farmacie_part8

Rezidentiat 20041600 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 54Cromatografia in controlul medicamentelor

BIBLIOGRAFIE:6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean – Ed. Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 200210. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1254001. Activarea plăcilor cromatografice de silicagel constă în:tratarea lor cu acid sulfuric concentratA. tratarea lor cu acid sulfuric diluatB. menţinerea lor la 180 grade Celsius timp de 30 minC.eliberarea centrilor adsorbanţi ai silicageluluiD.umectarea lor cu piridinaE.

(pag. 176)

F1254002. Metoda cromatografică în general este:o metodă fizică de analiză care se bazează pe migrarea particulelor încărcate electricA. o proprietate a lichidelor de a opune rezistenţă la alunecarea în timpul curgeriiB. o metodă electrochimică de analizăC.o metodă fizico-chimică de separare a unor substanţe dintr-un amestecD.o proprietate a substanţelor optic activeE.

(pag. 17;1043)

F1254003. Valoarea Rf a unei substanţe, Rf = a/b:reprezintă raportul dintre lungimea plăcii cromatografice şi distanţa parcursă de substanţă de la punctul de aplicare până la frontul developantului

A.

poate fi utilizată numai pentru stabilirea purităţii unei substanţe medicamentoaseB. este o constantă a tuturor substanţelor medicamentoaseC.serveşte pentru identificarea unei substanţe prin compararea cu Rf-ul substanţei etalonD.nu poate fi utilizată pentru identificarea substanţelor medicamentoaseE.

(pag. 1045-1046)

F1354004. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan:consta in patrunderea unor molecule incarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioniA. consta in patrunderea unor molecule neincarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioniB. are loc un schimb ionicC.nu are loc schimb ionicD.indepartarea moleculelor din retea se face usor, printr-o spalare simplaE.

(pag. 163)

F1354005. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la raportul de retentie:are o valoare subunitaraA. este egal cu raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului (vA) si viteza medie de deplasare a fazei mobile (vM)

B.

este egal cu raportul dintre timpul mort tM si timpul de retentie tRC.este egal cu raportul dintre timpul de retentie tR si timpul mort tMD.este egal cu distanta parcursa de volumul mort de faza mobila si distanta pana la maximul picului analitului A

E.

(pag. 41)

1600 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


F1354006. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde:temperaturaA. presiunea impusa fazei mobileB. presiunea impusa fazei stationareC.natura coloaneiD.natura fazei stationareE.

(pag. 31)

F1354007. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prin urmatoarele procedee, cu o exceptie:

examinarea placii cromatografice in UVA. expunerea placii cromatografice la vapori de iodB. masurarea picurilor de pe cromatogramaC.pulverizarea de solutii causticeD.utilizarea de solutii etalonE.

(pag. 179-180)

F1354008. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale, cu o exceptie:

adsorbtia pe suporturi solideA. repartitia intre faza stationara si aceea mobilaB. adsorbtia pe suporturi lichideC.schimbul ionicD.excluderea – difuziaE.

(pag. 18)

F1454009. Alegeţi faza staţionară potrivită şi faza mobilă corespunzătoare pentru separarea a doi compuşi nepolari prin cromatografie lichidă.

răşină schimbătoare de cationi (cationit) drept fază staţionară şi metanol drept fază mobilă ;A. răşină schimbătoare de anioni (anionit) drept fază staţionară şi amestec acetonitril – metanol drept fază mobilă ;

B.

silicagel drept fază staţionară polară şi apă acidulată drept fază mobilă ;C.silicagel silanizat drept fază staţionară nepolară şi amestec metanol – acetonitril – apă drept fază mobilă ;D.silicagel silanizat drept fază staţionară nepolară şi soluţie apoasă alcalină (NaOH) drept fază mobilă.E.

(pag. 468, [6] vol. I)

F1454010. Forma nesimetrică (diferită de forma gaussiană) a unui pic cromatografic se poate datora . . .caracterului prea polar al fazei staţionare ;A. caracterului prea polar al fazei mobile ;B. vitezei prea mari a fazei mobile în coloană cromatografică ;C.neliniaritătii izotermei de distribuţie a componentei în cauză între faza staţionară şi faza mobilă ;D.temperaturii prea ridicate la care se execută analiza cromatografică, având în vedere faptul că coeficientul de difuzie creşte odată cu temperatura.

E.

(pag. 51-52, [6] vol. II)

F1454011. Indicaţi criteriul după care se separă componentele într-o coloană cromatografică de excludere sterică (filtrare pe gel), umplută cu un gel inert din punct de vedere chimic.

Componentele sunt separate după polaritatea moleculelor, cele polare eluându-se mai repede din coloanăA. Componentele sunt separate după polaritatea moleculelor, cele polare eluându-se mai lent din coloană.B. Componentele sunt separate după volumul moleculelor, cele cu volum mare eluându-se mai repede din coloană.

C.

Componentele sunt separate după volumul moleculelor, cele cu volum mic eluându-se mai repede din coloană.

D.



Componentele sunt separate după capacitatea moleculelor de a forma legături de hidrogen.E.

(pag. 139-140, [6] vol. II)

F1454012. La analiza cromatografică HPLC a unei probe, componenta de interes are timpul de retenţie egal cu 5,1 minute (măsurat de la momentul introducerii probei la capătul de intrare al coloanei de separare). O componentă care nu este reţinută de faza staţionară părăseşte coloana, în aceleaşi condiţii de lucru, după 1,5 minute de la introducerea probei în coloană. Ce valoare are factorul de capacitate (k’) pentru componenta de interes ?

1,8 ;A. 2,4 ;B. 2,8 ;C.3,2 ;D.3,6E.

(pag. 484, [6] vol. I ; 43, vol. II)

F1454013. La analiza cromatografică HPLC a unei probe, două componente de interes (A şi B) prezintă următoarele valori ale timpului de retenţie : t(A) = 5,1 minute şi t(B) = 5,7 minute. O componentă care nu este reţinută de faza staţionară părăseşte coloana, în aceleaşi condiţii de lucru, după 1,5 minute de la introducerea probei în coloană. Ce valoari au factorii de capacitate pentru cele două substante de interes (k’(A) şi k’(B)) şi factorul de separare (alfa(AB)) pentru această pereche de compuşi ?

k’(A) = 1,80 ; k’(B) = 2,22 ; alfa(AB) = 1,133 ;A. k’(A) = 2,00 ; k’(B) = 2,24 ; alfa(AB) = 1,120 ;B. k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,80 ; alfa(AB) = 1,167 ;C.k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,60 ; alfa(AB) = 1,083 ;D.k’(A) = 2,60 ; k’(B) = 3,25 ; alfa(AB) = 1,250 ;E.

(pag. 485, [6] vol. I ; 43, vol. II)

F1454014. La ce se referă termenul de "eluţie izocratică", utilizat în cromatografia cu faza mobilă lichidă (HPLC) şi ce exprimă ?

Termenul se referă la ordinea eluţiei componentelor din coloana cromatografică şi exprimă faptul că coloana are aceeaşi rezoluţie în raport cu toate componentele separate.

A.

Termenul se referă la ordinea eluţiei componentelor din coloana cromatografică şi exprimă faptul că "picurile" tuturor componentelor separate au aceeaşi lăţime.

B.

Termenul se referă la separabilitatea componentelor în condiţiile concrete de lucru şi exprimă faptul că în condiţiile respective două sau mai multe componente eluează împreună, deci nu se pot separa.

C.

Termenul se referă la compoziţia eluentului şi exprimă faptul că în timpul separării cromatografice compoziţia eluentului este nemodificată.

D.

Termenul se referă la numărul talerelor teoretice şi exprimă faptul că coloana are acelaşi număr de talere teoretice pentru toate componentele separate.

E.

(pag. 73, [6] vol. II)

F1454015. La separarea componentelor prin cromatografie de excludere sterică (filtrare pe gel), o componentă se eluează din coloană la un volum de eluent mai mare decât volumul total al coloanei ( VT ). Alegeţi cauza posibilă a acestui fenomen.

Componenta respectivă are molecule prea mici care încap neselectiv în toţi porii gelului ;A. Componenta respectivă are molecule prea mari care nu încap în niciuna din porii gelului ;B. Gelul îşi modifică proprietăţile în timpul separării datorită unei reacţii chimice ;C.Pe lângă excludere sterică, componenta respectivă este parţial adsorbită pe gel ;D.Componenta disociază în timpul separării formând molecule mai mici.E.

(pag. 150, [6] vol. II)

F1454016. La separarea prin cromatografie lichidă a componentelor slab acide ale unei probe, utilizând metoda formării perechilor de ioni, se adaugă fazei mobilă – drept formator de perechi de ioni – una din substanţele menţionate mai jos. Identificaţi substanţa încauză.

amidon solubil ;A. clorură de terţ-butil ;B.



hidroxid de tetrabutilamoniu ;C.acid hexansulfonic ;D.dodecilsulfat (laurilsulfat) de sodiu.E.

(pag. 469, [6] vol. I)

F1454017. O componentă chimică a unui amestec migrează în timpul analizei cromatografice în strat subţire parcurgând distanţa H1= 4,5 cm în timp ce frontul eluentului a parcurge distanţa H2 = 18,0 cm. Identificaţi valorile corecte ale parametrilor Rf şi RM dintre cele de mai jos. (Se cunoaşte : log 1,50 = 0,176 şi log 2 = 0,301)

Rf = 0,40 ; RM = 0,176 ;A. Rf = 0,20 ; RM = 0,477 ;B. Rf = 0,10 ; RM = 0,477 ;C.Rf = 0,25 ; RM = 0,477 ;D.Rf = 0,25 ; RM = 0,301E.

(pag. 177 ; 179, [6] vol. II)

F1454018. Pe o placă cromatografică cu fază staţionară inversă se separă substanţele A , B şi C iar parametrii Rf ai acestora sunt : (Rf)A = 0,42 ; (Rf)B = 0,25 şi (Rf)C = 0,58. Care este ordinea crescătoare a polarităţii celor trei substanţe ?

A , B , C ;A. C , A , B ;B. A ,C , B ;C.B , C , A ;D.B , A , CE.

(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)

F1454019. Un amestec conţine două componente chimice : componenta A (polară) şi componenta B (mai puţin polară), având mase moleculare egale. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la parametrul Rf , utilizat în cromatografia în strat subţire, este adevărată ?

la cromatografia cu fază normală (Rf)A < (Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă (Rf)A = (Rf)B ;A. la cromatografia cu fază normală (Rf)A = (Rf)B iar la cromatografia cu faza inversă (Rf)A > (Rf)B ;B. la cromatografia cu fază normală (Rf)A < (Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă (Rf)A > (Rf)B ;C.la cromatografia cu fază normală (Rf)A > (Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă (Rf)A < (Rf)B ;D.la cromatografia cu fază normală (Rf)A > (Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă (Rf)A = (Rf)B .E.

(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)

F1554020. Acidul aspartic se determină prin titrare cu:acid clorhidric 0,1 M;A. acid sulfuric 0,1 M;B. hidroxid de sodiu 0,1 M;C.complexon III 0,1 M;D.azotat de argint 0,1 M.E.

(pag. 69)

F1554021. Agar-agarul, numit şi geloză este un polizaharid care se obţine prin extracţie din:cartofi;A. grâu;B. alge;C.lemn;D.sfeclă de zahăr.E.

(pag. 145)

F1554022. Agaroza este un polizaharid linear de:



D-glucoză de 3,6-anhidro-D-glucoză;A. D-galactoză de 3,6-anhidro-L-galactoză;B. D-galactoză de 3,6-anhidro-D-galactoză;C.D-glucoză de 3,6-anhidro-L-galactoză;D.D-galactoză de 3,6-anhidro-L-glucoză.E.

(pag. 145)

F1554023. Gelurile de poliacrilamidă se obţin prin polimerizarea acrilamidei cu un agent de reticulare cum ar fi:

clorura de vinil;A. clorura de etil;B. benzen;C.N,Nprim -metilen-bis-acrilamida;D.etenă.E.

(pag. 145)

F1554024. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza staţionară este de regulă:polietilena;A. oxiproprionitrilul;B. apa;C.etilenglicolul;D.dioxanul.E.

(pag. 71)

F1554025. În HPLC faza mobilă poate fi:apa;A. polietilena;B. dioxan;C.etilenglicolul;D.oxiproprionitrilul.E.

(pag. 71)

F1554026. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să îndeplinească o următoarele cerinţe:

să interacţioneze chimic cu analiţii;A. să fie incompatibliă cu sistemul de de detecţie;B. să dizolve faza staţionară;C.să interacţioneze chimic cu faza staţionară;D.să dizolve analiţii dar să nu interacţioneze chimic cu aceştia.E.

(pag. 71)

F1654027. Ce reprezinta factorul de retentie k in cazul cromatografiei pe coloana:Concentratia substantei in faza mobilaA. Raportul cantitativ in care analitul se repartizeaza intre faza mobila si faza stationaraB. Capacitatea coloanei de a separa doua substante din amestecul trecut de-a lungul eiC.Raportul intre volumele fazei stationare si a celei mobileD.Produsul dintre timpul de retentie total si viteza eluantuluiE.

(pag. 42)

F1654028. Daca izoterma de adsorbtie in cazul separarilor cromatografice este lineara, coeficientul de distributie depinde de:

Concentratia fazei mobileA. Concentratia fazei stationareB.



Debitul fazei mobileC.Este constant, independent de concentratieD.Natura chimica a fazei stationareE.

(pag. 50-53)

F1654029. Derivatizarea substantelor de analizat in cazul cercetarii lor prin cromatografie de gaze are ca scop:

Modificarea polaritatii substantelor cu polaritate mare care intarzie prea mult in coloanaA. SolubilizareaB. Reducerea stabilitatii compusilor la temperaturi ridicateC.Cresterea punctelor de fierbereD.Crestere punctelor de topireE.

(pag. 210-211)

F1654030. Gradul de separare a doua substante intr-o cromatograma se defineste prin notiunea de rezolutie R. Ce valoare va avea aceasta daca varfurile a doua picuri dintr-o cromatograma sunt separate cu 12,5 cm iar latimile celor doua picuri masurate la baza sunt 3 cm, respectiv, 2,8 cm?

8,6A. 4,3B. 1,12C.1,20D.2,32E.

(pag. 56)

F1654031. In cromatografia in strat subtire se pot realiza migrari ale analitilor:Numai ascendenteA. Numai descendenteB. Numai orizontaleC.Numai radialeD.Ascendente, descendente, orizontale, radialeE.

(pag. 176)

F1654032. In determinarile gel-cromatografice, care din proprietatile moleculelor enumerate mai jos au un rol decisiv:

Polaritatea moleculeiA. Marimea moleculeiB. Structura chimicaC.Configuratia sterica a moleculelorD.Bazicitatea moleculelorE.

(pag. 139)

F1654033. Marimea notata K(D), in cromatografie exprima:Factorul de selectivitateA. Factorul de capacitateB. Factorul de rezistentaC.Coeficientul dinamic de distributieD.Coeficient de distributieE.

(pag. 33-34)

F2154034. Ecuatia lui van Demeter este:N = L / HA. H = A + B / Vm + C * VmB. Kd = (Ve - Vm) * VpC.



Rf = H1 / H2D.R = 1,18 * (trb - tra) * (b * 0,5a + b * 0,5a)E.

(pag. 46)

F2154035. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un adsorbant utilizat ca faza stationara (in HPLC):

sa fie solubil in solventii utilizati ca faza mobilaA. sa aiba granulatie mareB. sa catalizeze reactiile secundareC.sa reactioneze cu substantele pe care la adsoarbeD.sa aiba granulatie finaE.

(pag. 1048)

F2154036. Cromatografia de lichide de inalta performanta (HPLC) este o metoda fizico - chimica de separare cromatografica:

in care faza stationara este un solid cu granulatie mare pe care sunt grefate grupari organiceA. in care faza stationara este un lichidB. in care faza mobila este un lichidintrodus in coloana sub presiuneC.depasita, nu se mai folosesteD.in care proba se introducesub presiune in stare gazoasaE.

(pag. 1048)

F2154037. Cunoscand distantaparcursa de analit, de la start pana la mijlocul spotului (H1) si distanta parcursa de faza mobila (H2) de la start la front, se poate calcula valoarea Rf:

Rf = H1 / H2, mai mic sau egal cu 1A. Rf = H2 / H1, mai mic sau egal cu 1B. Rf = H2 / H1, mai mare sau egal cu 1C.Rf = H1 / H2, mai mare sau egal cu 1D.Rf = H2 / H1, mai mare decat 1E.

(pag. 177)

F2154038. Intr - o coloana cromatografica HPLC se executa separarea a 3 substante, a, b si c, utilizand faze inverse. Timpii de retentie (tR) ai celor3 substante au valorile: tRa = 3,5 minute; tRb = 6 minute; tRc = 8,2 minute. Care este ordinea descrescatoare a polaritatii celor trei substante ?

b, a, cA. a, b, cB. b, c, aC.c, a, bD.a, c, bE.

(pag. 67)

F2254039. Selectati enuntul incorect referitor la fazele stationare chirale:se obtin prin grefarea unei grupari 3-aminopropil-silil, urmata de imobilizarea selectorului chiralA. discriminarea chirala se face de catre ciclodextrineB. se obtin prin grefarea unor grupari C8 sau C18C.sunt polimerice formate din polizaharideD.sunt obtinute prin imobilizarea pe silicagel a proteinelorE.

(pag. 107)

F2254040. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia cu fluide supercritice (SFC):a fost conceputa pentru separarea substantelor termostabileA. a fost conceputa pentru separarea compusilor nevolatiliB. a fost conceputa pentru separarea macromoleculelorC.



fazele mobile sunt fluide supercriticeD.este o metoda complementara a cromatografiei in faza gazoasa si in faza lichidaE.

(pag. 127)

F2254041. Referitor la fenomenul Donan este incorect enuntul:este caracteristic cromatografiei de schimb ionicA. consta in patrunderea unor molecule incarcate sau neicarcate electric in interiorul retelei shimbatorului de ioni

B.

indepartarea moleculelor din retea se face prin spalare simplaC.intre moleculele neincarcate electric si schimbatorul de ioni nu are loc un schimb ionicD.intre moleculele incarcate electric si schimbatorul de ioni are loc un schimb ionicE.

(pag. 163-164)

F2254042. In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice exista:cromatografie de adsorbtie, faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solidA. cromatografie de repartitie, faza stationara fiind un suport solid care are proprietati adsorbanteB. cromatografie de repartitie, in care faza stationara lichida este miscibila cu faza mobilaC.cromatografie de repartitie, in care faza stationara lichida este nemiscibila cu faza mobilaD.cromatografia de excludere sterica, in care faza stationara poseda un numar mare de grupari functionale acide sau bazice

E.

(pag. 21)

F2254043. Care dintre enunturile referitoare la marimea KD este incorect?este coeficientul de distributie al unei substante intre cele doua fazeA. se numeste coeficient termodinamic de distributieB. nu este o caracteristica a unui analit dat in conditii experimentale bine determinateC.in cromatografia gaz-lichid nu se utilizeaza KD ci coeficientul de repartitieD.KD se poate exprima in functie de "entalpia libera standard de distributie"E.

(pag. 33 - 34)

F2254044. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia de gaze:se aplica la separarea substantelor volatile si usor volatilizabileA. temperaturile de lucru sunt cuprinse intre 800-1000 grade CelsiusB. in cromatografia gaz-lichid faza stationara este lichida si faza mobila gazoasaC.in cromatografia gaz-solid faza stationara este solida si faza mobila gazoasaD.prin aceasta tehnica se pot separa molecule in stare gazoasaE.

(pag. 198)

F2254045. Selectati enuntul incorect referitor la cuplajul LC-GC:se utilizeaza mai ales pentru determinarea unui compus dintr-o matrice complexaA. cea mai mare problema la asocierea celor doua metode este diferenta dintre volumele de probaB. se aplica la analiza sterolilor din uleiuri vegetaleC.cele mai multe metode LC-GC se aplica pe faze inverseD.o problema majora este aceea de a gasi un eluent LC potrivit/compatibil cu GCE.

(pag. 234 - 235)

F2254046. Selectati enuntul incorect referitor la fluidele supercritice:pentru o anumita substanta, in conditii date de temperatura si presiune nu exista o separare intre fazele lichida si gazoasa, cele doua faze alcatuind fluidul supercrititic

A.

au avantajele solventilor lichizi dar si a celor gazosiB. sunt caracterizate printr-o vascozitate foarte mareC.cel mai uitilizat fluid supercritic este dioxidul de carbonD.puterea unui fluid supercritic de a dizolva diferiti analiti este influentata de presiune si temperaturaE.



(pag. 129 - 131)

F2254047. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia in strat subtire:migrarea analitilor pe placa se face prin antrenarea lor de catre faza mobilaA. poate fi mono sau bidimensionalaB. valoarea Rf reprezinta principalul parametru de evaluare a separariiC.pentru analiza CSS se prepara solutii cu o concentratie de aproximativ 1%D.intotdeauna valoarea Rf trebuie sa fie mai mare ca 1E.

(pag. 177)

F2254048. Dupa separarea analitilor prin CSS acestia nu pot fi identificati prin:expunerea placii la vapori de iodA. expunerea la lumina naturala in cazul spoturilor substantelor incoloreB. utilizarea de substante etalonC.examinarea placii cromatografice in UVD.pulverizarea de solutii causticeE.

(pag. 179 -180)

F2254049. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor CSS nu se poate face prin:reflexieA. transmisieB. dicroism circularC.emisie de fluorescentaD.prin stingerea fluorescenteiE.

(pag. 188-189)

F2254050. FR X prevede ca principala aplicatie a CH:separarea unor substante din amestecuri vegetaleA. identificarea unor compusi cu structura sulfamidicaB. determinarea puritatii radiochimiceC.controlul de puritate al unor substante medicamentoaseD.dozarea componentelor unor suspensiiE.

(pag. 1043-1044)

F2254051. Selectati enunturile corecte referitoare la reactivarea placilor cromatografice in CSS:prin acoperire cu cearaA. prin pulverizare cu amidonB. prin incalzire la 110°C timp de 30 minuteC.prin mentinerea placilor cromatografice in exicator timp de 6hD.prin tratarea lor cu acid sulfuric conc.E.

(pag. 176)

F2254052. Selectati enuntul incorect referitor la sursele de lumina din componenta unui densimetru:lampa cu halogen asigura domeniul vizibilA. lampa cu deuteriu acopera domeniul ultravioletB. lampa de sodiu asigura lumina galbenaC.lampa de wolfram asigura domeniul vizibilD.lampa cu mercur sau xenon asigura masuratorile de fluorescentaE.

(pag. 190)

F2254053. Selectati enuntul incorect referitor la identificarea substantelor in cromatografia pe strat subtire:



se compara pe aceeasi cromatograma valoarea Rf si culoarea sau fluorescenta petei obtinute cu solutia proba cu valoarea Rf , culoarea sau fluorescenta petei obtinute cu solutia etalon

A.

se utilizeaza valoarea Rf a unei substante, care este Rf=a/bB. (a) este distanta de la start la centrul peteiC.(b) este distanta de la start la frontD.valoarea Rf pentru o substanta poate fi utilizata pentru identificare daca este mai mare decat 1E.

(pag. 1045-1046)

F2354054. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale, cu o exceptie:

adsorbtia pe suporturi solideA. repartitia intre faza stationara si aceea mobilaB. adsorbtia pe suporturi lichideC.schimbul ionicD.excluderea – difuziaE.

(pag. 18)

F2354055. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde:temperaturaA. presiunea impusa fazei mobileB. presiunea impusa fazei stationareC.natura coloaneiD.natura fazei stationareE.

(pag. 31)

F2354056. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la raportul de retentie:are o valoare subunitaraA. este egal cu raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului (vA) si viteza medie de deplasare a fazei mobile (vM)

B.

este egal cu raportul dintre timpul mort tM si timpul de retentie tRC.este egal cu raportul dintre timpul de retentie tR si timpul mort tMD.este egal cu distanta parcursa de volumul mort de faza mobila si distanta pana la maximul picului analitului A

E.

(pag. 41)

F2354057. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan:consta in patrunderea unor molecule incarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioniA. consta in patrunderea unor molecule neincarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioniB. are loc un schimb ionicC.nu are loc schimb ionicD.indepartarea moleculelor din retea se face usor, printr-o spalare simplaE.

(pag. 163)

F2354058. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prin urmatoarele procedee, cu o exceptie:

examinarea placii cromatografice in UVA. expunerea placii cromatografice la vapori de iodB. masurarea picurilor de pe cromatogramaC.pulverizarea de solutii causticeD.utilizarea de solutii etalonE.

(pag. 179-180)

F2554059. Schimbatorii de ioni:



nu trebuie sa prezinte stabilitate termica si chimicaA. pot contine grupari dietilaminoetil si grupari aminodiacetatB. sunt solubili in apaC.au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul centrimetrilorD.silicea are rezistenta mecanica slabaE.

(pag. 198)

F2554060. In cromatografia de lichide de inalta performanta:faza stationara este apaA. faza mobila este formata din solventi organici mai putin polariB. faza stationara este un lichid polar vascosC.faza mobila este formata din solventi polariD.solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi faza mobilaE.

(pag. 161)

F2554061. Eficacitatea si inaltimea platoului teroretic este influentata de:forma picurilorA. difuzia turbulenta si difuzia longitudinala BB. simetria picurilorC.temperaturaD.coeficientul de distributieE.

(pag. 84)

F2554062. Cromatografia HPLC de repartitie se foloseste la separarea si dozarea urmatoarelor substante medicamentoase:

acizi si baze tariA. aditiviB. combustibiliC.sedativeD.derivati polihalogenatiE.

(pag. 98)

F2554063. Calitatea sorbentilor este determinata de:faza stationaraA. calitatea separariiB. polaritateC.stabilitatea mecanicaD.mecanism unic de retentieE.

(pag. 74)

F2554064. Cromatografia chirala preparativa:este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea compusilor enantiomerici, in stare puraA. nu se realizeaza separari analitice chirale cu faza stationara Chiralpak ADB. nu are utilitate in industria farmaceuticaC.nu se folosesc faze mobile normale ce contin metil-tert-butileterD.retentia pe coloane chirale este numai chiralaE.

(pag. 147)

F2554065. Cromatografia de excludere sterica:nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile moleculelorA. tehnicile cromatografice de excludere sterica se folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelorB. nu se poate aplica pentru volume mici de probeC.



face parte din cromatografia planaraD.faza mobila este un gelE.

(pag. 154)

F2554066. Sephadex-ul:moleculele de Sephadex sunt solubile in apaA. este gel de dextranB. Sephadex G200 are pori foarte miciC.isi mentine integritatea moleculara in HCl 0.1 ND.exista numai Sephadex G200E.

(pag. 119)

F2554067. Identificati raspunsul corect referitor la specificitate:este o caracteristica a analitilorA. este o caracteristica tuturor detectorilorB. este specifica numai detectorilor ce dau un raspuns discriminantC.specificitatea presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri pentru un singur analitD.nu este o caracteristica a detectorilorE.

(pag. 121)

F2554068. Cromatografia de gaze:Se aplica la temperaturi mai mici de 200oCA. Se poate folosi pentru separarea substantelor organice si medicamentoaseB. Nu se aplica pentru separarea substantelor volatileC.Nu impune o anumita temperatura corespunzatoare mentinerii moleculelor in stare de gazD.Fazele stationare sunt particule solide, inerte fizic si chimicE.

(pag. 117)

F2554069. Cuplajul LC-CG:nu se foloseste in analiza si controlul medicamentelorA. nu este o metoda de analiza foarte bunaB. se utilizeaza pentru determinarea unui compus din matricea complexaC.este imposibila cuplarea LC cu CGD.analiza sterolii prin aceasta metoda nu este posibilaE.

(pag. 156)

F2554070. Faza stationara:gruparile chimice C8 si C18 nu se pot grefa sau adsorbi pe particulele solideA. este formata din particule fine lichideB. omogenitatea marimii particulelor din faza stationara nu este o caractesiticaC.diametrul particulelor de SiO2 in LC este 6-10mmD.este formata din particule fine solide, sfericeE.

(pag. 138)

F2654071. Ce rol au hidrocarburile în formularea unguentelor?umectantA. vehicul neapos miscibil cu apaB. vehicul hidrofobC.agent de creºtere a vâscozităţiiD.emulgator A/UE.

(pag. 529-530)



F2654072. Emulgator ulei/apă folosit la formularea unguentelor:gumă arabicăA. tiomersalB. palmitat de izopropilC.tristearat de glicerilD.esteri de polioxietilen sorbitanE.

(pag. 529-531)

F2654073. Unguentul simplu este:o bază grasă hidrofobăA. o bază de absorbţie anhidruB. o bază de absorbţie hidratatăC.o bază lavabilăD.o bază hidrosolubilăE.

(pag. 532)

F2654074. Cremele sunt:unguente-emulsii în care faza apoasă depăºeºte 25%A. unguente-emulsii în care faza apoasă depăºeºte 10%B. unguente-suspensii în care faza apoasă depăºeºte 25%C.unguente-suspensii în care faza apoasă depăºeºte 10%D.unguente polifaziceE.

(pag. 951)

F2654075. Unguente farmaceutice oficinale în F.R.X.:Unguent cu fenilbutazonă 2%A. Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpină 2%B. Unguent cu acetat de hidrocortizonă 2%C.Unguent cu clotrimazol 2%D.Unguent cu oxid de zinc 2%E.

(pag. 953-961)

F2654076. Factori fiziologici care influenţează absorbţia percutanată:natura chimică a substanţei activeA. solubilitatea substanţei medicamentoase în vehiculB. tipul excipientului folositC.gradul de umectare a stratului cornosD.polaritatea moleculei de substanţă activăE.

(pag. 524)

F2654077. Faza staţionară în cromatografia HPLC de repartiţie cu fază inversă este:apaA. nepolarăB. răşină schimbătoare de ioniC.compus macromolecularD.polarăE.

(pag. 67 vol.2)

F2654078. Cromatografia, poate fi definită în general ca:o metodă electrochimică de analizăA. o proprietate a substanţelor medicamentoase optic activeB. o proprietate a lichidelor de a opune rezistenţă la alunecare în timpul curgeriiC.



o metodă fizică de analiză care se bazează pe migrarea particulelor încărcate electricD.o metodă fizico-chimică de separare a unor substanţe dintr-un amestecE.

(pag. 17 vol.2, 1043)

F2654079. În separările prin cromatografie de excludere sterică, un rol decisiv îl are:mărimea moleculeiA. structura chimicăB. polaritatea moleculeiC.configuraţia stericăD.bazicitatea moleculeiE.

(pag. 139 vol.2)

F2654080. Alegeţi răspunsurile corecte cu privire la cromatografia pe hârtie:pentru obţinerea unei faze staţionare hidrofile se acilează hârtia cromatograficăA. hârtia cromatografică este formată din lanţuri celulozice de α-glucozăB. cromatografia pe hârtie are la bază un mecanism de repartiţie solid-lichidC.hârtia cromatografică este formată din lanţuri celulozice de ß-glucoză cu M< 100000 u.a.m.D.hârtia cromatografică este formată din lanţuri celulozice de ß-glucoză cu M> 100000 u.a.m.E.

