor specifici. Reziduul principal este gipsul

(CaSO4) si sulfati si hidroxizi metalici. Namolul este cel mai adesea depozitat final.

Este considerat BAT utilizarea urmatoarelor metode de minimizare a producerii deseurilor:

Selectia materiei prime;

Depozitarea sau manipularea nepotrivita;

Optimizarea operatiilor din cuptor;

Utilizarea de sisteme de tip inchis in procesele de ardere;

Mentenanta starii tehnice a cuptorului;

Participarea activa a personalului;

Monitorizarea materiilor prime, consumului de apa, caldura si energie.


5. IMPACTUL POTE�TIAL, I�CLUSIV CEL TRA�SFRO�TALIER

ASUPRA COMPO�E�ETELOR MEDIULUI SI MASURI DE

REDUCERE A ACESTUIA

Analiza impactului se va face atat pentru perioada de constructie cat si pentru perioada de functionare

a instalatiei pentru fiecare factor de mediu.

5.1. APA

5.1.1.Hidrografie, hidrologie

Cel mai apropiat curs de apa de suprafata pentru obiectivul analizat este raul Olt situata la o distanta de

cca. 2 km de amplasament in directia sud - sud vest.

Precipitatiile bogate, care determina pentru raurile fagarasene si o scurgere medie lichida ridicata (30-

35 l/s.km2), precum si denivelarea mare dintre ramura muntoasa si Olt, de 350-400 m, au determinat si

o mare densitate a retelei hidrografice cu valori de 1,5-2,5 km/km2, impusa de paienjenisul de vai ce

vin din munte sau care isi au obarsia chiar in interiorul depresiunii. Oltul, axul hidrografic al

Depresiuni Fagarasului, impins mult spre nord, pana sub povarnisurile frontului de cuesta al Podisului

Hartibaciului, colecteaza intreaga retea de ape ce dreneaza depresiunea. Pe tot acest traseu lung de 135

km, debitul mediu lichid al Oltului creste de de la 30-45 m3/s la peste 93 m

3/s, aportul de apa fiind

asigurat indeosebi de raurile alahtone cu obarsiile in Muntii Persani (Bogata, Lupsa, Comana, Venetia,

Sinca) si Muntii Fagaras (Sebes, Berivoiu - azi deviat pentru a feri orasul Fagaras de inundatii, Breaza,

Sambata, Vistea, Ucea, Arpas, Cartisoara, Porumbacu, etc.). Fluctuatiile debitului lichid al Oltului si

afluentilor sai sunt legate de regimul precipitatiilor, in timpul viiturilor ele putand sa depaseasca

sectiunea albiei minore si sa se reverse in lunca, asa cum s-a intamplat in luna iulie 1975, cand debitul

Oltului a ajuns la valori de 1380 (Fagaras), 1650 m3/s (Sebesu de Jos). Aceasta relatie rezulta din

faptul ca, numai in lunile de primavara, pe Olt se scurge jumatate din cantitatea de apa, iar pe afluientii

sai montani volumul mare al scurgerii se prelungeste si in lunile de vara (35-47% primavara, 23-

39%vara). Panta redusa a Oltului (8o/oo) in depresiune favorizeaza producerea inundatiilor si

mentinerea timp indelungat, in cursul luncii sale deosebit de extinse, a numeroase smarcuri si balti.

Este si motivul pentru care locuitorii depresiunii au evitat construirea satelor si drumurilor in lunca

joasa a Oltului, cautand locurile mai inalte de pe glacisurile piemontane sau de pe conurile de dejectie.

Zona in care se afla obiectivul se situeaza pe malul stang al raului Olt, la interfluviul dintre Raul

Fagarasel (Berivoi) spre vest si Sebes spre est, cu scurgerea de suprafata tributara raului Olt. In

apropiere nu curge nici un rau cu debit de apa permanent. Terenul nu este inundabil (decat la ploi

torentiale, in masura in care reteaua de canalizare este depasita ca debit).

Obiectivul este amplasat in zona terasei a II-a (de 10-12 m), de stanga a raului Olt, pe o campie plana,

formata pe depozite specifice, in general nisipuri si pietrisuri cu lentile de argila, nivelul apelor

subterane este variabil si legat in cea mai mare parte a anului de evaporabilitatea si precipitatiile

atmosferice. Raportul intre cele doua marimi este reflectat in indicele de umiditate Kc, a carui valoare

in zona este de 0,8 – 1,2. Mai trebuie mentionata si scurgerea subterana provenita din infiltratia in

masa de pietrisuri a apei raurilor care coboara din Muntii Fagaras spre raul Olt (exemplu Raul

Berevoi).Apa freatica se afla in general la mica adancime. Apreciem, din observatiile pe teren si din


schita forajului de langa hala in amenajare, ca nivelul hidrostatic al apei subterane in amplasament

variaza intre 1,5 m in perioadele ploioase si 3,5 m in perioadele secetoase.

In judetul Brasov raul Olt are lungimea de 193 km. Starea ecologica pentru 193 km este buna(clasa II).

Starea chimica pentru158 km este buna, iar pentru 35 km este proasta. (Date preluate din Raportul

privind starea mediului pe anul 2006 in Regiunea 7 Centru). In amonte, la punctul de monitorizare de

la Hoghiz, conform aceleiasi surse starea ecologica si starea chimica este urmatoarea:

- MZB microzobentos – I,

- FPL fitoplancton – II,

- mFB microfitobentos – I,

- Incadrare biologica - I,

- RO regim de oxigen – II,

- NUTR. nutrienti – II,

- SAL salinitate – I,

- PTS poluanti toxici specifici – II,

- AICR alti indicatori chimici relevanti - II,

- Incadrare chimica – II,

- Incadrare biologica – FB (I),

- Stare chimica – P (p,p′ – DDT)

5.1.2. Starea apelor subterane

Obiectivul este amplasat in zona terasei a II-a (de 10-12 m), de stanga a raului Olt, pe o campie plana,

formata pe depozite specifice, in general nisipuri si pietrisuri cu lentile de argila, nivelul apelor

subterane este variabil si legat in cea mai mare parte a anului de evaporabilitatea si precipitatiile

atmosferice. Raportul intre cele doua marimi este reflectat in indicele de umiditate Kc, a carui valoare

in zona este de 0,8 – 1,2. Mai trebuie mentionata si scurgerea subterana provenita din infiltratia in

masa de pietrisuri a apei raurilor care coboara din Muntii Fagaras spre raul Olt (exemplu Raul

Berevoi).Apa freatica se afla in general la mica adancime. Apreciem, din observatiile pe teren ca

nivelul hidrostatic al apei subterane in amplasament variaza intre - 1,5 m in perioadele ploioase si - 3,5

m in perioadele secetoase.

5.1.3.Alimentarea cu apa


Contracte:




nr.39/29.06.2010.;

Alimentare cu apa potabila

Sursa: reteaua de apa potabila a municipiului Fagaras, conform contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat




















mm si L = 400 m.










calitativ;


spalare sistem filtru de nisip cuartos si carbune activ; spalarea spatiilor tehnologice din statia

de neutralizare;


Apa tehnologica este asigurata din circuitul inchis de recirculare a apei ,din care 95% este recirculata


Alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor Reteaua de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor este compusa din doua ramuri distincte:







D = 2,2 m si H = 5m, V = 20 mc;









topire-turnare.


construita astfel:

- Rezerva intangibila de incendiu – doua bazin de stocare ape neutre fiecare V = 67,5

mc.






(He1).

VOLUMELE SI DEBITELE DE APA

6orma de consum de apa conform datelor din autorizatia de GA nr.153/25.11.2010 este:

Nr.

crt.

Produsul U.M. Norma specifica

Proiectata Realizata

1 Piese turnate mc/t piese 150 150

2 Personal muncitor l/zi/om 60 60

3 Preparare solutie lapte var mc/sarja 0.847 0.847

1-CO�SUMUL DE APA POTABILA

Sursa: reteaua de apa potabila a municipiului Fagaras, conform contract nr. 1556/10.06.2010 incheiat


Instalatii de captare:Bransament la reteaua de alimentare cu apa a orasului, de PEHD cu Dn 50mm.

Masurarea volumului prelevat se face prin contorizare.



Programul de lucru: 24 ore/zi, cca. 22 zile/luna, 250 zile /an.

Total personal al unitatii: 65 persoane/zi.

Consum normat: 75 l/zi/persoana, conform STAS 1478-90, corespunzator proceselor tehnologice din

grupa IV.


S-a estimat urmatorul consum de apa potabila:

Qn zi med = Qspec x 6 / 1000, mc/zi

Necesarul:




� Qor max = 0,406 mc/h → 0,113 l/s;

Cerinta:




2-CO�SUMUL DE APA TEH�OLOGICA

Spalare spatii tehnologice de depozitare materii prime si deseuri;




hidrociclonului si a rezervorului tampon al hidrociclonului la inlcouire zestre de apa depasita

calitativ;

- Preparare lapte de var pentru neutralizare; spalare vas neutralizare dupa fiecare sarja; spalare

sistem filtru de nisip cuartos si carbune activ; spalarea spatiilor tehnologice din statia de

neutralizare;


Se estimeaza urmatoarele consumuri:

→ Consum apa spalare spatii tehnologice

Total suprafata ocupata de spatii tehnologice: 3504 mp, din care circa 60% nu este ocupata de utilaje si

este spatiu de depozitare si productie.

Consum normat spalare spatii tehnologice = 5 l/mp/zi (consideram spalare economica cu jet de apa sub

presiune);

Volum ape spalare = 3504mp * 60% * 5 l/mp/zi = 10,5 mc/zi → 262,8 mc/an.

→ Consum apa spalare deseuri rezultate in procesul de dezmembrare

In tehnologia de dezmembrare baterii si acumulatori uzati s-a estimate un consum zilnic de 4 mc ape

spalare.

4 mc/zi → 1000 mc/an

→ Spalare vase neutralizare dupa fiecare sarja


2 mc/sarja x 7% x 9 sarje /zi x 2 vase ~ 2,5 mc/zi → 625 mc/an

→ Cantitatea de apa necesara pentru spalare gaze

Bazinul filtrului umed are o capacitate de 5 m3.

Din acest bazin apa se recircula prin intermediul unei pompe si alimenteaza cele 68 duze pentru

spalarea gazelor. Debitul de apa necesar pentru fiecare duza este de 50 litri pe ora.

In momentul in care apa capata un caracter acid pH = 4 ... 4.5, se opreste sistemul de ventilatie, iar apa

este evacuata in bazinul de stocare ape acide in vederea neutralizarii.

Apa evacuata este inlocuita cu apa curata din bazinul stocare ape neutre, schimbul de apa facandu-se

saptamanal.

6ecesarul de apa pentru spalarea gazelor este de: 5 x 4 = 20 m3/luna → 0,91 m

3/zi (22 zile

lucratoare/luna).

Dupa golirea apei, bazinul se spala in vederea eliminarii eventualelor depuneri de substante rezultate

in urma operatiei de spalare gaze. Apa de la spalare se deverseaza in bazinul de stocare in vederea

neutralizarii.

6ecesarul de apa pentru spalare bazin tampon: 20 x 0.10 = 2 m3/luna → 0,09 m

3/zi.

Total consum apa la hidrociclon: 0,91 + 0,09 = 1,00 m3/zi → 250 m

3/an.

Bilantul statiei de neutralizare

6eutralizare ape uzate acide - H2SO4

Total ape spalare acide colectate:


3);





Total consum de apa = Total ape acide = 26,66 m3/zi (solutie H2SO4 10% si densitatea 1,1 kg/dm

3)

→29,33 t/zi.

1 tona solutie ...........................0,10 t H2SO4 substanta pura

29,33 tone solutie ...................... X t H2SO4 substanta pura

Rezulta: X = 29,33 x 0,10 = 2,93 tone/zi H2SO4

exprimat in substanta pura ( 100% ) care se neutralizeaza cu var hidratat Ca(OH)2.



2,93 t

X

H2SO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + 2H2O

98 74 136 18

Necesar Ca(OH)2:







14,73 – 2,21 = 12,52 tone H2O

Cantitatea de apa rezultata din reactie:

2 x 18 x 2,93 / 98 = 1,08 tone H2O

Cantitatea de apa din solutia de H2SO4:

29,33 – 2,93 = 26,40 tone H2O


X = 2,93 x 136 / 98 = 4,06 tone CaSO4.

6eutralizare PbSO4

Considerand ca cca. 1% din PbSO4 este antrenat in electrolitul colectat, rezulta:

18,46 x 0,01 = 0,185 tone/zi


0,185 t

X

Y

Z

PbSO4 + Ca(OH)2 = CaSO4 + Pb(OH)2

303 74 136 241


Necesar Ca(OH)2:







0,30 – 0,045 = 0,255 tone H2O


Y = 0,185 x 136 / 303 = 0,083 tone CaSO4.

Cantitatea rezultata de Pb(OH)2 este:

Y = 0,185 x 241 / 303 = 0,147 tone Pb(OH)2 ~ 0,150 tone/zi.

Total CaSO4 rezultat: 4,06 + 0,083 = 4,143 tone/zi CaSO4.

Total apa pentru prepararea sol. Ca(OH)2 15% necesara: 0,255 + 12,52 = 12,775 tone ~

12,775 mc/zi


Total solutie de Ca(OH)2 15% necesara: 14,73 + 0,30 = 15,03 tone/zi.

Capacitatea utila a vasului de neutralizare este: 4 m3.

Pentru neutralizarea sunt necesare:

(26,83 m3 solutie H2SO4 10% si PbSO4+ 15,03 / 2,10 m

3 Ca(OH)2 15%) / 4 m

3 capacit. reactor

= 8,50 sarje de neutralizare/vas neutralizare ~ 9 sarje de neutralizare/vas neutralizare

� 1.1kg/dm3 densitate solutie H2SO4 10% si PbSO4

� 2.10 kg/dm3 densitate solutie de Ca(OH)2 15%

Pentru realizarea unei sarje de 4 m3 se folosesc:

o 26,66 / 9 = 2,96 m3 sol. H2SO4 10% ~ 3,26 tone = 3260 kg

o 0.185 / 9 = 0,021 = 21 kg tone PbSO4


o 15,03 / 2,10 / 9 = 0,795 m3 sol. Ca(OH)2 15% ~ 1,67 tone = 1670 kg

Din totalul de apa neutra 95% se recircula si 5 % se elimina in canalizarea conventional curate, si final

in raul Olt.

S-a estimat urmatorul consum de apa de apa tehnologica:

Necesarul tehnologic: Total consum de apa = 30,775 m3/zi



� consum minim Qmin = 23,14 mc/zi → 5784.77 mc/an;

� Qor max = 1,28 mc/h → 0,36 l/s;





3-APA DE STI�GERE A I�CE�DIILOR

Instalatia de stingere a incendiilor este dotata cu:

- 4 hidranti interiori cu care vor functiona la debit de 5 l/s, timp de functionare 1 ora;

- 2 hidranti exteriori cu care vor functiona la debit de 20 l/s, timp de functionare 3 ore.

Rezulta urmatorul volum de apa pentru stingerea incediului, conform STAS 1478-90:

- pentru interior: 5/1000*1*3600 = 18mc;

- pentru exterior: 20/1000*3*3600 = 216 mc;

Volumul intangibil de incendiu pentru reteaua de hidranti interiori este asigurat de rezervorul V1, cu

volum total de 20 mc.

Volumul intangibil de incendiu pentru reteaua de hidranti exteriori este asigurat de bazinele de

stocarea pe neutre cu volum total de 135 mc.

CO�SUM TOTAL DE APA

Consum de apa potabila:

Necesarul:




� Qor max = 0,406 mc/h → 0,113 l/s;

Cerinta:





Consum de apa tehnologica si de stingere a incendiilor:

Necesarul:


� consumul maxim Qmax = 38,06 mc/zi → 9515 mc/an;


� Qor max = 2,64 mc/h → 0,73 l/s;




� consum minim Qmin = 1,22 mc/zi → 305 mc/an.

5.1.4. Managementul apelor uzate

Contracte:



- Contract de prestare servicii de gospodarire a apelor nr. 688/15.06.2010 incheiat cu

S.C. F-Metal S.R.L. Fagaras pentru deversare ape conventional curate, tehnologice

epurate, pluvial si menajere.


industriala UPRUC.














Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate ai apelor uzate fecaloid-menajere este cea

stabilita de administratorul statiei de epurare.








