+ All Categories
Home > Documents > Farmaco Si Fitoterapia Infectiilor Respiratorii Acute

Farmaco Si Fitoterapia Infectiilor Respiratorii Acute

Date post: 29-Sep-2015
Category:
Upload: marcela-matasari
View: 132 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
farmacologie
50
Farmaco si fitoterapia infectiilor respiratorii acute A elaborat: Matasari Marcela Gr.103 Coordonator: Veaceslav Goncear prof. univ. conf. univ. Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie ” Nicolae Testimitanu” Catedra Farmacologie si Farmacie Clinica
Transcript

Farmaco si fitoterapia infectiilor respiratorii acute

Farmaco si fitoterapia infectiilor respiratorii acuteA elaborat:Matasari Marcela Gr.103Coordonator: Veaceslav Goncearprof. univ. conf. univ.

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae TestimitanuCatedra Farmacologie si Farmacie ClinicaBronsita acuta

Este o inflamatie acuta a arborelui traheobronsic cu debut recent si de durata scurta, ce evolueaza spre insanatosire cu restabilirea completa a functie bronsice.

Incidenta Bronsita acuta este una dintre cele mai frecvente patologii ale cailor respiratorii si constitue 1/3 din toate maladiile aparatului respirator. De obicei, urmeaza dupa o infectie acuta a cailor respiratorii superioare.Clasificare

Dupa etiologie:Infectioasa (virala, bacteriana, fungica);Fizico-chimica;Alergica .

Dupa substratul morfopatologic:catarala ( cea mai frecventa);ulcerativa, hemoragica, pseudomembranoasa, purulenta;capilara.

Dupa disfunctia ventilatorie:obstructiva;neobstructiva.

Dupa evolutie:acuta (2-3 saptamini)trenanta (mai mult de o luna)recidivanta (3 si mai multe ori pe an)

Etiologia

Virala Este cea mai raspindita. Peste 150 de virusuri pot produce BA, insa cele mai frecvente sunt virusurile gripale A si B, virusul paragripal 3, virusul respirator sintial (in special la copii), coronavirusurile, adenovirusurile si rinovirusurile. Bacteriana Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenziae, Moraxella catarrhalis etc. Se considera ca traheobronsitele produse de Mycoplasma pneumoniae, Clhlamidii si Bordetella pertussis constituie 10-15% din BA, in special, la tineri. Fungica (rar).Alergica polen, medicamente;Chimica - In urma expunerii incidentale sau profesionale la pulberi, aerosoli de acizi, clor, amoniac etc sau fum (de tutun).

Factori predispozanti si favorizanti

Factori exogeni: umezeala, alcoolismul, subalimentatia, surmenajul, supraracirea; factori endogeni: hipogamaglobulemia, mucoviscidoza, focare infectioase rinoamigdaliene; interventii de urgenta: traheostomia si intubatia orotraheala.

Patogenie

Agentul etiologic determina un proces inflamator, care debuteaza, de obicei, cu lezarea nazofaringelui, raspindindu-se ulterior in laringe, trahee si bronsii.Mecanismul patogenetic al manifestarilor clinice consta in hiperemia mucoasei bronsice cu denudarea epiteliului, edem infiltratie leucocitara a submucoasei si formarea exsudatului seros sau mucopurulent.Functiile de aparare bronsica alterate pot conduce la colonizarea bacteriana a bronhiilor cu extinderea procesului inflamator, acumularea toxinelor celulare si formarea de exsudat mucopurulent.Pot aparea fenomene de obstructie a cailor respiratorii prin edem al peretelui bronsic, prin retinerea secretului si uneori prin spasm al musculaturii bronsice.Expunerea terminatiilor nervoase din submucoasa la aerul respirat determina tuse, bronhoconstrictie si durere retrostenala prin impulsuri aferente vagale excesive.Anatomie patologica

BA se prezinta sub 6 forme anatomo-patologice: Forma acuta catarala prezinta la debut hiperemie si edem al mucoasei, descuamarea epiteliala si hipersecretia de mucus care se acumuleaza endobronsic; BA ulcerativa este severe si se caracterizeaza prin ulceratii superficiale ale mucoasei bronsice pe suprafete intinse; in forma hemoragica ulceratiile devin profunde insotite de mici hemoragii; in BA pseudomembranoasa mucoasa este hiperemiata, edematiata, acoperita cu pseudomembrane fibrinoleucocitare. Este intilnita in infectia cu streptococi, pneumococi etc; forma purulenta apare in infectii fuzospiralate sau cu streptococi anaerobi, mucoasa peretelui bronsic prezinta necroze si este acoperita de membrane cenusiu murdare; forma capilara.