(pag. 173,174 vol.2)

F2654081. Rezoluţia R reprezintă:o masură a capacităţii efective de separare a două picuri vecineA. o caracteristică a unui solut pentru o coloană datăB. o mărime de retenţie ce caracterizează cromatogramaC.o măsură a numărului de platouri teoreticeD.o măsură a timpului necesar fazei mobile să parcurgă coloana cromatograficăE.

(pag. 56-57 vol.2)

F2654082. Într-o cromatografie considerată lineară, coeficientul de distribuţie κ(D) depinde de:natura fazei mobileA. structura chimică a fazei staţionareB. concentraţia substanţelor în faza staţionarăC.concentraţia substanţelor în faza mobilăD.este constant, independent de concentraţieE.

(pag. 50-53 vol.2)

F2654083. În cromatografia de lichide de înaltă performanţă, gradientul de fază mobilă se referă la:compoziţie (concentraţie)A. granulaţieB. pHC.activitate chimicăD.forţa ionicăE.

(pag. 73 vol.2)

F2654084. Valoarea coeficientului de selectivitate α (S) calculat pentru doi compuşi A şi B a căror coeficienţi de distribuţie sunt κ(D)A= 0,75 şi κ(D)B= 1,54 va fi:

2,05A. 0,48B. 2,29C.0,79D.1,155E.

(pag. 42, 57 vol.2)



F2654085. La separarea unei substanţe medicamentoase X prin cromatografie de lichide de înaltă performanţă cu detecţie UV s-a folosit o coloană cromatografică cu lungimea (L) de 250 mm. În cromatograma înregistrată picul principal, cu o lăţime la bază de 0,5 minute, este situat la timpul de retenţie 5,0 minute. Numărul de platouri teoretice şi înălţimea unui platou teoretic vor fi:

N = 1600, H = 0,156A. N = 400, H = 0,156B. N = 800, H = 6,4C.N = 1600, H = 64D.N = 800, H = 64E.

(pag. 45 vol.2)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1254086. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC?detectorul de ionizare in flacărăA. refractometricB. catarometrulC.detectorul UV-VISD.detectorul de fluorescenţăE.

(pag. 73-74)

F1254087. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte?identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor RfA. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţeB. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalonC.detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi colorate sau fluorescente

D.

detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţăE.

(pag. 181-182)

F1254088. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC?parametrul RfA. timpul de retenţie tRB. volumul de retenţie VRC.eficacitateaD.factorul de capacitate kE.

(pag. 40)

F1254089. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie între:

faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidăA. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidăB. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidăC.faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidăD.faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasăE.

(pag. 198; 1046)

F1254090. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea:tuturor substanţelor medicamentoaseA. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizareB.



substanţelor solide care se lichefiază uşorC.substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°CD.toate variantele sunt adevărateE.

(pag. 198)

F1254091. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se efectuează:

prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizatA. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metodeB. FR X nu face referiri în acest sensC.prin spectrofotometrie "in situ"D.direct pe placă prin fotodensitometrieE.

(pag. 1046)

F1254092. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de rezoluţie (Rs). Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie, cu excepţia:

rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice NA. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitateB. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitateC.o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelorD.rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice NE.

(pag. 55-61)

F1254093. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc:rezervorul de gazA. coloana cromatograficăB. injectorul-evaporatorulC.detectorulD.detector refractometricE.

(pag. 198)

F1254094. În cromatografia cu fază inversă, faza staţionară este:polarăA. nepolarăB. răşină schimbătoare de ioniC.compus macromolecularD.silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonateE.

(pag. 67)

F1254095. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori:detector refractometric diferenţialA. detector UV-VISB. detectorul de conductibilitate termică (CT)C.detectorul de ionizare în flacără (DIF)D.spectrometrul de masă (SM)E.

(pag. 213-233)

F1254096. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare:solide polareA. solide nepolareB. schimbători de ioniC.lichide impregnate pe un solid inertD.



gaze impregnate pe un suport polarE.

(pag. 65-71)

F1254097. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt:metoda conţinutului aparentA. metoda concentrat-diluatB. metoda standardului intern-curbă de etalonareC.metoda standardului extern-curbă de etalonareD.metoda normării ariilorE.

(pag. 223-224)

F1354098. Caracteristici comune metodelor cromatografice:analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobilaA. cele doua faze sunt nemiscibileB. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibruC.migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi vitezaD.separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloanaE.

(pag. 26)

F1354099. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B:

daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1

A.

daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1

B.

valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare

C.

valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mica

D.

valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare

E.

(pag. 161)

F1354100. Coeficientul de difuzie D este o marime caracteristica a unei substante si prezinta urmatoarele caracteristici:

este legat de marimea ei in conditii date de temperaturaA. depinde de vascozitatea mediuluiB. se exprima in m/sC.nu depinde de vascozitatea mediuluiD.se exprima in m2/s.E.

(pag. 35)

F1354101. Cromatografia chirala de adsorbtie sau repartitie prezinta urmatoarele caracteristici:se caracterizeaza prin structura chirala a fazei stationareA. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei mobileB. exploateaza caracteristicile functionale ale analitilorC.permite separarea selectiva a enantimerilorD.este o tehnica hibrida, ce imbina cromatografia cu electroforezaE.

(pag. 25)

F1354102. Fazele stationare de tip I din HPLC:se obtin prin grefarea pe silicagel a unei grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de imobilizarea selectorului chiral

A.

sunt utilizate pentru separarea enantiomerilor hidroxilatiB.



pentru obtinerea lor se utilizeaza beta-ciclodextrine naturale sau modificateC.sunt faze stationare chirale polimericeD.selectorul chiral poate fi fenilalaninaE.

(pag. 107)

F1354103. Gelurile utilizate ca suporturi in cromatografia de excludere sterica trebuie sa indeplineasca anumite proprietati:

diametrul porilorA. forma si marimea particulelorB. sa aiba o afinitate crescuta fata de substantele dizolvate in solutiile de analizatC.sa nu reactioneze cu solventiiD.sa aiba consistenta spumoasa, semirigida sau rigidaE.

(pag. 142)

F1354104. Hartia cromatografica:este formata din lanturi celulozice de beta-glucozaA. are M < 100000 u.a.m.B. este formata din lanturi celulozice de alfa-glucozaC.are M > 100000 u.a.m.D.are caracter hidrofobE.

(pag. 173)

F1354105. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara este solida:

cromatografia de afinitateA. cromatografia de repartitieB. cromatografia de schimb ionicC.cromatografia de contracurentD.cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.E.

(pag. 21)

F1354106. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin:reflexieA. refractieB. transmisieC.emisie fluorescentaD.stingerea fluorescenteiE.

(pag. 188)

F1354107. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee:

metoda normarii ariilorA. metoda standardului internB. metoda curbei de calibrareC.metoda examinarii in UVD.metoda adaosului de standardE.

(pag. 223)

F1454108. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ?

3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină ;A. beta-ciclodextrină ;B. eteri coroană ;C.



silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ;D.carbon poros grafitatE.

(pag. 77, [6] vol. II ; 106-108)

F1454109. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare cromatografice ?

cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;A. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;B. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;C.cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;D.cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi.E.

(pag. 166, [6] vol. II)

F1454110. Molecula cloramfenicolului conţine doi atomi de carbon asimetrici (notate în continuare cu "1" şi "2") ; fiecare din ei poate fi în configuraţia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea de izomeri ai cloramfenicolului care nu se pot separa între ei – în principiu – utilizând coloană cromatografică cu faza staţionară nechirală de tipul C18 ?

izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;A. izomerii (1R,2R) şi (1S,2S) ;B. izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;C.izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;D.izomerii (1S,2R) şi (1S,2S)E.

(pag. 104-106, [6] vol. II)

F1454111. Molecula efedrinei conţine doi atomi de carbon asimetrici (notate în continuare cu "1" şi "2") ; fiecare din ei poate fi în configuraţia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea de izomeri ai efedrinei care se pot separa între ei – în principiu – utilizând coloană cromatografică cu faza staţionară nechirală de tipul C18 ?

izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;A. izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;B. izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;C.izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;D.izomerii (1S,2S) şi (1R,2R) ;E.

(pag. 104-106, [6] vol. II)

F1454112. Termenul de "cromatografie cu fază inversă", utilizat în controlul analitic al medicamentelor se referă la faptul că . . .

faza mobilă este polară ;A. faza mobilă este nepolară ;B. faza staţionară este polară ;C.faza staţionară este nepolară ;D.factorii de capacitate ai componentelor chimice separate sunt invers proporţionale cu mobilitatea cromatografică a lor.

E.

(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)

F1554113. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei:de a da picuri cât mai simetrice;A. de a da picuri cât mai asimetrice;B. de a da picuri cât mai largi;C.de a da picuri cât mai sstrâmte;D.de a da picuri cu baze cât mai mici.E.

(pag. 45)

F1554114. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru



separarea:alcanilor;A. alcoolilor;B. poliolilor;C.acizilor carboxilici;D.cicloalcanilor.E.

(pag. 110)

F1554115. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi:apa;A. n-butanolul;B. alcoolul benzilic;C.cloroformul;D.toluenul.E.

(pag. 71)

F1554116. În cromatografie, timpul de retenţie maxim al unui analit se defineşte ca fiind:timpul care se scurge de la injecţia probei de analit în coloană şi ieşirea picurilor analitului în detector;A. timpul care se scurge de la injecţia probei de analit în coloană şi parcurgerea unei porţiuni de coloană de 1 cm;

B.

raportul între lungimea coloanei cromatografice şi viteza liniară medie de deplasare a analitului în coloană;C.raportul între lungimea coloanei cromatografice şi diametrul coloanei;D.raportul între viteza liniară medie de deplasare a analitului în coloană şi lungimea coloanei cromatografice.E.

(pag. 29)

F1554117. În HPLC faza mobilă poate fi:oxiproprionitrilul;A. pentan;B. ciclohexan;C.hexanul;D.heptanul.E.

(pag. 71)

F1554118. În HPLC faza staţionară este de regulă:polietilena;A. oxiproprionitrilul;B. apa;C.etilenglicolul;D.nitrometanul.E.

(pag. 71)

F1554119. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este dependent de:

lungimea coloanei;A. înălţimea platoului teoretic;B. dinamica fazei mobile;C.laţimea platoului teoretic;D.diametrul coloanei.E.

(pag. 58)

F1554120. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe:să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe;A.



să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie;B. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta;C.să fie compatibilă cu sistemul de detecţie;D.să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta.E.

(pag. 71)

F1554121. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de:aminoacizi;A. ciclohexan;B. benzen;C.alcani;D.ciclodextrine.E.

(pag. 110)

F1654122. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie:Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichidA. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationaraB. Hartia cromatografica are un caracter hidrofobC.Hartia cromatografica are un caracter hidrofilD.Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofileE.

(pag. 173, 174)

F1654123. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor RfA. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor RfB. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditiiC.CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substanteD.In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescenteE.

(pag. 181-182)

F1654124. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o crestere a afinitatii pentru ionii cu aceeasi sarcina, odata cu cresterea numarului atomic Z

A.

Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o crestere a afinitatii pentru ioni cu aceeasi sarcina, odata cu scaderea numarului atomic Z

B.

Rasinile anionice cu grupari amino secundare si tertiare au o afinitate mare pentru ionii hidroxilC.Rasinile anionice cu grupari amino secundare si tertiare au o afinitate mica pentru ionii hidroxilD.Afinitatea schimbatorilor anionici cu grupe de amoniu cuaternar fata de anioni scade odata cu sarcina ionilor, in general

E.

(pag. 163)

F1654125. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee:

ReflexieA. TransmisieB. DifuzieC.Emisie fluorescentaD.Stingerea fluorescenteiE.

(pag. 188-189)

F1654126. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector:

Neon sau argonA.



Un gaz cu conductibilitate termica mareB. AzotC.HeliuD.Un gaz cu conductibilitate termica micaE.

(pag. 215)

F1654127. In cromatografia de lichide de inalta performanta cu gradienti:Se modifica granulatia fazei stationareA. Se modifica impregnatia fazei stationareB. Se modifica compozitia fazei mobileC.Elutia programata cu gradienti are rostul de a imbunatati eficacitatea separarii cromatograficeD.Se modifica polaritatea fazei mobile prin folosirea amestecurilor de solventiE.

(pag. 73)

F1654128. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri:

Numarul de platouri teoreticeA. Factorul de selectivitateB. Factorul de rezistenta la transferul de masaC.PresiuneD.Factorul de capacitateE.

(pag. 58)

F1654129. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara:Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR)A. Detectorul de fluorescentaB. Detectorul de vascozitateC.Detectorul refractometricD.Detectorul electrochimicE.

(pag. 73-74)

F2154130. In cromatografia de gaze (GC):rezolutia se calculeaza conform formulei: R = 5,54 * (tr / b * 0,5) * 2A. rezolutia se calculeazaconform formulei: R = 2 * (tRb - tRa) / (ya + yb)B. rezolutia se calculeaza conform formulei: R = 1,18 * (tRb - tRa) / (b * 0,5 * a + b * 0,5 * a)C.rezolutia sa fie mai mare decat 1 pentru ca rezultatul determinarii sa fie valabilD.rezolutia sa fie mai mica decat 1 pentru ca rezultatul determinarii sa fie valabilE.

(pag. 1048)

F2154131. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare:argon, azotA. heliu, argonB. metan, azotC.hidrogen, heliuD.oxigen, dioxid de carbonE.

(pag. 201)

F2154132. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze:faza stationara este un gazA. faza stationara este un solidB. faza mobila este un lichidC.faza mobila este un gazD.



faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inertE.

(pag. 198,201,1046)

F2154133. In cromatografia de gaze (CG):faza mobila poate fi gazoasaA. faza mobila poate fi solidaB. faza mobila poate fi lichidaC.faza stationara poate fi lichidaD.faza stationara poate fi solidaE.

(pag. 198,199,200,201)

F2154134. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie:faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solidA. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobilaB. faza stationara este un compusmolecular reticulatC.faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbanteD.faza stationara solida este miscibila cu faza mobilaE.

(pag. 21)

F2154135. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi:

izopropanol - amoniac - apaA. formamida - benzenB. n-butanol - acid acetic - apaC.apa - fenolD.ulei de parafina - DMF - metanol - apaE.

(pag. 174)

F2154136. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca:

polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analituluiA. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analituluiB. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analituluiC.polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analituluiD.polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analituluiE.

(pag. 70)

F2154137. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile:in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polaraA. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolaraB. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polaraC.in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolaraD.in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolarE.

(pag. 67)

F2154138. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc:metode cromatografice in faza lichidaA. nu se pot folosi metode in faza gazoasaB. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiralC.metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr - o reactie chimica specificaD.enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatograficeE.

(pag. 105)



F2154139. Cromatografia de gaze (CG) in controlul medicamentelor:se poate folosi pentru identificarea speciilor chimiceA. se poate folosi pentru identificarea compusilor dintr - o serie omoloaga (alcani, compusi organofosforici, uleiuri vegetale)

B.

se poate folosi pentru determinarea concentratiei compusilor separati prin CGC.nu se poate folosi pentru identificarea speciilor chimiceD.nu se poate folosi pentru determinarea concentratiei componentelor separate prin GCE.

(pag. 221,222,223,224)

F2254140. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie:faza stationara este de silicagelA. faza stationara este de aluminaB. ca faza mobila se utilizeaza de regula apaC.se aplica la separarea unor substante solubile in apaD.se aplica la separarea unor substante relativ nepolareE.

(pag. 66 - 67)

F2254141. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune:in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizicaA. faza stationara poate fi aluminaB. faza stationara poate fi silicagel silanizatC.poate fi cromatografie pe "faza stationara normala"D.poate fi cromatografie pe "faza inversa"E.

(pag. 67 - 68)

F2254142. Selectati enunturile corecte referitoare la metoda cromatografica:este o metoda fizico-chimica de separare a unor substante dintr-un amestecA. separarea are loc intr-un sistem constituit din doua faze stationareB. se bazeaza pe un proces de migrare diferentiata a substantelor dintr-un amestecC.este o metoda fizica de analiza bazata pe migrarea particulelor incarcate electricD.este o metoda de analiza care se bazeaza pe proprietatea unui substante de a absorbi selectiv radiatiile electromagnetice

E.

(pag. 1043)

F2254143. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR.X:cromatografia pe strat subireA. cromatografia cu fluide supercriticeB. cromatografia de gazeC.cromatografia de schimb ionicD.cromatografia de lichide sub presiuneE.

(pag. 1043 - 1049)

F2254144. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune:este o metoda fizica de separareA. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichidB. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organiceC.faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticlaD.faza mobila este un lichidE.

(pag. 1048)

F2254145. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe:spectrofotometrie de absorbtieA.



termogravimetrieB. refractometrie diferentialaC.fluorimetrieD.metode volumetriceE.

(pag. 1048)

F2254146. In cromatografia de gaze:faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinariiA. faza mobila este numita gaz-purtatorB. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inertC.probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°CD.rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timpE.

(pag. 1046)

F2254147. Separarea enantiomerilor se poate face prin:metode cromatografice in faza lichidaA. metode cromatografice in faza gazoasaB. direct pe faze stationare si cu faza mobila obisnuitaC.indirect, dupa derivatizare chimica precoloanaD.cromatografie de lichide in faza supercriticaE.

(pag. 105)

F2254148. Selectati avantajele cromatografiei cu fluide supercritice (SFC) comparativ cu metoda HPLC:viteza de executie mai micaA. cuplarea usoara cu spectrometrul de masaB. consum mai mic de solventi organiciC.rezolutie mai mica pe unitatea de timpD.timpi de echilibrare mai scurti, deci developare mai rapidaE.

(pag. 133)

F2254149. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica:se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelorA. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelorB. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelorC.fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuriD.prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulatE.

(pag. 139)

F2254150. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile:este o tehnica lichid electrocromatograficaA. este o tehnica lichid cromatografica (LC)B. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabileC.fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse"D.fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationiE.

(pag. 155)

F2254151. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt:instabilitate chimicaA. stabilitate termicaB. capacitatea de schimb ionicC.ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestoraD.porozitateaE.



(pag. 159 - 160)

F2254152. Referitor la faza mobila in cromatografia de schimb ionic, selectati enunturile corecte:este formata din solventi organiciA. in mod exceptional se poate adauga in faza mobila o cantitate mica de apa, pentru a facilita dizolvarea analitilor

B.

favorizeaza ionizarea analitilor din solutiiC.are o constanta dielectrica micaD.favorizeaza ionizarea gruparilor functionale ale rasinilor schimbatoare de ioniE.

(pag. 166)

F2254153. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale:

adsorbtia pe suporturi inerteA. repartitia intre faza stationara si faza mobilaB. adsorbtia pe suporturi solideC.excluderea-difuziaD.schimbul ionicE.

(pag. 18)

F2254154. Indiferent de tehnica aleasa, metodele cromatografice au cateva aspecte comune:analitii din amestec se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara, care sunt nemiscibileA. analitii din amestec se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara, care pot fi foarte putin solubile una in alta

B.

intre cantitatile de analiti repartizati in cele doua faze nu exista un echilibru dependent de insusirile fiecarui analit

C.

separarea consta in eluarea continua a analitilor care migrand cu aceeasi viteza parasesc simultan coloanaD.sub actiunea fazei mobile, migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare are loc cu viteze diferiteE.

(pag. 26)

F2254155. In legatura cu faza stationara sunt corecte urmatoarele:este formata din particule fine solide sferice sau aproape sfericeA. este formata din particule fine solide, pe care se fixeaza faza stationara lichida ca in cromatografia de adsorbtie

B.

gruparile chimice C8 sau C18 ale fazei stationare nu participa la procesele cromatograficeC.interactiunile cu analitii au loc la suprafata fazei stationareD.in cromatografia de repartitie faza stationara este un lichid fixat pe un suport solid inertE.

(pag. 29)

F2254156. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica, respectiv pe faza stationara:

volumul de retentie VRA. coeficientul de rezistenta la transferul de masa CB. factorul de capacitate k`C.numarul de platouri teoretice ND.timpul de retentie tRE.

(pag. 40 - 41)

F2254157. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte:fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizicA. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformiB. fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticlaC.fazele stationare pot fi lichideD.fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte micaE.



(pag. 202 - 203)

F2254158. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie:poliesteri si polieteri ai glicolilorA. siliconiiB. silicagelulC.sitele moleculareD.hidrocarburi saturateE.

(pag. 203 - 206)

F2254159. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie:

esterificareaA. alchilareaB. sililareaC.complexarea cu ioni metaliciD.bromurareaE.

(pag. 211 - 212)

F2254160. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori:detectorul refractometricA. catarometrulB. detectorul de fluorescentaC.detectorul cu ionizare in flacaraD.spectrometrul de masa (MS)E.

(pag. 213 - 220)

F2254161. Selectati metodele de determinare a concentratiei componentilor separati prin gaz cromatografie (GC):

metoda curbei de calibrareA. metoda masurarii timpului de retentieB. metoda standardului internC.metoda masurarii volumului de retentieD.metoda standardului externE.

(pag. 223 - 224)

F2254162. Selectati enunturile corecte referitoare la cuplajul HPLC-HRGC:are o repetabilitate inferioara tehnicilor cromatografice simpleA. a fost utilizat la analiza uleiurilor volatile de mandarineB. prepararea (pregatirea) probei este simplaC.permite o separare eficienta o viteza mare de executieD.nu poate fi aplicat probelor cu matrice complexaE.

(pag. 237 - 239)

F2254163. Cromatografia de afinitate:nu poate fi utilizata in analizele de interes biomedical datorita complexitatii probelorA. permite scurtarea multor operatiuni preliminare de purificareB. se aplica in special in analiza materiilor prime farmaceuticeC.are o mare specificitateD.poate fi utilizata la separarea peroxidazei dintr-un amestec de proteineE.

(pag. 153)



F2254164. Selectati detectorii utilizati in HPLC:detectorul de conductibilitate termicaA. spectrometrul de masaB. detectorul de ionizare in flacaraC.detectorul electrochimicD.detectorul refractometricE.

(pag. 73)

F2254165. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia pe faza inversa:faza mobila este nepolaraA. faza stationara este nepolaraB. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolarC.de regula pentru fazele stationare inverse, gruparile alchil legate sunt radicali octil C8 sau octadecil C18D.gruparile C8 si C18 confera un caracter polarE.

(pag. 68 - 71)

F2254166. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune:faza mobila lichida circula prin coloana sub actiunea fortei gravitationaleA. faza mobila lichida circula prin coloana cu un debit variabilB. in cazul in care compozitia fazei mobile se mentine constanta pe toata durata determinarii aceasta poarta numele de elutie izocratica

C.

in cazul in care compozitia fazei mobile se modifica pe durata determinarii aceasta poarta numele de elutie normala

D.

sistemul de detectare trebuie sa permita determinarea cantitativa a componentelor eluateE.

(pag. 1048)

F2254167. Selectati enuturile corecte referitoare la cromatografia pe strat subtire:pot fi separati ioni anorganiciA. faza stationara este introdusa intr-o coloana de sticlaB. pot fi separati complecsi organo-metaliciC.cele mai utilizate faze stationare sunt cele de silicagelD.pot fi separati compusi organiciE.

(pag. 174-175)

F2254168. Selectati enunturile corecte referitoare la CSS:identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor RfA. in CSS pentru a obtine pete colorate sau fluorescente pe placa analitii nu pot fi derivatizatiB. se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substanteC.toate substantele farmaceutice cunoscute sunt cel mai bine separate pe o placa cu silicagel nemodificatD.valoarea Rf a unei substante trebuie sa fie constanta pentru experiente efectuate in aceleasi conditiiE.

(pag. 181 - 182)

F2254169. Cele mai importante componente ale unui densitometru sunt:sursa de luminaA. capilara umpluta cu o solutie de electrolitiB. selectorul de lungimi de undaC.compartimentul cu suportul pentru cuveD.detectoare (fotodiode si fotomultiplicatoare)E.

(pag. 190)

F2254170. Aparatura utilizata in cazul metodei cromatografice pe hartie cuprinde:vase din sticla cu inchidere etansaA.



benzi de hartie cromatograficaB. placi din material plastic acoperite cu hartie cromatograficaC.coloane de sticla prevazute cu dispozitive de fixareD.micropipeteE.

(pag. 1043)

F2254171. Selectati enunturile corecte referitoare la tehnica de cromatografiere pe hartie (CH):poate fi ascendentaA. saturarea vasului cromatografic nu este obligatorie in tehnica CHB. poate fi descendentaC.componentele fazei mobile (developant) se introduc in camera cromatografica, pe rand la interval de o oraD.cromatografierea se efectueaza la o temperatura cuprinsa intre 20°C si 25°CE.

(pag. 1043)

F2254172. Aparatura necesara pentru realizarea unei cromatograme prin cromatografie pe strat subtire (CSS) cuprinde:

coloane cromatografice deschise din sticla umplute cu silicagelA. vase cromatografice din sticla cu posibilitate de inchidere etansaB. placi cromatografice din sticla si alte materialeC.benzi de hartie cromatograficaD.micropipete si microseringi pentru aplicarea probelorE.

(pag. 1044)

F2254173. Selectati enunturile corecte referitoare la prepararea placilor cromatografice utilizate in cromatografia pe strat subtire:

se prepara o suspensie omogena din adsorbant si alcool etilic diluatA. suspensia se aplica in strat subtire pe placi cu ajutorul unui dispozitivB. placile se usuca initial la aer un timp diferit dependent de natura stratului adsorbantC.placile cu silicagel G se usuca apoi in euva la 105-110°C timp de 1hD.placile obtinute pot fi utilizate timp de 1luna fara a fi reactivateE.

(pag. 1044)

F2254174. Selectati enunturile incorecte referitoare la tehnica cromatografica pe strat subtire:daca nu se prevede altfel, inaintea determinarii vasul cromatografic se satureaza cu vaporii developantului timp de 30minute

A.

determinarea cromatografica se efectueaza la o temperatura cuprinsa intre 40-50°CB. punerea in evidenta a petelor de pe cromatograma se efectueaza prin examinarea acestora ca atare sau dupa tratare cu reactivi potriviti

C.

petele de pe linia de start trebuie sa atinga obligatoriu suprafata stratului de developantD.placa cromatografica se introduce in vasul cromatografic pe cat posibil in pozitie verticalaE.

(pag. 1045)

F2354175. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara este solida:

cromatografia de afinitateA. cromatografia de repartitieB. cromatografia de schimb ionicC.cromatografia in contracurentD.cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.E.

(pag. 20)

F2354176. Cromatografia chirala de adsorbtie sau repartitie prezinta urmatoarele caracteristici:se caracterizeaza prin structura chirala a fazei stationareA.



se caracterizeaza prin structura chirala a fazei mobileB. exploateaza caracteristicile functionale ale analitilorC.permite separarea selectiva a enantiomerilorD.este o tehnica hibrida, ce imbina cromatografia cu electroforezaE.

(pag. 25)

F2354177. Caracteristici comune metodelor cromatografice:analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobilaA. cele doua faze sunt nemiscibileB. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibruC.migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi vitezaD.separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloanaE.

(pag. 26)

F2354178. Coeficientul de difuzie D este o marime caracteristica a unei substante si prezinta urmatoarele caracteristici:

este legat de marimea ei in conditii date de temperaturaA. depinde de vascozitatea mediuluiB. se exprima in m/sC.nu depinde de vascozitatea mediuluiD.se exprima in m2/s.E.

(pag. 35)

F2354179. Fazele stationare de tip I din HPLC:se obtin prin grefarea pe silicagel a unei grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de imobilizarea selectorului chiral

A.

sunt utilizate pentru separarea enantiomerilor hidroxilatiB. pentru obtinerea lor se utilizeaza beta-ciclodextrine naturale sau modificateC.sunt faze stationare chirale polimericeD.selectorul chiral poate fi fenilalaninaE.

(pag. 107)

F2354180. Gelurile utilizate ca suporturi in cromatografia de excludere sterica trebuie sa indeplineasca anumite proprietati:

diametrul porilorA. forma si marimea particulelorB. sa aiba o afinitate crescuta fata de substantele dizolvate in solutiile de analizatC.sa nu reactioneze cu solventiiD.sa aiba consistenta spumoasa, semirigida sau rigidaE.

(pag. 142)

F2354181. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B:

daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1

A.

daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1

B.

valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare

C.

valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mica

D.

valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare

E.



(pag. 161)

F2354182. Hartia cromatografica:este formata din lanturi celulozice de beta-glucozaA. are M < 100000 u.a.m.B. este formata din lanturi celulozice de alfa-glucozaC.are M > 100000 u.a.m.D.are caracter hidrofobE.

(pag. 173)

F2354183. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin:reflexieA. refractieB. transmisieC.emisie fluorescentaD.stingerea fluorescenteiE.

(pag. 188)

F2354184. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee:

metoda normarii ariilorA. metoda standardului internB. metoda curbei de calibrareC.metoda examinarii in UVD.metoda adaosului de standardE.

(pag. 223)

F2354185. In care din urmatoarele metode cromatografice cele 2 faze, mobila si stationara nu sunt lichide:

Cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversaA. Cromatografia de repartitie lichid volatilaB. Cromatografia de repartitie cu faza adsobita normal sau inversaC.Cromatografia de excludere prin separari nepolareD.Cromatografia de schimb ionic cu rasini chelatanteE.

(pag. 20)

F2354186. Detectorul cu captura de electroni:se bazeaza pe interactia dintre moleculele de analiti aduse spre detector cu electroni de energie mareA. se bazeaza pe interactia dintre moleculele de analiti aduse spre detector cu electroni de energie micaB. in urma impactului se formeaza ioni negativi si electroniC.in urma impactului se formeaza ioni pozitivi si electroniD.intensitatea curentului de baza format nu depinde de numarul de ioniE.

(pag. 218)

F2354187. In cromatografia de gaze, cresterea temperaturii determina:iesirea substantelor separate mai lent din coloanaA. iesirea substantelor separate mai repede din coloanaB. largirea picului in functie de volumul de retentieC.micsorarea volumului de retentieD.ingustarea picurilor in functie de volumul de retentieE.

(pag. 209)

F2354188. Care dintre urmatoarele enunturi nu sunt adevarate cu privire la elutia selectiva in analizele



ion cromatografice:sunt eluati toti ionii retinuti, cu ajutorul unui eluent judicios alesA. se utilizeza cand coeficientii de repartitie au valori apropiateB. se utilizeza un gradient de concentratie al eluentului prin modificarea compozitiei saleC.se elueaza un singur ion din cei retinuti cu ajutorul unui eluent judicios alesD.coeficientii de repartitie trebuie sa fie foarte diferitiE.

(pag. 171)

F2354189. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate cu privire la faza stationara din cromatografie:

este formata din particule fine solide, sferice, pe suprafata carora se produc interactiile cu analitii - cromatografia de repartie

A.

este formata din particule fine solide care sunt suportul pe care se fixeaza faza stationara lichida - cromatografia de repartitie

B.

in coloanele capilare din cromatografia de gaze, faza stationara este fixata in stare neomogena, sub forma unui film pe peretii interiori

C.

particulele de faza stationara se caracterizeaza prin diametrul mediuD.particulele de faza stationara se caracterizeaza prin suprafata specificaE.