6640 S Ceilcrete.










In locul in care se face scurgerea este executata o basa de colectare cu dimensiunile de 0.5 x

0.5 x 0.5 m, realizata din beton armat protejat antiacid, are montate sisteme de separare tip site

si filtre pentru retinerea particulelor de polipropilena, polietilena, ebonite si slamul de PbSO4.



corespunzator.


mc.








recirculata in interiorul. La un anumit grad de incarcare si pH = 4,5 – 5, se golestein rigola care





distanta de 0,2m si are sectiunea normala de trecere: 0,25m x 0,25m. Fundul si peretii laterali

ai rigolei sunt executate din beton protejat antiacid cu rasina CEILOCOTE 6640 S Ceilcrete.












Bazinul de stocare ape acide - cu capacitate de 67,5 mc, construit din beton armat protejat antiacid,





neutralizator.


doua la cota de + 5,3 m, cu dimensiunile 6,4 x 3,1 m, sustinute de stalpi metalici. Pe platforma

superioara sunt montate vasul de neutralizare si vasul de preparare solutie lapte de var 10 %.


- alimentare cu apa neutra recirculata, prin conducta Dn=40mm prin intermediul pompei (P2)

cu Q=20m3 si H=30m.








→ Limpezire ape Descrierea detaliata a procesului de neutralizare si structurii constructive s-a facut intr- o sectiune

anterioara.

Bazinele de stocare ape neutralizate - apa limpezita este trecuta in doua bazine de stocare. Bazinele

de stocare ape neutralizate au fiecare V = 67,5 mc. Apa din aceste bazine este supusa unui program de

monitorizare, dupa care se recircula in proportie de 95 % in fluxul de productie, iar restul se evacueaza

prin pompare in canalizarea conventional curata. Cele doua bazine de ape neutre se constitue in caz de

necesitate si ca rezerva de incendiu pentru hidrantii exteriori.

Apa neutralizata si limpezita, prin recirculare se va utiliza la :

- spalari tehnologice in atelierul de dezmembrari baterii

- spalari ale scurgerilor accidentale de electrolit in incinta haldelor de stocare baterii si a

platformei de sortare

- spalarea incintei hidrociclonului si umplerea bazinului acestuia la schimbarea apei uzate

- asigurarea apei necesare in prepararea sarjelor de lapte de var

- asigurarea apei necesare in desfasurarea sarjelor de neutralizare.

Solutia adoptata pentru amenajarea celor 4 bazine, precum si modul de vehiculare al apei confera

urmatoarele avantaje:


- siguranta maxima in stocarea solutiei acide, neexistand pericolul de scurgeri accidentale in

exteriorul bazinului de stocare (BS).

- siguranta maxima in stocarea si recircularea apei neutre in bazinele (BAN), neexistand

pericolul de scurgeri necontrolate de apa la canalizarea conventional curata.

- trecerea apei din bazinele: (BD), (BL), (BAN), prin sistemul de sifoane basculante, care este

foarte flexibil, si care se face fara consum de energie.

APE PLUVIALE Determinarea debitului apei provenite din precipitatii de pe suprafata amplasamentului incintei unitatii





Pe amplasament, apele pluviale - meteorice sunt colectate si apoi dirijate la sol, de unde sunt preluate

de o retea interna confectionate din tuburi de beton cu Dn 600-800 mm, in lungime totala de 360 m si

sunt conduse catre colectorul de beton Dn 1500 mm in lungime totala de 2700 m cu descarcare in raul

Olt.

CO�DITII DE CALITATE

Pe reteaua de canalizare a apelor pluviale si conventional curate ale platformei UPRUC sunt prevazute

4 camine pentru prelevarea probelor in vederea urmaririi calitatii apei evacuate:

- PC1 – ptr.apele provenite de la laborator si compartimentul compresoare;

- PC2 – ptr.apele provenite de la statia de cromare (desfiintata);

- PC3 – ptr.apele provenite de la turnatoria veche;

- PC4 – ptr.apele provenite de la atelerul de prelucrari mecanice.

Reteaua de canalizare este prevazuta cu un deznisipator si separator de hidrocarburi.

Monitorizarea calitatii apelor rezultate se face in trei puncte si anume:

o monitorizare continua pH in vasul de neutralizare;

o monitorizare continua a pH in bazinul colectare ape neutre;


Instalatia de neutralizare este complet automatizata, inclusiv in ceea ce priveste nivelul de lichid din

rezervoare si vase de reactie, timpul de reactie si dozarea cantitatii de reactivi.


evacuate in emisar Raul Olt impusi de Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.153/25.11.2010 emisa

de A.N. Apele Romane, Directia Apelor Olt, S.G.A. Brasov sunt:



Apeler tehnologice

epurate,

conventional curate

si pluviale, ce

urmeaza sa fie

evacuate in emisar

Raul Olt


Suspensii mg/l 35


Mn2+

mg/l 1,0

Pb2+

mg/l 0,2

Zn2+

mg/l 0,5

Ni2+

mg/l 0,5

Cu2+

mg/l 0,1

Sn2+

mg/l 0,2

Mg2+

mg/l 100

Ca2+

mg/l 300

SO42-

mg/l 400

Al 3+

mg/l 0,5

Frecventa de determinare de catre beneficiar a indicatorilor de calitate este: zilnica.


Apele menajere preepurate evacuate in canalizarea oraseneasca sunt monitorizate prin analize lunare

de catre laboratorul UPRUC TAP - SDV Fagaras, rezultatele analizelor fiind transmise si la S.C. Apa

Canal S.A. – sucursala Fagaras. Indicatorii de calitate impusi la deversare sunt:




CBO5 mg/l 300

CCOCr mg/l 500

Azot amoniacal mg/l 30

Fosfor mg/l 5

Detergenti mg/l 10


Cupru mg/l 0,2

Nichel mg/l 1

Temperatura oC 40


VOLUMELE SI DEBITELE DE APA

Ape uzate menajere

Reteaua interna de colectare ape menajere este conectata la reteaua unitara ptr. platforma industriala

UPRUC. Reteaua se descarca in decantorul IMHOFF, cu capacitate de 750 locuitori echivalenti. Din

decantor apele sunt descarcate in statia de pompare, cu descarcare in reteaua oraseneasca de canalizare

a municipiului Fagaras.

Volumele si debitele de ape uzate menajere calculate conform prescriptiilor din standarde:

� Q s uz zi med = 3,90 mc/zi → 975 mc/an;

� Q s uz zi max = 4,68 mc/zi → 1170 mc/an;

� Q s uz zi min = 2,94 mc/zi → 734 mc/an;

� Q s uz or max = 0,32 mc/h → 0,089 l/s;


Ape uzate tehnologice

Total ape acide colectate:


3);





Total ape acide colectate = 26,66 m3/zi (solutie H2SO4 10% si densitatea 1,1 kg/dm

3)

→ 29,33 t/zi.


Din totalul de 40255 litri de apa neutralizata se recircula zilnic cca. 76% respectiv 30775 litri, restul de

24% respectiv 9480 litri ~ 9,48 mc/zi, fiind evacuata in reteaua de canalizare ape pluviale si

conventional curate.

Volumul mediu de apa tehnologica necesara se considera acoperit complet cu apa neutralizata. Cand

este imperios necesar se va face completarea cu apa curata din retea in porprotie de cca. 5%.

Rezulta:

� Q tehn. uz zi med = 9,48 mc/zi → 2370 mc/an;

� Q tehn. uz zi max = 12,32 mc/zi → 3081 mc/an;

� Q tehn. uz zi min = 7,29 mc/zi → 1823,1 mc/an;

� Q tehn. uz or max = 0,79 mc/h → 0,22 l/s;

Apele pluviale

Determinarea debitului apei provenite din precipitatii de pe suprafata amplasamentului incintei unitatii





Volumele de ape pluviale colectate si evacuate sunt:

Q pl.zi max = 24,60 mc/zi → 0,28 l/s;

Q pl.zi med = 22,70 mc/zi → 0,26 l/s;

Q pl.zi min = 21,02 mc/zi → 0,24 l/s;

Q pl.orar max = 1,90 mc/h → 0,53 l/s.

5.1.5. Cerinte BAT privind utilizarea apei si evacuarea apelor uzate

Utilizarea rationala a apei poate fi considerata BAT si poate cuprinde urmatoarele actiuni:

* utilizarea unor dotari tehnice performante care sa impiedice pieredrile necontrolate de apa;

* tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa;

* detectarea si repararea scurgerilor;

* colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei in proces.

Detaliile utilizarii apei au fost descrise anterior. Din acest punct de vedere instalatia indeplineste

cerintele generale BAT.


Indeplinirea cerintelor BAT privind utilizarea apei poate fi sintetizata astfel:

Sursa de alimentare cu apa

(de ex. rau, ape subterane,

retea urbana)

Volum de

apa estimat

(m3/an)

Utilizari pe faze

ale procesului

% de

recirculare a

apei pe faze

ale

procesului

% apa reintrodusa

de la statia de

epurare in proces

pentru faza

respectiva Apa menajera – retea urbana 1218,75 Pentru spalat (in

scop igienico-

sanitar

0% 0%

Apa tehnologica – sursa proprie

2 puturi forate

6901 Pentru spalari

tehnologice si spatii

de lucru

95% 95%

Cerinte BAT privind gestionarea apei uzate

Documentul de referinta face precizari privind tratarea efluentilor si reutilizarea apei.

Efluentul lichid contaminat poate fi indepartat prin tratament ulterior.

Pentru reutilizare se indeparteaza particulele solide prin diluare (pentru ape fara imbogatire cu

componente solubile) sau decantarea componentelor solubile.

Pentru separarea solid-lichid se foloseste de ex. neutralizarea si/sau sedimentarea

Tabel 2.16 Etapele procesului de la care efluentii lichizi sunt reciclati si reutilizati

Sursa Procesul de productie de plumb secundar

Controlul poluarii aerului umed �

Apa de racire �

Concasarea bateriilor �

Clasificarea bateriilor �

Desulfatarea pastei de plumb �

Tehnicile de recirculare si reciclare sunt masuri integrate in proces

Scopul tratarii apelor tehnologice uzate este minimalizarea concentratiilor poluantilor ca metale grele,

subst.acidulate si particule solide.

Tehnicile aplicate fac parte din categoria „capat de conducta”, cum sunt: precipitare chimica,

sedimentarea sau flotarea si filtrarea.

Tabel 2.29. Fluxuri de ape uzate

Sursa de apa uzata Etapele procesului Metode de

minimizare Metode de tratare

Apa de proces

tehnologic Concasarea bateriilor Intoarcerea la procesul

tehnologic Neutralizarea

precipitarea si

sedimentarea Electroliza

Apa de racire indirecta Racirea cuptorului Utilizarea sistemelor

etanse de racire; Sisteme de monitorizare

pt.detectarea scurgerilor

Sedimentarea

Granularea zgurii nedefinit Refolosirea intr-un

sistem etans

Sedimentarea Precipitarea


Apa de suprafata nedefinit Depozitarea corecta a

materiilor prime si

deseurilor

Sedimentarea Precipitarea Filtrare

Conform detaliilor descrise la tratarea apelor uzate pe amplasament, rezulta ca cerintele BAT sunt

indeplinite.

Emisiile in apa rezultate de la un numar mare de surse si de la diverse metode de tratare si reducere

sunt aplicabile in functie de sursa si componentele prezente. In general apele uzate pot contine

compusi metalici solubili sau insolubili, uleiuri si materiale organice.

5.1.6. Impactul potential

In faza de realizare a investitiei nu prognozam manifestarea vreunui impact negativ asupra calitatii

apelor de suprafata sau subterane deoarece nu se utilizeaza apa decat in scop igienico-sanitar si potabil

pentru angajatii din constructii.

Impactul potential in perioada de functionare a instalatiei se poate manifesta asupra:

Solului si apei subterane:

- posibilele deversari accidentale de produse petroliere, uleiuri, ape uzate neepurate, care pot

ajunge pe sol – subsol, si eventual apa freatica - sunt prevazute masuri de colectare si epurare,

tratate in capitolele anterioare.

Apa de suprafata:

- evacuari accidentale de produse petroliere, uleiuri, ape uzate neepurate, care pot ajunge in

cursul de apa din apropiere, nu sunt posibile in cazul unei functionari normale sau a unor avarii

previzibile.

Impactul prognozat negativ se poate manifesta doar in situatii exceptionale, cu sanse foarte reduse de

producere.

5.1.7. Masuri de diminuare a impactului

→ In faza de constructie sa vor lua masuri de prevenire a scurgerilor accidentale de produse

petroliere pe sol, reparatiile utilajelor se vor face in zone amenajate, sau in ateliere specializate.

→ La terminarea investitiei:

• Platforma betonata si/sau asfaltata in jurul zonei construite;

• Intreaga pardoseala a constructiei va fi betonata;

• Intretinerea si permanenta verificare a tuturor traseelor pe care circula apa uzata, astfel

incat sa se evite orice defectiune in etanseitate care ar putea duce la piereri ale acestor

ape in sol, subsol si eventual freatic.

• Intretinerea si permanenta verificare instalatiei de neutralizare, bazinelor de colectare si

separatoarelor astfel incat sa se evite orice defectiune in etanseitate care ar putea duce

la piereri ale acestor ape in sol, subsol si eventual freatic.

• Detinerea de materiale absorbante si de substante de neutralizare in cazul unor scurgeri

accidentale.

• Asigurarea mentenantei utilajelor printr-un program de verificari bine stabilit.

• Masuri de prevenire a oricarui inceput de incendiu.

• Posibilitatile de economisire ale apei prin:


- optimizarea parametrilor de proces;

- recircularea interna a acesteia dupa recuperare interna/neutralizare;

- instalarea de valve care sa previna scurgerile de apa atunci cand nu mai este

nevoie de aceasta;

- instalarea de echipament de mare presiune pentru operatiile de curatare.

5.1.8. Impactul prognozat

Cuantificarea impactului asupra apei s-a facut pentru:

Faza de realizare a investitiei

Factor de

mediu sau

resursa

Impact potential Conditii existente Impact

prognozat

(marime,

extindere, tip)

Sisteme de diminuare Impact

rezidual

Calitatea

apei de

suprafata

- cantitate mai mare

de suspensii datorate

lucrarilor de

amenajare;

Prin organizarea de

santier se vor lua

masuri de prevenire

a evacuarilor

accidentate de

produse periculoase

n

sau

N in cazul

accidentelor

M (masuri de prevenire

a deversarii accidentale

de produse petroliere

n/M

Calitatea

apei

subterane

- posibile infiltratii

pe zone neacoperite

ca urmare a

deversarilor

accidentale de

produse periculoase

Prin organizarea de

santier se vor lua

masuri de prevenire

a evacuarilor

accidentate de

produse periculoase

NA

sau

n in cazul

accidentelor

M (masuri de prevenire

a deversarii

combustibililor si

uleiurilor pe zonele de

lucru, utilizarea unor

utilaje de lucru

corespunzatoare din

punct de vedere tehnic)

NA

Faza de functionare

Factor de

mediu/resurs

a

Impact potential Conditii existente (propuse) Impact

prognozat

(marime,

extindere, tip)

Sisteme de

diminuare

Impact

rezidual

Calitatea apei

de suprafata –

r. Olt

In timpul

functionarii

instalatiei de pe

amplasament nu vor

fi evacuate ape uzate

nici menajere si nici

tehnologice, un

impact potential se

va produce numai in

cazul unor avarii sau

accidente majore

Apa tehnologica este recirculata, in

proces, in porportie de 95% dupa

neutralizare. Surplusul este devesta in

canalizarea conventional curata impreuna

cu pluvialul.

Apele menajere provenite de la grupurile

sanitare sunt colectate in reteaua de

canalizare menajera si drijate prin reteaua

paltformei spre decantorul Imhoff, iar

dupa epurare locala evacuata controlat in

canalizarea oraseneasca.

Apele pluviale sunt dirijate la sol si

canalizate spre reteaua conventional

curata a platformei spre separator, de

unde sunt devesate controlat in raul Olt.

n M (conform

masurilor de

la punctul

5.1.5.)

n


Calitatea apei

subterane

- evacuari accidentale

pe sol a materialelor si

substantelor utilizate;

- defectiuni la reteaua de

canalizare ape menajere;

neetansarea

corespunzatoare a

bazinelor ce contin

substante periculoase.

- platforme si cai de acces betonate si

protejate antiacid;

- sisteme de canalizare etanse; bazine

etanse;

- masuri de prevenire a incendiilor

adecvate profilului de activitate;

N

(in cazul

accidentelor

importante)

M (masuri de

prevenire a

accidentelor,

lucrari de

intretinere a

retelelor de

conducte

subterane,

decantor si SPP

pentru ape

pluviale)

n/M

Semnificatia termenilor:

IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii

acestuia din perspectiva protectiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o

distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a

calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.