Tabloul clinic

BA parcurge 2 faze:Uscata (prodromala sau de cruditate) cu durata de 3-4 zile;Umeda sau de coctiune in continuarea precedentei cu durata de 6-7 zile.Simptomul de baza este tusea, care apare la iritarea receptorilor tusigeni. Este seaca in 1 faza a bolii si evolueaza in a 2-a faza in umeda cu expectoratie mucoasa (in bronsita virala) sau mucopurulenta (bronsitele bacteriene).In faza uscata bolnavul acuza: stranut, rinoree, arsuri faringiene, tuse uscata, uneori disfonie, dureri retrostenale, alterarea starii generale (cefalee, subfebrilitati, mialgii, dureri oculare).Dispneea si cianoza apar atunci cind la sindromul bronsitic acut se asociaza unul obstructiv.Semnele clinice obiective in bronsita acuta neobstructiva sunt normale sau pot prezenta raluri difuze uscate, uneori umede, care se modifica cu respiratia si dupa tuse. In forma obstructiva severa la auscultatie se percep raluri bronsice uscate si umede ronflante, sibilante buloase mici nesonore, semne cardiovasculare (tahicardie, HTA cu tensinta de colaps).

Un tablou clinic special este cel de bronsiolita acuta, care se datoreaza afectarii difuze a cailor aeriene mici, de obicei, de origine virala cu interesarea insulara a alveolelor vecine.Se manifesta prin febra inalta peste 38C, dispnee marcata ( cu tahipnee pina la 40/min), cianoza tuse chinuitoare seaca sau cu sputa mucoasa moderata, durere in cutia toracica.Percutor in regiunile periferice se detecteaza o hipersonoritate, iar la auscultatie murmur vezicular diminuat, raluri multiple nesonore buloase mici.Explotari paracliniceExamenul radiologic este indicat doar in cazurilesuspecte de pneumonie (febra sau alte manifestari maiindelungate).

Hemograma demonstreaza, de obicei:In infectiile bacteriene o leucocitoza usoara cu neutrofilie, dar fara deviere semnificativa spre stinga;In BA virala leucopenie.

Examenul sputei (bacterioscopia in coloratia gram si insamintarea) se efectueaza doar in cazurile cu evolutie grava, care nu cedeaza la antibiotice sau imunosupresie.

Diagnosticul pozitiv

Se bazeaza pe anamneza, examen obiectiv si explorarea paraclinica.Din anamneza reiese momentul epidemic, debutul acut si zgomotos, semnele generale de boala infectioasa, tusea seaca sau productiva.Examenul obiectiv poate fi necaracteristic sau poate evidentia un sindrom bronsitic sau un aspect bronhopneumonic.Explorarile paraclinice mentionate sustin anamneza si examenul obiectiv.

Diagnosticul diferential

Include: pneumoniile virale sau bacteriene; bronsitele acute in boli infectioase (rujeola, varicela, mononucleoza infectiasa etc); corpii straini intrabronsici; acutizarile bronsitei cronice.

Tratamentul simptomatic

combaterea febrei cu analgezice si antipiretice: aspirina 1,5 g/zi, paracetamol 1,5 g/zi; combaterea tusei uscate cu antitusive: codeina phosphat 30-45 mg/zi, dextrometorfan 100-120 mg/zi, Efitusin 5ml x 3 ori/zi. administrarea expectorantelor 10-14 zile: bromhexina 8mg x 3 ori/zi, ambroxol 30 mg x 3 ori/zi, acetilcisteina 600mg/zi, carbocisteina500mg x 3 ori/zi. pentru obstructia bronsica adminis bronhodilatatoare: teofilina sau eufilina 150mg x 3 ori/zi; beta2 adrenomimetice: salbutamol sau terbutalina aerosol.Antibioticoterapia