(pag. 29)

F2554190. Precizati raspunsurile corecte referitoare la gelurile de agaroza si agar-agar:gelurile de agaroza se pot folosi la separarea moleculelor cu M = 10000-150000000A. agaroza este un polizaharid de D-galactozaB. nu sunt sensibile fata de solventii organiciC.agar-agarul se obtine prin extractie din algeD.se mai numesc sefadexuriE.

(pag. 118)

F2554191. La determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot folosi:largimea picului la bazaA. factorul dependent de detectorB. concentratia analituluiC.metoda normarii ariilorD.metoda curbei de calibrareE.

(pag. 157)

F2554192. Radiatiile moleculare supersonice (SMB):au viteza mica de curgere pana la separareA. reduc energia termica vibrationalaB. nu se folosesc asociate cuplajului GC-MSC.au viteza mare de curgere pana la separareD.la folosirea SMB nu se obtine viteza uniformaE.

(pag. 152)

F2554193. Avantajele cromatografiei planare:ofera posibilitatea separarii compusilor coloratiA. ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele, unele bidimensionaleB. nu se pot folosi decat dispozitive clasice de aplicare a probelorC.in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 secD.optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu imbunatateste separarile cromatografice prin CSSE.

(pag. 143)

F2554194. Despre fluidele supercritice sunt adevarate:



au vascozitate mareA. au o geometrie variabilaB. au masa volumica diferita de aceea a gazelorC.sunt solventi foarte buniD.nu trebuie controlata temperatura si presiunea fluidelor supercriticeE.

(pag. 217)

F2554195. In cromatografia de lichide cu faze inversate, faza stationară poate fi:rasina schimbatoare de ioniA. nepolaraB. polaraC.silicagel grefat cu lanturi hidrocarbonateD.compus macromolecularE.

(pag. 219)

F2554196. Fazele stationare in cromatografia de gaze:sunt suporturi poroaseA. sunt lichide formate din compusi cu volatilitate mareB. nu prezinta stabilitate termicaC.trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatilD.Chromosorb 80-100 este faza stationaraE.

(pag. 89)

F2554197. Precizati afirmatiile incorecte despre cromatografia de excludere sterica:se mai numeste cromatografie de excludere-difuzieA. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solidB. faza stationara este un gelC.faza stationara este un compus macromolecular reticulatD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 122)

F2554198. Gelurile de poliacrilamida:se folosesc in cromatografia de excludere stericaA. se folosesc in cromatografia cu fluide supercriticeB. sunt foarte solubile in apaC.servesc la separarea compusilor cu M=200-400000D.sunt substante puternic polareE.

(pag. 126)

F2554199. Agaroza:face parte din clasa xerogelurilorA. face parte din clasa aerogelurilorB. gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi de peste 30oCC.se obtine prin extractie din algeD.este o substanta neionicaE.

(pag. 149)

F2554200. Selectati raspunsurile corecte referitoare la reflectanta:este o metoda de evaluare densitometrica a CSSA. dispersia luminii este dependenta de grosimea stratului de sorbentB. forma si dimensiunile spotului analitului influenteaza exactitatea si precizia rezultatelorC.dispersia luminii este independenta de grosimea stratului de sorbentD.



se recomanda numai aplicarea probelor de analiti, pe placaE.

(pag. 111)

F2554201. Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt:detectorul UVA. detectorul de conductivitateB. detectorul amperometricC.detectorul refractometricD.detectorul electrochimicE.

(pag. 126)

F2554202. Cu ajutorul cuplajul CEC-MS se pot analiza substante medicamentoase ca:sulfonamideA. urinaB. fluticazona propionatC.plasmaD.benzodiazepineE.

(pag. 152)

F2554203. Care dintre avantajele cromatografiei SFC cu coloane umplute sunt adevarate?developare rapida si timpi de echilibrare lungiA. developare rapida si timpi de echilibrare scurtiB. consum mic de solventi organiciC.imposibilitatea analizarilor polimerilorD.cuplarea usoara cu un spectrometru de masaE.

(pag. 85)

F2554204. Etapele analizei cromatografice sunt:identificarea analitilor separatiA. inregistrarea cromatogramelorB. nu se pregateste faza stationaraC.calcularea ariilor picurilor si a altor parametriiD.deplasarea selectivaE.

(pag. 77)

F2554205. Largirea picurilor cromatografice:se exprima prin determinarea variantei σ2A. se face concomitent cu micsorarea inaltimii saleB. depinde de eficacitatea coloaneiC.este influnetata de natura analituluiD.nu este influentata de natura fazei stationareE.

(pag. 43)

F2554206. Caracteristici ale “carbonului poros grafitat” in HPLC:are suprafata specifica de 110m2/gA. are stabilitate mecanica mica la presiunea solventilorB. prezinta un mecanism unic de retentieC.este stabil la pH foarte acid sau foarte bazicD.are selectivitate mare fata de compusi cu structura inruditaE.

(pag. 157)

F2554207. Stereoizomerii din amestecuri racemice volatile:



se pot separa numai prin cromatografie in faza supercriticaA. separarea stereoizomerilor se bazeaza pe interactiuni dipol-dipolB. pentru separarea GC se utilizeaza faze stationare pe baza de aminoaciziC.pentru separarea GC se utilizeaza faze stationare pe baza de ciclodextrineD.fazele stationare pe baza de ciclodextrine folosite la separarea stereoizomerilor sunt de 3 tipuri.E.

(pag. 45)

F2654208. Antioxidanţi folosiţi la prepararea unguentelor:acid sorbicA. acid citricB. fenolC.galat de propilD.butil hidroxi anisolE.

(pag. 529-530)

F2654209. Bazele de unguente pot fi:baze de tip soluţieA. baze de unguent lavabileB. baze de tip suspensieC.baze grase hidrofobeD.baze hidrosolubileE.

(pag. 532)

F2654210. În funcţie de gradul de dispersie al substanţelor active, unguentele pot fi:unguente-soluţiiA. unguente cu mai multe fazeB. unguente hidrosolubileC.unguente-suspensiiD.unguente-emulsiiE.

(pag. 951)

F2654211. Prevederile FRX la conservarea unguentelor oftalmice:în recipiente bine închiseA. în recipiente sterileB. în recipiente închise etanºC.la o temperetură de cel mult 25°CD.la loc răcorosE.

(pag. 953)

F2654212. Criterii de calitate în formularea unguentelor:stabilitatea fizoco-chimică a substanţelor medicamentoase încorporateA. puritateaB. inocuitateaC.eficienţaD.cantitatea fazei apoase din compoziţieE.

(pag. 533)

F2654213. Unguentul emulgator:este oficinal în FR IXA. este oficinal în FR XB. este o bază de unguent lavabilC.este o bază anhidră de tip ulei/apăD.



eset o bază hidratată de tip ulei/apăE.

(pag. 532)

F2654214. Epidermul conţine:dermulA. stratul bazalB. stratul cornosC.stratul granulosD.hipodermulE.

(pag. 514-515)

F2654215. Zone terapeutice la nivelul pielii folosite în medicaţia dermatologică:suprafaţa externă a pieliiA. glandele pieliiB. stratul cornosC.sistemul circulator al pieliiD.hipodermulE.

(pag. 518)

F2654216. În cromatografia pe strat subţire, dozarea substanţelor medicamentoase separate, se realizează prin:

densitometrie, direct pe placăA. spectrofotometrie aplicată după răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbantB. FR X nu face referiri la modul de dozareC.introducerea în calcul a timpilor de retenţie a componentelor separateD.metoda standardului internE.

(pag. 1046 FR X)

F2654217. Stereoizomerii se pot separa prin cromatografia de gaze utilizând ca faze staţionare substanţe pe bază de:

polietilenăA. ciclohexanB. acrilamidăC.ciclodextrineD.aminoaciziE.

(pag. 110 vol.2)

F2654218. Optimizarea rezoluţiei unui proces cromatografic se poate realiza prin:micşorarea numărului de talere teoreticeA. creşterea numărului de talere teoreticeB. creşterea selectivităţii procesuluiC.modificarea diametrului coloaneiD.creşterea presiuniiE.

(pag. 58-59 vol.2)

F2654219. Factorul de selectivitate α(S) pentru doi compuşi A şi B este prin definiţie:raportul timpilor de retenţieA. raportul concentraţiilor în faza mobilă şi staţionarăB. raportul distanţelor de retenţieC.raportul între timpul de retenţie şi volumul de retenţieD.raportul volumelor corectateE.

(pag. 56-57 vol.2)



F2654220. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la cromatografia prin schimb ionic sunt corecte:răşinile puternic bazice reţin prin schimb ionic numai acizii tariA. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic acizii slabiB. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic acizii slabi şi acizii tariC.răşinile puternic bazice reţin prin schimb ionic acizii slabi şi acizii tariD.răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic numai acizii tariE.

(pag. 155,156 vol.2)

F2654221. În vederea optimizării unei separări gazcromatografice se poate acţiona asupra următorilor factori:

debitul fazei mobileA. detectorB. temperaturăC.înregistratorD.natura coloaneiE.

(pag. 209-210 vol.2)



Tema nr. 55Metode volumetrice in controlul medicamentelor



F1255001. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x 7H2O se dizolvă in 100 mL apă şi se adaugă 5 mL tampon amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT şi se titrează cu 20 mL Complexon (III) 0,05 mol/l până la coloraţie albastră ( F=1 ).1 mL EDTA-Na2 0,05 M corespunde la 0,01232 g MgSO4x7H2O.Puritatea sulfatului de magneziu este:

99%A. 98,5%B. 93%C.101%D.100%E.

(pag. 608)

F1255002. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirină de 0,500g acid acetilsalicilic pe comprimat, s-au cântărit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool neutralizat, s-a încălzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftaleină şi s-a titrat cu 20 ml NaOH 0,1N cu F=1.00000, până la virajul indicatorului. Calculaţi conţinutul în aspirină al comprimatelor şi precizaţi dacă ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoaşte masa moleculară a acidului acetilsalicilic M= 180 şi că masa medie a unui comprimat este de 0.800g. Referitor la conţinutul declarat în substanţă activă, FR X prevede o abatere de ±5%.

0.499 g/cp, nu corespundA. 506 mg/cp, corespundB. 576 mg/cp, nu corespundC.500 mg/cp, corespundD.475 mg/cp, nu corespundE.

(pag. 286)

F1255003. Se cantaresc cu exactitate într-un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de comprimate de Ciclobarbital 200 mg/cp, se agită 15 min. Cu 30 ml dimetilformamidă (R) în prealabil neutralizată la albastru de timol şi se titrează cu 10 ml metoxid de sodiu 0.1N cu F=1.0000 până la coloraţie albastră. Să se precizeze care din variantele de mai jos redă corect concentraţia comprimatelor luate în lucru şi dacă ele corespund sau nu prevederilor FR X, ştiind că: masa medie a comprimatelor este 0.340 g, masa moleculară a ciclobarbitalului este M=236, iar abaterea admisă de FR X faţă de conţinutul declarat în substanţă activă este de ±5%.

0.205 g/cp, corespundeA. 189 mg/cp, nu corespundeB. 226 mg/cp, nu corespundeC.200 mg/cp, nu corespundeD.0.213 g/cp, nu corespundeE.

(pag. 292)

F1355004. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la clorhidratul de papaverina:dozarea clorhidratului de papaverina se realizeaza prin titrare directa cu acid percloricA. clorhidratul de papaverina are caracter slab bazicB. dozarea clorhidratului de papaverina are loc in mediu neaposC.cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este trecut in clorura mercuricaD.



titrarea cu acid percloric se face dupa tratare cu acetat mercuricE.

(pag. 726)

F1355005. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la codeina:are caracter slab bazicA. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in dioxanB. se dizolva in acid acetic anhidruC.se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/lD.se utilizeaza ca indicator cristal violet in acid acetic anhidruE.

(pag. 223, 271)

F1355006. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:aminoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidruA. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridinaB. sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamidaC.sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidruD.aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidruE.

(pag. 229)

F1355007. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan se stabileste utilizand:

hidrogenoftalat de potasiuA. hidrogenoftalat de potasiu uscat in prealabilB. hidroxid de sodiuC.acid oxalicD.acid benzoicE.

(pag. 1180)

F1355008. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta:

acid salicilicA. benzoat de sodiuB. salicilat de sodiuC.hidrogenoftalat de potasiuD.acid benzoicE.

(pag. 1184)

F1355009. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta:

cromat de potasiuA. clorura de sodiuB. tiocianat de amoniuC.alaun de fer si amoniuD.clorura de calciuE.

(pag. 1184)

F1355010. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l:

propionatiA. clorhidratiB. maleatiC.benzoatiD.salicilatiE.



(pag. 221)

F1355011. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice:se bazeaza pe dozarea functiei bazice din moleculaA. functia bazica este exaltata cu solventi protogeniciB. functia bazica este exaltata cu solventi protofiliciC.se titreaza in mediu neaposD.se titreaza cu acid percloric in dioxanE.

(pag. 269)

F1455012. Alegeţi definiţia corectă a noţiunii de "indice de aciditate" (conform FR. X). Indicele de aciditate este . . .

numărul de miligrame de hidroxid de sodiu necesar pentru neutralizarea acizilor graşi liberi din masa de 100 mg probă ;

A.

numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor graşi liberi din masa de 100 mg. probă ;

B.

volumul (exprimat în ml) de soluţie de hidroxid de potasiu 1 normală, necesar pentru neutralizarea masei de 1 g probă analizată ;

C.

masa de hidroxid de potasiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi liberi dintr-un gram de probă ;

D.

masa de hidroxid de potasiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi din saponificarea unui gram de grăsime

E.

(pag. 991, [9])

F1455013. Alegeţi definiţia corectă a noţiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia X). Indicele de ester este . . .

masa de hidroxid de sodiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi din saponificarea masei de 100 g probă analizată ;

A.

masa de hidroxid de potasiu (exprimată în mg) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi din saponificarea masei de 1 g probă analizată ;

B.

masa de hidroxid de potasiu (exprimată în grame) necesară pentru neutralizarea acizilor graşi rezultaţi din saponificarea masei de 100 g probă analizată ;

C.

numărul de moli de bază tare, monoacidă, necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi din saponificarea a 100 grame probă analizată ;

D.

numărul de moli de bază tare, monoacidă, necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi din saponificarea unui gram de substanţă analizată.

E.

(pag. 991, [9])

F1455014. Alegeţi definiţia corectă a noţiunii de "indice de peroxid" (dupa Farmacopeea Romana editia X). Indicele de peroxid este . . .

numărul de moli de tiosulfat de sodiu oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor din 1 gram probă analizată ;

A.

numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,1 molară, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor din 1 gram probă analizată ;

B.

numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,05 molară, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor din 100 grame probă analizată ;

C.

numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor din 100 mg probă analizată ;

D.

numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de sodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin acţiunea peroxizilor dintr-un gram probă analizată.

E.

(pag. 994, [9])

F1455015. Alegeţi metoda recomandată în Farmacopeea Română, ediţia X, pentru dozarea grupelor metoxi în medicamente.

oxidare cu permanganat de potasiu şi retitrarea permanganatului neconsumat, cu acid oxalic ;A. oxidarea cu brom a iodurii de metil, obţinută prin acţiunea la cald a acidului iodhidric, urmată de titrarea B.



iodului rezultat cu tiosulfat de sodiu ;scindarea nucleofilă a grupei metoxi cu acid iodhidric, transformarea acidului iodhidric neconsumat în iod elementar şi titrarea iodului cu tiosulfat alcalin ;

C.

oxidarea cu brom a iodurii de metil, obţinută prin acţiunea la cald a acidului iodhidric, urmată de titrarea cu soluţia de azotat de argint a anionului bromură rezultat ;

D.

titrare cu soluţie de dicromat de potasiu în mediu acid până la dispariţia coloraţiei portocalii a ionului dicromat si apariţia culorii verde a ionului crom (III) rezultat.

E.

(pag. 1021, [9])

F1455016. Alegeţi setul de reactivi necesar pentru prepararea soluţiei de titrare în vederea determinării umidităţii unui medicament prin metoda Karl Fischer.

piridină, acid oxalic, iodură de potasiu, metanol absolut, tiosulfat de sodiu ;A. hidroxid de sodiu, acid acetic anhidru, metanol absolut, iodură de potasiu şi bioxid de sulf ;B. piridină, iod, metanol absolut şi bioxid de sulf ;C.hidroxid de sodiu, iod, cloroform şi sulfură de amoniu ;D.hidroxid de calciu, bioxid de sulf, cloroform şi iod.E.

(pag. 598-601, [6] vol. II ; 1017, [9])

F1455017. Determinarea titrimetrică a vitaminei C din preparate farmaceutice, conform Farmacopeei Romane (editia X), se bazează pe . . .

reducerea acidului ascorbic cu tiosulfat de sodiu ;A. titrare cu soluţie de iodat de potasiu în mediu de acid clorhidric ;B. reducerea acidului ascorbic cu apă oxigenată în mediu alcalin ;C.oxidarea, la acid dehidroascorbic, cu apă oxigenată în mediu acid ;D.precipitarea acidului ascorbic în forma de sare de argint, greu solubilă.E.

(pag. 68, [9])

F1455018. Indicaţi mediul (solventul) şi reactivul de titrare potrivit pentru determinarea cantitativă titrimetrică a unui alcaloid (substanţă cu caracter slab bazic).

titrarea se execută în mediu apos cu piridină drept reactiv de titrare ;A. titrarea se execută în mediu apos cu acid acetic drept reactiv de titrare ;B. titrarea se execută în mediu de piridină cu acid acetic drept reactiv de titrare ;C.titrarea se execută în mediu de acid acetic cu acid percloric drept reactiv de titrare ;D.titrarea se execută în mediu de dioxan cu hidroxid de potasiu drept reactiv de titare.E.

(pag. 221, [6] vol. I)

F1455019. La determinarea titrimetrică a fenobarbitalului (masă moleculară 232,2 g/mol) Farmacopeea Română (ediţia X) prevede utilizarea dimetilformamidei drept solvent şi soluţie 0,1 M de metoxid de sodiu drept agent de titrare. În aceste condiţii fenobarbitalul se titrează ca un acid monobazic. În vederea analizei unei soluţii injectabile de fenobarbital în propilenglicol (concentraţia declarată : 100 mg/ml) se titrează, conform descrierii de mai sus, un volum de 5 ml soluţie injectabilă, în prezenţa indicatorului de albastru de timol, consumând 20,15 ml soluţie de titrare. Cât la sută din concentraţia declarată este concentraţia fenobarbitalului în proba analizată ?

93,58 % ;A. 95,25 % ;B. 98,77 % ;C.102, 33 % ;D.105,88 %E.

(pag. 549 ; 745-747, [9])

F1455020. La titrarea clorhidratului de metadonă cu acid percloric, executat în mediu de acid acetic, se adaugă în vasul de titrare acetat de mercur(II). Rolul acestuia este . . .

de a modifica favorabil constanta dielectrică a mediului ;A. de a accelera prin efect catalitic reactia care stă la baza titrări ;B.



de a indica sfârşitul titrării (atingerea punctului de echivalenţă) ;C.de a stabiliza reactivul de titrare în timpul operaţiei ;D.de a lega bloca anionul clorură într-o formă greu disociabilă (HgCl2).E.

(pag. 224-226, [6] vol. I ;631, [9])

F1455021. Se execută, în conformitate cu Farmacopeea Română ediţia X, determinarea umidităţii unui medicament cu metoda Karl Fischer, utilizând o soluţie de titrare cu titrul T = 8,846 mg/ml. Determinarea se execută pe o probă cu masa m = 0,4570 g. După dizolvare în etanol anhidru proba se titrează cu reactivul Karl Fischer consumând, până la atingerea punctului de echivalenţă, volumul V(1) = 12,6 ml de reactiv. La titrarea unei probe martor consumul de reactiv este V(2) = 0,2 ml. Umezeala probei, exprimată în procente de apă (m/m), este . . .

6,6 % ;A. 12,0 % ;B. 18,5 % ;C.24,0 % ;D.28,2 %E.

(pag. 598-601, [6] vol. II ;1017, [9])

F1555022. Glicerofosfatul de calciu sec determină, conform FR X, prin titrare cu:acid percloric;A. acid sulfuric;B. complexon III;C.azotat de argint;D.hidroxid de sodiu.E.

(pag. 186)

F1555023. Camforul se determină, conform FR X:prin titrare acido-bazică;A. prin titrare redox;B. prin titrare complexonometrică;C.prin titrare argentometrică;D.gravimetric.E.

(pag. 192)

F1555024. Cefotaxima sodică se determină prin titrare:cu hidroxid de sodiu 0,1 M;A. cu acid percloric 0,1 M;B. cu amoniac 0,1 M;C.cu complexon III 0,1 M;D.cu azotat de argint 0,1 M.E.

(pag. 219)

F1555025. Cloramina B se determină conform FR X:gravimetric;A. prin titrare acido-bazică;B. prin titrare redox;C.prin titrare complexonometrică;D.prin titrare argentometrică.E.

(pag. 233)

F1655026. Acidul ascorbic din solutia injectabila de acid ascorbic se dozeaza conform FRX prin metoda:

IodometricaA.



IodatometricaB. PolarimetricaC.ComplexonometricaD.NitritometricaE.

(pag. 514)

F1655027. Care din indicatorii metalocromici enumerati se pot folosi la determinarea complexonometrica a ionului de bismut (III):

Murexid la pH acidA. Xilenolorange la pH acidB. Negru de eriocrom T la pH bazicC.Violet de pirocatehina la pH acidD.Albastru de metiltimol la pH neutru - slab bazicE.

(pag. 164, [FR X])

F1655028. Care din substantele enumerate mai jos pot fi dozate conform FRX prin metoda bromatometrica:

RezorcinolA. FenilhidrazinaB. Medicamente cu sulf in moleculaC.RiboflavinaD.PentoxifilinaE.

(pag. 820, [FR X])

F1655029. Ce contine reactivul Karl Fischer, folosit pentru determinarea cantitativa a apei?Dioxid de sulf, iod si piridina in etanol absolutA. Dioxid de sulf, formaldehida si piridina in metanolB. Iod, dioxid de sulf si dioxan in metanolC.Dioxid de sulf, iod si piridina in metanol absolutD.Piridina, cloroform, dioxid de carbon, iodE.

(pag. 1185, [FR X])

F1655030. Conform FRX, metronidazolul din supozitoare se determina cantitativ prin:Dozare nitritometrica directa dupa extragere cu apaA. Dozare in mediu neapos cu acid percloric in dioxan in prezenta de rosu de metil in cloroform dupa extragere cu cloroform

B.

Dozare spectrofotometrica in UV dupa extragere cu acid sulfuric 0,1 NC.Dozare cerimetrica dupa extragere la cald cu acid azotic 0,1 ND.Dozare acido-bazica in mediu aposE.

(pag. 892, [FR X])

F1655031. FRX prevede pentru determinarea cantitativa a clorhidratului de efedrina:Dozare in mediu neapos cu acid percloric in dioxan, in prezenta de galben de metanil ca indicatorA. Dozare nitritometricaB. Dozare spectrofotometricaC.Dozare pe baza reactiei Chen-KaoD.Titrarea aciditatii cu solutie de hidroxid de sodiu 0,1 NE.

(pag. 389, [FR X])

F1655032. FRX recomanda dozarea hidrogenmaleatului de prometazina astfel:Spectrofotometric in UVA. Prin titrare in mediu neapos, cu acid percloric in dioxan, dupa dizolvare in cloroform utilizand ca indicator galben de metanil in dioxan

B.



RedoxometricC.Titrare in mediu neapos, cu metoxid de sodiu, dupa dizolvare in dimetilformamida utilizand ca indicator galben de metanil in dioxan

D.

Spectrofotometric in vizibilE.

(pag. 796, [FR X])

F1655033. In ce conditii pot fi titrate sarurile de Ca(II) complexonometric?pH 9 in prezenta murexiduluiA. pH 6 in prezenta eriocrom TB. pH 10 in prezenta eriocrom T si a edetatului de magneziuC.pH 5 - 6 in prezenta xilenoloranjuluiD.pH 2 in prezenta murexiduluiE.

(pag. 178, [FR X])

F1655034. Metoda iodometrica poate fi utilizata pentru studii de stabilitate la preparatele cu peniciline?Da, fiindca numai molecula intacta poate fi oxidata cu iodA. Da, pentru ca produsii de degradare pot fi determinati selectivB. Da, pentru ca din proba martor se pot determina penicilinele descompuse iar din proba de analizat penicilinele totale dupa o prealabila hidroliza

C.

Metoda se utilizeaza numai pentru determinarea produsilor de degradareD.Penicilinele nu pot fi determinate cantitativ iodometricE.

(pag. 127, [FR X])

F1655035. Principiul activ din solutia injectabila de sulfat de magneziu se determina complexonometric in urmatoarele conditii:

pH = 1 - 3 in prezenta de indicator xilenolorangeA. pH = 10 in prezenta de indicator negru de eriocrom TB. pH = 12 in prezenta de rosu de metilC.pH = 1 - 3 in prezenta de indicator negru de eriocrom TD.pH = 10 in prezenta indicatorului xilenolorangeE.

(pag. 533, [FR X])

F1655036. Rivanolul (etacridini lactas) se dozeaza dupa FRX:Prin titrare acido-bazica in mediu neaposA. Prin spectrofotometrie in vizibil, in urma unei reactii de diazotareB. Prin titrare in mediu neapos cu acid percloric, dupa dizolvare in metanol folosind albastru de timol in metanol ca indicator

C.

Prin titrare in mediu neapos cu metoxid de sodiu dupa o prealabila dizolvare in cloroformD.Prin titrare cerimetricaE.

(pag. 409, [FR X])

F2155037. Clorhidratii bazelor medicamentoase se dozeazacu acid percloric in acid aceticA. cu acid percloric in acid acetic, dupa tratarea prealabilacu acetat de mercur (II) pentru a bloca anionii clorura

B.

cu acid percloric in acid acetic, dupa tratarea prealabila cu azotat de argint pentru a bloca anionii cloruraC.argentometricD.cu acid sulfuricE.

(pag. 221,226)

F2255038. Selectati enuntul corect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid din "Iniectabile Phenobarbitali" oficinala in FRX:

se face printr-o metoda acido-bazica in mediu aposA.



solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1NB. se face printr-o metoda acido-bazica in mediu neaposC.solventul de diluare este dimetilfomamidaD.indicatorul utilizat este metiloranjE.

(pag. 549)

F2255039. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a componentelor din solutia "Solutio iodi spirituosa", conform FR X:

se dozeaza atat iodul cat si iodura de potasiuA. iodul se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1NB. decolorarea solutiei indica sfarsitul titrariiC.iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1ND.iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda argentometrica cu solutie titrata de AgNO3 0.1NE.

(pag. 867)

F2255040. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a boratului de fenilmercur din solutia "Solutio phenylhydrargyri boratis 0.2.%", conform FRX:

este o dozare in mediu aposA. are loc la un pH neutru, solventul de diluare fiind apa distilataB. solutia titrata este tiocianatul de amoniu 0.1NC.indicatorul utilizat la dozare este sulfatul de amoniu-fer(III)D.titrarea este incheiata cand coloratia solutiei este galben-rosiatic persistentE.

(pag. 871)

F2255041. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului sodic conform FR X:

este o metoda de dozare acido-bazicaA. solventul utlizat este metanolulB. solutia titrata utilizata este acidul percloric 0.1NC.dozarea are loc in mediu neaposD.solutia titrata utilizata este metoxid de sodiu 0.1NE.

(pag. 748)

F2255042. Selectati enuntul incorect referitoare la substantele chimice de referinta:au un inalt grad de puritateA. se utilizeaza la prepararea solutiilor volumetrice de molaritate exactaB. reactioneaza cu alte substante chimice dupa ecuatii complexeC.au o compozitie chimica bine definitaD.se utilizeaza pentru stabilirea factorului de molaritate al unei solutii volumetriceE.

(pag. 1177)

F2255043. Petru determinarea cantitativa a metamizolului sodic din "Compressi metamizoli natrici" 500mg, conform FR X s-a cantarit o cantitate de 0.8166g pulbere de comprimate. Pulberea cantarita se agita cu 5ml apa si 5ml acid clorhidric 0.02mol/l si se titreaza cu 28ml solutie titrata de iod 0.05mol/l (F=1.0000) in prezenta de amidon (I) pana la albastru persistent. Sa se calculeze cantitatea de metamizol sodic dintr-un comprimat si daca acestea corespund FR X stiind ca abaterea admisa este de ±5%. La 1ml iod 0.05mol/l corespunde 0.0175g metamizol sodic*H2O, iar masa medie a comprimatelor este 0.800g.

0.480g/cpA. 0.525g/cpB. 0.475g/cpC.0.499g/cpD.0.490g/cpE.



(pag. 303)

F2255044. Selectati enuntul incorect conform FR X, referitor la solutia volumetrica de edetat disodic:solutiile de edetat disodic 0.1mol/l si 0.05mol/l se prepara prin dizolvarea in apa a edetatului disodic ( R)A. se numeste si acid etilendiaminotetraaceticB. se numeste si complexona IIIC.factorul de molaritate se stabileste cu zinc granule ( R)D.indicatorul utilizat este negru eriocrom T (I)E.

(pag. 1181 - 1182)

F2355045. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta:


(pag. 1184)

F2355046. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la clorhidratul de papaverina:dozarea clorhidratului de papaverina se realizeaza nitritometricA. clorhidratul de papaverina are caracter slab bazicB. dozarea clorhidratului de papaverina are loc in mediu neaposC.cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este trecut in clorura mercuricaD.titrarea cu acid percloric se face dupa tratare cu acetat mercuricE.

(pag. 726)

F2355047. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice:se bazeaza pe dozarea functiei bazice din moleculaA. functia bazica este exaltata cu solventi protogeniciB. functia bazica este exaltata cu solventi protofiliciC.se titreaza in mediu neaposD.se titreaza cu acid percloric in dioxanE.

(pag. 269)

F2355048. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la codeina:are caracter slab bazicA. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in dioxanB. se dizolva in acid acetic anhidruC.se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/lD.se utilizeaza ca indicator cristal violet in acid acetic anhidruE.

(pag. 223, 271)

F2355049. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:aminoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidruA. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridinaB. sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamidaC.sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidruD.aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidruE.

(pag. 229)

F2355050. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan se stabileste utilizand:



hidrogenoftalat de potasiuA. hidrogenoftalat de potasiu uscat in prealabilB. hidroxid de sodiuC.acid oxalicD.acid benzoicE.

(pag. 1180)

F2355051. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l:

propionatiA. clorhidratiB. maleatiC.benzoatiD.salicilatiE.

(pag. 221)

F2355052. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta:


(pag. 1184)

F2555053. Pentru aplicarea probelor în stare lichidă, in spectrometria IR, acestea se pregătesc prin :dizolvare într-un solvent adecvatA. realizarea uneipastile de KIB. realizarea unei soluţii concentrateC.realizarea unei pastile de KClD.realizarea unei pastile de KBr cu diametrul de 13 mmE.

(pag. 362)

F2555054. Care din următorii indicatori NU sunt oficoalizaţi e FR X:albastru de bromfenolA. fenolftaleinaB. tropeolina 00C.cristal violetD.tiosulfat de sodiuE.