N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o


b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o

imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

n - impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o

distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului.

O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului

M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.

NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

Prin sistemul de alimentare cu apa al obiectivului, prezentat anterior, nu se prognozeaza un impact

care ar putea afecta/schimba conditiile hidrologice si hidrogeologice ale aplasamentului.

Prin sistemul ales de gestionare a apei pe amplasament se produce un impact nesemnificatv asupra

componetelor mediului. De pe ampasamentul instalatiei nu se vor evacua ape uzate tehnologice si

menajere decat dupa preepurare si tratare locala.

Nu este cazul unui impact transfrontier.

Concluzie: impactul prognozat, tinand seama de masurile de prevenire si reducere a impactului,

in conditii normale de functionare sau avarii previzibile, este nesemnificativ fara influente

asupra calitatii freaticului si a apei de suprafata.

Este important sa existe si sa fie verificata etansarea bazinelor care contin materiale, substante

periculoase pentru a preveni poluarea freaticului.


5.2. AERUL

5.2.1. Conditii de clima si meteorologice pe amplasament

Raionarea climatica incadreaza zona in tinutul climatic al depresiunilor submontane din nordul

Carpatilor Meridionali, in cadrul Sectorului continental moderat, cu specificul dat de prezenta

inversiunilor termice care se produc in timpul iernii, in perioadele de calm si al efectelor de foehn din

perioada de primavara.

Valorile principalelor elemente climatice care caracterizeaza amplasamentul obiectivului sunt

urmatoarele:

- temperatura medie multianuala :+ 8,2o C;

- luna cu temperatura medie cea mai scazuta - ianuarie: - 4,6o C;

- luna cu temperatura medie maxima cea mai ridicata – iulie: +18,7o C;

- amplitudinea medie multianuala: 23,3o

C;

- data medie a primului inghet: 3 octombrie;

- data medie a ultimului inghet: 26 aprilie;

- numarul mediu de zile fara inghet: 160;

- nebulozitatea medie multianuals: 5,8;

- precipitatii medii multianuale: 691 mm/an;

- cea mai mare cantitate de precipitatii cazute intr-un an : 1166 mm;

- cea mai mica cantitate de precipitatii cazuta intr-un an: 370,3 mm;

- zile cu ninsori: 31 zile/an intre lunile noiembrie si aprilie;

- evapotranspiratia potentiala medie multianuala: 606 mm;

- presiunea atmosferica medie anuala: 965 mm;

- umiditatea medie relativa multianuala: 70 – 75, cu maxime in lunile septembrie – martie

(>75%) si minime intre lunile aprilie – august (>70%).

Directia predominanta a deplasarii maselor de aer si viteza vantului este:

Directia � �E E SE S SV V �V Calm

Frecventa, % 2,9 8,2 8,6 2,9 1,0 3,4 15,8 9,7 47,5

Viteza, m/s 0,8 2,5 3,9 2,4 0,7 1,6 2,4 3,5 -

Factorii care influenteaza capacitatea de autopurificare a aerului sunt: factorii meteorologici, relieful si

vegetatia zonei, suprafetele de apa, caracteristicile urbanistice ale zonei.

Conditiile atmosferice joaca un rol important in dispersia poluantilor:

- in general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restranse si mai apropiate de sursa

in cazul vitezelor de vant mai mari;

- in cazul vitezelor de vant mai mici zonele impurificate mai intens sunt mai largi si mai

departate de sursa.. Concentratiile maxime se ating de regula la viteze mici de 1-2 m/s;

- influenta stratificarii termice este strans legata de inaltimea sursei. Pentru sursele inalte

distantele la care se ating concentratiile cele mai mari sunt minime in perioadele de instabilitate

si cresc pe masura instalarii starilor stabile. Valorile concentratiilor maxime scad de la instabil

la stabil. In zonele cu rugozitati mari situatia se poate inversa. Pentru sursele mai putin inalte,

intr-un strat stabil, pana de poluant poate fi transportata nedispersata pe distante mari.

Urmatoarele conditii pot fi nefavorabile: cand cosul este mic in raport cu cladirile sau cu


terenul protejat; cand exista un grup de cosuri de diverse dimensiuni si emisiile sunt cu

extindere mare; cand inprastierea laterala este limitata; cind emisia are loc aproape de sol.

5.2.2. Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona

� Asezari umane si alte obiective de interes public





→ la est - nord–est cu cartierele a orasului Fagaras – cca. 950 m si gara CFR a orasului

Fagaras – cca. 1300 m;


→ la sud – vest fosta platforma a combinatului chimic Fagaras: S.C. NITROPOROS S.R.L.,

Fabrica de Pulberi S.A., S.C. NITRAMONIA S.A., complexul Nitroparc

Distanta fata de cele mai apropiate zone locuite este de cca. 1000 m si este reprezentata de limita

orasului Fagaras.

� Situatia existenta pe amplasament – emisii in aer



� Vest: S.C. UPRUC TAP S.R.L. – Turnatorie metale, fonta si otel;

� Sud-vest/alipit halei depozitare: S.C. F-Metal S.R.L. - Turnatorie metale, fonta si otel;



Obiectivele mentionate sunt despartite de S.C. ROLECO RECYCLING S.A. Fagaras de drumurile de

acces uzinale. Amplasarea societatilor din vecinatate este reprezentata in planul de situatie din anexa.

S.C. CERASIL S.A. Oradea

Din activitatea acestei societati rezulta urmatoarele tipuri de poluanti:

- gaze arse de la cuptorul de frita, tip vana (cos de exhaustare H = 20,5 m, D = 0,5 m, debit

gaze exhaustate 1000 m3/h) ;

- pulberi de la dozarea si omogenizarea materiilor prime. Acestea sunt captate in filtre cu saci;

- pulberi la incarcarea si descarcarea cuptoarelor de topit frita.

Poluantii evacuati in atmosfera din activitatile desfasurate la S.C. CERASIL S.A. Fagaras au valori in

imisie sub limitele admise de normativele in vigoare, cu exceptia emisiilor de pulberi, care ating in

imisie valori de 0,7 mg/mc.

S.C. UPRUC TAP S.R.L.si S.C. F-Metal S.R.L.

Din activitatea acestei societati rezulta urmatoarele tipuri de poluanti:

- gaze si pulberi de la operatiile de prelucrari mecanice;

- gaze si praf de la operatiile de turnare metale si curatare piese.

Poluantii evacuati in atmosfera din activitatile desfasurate au valori in imisie sub limitele admise de


normativele in vigoare .

S.C. UPRUC POL S.A.

- pulberi si compusi organici volatili (acetona) de la hala de productie si sector

STICLOPLAST;

- gaze de ardere (NOx, SO2, CO, CO2, pulberi) de la centralele termice ale societatii.



S.C. BERG BANAT S.R.L.

Din punct de vedere al potentialului de poluare amplasamentul poate fi impartit in:

- zona halei de productie;

- zona din vecinatatea halei, cuprinsa intre perimetrul halei si caile de acces intrauzinale.

In zona halei de productie factorii poluatori principali sunt emisiile in aer si generarea de reziduuri,

preponderent periculoase.

Sursele de emisie in aer sunt:

instalatiile de pretratare, in special operatiile de decapare;

baia de zinc topit, in timpul operatiilor de scufundare;

sistemele de combustie pentru incalzirea baii de zincare si a cuvelor de tratare.

Reziduurile rezultate si produsele periculoase de la procesul de zincare termica sunt:

zgura si cenusa, praful de la filtru;

continuturile reziduale din bai;



� Limite stabilite prin autorizatia integrata de mediu nr. 45 din 07.02.2011

�r.

crt.

Denumire Debit masic

[g/h]

Concentratii in emisie

[mg/mc]

Substante anorganice sub forma de pulberi

1 Pulberi totale >500 50

2 Cupru si compusii sai >25 5

3 Staniu si compusii sai >25 5

4 Plumb si compusii sai >25 5

Substante anorganice sub forma de gaze sau vapori

1 Oxizi de sulf 35

2 Oxizi de azot 350

3 Monoxid de carbon 100

Valorile limita pentru concentratiile in emisie sunt stabilite conform Ord MAPM 462/1993 cu

modificarile si completarile ulterioare

5.2.3.Cerinte BAT pentru emisiile in aer

Principalele emisii in aer din timpul procesului:

SO2, alti compusi ai S si aerosoli de acid;

NOx si alti compusi ai azotului;


Metale si compusi ai acestora;

Praf;

COV si dioxine.

Surse de emisii:

Calcinare/topire;

Desfacerea acumulatorilor;

Transportul si manipularea materialului;

Topire si rafinare;

Filtrare si purificare;

Turnare;

Instalatia de acid sulfuric.

Tabel 5.46. din documentul de referinta

Element

component Calcinare/topire Filtrare si

purificare Desfacerea

acumulatorului turnare Instalatia de

acid sulfuric SOx ** * * * *** NOx * * *

Praf si metale *** * *** *** COV si

dioxine ** *

Nota: * - mai putin important; ***- f.important

Emisii fugitive din proces sunt:

- Praful la manipulare si depozitarea materiilor prime si deseurilor (10 t/an);

- Scurgeri din cuptoarele de calcinare/topire;

- Praful din gaze de evacuare din sistemul de filtrare si purificare (1t/an);

- Praful din gazele evacuate din cuptoarele de turnare (1,8 t/an);

- Diverse (0,7 t/an).

Emisii SOx: tabel 5.48 din documentul de referinta

Proces Productie de

metal, to/an SO2, g/t metal

Acumulatori – pasta desufurata 35000-40000 1070-2000 Acumulatori – fara pasta 35000 3200 Acumulatori + pasta desufurata 10000 210

Aerosolii din dezmembrarea acumulatorilor pot fi responsabile de emisii similare.

Emisiile din topitoare depind de desulfurarea anteriora a acesteia si de fixarea acesteia in zgura.

Nivelul este situat in intervalul 50-500 mg/Nmc.

Emisii �Ox: 20-400 mg/Nmc.

Emisiile de aerosoli si praf la dezmembrarea acumulatorilor: 0,1-4 mg/Nmc.


Parametrii conform documentului de referinta BAT Industria metalelor neferoase Tabelul 5.77. din documentul de referinta. Emisii in aer pentru topirea de material curate, aliere si

producerea de praf de zinc Poluant Interval asociat cu

utilizarea BAT

Tehnici care pot fi utilizate

pentru a atinge aceste niveluri

Comentarii

Praf 1-5 mg/Nmc Filtru cu tesatura.

(controlul temperaturii din

cuptoarele de topire se impune

pentru a preveni volatilizarea

metalelor.)

Filtrele cu tesatura de inalta

performanta pot conduce la niveluri


Concentratia de metale grele este

legata de concentratia de praf si

de continutul de metale din praf.

NOx < 100 mg/Nm3

< 100 - 300 mg/Nm3

Arzator cu cantitate redusa de

NOx.

Arzator cu oxi-combustibil.

Pentru a reduce consumul de

energie, la adaosul de oxigen

sunt asociate valori mai ridicate.

In aceste cazuri, se reduc

volumul de gaz si cantitatea de

emisii.

Carbon

organic total

ca C

< 5 - 15 mg/Nm3

< 5 - 50 mg/Nm3

Dispozitiv de post-combustie.


Dioxine < 0,1 – 0,5 ng

TEQ/Nm3

Sistem de evacuare a prafului cu

eficienta ridicata (adica, filtru cu

tesatura), dispozitiv de postcombustie

urmat de racire.

Sunt disponibile si alte tehnici (de

exemplu, adsorbtia de carbon activat,

catalizatorul de oxidare).


Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei monitorizari continue in timpul perioadei de functionare. In

cazurile in care monitorizarea continua nu poate fi practicata, valoarea va fi aproximata pe perioada de proba. Pentru sistemul de

reducere utilizat, caracteristicile de gaz si praf vor fi luate in considerare pentru proiectarea sistemului, si temperatura corecta de

functionare utilizata.

Tabelul 5.78 din documentul de referinta. Emisii in aer din tratarea preliminara a materialelor, topirea

secundara, rafinarea termica, evaporarea zgurii si operarea cuptoarelor de ardere Waelz Poluant Interval asociat cu

utilizarea BAT

Tehnici care pot fi utilizate

pentru a atinge aceste niveluri

Comentarii

Praf 1-5 mg/Nmc Filtru cu tesatura, EP cu lichid.

(Un EP cu lichid poate fi aplicabil

gazelor rezultate din granularea

zgurii sau racirea gazelor in

lichid.)

Filtrele cu tesatura de inalta

performanta pot conduce la

niveluri reduse de metale grele.

Concentratia de metale grele este

legata de concentratia de praf si

de continutul de metale din praf.

SO2 < 50 - 200 mg/Nm³ Epurator alcalin cu lichid.

Epurator alcalin semi-uscat si

filtru cu tesatura.

NOx < 100 mg/Nm3

< 100 - 300 mg/Nm3

Arzator cu cantitate redusa de

NOx.

Arzator cu oxi-combustibil.

Pentru a reduce consumul de

energie, la adaosul de oxigen

sunt asociate valori mai

ridicate. In aceste cazuri, se

reduc volumul de gaz si



Carbon

organic total

ca C

< 5 - 15 mg/Nm3

< 5 - 50 mg/Nm3

Dispozitiv de post-combustie.


Tratarea preliminara a

materialului auxiliar pentru a

inlatura invelisul organic, daca

este cazul.

Dioxine < 0,1 – 0,5 ng

TEQ/Nm3

Sistem de evacuare a prafului cu

eficienta ridicata (adica, filtru cu

tesatura), dispozitiv de postcombustie

urmat de racire.

Sunt disponibile si alte tehnici (de

exemplu, adsorbtia de carbon activat,

injectarea de carbon/calcar).


Emisiile asociate sunt prezentate ca valori medii zilnice pe baza unei monitorizari continue in timpul perioadei de functionare. In

cazurile in care monitorizarea continua nu poate fi practicata, valoarea va fi aproximata pe perioada de proba. Pentru sistemul de

reducere utilizat, caracteristicile de gaz si praf vor fi luate in considerare pentru proiectarea sistemului, si temperatura corecta de

functionare utilizata. Pentru inlaturarea SO2 sau pentru inlaturarea totala a carbonului, variatiile in concentratia gazelor

nepurificate din timpul proceselor discontinue.

Tabelul 5.79. din documentul de referinta. Continutul de metal din unele prafuri din diverse procese de

producere a plumbului si zincului

Element

component

Procesul ISF Procese de topire directa a

plumbului

Procese pentru plumb

secundar

Rafinarea

plumbului

Pb% 10-15 30-50 20-55 14-83

Element

component

Cuptor

calcinare

zinc FB

Rafinarea zincului Procesul ISF Procese de

topire

directa a

plumbului

Zn% 50-60 52-76 20-50 3-5

5.2.4. Surse si poluanti generati

5.2.4.1 Surse si poluanti generati in noua instalatie in perioada de constructie a noilor obiective

Ca surse de poluanti existente pe amplasament s-au identificat pentru faza de constructie,

urmatoarele:

� operatii de excavatii teren,

� mijloace de transport a materialelor de constructii,

� utilaje folosite pentru constructie si amenajare, turnare betoane etc.

� operatii de sudura, taiere metale, lemn, PVC etc.

Este greu de facut o apreciere exacta privind rata de emisie a acestor surse de emisie fiind

dependenta de mai multi factori:

se produc in principal emisii semnificative de gaze de esapament, care sunt considerate ca

provenind din surse liniare sau nedirijate, fugitive,

tipul utilajelor utilizate in constructie, combustibil utilizat,

starea tehnica a utilajelor si mijloacelor de transport,

timp si perioade de functionare,

durata de realizare a constructiilor,


factori climatici ca: precipitatii, temperatura, umiditate atmosferica, directia si viteza vantului,

inversiuni termice,

materiale utilizate in constructie, tehnici de sudura etc.

Relevant pentru poluarea atmosferica in aceasta perioada este intensificarea traficului pentru cararea

pamantului si a materialelor de constructie.

Manipulare / transport materii prime si materiale � particulele minerale in suspensie, dar care sedimenteaza rapid chiar si intr-o atmosfera stabila. Se

estimeaza emisiile de praf de aproximativ 1Kg/t (sursa AP42, asimilat cu extractia rocilor).

� gazele de esapament din functionarea utilajelor si a mijloacelor de transport .

Proiectantul a aproximat cantitatea de pamant din sapaturi la 50 t. Lucrarile se desfasoara pe o

perioada de aproximativ 20 zile Din manevrarea acestei mase, functie de compozitia si umiditatea

straturilor si de conditiile atmosferice, rezulta emisiile in aer de particule minerale si gaze de

esapament de la utilajele de lucru. Pamantul din sapaturi este utilizat pe amplasament pentru nivelari,

sau in cazul in care depaseste cantitatea necesara, va fi transportat si depozitat in zonele stabilite de

primarie.