Combaterea infectiei cu antibiotice se face la copii, virstnici si imunodeprimanti care prezinta pericolul aparitiei complicatiilor.Scheme posibile: Etiologie bacteriana cu St pneumoniae, Haemophilus influenzae: beta-lactamice amoxicilina/acid clavulanic 0.5g x 3 ori/zi, sau ampicilina 0.5-1g x 4 ori/zi timp de 5 zile; macrolide eritromicina 0.5 x 4 ori/zi, sau claritromicina 0.5 x 2 ori/zi timp de 10-14 zile; tetracicline doxiciclina 200mg in prima zi, ulterior 100mg/24 ore timp de 4 zile (contraindicata la copii si gravide); cefaclor 500mg x 3 ori/zi timp de 5 zile. Etiologie bacteriana cu Mycoplasma pneumoniae: macrolide; doxiciclina; fluorochinolone Ciprofloxacina 500mg x 2ori/zi, ofloxacina 200-400mg x 2 ori/zi timp de 14 zile. Etiologie bacteriana cu Chlamydia pneumoniae (sputa mucoasa): macrolide timp de 14 zile. Etiologie gripala: amantadina 200mg/zi timp de 10 zile; rimantadina 200-300mg/zi timp de 10 zile/ Pentru virusul sincitial respirator: ribavirin 20 mg solutie la 12-18 in aerosol. Pentru Herpes simplex: aciclovir 8 mg/kg la 8 ore, timp de 7-10 zile i.v. Etiologie alergica: acid cromoglicic o inhalatie x 4 ori/zi + Clemastina 1 mg x 2 ori/zi, la necesitate se recurge la prednisolon 20-30 mg/zi p.o.

Profilaxia

evitarea aglomeratiilor si a bolnavilor cu afectiuni respiratorii infectioase; evitarea factorilor de risc sau factorilor favorizanti; tratarea afectiunilor nazale existente sau preexistente, a rinofaringitelor si a afectiunilor bronhopulmonare; vaccinarea cu vaccin polimicrobian sau antigripal; crearea conditiilor igienice de micro sau macroclimat; respectarea idienei bucofaringiene; in anotimpul rece se recomanda instilatii cu vitamina A sau cu sulfatiazol in caz de infectii. Evolutia BA

Posibilitati evolutive sunt: spre vindecare; complicatii ORL (otite, sinuzite, bronhopneumonie, bronsiolite); recidive; cronicizare.Evolutia poate fi severa la batrini si imunodepresanti.La multi bolnavi dupa episodul de bronsita acuta poate raminea o hiperreactivitate bronsica difuza. Persistenta acesteia dupa 2-3 luni de la vindecarea BA poate semnifica debutul unei bronhopatii cronice obstructive sau al unui astm bronsic.

Pneumonia

Reprezinta inflamatia nesupurativa a parenchimului pulmonar, ce cuprinde bronsiolele respiratorii, ductele respiratorii, sacii alveolari si alveolele realizand un sindrom de condensare pulmonara exprimat clinic si radiologic.

Incidenta

Pneumonia reprezinta si astazi una dintre cele mai importante boli ale adultului, constituind o sursa majora de mortalitate si de costuri. In lume incidenta pneumoniilor la adulti variaza intre 5-12 cazuri la 1000 de persoane.Odata cu varsta creste riscul de a contacta o pneumonie, numarul de spitalizari ale pacientilor si mortalitatea de aceasta maladie. Incidenta creste de 5 ori si mortalitatea se dubleaza odata cu majorarea virstei de la 65-69 ani la 90 ani si mai mult.Astfel, la varstnici PC se inregistreaza la 25-40 de persoane din 1000.In tarile UE pneumonia se situeaza pe locul IV in structura generala a mortalitatii, fiind precedata de boala ischemica a cordului, bolile cardiovasculare si cancerul pulmonarIn Moldova, in ultimii 10 ani incidenta pneumoniilor variaza, cu o tendinta de majorare de la 4 pina 6,6 la 1000 de persoane., anual fiind diagnosticate in jur de 23000 cazuri In SUA, anual se inregistreaza 3-4 mln cazuri de pneumonii dintre care peste 900000 se spitalizeaza. Conform National Center for Health Statistics, la varstnici morbiditatea de pneumonie comunitara e de 2 ori mai mare decat la tineri, frecventa spitalizarilor majorandu-se de 10 ori.Conform statisticii oficiale in RM pneumoniile nosocomiale constituie 4% din totalul infectiilor nosocomiale .Clasificare

Dupa etiologiePneumonii infectioase :Bateriene;Virale;Determinate de Chlamydii;Determinate de Mycoplasme;Determinate de Rickettstii;Micotice;Cu protozoare;Cu agent infectios neidentificat.

Pneumonii neinfectioase:Prin iradiere;Lipoidica;Toxice (vapori metalici, gaze toxice);Unele pneumonii prin aspiratie

Dupa mediul de dezvoltare: Pneumonii comunitare (extraspitalicesti); Pneumonii nosocomiale (spitalicesti); Pneumonii prin aspiratie: Pneumonii la persoanele cu imunitate compromisa.