(pag. 1188-1193)

F2555055. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x 7H2O se dizolva in 100 mL apa si se adauga 5 mL tampon amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT si se titreaza cu 20 mL Complexon (III) 0,05 mol/l pana la coloratie albastra ( F=1 ).1 mL EDTA-N 0,05 M corespunde la 0,01232 g MgSO4x7H2O.Puritatea sulfatului de magneziu este:

99%A. 98,5%B. 93%C.101%D.100%E.

(pag. 608)

F2555056. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirina de 0,500g acid



acetilsalicilic pe comprimat, s-au cântarit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool neutralizat, s-a încalzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftaleina si s-a titrat cu 20 ml NaOH 0,1 N cu F=1.00000, pâna la virajul indicatorului. Calculati continutul in aspirina al comprimatelor si precizati daca ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoaste masa moleculara a acidului acetilsalicilic M=180 si ca masa medie a unui comprimat este de 0,800g. Referitor la continuti declarat în substanta activa, FR X prevede o abatere de ±5%.

0.499 g/cp, nu corespundA. 506 mg/cp, corespundB. 576 mg/cp, nu corespundC.500 mg/cp, corespundD.475 mg/cp, nu corespundE.

(pag. 286)

F2555057. Se cantaresc cu exactitate intr-un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de comprimate de Ciclobarbital 200 mg/cp, se lasă 15 min. Cu 30 ml dimetilformamida (R) in prealabil neutralizata la albastru de timol si se titreaza cu 10 ml metoxid de sodiu 0.1 N cu F=1.0000 pdna la coloratie albastra. Sa se precizeze care din variantele de mai jos reda corect concentratia comprimatelor luate in lucru si daca ele corespund sau nu prevederilor FR X, stiind ca: masa medie a comprimatelor este 0.340 g, masa moleculara a ciclobarbitalului este M=236, iar abaterea admisa de FR X fata de continutul declarat tn substanta activa este de ±5%.

0.205 g/cp, corespundeA. 189 mg/cp, nu corespundeB. 226 mg/cp, nu corespundeC.200 mg/cp, nu corespundeD.0.213 g/cp, nu corespundeE.

(pag. 292)

F2555058. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:minoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidruA. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridinaB. sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamidaC.sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidruD.aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidruE.

(pag. 223,271)

F2555059. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1 mol/l in dioxan se stabileste utilizand:


(pag. 1180)

F2555060. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta


(pag. 1184)

F2555061. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeine! fosforice:



se bazeaza pe dozarea functiei bazice din moleculaA. functia bazica este exaltata cu solventi protogeniciB. functia bazica este exaltata cu solventi protofiliciC.se titreaza in mediu neaposD.se titreaza cu acid percloric in dioxanE.

(pag. 269)

F2555062. Alegeti definitia corecta a notiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia X). Indicele de ester este …

masa de hidroxid de sodiu (exprimata în mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 1 00 g proba analizata ;

A.

masa de hidroxid de potasiu (exprimata în mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 1 g proba analizata ;

B.

masa de hidroxid de potasiu (exprimata în grame) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 100 g proba analizata ;

C.

numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea a 100 grame probă analizata ;

D.

numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea unui gram de substanta analizata.

E.

(pag. 991)

F2555063. Diclorhidratul de histamina se determina, conform FR X:printr-o reactie de complexare;A. printr-o reactie de precipitare;B. printr-o reactie acido-bazica;C.prin titrare cu complexon III;D.prin titrare cu azotat de argint.E.

(pag. 470)

F2555064. Glicerofosfatul de calciu se determina, conform FR X, prin titrare cu:acid percloric;A. acid sulfuric;B. complexon III;C.azotat de argint;D.hidroxid de sodiu.E.

(pag. 186)

F2655065. Paracetamolul din comprimatele de paracetamol se dozează conform FR X:spectrofotometric în vizibilA. printr-o metodă titrimetrică selectivăB. spectrofotometric în ultravioletC.cu sulfat de ceriu, după dizolvare în acid sulfuricD.cu acid percloric în acid acetic anhidru folosind ca indicator roşu de Sudan G.E.

(pag. 316 FR X)

F2655066. Determinarea cantitativă a acidului ascorbic din soluţia injectabilă de acid ascorbic se realizează după FR X printr-o metodă:

iodometricăA. iodatometricăB. potenţiometricăC.complexonometricăD.polarimetrică, se determină unghiul de rotaţie α a planului luminii polarizateE.

(pag. 515 FR X)



F2655067. Titrarea papaverinei hidroclorice şi în general a clorhidraţilor de alcaloizi se poate realiza cu bune rezultate dacă:

se utilizează HClO4 în acid acetic şi anhidridă aceticăA. se utilizează HClO4 în dioxan şi acetat de mercur în acid acetic anhidruB. se utilizează acid acetic şi dioxanC.se utilizează acid acetic şi cloroformD.se utilizează acid propionic şi acid acetic anhidruE.

(pag. 727 FR X)

F2655068. În ce condiţii (pH şi indicator) pot fi titrate sărurile de calciu, complexonometric:pH= 6, în prezenţa murexidului ca indicatorA. pH= 10, în prezenţa indicatorului Eriocrom TB. pH= 8, în prezenţa xilenolorangeuluiC.pH= 12, în prezenţa albastrului de metiltimolD.pH= 10, în prezenţă de violet de pirocatechinăE.

(pag. 187 FR X)

F2655069. Dintre substanţele enumerate pot fi titrate ca acizi în mediu neapos:clorfeniramina (maleat)A. codeinaB. ciclamat de sodiuC.chininaD.morfina (sulfat)E.

(pag. 222-228 vol.1)

F2655070. Adăugarea acetatului de mercur la titrarea clorhidratului de papaverină cu acid percloric în mediu de acid acetic anhidru are rolul:

de a mări viteza reacţiei chimiceA. de a micşora viteza reacţiei chimiceB. de a lega anionul de clorură în sare de mercur greu solubilăC.de a modifica pH-ul mediului de reacţieD.de a exalta funcţia bazică a clorhidratului de papaverinăE.

(pag. 224-226 vol.1)

F2655071. Pentru determinarea cantitativă a metamizolului sodic din comprimatele de ALGOCALMIN de 0,500 g metamizol sodic pe comprimat s-a cântărit o cantitate de pulbere de comprimate corespunzătoare la 0,25 g metamizol sodic, s-a dizolvat în apă şi acid clorhidric 0,02 mol/l şi s-a titrat imediat cu iod 0,05 mol/l în prezenţă de amidon soluţie (I) până la coloraţie albastră persistentă cel puţin două minute. Ştiind că volumul de soluţie de iod 0,05 mol/l cu factorul F=1,000 consumat este 7,5 ml, 1 ml soluţie de iod 0,05 mol/l corespunde la 0,01757 g metamizol sodic, iar masa medie a unui comprimat este de 0,800 g, precizaţi dacă cantitatea de metamizol sodic se înscrie în limitele prevăzute de FR X de ± 5% faţă de cantitatea declarată:

0,421 g/comprimat, corespundeA. 520 mg/comprimat, corespundeB. 485 mg/comprimat, corespundeC.421,68 mg/comprimat, nu corespundeD.421,68 mg/comprimat, corespundeE.

(pag. 303 FR X)

F2655072. Determinarea cantitativă a acidului acetilsalicilic din comprimatele de acid acetilsalicilic se face după FR X:

titrimetric, în mediu neapos cu o soluţie de acid percloricA. titrimetric, în mediu neapos cu o soluţie de metoxid de sodiuB. titrimetric, cu hidroxid de sodiu, după dizolvare în alcool (R) neutralizat la fenolftaleină - soluţieC.



titrimetric, cu o soluţie de iodat de potasiuD.spectrofotometric în UVE.

(pag. 286 FR X)

F2655073. După FR X, supozitoarele rectale preparate din baze liposolubile trebuie să se topească în cel mult:

60 de minuteA. 15 minuteB. 30 de minuteC.45 de minuteD.5 minuteE.

(pag. 9, pag. 890)

F2655074. După FR X, supozitoarele rectale preparate din baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în cel mult:

30 de minuteA. 1 orăB. 45 de minuteC.5 minuteD.2 oreE.

(pag. 9, pag. 890)

F2655075. Care dintre următoarele substante ajutătoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de conservanti antimicrobieni ?

Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %A. Arlacel 165, Arlacel 186B. Miristatul de propilenglicolC.Acidul sorbic, nipaesteriiD.Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propilE.

(pag. 7, pag. 544-545)

F2655076. Care dintre următoarele substante ajutătoare, folosite le prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de antioxidanti ?

Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %A. Arlacel 165, Arlacel 186B. Miristatul de propilenglicolC.Acidul sorbic, nipaesteriiD.Tocoferolul, BHA, galatul de propilE.

(pag. 7, pag. 544-545)

F2655077. Care dintre următoarele substante ajutătoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de sechestranti ?

Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolulA. Tweenul 80B. Acidul ascorbic, EDTAC.HialuronidazaD.Sărurile acizilor biliariE.

(pag. 7, pag. 544-545)




F1255078. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?soluţia volumetrică diluată, obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată, are acelaşi factor de molaritateA. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verifică periodicB. la soluţia volumetrică nestabilă, factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosireC.substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închiseD.factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zileE.

(pag. 1179)

F1255079. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte?

se realizează o dozare în mediu aposA. soluţie titrată: complexon IIIB. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/lC.solvent: dimetilformamidă (R)D.solvent: acetonaE.

(pag. 57-58)

F1255080. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte?se numesc şi soluţii titrateA. FR X exprimă concentraţia lor în g%B. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatograficăC.concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativăD.sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilităE.

(pag. 1177)

F1255081. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte:cristal violetA. tropeolina 00B. fenolftaleinăC.tiosulfat de sodiuD.albastru de bromfenolE.

(pag. 1188-1193)

F1255082. Dozarea acidului acetil salicilic conform FR X:dozarea se face prin titrare cu o soluţie de KMnO4 0,1NA. dozarea se face prin titrare cu o soluţie de NaOH 0,1NB. datorită prezenţei în molecula sa a funcţiei carboxil liberă, aspirina poate fi titrată direct cu o soluţie de NaOH 0,1N

C.

dozarea se face prin titrare cu o soluţie de HCl 0,1ND.FR X recomandă dizolvarea aspirinei în alcool neutralizatE.

(pag. 61-62)

F1255083. Factorul de molaritate:arată de câte ori o soluţie volumetrică de molaritate aproximativă este mai concentrată sau mai diluată decât soluţia corespunzătoare de molaritate exactă

A.

nu are ca indice molaritatea la care se referăB. serveşte pentru conversiunea volumului soluţiei de molaritate aproximativă in volumul corespunzător al soluţiei de molaritate exactă

C.

factorul de molaritate al soluţiilor preparate cu substanţe chimice de referinţa este 2,00D.factorul de molaritate al soluţiilor preparate cu substanţe chimice de referinţă este apropiat de 1,00000E.



(pag. 1177-1179)

F1255084. FR X menţionează la capitolul REACTIVI următoarele:pentru reactivii-substanţă cu structură bine definită este specificată formula şi masa moleculară relativă sau masa atomică relativă

A.

pentru substanţele lichide nu sunt prevăzuţi parametri fizico-chimiciB. pentru reactivii-soluţie, în titlu este specificat solventul, când acesta este diferit de apăC.concentraţia soluţiilor de reactivi este exprimată în conformitate cu Sistemul Internaţional (SI)D.concentraţia soluţiilor de reactivi se exprimă în g%E.

(pag. 1193)

F1255085. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele:se realizează o dozare nitritometricăA. indicator: violet de pirocatehină-soluţieB. soluţie titrată: edetat sodic 0.05 mol/lC.solvent: acid nitric (R) şi apă distilatăD.se realizează o dozare potenţiometricăE.

(pag. 163-164)

F1255086. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" următoarele condiţii:soluţia titrată este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/lA. dozare redoxB. dozare în mediu neaposC.indicatorul este amidonulD.dozarea iodurii de potasiu se realizează prin metoda Mohr utilizând ca soluţie titrată azotat de argint 0.1mol/l şi ca indicator cromatul de potasiu

E.

(pag. 867)

F1255087. FRX prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază:solventul este acid acetic anhidru (R)A. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/lB. soluţie titrată: acid percloric 0.1 mol/lC.solvent: piridina (R)D.dozarea se face în mediu neaposE.

(pag. 270-272)

F1255088. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă:acidul clorhidricA. soluţia de clorura de sodiuB. soluţia de iodC.soluţia de nitrat de argintD.soluţia de rivanolE.

(pag. 1179-1184)

F1255089. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:să aibă o compoziţie bine definităA. să fie stabileB. să prezinte un înalt grad de puritateC.să fie solubile în solventul alesD.să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexeE.

(pag. 1177)

F1355090. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital :



se dozeaza in mediu aposA. se dozeaza in mediu anhidruB. are caracter slab acidC.are caracter slab bazicD.la dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiuE.

(pag. 228, 745)

F1355091. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos?acid lacticA. barbitalB. codeină fosforicăC.acid acetil salicilicD.salicilat de sodiuE.

(pag. 146, 267, 682)

F1355092. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante:carbonat bazic de magneziuA. sulfat de aluminiuB. bromura de sodiuC.benzoat de sodiuD.gluconat de calciuE.

(pag. 183, 606, 607)

F1355093. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza:apaA. solventi inerti (CHCl3, CCl4)B. acid acetic anhidruC.acetat de mercurD.acid percloricE.

(pag. 221)

F1355094. Efedrinaare caracter slab acidA. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiuB. are caracter slab bazicC.se dozeaza in mediu neaposD.se dozeaza prin titrare cu acid percloricE.

(pag. 223, 390)

F1355095. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se aplica pentru dozarea:

aminelor alifaticeA. aminelor aromatice si heterocicliceB. unor oxime, imine, hidrazineC.imidelorD.enolilorE.

(pag. 221)

F1355096. Titrosubstantele folosite pentru prepararea solutiilor volumetrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie stabileA. sa aiba o compozitie bine definitaB.



sa fie insolubile in solventul alesC.sa fie solubile in solventul alesD.sa contina impuritati pirogeneE.

(pag. 1177)

F1455097. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de iod". Indicele de iod este . . .

volumul soluţiei 0,05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată ;A. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0,1 grame probă analizată ;B. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;C.masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;D.masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată.E.

(pag. 993, [9])

F1455098. Definiţia indicelui de saponificare din FR-X este echivalentă cu . . .numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor liberi şi a acizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de analizat ;

A.

numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea numai a acizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de analizat, fără a neutraliza acizii liberi din probă ;

B.

numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxid de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru neutralizarea acizilor liberi şi a acizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de analizat ;

C.

numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxid de potasiu 0,1 % (m/v) necesar pentru neutralizarea acizilor liberi şi a acizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de analizat ;

D.

numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxid de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru neutralizarea numai a acizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de analizat, fără a neutraliza acizii liberi din probă.

E.

(pag. 995, [9])

F1555099. Diclorhidratul de histamină se determină, conform FR X:printr-o reacţie de comkplexare;A. printr-o reacţie de precipitare;B. printr-o reacţie acido-bazică;C.prin titrare cu complexon III;D.prin titrare cu azotat de argint.E.

(pag. 470)

F1555100. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei:titrarea cu acid percloric în mediu anhidru;A. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos;B. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos;C.determinarea argentometrică a clorului;D.titrare complexonometrică;E.

(pag. 259)

F1555101. Glibenclamida se determină conform FR X:prin titrare în mediu apos;A. prin titrare în mediu anhidru;B. complexometric;C.acido-bazic;D.prin titrare cu metoxid de sodiu;E.

(pag. 441)

F1555102. Oxidul de zinc se determină, conform FR X, utilizând:azotat de argint;A.



edetat sodic;B. hidroxid de sodiu;C.complexon III;D.sulfat de bariu.E.

(pag. 602)

F1555103. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina:clorhidratul de amitriptilină;A. acidul acetic;B. Amobarbital sodic;C.acidul benzoic;D.acidul aspartic.E.

(pag. 68-71)

F1555104. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M în mediu anhidru:clorhidratul de clomipramină;A. clorhidrat de cloropiramină;B. cefotaximă sodică;C.acid citric;D.acid benzoic.E.

(pag. 80-263)

F1555105. Acidul aspartic se determină prin titrare:în mediu apos;A. în mediu anhidru;B. cu hidroxid de sodiu 0,1 M;C.cu acid clorhidric 0,1 M;D.acido-bazică.E.

(pag. 69)

F1555106. Cefotaxima sodică se determină prin titrare:în mediu apos;A. în mediu neapos;B. cu acid percloric 0,1 M;C.în mediu conţimând acid acetic anhidru, dioxan, alcool absolut;D.în mediu conţinând apă şi alcool.E.

(pag. 219)

F1555107. Cloramina B se determină, conform FR X:prin titrare redox;A. prin titrare acido-bazicăB. utilizând soluţia de siosulfat de sodiu;C.iodometric;D.iodatometric.E.

(pag. 233)

F1555108. Cloxacilina sodică se detrmină, conform FR X:prin titrare acido-bazică în mediu neapos;A. prin titrare acido-bazică în mediu apos;B. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică;C.gravimetric;D.spectrometric.E.



(pag. 263)

F1655109. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice:La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racitaA. Factorul de molaritate, odata stabilit, este valabil 6 luni de la prepararea solutieiB. Factorul de molaritate se verifica periodicC.Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosireD.Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise, ferit de luminaE.

(pag. 1179, [FR X])

F1655110. Factorul de molaritate (F) se stabileste:Pe o substanta chimica de referintaA. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscutB. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscutC.Pe o substanta cu caracter bazicD.Cu o solutie probaE.

(pag. 1178-1179, [FR X])

F1655111. Molaritatea solutiilor volumetrice poate fi:Exacta, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la ultima zecimala a balanteiA. Exacta, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la ultima zecimala prevazuta in textB. Aproximativa si se determina experimental cu ajutorul unei substante chimice de referinta, stabilindu-se in acelasi timp si factorul de molaritate

C.

Aproximativa, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la prima zecimala prevazuta in textD.Aproximativa si se refera la solutiile volumetrice preparate din substante care nu indeplinesc conditiile substantelor chimice de referinta.

E.

(pag. 1177, [FR X])

F1655112. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Sa aiba compozitia bine definitaA. Sa fie insolubile in solventul alesB. Sa aiba un grad inalt de puritateC.Sa fie inerte chimicD.Sa fie solubile in solventul alesE.

(pag. 1176, [FR X])

F2155113. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic:oximeA. derivati barbituriciB. alcaloizi saruri de acid clorhidricC.sulfonamideD.clorhidratul de etilmorfinaE.

(pag. 221,222,223,224,225,226,227,228,229)

F2155114. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide, se folosesc:solventi protogeniciA. solventi protofiliciB. dimetilformamidaC.acid aceticD.piridinaE.

(pag. 221,226)



F2155115. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctul de echivalenta se determina:

chimic, cu indicatorul albastru de timolA. chimic, cu indicatorul timolftaleinaB. chimic, cu indicatorul galben de alizarinaC.chimic, cu indicatorul violet de pirocatechinaD.potentiometricE.

(pag. 226,227,228)

F2155116. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu:se neutralizeaza doar functia carboxilA. se neutralizeaza doar functia fenolicaB. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxilC.curba de titrare prezinta un punct de inflexiuneD.curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiuneE.

(pag. 226,227)

F2155117. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte:au functie slab acidaA. au functie slab bazicaB. se dozeaza in mediu aposC.se dozeaza in solventi protogeniciD.se dozeaza in solventi protofiliciE.

(pag. 221,226,227)

F2155118. Dozarea barbitalului (veronal, acid 5,5 dietilbarbituric):se face in mediu de dimetilformamida neutralizataA. se face in mediu de acid acetic neutralizatB. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid aceticC.se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamidaD.se foloseste ca indicator albastru de timolE.

(pag. 227)

F2155119. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu, deoarece au caracter acid:

clorhidrat de dioninaA. barbitalB. acid nalidixicC.sulfafurazolD.fenobarbitalE.

(pag. 227,228)

F2155120. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza:in solventi protogeniciA. in solventi protofiliciB. cu acid percloric in acid aceticC.cu acid etilendiaminotetraacetic in acid aceticD.cu metoxid de sodiu in dimetilformamidaE.

(pag. 229,230)

F2155121. Aminoacizii se pot doza:ca baza, in solvent acid acetic anhidruA.



ca acid, in solvent acid acetic anhidruB. ca baza, in amestec de solventi apa - piridinaC.ca acid, in amestec de solventi apa - piridinaD.complexonometric directE.

(pag. 229)

F2155122. Sulfonamida se poate titra:argentometric, prin Metoda FajansA. ca acid in solvent acid acetic anhidruB. ca acid in solvent dimetilformamidaC.ca baza in solvent acid acetic anhidruD.ca baza in solvent dimetilformamidaE.

(pag. 229)

F2155123. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase:se exprima prin pKbA. se manifesta prin cedare de protoniB. se manifesta prin acceptare de protoniC.este exaltata de solventi protogeniciD.este exaltata de solventi protofiliciE.

(pag. 220,221)

F2155124. Functia slab acida a unei substante medicamentoase:se manifesta prin acceptare de protoniA. se manifesta prin cedare de protoniB. se exprima prin pKaC.este exaltata de solventi protofiliciD.este exaltata de solventi protogeniciE.

(pag. 220,221)

F2155125. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face:

in mediu de acid acetic anhidruA. cu solutie titrata de acid clorhidricB. cu solutie titrata de acid percloric in acid aceticC.in mediu de dimetilformamidaD.cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamidaE.

(pag. 221)

F2155126. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina:

potentiometricA. chimic, cu indicatorul cristal violetB. chimic, cu indicatorul metiloranjC.chimic, cu indicatorul murexidD.chimic, cu indicatorul tropeolin 00E.

(pag. 221,222,223,224,225)

F2255127. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX:

se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0.1NA. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilataB. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleinaC.



se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.1ND.determinarea are loc la temperatura de 8 - 10°CE.

(pag. 61 - 62)

F2255128. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza:este o dozare volumetrica in mediu aposA. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabilB. solutia titrata este HCl 0.1NC.indicatorul utilizat este cristal violetulD.solutia titrata este HClO4 0.1NE.

(pag. 271- 272)

F2255129. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a diazepamului:este o metoda de dozare in mediu neaposA. diazepamul are un caracter slab acidB. se solubilizeaza in acid acetic anhidruC.se titreaza cu HClO4 0.1 mol/l in acid acetic anhidruD.indicatorul utilizat este cristal violetulE.

(pag. 356)

F2255130. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat:

metoda de dozare este acido-bazica in mediu aposA. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III)B. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1NC.indicatorul utilizat este fenolftaleinaD.se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1NE.

(pag. 470)

F2255131. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi", conform FRX:

este o dozare nitritometricaA. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporareB. este o dozare in mediu neaposC.solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1ND.solutia titrata utilizata este HClO4 0.1NE.

(pag. 551 - 552)

F2255132. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%", conform FRX:

metoda de dozare este complexonometricaA. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacalB. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/lC.indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacalD.indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom TE.

(pag. 854)

F2255133. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii:

solventul de diluarea este etanolulA. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/lB. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreazaC.indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timolD.



titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastruE.

(pag. 867)

F2255134. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid, conform FR X:

este o metoda de dozare acido-bazicaA. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1NB. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizataC.solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizatD.solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1NE.

(pag. 747)

F2255135. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ?concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutieA. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se referaB. se numesc si solutii titrateC.o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.00000D.au o concentratie bine stabilitaE.

(pag. 1177 - 1179)

F2255136. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la factorul de molaritate sunt corecte?factorul de molaritate al solutiilor volumetrice preparate cu substante chimice de referinta este 1.0000A. factorul de molaritate odata stabilit nu trebuie verificat periodic, fiind o constanta caracteristica solutiei respective

B.

arata de cate ori o solutie volumetrica aproximativa este mai concentrata sau mai diluata decat una de molaritate exacta

C.

o solutie volumetrica 0.1M obtinuta prin diluarea unei solutii 1M conform FR X are un factor de molaritate de 10 ori mai mic decat al solutiei din care a fost preparata

D.

serveste pentru conversiunea volumului solutiei de molaritate aproximativa in volumul corespunzator al solutiei de molaritate exacta

E.

(pag. 1177 - 1179)

F2255137. Selectati enunturile corecte referitoare la solutiile volumetrice:factorul de molaritate al unei solutii volumetrice poate fi stabilit cu o substanta chimica de referintaA. conform FR X, la prepararea tuturor solutiilor volumetrice se foloseste apa distilata sterila si apirogenaB. factorul de molaritate al unei solutii volumetrice poate fi stabilit cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut

C.

la solutiile volumetrice instabile factorul de molaritate se stabileste o data la 3 luniD.factorul de molaritate stabilit este media aritmetica a rezultatelor obtinute pe trei determinari, care nu trebuie sa difere intre ale cu mai mult de 0.1%

E.

(pag. 1177 - 1179)

F2255138. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X:clorhidrat de papaverina 0.01mol/lA. dicromat de potasiu 0.0167mol/lB. hidroxid de potasiu 0.1mol/lC.iodat de potasiu 0.05mol/lD.metoxid de sodiu 0.1mol/lE.

(pag. 1179 - 1183)

F2255139. Calculati cantitatea MgSO4*7H2O dintr-o proba de materie prima farmaceutica si puritatea acesteia stiind ca a fost cantarita la balanta analitica o cantitate de 0.1877g materie prima farmaceutica si dizolvata in 100ml apa. La solutia astfel obtinuta se adauga 5ml tampon amoniacal cu pH=10, indicator negru eriocrom T si se titreaza cu 15.8ml solutie titrata de edetat disodic 0.05mol/l (F=0.9500)



pana la coloratie albastra. La 1ml edetat disodic 0.05mol/l corespunde la 0.01232g MgSO4*7H2O.0.1849gA. 103.7%B. 98.5%C.0.1946gD.101.5%E.

(pag. 608)

F2255140. Dozarea acidului ascorbic din comprimatele oficinale in FR X, "Compressi acidi ascorbici" 200mg/cp, se realizeaza astfel: se cantareste la balanta analitica o cantitate de 0.3612g pulbere de comprimate, se agita timp de 2min cu 10ml apa si 1 ml acid clorhidric 100g/l (R), se adauga 2ml amidon solutie (I) si se titreaza cu 20ml iodat de potasiu 0.0167mol/l pana la coloratie albastru persistent. Sa se calculeze cantitatea de vitamina C dintr-un comprimat si sa se precizeze daca acestea corespund FR X, stiind ca abaterea admisa este de ±5%. La 1ml iodat de potasiu 0.0167mol/l corespunde 0.008806g acid ascorbic, iar masa medie a comprimatelor este 0.400g.

corespundeA. 195mg/cpB. 210mg/cpC.nu corespundeD.159mg/cpE.

(pag. 286)

F2255141. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de HCl:solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R)A. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.r)B. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I)C.solutia de acid clorhidric 0.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/lD.solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.1mol/lE.

(pag. 1179 - 1180)

F2255142. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de acid percloric:

este o solutie volumetrica de molaritate exactaA. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidruB. indicatorul utilizat este cristal violet (I)C.factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s.r.)D.solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxanE.

(pag. 1180)

F2255143. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de hidroxid de sodiu:

se pastreaza in recipiente bine inchise prevazute cu dop de cauciucA. indicatorul utilizat la titrare este metiloranjulB. solutiile de hidroxid de sodiu 1mol/l si 0.5mol/l se prepara prin dizolvarea in apa proaspat fiarta si racita a hidroxidului de sodiu ( R)

C.

este o solutie de molaritate exactaD.factorul de molaritate se stabileste cu acid oxalic (s.r.)E.

(pag. 1182 - 1183)

F2255144. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu:

sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si 0.05mol/lA. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamidaB. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s.r.)C.



factorul de molaritate nu se verifica frecvent, pentru ca solutia are o stabilitate mareD.se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzenE.

(pag. 1184)

F2255145. Conform FR X, la parametrul dozare din monografia "Solutio effervescens" se prevede:determinarea cantitativa a hidrogencarbonatului de sodiuA. metoda de dozare a hidrogencarbonatului de sodiu este acido-bazica in mediu aposB. determinarea cantitativa a siropului simpluC.determinarea cantitativa a acidului citricD.metoda de dozare a acidului citric este acido-bazica in mediu neapos, cu o solutie titrata de CH3ONa 0.1mol/l

E.

(pag. 859)

F2255146. Conform FR X, dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza:

dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apaA. printr-o metoda acido-bazica in mediu aposB. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/lC.cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in dioxanD.proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoareE.

(pag. 892)

F2255147. Conform FR X, la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%", la parametrul dozare se prevede:solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/lA. determinarea cantitativa a acidului boricB. determinarea cantitativa a rezorcinoluluiC.determinarea cantitativa a boratului de fenilmercurD.indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonulE.

(pag. 713)

F2255148. Conform FR X, la monografia "Unguentum zinci oxydi 10%" la parametrul dozare se prevede:determinarea cantitativa a bazei de unguent dupa solubilizarea ei intr-un solvent organicA. solutia titrata utilizata la determinarea principiului activ din unguent este edetat disodic 0.05mol/lB. solubilizarea principiului activ prin topire si filtrareC.dozarea are loc la pH=10 asigurat de tampon amoniacalD.indicatorul utilizat este negru erio TE.

(pag. 958)

F2255149. Conform FR X, la monografia "Solutio hydrogenii peroxydi concentrata" la parametrul dozare se prevede:

metoda redoxA. metoda complexonometricaB. metoda acido-bazica in mediu aposC.solutia titrata este permanganat de potasiu 0.02mol/lD.solutia titrata este edetat disodic 0.05mol/lE.

(pag. 866)

F2355150. Care dintre urmatoarele substante nu se pot titra cu acid percloric:codeinaA. efedrinaB. fenobarbitalC.teofilinaD.prometazinaE.



(pag. 222)

F2355151. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate referitor la reactia de diazotare-cuplare (Griess):

se aplica aminelor secundare aromaticeA. se poate utiliza la dozarea procaineiB. se poate utiliza la identificarea derivatilor nitrozati ai unor alcooli sau tioliC.decurge in 2 etapeD.se foloseste reactivul LiebermanE.

(pag. 232)

F2355152. Care dintre urmatoarele substante au caracter amfoter in mediu neapos:teobrominaA. hidrazida izonicotinicaB. sulfamideC.acidul sulfonicD.cafeinaE.

(pag. 230)

F2355153. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de HCl 0.5 mol/l se stabileste utilizand:titrosubstanta - hidrogenocarbonat de potasiuA. titrosubstanta - clorura de sodiuB. indicator metil oranjC.indicator galben de metanil in dioxanD.indicator fenolftaleinaE.

(pag. 1179)

F2355154. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de tiosulfat de sodiu 0.05 mol/l se stabileste utilizand:

titrosubstanta - acid oxalicA. indicator - galben de metanilB. titrosubstanta - dicromat de potasiuC.indicator - amidonD.indicator - fenolftaleinaE.

(pag. 1187)

F2355155. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza:apaA. solventi inerti (CHCl3, CCl4)B. acid acetic anhidruC.acetat de mercurD.acid percloricE.

(pag. 221)

F2355156. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos?acid lacticA. barbitalB. codeină fosforicăC.acid acetil salicilicD.salicilat de sodiuE.