Emisiile de praf din manipularea pamantului, a pietrisului si in perioada de executie vor fi de

aproximativ 50 kg, respectiv 0,13 g/s (pentru o perioada de 120 h). Acestea se regasesc in special sub

forma pulberilor sedimentabile pe amplasament. Din totalul emisiilor se considera o valoare de 0,032

g/s – pulberi in suspensie.

Emisii de poluanti prin gazele de esapament Principalii poluanti evacuati prin gazele de esapament sunt:

� oxidul de carbon (cantitatea mai mare evacuata este la mersul ralanti al motorului si in

momentul demarajelor);

� oxizi de azot respectiv mono si dioxidul de azot;

� hidrocarburi aromatice (acestea contribuie la formarea poluarii fotochimice oxidante);

� suspensiile formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate

(hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice)

� dioxidul de sulf, apare la motoarele DIESEL determinat de continutul de sulf al motorinei.

Gradul ridicat de uzura al motoarelor sau reglarile necorespunzatoare pot creste mult cantitatea de

poluanti. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificarile tehnice ale acestora se supun in cea mai

mare parte reglementarilor RNTR1 ale Registrului Auto Roman.

Pentru determinarea poluantilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de lucru (buldozere,

excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicati de metodologia CORINAIR pentru autovehicule

grele pe motorina si motoare stationare pe motorina, facandu-se o aproximare globala pentru consumul

orar de motorina si energia consumata..

Datele din literatura ( CORINAIR cap. 8.6.2 - emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t )indica

urmatoarele emisii de poluanti de la autovehicule :

Poluantul Rata de emisie,

g/kg combustibil

CO 18,6

NOx 36,1

COV 8,1

Suspensii 2,9


S-a estimat consumul de combustibil in zona de lucru la 5 kg/h (0,227 kg/km x 22 km/h = 5 kg/h),

pentru orele si perioadele de varf , cu opriri si porniri frecvente :

De unde rezulta emisiile principalilor poluanti pentru o ora:

Sursa/poluant �Ox

(g/h / g/s)

COV

(g/h / g/s)

CO

(g/h / g/s)

Particule

(g/h / g/s)

Gaze esapament 180,5/0,05 40,5/0,011 93,0/0,026 14,5/0,004

Se aproximeaza concentratia SOx – 0,0001 g/s (CORINAIR cap.8.9, rel 13.- 2 x continut S x consum

= 2 x 0,05 x 5 = 0,5g/h)

Emisii de poluanti de la motoarele DIESEL stationare (CORINAIR tab. 3.4 -1)

Poluantul Rata de emisie

kg/kWh

NOx - necontrolat 0,0145

CO 0,0033

SOx 0,0073 (1,5% S)

CO2 0,705

PM 0,00042

TOC (ca CH4) 0,00042

S-a estimat puterea motoarelor utilajelor de lucru (asimilate ca motoare stationare) la 300kWh

rezultand:


kg/h

Rata de emisie

g/s

NOx - necontrolat 4,35 1,20

CO 0,99 0,275

SOx 2,19 0,6

CO2 211,5 58,75

PM 0,126 0,035

TOC (ca CH4) 0,126 0,035

5.2.4.2. Surse si poluanti generati in noua instalatie in perioada de functionare

Emisiile din procesul de productie Pentru faza de functionare principalele emisii prezente in instalatie sunt:

- emisii dirijate din procesul tehnologic sunt cele de pulberi si vapori de la faza de dezmembrare

baterii, precum si de pulberi si gazele de ardere de la faza de topire-turnare;

- emisii fugitive sunt reprezentate pulberi si gaze de esapament de la mijloacele de transport din

incinta.


Tipul

poluantului

Surse de emisie Sistem de reducere Observatii

Praf Emisii dirijate de la

cuptoarele de topire si de la

rafinare plumb

Sistem de filtre cu saci Emisii importante conform clasificarii

din tab. 5.46 al documentului de

referinta

Emisii fugitive posibile la

cuptoarele de turnare

Utilizarea unor cuptoare

performante cu sistem de

carcasare si captare a emisiilor

Importante pentru emisiile la locul de

munca

Dioxid de sulf Emisii dirijate de la

cuptoarele de topire si de la

rafinare plumb

Desulfurizarea pastei Putin importante conform clasificarii


referinta

Dioxid de azot Dioxid de azot termic.

Emisii dirijate de la

cuptoarele de topire

Furnalele care folosesc arzatoare

oxicomb pot inregistra o reducere

a emisiilor. Intervalul de emisie se

situeaza intre 20 – 400 mg/Nmc

Putin importante conform clasificarii


referinta

COV, dioxine Emisii dirijate de la


Evitarea introducerii maselor

plastice in cuptoarele de topire

Putin importante conform clasificarii


referinta Dioxinele se pot produce

daca se utilizaza materiale auxiliare cu

dioxine, sau daca se folosesc

materiale plastice (in special PVC)

Valori limita ale emisiilor asociate cu BAT - AEL, obtinute prin combinarea masurilor tehnice

primare si secundare.

Parametru U.M.

(medii zilnice)

Valoare

BAT

Masuri tehnice

primare

Masuri tehnice

secundare

Modul de solutionare

in instalatia proiectata Praf mg/Nmc 1-5 - utilizarea unui

combustibil cu grad redus

de cenusa, cum ar fi gazul

natural;

- reducerea la minim a

prafului format la

incarcarea in cuptor a

materialelor ce urmeaza a

fi topite;

- utilizarea unor cuptoare

performante cu sistem de

carcasare si captare a

emisiilor

Filtru cu tesatura, EP

cu lichid.

(Un EP cu lichid

poate fi aplicabil

gazelor rezultate din

granularea zgurii sau

racirea gazelor in

lichid.)

Aplicarea masurilor

primare

Sistem de purificare a

emisiilor gazoase, uscat si

umed

SO2 mg/Nm³ < 50 -

200

Desulfurarea pastei

inainte de topire

Epurator alcalin cu

lichid.

Epurator alcalin

semi-uscat si

filtru cu tesatura.

Utilizarea de materiale

reducatoare in procesul de

topire-turnare.

Sistem de purificare a

emisiilor gazoase, uscat si

umed

NOx mg/Nm3 < 100 -

300

Furnalele care folosesc

arzatoare oxicomb pot

inregistra o reducere a

emisiilor. Intervalul de

emisie se situeaza intre

20 – 400 mg/Nmc


redusa de

NOx.

Arzator cu oxi-

combustibil.

Utilizarea imbunatatirii

arderii gazului metan cu

oxigen in loc de aer.


Carbon

organic total

ca C

mg/Nm3 < 5 - 50 Optimizarea procesului de

ardere

Dispozitiv de post-

combustie.

Combustie

optimizata.

Controlul computerizat al

calitatii gazelor arse

evacuate.

Utilizarea imbunatatirii

arderii gazului metan cu

oxigen in loc de aer.

Dioxine ng

TEQ/Nm3

< 0,1 –

0,5

Evitarea introducerii

maselor plastice in




ridicata (adica, filtru cu

tesatura), dispozitiv de

postcombustie urmat de

racire.

Sunt disponibile si alte

tehnici (de exemplu,

adsorbtia de carbon

activat, injectarea de

carbon/calcar,

catalizatorul de oxidare).

Dezmembrarea si separrea

eficienta a componenetelor

de material plastic din

compozitia bateriilor, in

special PVC.

Inventarul principalelor surse de emisie in aer existente si nou proiectate

�r.

crt

Faza de

proces

Utilaj

Sursa Instalatii

pentru

retinerea,

evacuarea si

dispersie

Poluant Caracteristici fizice ale surselor

Inaltime

(m)

Diametrul

cosului

de dispersie

(m)

Temperatura

(0C)

Debit

volumic

(m3/s)

Surse existente functionale si folosite in noul proiect

1 Dezmembrare

a bateriilor /

Topire-

turnare

Sistem de

ventilatie

si epurare

a emisilor

in aer

A1 Cos de

dispersie

cu tiraj

fortat

Pulberi

SOx (SO2)

NOx (NO2)

COT

COV/Dioxine

16 1 60 13,88

Emisii de la manipulare / transport materii prime si materiale

� particulele minerale in suspensie, dar care sedimenteaza rapid chiar si intr-o atmosfera stabila. Se

estimeaza emisiile de praf de aproximativ 1kg/t (sursa AP42, asimilat cu extractia rocilor).

� gazele de esapament din functionarea utilajelor si a mijloacelor de transport .

Se considera o crestere a traficului pentru transportul materiilor prime, a materialelor auxiliare, a

produselor finite si a deseurilor. Pe zi circulatia va fi de 15 autovehicule, ce vor parcurge in incinta

aproximativ 0,5 km. Vor exista perioade de varf, astfel incat tansportul se va face in aproximativ 4 ore.

Datele din literatura ( CORINAIR cap. 8.6.2 - emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t ), indica

urmatoarele emisii de poluanti de la autovehicule:

Poluantul Rata de emisie g/kg

combustibil

NOx 36,1

COV 8,1

CO 18,6

Suspensii 2,9


S-a estimat consumul de combustibil in zona de lucru la 0,5 kg/ora (0,227 kg/km x 9 km/ 4h ~ 0, 5

kg/h), pentru orele si perioadele de varf, cu opriri si porniri frecvente:


Sursa/poluant �Ox

(g/h / g/s)

COV

(g/h / g/s)

CO

(g/h / g/s)

Particule

(g/h / g/s)

Gaze esapament 18,05/0,005 4,0 5/0,0011 9,3 /0,0026 1,45/0,0004

Se aproximeaza concentratia SOx – 0,00001 g/s (CORINAIR cap.8.9, rel 13.- 2 x continut S x consum

= 2 x 0,05 x 0,5 = 0,05g/h, respectiv 0,00001 g/s).

5.2.5.Impactul potential

5.2.5.1. Consideratii teoretice asupra dispersiei poluantilor Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de

factori care actioneaza simultan:

→ proprietatile fizico-chimice ale substantelor;

→ factorii meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia poluantilor;

→ factori ce caracterizeaza zona in care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului).

Dintre factorii meteorologici, hotarator in dispersia poluantilor sunt vantul, caracterizat prin directie

si viteza si stratificarea termica a atmosferei.

Directia vantului este elementul care determina directia de deplasare a masei de poluant. Concentratia

poluantilor este maxima pe axa vantului si scade pe masura ce ne departam de aceasta.

Viteza vantului influenteaza concentratia de poluant atat in extinderea spatiala a penei cat si in

valoarea concentratiei de poluant la sol. De regula concentratia poluantului este invers proportionala

cu viteza vantului.

In general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restranse si mai apropiate de sursa in

cazul vitezelor de vant mai mari. Pentru viteze de vant mai mici poluantii emisi la sol vor afecta zone

mai intinse .

Referitor la transportul poluantilor, vantul prezinta variatii sezoniere, diurne si de inaltime. Pozitia

geografica si relieful zonei isi pun puternic amprenta asupra variatiilor vantului, dar acestea prezinta

totusi unele caracteristici generale. Anotimpurile de tranzitie prezinta viteze mai mari ale vantului,

ziua au loc intensificari ale vantului fata de perioada de noapte, iar pe masura departarii de sol, viteza

creste.

Miscarea aerului in stratul limita al atmosferei (primii 1500 m de la suprafata terestra) este

caracterizata prin transportul turbulent al impulsului, caldurii si masei. Interactiunea unei mase de aer

cu suprafata pamantului are ca rezultat aparitia turbulentei, care determina difuzia poluantilor evacuati

in atmosfera. Pentru scopuri practice s-a adoptat o clasificare prin care se introduc clasele de

stabilitate ale atmosferei. Corespondenta dintre clase si intensitatea turbulentei se bazeaza pe variatia

temperaturii pe verticala si pe viteza medie a vantului.

Clase de stabilitate - O descriere succinta a principalelor clase de stabilitate este prezentata mai jos.

→ Instabil in tot stratul limita

Aceasta situatie se realizeaza cel mai frecvent in zilele senine de vara, cand se produce incalzirea

rapida a solului datorita insolatiei, ceea ce are ca rezultat o incalzire a straturilor de aer de langa


suprafata solului, rezultand curenti ascendenti puternici. Turbulenta este intensa si este asociata cu o

dispersie foarte buna a poluantilor.

→ 6eutru in tot stratul limita

Aceasta clasa de stabilitate se poate instala atat ziua cat si noaptea. Conditiile neutre sunt asociate cu

timpul innorat si apare pentru perioade scurte imediat dupa rasarit sau apus. Distanta fata de sursa, la

care pana de poluant atinge solul este mai mare decat la clasa instabil.

→ Stabil in tot statul limita

Miscarile verticale sunt reduse, pana este transportata aproape nedispersata pe distante mari si atinge

solul departe de sursa. Situatia este caracteristica perioadei de noapte.

→ In contextul clasificarii de mai sus, sunt de mentionat, situatiile deosebite, cum sunt

inversiunile termice si calmul atmosferic.

In cazul inversiunii termice temperatura aerului creste cu inaltimea, fata de situatia normala cand

temperatura aerului scade cu inaltimea. Plafonul stratului de inversiune termica actioneaza ca un ecran,

care nu permite convectia si nici amestecul vertical al aerului

Simbolul claselor de stabilitate �r.

crt.

Clasa de

stabilitate

Denumirea

clasei

Caracterizare Echivalenta cu clasele

de stabilitate Pasquill

1 F.I. Foarte

instabil

Instabilitate puternica, gradient termic

pozitiv mare

A

2 I Instabil Instabilitate moderata B

3 P.I. Putin

instabil

Instabilitate slaba, gradien termic

pozitiv

C

4 � �eutru Stratificare indiferenta, gradient

termic adiabatic

D

5 P.S. Putin stabil Stabilitate slaba, izotermic E

6 S Stabil Stabilitate moderata, inversiune

moderata

F

7 F.S. Foarte stabil Stabilitate termica, inversiune termica

Date climatice pentru zona Fagaras directia, frecventa si viteza vantului

Directia � �E E SE S SV V �V Calm

Frecventa, % 2,9 8,2 8,6 2,9 1,0 3,4 15,8 9,7 47,5

Viteza, m/s 0,8 2,5 3,9 2,4 0,7 1,6 2,4 3,5 -

5.2.5.2. Evaluarea impactului potential pentru instalatia nou proiectata

Se face prin compararea concentratiilor poluantilor la emisie sau in imisie cu standardele de mediu

pentru aer.

In faza de constructie Pornind de la emisiile de poluanti putem determina concentratiile in imisie, dupa ce poluantii au

suferit fenomenul dispersiei atmosferice utilizand relatia de calcul pentru surse de suprafata sau liniare

data de lucrarea „ENVIRONMENTAL IMPACT ASSESSMENT – Larry W.Canter University of

Oklahoma”:


C x,0,0 = Q/ Π(σ y2 + σ y0

2)

1/2 σ z u,

unde:

C x,0,0 = concentratia de baza a gazelor sau particulelor mai mici de 20 microni, pe directia vantului,

la distanta x de sursa, in µg/m3;

Q = rata de emisie a gazelor sau a particulelor, in µg/s;

σ y, σ z = coeficientii de dispersie in plan orizontal si vertical;

σ y0 = un sfert din largimea ariei de emisie a sursei de suprafata sau liniare in lungul axei care

coincide cu axa vantului (m);

u = viteza vantului (3m/s);

Se va calcula concentratia poluantilor la 300 m de limita incintei, pentru trei clase de stabilitate: stabil

(F), neutru (D) si instabil (B).


g/s

Concentratiile poluantilor la distanta de

300m de sursa, pe directia vantului (µg/m3)

Concentratii

maxime admisibile

conform OM 592/2002,

media orara

(µg/m3)

Clasa de

stabilitate B

Clasa de

stabilitate F

Clasa de

stabilitate D

NOx 1,25 46,88 551 163 200

CO 0,286 10,87 128 37,8 10.000

SOx 0,6 22,5 265 78 350

PM – pulberi

in suspensie

0,32 (transport

pamant)

12,0 139 41 -

Date ajutatoare de calcul:

Coeficientii de

dispersie, (m)

Clasa de

stabilitate B

Clasa de

stabilitate D

Clasa de

stabilitate F

σ y 50 15 5

σ z 30 10 3

σ y0 80

Calculul teoretic indica valori ale concentratiei orare a poluantilor in faza de constructie sub limita

admisa, la nivelul de 300 m, pentru SO2 si CO, peste limita admisa, in conditii slabe de dispersie

pentru NOx si valori mai mari pentru pulberile in suspensie. Standardul de mediu nu da valori orare

pentru pulberi.