Dupa patogeneza: Primare (se dezvolta atunci cind mecanismele obisnuite de aparare a organismului sunt depasite prin virulenta deosebita de agentii infectiosi); Secundare (apar in urma unor procese capabile sa limiteze mecanismele de aparare pulmonara).

Dupa aspectul clinico-morfologic: pneumonie franca lobara (pleuropneumonie); bronhopneumonie; pneumonie interstitiala.Dupa extinderea procesului: unilaterale: totale; lobare; segmentare; lobulare; centrale (parahilare). bilaterale (cu indicarea extinderii procesului).

Dupa graviditate: usoare; medii; severe; fulminante.

Dupa evolutie: acute; trenante (evolutie 4 saptamani).Etiologie

Pneumonii bacteriene: Streptococcus pneumoniae, Stapfylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Klebsiella pneumoniae, germeni gram negativi (Escherichia coli, Proteus spp. etc), germeni anaerobi (Haemophylus influenzae, Moraxella catarrhalis).

Pneumonii virale: virusuri gripale si paragripale, sincitial respirator, adenovirusuri, enterovirusuri, herpetice etc.

Pneumonii determinate de agenti atipici: Chlamydophila pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Legionella pneumophilla.

Pneumonii fungice: Actinomyces israeli, Coccidiomycosis, Aspergillus fumigatus, Histoplasma capsulatum, Candida albicans etc.

Paraziti: Pneumocystis carinii, Toxoplasma gondii.Etiologia in functie de mediul in care s-a instalat boalaPneumoniile comunitare: Streptococcus pneumoniae (20-60% cazuri); Mycoplasma pneumoniae (5-50% cazuri); Chlamydia pneumoniae (5-15% cazuri); Haemophilus influenziae (3-10% cazuri); enterobacteriaceae (3-10% cazuri); Staphylococcus aureus (3-10% cazuri);

Pneumoniile nosocomiale: Enterobacteriaceae (Klebsiella pneumoniae, Enterobacter spp. etc); Pseudomonas aerugenosa; Staphylococcus aureus.

Factorii favorizanti ai pneumoniilor fumatul; poluarea atmosferica; consumul de alcool; frigul (vasoconstrictia mucoasei arborelui bronsic); viroze respiratorii; staza pulmonara; hipoxia alveolara; obstructia bronsica; folosirea excesiva a sedativelor reduce pina la abolire reflexul de tuse cu retentia de mucus infectat si propagarea infectiei spre alveole; bolile pulmonare bronsice: bronsita cronica, bronsiectaziile, fibrozele pulmonare; suprimarea barierei glotice in intoxicatia alcoolica acuta, casexie, in timpul anesteziei si la varstnici prin boli neurologice; boli extrapulmonare ca diabetul zaharat, ciroza hepatica, insuficienta renala, neoplaziile, SIDA, limfoame, splenectomie etc.; medicatia imunosupresiva (corticosteroizi, citostatice etc.).Patogenie In pneumonie patrunderea agentintilor infectiosi la nivelul plamanilor are loc prin urmatoarele mecanisme patogenetice: aspiratia secretului oronazofaringian; aspiratia unui corp strain (alimente, mase vomitive etc.); inhalarea microorganismelor cu aerul respirat; raspandirea hematogena a germenilor din focarele extrapulmonare in cursul bacteriemiilor si septicmiilor; raspandirea nemijlocita a infectiei din tesuturile adiacente aferente (ex. In abcesul hepatic) sau in rezultatul afectarii directe (plaga infectata a cutiei toracice)

Principala cale de infectare o constituie microaspiratia continutului orofaringian, care este un fenomen fiziologic observat in timpul somnului la circa 70% din indivizii sanatosi. Prin actiunea mecanismelor de protectie pulmonara secretul infectat este evacuat rapid din caile respiratorii inferioare. Scaderea capacitatii de epurare a arborelui bronsic, de ex. In viroze, cind diminueaza activitatea mucociliara a epiteliului bronsic si se micsoreaza activitatea fagocitara a macrofagelor alveolare, se creeaza conditiifavorabile pentru dezvoltarea pneumoniei.Tabloul clinic in functie de aspectul clinico-morfologicPneumonia franc lobaraEste produsa de obicei de pneumococ si intereseaza unul sau mai multi lobi pulmonari, sau mai multe segmente, precum si pleura (pleuropneumonie).Tipic evolutia procesului inflamator parcurge 4 stadii: in stadiul de congestie are loc hiperemia capilarelor, formarea abundenta de exudat seros intraalveolar, inmultirea intensa a germenilor; stadiul de hepatizatie rosie survine peste 24-48 ore si dureaza 2-4 zile. stadiul de hepatizatie cenusie; stadiul de rezolutie cand are loc refacerea structurii alveolare normale.Se caracterizeaza prin:

debut brusc cu frison solemn, febra 39-40C, durere pleuretica; tuse seaca, ulterior cu expectoratie, sputa ruginie; stare generala alterata, cefacee, insomnie, sete puternica; roseata unilaterala a pometilor, herpes labial si nazal; cianoza a buzelor si unghiilor; tahipnee; semne clinice de condensare pulmonara cu matitate, accentuarea vibratiilor vocale, crepritatie si suflu tubar; puls accelerat.Bronhopneumonia

Consta din mai multe focare de alveolita in diverse stadii de evolutie in jurul unei bronhii mici, predominant in regiunile bazale. Deosebirea esentiala de cea lobara este absenta stadializarii si ca poate fi produsa de oricare dintre germeni.Se caracterizeaza prin: debut mai lent decat in pneumonia lobara, dar progresiv; semne clinice variabile in dependenta de factorul etiologic, marirea si localizarea infiltratului etc.; expectoratie mucopurulenta cu dispnee, cianoza, fenomene generale toxice; sunet percutor submat, raluri buloase mici si crepitatie fina; evolutie mai indelungata decat in pneumonia franca lobara.Pneumonia interstitiala (atipica) Mai des este cauzata de micoplasma, chlamidii, ricketssii, virusuri si se caracterizeaza prin afectarea, de obicei bilaterala, a interstitiului pulmonar cu antrenarea slaba a alveolelor.

Tabloul clinic variaza in dependenta de etiologie, se caracterizeaza prin: debut mai putin brutal, cu fatigabilitate, cefalee, cu sau fara catar rinofaringian; febra creste progresiv, poate ajunge pana la 39C la 2-4 zile de la debut; tuse iritativa, frecvent seaca sau cu o cantitate mica de sputa vascoasa; dureri la deglutitie, arsuri retrosternale, rar raguseala; dureri musculare toracice; starea generala a bolnavului este mai putin alterata fata de cea in pneumonia lobara; de regula, lipseste condensarea pulmonara prin exudat alveolar; sunt posibile tulburari digestive: inapetenta, greturi, varsaturi.Tabloul clinic in functie de factorul etiologicPneumonia pneumococicaReprezinta 90% din cazurile de pneumonie bacteriana.Poate evolua ca pneumonie franca lobara sau bronhopneumonie in functie de reactivitatea organismului.Faza prodromala precede cu cateva zile debutul pneumoniei pneumococice, bolnavul acuzand cefalee, astenie fizica, mialgii, rinoree, arsuri faringiene, inapetenta.Perioada de stare simptomatologia este aceeasi ca in perioada de debut cu unele particularitati. Pneumonia stafilococica

Constituie aprox. 1-3% din toate pneumoniile si 10-15% din cele nosocomiale. Se intalneste sporadic , incidenta crescand in timpul epidemiilor de gripa. Agentul patogen este stafilococul auriu coc gram pozitiv.

Pneumonia primara stafilococica se produce mai des dupa o infectie virotica. Debuteaza cu febra, frisoane repetate, dispnee pronuntata, tuse cu expectoratie in cantitate variabila, mucoasa, mucopurulenta sau piosanguinolenta. Starea generala grava, intoxicatie, polipnee, cianoza. Hemograma prezinta leucocitoza (10000-25000/mm3) cu neutrofilie si deviere spre stanga a formulei leucocitare. VSH are valori crescute.

Fiind o complicatie frecventa a septicemiei, pneumonia stafilococica instalata prin embolism pulmonar se caracterizeaza prin infiltrate multiple neconfluente ce tind spre formare de cavitati si au o cauza endovasculara. Pneumonia streptococica

Reprezinta 5% din totalul pneumoniilor bacteriene. Agentul etiologic este streptococul beta hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes).

Poate fi primara sau secundara unei viroze respiratorii, amigdalitei acute, rujeolei, gripei etc.

Aspectul morfopatologic este de bronhopneumonie. Gravitatea bolii este mai mica decat in pneumonia pneumococica. Este caracteristica pleurezia.Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae si alti bacili gram negativi Incidenta variaza intre 2-10% dintre pneumoniile ce necesita spitalizare. Germeni implicati sunt: Klebsiella pneumoniae, escherichia coli, Haemophylus influenziae etc.