(pag. 146, 267, 682)



F2355157. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital:se dozeaza in mediu aposA. se dozeaza in mediu anhidruB. are caracter slab acidC.are caracter slab bazicD.la dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiuE.

(pag. 228, 745)


(pag. 110, 183, 606, 664, 666)


(pag. 223, 390)

F2355160. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se aplica pentru dozarea:

aminelor alifaticeA. aminelor aromatice si heterocicliceB. unor oxime, imine, hidrazineC.imidelorD.enolilorE.

(pag. 221)

F2355161. Titrosubstantele folosite pentru prepararea solutiilor volumetrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie stabileA. sa aiba o compozitie bine definitaB. sa fie insolubile in solventul alesC.sa fie solubile in solventul alesD.sa contina impuritati pirogeneE.

(pag. 1177)

F2555162. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate referitor la codeină:se titrază cu NaOH 0,1mol/lA. se utilizează ca indicator cristal violet în acid acetic glacialB. se dizolvă în acid acetic anhidruC.se dozează cu acid percloric 0,1 mol/l în dioxanD.are un caracter slab bazicE.

(pag. 223,271)

F2555163. Care din afirmatiite de mai jos sunt corecte?solutia volumetrica diluata, obtinuta din solutia volumetrica mai concentrata, are acelasi factor de molaritateA.



În cazul solutiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verifica periodicB. la solutia volumetrica nestabila, factorul de molaritate se stabileste Inainte de folosireC.substantele volumetrice se pastreaza în recipiente bine închiseD.factorul de molaritate al solutiilor volumetrice se verifica din 7 în 7 zileE.

(pag. 1179)

F2555164. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte?

se realizeaza o dozare în mediu aposA. solutie titrata: complexon IIIB. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/lC.solvent: dimetilformamida ®D.solvent: acetonaE.

(pag. 57-58)

F2555165. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte?se numesc si solutii titrateA. FR X exprimă concentraţia lor în g%B. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatograficăC.concentratiile solutiilor volumetrice pot fi de molaritate exacta sau molaritate aproximativaD.sunt solutii cu o concentrate bine stabilitaE.

(pag. 1117)

F2555166. Dintre indicatorii oficializati de FR X fac parte:cristal violetA. tropeolina 00B. fenolftaleinaC.tiosulfat de sodiuD.albastru de bromfenolE.

(pag. 1188-1193)

F2555167. Dozarea acidului acetil salicilic conform FR X:dozarea se face prin titrare cu o solutie de KMnO4 0,1 NA. dozarea se face prin titrare cu o solutie de NaOH 0,1NB. datorita prezentei în molecula sa a functiei carboxil libera, aspirina poate fi titrata direct cu o solutie de NaOH 0,1 N

C.

dozarea se face prin titrare cu o solutie de HCI 0,1 ND.FR X recomanda dizolvarea aspirinei în alcool neutralizatE.

(pag. 61-62)

F2555168. Factorul de molaritate:arata de cate ori o solutie volumetrica de molaritate aproximativa este mai concentrata sau mai diluata decat solutia corespunzatoare de molaritate exacta

A.

nu are ca indice molaritatea la care se referaB. serveste pentru conversiunea volumului solutiei de molaritate aproximativa in volumul corespunzator al solutiei de molaritate exacta

C.

factorul de molaritate al solutiilor preparate cu substante chimice de referinta este 2,00D.factorul de molaritate al solutiilor preparate cu substante chimice de referinta este apropiat de 1, 00000E.

(pag. 1177-1179)

F2555169. FR X mentioneaza la capitolul REACTIVI urmatoarele:pentru reactivii-substanta cu structure bine definita este specificata formula si masa moleculara relativa sau masa atomică ralativă

A.



pentru substantele lichide nu sunt prevazuti parametri fizico-chimiciB. pentru reactivii-solutie, în titlu este specificat solventul, cand acesta este diferit de apaC.concentratia solutiilor de reactivi este exprimata în conformitate cu Sistemul International (SI)D.concentratia solutiilor de reactivi se exprima în g%E.

(pag. 1193)

F2555170. FR X prevede la monografia BISMUtI SUBNITRAS urmatoarele:se realizeaza o dozare nitritometricaA. indicator: violet de pirocatehina-solutieB. solutie titrata: edetat sodic 0.05 mol/lC.solvent: acid nitric (R) si apa distilataD.se realizeaza o dozare potentiometricE.

(pag. 163-164)

F2555171. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii:solutia titrata este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/lA. dozare redoxB. dozare in mediu neaposC.indicatorul este amidonulD.dozarea iodurii de potasiu se realizeaza prin metoda Mohr utilizand ca solutre titrata azotat de argint 0.1mol/l si ca indicator cromatul de potasiu

E.

(pag. 867)

F2555172. FRX prevede urmatoarele condttii pentru dozarea codeine! baza:solventul este acid acetic anhidru ®A. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/lB. solutie titrata: acid percloric 0.1 mol/lC.solvent: piridina ®D.dozarea se face în mediu neaposE.

(pag. 270-272)

F2555173. Solutiile titrate pot contine urmatoarele substante de referinta:acidul clorhidricA. solutia de clorura de sodiuB. solutia de iodC.solutia de nitrat de argintD.solutia de rivanolE.

(pag. 1179-1184)

F2555174. Substantele chimice de referinta trebuie sa fndeplineasca urmatoarele conditii:sa aiba o compozitie bine definitaA. sa fie stabileB. sa prezinte un înalt grad de puritateC.sa fie solubile In solventul alesD.sa reactioneze cu alte substante conform unor ecuatii cat mai comptexeE.

(pag. 1177)

F2555175. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbitalse dozeaza in mediu aposA. se dozeaza in mediu anhidruB. are caracter slab acidC.are caracter slab bazicD.



a dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiuE.

(pag. 228,745)


(pag. 183,606,607)

F2555177. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza:apaA. solventi inerti (CHCI3, CCI4)B. acid acetic anhidruC.acetat de mercurD.acid percloricE.

(pag. 221)


(pag. 223,390)

F2555179. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei:titrarea cu acid percloric in mediu anhidru;A. titrarea cu acid clorhidric In mediu apos;B. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos;C.determinarea argentometrica a clorului;D.titrare complexonometricaE.

(pag. 259)

F2655180. Alegeţi răspunsurile corecte privind determinarea cantitativă după FR X a nitratului bazic de bismut (BISMUţI SUBNITRAS):

se realizează o dozare iodatometricăA. dozarea nitratului bazic de bismut se face potenţiometricB. solventul utilizat este acid nitric (R) şi apăC.indicatorul utilizat la dozare este violet de pirocatechinăD.indicatorul utilizat la dozare este xilenolorangeE.

(pag. 163-164 FR X)

F2655181. Substanţele chimice de referinţă - s.r. - se caracterizează prin:punct de topire ridicatA. stabilitateB. compoziţie chimică bine definităC.grad avansat de puritateD.inerţie chimicăE.

(pag. 1177 FR X)



F2655182. Dozarea apei din formele farmaceutice se realizează după FR X:prin antrenare cu vapori de solvenţi organiciA. prin metoda KARL-FISHERB. utilizând balanţa de umiditateC.prin cromatografie de gazeD.prin cromatografie de lichide de înaltă performanţăE.

(pag. 1017 FR X)

F2655183. Dintre substanţele medicamentoase enumerate, pot fi titrate ca baze, cu acid percloric:amobarbitalA. fenobarbitalB. teobrominaC.efedrinaD.eritromicinaE.

(pag. 222-228 vol.1)

F2655184. Alegeţi clasele de substanţe medicamentoase care se pot titra ca acizi în mediu anhidru:fenotiazineA. alcaloizi tropaniciB. sulfonamideC.barbituriceD.anestezice localeE.

(pag. 226 vol.1)

F2655185. Au caracter amfoter în mediu neapos urmatoarele substanţe medicamentoase:hidrazida izonicotinică (HIN)A. clorotiazidaB. clorpromazinaC.metadonaD.acidul sulfonicE.

(pag. 230 vol.1)

F2655186. Conform FR X care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:Factorul de molaritate are ca indice, molaritatea la care se referăA. Factorul de molaritate al soluţiei de metoxid de sodiu se stabileşte folosind ca substanţă de referinţă acidul benzoic

B.

Reactivul KARL FISCHER conţine în compoziţia lui iod, metanol şi piridinăC.Factorul de molaritate al soluţiei de iod 0,05 mol/l se stabileşte folosind ca substanţă de referinţă trioxidul de arsen

D.

Factorul de molaritate al soluţiei de nitrat de argint 0,1 mol/l se stabileşte folosind ca substanţă de referinţă tiocianatul de amoniu

E.

(pag. 1176-1184 FR X)

F2655187. După FR X, supozitoarele sunt:forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante activeA. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante activeB. sunt destinate administrării numai pe cale rectalăC.sunt destinate administrării pe cale rectală, vaginală sau uretralăD.sunt forme farmaceutice solide hidrosolubileE.

(pag. 9, pag. 889)

F2655188. După FR X, supozitoarele au următoarele forme si dimensiuni:sferică sau ovoidalăA.



masa de 5-12 g, diametrul de 1,5 cmB. lungimea de 4-5 cm pentru adulti, 3-4 cm pentru copiiC.cilindro-conică sau de torpilă cu diametrul bazei de 8-10 mmD.lungimea de 20-30 mm si masa de 2-3 g pentru adulti respectiv de 1-2 g pentru copiiE.

(pag. 9, pag. 889)

F2655189. Care dintre procedeele de preparare a supozitoarelor rectale sunt oficinalizate în FR X ?Procedeul MunzelA. Modelarea manualăB. Topirea si turnarea masei în formeC.Metoda presării maseiD.Procedeul KönigE.

(pag. 9, pag. 889)

F2655190. Care dintre următoarele procedee se utilizează în tehnologia de preparare industrială a supozitoarelor ?

Procedeul prin presareA. Procedeul manual în două etapeB. Procedeul automatizat în două etapeC.Procedeul automatizat într-o singură etapă, cu turnarea materialului topit direct în ambalajD.Procedeul MünzelE.

(pag. 7, pag 548)

F2655191. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizează prin si datorită:

vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfaticeA. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portalăB. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portalăC.prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generală prin vena iliacăD.prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatică prin vena portaE.

(pag. 7, pag. 538)

F2655192. Untul de cacao are următoarele proprietăti:suferă schimbări polimorfe la încălzire si topire peste 30 °CA. suferă schimbări polimorfe la încălzire si topire peste 40 °CB. revine la forma stabilă beta în decurs de cca 4 zile de la supratopireC.revine la forma stabilă beta după câteva ore de la supratopireD.formarea polimorfilor instabili se evită prin topire incompletă la cca 36 °CE.

(pag. 7, pag. 543)

F2655193. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metodă se prepară supozitoarele de glicerină oficinale în FR X ?

Modelare manualăA. PresareB. Topire, turnare în formeC.Supozitoare rectaleD.Supozitoare vaginaleE.

(pag. 9, 891-892)

F2655194. Supozitoarele cu metronidazol oficinale în FR X, contin pe supozitor si sunt:1,5 g metronidazolA. 500 mg sau 1 g metronidazolB. supozitoare rectaleC.



supozitoare vaginaleD.supozitoare uretraleE.

(pag. 9, pag. 892)

F2655195. Conform FR X, cele două supozitoare rectale oficinale se conservă în următoarele conditii:ferite de lumină si umiditateA. la cel mult 25 °CB. supozitoarele de glicerină ferite de umiditateC.supozitoarele cu metronidazol ferite de umiditateD.supozitoarele cu metronidazol ferite de luminăE.

(pag. 9, pag. 890-892)



Tema nr. 56Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor



F1256001. Cantitatea de 0,100 g prednison s-a dizolvat în 50 ml alcool absolut (R) şi s-a completat la 100 ml cu acelaşi solvent. 1 ml din această soluţie s-a diluat cu alcool absolut (R) la 50 ml într-un balon cotat şi s-a citit absorbanţa A = 0,620 la lungimea de undă de 240 nm. Ştiind că absorbanţa specifică la 240 nm este 310, puritatea prednisonului este:

100%;A. 80,234%B. 90,11%C.85%D.94,6%E.

(pag. 782-784)

F1256002. Cantitatea de 0,1000 g pulbere de comprimate ( Paracetamol comprimate 500 mg/cp) s-a agitat cu 50 ml acid sulfuric 0,05M timp de 30 minute,completându-se apoi cu acelaşi solvent la 100 ml in balon cotat. Se filtrează, îndepărtând primii 20 ml de filtrat.1 ml soluţie filtrată se diluează cu acid sulfuric 0,05M la 100 ml într-un balon cotat şi se determină absorbanţa A = 0,3225 la lungimea de undă de 243 nm.Să se calculeze conţinutul în paracetamol pe comprimat ştiind că greutatea medie a unui comprimat este de 0,8000 g şi absorbanţa specifică la 243 nm este 645.

500 mg/comprimat;A. 450 mg/comprimatB. 400 mg/comprimatC.480 mg/comprimatD.520 mg/comprimatE.

(pag. 316)

F1256003. Următorii solvenţi se utilizează în spectrofotometria UV-VIS, cu excepţia:metanolA. cloroformB. anhidrida aceticăC.benzenD.acetonăE.

(pag. 319)

F1356004. Absorbanta nu este dependenta de urmatorii parametri;absorbtivitateA. concentratieB. grosimea stratuluiC.coeficient molar de extinctieD.pHE.

(pag. 308)

F1356005. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte despre spectrometria derivata:se aplica cand spectrele compusilor din amestec nu sunt suficient de diferentiateA. are aplicatii in analiza si controlul medicamentelor, in analiza biochimica si de laborator clinicB.



este importanta cand absorbanta este denaturataC.este importanta in cazul in care in solutia de analit apare un fenomen de reflexie a luminiiD.este importanta cand spectrul de ordinul 0 al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre maximE.

(pag. 327 - 329)

F1356006. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula, la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie:

electroni de tip σA. invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimiceB. electroni de tip nC.electroni de tip πD.electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomi usori

E.

(pag. 302)

F1356007. Domeniul spectral UV apropiat este cuprins intre:400-600 nmA. 185 – 600 nmB. 185 – 400 nmC.400 – 1100 nmD.700 – 1100 nmE.

(pag. 296)

F1356008. Efectul hipsocromic:consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariA. consta in cresterea intensitatii benzilorB. consta in aparitia carbocationilorC.consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai miciD.se intalneste la caroteniE.

(pag. 304)

F1356009. Erorile datorate aparatelor in UV-VIS prezinta urmatoarele cauze, exceptand:zgomotul de fond al sursei luminoaseA. zgomotul de fond al fotomultiplicatoruluiB. procesele de refractieC.procesele de difuzieD.procesele de reflexieE.

(pag. 311)

F1356010. Urmatoarele afirmatii referitoare la coeficientul de corelatie R nu sunt corecte:este un parametru fara dimensiuniA. leaga variabilele xi (cantitatea de substanta analizata) si yi (inaltimea picului)B. erorile ce insotesc variabila y se supun legii de distributie normala alui GaussC.o valoare de +1 si de –1 indica o legatura foarte slaba intre variabilele xi, yiD.are formula de calculE.

(pag. 313)

F1356011. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie:tranzitia σ-σ* este o tranzitie puternicaA. tranzitia n-σ* este o tranzitie slabaB. tranzitia π-π* este o tranzitie slabaC.tranzitia n-σ* are o intensitate medieD.



tranzitia n-π* are o intensitate micaE.

(pag. 300)

F1456012. Absorbanţa specifică a hemisuccinatului de hidrocortizonă, la 240 nm, este 435 dl/(g.cm) conform FR. X. O soluţie de hidrocortizonă are absorbanţa A = 0,670, măsurată la 240 nm, într-o cuvă cu grosimea de 2 cm. Ce concentraţie (exprimată în mg/litru) are hidrocortizona în soluţia studiată ?

3,20 ;A. 4,45 ;B. 7,70 ;C.8,05 ;D.10,5E.

(pag. 309, [6] vol. II)

F1456013. Absorbanţa specifică a prednisolonei în soluţie de alcool absolut, măsurată la 240 nm, este 415 dl/(g.cm). Masa moleculară a prednisolonei este 360,4 g/mol. Calculaţi concentraţia prednisolonei într-o soluţie şi exprimaţi rezultatul în mmol/l, dacă absorbanţa măsurată într-o cuvă cu grosimea de strat de 0,5 cm este A = 0,748. Rezultatul este:

0,100 ;A. 0,200 ;B. 0,300 ;C.0,400 ;D.0,500E.

(pag. 309, [6] vol. II)

F1456014. În vederea determinării cantitative a rifampicinei din capsule (cantitate declarată: 150 mg/capsulă) se dizolvă conţinutul unei capsule în metanol, iar după dizolvare se completează soluţia la volumul final de 100 ml. Soluţia obţinută se filtrează. Volumul de 1 ml filtrat se diluează cu soluţie de tampon fosfat (pH 7,4) la volumul final de 100 ml. Soluţia finală prezintă, la lungimea de undă de 475 nm, într-o cuvă cu grosimea de 2 cm, absorbanţa A = 0,426. În ce sens şi cu cât la sută din valoarea declarată se abate conţinutul de rifampicină a unei capsule de la valoarea declarată ? Absorbanţa specifica a rifampicinei la 475 nm, în tampon fosfat la pH 7,4, este 140 dl/(g.cm). Cantitatea de rifampicina dintr-o capsulă este . . .

mai mare cu 2,5 % decât cea declarată ;A. mai mare cu 1,4 % decât cea declarată ;B. mai mică cu 1,5 % decât cea declarată ;C.mai mică cu 2,5 % decât cea declarată ;D.mai mică cu 3,2 % decât cea declarată.E.

(pag. 308, [6] vol. II; 1037, [9])

F1456015. Noţiunea de "punct izosbestic" semnifică . . .valoarea de pH la care se egalează concentraţiile de echilibru ale două specii moleculare, ambele implicate într-un echilibru chimic ;

A.

lungimea de undă la care spectrul de absorbţie al sistemului prezintă un maxim ;B. punctul din spectrul de absorbţie al sistemului la care absorbanţele molare sunt egale pentru două specii care se pot transforma una în cealaltă printr-un proces chimic reversibil ;

C.

valoarea de pH la care concentraţia de echilibru a ionilor pozitivi din sistem este egală cu concentraţia ionilor negativi ;

D.

valoarea de pH la care gradul de disociere al unei specii moleculare este maxim.E.

(pag. 320, [6] vol. II)

F1456016. Termenul de "efect batocromic" utilizat în spectrofotometrie de absorbţie, se referă la acţiunea unui factor care determină . . .

deplasarea poziţiei benzii de absorbţie spre lungime de undă mai mare ;A. deplasarea poziţiei benzii de absorbţie spre lungime de undă mai mică ;B. creşterea intensităţii unei benzi de absorbţie ;C.



micşorarea intensităţii unei benzi de absorbţie ;D.dedublarea unei benzi de absorbţie.E.

(pag. 304, [6] vol. II)

F1556017. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;A. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;B. efectul hipercromic constă în scăderea intensităţii benzilor;C.efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;D.efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari.E.

(pag. 304)

F1556018. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS nu depinde direct proporţional?

grosimea stratului de soluţie;A. concentraţia analitului determinat;B. absorbanţa molară;C.volumul soluţiei;D.masa molară a analitului.E.

(pag. 308)

F1556019. În spectrometria UV-VIS absorbanţa molară depinde direct proporţional de:masa molară a analitilui;A. concentraţia analitului;B. volumul soluţiei;C.grosimea stratului de soluţie;D.absorbitivitatea.E.

(pag. 308)

F1556020. În spectrometria UV-VIS transmitanţa este egală cu:produsul dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;A. raportul dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;B. suma dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;C.diferenţa dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;D.media dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente;E.

(pag. 309)

F1556021. In spectrometria UV-VIS, atunci când se urmăreşte un proces de transformare a unui compus A în compus B, la punctul izobestic:

absorbanţa molară a compusului A este dublă faţă de absorbanţa molară a compusului B;A. absorbanţa molară a compusului A este egală cu absorbanţa molară a compusului B;B. concentraţia molară compusului A este dublă faţă de concentraţia molară compusului B;C.concentraţia molară compusului A este egală cu concentraţia molară compusului B;D.tot compusul A a fost transformat în compus B.E.

(pag. 320)

F1556022. Modificarea poziţiei sau intensităţii benzilor datorate interacţiunilor analit-solvent se dumeşte:

efect hisocromic;A. efect batocromic;B. solvatocromie;C.efect hipercromic;D.absorbanţă specifică.E.



(pag. 303)

F1556023. Pentru a fi determinată prin spectrometrie UV-VIS o substanţă medicamentoasă care absoarbe în acest domeniu trebuie să respecte Legea:

Kircoff;A. acţiunii maselor;B. Lambert-Beer;C.conservării energiei;D.conservării impulsului.E.

(pag. 308)

F1656024. Absorbtia luminii in UV si VIS produce:Trecerea electronilor de pe un nivel de energie superior pe unul inferiorA. Trecerea electronilor de pe un nivel de energie inferior pe unul superiorB. Trecerea moleculei de pe nivele de vibratie superioare pe nivele vibrationale inferioareC.Trecerea moleculei de pe nivele de rotatie superioare pe nivele rotationale inferioareD.Trecerea electronilor de pe un nivel de energie superior pe unul inferior, precum si trecerea de pe nivele superioare de vibratie si rotatie pe unele inferioare

E.

(pag. 298-308)

F1656025. Alegeti afirmatia corecta:Spectrele in vizibil si UV sunt spectre electronice vibratorii-rotatoriiA. Spectrele in UV sunt spectre de rotatie puraB. Spectrele in IR sunt spectre de rotatie puraC.Spectrele in IR indepartat sunt spectre electroniceD.Spectrele in vizibil si UV sunt spectre de rotatie puraE.

(pag. 298-300)

F1656026. Care este valoarea absorbantei specifice A(1%, 1cm) a unei substante medicamentoase (la 240 nm) daca o solutie a acesteia in alcool absolut cu concentratia 1,50 mg% are absorbanta A = 0,645, masurata in cuva de 1 cm?

860A. 430B. 215C.465D.480E.

(pag. 1037, [FR X])

F1656027. In spectrofotometrie epsilon reprezinta?Absorbanta molaraA. AbsorbtivitateaB. Absorbanta specificaC.Densitatea opticaD.ExtinctiaE.

(pag. 308-309)

F1656028. Spectrofotometria de absorbtie in VIS se poate aplica:Solutiilor incoloreA. Solutiilor incolore si colorateB. Solutiilor colorate pe domeniul de pH in care culoarea este stabilaC.Oricaror solutii colorate sau incolore a caror concentratie se afla in domeniul in care legea Lambert - Beer variaza liniar cu aceasta

D.

Solutiilor incolore foarte diluateE.



(pag. 314-315)

F2156029. Tranzitiile (in UV - VIS) ce se produc cel mai usor sunt cele:pi - sigma*A. sigma - sigma*B. n - pi* si pi - pi*C.numai n - pi*D.numai pi - pi*E.

(pag. 300,301)

F2156030. Cunoscand valoarea absorbantei specifice se poate calcula concentratia in substanta de analizat, conform formulei:

c = An1 / An2A. c = An2 - An1B. c = A / A(1%,1cm)C.c = A(1%,1cm) / AD.c = Ap / AE * cE / cPE.

(pag. 1037)

F2156031. Cum se numeste procesul in care pozitia, intensitatea si chiar forma benzilor de absorbtie ale compusilor sunt influentate de natura solventului ?

solvolizaA. solvatocromieB. halocromieC.hipsocromieD.batocromieE.

(pag. 303)

F2156032. Spectrele de absorbtie sufera o deplasare spre lungimi de unda mai mari concomitent cu un:efect batocromicA. efect hipsocromicB. efect hipercromicC.efect hipocromD.efect halocromicE.

(pag. 304)

F2156033. In spectrele in ultraviolet ale substantelor se reprezinta pe ordonata:concentratiaA. lungimea de undaB. absorbantaC.timpulD.temperaturaE.

(pag. 311)

F2156034. Referitor la Legea Lambert - Beer sunt corecte afirmatiile:este valabila pentru solutii de orice naturaA. este valabila pentru solutii diluateB. este valabila pentru solutii diluate si concentrateC.se poate exprima prin ecuatia: I = I° * 10 * ebcD.literatura de specialitate prevede expres absenta abaterilor chimice de la legeE.

(pag. 309,310)

F2256035. Selectati enuntul incorect:



spectrometria derivata se aplica mai ales la analiza amestecurile de substanteA. picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate decat a spectrelor initialeB. spectrul initial al unei substante poarta numele de spectru de ordin 1C.obtinerea spectrelor derivate nu este mai dificila decat obtinerea spectrelor in absorbantaD.si in cazul spectrometriei derivate este necesara stabilirea unei curbe de etalonareE.

(pag. 327 -328)

F2256036. Selectati enuntul incorect referitor la determinarile spectrofotometrice in domeniul ultraviolet si vizibil:

se bazeaza pe masurarea luminii absorbite atunci cand este respectata legea Bouguer-Lambert-BeerA. cantitatea de lumina absorbita depinde de grosimea stratului absorbantB. cantitatea de lumina absorbita este dependenta de structura chimica a substanteiC.cantitatea de lumina absorbita depinde de concentratia solutieiD.cantitatea de lumina absorbita este independenta de lungimea de unda la care se face citireaE.

(pag. 1036)

F2256037. FRX prevede dozarea griseofulvinei din "Compressi griseofulvini" 125mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,080g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 250ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu cloroform si se filtreaza. 5ml din solutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la 100ml, intr-un balon cotat. Se determina absorbanta la 291 nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 291nm este 686, ca absorbanta citita Ap=0,686, masa medie a comprimatelor este de M=0,200g si abaterea admisa este de ±5%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX.

125mg/cp, nu corespundeA. 0,031g/cp, nu corespundeB. 0,125g/cp, corespundeC.250mg/cp, corespundeD.31,0mg/cp, nu corespundeE.

(pag. 299)

F2256038. FRX prevede dozarea acetatului de hidroxiprogesterona din "Compressi hydroxiprogesteroni acetatis" 25mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,0250g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 50ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu cloroform si se filtreaza. 1ml din solutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la 50ml, intr-un balon cotat. Se determina absorbanta la240 nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 240nm este 450, ca absorbanta citita Ap=0,450, masa medie a comprimatelor este de M=0,030g si abaterea admisa este de ±7,5%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX.

0,030g/cp, corespundeA. 25mg/cp, corespundeB. 30mg/cp, nu corespundeC.0,025g/cp, corespundeD.31,2mg/cp, nu corespundeE.

(pag. 300)

F2356039. Conform FR X domeniul Vis este cuprins intre:185 - 400 nmA. 400 - 900 nmB. 400 - 800 nmC.700 - 1100 nmD.400 - 1100 nmE.

(pag. 1035)

F2356040. Domeniul spectral UV apropiat este cuprins intre:



400-600 nmA. 185 – 600 nmB. 185 – 400 nmC.400 – 1100 nmD.700 – 1100 nmE.

(pag. 296)

F2356041. Erorile datorate aparatelor in UV-VIS prezinta urmatoarele cauze, exceptand:zgomotul de fond al sursei luminoaseA. zgomotul de fond al fotomultiplicatoruluiB. procesele de refractieC.procesele de difuzieD.procesele de reflexieE.

(pag. 311)

F2356042. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie:tranzitia σ-σ* este o tranzitie puternicaA. tranzitia n-σ* este o tranzitie slabaB. tranzitia π-π* este o tranzitie slabaC.tranzitia n-σ* are o intensitate medieD.tranzitia n-π* are o intensitate micaE.

(pag. 300)

F2356043. Efectul hipsocromic:consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariA. consta in cresterea intensitatii benzilorB. consta in aparitia carbocationilorC.consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai miciD.se intalneste la caroteniE.

(pag. 304)

F2356044. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula, la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie:

electroni de tip σA. invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimiceB. electroni de tip nC.electroni de tip πD.electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomi usori

E.

(pag. 302)

F2356045. Urmatoarele afirmatii referitoare la coeficientul de corelatie R nu sunt corecte:este un parametru fara dimensiuniA. leaga variabilele xi (cantitatea de substanta analizata) si yi (inaltimea picului)B. erorile ce insotesc variabila y se supun legii de distributie normala alui GaussC.o valoare de +1 si de –1 indica o legatura foarte slaba intre variabilele xi, yiD.are formula de calculE.

(pag. 313)

F2356046. Absorbanta nu este dependenta de urmatorii parametri;absorbtivitateA. concentratieB.



grosimea stratuluiC.coeficient molar de extinctieD.pHE.

(pag. 308)

F2356047. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte despre spectrometria derivata:se aplica cand spectrele compusilor din amestec nu sunt suficient de diferentiateA. are aplicatii in analiza si controlul medicamentelor, in analiza biochimica si de laborator clinicB. este importanta cand absorbanta este denaturataC.este importanta in cazul in care in solutia de analit apare un fenomen de reflexie a luminiiD.este importanta cand spectrul de ordinul 0 al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre maximE.

(pag. 327 - 329)

F2556048. Spectrometria în UV-VIS se aplică în domeniul spectral0 - 180 nmA. 180 - 1100 nmB. 1100 - 2100nmC.2100 - 3000 nmD.1100 - 1500 nmE.

(pag. 296)

F2556049. Legăturile sigma din structura substanţelor organice au o stabilitatemareA. micaB. medieC.mijlocieD.foarte mareE.

(pag. 298)

F2556050. Tranziţia n - π* constă în saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegătură n pe un orbital molecular de antilegătură π* şi este o tranziţie de intensitate

mareA. micăB. medieC.extram de micăD.extrem de mareE.

(pag. 299-300)

F2556051. Reacţia în care se formează carbocationi a căror sarcină pozitivă atrage electronii vecini, determinând deplasearea ambelor legături se numeşte

reacţie de hipsocromismA. reacţie de batocromismB. reacţie de halocromieC.reacţie dublăD.reacţie de monocromismE.

(pag. 304)

F2556052. Legea lui Lambert - Beer este valabiă numaipentru soluţii concentrateA. pentru soluţii diluateB. pentru soluţii de concentraţie medieC.numai pentru soluţii colorateD.



numai pentru soluţii incoloreE.

(pag. 309-310)

F2556053. Care din următorii cromofori sunt specifici pentru oxime-NH2A. -NOHB. -ONOC.-N=OD.-ONO2E.

(pag. 302)

F2656054. Deplasarea maximului de absorbţie la lungimi de undă mai mici (energii de excitaţie mai mari) poartă denumirea de:

efect batocromA. deplasare hipsocromăB. efect hipercromC.efect hipocromD.solvatocromieE.

(pag. 304 vol.2)

F2656055. Simbolul A (1%,1cm) semnifică în spectrofotometria UV-VIS:absorbanţaA. absorbtivitateaB. absorbanţa molarăC.absorbanţa specificăD.transmitanţaE.

(pag. 309 vol.2)

F2656056. La impactul unei radiaţii cu o moleculă, se produce modificarea energiei totale a acesteia datorită modificării:

numai a energiei de rotaţieA. numai a energiei de vibraţieB. numai a energiei electroniceC.numai a energiei de rotaţie şi vibraţieD.energiei de rotaţie, vibraţie, electroniceE.