Pentru faza de functionare

→ Surse mobile Se estimeaza un flux de 15 - 20 trailere pe zi de 40 t pentru aprovizionarea cu materii prime si pentru

incarcarea produselor finite. In afara de acestea mai sunt autovehiculele de tonaj mai mic pentru

transportul deseurilor la reciclatori, pentru transportul deseurilor menajere.

Daca se considera un flux de:

- 3 autovehicule grele pe ora, pe un traseu de 1 km in zona amplasamentului, cu un consum de

motorina de 336g/km,

- 5 autocamioane pe ora, pe un traseu de 2 km, cu un consum de motorina 227 g/km,

- la orele de varf, deplasarea a 35 autoturisme, pe un traseu de 0,5 km, cu un consum de 106 g/km


Datele din literatura (CORINAIR cap. 8.6.2 - emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t) indica, in

medie urmatoarele emisii de poluanti de la autovehicule de transport intern:

Poluantul Rata de emisie, g/kg combustibil

CO 18,6

NOx 36,1

COV 8,1

Suspensii 2,9

S-a estimat consumul de combustibil in incinta la la 5 kg/ora.


Sursa/poluant

�Ox

(g/h / g/s)

COV

(g/h / g/s)

CO

(g/h / g/s)

Particule

(g/h / g/s)

Gaze esapament 180,5 / 0,05 40,5 / 0,011 93,0 / 0,026 14,5 / 0,004

Se aproximeaza concentratia SOx – 0,0001 g/s.

Se va calcula concentratia poluantilor la 300 m de limita incintei, pentru zona primelor case de langa

sosea pentru trei clase de stabilitate: stabil (F), neutru (D) si instabil (B).


g/s

Concentratiile poluantilor la distanta de 300m

de sursa, pe directia vantului (µg/m3)

Concentratii maxime

admisibile conform OM

592/2002, media orara

(µg/m3)

Clasa de

stabilitate B

Clasa de

stabilitate F

Clasa de

stabilitate D

NOx 0,05 1,8 22 6,5 200

CO 0,026 0,97 11,47 3,4 10.000

SOx 0,0001 - - - 350 PM – pulberi in

suspensie

0,004 0,15 1,76 0,52 -

Emisiile din circulatia in interiorul obiectivului sunt nesemnificative, importanta fiind si poluarea din

circulatia rutiera pe drumul judetean

→ Estimarea efectului diferitelor emisii in aer din procesul de productie, calculul imisiilor in

perioada de functionare

Se utilizeaza in calcul puncte de emisie echivalente prin cumulare punctelor de emisie apropiate si

apartinanad aceleasi faze a procesului tehnologic.

Pozitia Sursa de

emisie

Concentratiile

poluantilor emisi,

conform BAT

Debitul de

gaz total

al surselor

Rata de emisie

Dimensiunile

sursei

Instalatie noua proiectata

A1 Sistem de

ventilatie si

epurare a

emisilor in aer

Pulberi: 5 mg/m3

CO: 100 mg/m3

NOx: 300 mg/m3

SOx: 200 mg/m3

2*25000

mc/h =

50000 mc/h

Pulberi: 0,25 kg/h →0,07 g/s

CO: 5 kg/h →1,39 g/s

NOx: 15 kg/h →4,17 g/s

SOx: 10 kg/h→2,78 g/s

Dimensiuni:

D=1m, H=16m,

T= 60 0C


Datele pentru dispersia poluantilor sunt prezentate in tabelul de mai jos. Dispersia s-a realizat pentru

principalii poluanti, respectiv pentru cei pentru care avem valori linita in OM 592/2002 Poluant Sursa Concentratia

poluantului

la emisie

(g/s)

Timp de mediere Concentratia

admisibila

(µg/m3)

Datele

sursei

Coordonatele

sursei

Dioxid de

azot �O2

A1

4,17 Media orara pe

directiile N, NE, E, SE,

S, SV, V, NV, cu

vitezele vantului

aferente

200 D=1m,

H=16m,

T= 60 0C

V = 17,69 m/s

X= 5000

Y=5000

A1 4,17 Media anuala 40 – pentru

protectia sanatatii

umane

30 – pentru

protectia vegetatiei

D=1m,

H=16m,

T= 60 0C

V = 17,69 m/s

X= 5000

Y=5000

Dioxid de

sulf SO2

A1 2,78 Media orara pe

directiile N, NE, E,

SE, S, SV, V, NV, cu

vitezele vantului

aferente

350 - pentru

protectia sanatatii

umane

D=1m,

H=16m,

T= 60 0C

V = 17,69 m/s

X= 5000

Y=5000

A1 2,78 Media zilnica 125 - valoarea

limita zilnica

pentru protectia

sanatatii umane

D=1m,

H=16m,

T= 60 0C

V = 17,69 m/s

X= 5000

Y=5000

A1 2,78 Media anuala 20 – valoarea

limita anuala

pentru protectia

ecosistemelor

D=1m,

H=16m,

T= 60 0C

V = 17,69 m/s

X= 5000

Y=5000

Pulberi A1 0,07 Media zilnica 50 – valoarea

limita zilnica

D=1m,

H=16m,

T= 60 0C

V = 17,69 m/s

X= 5000

Y=5000

A1 0,07 Media anuala 20 - valoarea limita

anuala pentru

protectia sanatatii

umane

D=1m,

H=16m,

T= 60 0C

V = 17,69 m/s

X= 5000

Y=5000

S-a realizat studiu de dispersie al poluantilor pentru determinarea modului de repartitie al acestora in

atmosfera raportat la conditiile climatice locale si de amplasament.

Studiul de dispersie al poluantilor atmosferici s-a facut cu programul SIMGP v.4.1. Acest program

simuleaza transportul de gaze si pulberi si calculeaza pentru acestea concentratii medii pentru diferite

perioade de timp.

Programul calculeaza si probabilitatile de depasire a concentratiilor maxime admisibile pentru 30’ sau

1h considerate pentru intervalele mari de timp de mediere a calculelor, de regula pentru concentratii

medii lunare, sezoniere, anuale sau multianuale.

Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv graficele prezentate, se analizeaza comparativ cu valorile

limita si, dupa caz, cu pragurile de alerta conform O.M.A.P.M. 592/2002.

Pentru modelarea dispersiei s-au luat in considerare numai emisiile mai importante cantitativ, respectiv

NOx, CO, pulberi, SO2.


Tipuri de mediere Poluant Limita in imisie

(µg/�mc)

Tipuri de dispersie

�Ox (oxizi de azot) 40 – valoarea limita anuala pentru

protectia sanatatii umane

30 – valoarea limita anuala pentru

protectia vegetatiei

200 - valoarea limita orara pentru


Medie anuala

Medie anuala

Media orara realizata pentru 8

directii

SO2 (dioxid de sulf) 20 – valoarea limita anuala pentru

protectia ecosistemelor

125 - valoarea limita zilnica pentru


350 - valarea limita orara pentru protectia

sanatatii umane

Media anuala

Media zilnica

Media orara realizata pentru cele

8 directii

Pulberi (PM10) 50 – valoarea limita zilnica

20 - valoarea limita anuala pentru


Media zilnica

Media anuala

Rezultatele dispersiei poluantilor. Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere –

functionarea pe gaz metan. Compararea cu valorile limita.

Distanta fata

de sursa/limita

perimetrului

platformei

(m)

Concentratia/plaja de

concentratii

(µg/mc)

Pragul de

alerta pentru

sanatate

(PA),

(µg/mc)

Valoarea limita-

prag de

interventie pentru

sanatate

(VLP), (µg/mc)

Valoarea limita de

protectie a

vegetatie/ecosisteme

(µg/mc)

Observatii

�Ox Media anuala - max. 8 µg/mc la circa 600

m de la sursa, pe directia E

- min. de 0,5 µg/mc se intind

pe o raza de 3750 m de la

sursa, pe directia E

Media orara

� - max. 56 µg/mc la circa

1000 m de la sursa, pe

directia S



sursa, pe directia S

�E - max. 17 µg/mc la circa 450

m de la sursa, pe directia SV

- min. de 1 µg/mc se intind


sursa, pe directia SV

E - max. 24 µg/mc la circa 400

m de la sursa, pe directia V



400 40 /an

calendaristic

200 /h

30/an calendaristic Concentratiile

sunt mult mai

mici decat limitele

admisibile atat

pentru sanatatea

umana cat si

pentru protectia

vegetatiei si a

ecosistemelor.

Poluarea este

nesemnificativa.


sursa, pe directia V

SE - max. 24 µg/mc la circa 500

m de la sursa, pe directia NV



sursa, pe directia NV

S - max. 58 µg/mc la circa 500

m de la sursa, pe directia N



sursa, pe directia N

SV - max. 27 µg/mc la circa 800

m de la sursa, pe directia NE



sursa, pe directia NE

V - max. 44 µg/mc la circa 600





�V - max. 13 µg/mc la circa 500

m de la sursa, pe directia SE



sursa, pe directia SE

SO2 Media anuala - max. 5,2 µg/mc pe o raza de

500 m de la sursa, pe directia

E

- minim de 0,2µg/mc se

intind pe o raza de 6000 m de

la sursa, pe directia E

500

125/24 h

20/an calendaristic Concentratiile

sunt mult mai

mici decat limitele

admisibile atat

pentru sanatatea

umana cat si

pentru protectia

vegetatiei si a

ecosistemelor.

Poluarea este

nesemnificativa.

Media zilnica - max. 6,5 µg/mc pe o raza de

750 m de la sursa, pe directia

E

- minim de 0, 5 µg/mc se




Media orara

� - max. 44 µg/mc la circa 500

m de la sursa, pe directia S



sursa, pe directia S

�E - max. 11 µg/mc la circa 500

m de la sursa, pe directia SV



sursa, pe directia SV

E - max. 20 µg/mc la circa 300

m de la sursa, pe directia V



sursa, pe directia V

SE - max. 16 µg/mc la circa 500

m de la sursa, pe directia NV



sursa, pe directia NV

S - max. 40 µg/mc la circa 600

m de la sursa, pe directia N



sursa, pe directia N

SV - max. 16 µg/mc la circa 800

m de la sursa, pe directia NE



sursa, pe directia NE

V - max. 28 µg/mc la circa 600





�V - max. 9 µg/mc la circa 800

m de la sursa, pe directia SE



sursa, pe directia SE

350/h

Pulberi Media zilnica - max 0,18 µg/mc, la distanta

de 500 m de sursa, pe directia

E;

- minim de 0,01 µg/mc se

50 / 24h

Concentratiile

sunt mult mai

mici decat limitele

admisibile atat

pentru sanatatea


intind pe o raza maxima de

8000 m de sursa, pe directia

V

Media anuala - max. 0,17 µg/mc pe o raza

de 500 m de la sursa, pe

directia E

- minim de 0,01µg/mc se



20 / an calendaristic

umana , poluarea

este

nesemnificativa

Concluzia modelarii dispersiei poluantilor: Datele din tabele indica concentratii in imisie mult

sub limitele admise de standardele de mediu, deci se poate considera impactul nesemnificativ.

5.2.6. Masuri de reducere a impactului

In perioada de constructie - se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de functionare si cu toate

reviziile facute la zi;

- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului pentru evitarea

ridicarii prafului in timpul perioadei de decopertare si constructie;

- se va face curatarea zilnica a cailor de acces din vecinatatea santierului – indepartarea nisipului,

a pamantului, pentru prevenirea ridicarii prafului;

- se va efectua depozitarea controlata si pentru scurt timp a maetrialelor de costructie

pulverulente sau deseurilor generatoare de praf.

In perioada de functionare Masuri generale

- solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului:

▪ sistemul de ventilare si epurarea a emisiilor in aer atat pentru procesul de

dezmemebrare cat si cel de topire-turnare

- reducerea poluarii:

▪ controlul proceselor generatoare de praf,

▪ utilizarea unui amestec de combustie gaz metan-oxigen,

▪ controlul temperaturii proceselor de tratare termica;

- imbunatatirea parametrilor de emisie, controlul proceselor tehnologice:

▪ verificarea periodica a calitatii arderii,

▪ controlul automatizat a functionarii sistemelor de depoluare.

- in conditii de dispersie favorabile si nefavorabile, concentratia poluantilor in imisie este sub

limitele date de standardele de mediu; concentratiile poluantilor in zonele rezidentiale, in zona

locurilor este mica, mult sub concentratiile impuse de Ord. 592/2002 si STAS 12574/87.


Instalatii pentru controlul emisiilor, masuri de prevenire a poluarii aerului Denumirea

sursei de

poluare

Masuri tehnice primare Denumirea si

tipul instalatiei de

tratare

Poluantii

retinuti

Eficienta instalatiei

in concordanta cu

documentatia

tehnica de proiectare

Dezmemebrare

baterii

Dirijarea scurgerilor de acid prin

sistem de rigole, catre statia de

neutralizare.

Sistem de captare

si purificare uscata

si umeda a emisii

in aer.

Pulberi;

Vapori de

electrolit

nespecificat

Topire-turnare - utilizarea unui combustibil cu grad

redus de cenusa, cum ar fi gazul

natural;

- reducerea la minim a prafului format

la incarcarea in cuptor a materialelor

ce urmeaza a fi topite;

- utilizarea unor cuptoare performante

cu sistem de carcasare si captare a

emisiilor;

- utilizarea de materiale reducatoare

in procesul de topire-turnare;

- utilizarea imbunatatirii arderii

gazului metan cu oxigen in loc de aer;

- dezmembrarea si separarea eficienta

a componenetelor de material plastic

din compozitia bateriilor, in special

PVC;

- controlul computerizat al calitatii

gazelor arse evacuate.

Sistem de

purificare a

emisiilor gazoase,

uscat si umed

Pulberi

CO, SOx, NOx,

COT , Dioxine

Pulberi pana la 5

mg/mc

5.2.7. Impactul prognozat

Cuantificarea impactului rezidual asupra aerului, in urma aplicarii masurilor de reducere a

impactului: � Faza de constructie

Factor de

mediu sau

resursa

Impact potential Conditii existente Imapact prognozat

(marime, extindere,

tip)

Sisteme de

diminuare

Impact

rezidual

Calitatea

aerului

Pulberi in

suspensie si

sedimentabile,

NOx, SOx, CO,

COV

- emisii de la manipularea si

transportul pamantului si a

materialelor de constructii;

- emisii gaze de esapament

de la utilajele rutiere si

nerutiere.

N – pe o arie

redusa si timp

limitat

M (limitarea

timpului de

functionare a

utilitajelor pe

amplasament)

N - n

� Faza de functionare Factor de

mediu sau

resursa

Impact potential Conditii existente Impact prognozat

(marime, extindere,

tip)

Sisteme de

diminuare

Impact

rezidual

Calitatea

aerului

Pulberi

CO, SOx, NOx,

COT , Dioxine

- emisii dirijate din

porcesul de productie;

- emisii de la mijloacele de

transport

N– pe o arie de

extindere medie,

permanent

M Prezentate

la capitolul

privind

diminuarea

impactului

n/M


Semnificatia termenilor:

IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii














NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul prop

Concluzie:

Valorile estimate ale poluantilor in emisie si imisie si compararea cu standardul de mediu ne

permite sa concluzionam ca in conditii normale de functionare, cu masurile de reducere a

poluarii, nu se va inregistra un impact negativ semnificativ dat de depasirea acestui standard

pentru emisiile din timpul functionarii instalatiei.

Este important ca utilajele de depoluare si intretinute corespunzator pentru reducerea emisiilor

si incadrarea in limitele la emisie. Se interzice bypassarea utilajelor de depoluare.

5.3. SOLUL

5.3.1. Consideratii geomorfologice si geologice

Topografie Campia Fagarasana, denumita asa datorita faptului ca 83% din spatiul depresionar este ocupat de un

relief de campie, porneste din sud de sub braul de dealuri submontane (altitudinea de 600-625 m) si

coboara spre nord pana la 425-450, unde se termina printr-un mic povarnis in lunca larga a Oltului.

Este constituita dintr-o succesiune laterala de conuri si glacisuri piemontane, etajate in trei trepte

principale in lungul raurilor fagarasene, trepte ce au rezultat din imbinarea succesiva a conurilor de

eroziune si acumularea aluvio-proluviala. Spre Olt partile laterale ale celor trei glacisuri piemontane

etajate se contopesc lateral sau trec in terasele propriu – zise ale Oltului. Depozitele care formeaza

cuvertura aluvio-proluviala a glacisurilor piemontane au o structura incrucisata, specifica depunerilor

torentiale, fiind formate din bolovanisuri si pietrisuri prinse intr-o masa de nisipuri si nisipuri

argiloase, cu grosimi ce descresc, in general, dinspre rama montana (25-30 m) spre Olt (5-10 m).