Bacilii gram-negativi sunt cea mai frecventa cauza a pneumoniilor acute dobandite in conditii de spital si a infectiei nosocomiale letale. Debuteaza ca si pneumonia franca lobara. Boala are o evolutie de durata mai mare decat bronhopneumonia uzuala, cu tendinta spre deseminare di supuratie, necroza si cronicizare, complicatie cu piopneumotorax.Pneumonia cu Chlamydia pneumoniae

Este recunoscuta ca si unul dintre cei mai importanti patogeni respiratorii non-virali,responsabila de un larg spectru de infectii acute si cronice ale cailor respiratorii atat superioare cat si inferioare.

Tabloul clinic variaza de la forme usoare, pana la forme severe, in special la varstnici si persoanele cu dereglari cardiovasculare. In 30% din cazuri clamidia este in coinfectie cu alte bacterii.In majoritatea cazurilor se atesta tusea (neproductiva), cu sau fara dispnee, starea generala este de graviditate medie, febra usoara, durere in gat, sinuzita. Frisonul, durerea pleuretica, sputa hemoptoica nu se intalnesc.

Tabloul clinic se aseamana cu cel al pneumoniei cu mycoplasma pneumoniae.Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae M. Pneumoniae este cel mai frecvent agent nebacterian al pneumoniilor la copii, tineri si maturi sub 35 ani, mai rar la alte grupuri de varsta. Infectia se transmite prin inhalare, astfel poate produce epidemii care se raspandesc lent datorita perioadei de incubatie prelungite 10-14 zile.Debuteaza cu o stare gripala: astenie, cefalee, tuse uscata, amigdalita, subfebrilitate. In cateva zile (3-7) se agraveaza starea generala, temperatura se ridica la 39-40C, apar manifestari toxice, atralgii si mialgii, voma, dupa 8-10 zile poate aparea expectoratia mucoasa, mucopurulenta, uneori cu striuri de sange. In general boala are o evolutie usoara si se termina cu convalescenta treptata. Pneumonia cu Legionella pneumophilaGermenii ce produc infectiile umane colonizeaza in special sistemele de conditionare a aerului, apeductul si sistemele de incalzire cu apa.Perioada de incubare este de 2-10 zile, urmata de perioada de stare, in care manifestarile sunt de intensitate diferita. In majoritatea cazurilor are o evolutie asemanatoare cu pneumonia pneumococica, cu care deseori se confunda. Tabloul clinic este cel intalnit In bronhopneumonie, cu unele particularitati: debut viral, urmat de frisoane si febra de 39-40C cu bradicardie relativa, cefalee, initial tuse uscata, ulterior cu expectoratie.Leucocitoza moderata cu limfopenie, VSH crescut mult 40-60 mm/ora.Pneumoniile virale

Reprezinta 25-30% din totalul pneumoniilor acute.

Pot fi cauzate de Myxovirusuri (gripale A, B si C), paramixovirusuri, pneumovirus, adenovirusuri, enterovirusuri (Coxsackie tip A si B), coronavirusuri, virusuri herpetice, citomegalic, etc.

Perioada de incubatie variaza intre 1-50 zileSe caracterizeaza prin evolutie epidemica uneori pandemica, debut cu dureri difuze si cefalee, semne functionale majore si fizice minime. Hemograma evidentiaza cel mai frecvent leuconeutropenie. Evolutia este nonciclica.Terapia patogenetica si simptomatica combaterea febrei (5-7 zile) cu analgezice si antipiretice: aspirina 1,5 g/zi sau paracetamol 1,5 g/zi; administrarea mucoliticelor si expectorantelor 10-14 zile: bromhexina 8mg x 3 ori/zi, ambroxol 30 mg x 3 ori/zi, acetilcisteina 600mg/zi, carbocisteina500mg x 3 ori/zi; pertusin 15 ml x3 ori/zi sau mulatin 50mg x 3 ori/zi; combaterea tusei uscate cu antitusive: codeina phosphat 30-45 mg/zi, dextrometorfan 100-120 mg/zi, Efitusin 5ml x 3 ori/zi.pentru obstructia bronsica adminis bronhodilatatoare: teofilina sau eufilina 150mg x 3 ori/zi; beta2 adrenomimetice: salbutamol sau terbutalina aerosol. lichid intravenos (sol 0,9% NaCl) in stari de deshidratare; oxigenoterapia