(pag. 298 vol.2)

F2656057. Tranziţiile de tip π-π* sunt caracteristice:sistemelor nesaturate care conţin un heteroatom cu dublet de electroni neparticipanţiA. compuşilor anorganici care implică electronii din orbitalii moleculari dB. sistemelor nesaturate care conţin o dublă legătură etilenică izolatăC.cicloalcanilorD.halogenilorE.

(pag. 301 vol.2)

F2656058. O soluţie a unei substanţe medicamentoase X ce conţine 0,1200g/l de substanţă activă are absorbanţa 0,126 la 257 nm în cuva de 1 cm. Absorbanţa specifică A (1%,1cm) va fi:

1,05A. 10,5B. 100,5C.0,95D.9,5E.



(pag. 309 vol.2)

F2656059. Concentraţia în µg/ml a unei soluţii de triptofan (M=204,2) în acid clorhidric 0,1M, a carei absorbanţă la λmax=277 nm este 0,613 în cuva de 4 cm iar absobanţa molară ε la 277 nm este 5432 l/cm·mol va fi:

576 µg/mlA. 5,76 µg/mlB. 5760 µg/mlC.288 µg/mlD.2,88 µg/mlE.

(pag. 308,309 vol.2)

F2656060. Care dintre următoarele substante ajutătoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale, au rolul de antioxidanti ?

Miristatul de propilenglicolA. Acidul sorbic, nipaesteriiB. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propilC.HialuronidazaD.Uleiul de ricinE.

(pag. 7, pag. 544-545)

F2656061. Care dintre următoarele substante ajutătoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale au rolul de sechestranti ?

PropilenglicolulA. Acidul ascorbic, EDTAB. Tweenurile si spanurileC.PolietilenglicoliiD.Sărurile acizilor biliariE.

(pag. 7, pag. 544-545)

F2656062. Dintre bazele de supozitoare vaginale, sunt hidrosolubile următoarele:Massa WecobeeA. Massa SuppocireB. Massa ValsupC.Massa triplaD.Massa ValmenE.

(pag. 7, pag. 543-544)

F2656063. La prepararea supozitoarelor vaginale, masa gelatinoasă folosită ca bază are următoarea formulă:

gelatină 10 g, glicerină 2 g, apă distilată 6 gA. gelatină 2 g, glicerină 5 g, apă distilată 10 gB. gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 4 gC.gelatină 5 g, glicerină 5 g, apă distilată 10 gD.gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 5 gE.

(pag. 9, pag. 890)

F2656064. După FR X supozitoarele vaginale preparate din baze liposolubile trebuie să se topească în cel mult:

45 de minuteA. 25 de minuteB. 60 de minuteC.30 de minuteD.



5 minuteE.

(pag. 9, pag. 890)

F2656065. După FR X supozitoarele vaginale preparate din baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în cel mult:

2 oreA. 45 de minuteB. 1 orăC.5 minuteD.30 de minuteE.

(pag. 9, pag. 890)

F2656066. Care dintre următoarele substante ajutătoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale au rolul de conservanti antimicrobieni ?

Arlacelul 186A. Alcoolul cetilic 5 %B. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propilC.Tween-ul 80D.Acidul sorbic, nipaesteriiE.

(pag. 7, pag. 544-545)


F1256067. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinările spectrofotometrice UV-VIS sunt corecte?

concentraţiile soluţiilor se aleg astfel încât valorile absorbanţelor să fie cuprinse între 0.30 şi 0.70A. pentru determinările spectrofotometrice se folosec minimum patru cuve identiceB. abaterea admisă faţă de lungimea de undă prevăzută în monografia respectivă este de ±6 nmC.dacă nu se prevede lichidul de compensare, determinarea se efectuează folosind ca lichid de compensare solventul de la prepararea soluţiei-probă

D.

determinările se efectuează la 30 ±10 °CE.

(pag. 1036-1038)

F1256068. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral VIS?

ciancobalaminaA. furosemidB. riboflavinăC.etinilestradiolD.rifampicinaE.

(pag. 327-328;411-412;700-702;907-908)

F1256069. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV?vitamina D3A. prednisonulB. apa distilatăC.ciancobalaminaD.acidul clorhidricE.

(pag. 312-314;783, 328)

F1256070. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică UV-VIS se poate realiza utilizând:



absorbanţa molarăA. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută CeB. indicele de refracţieC.curbă de calibrareD.absorbanţa specificăE.

(pag. 309-312;1036-1037)

F1256071. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza:folosind indicele de refracţieA. folosind absorbanţa specificăB. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizateC.utilizând o curbă de calibrareD.folosind un etalon de concentraţie cunoscutăE.

(pag. 309-313;1037)

F1256072. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face:prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undăA. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undăB. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţieC.prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undăD.prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţieE.

(pag. 318)

F1256073. Lungimea de undă se poate exprima în:centimetri (cm)A. angstromi (Å)B. cm-1C.nanometri (nm)D.micrometri (mm)E.

(pag. 290)

F1256074. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

să interacţioneze cu substanţa de analizatA. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizatB. să nu interacţioneze cu substanţa de analizatC.să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizatD.pot fi utilizaţi orice solvenţiE.

(pag. 318-319)

F1256075. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente:sursa de radiaţiiA. coloana cromatograficăB. detectorulC.amplificatorD.înregistratorE.

(pag. 1037)

F1256076. Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează prin:lungimea de undăA. absorbanţăB. absorbanţa molarăC.



transmitanţăD.numărul de undăE.

(pag. 300)

F1256077. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre:identitatea unei substanţe medicamentoaseA. puritatea unei substanţe medicamentoaseB. punctul de topire al unei substanţe medicamentoaseC.punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoaseD.cantitatea de substanţă activăE.

(pag. 309-312;1037)

F1256078. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV,cu excepţia:simvastatinaA. permanganat de potasiuB. tiamfenicolC.tenoxicamD.clozapinaE.

(pag. 314-325)

F1356079. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe:abscisa – lungimea de unda, ordonata – absorbantaA. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea de undaB. abscisa – transmitanta, ordonata - lungimea de undaC.abscisa – lungimea de unda, ordonata - transmitantaD.abscisa – numarul de unda, ordonata – absorbantaE.

(pag. 318)

F1356080. Legea Lambert-Beer:este legea fundamentala a absorbtieiA. este valabila numai pentru solutii concentrateB. stabileste relatia dintre lumina absorbita, structura si concentratia in substanta de analizat a solutiei si grosimea stratului absorbant

C.

este valabila numai pentru solutii diluateD.include temperatura mediuluiE.

(pag. 308, 1036)

F1356081. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la:pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizatA. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizatB. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizatC.pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizatD.pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 formeE.

(pag. 321)

F1356082. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici:ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initialA. rezolutia creste odata cu ordinul derivateiB. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivateiC.amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivateiD.cresterea rezolutiei nu este limitataE.

(pag. 331)



F1356083. Sursa de radiatii in VIS:este o lampa cu fir de wolframA. este o lampa de hidrogenB. este o lampa cu deuteriuC.furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nmD.furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nmE.

(pag. 297)

F1356084. Tranzitia n-π*:consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de antilegatura π*:

A.

este o tranzitie de intensitate mareB. se intalneste la sisteme nesaturate, cu o dubla legatura etilenicaC.este o tranzitie de intensitate micaD.apare in UV indepartat (sub 200 nm)E.

(pag. 301)

F1356085. Tranzitiile de tip d-d*:sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari dA. sunt insotiti de o absorbtivitate micaB. se produc in domeniul UVC.sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari dD.se produc in domeniul VISE.

(pag. 301)

F1456086. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi* ?fenilbutazon ;A. mentol ;B. metenamină ;C.nifedipin ;D.sorbitol.E.

(pag. 301, [6] vol. II ; 620 ; 631 ; 695 ; 751, [9])

F1456087. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ?tranziţii de tipul sigma – sigma* ;A. tranziţii de tipul sigma – pi* ;B. tranziţii de tipul n – sigma* ;C.tranziţii de tipul pi – pi* ;D.tranziţii de tipul n – pi* ;E.

(pag. 300-302, [6] vol. II ; 631, [9])

F1456088. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi* ?gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) ;A. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 );B. gruparea nitril ( -CN ) ;C.gruparea carboxilică ( -COOH ) ;D.gruparea carbonilică ( >C=O ).E.

(pag. 301, [6] vol. II)

F1456089. Care dintre tipurile de tranziţii, capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil, prezintă importanţă analitică in controlul medicamentelor ?

tranziţiile de tipul sigma – sigma* ;A.



tranziţiile de tipul sigma – pi* ;B. tranziţiile de tipul pi – sigma* ;C.tranziţiile de tipul pi – pi* ;D.tranziţiile de tipul n – pi*E.

(pag. 300-302, [6] vol. II)

F1456090. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie, direct prin metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ?

papaverina ;A. vitamina B12 ;B. hidrocortizona ;C.rifampicina ;D.fenobarbitalE.

(pag. 327 ; 828 ; 830, [9])

F1456091. Termenul de "solvatocromie", utilizat în spectrofotometrie analitică, poate însemna . . .îmbunătăţirea rezolutiei unei metode analitice spectrofotometrice prin prelucrarea matematică adecvată a datelor de măsurare a absorbanţei ;

A.

modificarea batocromă a unei benzi de absorbţie determinată de un solvent;B. modificarea hipsocromă a unei benzi de absorbţie determinată de un solvent ;C.modificarea hipercromă a unei benzi de absorbţie determinată de un solvent;D.modificarea poziţiei în spectru a unei benzi în funcţie de concentraţia speciei chimice răspunzătoare de absorbţie optică.

E.

(pag. 303, [6] vol. II)

F1556092. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;A. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;B. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;C.efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;D.efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari.E.

(pag. 304)

F1556093. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV?200 nm;A. 340 nm;B. 450 nm;C.650 nm;D.1000 nm.E.

(pag. 296)

F1556094. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil?200 nm;A. 300 nm;B. 500 nm;C.600 nm;D.650 nm;E.

(pag. 296)

F1556095. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct proporţional?

absorbtivitatea;A. concentraţia molară a analitului;B.



volumul soluţiei;C.densitatea soluţiei;D.masa molară a analitului.E.

(pag. 308)

F1556096. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă, la tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni:

înveliş electronic închis;A. electroni sigma;B. electroni p;C.electroni pi;D.electroni n.E.

(pag. 302)

F1556097. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi:preparării defectuoase a soluţiilor;A. manevrelor greşite din timpul analizei;B. zgomotului de fond al sursei luminoase;C.zgomotului de fond al multiplicatorului;D.procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului.E.

(pag. 311)

F1556098. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante:sursa de radiaţii;A. coloana de separare;B. sistem dispersiv combinat cu monocromator;C.agitator magnetic;D.detector.E.

(pag. 306)

F1556099. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie:energie de vibraţie;A. energie de rotaţie;B. energie calorică;C.energie electrică;D.energie magnetică.E.

(pag. 298)

F1656100. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la spectrometria derivata:In spectrometria derivata sunt importante lungimea de unda si ordinul derivatei la care se calculeaza derivata

A.

Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai buna decat spectrele initialeB. Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai slaba decat spectrele initialeC.In practica analitica se utilizeaza cel mai frecvent spectrele derivate de ordinul 3D.In practica analitica se utilizeaza cel mai frecvent spectrele derivate de ordinul 1 si 2E.

(pag. 327-332)

F1656101. Alegeti afirmatiile corecte:Toate modificarile ce duc la deplasarea benzii de absorbtie catre lungimi de unda mai mari se vor numi efect batocrom

A.

In cazul in care trecerea moleculei din stare fundamentala in stare excitata se face cu absorbtie mai mare de energie determinand o deplasare a benzii de absorbtie spre lungimi de unda mai mici, efectul se numeste hipsocrom

B.



Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici se numeste efect batocromC.Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari se numeste efect hipsocromD.Efectul produs de o modificare structurala ce are ca rezultat intensificarea culorii se numeste efect hipercrom

E.

(pag. 302-306)

F1656102. Care afirmatie este corecta?Tranzitiile care au loc cu o energie mare prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda miciA. Tranzitiile care au loc cu energie mica prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda miciB. Tranzitiile care au loc cu energie mica prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mariC.Maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbtia este minima iar transmitanta maximaD.Maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbanta este maxima si transmitanta minimaE.

(pag. 291)

F1656103. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt corecte:Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 MA. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 MB. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromaticeC.Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromaticeD.Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert - BeerE.

(pag. 309-312)

F1656104. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic?

Tranzitii electronice sigma - sigma*A. Tranzitii electronice sigma - piB. Tranzitii electronice pi - pi*C.Tranzitii electronice n - sigma*D.Tranzitii electronice n - pi*E.

(pag. 300-301)

F1656105. Ce reprezinta lambda max a unei substante:Pozitia maximului de absorbtieA. Lungimea de unda a radiatiei ce produce o tranzitie electronicaB. Lungimea de unda corespunzatoare energiei starii fundamentale a moleculelor substanteiC.Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei ce produce trecerea dintr-o stare electronica inferioara in una superioara

D.

Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei ce produce trecerea dintr-o stare de rotatie superioara in una inferioara

E.

(pag. 298, 308-313)

F1656106. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS:Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0,5 °C in cuve de 1 cm, daca nu se prevede altfelA. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectivaB. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s.r.)C.Natura solventului nu influenteaza determinarileD.pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-baziceE.

(pag. 321-324; 1036-1037 [FR X])

F1656107. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS, monografiile din FRX prevad:Lungimea de unda la care se face determinareaA. Concentratia solutiilorB. Natura solventuluiC.



Conditiile de pH cand e necesarD.Absorbtivitatea molaraE.

(pag. 1037, [FR X])

F1656108. La ce se refera expresia A = log (Io/I)?La absorbantaA. Este o masura calitativa a efectului produs la trecerea fasciculului luminos printr-o substantaB. O masura cantitativa a scaderii intensitatii radiatiei luminoase ce trece printr-o substanta datorita reflexiei, difuziei si absorbtiei radiatiei

C.

O masura cantitativa a scaderii intensitatii radiatiei la trecerea printr-o substanta datorita fenomenului de absorbtie a radiatiei

D.

O marime ce creste direct proportional cu concentratiaE.

(pag. 308-310)

F1656109. Spectroscopia in UV se poate aplica la:Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromoforeA. Studiul unor procese chimice in solutieB. Determinarea valorii pKaC.Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceuticeD.Identificarea formelor polimorfeE.

(pag. 315-326)

F2156110. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoaseA. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoaseB. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoaseC.se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de undaD.se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitanteiE.

(pag. 318)

F2156111. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substantaA. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoareB. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativC.apa absoarbe la 200 nmD.apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent specialE.

(pag. 318,319)

F2156112. O aplicatie importanta a spectrofotometriei UV este cea care se refera la tetraciclina:tetraciclina in solutie acida sufera o reactie reversibila de epimerizare la epitetraciclinaA. tetraciclina in solutie acida sufera o reactie ireversibila de epimerizare la epitetraciclinaB. tetraciclina in solutie bazica sufera o reactie ireversibila de epimerizare la epitetraciclinaC.determinarea raportului tetraciclina / epitetraciclina se poate face prin spectrofotometrie UVD.intre spectrele UV ale tetraciclinei si epitetraciclinei nu sunt deosebiri importante si e nevoie de teste suplimentare

E.

(pag. 315,316)

F2156113. Spectrofotometria in UV - VIS se aplica in domeniul spectral:185 - 400 nmA. 0,75 - 2,5 micrometriB. 400 - 700 nmC.2,5 - 5,0 microniD.700 - 1100 nmE.



(pag. 296)

F2156114. Care sunt afirmatiile corecte:efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariA. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariB. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai miciC.efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai miciD.efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariE.

(pag. 304)

F2156115. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:in practica analitica, domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV - apropiat, cuprins intre 200 si 380 nmA. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nmB. spectrofotometria UV - VIS este utilizata mai ales pentru identificareC.in practica analitica domeniul spectral UV - VIS este cuprins intre 700 si 1100 nmD.spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizateE.

(pag. 296,297)

F2156116. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore-COOH pentru aminoA. -NO2 pentru nitroB. -NH2 pentru aminoC.-NOH pentru oximaD.-NO pentru oximaE.

(pag. 302)

F2156117. Sunt adevarate afirmatiile:efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai miciA. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariB. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai miciC.efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariD.efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariE.

(pag. 304)

F2156118. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV - VIS:este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrareA. se verifica prin metoda celor mai mici patrateB. se verifica prin metoda celor mai mari patrateC.se verifica prin metoda regresiei liniare simpleD.se verifica prin metoda regresiei neliniare simpleE.

(pag. 312)

F2256119. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din:vizibil apropiat cuprins intre 300-400nmA. ultraviolet apropiat, cuprins intre 185-400nmB. ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre 100 -185nmC.vizibil, cuprins intre 400-700D.ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nmE.

(pag. 296)

F2256120. Selectati enunturile corecte:efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtieA.



regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtieB. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariC.regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilorD.reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor, a caror sarcina pozitiva atrage electronii veciniE.

(pag. 304 - 305)

F2256121. Selectati enunturile corecte:legea Lambert-Beer este valabila numai pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01MA. la aceste concentratii de 0,01M solutiile au in general o forta ionica scazutaB. in cazul in care analitii pot interactiona cu solventii exista abateri de la legea Lambert-BeerC.pentru a se respecta legea Lambert-Beer se lucreaza numai cu radiatii monocromaticeD.uzual se utilizeaza surse de radiatii policromatice, din care se selecteaza o radiatie aproximativ monocromatica

E.

(pag. 310 - 311)

F2256122. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UV-VIS:

pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apaA. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UV-VISB. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasaC.interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromiaD.fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substanteE.

(pag. 318 319)

F2256123. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarea valorii pKa a unei substante prin masuratori spectrofotometrice:

pentru determinari cat mai precise se alege intotdeauna lungimea de unda de 220nmA. se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma moleculara pura, neionizataB. se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma ionizataC.se inregistreaza spectrele solutiei la un pH intermediar, pentru care exista un echilibru intre cele doua forme

D.

valoarea pKa este o caracteristica a substantelor neionizabileE.

(pag. 321 - 322)

F2256124. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata:punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minimeA. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobantaB. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelorC.spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivateiD.cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patruE.

(pag. 328 -330)

F2256125. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje:ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initialA. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initialB. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initialC.amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivateiD.amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivateiE.

(pag. 331 - 332)

F2256126. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil:absorbanta specificaA. numarul de undaB.



absorbantaC.absorbtivitateaD.coeficientul molar de extinctieE.

(pag. 1036 - 1037)

F2256127. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica:pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de undaA. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g%B. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de undaC.reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cmD.reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cmE.

(pag. 1037)

F2256128. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS:absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate opticaA. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a)B. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%)C.cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizatD.absorbanta specifica mai poarta numele de transmisieE.

(pag. 1036 -1037)

F2256129. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara:este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta dataA. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1mB. concentratia solutiei este de 1mol/litruC.valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de undaD.poarta si numele de coeficient molar de exctinctieE.

(pag. 1036)

F2256130. Selectati enuntul incorect referitor la spectrofotometria UV-VIS:stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza raportului absorbantelor la doua lungimi de undaA. stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza mediei aritmetice a absorbantelor la doua lungimi de unda

B.

spectrele se obtin prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de undaC.spectrele se obtin prin reprezentarea grafica a transmitantei in functie de lungimea de undaD.stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza diferentei absorbantelor la doua lungimi de undaE.

(pag. 1037)

F2256131. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are:o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibilA. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibilB. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultravioletC.o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultravioletD.detector, amplificator si inregistratorE.

(pag. 1037)

F2256132. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice:concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0.3 - 0.7A. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nmB. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0.5°C, daca nu se prevede altfelC.se utilizeaza doua cuve identiceD.daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare, acesta este intotdeauna apa E.



distilata

(pag. 1037)

F2256133. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS:scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s.r.)A. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s.r.)B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s.r.)C.solutia de etalonare este preparata in apa distilataD.solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0.005mol/lE.

(pag. 1038)

F2256134. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS, in monografia respectiva din FRX sunt prevazute:

denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinareaA. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinareaB. concentratia solutiilorC.daca este necesar, conditiile de pH in care se efectueaza determinarileD.natura solventuluiE.

(pag. 1037)

F2256135. Selectati enunturile incorecte referitoare la absorbanta unei solutii:este logaritmul zecimal al transmitantei TA. este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmiseB. este invers proportionala cu concentratia in substanta de analizatC.este proportionala cu grosimea stratului absorbantD.se mai numeste si exctinctie specificaE.

(pag. 1036 - 1037)

F2256136. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS:transmitanta este raportul dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmiseA. absorbtivitatea se noteaza (a)B. absorbtivitatea este raportul dintre absobanta solutiei de analizat si produsul dintre concentratia substantei de analizat si grosimea stratului absorbant

C.

in cazul calculului absorbtivitatii, concentratia solutiei se exprima in mol/litruD.in cazul calculului absorbtivitatii, grosimea stratului absorbant se exprima in cmE.

(pag. 1036)

F2256137. FRX prevede dozarea bromhexinului din "Compressi bromhexini hydrochloridi" 8mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,029g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 100ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu HCl 0,1mol/litru si se omogenizeaza. Se filtreaza indepartand 20ml din filtrat si se determina absorbanta la 317nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 317nm este 86, ca absorbanta citita Ap=0,4988, masa medie a comprimatelor este de M=0,038g si abaterea admisa este de ±10%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX.

168,2mg/cpA. corespundeB. nu corespundeC.7,6mg/cpD.190mg/cpE.

(pag. 289)

F2256138. FRX prevede dozarea etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati" 130mg/ml printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se masoara cu exactitate 5ml solutie injectabila si se dilueaza cu apa proaspat fiarta si racita intr-un balon cotat de 250ml. Se aduce la cota cu acelasi solvent, se



omogenizeaza si 5ml din solutie se dilueaza cu acelasi solvent la 500ml. Se determina absorbanta solutiei la 301nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 301nm este 148,8, ca absorbanta citita Ap=0,3720 abaterea admisa este de ±5%, se se calculeze concentratia solutiei injectabile analizate si sa se precizeze daca ea corespunde prevederilor FRX.

nu corespundeA. 125mg/mlB. 130mg/mlC.corespundeD.128,5mg/mlE.

(pag. 527)

F2256139. Conform FR X, spectrul in ultraviolet al solutiei de la dozarea etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati" prezinta doua maxime la 221nm si 301nm. Absorbantele citite la 221nm si 301nm, au fost Ap=0,740, respectiv Ap=0,500. Sa se precizeze daca solutia injectabila corespunde din punct de vedere al puritatii stiind ca raportul absorbantelor determinate la 221nm si 301nm trebuie sa fie cuprins intre 1,44 si 1,50.

nu corespundeA. 0,675B. 1,480C.0,240D.corespundeE.

(pag. 527)

F2356140. Tranzitia n - sigma de antilegaturaconsta in saltul unui electron dintr-un dublet n al atomilor O, N, S, X pe un nivel sigma de antilegaturaA. se produce la limita regiunii UV indepartatB. are o intensitate micaC.se intalneste in sisteme nesaturateD.are o intensitate medieE.

(pag. 301)

F2356141. Efectul hipercromic:consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai miciA. consta in cresterea intensitatii benzilorB. se intalneste la beta-caroten, forma transC.se intalneste la beta caroten, forma cisD.consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mariE.

(pag. 304)

F2356142. Legea Lamber-Beer este valabila numai pentru solutii diluate deoarece:la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicataA. la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica scazutaB. la concentratii mai mici de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicataC.interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai intenseD.interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai slabeE.

(pag. 310)

F2356143. In spectrometria derivata, spectrul derivat de ordinul 3 prezinta urmatoarele caracteristici:prezinta 2 maxime, unul mai mic, al doilea mai mareA. prezinta 2 minime, din care una mai importantaB. prezinta 2 maxime ce corespund celor 2 puncte de inflexiune ale primei derivateC.tine seama de maximele si minimele spectrului derivatei de ordin imediat inferiorD.picul cel mai important este situat la aceeasi lungime ca si maximul picului de ordinul zeroE.



(pag. 331)

F2356144. Tranzitia n-π*:consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de antilegatura π*:

A.

este o tranzitie de intensitate mareB. se intalneste la sisteme nesaturate, cu o dubla legatura etilenicaC.este o tranzitie de intensitate micaD.apare in UV indepartat (sub 200 nm)E.

(pag. 301)

F2356145. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe:abscisa – lungimea de unda, ordonata – absorbantaA. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea de undaB. abscisa – transmitanta, ordonata - lungimea de undaC.abscisa – lungimea de unda, ordonata - transmitantaD.abscisa – numarul de unda, ordonata – absorbantaE.

(pag. 318)

F2356146. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la:pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizatA. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizatB. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizatC.pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizatD.pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 formeE.

(pag. 321)

F2356147. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici:ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initialA. rezolutia creste odata cu ordinul derivateiB. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivateiC.amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivateiD.cresterea rezolutiei nu este limitataE.

(pag. 331)

F2356148. Sursa de radiatii in VIS:este o lampa cu fir de wolframA. este o lampa de hidrogenB. este o lampa cu deuteriuC.furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nmD.furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nmE.

(pag. 297)

F2356149. Tranzitiile de tip d-d*:sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari dA. sunt insotiti de o absorbtivitate micaB. se produc in domeniul UVC.sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari dD.se produc in domeniul VISE.

(pag. 301)

F2356150. Legea Lambert-Beer:este legea fundamentala a absorbtieiA.



este valabila numai pentru solutii concentrateB. stabileste relatia dintre lumina absorbita, structura si concentratia in substanta de analizat a solutiei si grosimea stratului absorbant

C.

este valabila numai pentru solutii diluateD.include temperatura mediuluiE.

(pag. 308, 1036)

F2556151. Absorbţia specifică, termen des întâlnit în controlul medicamentului se defineşte caabsorbanţa unui strat desoluţie cu grosimea de 1 mm care conţine 1 mg de substanţă la 100 ml soluţieA. absorbanţa unui strat desoluţie cu grosimea de 1 cm care conţine 1 mg de substanţă la 100 ml soluţieB. absorbanţa unui ml de soluţieC.absorbanţa unui gram substanţă / mlD.absorbanţa unei soluţii 1‰E.

(pag. 308-309)

F2556152. În spectrofotometria UV-VIS pentru determinări cantitative trebuie să se ţină seama de curba de calibrare a cărei liniaritate se verifică prin

metoda celor mai mici pătrateA. metoda regresiei liniare simpleB. metoda curbei GaussC.metoda standardului internD.metoda normării ariilorE.

(pag. 312-313)

F2556153. În cazul unui amestec de tetraciclină şi epitetraciclină al cărui spectru în UV este cunoscut, pe baza acestuia se pot calcula

concentraţia molară a tetraciclineiA. concentraţia procentuală a tetraciclineiB. concentraţia molară a epitetraciclineiC.concentraţia procentuală a epitetraciclineiD.concentraţia procentuală în amestecE.

(pag. 316)

F2556154. Înregistrarea spectrlor UV-VIS se poate reliza prin reprezentarea grafică aabsorbanţei în funcţie de lungimea de undăA. transmitanţei în funcţie de lungimea de undăB. intensităţii radiaţiei incidente în funcţie de timpC.intensităţii radiaţiei absorbite în funcţie de grosimea stratului absorbitD.concentraţieiE.

(pag. 318)

F2556155. Care din solvenţii următori se utilizează în spectrofotometria UV-VISglicerinăA. dioxanB. acetonitrilC.metanolD.eterE.

(pag. 319)

F2556156. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilio existenţi într-o moleculă, la tranziţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni

înveliş de electroni închisA. electroni de tip δB.



electroni de tip nC.electroni de tip πD.electroni de tip π*E.

(pag. 303)

F2556157. În legea lui Lambert - Beer, є reprezintăabsorbanţa molarăA. є=a*MB. o mărime independentă de concentraţieC.o mărime dependentă de concentraţieD.o mărime numită absorbtivitateE.

(pag. 308)

F2556158. Cauzele cele mai importante ale erorilor datorate aparatelor în spectrofotometria UV-VIS suntzgomotul de fond al sursei luminoaseA. zgomotul de fond al fotomultiplicatoruluiB. procesele de reflexie şi difuziuneC.procesele de absorbţieD.procesele de repartiţieE.

(pag. 311)

F2656159. Care dintre substanţele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solvenţi în spectrofotometria UV-VIS:

apăA. hidroxid de sodiuB. metanolC.dioxanD.benzenE.

(pag. 319 vol.2)

F2656160. Legea Lambert-Beer, legea fundamentală a absorbţiei se verifică numai atunci când:radiaţia incidentă este monocromaticăA. absorbţia are loc într-un mediu omogenB. centrele absorbante (molecule sau ioni) nu interacţionează (la diluţii mari)C.radiaţia incidentă traversează un mediu neomogenD.determinările se fac în soluţii concentrateE.

(pag. 308-309 vol.2)

F2656161. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii referitoare la:indicele de refracţie al substanţelor medicamentoaseA. unghiul de rotaţie al planului luminii polarizateB. identitatea unei substanţe medicamentoaseC.puritatea unei substanţe medicamentoaseD.polimorfismul substanţelor studiateE.

(pag. 309-312 vol.2;1037 FR X)

F2656162. Indicaţi substanţele medicamentoase care pot fi dozate prin spectrofotometrie în UV:clorhidrat de bromhexinA. permanganatul de potasiuB. simvastatinaC.griseofulvinaD.soluţia alcoolică de iod ioduratE.



(pag. 325 vol.2 ;289,299,866 FR X)

F2656163. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la utilizarea spectrofotometriei UV-VIS în controlul medicamentelor:

pentru stabilirea purităţii unei substanţe se poate efectua raportul absorbanţelor sau diferenţa acestora la două lungimi de undă

A.

în monografiile substanţelor de determinat se prevede concentraţia soluţiei şi temperatura la care se face determinarea fără a se preciza natura solventului

B.

spectrele de absorbţie în ultraviolet şi vizibil se obţin prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de absorbanţă sau transmitanţă

C.

temperatura la care se efectuează determinările spectrofotometrice în UV-VIS este 20 ±0,5 °CD.concenraţiile soluţiilor se aleg astfel încât valorile absorbanţelor să fie cuprinse între 0,50-0,90E.

(pag. 1037 FR X)

F2656164. Care dintre următoarele afirmaţii este incorectă:transmitanţa este raportul dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidenteA. absortivitatea molară ε variază cu concentraţia în substanţa de analizat a soluţiei şi nu depinde de lungimea de undă

B.

absorbanţa unei soluţii este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii transmise şi intensitatea luminii incidente

C.

abaterea admisă faţă de lungimea de undă prevăzută în monografia respectivă la determinarile spectrofotometrice în UV-VIS este de ± 5 nm

D.

absorbanţa se întâlneşte în literatura de specialitate şi sub denumirea de extincţie sau densitate opticăE.

(pag. 1036-1037 FR X)

F2656165. Prezintă maxime de absorbţie în domeniul spectral corespunzător vizibilului următoarele substanţe medicamentoase:

prednisolonăA. riboflavinaB. indometacinC.clorhidratul de tetraciclinăD.cianocobalaminaE.