Platforma industriala unde-si desfasoara activitatile societatea se afla amplasata pe glacisurile si

conurile piemontane aluvio proluviale inferioare trecute in terasele Oltului (agestrele Berivoiului si

paraului Racovita), care aici s-au unit intr-o singura suprafata topografica, ce are un relief domol si o

altitudine medie de 430 m.


Potential seismic Din punct de vedere seismic, zona de amplasament se incadreaza conform Normativului MLPAT P

100/1992 in zona de calcul “D” caracterizata de urmatorii parametri:

- coeficient seismic Ks = 0,16

- perioada de colt Tc = 0,7 sec.

5.3.2. Surse de poluare a solului

Sursele posibile de poluare a solului si subsolului se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

� dimensiune: punctuale, dispersate;

� pozitia fata de suprafata terenului: supraterane, subterane ;

� durata de manifestare: permanente, nepermanente, accidentale ;

� modul de descarcare: directe, indirecte ;

� provenienta: naturala sau datorate unor activitati umane.

In faza de constructie - posibilele deversari accidentale de produse petroliere, uleiuri.

- depuneri necontrolate de deseuri pe sol, polare controlata prin gestiunea corespunzatoare a

deseurilor;

- emisiile de poluanti in atmosfera, care se depun pe sol, poluare nesemnificativa datorita

concentratiei reduse a poluantilor evacuati in aer realizate prin utilizarea unor echipamente

performante de depoluare.

Sursele sunt dispersate, supraterane, accidentale.

In faza de functionare - depozitul de materii prime si materiale;

- zona depozitarii temporare a deseurilor poate fi considerata de asemenea o zona cu posibil risc

de poluare a factorilor de mediuin cazul in care managementul acestora nu se face in

conformitate cu cerintele legale privind gestionarea deseurilor;

- zona bazinelor de colectare si reteaua de colectare ape uzate, reteaua apelor pluviale si a apelor

menajere, in cazul in care acestea isi pierd etanseitatea;

- deversari accidentale de produse petroliere, uleiuri.

- emisii de poluanti in atmosfera rezultate din operatiile de incarcare/descarcare si manipulare a

materiilor prime si materialelor, dezmembrarea deseurilor cu plumb (baterii/acumulatori), si

din procesul de topire-turnare.

5.3.3. Impactul potential

In timpul realizarii investitiei – in acesta faza solul este afectat doar de lucrarile de amenajare

a instalatiei si posibile scurgeri accidentale de produse petroliere;

Dupa realizarea investitiei – la capitolul anterior s-au identificat principalele obiective ale

investitiei care se prezinta ca si posibile surse de poluare a solului. Avand in vedere sa intreaga

suprafata a incintei va fi betonata, si ca zonele destinate proceselor de productie cat si zonele destinate

colectarii deseurilor fi betonate si protejate antiacid si vor corespunde cerintelor celor mai bune tehnici

disponibile, consideram ca impactul creat de activitate asupra factorului de mediu sol este minim.


5.3.4. Masuri de diminuare a impactului

Astfel, in timpul realizarii investitiei:

- solutiile tehnice stabilite de proiectant se sprijina pe un studiu hidrogeologic, in scopul

asigurarii unui impact minim al obiectivului asupra solului si asupra apelor subterane;

- se vor utiliza doar mijloace auto si utilitare autorizate, care corespund din punct de

vedere tehnic normelor RAR;

- lucrarile de constructie nu trebuie sa demareze inaintea asigurarii spatiilor

corespunzatoare de depozitare a materialelor si deseurilor.

- lucrarile de constructii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de

activitate si folosesc personal calificat si/sau necalificat functie de cerintele de lucru;

- societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice isi

asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii; nu

se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi

curatat si eliberat de astfel de depozitari;

- se vor reduce pe cat posibil emisiile de praf in perioada de constructie, se vor curata,

stropi caile de acces.

Masuri de protectie prevazute in timpul functionarii instalatiei :

- intretinerea suprafetelor de depozitare si circulatie betonate, si a celor protejate antiacid;

- depozitarea controlata a materiilor prime, materialelor, si deseurilor de proces;

depozitarea deseurilor trebuie sa se faca in zone special amenajate, betonate; eliminarea

periodica a deseurilor de pe amplasament;

- verificarea permanenta si executarea la timp a lucrarilor de intretinere starii tehnice a

bazinelor de colectare si instalatiei de neutralizare a apelor uzate, precum si a retelei de

colectare ape uzate tehnologice, menajere si pluviale;

- umectarea in permanenta a spatiilor de productei si circulatie, in special in sezonul cald

si in perioadele de seceta;

- personalul trebuie sa fie bine instruit in legatura cu posibilele situatii de risc si cu cele

mai bune tehnici ce trebuie aplicate in cadrul unitatii.

5.3.5. Prognozarea impactului

Manifestarea unui impact negativ semnificativ in timpul activitatii in conditii normale de functionare,

nu este posibila, la fel si in timpul realizarii investitiei. Cuantificarea impactului asupra solului s-a

facut pentru:

� Faza de constructie

Factor de

mediu sau

resursa

Impact potential Conditii existente Impact

prognozat

(marime,

extindere, tip)

Sisteme de

diminuare

Impact

rezidual

Calitatea

solului si

subsolului

-evacuari

accidentale de

produse

petroliere pe sol;

- praf, pamant pe

caile de acces

- solutiile tehnice

stabilite de proiectant

se sprijina pe un studiu

hidrogeologic;

- masuri stabilite prin

organizarea de santier.

N M- masuri de

diminuare

conform

punctului

5.3.4.

N – limitat

pentru zona

construita; n

- pentru

restul

suprafetei


� Faza de functionare

Factor de

mediu sau

resursa

Impact

potential

Conditii

existente

Impact

prognozat

(marime,

extindere, tip)

Sisteme de

diminuare

Impact

rezidual

Calitatea

solului si

subsolului

Accidente,

evacuari

necontrolate de

materii prime

sau ape uzate,

care pot ajunge

pe sol

Intrega incinta

betonata si

protejata antiacid,

colectarea

selectiva a

deseurilor in zone

special amenajate,

Mentinerea in

stare tehnica

corespunzatoare a

instalatiei de

neutralizare,

canalizarilor,

bazinelor si

separatoarelor

subterane

N M- masuri de

diminuare

conform

punctului 5.3.4.

n/M

Semnificatia termenilor: IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii














NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

In concluzie:

In conditii normale de functionare si in conditii de avarii previzibile impactul este

nesemnificativ.

Pot aparea fenomene de poluare accidentala grava, imprevizibile cand impactul poate fi

semnificativ asupra solului superficial.

Se impune verificarea permanenta, planificarea si executarea la timp a lucrarilor de intretinere

pentru bazinele subterane, pentru asigurarea etanseitatii acestora, in vederea protejarii solului si

a apelor subterane.


5.4. GEOLOGIA

Geologie Din punct de vedere pedologic, zona obiectivului se incadreaza in Domeniul Pedologic Central-

European, Provincia Transilvana, sectorul depresiunilor submontane.

Amplasamentul obiectivului studiat este situat pe treapta joasa a Depresiunii Fagarasului, la altitudini

cuprinse intre 438,00 – 439,00 m.

In formele depresionare, unde conditiile pedogenetice diferentiate au dus la variate asociatii de soluri

aflate in faze diferite de evolutie. In depresiunea Fagaras, apar zonele mai inalte sub paduri, soluri

silvestre brune – galbui si brune acide podzolite, asociate in unele cazuri cu lito – soluri si soluri

erodate.

Geneza acestor soluri este conditionata de existenta unui material parental foarte variat ca origine,

compozitie mineralogica si alcatuire granulometrica. Conditiile naturale de formare sunt:

- climat temperat continental, cu ierni blande si umede si veri moderate, sub aspectul

temperaturii si umiditatii relative;

- cantitate de precipitatii medii anuale intre 600 si 650 mm;

- frecventa precipitatiilor este maxima in lunile iunie, iulie si minima in ianuarie;

- temperatura medie anuala in zona fagaras este de 8 0C;

- regim hidric este percolativ si alaturi de temperatura scazuta favorizeaza o anumita

debazificare, respectiv o deplasare a argilei pe profil;

Procesele pedogenetice care au stat la baza formarii acestor soluri constau din urmatoarele faze:

- resturile vegetale si lemnoase sunt supuse proceselor de transformare sub actiunea

ciupercilor si a bacteriilor humificatoare;

- humificarea moderata, dezvolatndu-se o cantitate de humus moderata intre 2,6 si 3,2 %;

- humusul este alcatuit din acizi humici si fluvici in proportie asemanatoare;acizii humici

sunt de tipul celor bruni si au capacitatea de a forma compusi complecsi, insolubili cu

mineralele argiloase si ionii de fier;

- acizii fulvici sunt neutralizati de cationii de calciu, amgneziu si potasiu rezultati din

alterarea materiei minerale;

- datorita rocilor mama, in general bogate in calciu, humusul este bine saturat, fiind de

tipul „mullforstic” acumulat in orizont „A”.Acest orizont are colare usor ruginie sau

bruna – cenusiecu nuante galbui, iar structura de suprafata este grauntoasa si poliedrica

sper adancime, cu textura lutoasa, compacta si cu o porozitate medie.

Proprietatile solurilor din zona sunt:

- porozitate totala intre 48 si 50 %;

- pH intre 5 – 6;

- cantitatea de humus intre 2,6 si 3,2 %;

- continutul de elemente nutritive slab aprovizionate cu fosfor total si mediu

aprovizionate cu potasiu.

Sondajul litologic releva urmatoarea structura a straturilor:

• 0 – 0,8 m – umplutura eterogena;

• 0,8 – 1,3 m – umplutura omogena, pietris cu nisip;

• 1,3 – 1,9 m – praf nisipos;

• 1,9 – 2,2 m – nisip prafos cu rar nisip.


Pana la aceasta adancime solul are o permeabilitate ridicata la poluanti (datele au fost preluate din

Studiu geotehnic - Zona UPRUC Fagaras realizat de S.C. GEOMONT T.A. SRL Brasov).

Depresiunea Fagarasului – cunoscuta si ca Tara Oltului sau Tara Fagarasului, din care jumatatea

estica se afla in judetul Brasov (iar cea vestica in judetul Sibiu), este o depresiune submontana de

origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati, mai intai in

apele lacului format aici, apoi – dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului – in mediu

continental. Aria depresionara a fost adancita si extinsa catre nord prin actiunea eroziva a raurilor

coborate de pe versantul nordic al muntilor Fagarasului care au fortat albia Oltului sa migreze spre

nord in dauna Podisului Tarnavelor.

Luand in considerare datarile panzelor glacisurilor piemontane rezulta ca intreaga campie fagarasana

s-a format in timpul pleistocenului mediu si superior, cand geneza a fost dirijata, in principal, de

oscilatiile climatice legate de fazele glaciare si interglaciare: procesele de eroziune laterala si

acumulare au corespuns dezvoltarii maxime a produselor de gelifractie din fazele de racire a climei din

munti Fagaras si Persani, pe cand cele de adancire si de tasare ca trepte a glacisurilor piemontane,

fazelor de incalzire interglaciare.

In conditiile de uniformitate generala a reliefului campiei piemontane cuaternare si a orientarii

proceselor pedogenetice de catre factorii bioclimatici, diversificarea invelisului de soluri a fost

determinata de etajarea si varsta diferita a treptelor de glacisuri piemontane, precum si de adancimea

variata a panzei freatice. In acest sens, in zona de amplasament a platformei industriale s-au format

soluri din clasa argiluvisolurilor tipurile brune argiloiluviale, brune luvice, clasa cambisolurilor tipurile

brune eu-mezobazice, brune acide si clasa umbrisolurilor tipul negru acid. Pe vaile Berivoiului si

paraului Racovita, unde apa freatica are adancimi sub 2 m, s-au format soluri din clasa solurilor

hidromorfe tipul gleic si tipul lacoviste, clasa solurilor neevoluate truncheate si desfundate tipul

aluvial. Acestora li se adauga protosolurile antropice (clasa solurilor neevoluate truncheate si

desfundate), ca urmare a modificarilor induse de om solurilor initiale.

Impactul prognozat Nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra structurii geologice a

regiunii ca urmare a amenajarilor acestui obiectiv si nici nu se prevede avand in vedere masurile de

protectie luate prin proiect manifestarea altor fenomene care sa afecteze structura geomorfologica a

zonei, ca: alunecari de teren, surpari, etc. Nu se prevad situatii de viitor in care structura orizonturilor

profunde de sol sau geologia regiunii, ar putea fi afectate de activitate. Se poate vorbi de o afectare

semnificativa a structurii locale a subsolului datorata modificarii sarcinilor si tensiunilor generate ca

urmare a modificarii masei existente la suprafata solului, precum si vibratiilor propagate ca urmare a

executarii lucrarilor de constructii.

5.5. BIODIVERSITATEA Asezarea geografica a Judetului Brasov in inima Romaniei, la nord-est de intersectia meridianului de

25° si a paralelei de 45° latitudine nordica, precum si la interferenta dintre doua zone biogeografice

europene (continentala si alpina), face ca in acest spatiu sa se intalneasca o diversitate biologica

variata. Diversitatea biologica este data si de diversitatea unitatilor morfostructurale (40% munti, 60%

dealuri, zone joase depresionare, cursuri de rauri), precum si de diferenta altitudinala de peste 2000 m,

de la 2527 m in Vf. Vistea – Muntii Fagaras si 500 m in zona joasa a raului Olt.


Aria depresionara a Fagarasului, unde isi desfasoara activitatea societatea, care a apartinut domeniului

padurii de cvercinee (in special gorun – Quercus robur), se gaseste in prezent intr-un grad avansat de

antropizare. Padurile amintite au fost aproape integral defrisate, mentinandu-se doar palcuri reduse

(Dumbrava Vadului, Sambata de Jos) sau exemplare izolate.

Cu toate acestea, in jurul localitatii Fagaras (la distante de cca. 10 – 15 km) se afla cateva arii protejate

naturale:

- situri de protectie avifaunistica: ROSPA0099 Podisul Hartibaciului si ROSPA0003 Avrig-

Scorei Fargaras si ROSPA0098 Piemontul Fagaras.

Siturile protejate identificate in vecinatate sunt situate la o distanta de peste 4,5 km

ROSPA0099, 4,4 km ROSPA0003 si 8,5 km ROSPA0098 fata de amplasament si zona in care

se afla terenul studiat, este una puternic antropizata;

- situri de importanta comunitara: ROSCI0205 Poienile cu narcise de Dumbrava Vadului.

Mentionam faptul ca situl de importanta comunitara identificat in vecinatate este situat la o

distanta de 10,3 km ROSCI0205 fata de amplasament si zona in care se afla terenul studiat,este

una puternic antropizata.

Caracteristici generale ale ariilor portejate:

ROSPA0003 Avrig-Scorei-Fagaras a fost desemnat sit deoarece gazduieste efective importante ale

unor specii de pasari protejate.

Teritoriul sitului SPA Avrig-Scorei-Fagaras se intinde pe judetul Brasov, dupa cum urmeaza: Beclean

(4%), Fagaras (1%), Ucea de Jos (3%), Vistea de Sus (3%), Voila (7%).

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Crex crex, Ciconia ciconia,

Aquila pomarina. Situl este important in perioada de migratie si iernare pentru pasarile de balta.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta.

Importanta suprafetei propuse pentru declarare ca Sit Natura 2000 se datoreaza in primul rand

populatiilor de pasari salbatice si habitatelor acestora. Oltul reprezinta un coridor ecologic de migratie

si dispersie pentru populatiile de pasari care face legatura intre diferite zone geografice ale Romaniei si

Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Brasovului, Fagarasului si Campia Transilvaniei, sudul tarii de

Transilvania etc. Oltul este recunoscut ca una dintre caile importante de migratie ale pasarilor. Sunt

bine reprezentate atat speciile de pasari cuibaritoare cat si cele de pasaj si chir de iarna. Au fost

determinate specii vulnerabile, in pericol sau cu alte statute nefavorabile de conservare, conform

Directivei Pasari, Conventiei de la Berna si Bonn, Statutului European de Amenintare (European treat

Status), categoriei SPEC etc. Dintre speciile cuibaritoare, sunt importante pentru zona: Ixobrychus

minutus, Crex crex, Porzana porzana. Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale,

formate din mlastini, canale, fanete umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea acestora. Crex

crex cuibareste inclusiv in culturi de grau sau lucerna. Dintre speciile de pasaj sau care ierneaza in

zona, sunt reprezentative: Gavia arctica, Gavia stellata, Casmerodius albus. In perioadele de migratie

(toamna si primavara), impreuna cu perioadele cand pasarile de apa ierneaza aici (portiuni de apa

libera neinghetata) populatia totala a pasarilor acvatice depaseste 30 000 - 40 000 de exemplare anual.