Tratamentul empiric al pneumoniilor comunitare grupul Agentii patogeni mai frecventi Antibacterien de electie Antibacteriene de alternativaAS. PneumoniaeM. PneumoniaeC. PneumoniaeH. Influenzae MacrolideAmoxicilina, AMO/AC, CS II (cefuroxim), doxiciclina, fluorochinolone.BS. PneumoniaeH. InfluenziaeC. PneumoniaeLegionella spp.M. pneumoniaeAMO/AC+/- macrolide;CS II-III +/- macrolideCS III + macrolideCS III + fluorochinolone (ciprofloxacina, ofloxacina)CS. PneumoniaeLegionella spp.EnterobacteriaceaeS. AureusH. influenziaeCS III+ macrolide;CS III + fluorochinolonFluorochinolone respiratorii;Carbapenem+/- macrolidePneumonii comunitare, evolutie usoara Penicicline:Ampicilina 1.0g i.m. la 4 ore sauAmoxicilina 1.0g p.o. la 8 ore sau AMO/AC 625mg de 3 ori/zi p.o. Macrolide:Eritromicina 0.5g p.o. la 6 ore sauClaritromicina 0.5g p.o. la 12 ore;Azitromicina 0.5/zi prima zi apoi II-V zi 0.25/zi;Roxitromicina 0.15g x 2 ori/zi sau Spiramicina 3.0mln UI x 2 ori/zi. Cefalosporine gen. II:Cefuroxim 750mg x 3 ori/zi sau Tetracicline:Doxiciclina 0.1 g p.o. la 12 ore in prima zi, ulterior 0.1g/zi.

Pneumonii comunitare, evolutie mediePenicicline:Ampicilina 1.0g i.m. la 4 ore sauAMO/AC 625mg de 3 ori/zi p.o. Macrolide:Eritromicina 0.5g p.o. la 6 ore sauClaritromicina 0.5g p.o. la 12 ore;Roxitromicina 0.15g x 2 ori/zi sau Spiramicina 3.0mln UI x 2 ori/zi. Cefalosporine gen. II:Cefuroxim 750mg x 3 ori/zi sauCefoxitina 1.0g x 3 ori/zi i.m. sau i.v. Fluorochinolone, in caz de rezistenta: Ciprofloxacina 200mg x 2 ori/zi i.v. 3 zile, apoi 0.5 x 2 ori/zi 7 zile sauOfloxacina 400mg x 2 ori/zi p.o.Pneumonii comunitare, evolutie grava Penicicline:AMO/AC 1.2 g x 3 ori/zi i.v. 4 zile, apoi 625 mg x 3 ori/zi p.o. Macrolide:Eritromicina 0.5g p.o. la 6 ore sauSpiramicina 3.0mln UI x 2 ori/zi. Cefalosporine gen. III:Cefotaxim 1.0 x 3 ori/zi i.m., i.v. sauCeftriaxon 2.0 o data/zi i.m.,i.v. sauCeftazidim 1.0 x 2 ori/zi i.m., i.v. + Macrolide i.v. Fluorochinolone:Ciprofloxacina 200mg x 2 ori/zi i.v. 3 zile, apoi 0.5 x 2 ori/zi 7 zile sauPefloxacina 400mg x 2 ori/zi i.v.

Tratamentul empiric al pneumoniilor nosocomialeGrAgentii patogeni mai frecventi Antibacteriene de electie antibacteriene de alternativaA-1Enterobacteriaceae,St. aureus,St. pneumoniaeCS II-III sau AMP/SB;AMO/ACFlorochinolone III-IV;Peniciline antipiocianice + aminoglicozid;clindamicinaA-2Aceeasi + P. aeruginosa,Legionella spp.CS IIICS III+aminoglicozid;peniciline+fluorochinolone (ciprofloxacina, levofloxacina)BP. aeruginosa,St. aureus sauEnterobacter spp.E. Coli; Klebsiella pn.Enterococcus spp.Legionella spp.Ceftazidim sau cefepimFluorochinolone; peniciline antipiocianice + aminoglicozid;Vancomicina; carbapenem, CS IVCAnaerobiiSt. aureusEnterobacteriaceaeMai rar P. aeruginosaAMP/SB + aminoglicozid;AMO/AC + aminoglicozid;Piperacilina/tazobactamCefoxitim; CS III + clindamicina sau + metronidazol;Fluorochinolone IVPneumonii nosocomiale Cefalosporine gen III:Cefotaxim 1.0 x 3 ori/zi i.m., i.v. sauCeftriaxon 2.0 o data/zi i.m.,i.v. sauCeftazidim 1.0 x 2 ori/zi i.m., i.v. Aminoglicozide:Gentamicina 3mg/kg/zi x 3 ori /zi i.m. sauTobramicina 3 mg/kg/zi x 2 ori/zi sauAmikacina 15mg/kg/zi x 3 ori/zi i.m. apoi Fluorochinolone Ciprofloxacina 200mg x 2 ori/zi i.v. 3 zile, apoi 0.5 x 2 ori/zi 7 zile sauPefloxacina 400mg x 2 ori/zi i.v. 3 zile, apoi 400mg x 2 ori/zi p.o. 7 zile + CS III