(pag. 327-328,491,779-780,825-826,905-906 FR X)

F2656166. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la spectrometria derivată:în spectrometria derivată picurile spectrelor sunt mai accentuate şi mai bine diferenţiateA. spectrometria derivată îmbunătăţeşte precizia determinărilorB. în practica analitică se utilizează cel mai des spectrele derivate de ordinul 1 şi 3C.în practica analitică se utilizează cel mai des spectrele derivate de ordinul 1, 2, 4D.spectrul derivat de ordinul 2 conţine un maxim şi un minimE.

(pag. 327-332 vol.2)

F2656167. Absorbanţa unei substanţe în UV-VIS variază direct proporţional cu:densitatea soluţiei de analizatA. grosimea stratului de soluţie străbătutB. volumul soluţieiC.masa moleculară a substanţei de analizatD.pH-ul soluţiei de analizatE.

(pag. 308 vol.2)

F2656168. În FR X sunt oficinalizate următoarele procedee de preparare a supozitoarelor vaginale:procedeul KönigA. procedeul MünzelB. procedeul prin aspiratieC.



modelare manualăD.topire si turnare în formeE.

(pag. 7, pag. 547-548)

F2656169. Valoarea normală a pH-ului în transudatul seros al mucoasei vaginale este asigurată de următorul bacil si este:

Lactobacillus bulgaricusA. Streptococcus lactusB. Bacilul DöderleinC.pH 4,0 - 4,5D.pH 5,0 -6,0E.

(pag. 7, pag. 551)

F2656170. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se realizează cu următoarele forme farmaceutice:preparate injectabileA. aerosoliB. comprimateC.ovuleD.granule efervescenteE.

(pag. 7, pag. 551)

F2656171. Ovulele pot contine medicamente cu următoarele actiuni terapeutice, urmărindu-se efecte:sistemiceA. localeB. medicamente antiseptice, antiinflamatoareC.medicamente troficeD.anticonceptionaleE.

(pag. 7, pag. 551)

F2656172. Supozitoarele uretrale pot contine medicamente cu următoarele actiuni, urmărindu-se efecte:

sistemiceA. localeB. medicamente antiseptice, antiinflamatoareC.medicamente astringenteD.medicamente anesteziceE.

(pag. 7, pag. 551)

F2656173. După FR X supozitoarele vaginale si uretrale mai au următoarele denumiri (sinonime):vagitoriaA. ovuleB. cilindri vaginaliC.cereoliD.bujiuriE.

(pag. 9, pag. 889)

F2656174. Conform FR X; metodele de preparare a supozitoarelor uretrale sunt:metoda KönigA. metoda MünzelB. modelare cu mânaC.prin presare si divizareD.topire si turnare în formeE.



(pag. 9, pag. 889)

F2656175. După FR X supozitoarele vaginale au următoarele forme si dimensiuni:cilindro-conicăA. sferică sau ovoidală, cu masa de 2-4 g pentru ovulele preparate cu unt de cacaoB. formă cilindrică, ascutite la ambele capete, diametrul de 2 centimetri si masa de 6-10 gC.sferică sau ovoidală, cu masa de 5-12 g pentru ovulele preparate cu masă gelatinoasăD.elipsoidală, plate, cu lungimea de 4-5 centimetri, grosimea de 1,5-2,5 centimetri si masa de 5-10 gE.

(pag. 9, pag. 889)

F2656176. După FR X, supozitoarele uretrale au următoarele forme si dimensiuni:au formă de cilindru ascutit la un capătA. au formă de cilindru ascutit la ambele capeteB. lungimea de 5-20 cm, diametrul de 2-7 mm si masa de 2-3 gC.lungimea de 10 cm si diametrul de 2 mm pentru bărbatiD.lungimea de 5 cm si diametrul de 5-7 mm pentru femeiE.

(pag. 9, pag. 889)



Tema nr. 57Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice



F1257001. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de arsen este corectă?reactivul hipofosforos nu se foloseşte la controlul arsenului din substanţe organiceA. reactivul hipofosforos reduce combinaţiile As(III) şi As(V) în mediu de NaOH, la arsen metalicB. reactivul hipofosforos reduce combinaţiile As(V) în mediu de HCl, la cald în combinaţii ale As(III)C.reactivul hipofosforos se adaugă în acelaşi timp în soluţia de analizat şi în soluţia etalonD.proba este corespunzătoare dacă nu dă reacţia cu reactivul BougaultE.

(pag. 251)

F1257002. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitelor de impurităţi anorganice este corectă?

FR X prevede că toate eprubetele folosite la controlul limitei impurităţilor anorganice să aibă diametrul de 1,50

A.

FR X prevede că toate eprubetele folosite la controlul limitei impurităţilor anorganice să fie bruneB. reactivii se adaugă în mod identic atât în proba de analizat cât şi în soluţia etalonC.dacă în timpul controlului se decelează altă impuritate nu este obligatoriu să se semnalezeD.dacă în timpul controlului se decelează o altă impuritate care nu e prevazută în monografie, se semnalează numai dacă depăşeşte o anumită concentraţie

E.

(pag. 249-250; 1006-1007)

F1257003. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la procedeul de calcinare cu acid sulfuric este incorectă:

se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice din substanţe organiceA. se efectuează prin dizolvarea probei de analizat în acid sulfuricB. amestecul se colorează datorită carbonizării impurităţilorC.necesită prezenţa unui etalon de culoareD.nu necesită prezenţa soluţiei etalonE.

(pag. 261; 1015)

F1357004. Alegeti enuntul incorect referitor la determinarea limitei de cloruri:limita de cloruri se determina prin reactia cu azotat de argintA. clorura de argint este un precipitat alb cazeosB. clorura de argint este usor solubila in acid azoticC.clorura de argint este solubila in amoniacD.clorura de argint este greu solubila in apaE.

(pag. 258, 1011)

F1357005. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la determinarea arsenului cu dietilcarbamat de argint:

H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsinaA. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la arsinaB. hidrogenul arseniat se capteaza in solutie reactiva de dietilditiocarbamat de argintC.H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la hidrogen arseniatD.



Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu hidrogenul arseniat un compus colorat in rosuE.

(pag. 253)

F1357006. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu:se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiuA. reactia decurge in mediu acidB. sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/mlC.la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbenaD.la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brunE.

(pag. 250)

F1357007. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu

A.

ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in acid clorhidricB. determinarea ionului fer in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuricC.ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de bariu un precipitat alb de carbonat de bariu solubil in acid clorhidric

D.

ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu, solubil in acid clorhidricE.

(pag. 1010, 1014, 1012)

F1357008. Determinarea limitei de calciu se bazeaza pe reactia cu:hexacianoferat (II) de potasiuA. oxalat de potasiuB. oxalat de amoniuC.fosfomolibdat de amoniuD.clorura de argintE.

(pag. 1010)

F1457009. Care din metodele de mai jos stă la baza controlului limitei de arsen în medicamente, conform FR. X.?

reducerea arsenului din probă la arsen elementar cu hipofosfit de sodiu şi acid clorhidric ;A. precipitarea arsenului cu hidrogen sulfurat ;B. titrarea iodometrică a arsenului trivalent ;C.reducerea arsenului din probă la arsină (AsH3) urmată de determinarea acesteia prin cromatografie gazoasă ;

D.

transformarea arsenului din probă în oxid de fenilarsină şi titrarea acestuia cu soluţie de iod.E.

(pag. 251-252, [6] vol. I ; 1008-1010, [9])

F1457010. Controlul limitei de calciu în medicamente, conform FR. X., se bazează pe . . .colorarea în roşu a flăcării unui arzător cu gaz ;A. precipitarea calciului în forma de carbonat greu solubil ;B. precipitarea calciului în forma de oxalat greu solubil ;C.reacţia de culoare cu ditizonă în mediu de cloroform ;D.titrarea ionului Ca(2+) cu acid etilendiamino-eteraacetic (EDTA) în mediu amoniacal.E.

(pag. 256-257, [6] vol. I ;1010, [9])

F1457011. Controlul limitei de fier se execută, conform FR. X., prin . . .precipitare în mediu neutru în formă de sulfură de fier, sare greu solubilă de culoare neagră ;A. reacţie de culoare cu o-fenantrolină, cu formarea unui complex roşu ;B. reacţie de culoare cu sulfocianură de amoniu, cu formarea unui produs de reacţie roşu ;C.reacţie de culoare cu hexacianoferat(II) de potasiu cu formarea unui pigment albastru ;D.reacţie de culoare cu acid salicilic.E.



(pag. 256, [6] vol. I ;1011, [9])

F1457012. Controlul limitei de fosfaţi în medicamente se realizează cu . . .soluţie de clorură de fier(III), cu care formează un precipitat alb-gălbui ;A. soluţie de clorură de bariu, cu care formează un precipitat alb ;B. soluţie de azotat de argint în mediu neutru, cu care se formează un precipitat galben ;C.molibdat de amoniu în mediu de acid azotic, cu care formează un precipitat galben ;D.soluţie de clorură de magneziu în mediu amoniacal, cu care formează un precipitat alb cristalin de fosfat de magneziu şi amoniu.

E.

(pag. 259, [6] vol. I ;1012, [9])

F1457013. Controlul limitei de nitraţi în medicamente se execută, conform FR. X., prin . . .reducere la anion azotit şi punerea în evidenţă a acestuia prin reacţia de culoare Griess (formarea unui colorant azoic) ;

A.

reacţie de culoare cu acid cromotropic în acid sulfuric concentrat ;B. reacţie de culoare cu acid sulfosalicilic ;C.reacţie de culoare cu brucină în mediu de acid sulfuric concentrat ;D.reducerea nitraţilor la amoniac urmată de identificarea acestuia cu reactivul Nessler.E.

(pag. 260, [6] vol. I ;1013, [9])

F1457014. Controlul limitei de zinc se realizează, conform FR-X, cu . . .hexacianoferatul(II) de potasiu, cu care formează un precipitat alb insolubil în acizi diluaţi ;A. carbonat de sodiu, cu care formează un precipitat alb de compoziţie variabilă ;B. carbonat de amoniu, cu care formează un precipitat alb ce se dizolvă în exces de reactiv prin formare de complex solubil ;

C.

tetratiocianatomercuriat de amoniu şi sulfat de cupru, reactivi cu care formează un precipitat cristalin violet închis ;

D.

cu sulfură de amoniu, cu care formează un precipitat alb gelatinos.E.

(pag. 257, [6] vol. I ;1014-1015, [9])

F1457015. Farmacopeea Romana editia X prevede pentru controlul limitei de amoniu . . .titrare cu acid percloric în mediu neapos (dioxan) ;A. efectuarea reacţiei de culoare cu tetraiodomercuratul(II) de potasiu în mediu alcalin ;B. efectuarea reacţiei de culoare cu o sare de fier bivalent ;C.efectuarea reacţiei de condensare dintre amoniac şi un compus carbonilic (cu formare de imine) ;D.efectuarea reacţiei dintre ionul amoniu şi un azotit alcalin, proces în care se degajă azot elementar.E.

(pag. 250-251, [6] vol. I ; 1007, [9])

F1457016. Limita de carbonaţi în medicamente se controleză cu . . .soluţie de azotat de argint, cu care formează un precipitat alb ce se închide cu timpul la culoare ;A. soluţie de hidroxid de bariu, cu care formează un precipitat alb cristalin ;B. un acid mineral cu care prezintă efervescenţă datorită formării de dioxid de carbon ;C.clorură de fier(III), cu care generează un precipitat brun ;D.soluţie de acetat de plumb, cu care formează un precipitat alb de carbonat bazic de plumb.E.

(pag. 258, [6] vol. I ;1010, [9])

F1457017. Pentru controlul limitei de cloruri în medicamente, FR-X recomandă . . .oxidarea clorurilor la clor elementar cu permanganat de potasiu, decolorarea excesului de permanganat de potasiu cu acid oxalic şi titrarea clorului elementar cu soluţie de metilorange până la culoarea persistentă a colorantului metilorange ;

A.

oxidarea clorurilor la clor elementar cu bioxid de mangan si acid sulfuric, urmată de titrarea clorului elementar cu soluţie de roşu de metil până la culoarea persistentă a colorantului roşu de metil ;

B.

precipitarea anionului clorură cu soluţie de acetat de plumb, proces în care se formează, la rece, un precipitat alb care se dizolvă la cald ;

C.



precipitarea anionului clorură cu solutie de azotat de argint ;D.încălzirea probei cu soluţie de bicromat de potasiu şi acid sulfuric, proces în care se degajă vapori bruni de clorură de cromil.

E.

(pag. 258, [6] vol. I ; 1011, [9])

F1457018. Pentru controlul limitei de metale grele FR-X recomandă . . .complexarea ionilor acestora cu ditizonă şi extracţia în cloroform a complexului ;A. precipitarea cu carbonat alcalin a carbonaţilor metalelor grele ;B. precipitarea cu oxalat de amoniu a oxalaţilor greu solubili ai metalelor grele ;C.precipitarea în mediu acid în forma de sulfuri greu solubile ;D.precipitarea lor în forma elementară (număr de oxidare zero) cu ajutorul clorurii stanoase.E.

(pag. 255, [6] vol. I ;1012-1013, [9])

F1557019. Controlul limitei de azotaţi se face cu:acid propionic;A. acid sulfosalicilic;B. aldehidă butirică;C.acetat de orgint;D.ciclohexanol.E.

(pag. 260)

F1557020. Controlul limitei de calciu se face cu anion:clorură;A. azotat;B. oxalat;C.sulfat;D.sulfură.E.

(pag. 256)

F1557021. Controlul limitei de fier se realizează cu hexacianoferat (II) de potasiu, reacţie în urma căreia se obţine:

un precipitat alb;A. un precipitat albastru;B. un precipitat brun;C.o coloraţie galbenă;D.un gaz brun-roşcat.E.

(pag. 256)

F1557022. Controlul limitei de fier se realizează cu:hexanitrocobaltiat de potasiu;A. tetraiodomercurat (II) de potasiu;B. tetraiodobismutat de potasiu;C.hexacianoferat (II) de potasiu;D.acid clorhidric concentrat.E.

(pag. 256)

F1557023. Determinarea oxigenului în gazele medicinale se realizează cu ajutorul unui analizor:optic;A. paramagnetic;B. gravimetric;C.volumetric;D.mecanic.E.



(pag. 266)

F1557024. Hârtia indicator pentru arsen se prepară prin impregnarea acesteia cu o soluţie alcoolică de:azotat de calciu;A. clorură mercuroasă;B. clorură mercurică;C.ditizonă;D.hexacianoferat (II) de potasiu.E.

(pag. 252)

F1557025. Prezenţa impurităţilor conţinând arsen, cu ajutorul hipofosfitului de sodiu, se face prin apariţia:

unui precipitat galben;A. unei coloraţii galbene;B. unui precipitat albastru;C.unei coloraţii roşii;D.unui precipitat brun.E.

(pag. 252)

F1657026. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza:

Un precipitat alb-galbui amorfA. O tulbureala sau un precipitat alb microcristalin in functie de concentratia ionului de calciuB. Un precipitat alb cazeosC.Un precipitat albastruD.O tulbureala albastraE.

(pag. 1010, [FR X])

F1657027. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid sulfuric se aplica:

Substantelor minerale colorateA. Substantelor organiceB. Substantelor minerale incoloreC.Atat substantelor minerale cat si celor organiceD.Substantelor minerale incolore si colorateE.

(pag. 261)

F1657028. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul prin calcinare se aplica:

Substantelor minerale colorateA. Substantelor organiceB. Substantelor minerale incoloreC.Atat substantelor minerale cat si celor organiceD.Substantelor minerale incolore si colorateE.

(pag. 261)

F1657029. Determinarea limitei de fosfati se face pe baza reactiei ionului fosfat cu molibdatul de amoniu in mediu de:

Acid sulfuricA. Hidroxid de amoniuB. Acid azoticC.Acid clorhidricD.Acid aceticE.



(pag. 259)

F1657030. Determinarea zincului ca impuritate se bazeaza pe reactia acestui ion cu:Hexacianoferatul (II) de potasiuA. Hexacianoferatul (III) de potasiuB. Fosfomolibdatul de amoniuC.PiridinaD.DimetilglioximaE.

(pag. 257)

F1657031. Pentru detectia ionului de amoniu se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu cand se formeaza:

Un precipitat albastruA. Un precipitat galbenB. O coloratie albastraC.O coloratie galbena sau un precipitat galben brun in functie de concentratia ionuluiD.Un precipitat alb-galbuiE.

(pag. 250)

F2157032. Daca se evidentiaza prezenta unei "impuritati neprevazute" in monografie:nu se raporteazaA. se raporteaza Ministerului SanatatiiB. se raporteaza producatoruluiC.se raporteaza Agentiei Nationale a MedicamentuluiD.se raporteaza importatoruluiE.

(pag. 250)

F2257033. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de arsen (prin procedeul I) este corect?

in functie de concentratie apare o tulbureala sau un precipitat albA. hipofosfitul de sodiu reduce compusii arsenului, in mediu alcalin si prin fierbere, in arsen metalicB. hipofosfitul de sodiu reduce combinatiile As(V) in mediu acid si prin fierbere, in combinatii ale As(III)C.impuritati ca telurul, seleniul si antimoniul nu interfera reactiaD.proba este corespunzatoare daca nu da reactia cu reactivul BougaultE.

(pag. 251-252; 1008)

F2257034. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta referitor la controlul limitei de metale grele ca impuritati?

se vor decela numai ionii metalelor grele care precipita sub forma de tiosulfati in mediu alcalinA. nu se utilizeaza o solutie etalonB. reactia de baza este cea a ionului de plumb cu acetatul de sodiuC.reactia nu este interferata de prezenta ionilor de fier, indiferent de concentratia acestoraD.in urma reactiei se va forma o coloratie bruna sau un precipitat negruE.

(pag. 255; 1012-1013)

F2257035. Care dintre enunturile referitoare la controlul limitei pentru substante organice usor carbonizabile este incorect?

in cazul procedeului cu acid sulfuric se folosesc solutii-etalon de culoareA. in cazul procedeului prin calcinare proba se calcineaza in flacara timp de 10 minuteB. in cazul procedeului cu acid sulfuric amestecul se coloreaza datorita carbonizarii impuritatilorC.se bazeaza pe o reactie de culoare cu acid clorhidric ( R).D.se poate realiza prin doua procedeeE.

(pag. 261; 1015-1016)



F2257036. Selectati enuntul incorect referitor la determinarea limitelor pentru impuritati anorganice:eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identiceA. tulbureala si opalescenta se apreciaza privind straturile de lichid orizontal, pe un fond negruB. coloratia se apreciaza privind straturile de lichid de sus in jos, pe un fond albC.reactivii se adauga in solutia de analizat in ordine strict inversa fata de solutia etalonD.daca se deceleaza prezenta unei impuritati pe care monografia respectiva nu o prevede, aceasta trebuie semnalata

E.

(pag. 1006)

F2257037. Selectati enuntul incorect referitor la controlul limitei pentru substante organice usor carbonizabile:

procedeul se control se alege in functie de natura substantei la care se efectueaza controlulA. se poate realiza prin procedeul prin calcinareB. procedeul prin calcinare se aplica pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante organice

C.

se poate realiza prin procedeul cu acid sulfuricD.in cazul procedeului cu acid sulfuric, limitele admise pentru impuritati se apreciaza prin comparare solutii etalon de culoare

E.

(pag. 1015 - 1016)

F2357038. FR X prevede decelarea ferului in salicilat de sodiu cu:tetraiodomercuriat de potasiuA. fericianura de potasiuB. tiocianat de amoniuC.ferocianura de potasiuD.hexacianoferat (II) de potasiuE.

(pag. 683)

F2357039. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu:se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiuA. reactia decurge in mediu acidB. sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/mlC.la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbenaD.la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brunE.

(pag. 250)

F2357040. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la determinarea arsenului cu dietilcarbamat de argint:

H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsinaA. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la arsinaB. hidrogenul arseniat se capteaza in solutie reactiva de dietilditiocarbamat de argintC.H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la hidrogen arseniatD.Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu hidrogenul arseniat un compus colorat in rosuE.

(pag. 253)

F2357041. Determinarea limitei de calciu se bazeaza pe reactia cu:hexacianoferat (II) de potasiuA. oxalat de potasiuB. oxalat de amoniuC.fosfomolibdat de amoniuD.clorura de argintE.

(pag. 1010)



F2357042. Alegeti enuntul incorect referitor la determinarea limitei de cloruri:limita de cloruri se determina prin reactia cu azotat de argintA. clorura de argint este un precipitat alb cazeosB. clorura de argint este usor solubila in acid azoticC.clorura de argint este solubila in amoniacD.clorura de argint este greu solubila in apaE.

(pag. 258, 1011)

F2357043. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu

A.

ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in acid clorhidricB. determinarea ionului fer in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuricC.ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de bariu un precipitat alb de carbonat de bariu solubil in acid clorhidric

D.

ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu, solubil in acid clorhidricE.

(pag. 1010, 1014, 1012)

F2557044. Controlul limitei de sulfati:sensibilitatea limita a reactiei este de 0.0001 mg/mlA. nu este prevazut controlul limitei de sulfati, in FRXB. precipitatul de sulfat de bariu are culoare neagraC.sensibilitatea limita a reactiei este de 0.001 mg/mlD.solutia-etalon se prepara la nevoie si contine 0.01 mg ion sulfat/mlE.

(pag. 1114)

F2557045. Care afirmatii sunt incorecte?FRX prevede controlul limitelor pentru impuritati anorganiceA. Trebuie efectuat controlul limitei de fer in substante organiceB. Nu este obligatoriu controlul limitei de nitratiC.FRX prevede pentru controlul limitei de arsen 2 procedeeD.In cazul controlului limitei de carbonati, tehnica de lucru prevede ca determinarea sa se faca in eprubete prevazute cu dop rodat

E.

(pag. 1123)

F2557046. Procedeul cu acid sulfuric:se foloseste pentru controlul limitelor pentru impuritati anorganiceA. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuricB. in cazul in care la dizolvarea substantei are loc degajare de gaze, amestecul nu se agitaC.peste acidul sulfuric se adauga substanta pulverizataD.acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apaE.

(pag. 1154)

F2557047. Controlul limitei de Ca:in controlul limitei de Ca nu se foloseste solutie etalonA. oxalatul de calciu este un precipitat microcristalin, galbui, insolubil in amoniacB. sensibilitatea limita a reactiei este de 0.0035 mg/mlC.solutia de analizat si proba-etalon se compara peste 24 hD.FRX nu recomanda controlul limitei de CaE.

(pag. 1168)

F2557048. Impuritatile anorganice:limitele admise pentru impuritati anorganice se exprima in μgA.



pot proveni din procesul de fabricatie si din materiile primeB. conservarea necorespunzatoare nu duce la impurificarea subtatelorC.FRX nu prevede determinarea impuritatilor anorganiceD.Se determina prin calcinareE.

(pag. 1187)

F2557049. Controlul limitei de arsen:“nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric”A. arsenura de hidrogen coloreaza in violet hartia indicatorB. “trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric”C.se realizeaza numai printr-un singur procedeuD.arsenul da reacţie de culoare cu acid cromotropic în acid sulfuric concentrat;E.

(pag. 1123)

F2557050. Controlul limitei de fer, conform FRX, se executa:prin reactie de culoare cu nitratul de argintA. prin reactie de culoare cu hipofosfit de sodiu in HClB. prin reacţie de culoare cu hexacianoferat (II) de potasiu cu formarea unui precipitat albastruC.prin reactie de culoare cu molibdatul de amoniuD.nu se executa in substante organiceE.

(pag. 1154)

F2557051. Conform FRX, substantele organice usor carbonizabile:se determina prin calcinare in flacara 10 minuteA. se determina prin reactie de culoare cu sarurile de bariuB. se determina prin reactie de culoare cu acidul sulfosalicilicC.se determina numai prin procedeul cu acid sulfuricD.se determina prin titrare redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acidE.

(pag. 1165)

F2557052. Care din metodele de mai jos stă la baza controlului limitei de fosfati în medicamente, conform FR. X.?

precipitarea cu nitrat de argintA. titrarea redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acidB. calcinarea in flacara 10 minuteC.reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiuD.reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in mediu de acid nitricE.

(pag. 1178)

F2557053. Care dintre afirmaţiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt incorecte:

se folosesc solutii etalonA. se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minuteB. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile în substanţe minerale incoloreC.nu se folosesc solutii etalonD.aceasta metoda este prevazuta in FRXE.

(pag. 1173)

F2557054. Conform FRX, controlul limitei de zinc se executa:prin titrare redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acidA. prin reactie de culoare cu acidul sulfosalicilicB. prin reactie de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiuC.



la 15oC si in prezenta HCl concentratD.prin calcinare in flacara 10 minuteE.

(pag. 1198)

F2557055. Precizati afirmatiile corecte referitoare la controlul limitei de cloruri, conform FRX:în soluţia de analizat nu trebuie să apară o tulbureală sau un precipitat alb;A. se determina numai prin procedeul cu acid sulfuricB. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuricC.se determina prin reactie cu nitratul de argintD.FR. X nu prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalonE.

(pag. 1162)

F2657056. Reactivul NESSLER (tetraiodomercuratul II de potasiu) se utilizează conform FR X pentru controlul limitelor următoarelor impurităţi:

calciuA. arsenB. impurităţi organiceC.ionul de amoniuD.fosfaţiE.

(pag. 250; 1007 FR X)

F2657057. Decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile prin procedeul prin calcinare se aplică:substanţelor organice volatileA. substanţelor minerale colorateB. substanţelor minerale incoloreC.atât substanţelor minerale cât şi celor organiceD.substanţelor minerale incolore şi colorateE.

(pag. 259; 1015 FR X)

F2657058. Limita de metale grele conform FR X se referă la metalele grele care precipită sub formă de:halogenuri, în mediu acidA. sulfuri, în mediu acidB. sulfuri, în mediu bazicC.sulfaţiD.molibdaţiE.

(pag. 1012-1013 FR X)

F2657059. Cu privire la controlul limitei de calciu, sunt adevărate conform FR X următoarele afirmaţii:calciul se precipită sub formă de carbonat de calciu greu solubilA. calciul este decelat prin reacţia de culoare cu ditizona în mediu anhidruB. calciul formează cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil în acid clorhidricC.calciul formează cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil în acid acetic şi amoniac, solubil în acid clorhidric

D.

calciul formează cu acidul etilendiamino-tetraacetic (EDTA)un complex colorat în galbenE.

(pag. 1010 FR X)

F2657060. Controlul limitei de azotaţi conform FR X se face utilizând ca reactiv:acidul cromotropic în acid sulfuric concentratA. acid sulfosalicilicB. reactivul NesslerC.acidul propionicD.dimetilglioximaE.



(pag. 1013 FR X)

F2657061. Impurităţile de fosfaţi formează cu molibdatul de amoniu în mediu acid în funcţie de concentraţie:

o coloraţie roşie brunăA. o coloraţie albastrăB. un precipitat albC.o coloraţie roşieD.un precipitat galbenE.

(pag. 1012 FR X)

F2657062. Concasorul cu fălci pentru pulverizare, are două plăci masive din otel, canelate, dispuse în forma:

literei TA. literei XB. literei LC.literei VD.literei WE.

(pag. 7, pag. 211)

F2657063. Concasorul cu cilindri sau valturi este alcătuit din:trei cilindri care se rotesc în acelasi sensA. trei cilindri care se rotesc în sens diferitB. doi cilindri care se rotesc în sens opusC.doi cilindri care se rotesc în acelasi sensD.trei - patru cilindri echidistanti unii de altiiE.

(pag. 7, pag. 212)

F2657064. Concasorul cu nucă provoacă măruntirea particulelor prin zdrobirea materialului în felul următor:

între mai multe piese metalice canelateA. între 5 piese metalice canelateB. între două piese mobileC.între o piesă fixă stator si una mobilă rotorD.între nenumărate valturiE.

(pag. 7, pag. 212)

F2657065. Moara cu cutie reduce mărimea particulelor după cum urmează:de la cca 10 cm la 2 cmA. de la cca 3cm la 0,5 cmB. de la 1 mm la 0,1 mmC.de la cca 1 cm la cca 1 mD.sub 0,1 mmE.

(pag. 7, pag. 212-213)

F2657066. Gradul de finete al pulberii Dover oficinalizată în FR X, corespunde următoarei site:sita VA. sita VIIIB. sita VIC.sita IXD.sita VIIE.

(pag. 9, pag. 810)



F2657067. Pentru pulberea Dover oficinală în FR X se prevede următorul continut de prindipii active:0,5 % morfină hidrocloricăA. 1,5 % morfină bazăB. cel mult 1 % morfină anhidrăC.cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfină anhidrăD.cel putin 1 % morfină andidrăE.

(pag. 9, pag. 810)


F1257068. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?metalele alcalino-pământoase nu interferă metodaA. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metodaB. prezenţa fierului peste 0,03% în proba de analizat, deranjează controlul limitei de amoniuC.prezenţa fierului, indiferent de concentraţie, deranjează controlul limitei de amoniuD.la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele, controlul limitei de amoniu se modificăE.

(pag. 251; 1007-1008)

F1257069. Controlul limitei de calciu:se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalicA. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniuB. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,1 mg Ca2+/ mlC.se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,07 mg Ca2+/ mlD.se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniuE.

(pag. 256-257; 1010)

F1257070. FR X prevede că:ionul clorură nu este considerat o impuritateA. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0,001 mg / mlB. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0,0005 mg / mlC.ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduriD.soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bazăE.

(pag. 258-259; 1011)

F1257071. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu:apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat albA. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat galbenB. apariţia unui precipitat insolubil în amoniacC.apariţia unui precipitat solubil în amoniacD.apariţia unui precipitat solubil în acid azoticE.

(pag. 259; 1012)

F1257072. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X):din procesul de fabricaţieA. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilorB. din soluţiile etalon utilizateC.dintr-o conservare necorespunzătoareD.dintr-o purificare incompletăE.

(pag. 249-250; 1006)

F1257073. În cazul substanţelor organice, controlul limitei de fier se realizează:



conform monografiei "Controlul limitei de fer"A. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice"B. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de fer"C.reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer"D.utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiuE.

(pag. 256; 1011-1012)

F1257074. Ionul de amoniu se pune in evidenţă:prin reacţia cu reactivul NesslerA. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, în mediu acidB. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalinC.prin reacţia cu reactivul Nessler, indiferent de pHD.prin formarea unui complex galben, galben-brun cu acid sulfuricE.

(pag. 250)

F1257075. La controlul limitei de calciu:proba este corespunzătoare dacă reacţia pentru Ca2+ este negativăA. proba este corespunzătoare dacă tulbureala sau precipitatul apărut sunt mai puţin intense decât cele apărute în proba etalon

B.

FR X prevede altă metodă de identificare, dacă proba conţine ioni de fierC.ionii de fier nu deranjează analizaD.FR X nu prevede compararea cu o soluţie etalonE.

(pag. 256-257; 1010)

F1257076. La controlul limitei de carbonaţi:pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidruA. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciuB. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizatC.pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniuD.soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bazăE.

(pag. 258; 1010-1011)

F1257077. Procedeul prin calcinare:se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorateA. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incoloreB. prevede folosirea soluţiilor etalonC.nu prevede folosirea soluţiilor etalonD.soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bazăE.