Lacurile si zonele umede adiacente reprezinta astfel puncte de maxima concentrare pentru pasarile de

apa, mai ales pentru palmipede (rate, lisite). Suprafetele care raman neinghetate anumite perioade din

timpul iernii reprezinta cele mai importante arii de iernare din partea sudica si sud – estica a

Transilvaniei (Dr. ing. Dan Ionescu).

Din punct de vedere al vulnerabilititatii in general, pe cursul mijlociu al Oltului apar incendieri ale

stufului cu efecte nefaste asupra speciilor de pasari. Deasemenea, se practica vanatoarea. Pe unele


portiuni exista acumulari de peturi si alte deseuri menajere.

ROSPA0099 Podisul Hartibaciului Suprafata sitului SPA Podisul Hartibaciului ocupa o parte din judetul Brasov dupa cum urmeaza:

Beclean (54%), Bunesti (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Fagaras (23%), Hoghiz (5%),

Jibert (93%), Mandra (24%), Parau (1%), Rupea (18%), Sercaia (32%), Soars (100%), Ticusu Vechi

(100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Vistea de Sus (12%), Voila (21%).

Situl este situat in regiunea biogeografica continentala. Pe teritoriul judetului Brasov cuprinde in

general zone de pasuni si fanete, dar apar si terenuri agricole si paduri(in compozitia carora intra fagul,

gorunul, uneori si stejarul - ca specii principale si frasinul, carpenul, etc., ca specii de amestec).

Zona este populata de specii de pasari salbatice protejate.

Structura peisajului este mozaicata, constand din alternanta ariilor semi - naturale cu paduri de foioase,

ceea ce rezulta intr-o biodiversitate foarte ridicata. Cuprinde si lacurile de la Bradeni, un loc important

pentru pasari de apa atat in timpul sezonului de cuibarit cat si in timpul pasajului.

Impactul antropic este foarte scazut, existand putine localitati pe o intindere foarte mare.

Aceasta zona este cea mai mare arie semi-naturala coerenta – si probabil cea mai bine conservata – din

regiunea biogeografica continentala din Transilvania.

Gazduieste efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibareste cea mai

insemnata populatie de acvila tipatoare mica (Aquila pomarina) si de viespar (Pernis apivorus) din

Romania, densitatea ceea mai ridicata fiind atinsa la sud de Valea Hartibaciului. Efectivele de huhurez

mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos

medius), ciocarlie de

padure (Lullula arborea) si sfrancioc rosiatic (Lanius collurio) sunt si ele cele mai insemnate dintre

siturile din tara. Populatia de cristel de camp (Crex crex) este semnificativa pe plan global (peste 20 de

perechi) dar este si printre primii dintre siturile din Romania. Este de asemenea printre primii zece

situri din tara pentru ghionoaie sura (Picus canus).

Vulnerabilitate: defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe

suprafete mari; taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii; adunarea lemnului pentru foc,

culegerea de ciuperci; turismul necontrolat; amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului

speciilor periclitate; vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci;

vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate; braconaj; practicarea sporturilor

extreme: enduro, motor de cross, masini de teren; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;

deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului; prinderea pasarilor cu capcane; scoaterea puilor pentru

comert ilegal; impaduriri cu specii neindigene (salcam, otetar, cenusar etc.); impaduririle zonelor

naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.); inmultirea necontrolata a speciilor invazive;

industrializare si cresterea zonelor urbane; electrocutare si coliziune in linii electrice; intensificarea

agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura

intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje

si masini; schimbarea habitatului semi - natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole

ca cositul sau pasunatul; cositul in perioada de cuibarire; cositul prea timpuriu (ex. poate distruge

pontele de cristel de camp); arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor).


ROSPA0098 Piemontul Fagaras

Situl Piemontul Fagaras, in suprafata de 71.256,3 ha, este considerat ca fiind prioritatea nr. 9 din cele

68 de situri propuse de Grupul Milvus in baza urmatoarelor criterii: C1 – efective importante pe plan

global – cristelul de camp (Crex crex); C6 – populatii importante din specii amenintate la nivelul

Uniunii Europene - 11 specii – barza alba (Ciconia ciconia), barza neagra (Ciconia nigra), acvila

tipatoare mica (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de camp (Crex crex), huhurez

mare (Strix uralensis), ghionoaie sura (Picus canus), ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos

leucotos), ciocarlie de padure (Lululla arborea), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic

(Ficedula parva).

Padurile de fag din Muntii Fagaras cu intinsa zona deschisa semi-naturala de la poalele muntilor ofera

o combinatie de habitate ideale pentru multe specii de pasari. Padurile adapostesc efective

semnificative din doua specii de ciocanitori, huhurez mare, doua specii de muscari. Aici cuibaresc si

speciile de rapitoare si barza neagra care isi cauta hrana pe zonele deschise de la poalele muntilor, la

fel ca barza alba. Fanetele, pasunile si terenurile agricole de aici gazduiesc o populatie semnificativa

de ciocarlie de padure si de cristel de camp.

Obiectivele de conservare ale ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras vizeaza

urmatoarele 20 de specii din avifauna specifica zonei: Ciconia ciconia (barza alba), Pernis apivorus

(viespar), Circaetus gallicus (serpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vanat),

Aquila pomarina (acvila tipatoare mica), Bonasa bonasia (ierunca), Tetrao urogallus (cocos de

munte), Crex crex (cristel de camp), Strix uralensis (huhurez mare), Picus canus (ghionoaie sura),

Dryocopus martius (ciocanitoare neagra), Dendrocopos medius (ciocanitoare de stejar), Dendrocopos

leucotos (ciocanitoare cu spate alb), Lullula arborea (ciocarlie de padure), Ficedula parva (muscar

mic), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Lanius collurio (sfrancioc rosiatic), Lanius minor (sfrancioc

cu frunte neagra) si Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradini).

Tabel. nr. 8 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE si listate in

formularul standard al ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul Fagaras

(ROSPA0098)

Cod Specie Populatie: Rezidenta Populatie: Populatie: Sit Pop. Conserv. Izolare Global

A089 Aquila pomarina

40-50 p

C B C B

A072 Pernis apivorus

60-90 p

B B C B

A104 Bonasa bonasia 75-105 p

C B C B

A122 Crex crex

200-350 p

C C C C

A220 Strix uralensis 50-60 p

C B C B

A236 Dryocopus martius 70-90 p

C B C B

A234 Picus canus 200-

C B C B

A238 Dendrocopos medius 30-50 p

D

A429 Dendrocopos syriacus 20-40 p

D

A239 Dendrocopos leucotos 250-300 p

C B C B

A246 Lullula arborea

3000-4000 p

B B C B

A321 Ficedula albicollis

13500-16900 p

B B C B

A320 Ficedula parva

2100-2500 p

C B C B

A031 Ciconia ciconia

45-55 p

C B C B

A082 Circus cyaneus

40-60 i D

A081 Circus aeruginosus

2-3 p

D


A080 Circaetus gallicus

5-8 p

B B C B

A338 Lanius collurio

5700-9400 p

C B C B

A339 Lanius minor

40-80 p

D

A108 Tetrao urogallus 25-35 i

C B C B

ROSCI0205 Poienile cu narcise de Dumbrava Vadului Suprafata sitului este situata in regiunea biogeografica continentala, avand o intindere de 396 ha. Situl

este situat la latitudinea N 45º 46' 24'' si longitudinea E 25º 6' 13'', la o altitudine medie 505 m,

intreaga arie fiind cuprinsa in judetul Brasov, fiind in intregime in proprietatea statului roman, urmand

sa fie retrocedata Primariei comunei Sercaia si avand ca responsabil grupul de lucru Natura 2000.

Tipurile de habitate prezente in sit sunt reprezentate preponderent de Paduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri

(Ulmenion minoris), respectiv Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din

Carpinion betuli. caracteristica principal o reprezinta padurile de foioase.

Teritoriul rezervatiei este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras,

incadrata de m-tii Persani la est si podisul Hartibaciului la nord. Muntii de pe marginea depresiunii

impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza accesul liber al celor

tropicale din sud, ca urmare temperatura aerului este destul de scazuta. Reteaua hidrografica este

formata din raul Sercaia si o serie de paraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Sincai, Pr Rachitei si Pr

Zambrita care traverseaza Dumbrava Vadului in partea estica si centrala. Rezervatia este o padure de

stejar rarita, cu poieni mari in care in mai si iunie infloresc florile de narcise. Aceasta padure de stejar

este unica in intreaga Depresiune a Fagarasului.

Dumbrava Vadului este importanta deoarece este un rest din padurea care acoperea alta data intreaga

Depresiune a Fagarasului, ramanand unica padure de stejari seculari pastrata in aceasta regiune. Cea

mai interesanta asociatie de plante este cea care adaposteste poienile cu narcise, reprezentata prin

urmatoarele specii: Narcissus stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N.serior – florens.

Vulnerabilitate: Turistii care se invadeaza aria protejata in perioada de inflorire a narciselor; Ruperea

si zmulgerea bulbilor, calcarea in picioare a vegetatiei ierboase, contribuie la deteriorarea echilibrului

natural al poienilor cu narcise si disparitia treptata a acestui monument al naturii; Lipsa unei zone

tampon ingradite si semnalate corespunzator; Pasunatul are deasemenea consecinte negative asupra

covorului vegetal; Invadarea poienilor cu lastari de plop; Resturile menajere si deseurile stocate in

perimetrul respectiv.

Concluzii: � Lucrarile proiectate a fi construite si apoi exploatate nu modifica suprafata siturilor

protejate. In urma evaluarii posibilelor impacte ale proiectului asupra capitalului natural se

constata ca integritatea siturilor Natura 2000 nu va fi afectata. Proiectul reprezinta extinderea

unei linii tehnologice preexistente;

� Impactul identificat este nesemnificativ si nu are ca rezultat modificarea statutului de

conservare al speciilor/habitatelor de interes conservativ;

� Realizarea investitiilor prevazute prin proiect nu va avea impact semnificativ direct

asupra speciilor/habitatelor de interes conservativ. Nivelul tehnologic adoptat este de ultima

generatie si corespunde celor mai bune tehnici in domeniu;


� Pentru eliminarea oricarui impact accidental posibil sa apara in perioada de executie,

respectiv operare, a obiectivelor proiectului se impune respectarea masurilor identificate in

prezentul raport.

5.6. PEISAJUL

Investitia se realizeaza prin extindere in incinta industriala preexistenta cu aceleasi functiuni.

Amenajarea zonei are un impact benefic asupra peisajului actual.

Nu sunt posibile lucrari de diminuare a impactului peisagistic creat in timpul functionarii obiectivului,

dat fiind profilul de activitate al acestuia si faptul ca zona este puternic antropizata.

Masuri de diminuare a impactului

Din punct de vedere al eliminarii deseurilor, acestea vor fi colectate numai in locuri special amenajate.

Amplasarea proiectului intr-o zona industriala degradata din punct de vedere peisagistic nu impune

lucrari de diminuare a impactului peisagistic creat.

5.7. MEDIUL SOCIAL SI ECO�OMIC

In vecinatatea amplasamentului instalatiei proiectate nu exista obiective de interes public. Exista doua

zone locuite in apropiere la circa 1000-1500 m

Aratam totodata ca in zona nu se afla monumente istorice sau socio - culturale care sa impuna o

protectie speciala din punct de vedere al protectiei mediului.

Noua instalatie are in vedere eficientizarea tehnico-economica si ecologizarea radicala a procesului

actual. Necesitatea eficientizarii tehnologiei rezida atat din considerente economice, de marire

semnificativa a productivitatii, cat si din motive de imbunatatire a conditiilor de munca si mai ales din

considerente de protectie a factorilor de mediu.

Impactul prognozat Proiectul vine ca o masura semnificativa de diminuare a impactului negativ creat asupra factorului

uman si asupra factorilor de mediu de instalatia deja existenta.

Impactul prognozat este pozitiv prin imbunatatirea conditilor de munca si prin reducerea semnificativa

a emisiilor si poluantilor rezultati din activitate.

5.8. CO�DITII CULTURALE SI ET�ICE, PATRIMO�IUL CULTURAL

Impactul prognozat Amplasarea noii investitii in zona stabilita prin proiect, nu afecteaza nici o cladire cu regim de

protectie speciala. In apropierea zonei studiate nu exista nici o cladire monument istoric sau cultural.


6. SITUATII DE RISC

6.1. Substante periculoase si categorii de substante periculoase, cantitati relevante,

incadrarea in categoriile relevante

Incadrarea in prevederile HG 804/2007 (publicata in M.O. nr. 539 din 08.08.2007) privind

controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase

Intrucat in obiectiv nu se utilizeaza in procesul tehnologic substante periculoase care sa se incadreze in clasele mentionate mai sus (substantele toxice, substantele oxidante, explozive,

inflamabile, substantele clasificate drept periculoase pentru mediu), obiectivul nu intra sub incidenta

prevederilor H.G. 804/2007 .

6.2. Evaluarea factorilor de risc asupra mediului

Acest capitol are ca obiectiv principal sa ofere raspunsuri si solutii cu privire la impactul factorilor de

risc existenti pe amplasament, cuprinzand agentii nocivi, raza de actiune posibila, gradul de risc.

Studiul prognozeaza posibilele impacturi ale obiectivului urmarit, se cauta modalitatile de reducere si

se prezinta prognoze si optiuni factorilor de decizie.

Sunt cautate raspunsuri la intrebarile:

� Poate functiona in conditii de siguranta, fara riscul major de accidente sau efecte asupra sanatatii

pe termen lung?

� Va intra amplasarea proiectului in conflict cu destinatia terenului din imprejurimi sau va exclude

dezvoltarile viitoare din zona?

� Ce resurse umane va necesita sau va inlocui si ce efecte sociale poate avea asupra comunitatii?

� Ce pagube accidentale poate provoca valorilor nationale, cum sunt padurile, zonele turistice,

istorice sau culturale?

La primele trei intrebari, analiza de pana acum ne permite sa dam urmatoarele raspunsuri:

- Obiectivul nu intra sub incidenta Directivei SEVESO, nu prezinta riscul unor

accidente majore.

- Efectul social este pozitiv.

- Obiectivul nu poate provoca pagube valorilor nationale (padurilor, zonelor turistice si

istorice). Termenul de „securitate” (siguranta in functionare) s-a utilizat preferential in strategiile de prevenire a

accidentelor de munca. Acesta s-a extins si in domeniul securitatii proceselor.

“Securitatea” sau “prevenirea pierderilor” este prevenirea accidentelor prin utilizarea metodelor

adecvate de identificare a hazardurilor si de eliminare a acestora inainte de producerea accidentelor.

“Hazardul” se identifica cu orice situatie cu potential de producere a unui accident.

“Riscul” este probabilitatea ca hazardul existent sa se transforme intr-un accident.

Astfel riscul se defineste sub forma unor pierderi probabile anuale de productie sau accidente umane

ca rezultat a unor evenimente tehnice neprevazute.

R = F x C Unde:

� R: riscul, pierderi (t/an) sau accidente umane;

� F: frecventa, probabilitatea (nr. evenimentelor/an);


� C: consecinta, gravitatea, pierderea medie (t/eveniment).

Dependenta riscului de frecvente si gravitatea evenimentelor

Risc = Frecventa x Consecinte

consecinte

8 +

0

RISC

Analiza hazardului si riscului se poate face din doua perspective:

●Identificarea riscului:

- posibil incendiu ;

- posibile evacuari accidentale de substante periculoase (electrolit, ape acide, deseuri cu

continut de substante periculoase).

Masuri de reducere:

Sursele de aprindere – principalele surse de aprindere sunt: echipamentele electrice, electricitatea

statica, flacara deschisa si surse intamplatoare. Masura de siguranta care se ia este eliminarea oricarei

surse cu potential de aprindere. Astfel in locurile cu pericol de incendiu, legate de prezenta gazului

metan sunt prevazute instalatii electrice protejate, este interzis lucrul cu flacara, este interzis fumatul

etc.

Planul general al instalatiei: trebuie sa asigure functionalitatea tehnologica dar si securitatea zonei.