Fitoterapia infectiilor respiratorii acuteTratament etiotropRinita Pentru restabilirea respiratieiUleiuri eterice de levantica, menta, pin cimbru, chimen, eucalipt.Extracte apoase din plante cu continut de uleiuri eterice si fotoncide: infuzie din muguri de mesteacan (Betula alba), parti aeriene de saponel (Ledum palustre), sovarv (Origanum vulgare), melisa (Melissa officinalis), salvia (Salvia officinalis);Pentru intensificarea eliminarii secretuluiSuc de aloe (Aloe arborescens), calanhoe (Kalanchoe pinnata), sfecla (Beta vulgaris).Drenajul bronhiilorPlante expectorante: iarba mare (Inula helenium), nalba-mare (Althaea officinalis), podbalul (Tussilago farfara), sovarvul (Origanum vulgare), ciubotica cucului (Primula veris), termopsisul (Thermopsis dolichocarpa), cimbrul (Thimus vulgaris).Plante mucolitice: isopul (Hyssopus officinalis), sulfina (Milelotus albus), soponelul (Ledum palustre).Una din cele mai eficiente specii in caz de IRA contine: flori de soc, flori de tei scoarta de salcie, flori de bujor, radacina de lemn dulce, flori de musetel.Toate speciile ce contin lemn dulce, exercita actiune antiinflamatoare si imunomodulatoare pronuntata. Acesta stimuleaza activitatea hormongeneratoare a scoartei suprarenalelor, marind capacitatea de adaptare a organismului si rezistenta lui. Combaterea infectiei Pentru administrarea enterala se recomanda utilizarea speciilor, iar pentru gargarisme, irigari sau inhalatii se folosesc diverse grupe de principii antimicrobiene.PAPlante medicinale1Antibiotice vegetale Pojarnita (Hypericum perforatum), ovaz (Avena sativa)2Terpene Iarba mare (Inula helenium), anason (Anisum vulgare), tei (Tilia cordata), ienupar (Juniperus communis), mesteacan (Betula alba)3Benzaldehida Soc (Sambucus nigra)4Salicilati

Zmeur (Rubus idaeus), musetel (Matricaria chamomilla), ciubotica-cucului (Primula veris), coada-soricelului (Achillea millefolium)5Fitoncide Pin (Pinus silvestris), usturoi (Allium sativum), muguri de mesteacan (Betula verrucosa), coacaz (Ribes nigrum), citrice6Fenologlicozide Soponel (Ledum palustre), merisor (Vaccinum vitis-idaea)7Timol Cimbru (Thimus vulgaris), sovarv (Origanum vulgare)Tratament patogenetic

Pentru normalizarea imunitatii antiinfectioase se folosesc:

Interferoni-modulatori: licheni (Citraria islandica), podbal (Tussilago farfara), patlagina (Plantago major).Stimulatori ai activitatii fagocitare a macrofagelor: urzica (Urtica dioica), arnica (Arnica montana), astragal (Astragalus piletocladus).

Stimulatori ai imunitatii locale; troscot (Poligonum aviculare), anason (Anisum vulgare), arnica (Arnica montana).

Plante tonizante in perioada de convalescenta: ginseng (Panax ginseng), eleuterococ (Eleutherococcus senticosus), lamai-chinezesc (Schizandra chinensis).Tratament simptomatic

Plante cu efect antipiretic: tei (Tilia cordata), mesteacan (Betula alba), zmeur (Rubus idaea), musetel (Matricaria chamomilla), merisor (Vaccinum vitis-idaea), dentita (Bidentis tripartita).

Plante plante bogate in vitamine: frunze de papadie (Taraxacum officinale), scorus (Sorbus aucuparia), catina alba (Hippophae rhamnoides), urzica (Urtica dioica), mure (Rubus fruticosus).


Recommended