Acesta este determinant in: diminuarea riscurilor, minimizarea locurilor vulnerabile, limitarea

expunerilor periculoase, constructii sigure si eficiente, proiectarea sistemelor de control, planuri de

urgenta, facilitati de lupta contra incendiilor, accesul la servicii de urgenta.

Prevenirea evacuarilor accidentale de substante periculoase: Rezervoarele vor fi prevazute cu indicatoare de nivel si vor fi amplasate in zone cu base de colectare

a scurgerilor accidentale si dotate cu pompe pentru colectarea scurgerilor

●Estimarea frecventei mica, datorita unei exploatari corespunzatoare a instalatiei.

●Estimarea consecintelor mari pentru instalatie, in cazul unui incendiu; mari pentru apa de suprafata,

sol si apa subterana in cazul evacuarilor accidentale de substante periculoase.

Frecvenţă mare

Consecinţe mici

Frecvenţă mică

Consecinţe mari

Frecvenţă medie

Consecinţe medii


6.3. Cuantificarea riscului

Se iau in consideratie frecventa aproximata de manifestare a hazardului si gravitatea in cazul

producerii accidentului.

Din punct de vedere al pericolului de incendii si de evacuari de substante periculoase:

� hazardul este semnificativ;

� probabilitatea – accidente foarte rare.

MATRICEA RISCURILOR

des

putin

frecvent

rar

1, 2

improbabil

destul de

improbabil

aproape

imposibil

Frecventa ↑

Gravitate →

neinsemnata mica mijlocie mare foarte

mare

catastrofala

A�ALIZA RISCULUI

Acceptabil

Acceptabil, dar se tinde spre reducerea riscurilor la minim prin

masurile de siguranta luate

Inacceptabil


EVALUAREA RISCURILOR IDE�TIFICATE

�r.

scenariului

Pericolul Evaluarea riscurilor

Probabilitate Consecinte Risc

1 Incendiu

rar mica Acceptabil, dar se tinde

spre reducerea riscurilor

la minim prin masurile de

siguranta ce trebuiesc

luate pentru stingerea

incendiilor.

2 Posibile evacuari

accidentale de

substante

periculoase

(electrolit, ape acide,

deseuri cu continut

de substante periculoase)

rar mica Acceptabil, dar se tinde

spre reducerea riscurilor

la minim prin masurile de

siguranta ce trebuiesc

luate pentru revenirea

oricaror evacuari

accidentale

Expunerea la dezastre naturale nu trebuie omisa mai ales in cazul aparitiei unui cutremur de mare

magnitudine. Nu este exclus ca intr-o astfel de situatie sistemele de siguranta ale instalatiilor sa cedeze

intr-o astfel de situatie chiar daca acestea atat in proiectare cat si in constructie au fost concepute pe

baza normelor de siguranta la cutremur.

Rezervoarele de stocare/depozitare trebuie sa fie calculate la stabilitate in cazul unui cutremur.

6.4. Masuri generale pentru limitarea riscurilor

Masurile generale pentru limitarea riscului pornesc de la reguli simple in ideea ca o neglijenta minora

poate duce la declansarea unui accident cu consecinte extrem de grave asupra angajatilor, instalatiilor

invecinate si mediului. Se considera ca probabilitatea de manifestare a riscului este minimizata prin

masurile stricte impuse la nivelul organizatiei: interzicerea fumatului, a lucrului cu flacara deschisa, in

zonele cu pericol datorat utilizarii gazului metan.

Este important sa se respecte prevederile avizelor autoritatii pentru situatii de urgenta pentru reducerea

riscurilor proprii si a celor induse de activitatile din vecinatate.

Securitatea obiectivului este strict asigurata prin:

� este restrictionat accesul in zonele cu pericol din incinta si se face identificarea eventualilor

vizitatori ;

� se asigura iluminatul la obiectivele importante si pe caile de acces;

� paza obiectivului este asigurata non-stop de personalul angajat, in scopul prevenirii producerii

unor accidente ;

� protectia retelelor electrice si a corpurilor de iluminat exterioare si interioare s-a realizat in faza

de constructie. Retelele electrice vor fi periodic verificate si intretinute de catre profesionisti;

� gospodarirea interna corespunzatoare este considerata o necesitate pentru diminuarea riscului

de accident;

� lichidele periculoase sunt stocate doar in rezervoarele special destinate si nu in alte recipiente

nespecifice;


� caile de evacuare si acces sunt permanent tinute libere;

� nu se creeaza depozite haotice pentru deseurile rezultate din activitatile de intretinere/reparatii ;

� deseurile lichide sunt pastrate in butoaie metalice sau bazine, in spatii special amenajate

limitate accesului;

� substantele chimice sunt depozitate in magazii tinandu-se cont de compatibilitati;

� instalatiile sunt periodic verificate, ca si echipamentele de intretinere si interventie;

� operatiile cu foc deschis nu sunt permise in zonele sensibile la producerea unui incendiu;

� se pastreaza permanent legatura cu echipele externe de interventie, in special corpul de

pompieri si protectia civila;

� intretinerea permanenta a echipamentelor de interventie in caz de incendiu (hidranti,

extinctoare, lopeti, galeti, nisip etc.);

� in caz de accident se iau urmatoarele masuri:

� in caz de accident minor se realizeaza interventia locala cu resurse proprii si sunt informate

autoritatile locale interesate. Interventia se face de catre personalul instruit din unitate,

responsabilitatile fiecaruia fiind bine definite.

� in caz de autosesizare a unui accident, transmiterea informatiei autoritatilor competente se

realizeaza telefonic de catre persoana responsabila cu siguranta, protectia mediului, muncii si PSI

in unitate.

In privinta pregatirii angajatilor se fac urmatoarele precizari:

� Pregatirea angajatilor se face in primul rand la angajare si se urmareste in primul rand

expunerea situatiei prezente in organizatie privind pericolul producerii unor accidente grave ca urmare

a unor neglijente minore;

� Dupa angajare, se face instruirea periodica a acestora, dupa o programa bine stabilita,

urmarindu-se in special formarea deprinderilor in manipularea echipamentului de interventie in caz de

accident;

� Echipa este formata din angajatii din unitate si este pregatita in scopul alarmarii si interventiei

rapide in caz de accident, se vor fixa responsabilitatile pentru fiecare persoana si procedurile de

actiune pe fiecare sector de activitate;

� Alarmarea serviciilor de interventie din exterior se face de catre responsabilul cu siguranta din

unitate, iar activitatile de combatere in scopul minimizarii efectelor se desfasoara in colaborare cu

echipele externe de interventie.


7. A�ALIZA ALTER�ATIVELOR

Alternativele proiectului au fost analizate si in cadrul cap. 2.8. – „Descrierea alternativelor la proiect”.

Alternativele se pot referi la:

� un amplasament alternativ;

� alt moment de demarare a proiectului;

� masuri de ameliorare a impactului;

� cai de acces, depozitare si manipulare;

� refacerea ecologica a zonei afectate, dupa incetarea activitatii.

Momentul demararii proiectului tine de managementul firmei.

Solutiile tehnologice sunt la nivelul celor mai bune tehnici in domeniu, sunt solutii implementate de

titularul proiectului din considerente economice si vizeaza implicit protectia mediului.

Alternativa “0” reprezinta situatia existenta in care proiectul nu se realizeaza. Aceasta alternativa nu

este favorabila avand in vedere faptul ca proiectul in sine vine ca o masura semnificativa de diminuare

a impactului asupra mediului si asupra factorului uman prin aplicarea celor mai bune tehnici

disponibile in domeniu. Consecintele sunt favorabile si din punct de vedere economic, randamentul si

capacitatea sectiei per ansamblu crescand considerabil.

Alternativa ”1” – reprezinta situatia in care investitia s-ar realiza intr-o alta locatie. Nu poate fi luata

in discutie o asemenea alternativa, deoarece instalatia este amenajata pe un spatiu disponibil si intr-o

incinta proprie cu aceeasi destinatie.

Alternativa “2” (propusa) Reprezinta varianta in care proiectul se realizeaza in incinta industriala propusa. Amenajarea liniei

tehnologice noi, in conditiile respectarii proiectului si a recomandarilor din acest studiu va avea un

impact asupra mediului inconjurator nesemnificativ. Nivelul tehnologic adoptat este de ultima

generatie si in conformitate cu cele mai bune tehnologice in domeniu.

Oportunitatea realizarii obiectivului de investitii rezulta din urmatoarele considerente principale:

- cerintele de calitate si cantitate impuse de piata de desfacere;

- necesitatea alinierii la cerintele impuse de legislatia europeana privind protectia mediului si a

muncii, in urma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007 (prin transpunerea in

legislatia romanesca a Directivelor UE privind protectia mediului si a muncii);

- respectarea cerintelor BAT in domeniu;

- respectarea obligativitatilor referitoare la incadrarea in limitele maxime admise de legislatia de

mediu in vigoare, privind descarcarile de ape uzate in emisari (receptori) si respectiv in

canalizarile orasenesti existente.

- asigurarea respectarii obligativitatilor referitoare la cerintele privind incadrarea in valorile limita

prevazute in documentul de referinta si cele din Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 – pentru

aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei, pentru procesul de obtinere a agentului

termic si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare si pragurile de alerta si interventie conform Ordinului MAPPM 756/1997.


8. MO�ITORIZAREA

I� PERIOADA DE AME�AJARE Monitorizarea starii factorilor de mediu (apa, aer, sol) in perimetrul de lucru, urmarirea constanta a

modului in care activitatea de executie a lucrarilor afecteaza acesti factori si rezolvarea problemelor

ce pot aparea pe parcurs.

Aceste masuri se identifica prin:

� urmarirea cu atentie (de catre seful Punctului de lucru) a modului de desfasurare a activitatii,

realizarea managementului activitatii de executie a lucrarilor din cadrul zonei investitiei in

mod responsabil si conformarea la toate obiectivele activitatii in ceea ce priveste protectia

mediului;

� instruirea personalului (in cadrul activitatii de protectia muncii) si in ceea ce priveste

protectia mediului;

� asigurarea functionarii corecte a utilajelor si masinilor, conform parametrilor tehnici

standard;

� echipamentele folosite vor corespunde normelor republicane de zgomot;

� intretinerea echipamentelor specifice in stare optima de functionare prevazuta de

normativele si legislatia in vigoare;

� manipularea cu grija a combustibililor si a altor substante necesare intretinerii utilajelor,

manevrarea cu maxima atentie a acestor materiale, atat in cadrul transportului, cat si in

momentul utilizarii lor;

� in caz de scurgere accidentala, din diferite motive, se va urmari procedura specifica

prevazuta pentru inlaturarea deseurilor si a efectelor negative.

I� PERIOADA DE FU�CTIO�ARE:

La propunerile de monitorizare s-a tinut cont de specificatiile autorizatia de GA nr.153 din 25.11.2010

si autorizatia de mediu 45 revizuita in 07.02.2011.

Factorul de mediu APA:

a. Apa uzata tehnologice epurata

Monitorizarea calitatii apelor uzate tehnologice epurate rezultate se face in trei puncte si anume:

o monitorizare continua PH la reactoarele de neutralizare;

o monitorizare continua a PH in bazinul colectare ape neutre;



evacuate in emisar Raul Olt (impusi si de Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr.153/25.11.2010

emisa de A.N. Apele Romane, Directia Apelor Olt, S.G.A. Brasov), sunt:


Categoria apei Indicatori de calitate Unitatea de masura Valori maxime admise

Apele tehnologice

epurate,

conventional curate

si pluviale, ce

urmeaza sa fie

evacuate in emisar

Raul Olt


Suspensii mg/l 35


Mn2+

mg/l 1,0

Pb2+

mg/l 0,2

Zn2+

mg/l 0,5

Ca2+

mg/l 300

SO42-

mg/l 400

Frecventa de determinare propusa: zilnica.


b. Apele menajere preepurate

Monitorizarea calitatii apelor menajere preepurate evacuate in canalizarea oraseneasca - sunt

monitorizate de catre laboratorul F-Metal, rezultatele analizelor fiind transmise si la S.C. Apa Canal

S.A. – sucursala Fagaras.

Indicatorii de calitate impusi la deversare sunt:




CBO5 mg/l 300

CCOCr mg/l 500

Detergenti mg/l 10


Cupru mg/l 0,2

Nichel mg/l 1

Temperatura oC 40


Responsabilitatea acestei activitati: revine gestionarului retelei de ape menajere a platformei.

Frecventa de determinare propusa: lunara sau la cerinta gestionarului retelei orasenesti.

Prelevarea probelor se face din: ultimul camin inainte de deversarea in canalizarea oraseneasca.

c. Apa subterana

La solicitarea explicita a autoritatilor competente se va realiza un foraj de monitoriare si se vor analiza

parametri indicati.


Factorul de mediu AER

Emisii in aer

Parametru Punctul de emisie U.M. (medii zilnice) Valoare BAT

Praf Cos de evacuare

emisii de la

operatiunile de

dezmembrare si

topire

mg/Nmc 5

SO2 mg/Nm³ 200

NOx mg/Nm3 300

Carbon organic

total ca C

mg/Nm3 50

Dioxine ng TEQ/Nm3 0,5

Frecventa de determinare propusa: continua pentru poluantii praf, SO2, NOx – automatizat in

procesul de epurare emisii in aer; periodica pentru poluantii COT si dioxine.

Prelevarea probelor se face din: iesire din instalatia de epurare gaze in cosul de evacuare.

Factorul de mediu SOL:

Valorile concentratiilor agentilor poluanti specifici activitatii, prezenti in solul terenurilor limitrofe

perimetrului societatii, nu vor depasi limitele pentru terenuri de folosinta mai putin sensibila prevazute

in Ordinul MAPPM nr. 756/1997.

Propunem monitorizare la incetarea activitatii sau la schimbarea proprietarului, conform Raportului de

amplasament

Factorul de mediu ZGOMOT SI VIBRATII:

Valoarea admisa a zgomotului echivalent la limita incintei industriale corespunde nivelul de zgomot

echivalent de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB conform STAS 10009/88.

Masuratorile si calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se va face respectand prevederile

STAS 6161/1-89, STAS 6156-86 si STAS 6161/3-82

Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote care depasesc limitele de presiune

(Leq), prevazute de STAS 10009/88, de 50 dB (A), Cz 45, in timpul zilei si 40 dB (A), Cz 35, in

timpul noptii, conform O.M.S. nr. 563/97, in afara amplasamentului, in locatii sensibile, zone

rezidentiale, de recreere, scoli si spitale, cu exceptia cazului in care zgomotul de fond depaseste aceste

valori. Instalatia autorizata nu trebuie sa contribuie, in acest caz, la cresterea valorii zgomotului de

fond.

Operatiile generatoare de zgomot se vor desfasura numai in halele sau zonele special destinate sau se

vor lua masuri de ecranare a surselor de zgomot.

Propunem automonitorizare in doua puncte situate la limitele spre zonele locuite, evaluari in caz de

reclamatii sau la solicitarea autorizatilor competente.

Prevederi generale:

Titularul are obligatia sa inregistreze intr-o baza de date toate punctele de prelevare a probelor,

analizele, masuratorile, examinarile, calibrarile si intretinerile. Tirularul trebuie sa inregistreze toate


incidentele care afecteaza cursul normal al activitatii si care pot crea un risc pentru mediul

inconjurator. Aceste inregistrati trebuie sa includa detalii privind natura, extinderea si impactul

incidentului, precum si circumstantele care au dat nastere incidentului. Inregistrarile trebuie sa includa

si toate masurile corective luate pentru gestionarea incidentului si evitarea reaparitiei lui. Trebuie

inregistrate toate reclamatiile legate de mediul inconjurator care au legatura, sau care ar putea fi

generate de operatiile ce au loc in activitate. Titularul de activitate va inainta un raport cu toate

reclamatiile de acest tip catre autoritatea competenta pentru protectia mediului, insotit de toate

amanuntele legate de reclamatiile existente.

9. GREUTATI I�TAMPI�ATE

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit sa identifice si sa stabileasca in conformitate

cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale

proiectului asupra sanatatii oamenilor si a mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este posibil

de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinte

umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural, interactiunea

dintre acesti factori) si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.

Evaluarea impactului are menirea de a analiza propunerile proiectului si nu de a da solutii tehnice,

lucru care revine in sarcina proiectantului de specialitate.

Studiul de impact s-a bazat pe informatiile furnizate de titularul proiectului in Memoriul tehnic si prin

discutiile avute pe amplasament cu privire la forma finala a proiectului.

Date post:	29-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	dothuan
View:	217 times
Download:	0 times

febr.2011 SI roleco RN - arpmsb.anpm.roarpmsb.anpm.ro/upload/39289_raport privind impactul asupra...

Documents