(pag. 261; 1015)

F1257078. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile:controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutruA. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argintB. halogenurile sunt impurităţi anorganiceC.clorura de argint este insolubilă în amoniac (R)D.anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g%E.

(pag. 258-259; 1011)

F1257079. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX):se prepară din soluţia de bazăA. se prepară la nevoieB. se tratează în mod identic cu soluţia probăC.



conţine ioni As(III) şi As (V)D.conţine ioni As(V)E.

(pag. 1009-1010)

F1357080. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un nitroderivat colorat in galbenA. precipitatul alb de carbonat de bariu format in urma reactiei dintre ionul carbonat si hidroxidul de bariu este insolubil in acid clorhidric

B.

precipitatul alb de sulfat de bariu, format in urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este insolubil in acid clorhidric

C.

ionul de zinc formează cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galbenD.controlul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacara sau prin dizolvare in acid sulfuric concentrat.

E.

(pag. 260, 1010, 1013-1015)

F1357081. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galbenA. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu

B.

ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat albC.ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in prezenta de acid azotic, albastru de molibdenD.ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un precipitat alb de clorura de argint solubil in amoniacE.

(pag. 1011, 1012, 1014)

F1357082. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de 0.001mg/ml

cloruriA. zincB. arsenC.nitratiD.metale greleE.

(pag. 1008, 1011-1014)

F1357083. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.R.X prin:

metode volumetriceA. metode spectrometriceB. procedeul prin calcinareC.procedeul cu acid sulfuricD.metode gravimetriceE.

(pag. 1015)

F1357084. Impuritatile anorganice isi au originea in:materia primaA. reactivi, solventiB. procedeul de fabricatieC.metoda de determinareD.conservare necorespunzatoareE.

(pag. 249, 1006)

F1357085. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta?calciuA. azotatiB.



carbonatiC.fosfatiD.sulfatiE.

(pag. 1012-1013)

F1357086. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric:As+5A. NO3-B. As+3C.Zn+2D.Al+3E.

(pag. 1008)

F1357087. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?zincA. amoniuB. ferC.metale greleD.arsenE.

(pag. 1011, 1014)

F1357088. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin:1 mg ioni/mlA. 0,01 mg ioni/mlB. 10 mg ioni/mlC.0,1 mg ioni/mlD.0,001 mg ioni/mlE.

(pag. 1007-1015)

F1357089. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee:procedeul cu hipofosfit de sodiuA. prodedeul cu hidroxid de bariuB. procedeul cu hartie indicator pentru arsenC.procedeul prin calcinare cu acid sulfuricD.procedeul cu dietilcarbamat de argintE.

(pag. 251 - 253)

F1557090. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa impurităţlor conţinând:

telur;A. calciu;B. bariu;C.selen;D.stibiu.E.

(pag. 251)

F1557091. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea:fosfomolibdatului de amoniu;A. fosfatului de amoniu;B. unui produs galben;C.unui produs albastru;D.unui precipitat alb.E.



(pag. 259)

F1557092. Determinarea nonoxidului de carbon se poate face cu:anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu;A. anhidridă acetică şi acid clorhidric;B. ajutorul analizorului de radiaţii IR;C.hidroxid de bariu;D.acid sulfuric.E.

(pag. 284)

F1557093. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de:fier;A. sodiu;B. arsen;C.zinc;D.amoniu.E.

(pag. 256)

F1557094. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler, în funcţie de concentraţie următorii produşi:

coloraţie galbenă;A. coloraţie roşie;B. coloraţie albastră;C.precipitat galben-brun;D.precipitat alb.E.

(pag. 250)

F1557095. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal:hipofosfit de sodiu;A. acidul oxalic;B. reactivul Nessler;C.soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu;D.complexonul III.E.

(pag. 250)

F1557096. Pentru controlul limitei de sulfaţi:se utilizează clorura de calciu;A. clorura de bariu;B. se obţine o coloraţie galbenă;C.se obţin eun precipitat galben;D.se obţine un precipitat alb.E.

(pag. 261)

F1557097. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu pentaoxidul de fosfor şi formează:

acid fosforos;A. acid fosforic;B. hidrogen fosforat;C.un acid tribazic;D.un acid bibazic.E.

(pag. 287)

F1657098. Alegeti afirmatiile corecte:



Controlul limitei pentru ionul amoniu se bazeaza pe formarea unui complex cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu

A.

Controlul limitei de azotati se realizeaza prin reactia cu acidul salicilicB. Controlul limitei pentru ionii clorura si bromura se bazeaza pe reactia cu azotat de argintC.Controlul limitei de metale grele in substantele organice se realizeaza direct fara o prealabila calcinareD.Controlul limitei de metale grele in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuricE.

(pag. 1007-1013, [FR X])

F1657099. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice:Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid azotic (R)A. Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid sulfuric (R)B. Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid clorhidric (R)C.FRX prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin spectrometrie de absorbtie atomicaD.Farmacopeea Europeana prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin spectrometrie de absorbtie atomica

E.

(pag. 255)

F1657100. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte:Ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiuA. Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeosB. Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie galbenaC.Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru in functie de concentratie

D.

Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galbenE.

(pag. 1011, [FR X])

F1657101. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte:

Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniuA. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridinaB. Ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariuC.Ionul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiuD.FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalonE.

(pag. 1009-1013, [FR X])

F1657102. Conform FRX, cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile:Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri, greu solubile in mediu acidA. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut, staniuB. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobaltC.Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumbD.Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupruE.

(pag. 255)

F1657103. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen doua procedee:Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric

A.

Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric

B.

Procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogenC.Procedeul II se bazeaza pe oxidarea arsenului trivalent la arsen pentavalentD.Procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organiceE.

(pag. 1008, [FR X])



F1657104. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din:Materiile primeA. Procesul de fabricatieB. Purificare incompletaC.Conservare necorespunzatoareD.In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice.E.

(pag. 1006, [FR X])

F1657105. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul, impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee:

Procedeul prin calcinareA. Procedeul cu acid sulfuricB. Procedeul prin uscareC.Metoda Karl-FischerD.Antrenarea cu vapori de solventi organiciE.

(pag. 1015, [FR X])

F1657106. Indicati afirmatiile corecte:Impuritati = totalitatea substantelor straine dintr-o substanta medicamentoasa sau medicamentA. Introducerea reactivilor in eprubeta test cu solutia de analizat si cea etalon in cazul determinarii impuritatilor se face aleatoriu

B.

Introducerea reactivilor in eprubeta test cu solutia de analizat si cea etalon in cazul determinarii impuritatilor se face in ordinea prevazuta in monografii

C.

Decelarea unei "impuritati neprevazute" in monografie se semnaleaza institutiilor in drept (ANM)D.Pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in grame (% m/m) se utilizeaza solutii etalonE.

(pag. 249-250)

F2157107. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in:grameA. procente de masaB. % (procent) m/mC.mililitruD.procente de volumE.

(pag. 250)

F2157108. Pentru detectia impuritatilor, coloratiile se observa:privind solutia de sus in josA. in toata grosimea stratului de solutieB. pe fond albC.pe fond negruD.orizontalE.

(pag. 250)

F2157109. Impuritatile sunt reprezentate de:o substanta straina dintr-o substanta medicamentoasaA. totalitatea substantelor straine dintr-o substanta medicamentoasaB. totalitatea altor substante decat substantamedicamentoasa farmacologic activaC.orice substanta chimica particula fizica sau entitate biologica prezenta in medicament in afara de substanta activa

D.

totalitatea substantelor straine dintr-un medicamentE.

(pag. 249)

F2157110. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor, trebuie:



sa fie colorateA. sa aibe acelasi volumB. sa aibe volum de 20 mLC.sa fie incoloreD.sa nu fie identiceE.

(pag. 249)

F2157111. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza:tetraiodomercuratul (II) de potasiuA. tetraiodobismutatul (III) de potasiuB. tetraiodomercuratul (I) de potasiuC.reactivul Nessler in mediu alcalinD.reactivul Nessler in mediu acidE.

(pag. 250)

F2157112. Pentru determinarea impuritatilor de arsen, FR X prevede:trei procedee de detectieA. procedeul cu hipofosfit de sodiuB. procedeul cu reactiv BougaultC.procedeul cu hartie indicator pentru arsenD.procedeul cu dietilcarbamat de argintE.

(pag. 251,252,253)

F2157113. La determinarea limitei de metale grele:solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mLA. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mLB. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiuC.se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiuD.se obtine o coloratie brunaE.

(pag. 255)

F2157114. Limita de fier se determina pe baza reactiei:ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiuA. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiuB. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III)C.din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II)D.din care rezulta albastru de PrusiaE.

(pag. 256)

F2157115. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate:se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniuA. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiuB. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalinC.precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid aceticD.precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid aceticE.

(pag. 256)

F2157116. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia:cu hexacianoferatul (III) de potasiuA. cu hexacianoferatul (II) de potasiuB. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zincC.de obtinere a hexacianoferatului (III) dezincD.



de obtinere a unui precipitat alb, cristalinE.

(pag. 257)

F2157117. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate:se bazeaza pe reactia cu ionul de bariuA. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciuB. se obtine o tulbureala sau un precipitat albC.precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidricD.precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuricE.

(pag. 258)

F2157118. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte:are la baza reactia cu azotatul de argintA. proba se aciduleaza cu acid clorhidricB. se obtine un precipitat solubil in acid azoticC.se obtine un precipitat solubil in amoniacD.solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalonE.

(pag. 258,259)

F2157119. Determinarea limitei de fosfati:are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniuA. are loc in mediu de acid azoticB. are loc in mediu amoniacalC.se obtine o coloratie sau o tulbureala galbenaD.fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azoticE.

(pag. 259)

F2157120. determinarea limitei de azotati:are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilicA. se obtine o coloratie violetB. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mLC.solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mLD.solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mLE.

(pag. 260)

F2157121. Determinarea limitei de sulfati conform FR X:are la baza reactia cu ionul de bariuA. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciuB. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mLC.solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mLD.precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidricE.

(pag. 260,261)

F2157122. Limita de impuritati organice carbonizabile:se determina prin trei procedeeA. pentru substantele minerale incolore se aplica procedeul prin calcinareB. compararea la procedeul cu acid sulfuric se face cu etalon de culoareC.la procedeul cu acid sulfuric, solutia de analizat nu trebuie sa aibe o coloratie mai intensa decat acidul sulfuric

D.

determinarea se face la 15 grade CelsiusE.

(pag. 261)



F2257123. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat?materiile prime utilizate in procesul de fabricatieA. materiile prime utilizate la prepararea reactivilorB. solutiile etalon utilizateC.conservarea necorespunzatoareD.purificarea incompletaE.

(pag. 249, 1006)

F2257124. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta conditii generale care trebuiesc respectate la determinarea limitelor pentru impuritati anorganice?

toate eprubetele utilizate trebuie sa aiba diametrul de 1,50 cmA. eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identiceB. reactivii se adauga in acelasi timp si in volume egale atat in solutia de analizat cat si in solutia etalonC.nu este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia respectiva si care apare in timpul controlului

D.

este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia respectiva numai daca aceasta depaseste o anumita concentratie

E.

(pag. 249-250; 1006-1007)

F2257125. Controlul limitei de amoniu se poate realiza:prin reactia cu reactivul NesslerA. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acidB. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalinaC.printr-o reactie cu formare de complexD.prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuricE.

(pag. 250-251; 1006)

F2257126. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoaseA. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor greleB. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniuC.prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniuD.determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniuE.

(pag. 251; 1007-1008)

F2257127. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte?

metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogenA. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsenB. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III)C.se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V)D.solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia probaE.

(pag. 252; 1008-1009)

F2257128. Controlul limitei de calciu:se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalicA. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniuB. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciuC.se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / mlD.se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniuE.

(pag. 256-257; 1010)

F2257129. La controlul limitei de calciu:



proba este corespunzatoare numai daca reactia pentru Ca2+ este negativaA. proba este corespunzatoare numai daca solutia-proba prezinta o tulbureala mai putin intensa decat tulbureala solutiei -etalon

B.

metoda se modifica in cazul prezentei ionilor de fierC.prezenta ionilor de fier nu influenteaza analizaD.nu se utilizeaza solutie-etalon pentru comparatieE.

(pag. 256-257; 1010)

F2257130. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte?la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidruA. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariuB. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de bazaC.se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciuD.se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariuE.

(pag. 258; 1010-1011)

F2257131. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte?controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argintA. clorura de argint obtinuta este solubila in apaB. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argintC.clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganiceD.in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argintE.

(pag. 258-259; 1011)

F2257132. Controlul limitei de fier in substante organice se realizeaza:prin reactia cu hexacianoferatul (II) de potasiuA. conform monografiei FR X "Controlul limitei de metale grele"B. conform monografiei FR X "Controlul limitei de fer in substante organice"C.prelucrand diferit proba dar utilizand aceeasi reactie de baza ca si cea din monografia FR X "Controlul limitei de fer"

D.

printr-o reactie cu formarea unei coloratii sau a unui precipitat de culoare verdeE.

(pag. 256; 1011-1012)

F2257133. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte?in urma reactiei se formeaza o coloratie albastraA. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galbenB. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniuC.solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalonD.se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiuE.

(pag. 259; 1012)

F2257134. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte?

FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de probaA. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinareaB. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negruC.se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumbD.se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acidE.

(pag. 255; 1012-1013)

F2257135. La controlul limitei de nitrati ca impuritati:se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilicA. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentaraB.



in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosuC.se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitratD.solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalonE.

(pag. 260; 1013-1014)

F2257136. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de sulfati sunt corecte?reactia de baza este cea dintre ionul sulfat si sarurile de cadmiuA. in urma reactiei se obtine o tulbureala sau un precipitat alb de sulfat de bariuB. limita de detectie a reactiei este de 0,003 mg/mlC.solutia de baza se prepara din sulfat de amoniu anhidruD.precipitatul alb care se formeaza este solubil in apaE.

(pag. 260-261; 1014)

F2257137. Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseste ca si reactiv in reactiile de control a limitelor de:fosfatiA. fierB. calciuC.nitratiD.zincE.

(pag. 256-260; 1010-1015)

F2257138. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de zinc sunt corecte?se foloseste reactia cu hexacianoferatul (II) de fier (III)A. solutia-etalon folosita contine 0,01 mg Zn2+/mlB. prezenta fierului ca impuritate nu interfera reactiaC.ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albD.precipitatul format in urma reactiei este practic solubil in apaE.

(pag. 257; 1014-1015)

F2257139. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la "Procedeul prin calcinare" sunt corecte?se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale colorateA. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale incoloreB. in prezenta impuritatilor organice usor carbonizabile proba se coloreaza in cenusiu sau in negruC.se folosesc solutii etalon de culoareD.solutia etalon se prepara din acid sulfuric conc.E.

(pag. 261; 1015)

F2257140. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX are o concentratie de 0,1mg/ml:

ionul de amoniuA. ionul de arsenB. ionul de calciuC.ionul de fosfatD.ionul de carbonatE.

(pag. 1007 - 1012)

F2257141. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX, pentru controlul limitelor de impuritati anorganice, are o concentratie de 0,01mg/ml:

ion fer (III)A. ion plumb (II)B. ionul amoniuC.ionul cloruraD.



ion carbonatE.

(pag. 1007 - 1012)

F2257142. Selectati enunturile corecte referitoare la procedeul cu acid sulfuric:se efectueaza prin dizolvarea probei in acid sulfuric 50%A. eprubetele in care se efectueaza determinarea se spala in prealabil cu acid sulfuric ( R)B. determinarea se efectueaza la 15°C daca nu se prevede altfelC.substanta analizata nu contine impuritati daca solutia proba are o coloratie mai intensa decat coloratia solutiei etalon

D.

in toate cazurile acidul sulfuric se raceste la 10°C si se adauga peste substanta pulverizataE.

(pag. 1015 - 1016)

F2357143. Conform FR X solutia etalon contine 0.01 mg ion/ml pentru:amoniuA. calciuB. cloruriC.ferD.fosfatiE.

(pag. 1007, 1009, 1010, 1012)

F2357144. Din reactia ionului de calciu cu oxalat de amoniu rezulta un precipitat alb de oxalat de calciu:insolubil in acid aceticA. solubil in amoniacB. solubil in acid clorhidricC.solubil in acid nitricD.insolubil in amoniacE.

(pag. 1010)

F2357145. Ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un compus ce prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

precipitat galben cazeos de clorura de argintA. precipitat insolubil in acid nitricB. precipitat insolubil in amoniacC.precipitat solubil in amoniacD.precipitat solubil in acid nitricE.

(pag. 1011)

F2357146. Care dintre urmatoarele substante prevazute de FR X pot contine arsen intr-o anumita limita:nitrit de sodiuA. glucozaB. acid acetil salicilicC.sulfat de sodiuD.lactozaE.

(pag. 61, 441, 681, 684, 836)

F2357147. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee:procedeul cu hipofosfit de sodiuA. prodedeul cu hidroxid de bariuB. procedeul cu hartie indicator pentru arsenC.procedeul prin calcinare cu acid sulfuricD.procedeul cu dietilcarbamat de argintE.

(pag. 251 - 253)



F2357148. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.R.X prin:

metode volumetriceA. metode spectrometriceB. procedeul prin calcinareC.procedeul cu acid sulfuricD.metode gravimetriceE.

(pag. 1015)

F2357149. Impuritatile anorganice isi au originea in:materia primaA. reactivi, solventiB. procedeul de fabricatieC.metoda de determinareD.conservare necorespunzatoareE.

(pag. 249, 1006)

F2357150. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric:As+5A. NO3-B. As+3C.Zn+2D.Al+3E.

(pag. 1008)

F2357151. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?zincA. amoniuB. ferC.metale greleD.arsenE.

(pag. 1011, 1014)

F2357152. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un nitroderivat colorat in galbenA. precipitatul alb de carbonat de bariu format in urma reactiei dintre ionul carbonat si hidroxidul de bariu este insolubil in acid clorhidric

B.

precipitatul alb de sulfat de bariu, format in urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este insolubil in acid clorhidric

C.

ionul de zinc formează cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galbenD.controlul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacara sau prin dizolvare in acid sulfuric concentrat.

E.

(pag. 260, 1010, 1013-1015)

F2357153. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de 0.001mg/ml

cloruriA. zincB. arsenC.nitratiD.metale greleE.

(pag. 1008, 1011-1014)



F2357154. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta?calciuA. azotatiB. carbonatiC.fosfatiD.sulfatiE.

(pag. 1012-1013)

F2357155. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galbenA. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu

B.

ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat albC.ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in prezenta de acid azotic, albastru de molibdenD.ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un precipitat alb de clorura de argint solubil in amoniacE.

(pag. 1011, 1012, 1014)

F2357156. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin:1 mg ioni/mlA. 0,01 mg ioni/mlB. 10 mg ioni/mlC.0,1 mg ioni/mlD.0,001 mg ioni/mlE.

(pag. 1007-1015)

F2557157. Selectati raspunsurile incorecte despre controlul limitei de carbonati:FR. X nu prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalonA. se determina prin incalzire in flacaraB. nu se foloseste solutie etalon de ion carbonatC.se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariuD.FR. X prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon, dupa 10 minE.

(pag. 1127)

F2557158. Care din metodele de mai jos stă la baza controlului limitei de amoniu în medicamente, conform FR. X.?

calcinarea in flacara timp de 10 minA. titrarea redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acidB. reactia de culoare cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu in solutie alcalinaC.solutia-etalon de ion amoniu se prepara la nevoieD.reactia de culoare cu oxalatul de amoniuE.

(pag. 1065)

F2557159. Conform FRX, controlul limitei de nitrati:se executa prin reactia de culoare cu sarurile de bariuA. prin procedeul cu acid sulfuricB. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argintC.se executa reactia de culoare cu acidul sulfosalicilicD.solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalonE.

(pag. 1112)

F2557160. Substantele organice usor carbonizabile se determina, conform FRX, astfel:se determina numai prin procedeul cu acid sulfuricA.



se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argintB. se determina prin calcinareC.se determina prin procedeul cu acid sulfuricD.prin titrare redox cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acidE.

(pag. 1139)

F2557161. Referitor la procedeul cu acid sulfuric sunt false raspunsurile:decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile se efectueaza prin calcinareA. eprubetele in care se efectueaza determinarea trebuie spalate in prealabil cu acid sulfuricB. acidul sulfuric se incalzeste inainte de a fi adaugat peste substanta pulverizataC.acidul sulfuric se raceste la aproximativ 10oCD.determinarea se efectueaza la temperatura de 15oCE.

(pag. 1167)

F2557162. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice:substanta organica se mineralizeaza cu acid azotic ®A. substanta organica se mineralizeaza cu acid sulfuric ®B. substanta organica se mineralizeaza cu acid clorhidric ®C.FRX prevede ca prezenta sarurilor de fer in reziduul de la calcinare nu interfereazaD.se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argintE.

(pag. 1057)

F2557163. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza:

un precipitat alb-galbui amorfA. o tulbureala sau un precipitat alb microcristalinB. un precipitat alb cazeosC.un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid acetic si amoniacD.o tulbureala albastraE.

(pag. 1164)

F2557164. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte:

ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniuA. ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridinaB. ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariuC.ionul clorura se determina cu nitratul de argintD.FRX nu prevede pentru decelarea impuritatilor solutii etalonE.

(pag. 1028)

F2557165. Care dintre afirmaţiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt corecte:

se folosesc solutii etalonA. se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10 minuteB. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile în substanţe minerale incoloreC.nu se folosesc solutii etalonD.aceasta metoda nu este prevazuta in FRXE.

(pag. 1161)

F2557166. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte:ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiuA. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeosB. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie verdeC.



fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru in functie de concentratie

D.

solutia-etalon de ion fer se prepara la nevoieE.

(pag. 1167)

F2557167. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid sulfuric

acidul sulfuric folosit se raceste la 10oCA. se aplica substantelor organiceB. se efectueaza la temperatura de 10oCC.se aplica atat substantelor minerale cat si celor organiceD.se efectueaza la temperatura de 15oCE.

(pag. 1143)

F2557168. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen:procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric

A.

procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric

B.

procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogenC.nu exista 2 procedee pentru controlul limitei de arsenD.procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organiceE.

(pag. 1136)

F2557169. Selectati raspunsurile corecte despre controlul limitei de carbonati, conform FRX:FR. X prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalonA. se determina prin incalzire in flacaraB. se foloseste solutie etalon de ion carbonatC.se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariuD.FR. X nu prevede compararea soluţiei de analizat cu o soluţie etalon, dupa 10 minE.

(pag. 1156)

F2557170. Precizati raspunsurile incorecte pentru controlul limitei pentru impuritatile organice usor carbonizabile:

se determina prin metoda refractometricaA. se determina prin procedeul prin calcinareB. se determina prin metode cromatograficeC.se determina prin determinarea punctului de solidificareD.se determina prin procedeul cu acid sulfuricE.

(pag. 1149)

F2657171. Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la controlul limitelor de impurităţi anorganice:ionul clorură formează cu nitratul de argint, în funcţie de concentraţie o opalescenţă, o tulbureală sau un precipitat alb cazeos

A.

FR X prevede pentru controlul limitei de arsen două procedeeB. fierul trivalent se determină prin reacţia cu molibdatul de amoniuC.impurităţile anorganice provin numai din materiile primeD.limitele admise în proba de analizat se exprimă în miligrame (% V/V)E.

(pag. 1006-1012 FR X)

F2657172. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen două procedee:procedeul I se aplică la controlul arsenului în substanţele organiceA. procedeul I constă în reducerea compuşilor arsenului la arsenură de hidrogen sub acţiunea hipofosfitului B.



de sodiu în acid clorhidricprocedeul II se aplică la controlul arsenului în substanţele organice şi constă în reducerea compuşilor arsenului la arsen

C.

procedeul I se aplică atunci când arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reacţiei cu hipofosfit de sodiu, în acid clorhidric (R)

D.

procedeul II se aplică la controlul arsenului în substanţe organice şi se bazează pe reducerea compuşilor arsenului la arsenură de hidrogen

E.

(pag. 1007-1009 FR X)

F2657173. Determinarea zincului ca impuritate se face pe baza reacţiei acestuia cu hexacianoferatul (II) de potasiu când rezultă (în funcţie de concentraţie):

un precipitat alb cazeosA. o tulburealăB. o opalescenţăC.un precipitat alb cristalin insolubil în acizi diluaţiD.o coloraţie albastrăE.

(pag. 257; 1014-1015 FR X)

F2657174. Procedeul cu acid sulfuric utilizat pentru controlul limitei de substanţe organice uşor carbonizabile...:

se aplică pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe organiceA. determinarea se efectuează la temperatura de 15 °CB. eprubetele în care se efectuează determinarea se spală în prealabil cu acid sulfuric (R)C.se aplică la decelarea impurităţilor organice în substanţele minerale incoloreD.se aplică la decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţele minerale colorateE.

(pag. 1015 FR X)

F2657175. Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseşte ca reactiv pentru determinarea limitei următorilor ioni ca impurităţi:

ionul de fier trivalentA. ionul de fier bivalentB. ionul de zincC.ionul de calciuD.ionul de aluminiuE.

(pag. 1009-1011 FR X)

F2657176. Care dintre următoarele condiţii trebuie respectate la determinarea limitelor pentru impurităţi anorganice:

reacţiile se efectuează în eprubete identiceA. temperatura la care se efectuează reacţiile este 25 ± 5 °CB. tulbureala sau opalescenţa se stabileşte privind straturile de lichid de sus în jos pe un fond negruC.coloraţia se stabileşte privind straturile de lichid de sus în jos pe un fond albD.reactivii se adaugă în ordinea prevăzută în monografieE.

(pag. 1006-1007 FR X)

F2657177. Care dintre ionii enumeraţi mai jos pot interfera în procesul de decelare a impurităţii de arsen prin procedeul I prevăzut de FR X:

seleniuA. plumbB. telurC.cadmiuD.antimoniuE.

(pag. 1008 FR X)



F2657178. Impurităţile organice uşor carbonizabile, în funcţie de natura substanţelor la care se efectuează controlul, se determină prin următoarele procedee:

antrenare cu vapori de solvenţi organiciA. combustie în oxigenB. procedeul prin calcinareC.combustie în bombăD.procedeul cu acid sulfuricE.

(pag. 1015 FR X)

F2657179. Indicaţi care din afirmaţiile enumerate sunt corecte:impurităţile anorganice în proba de analizat pot proveni din materiile prime, procesul de fabricare, o purificare incompletă, conservare necorespunzătoare

A.

pentru aprecierea limitelor de impurităţi exprimate în grame (% m/m)se utilizează soluţii etalonB. ordinea introducerii reactivilor în eprubeta cu soluţia de analizat şi cea etalon este aleatorieC.pentru aprecierea limitelor de impurităţi exprimate în miligrame (% V/V)se utilizează soluţii etalonD.controlul limitelor pentru impurităţi organice uşor carbonizabile se efectuează prin procedeul prin calcinare şi procedeul cu acid sulfuric dacă nu se prevede altfel în monografia respectivă

E.

(pag. 1006-1007, 1015 FR X)

F2657180. La ce grad de finete corespund următoarele site, după FR X ?Sita II pentru fragmente miciA. Sita V pentru pulbere semifinăB. Sita IV pentru pulbere groscioarăC.Sita I pentru fragmente mijlociiD.Sita VII pentru pulbere finăE.

(pag. 9, pag. 805)

F2657181. După FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal "Pulvis efervescens laxans" sunt următoarele:

Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 6 g; Acidum citricum (VI) 6,5 gA. Magnesii sulfas (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; Acidum tartaricum (V) 5 gB. I: Natrii sulfas anhydricus (R) (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; II: Acidum tartaricum (V) 6 gC.Sare de VichyD.Pulvis aerophorus laxansE.

(pag. 9, pag 809)

F2657182. După FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal "Pulvis alcalinum" sunt următoarele:

Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenophosphas (VI) 3,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 5,5 gA. Natrii sulfas anhydricus (V) 2 g; Dinatrii hydrogeniphosphas (V) 4 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6 gB. Pulvis aerophorus laxansC.Pulbere SeidlitzD.Pulbere alcalină pentru solutia BourgetE.

(pag. 9, pag. 807-808)

F2657183. După FR X, compozitia, sinonimul si actiunea farmacologică a preparatului oficinal "Pulvis Opii et Ipecacuanhae" sunt următoarele:

Extractum opii siccum (VI) 20 g; Ipecacuanhae radix (VI) 5 g; Saccharum lactis 75 gA. Opium pulveratum (VII) 10 g; Ipecacuanhae radix (VII) 10 g; Saccharum lactis 80 gB. actiune antitusivă, expectorantăC.LaudanumD.Pulbere DoverE.

(pag. 9, pag 810)



F2657184. Din ce este constituit si cum functionează "Amestecătorul de pulberi cu spiră verticală planetară" ?

Este constituit dintr-un vas cilindricA. Este constituit dintr-un vas paralelipipedicB. Este constituit dintr-un vas conicC.Transportă pulberea de la bază spre vârf cu ajutorul unei spire interioare rotativeD.Transportă pulberea de la vârf spre bază în jurul unui ax fixE.

(pag. 7, pag. 163)

F2657185. Ce formă au paletele, cum sunt dispuse si cum functionează "Amestecătorul de pulberi Lödige" ?

Palete lamelare simpleA. Palete cu formă de sapă dispuse în jurul unui ax orizontalB. Palete cu formă de sapă dispuse în jurul unui ax verticalC.Depărtează mereu materialul din centruD.Aduce mereu materialul spre centruE.

(pag. 7, 163-164)

F2657186. Prin ce se caracterizează amestecătorul de pulberi "Moritz Turbo" ?Are turbina într-un vas simplu conicA. Are discuri verticale de amestecareB. Are turbina într-un vas dublu conicC.Are discuri orizontale de amestecareD.Viteza de amestecare este superioară fată de amestecătorul Roto-P. ZauchettaE.

(pag. 7, pag. 164)

F2657187. După FR X finetea pulberilor se determină astfel:pe 20 g pulbere prin agitare în sita prevăzută cu capac, 20 de minuteA. pe 25 g pulbere prin agitare în sita prevăzută cu capac, 30 de minuteB. reziduul obtinut cu sita specificată nu trebuie să fie mai mare de 5 % si mai mic de 60 % cu sita superioară dacă nu se prevede altfel

C.

reziduul obtinut cu sita specificată să nu fie mai mare de 2 %D.reziduul obtinut să nu fie mai mic de 75 % cu sita superioarăE.

(pag. 9, pag. 804-805)

F2657188. Pentru determinarea gradului de finete al pulberilor, FR X prevede site standard, numerotate conventional în modul următor:

cu cifre arabe în ordinea 1-8 în functie de forma ochiurilorA. cu cifre romane în ordinea I-IX în functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor, de numărul de ochiuri corespunzător pe centimetru pătrat si de diametrul sârmei

B.

gradul de finete al pulberii cernute creste în functie de cresterea ordinului de numerotare al siteiC.gradul de finete al pulberii cernute descreste în functie de descresterea ordinului de numerotare al siteiD.gradul de finete al site IV corespunde pentru pulbere semifinăE.

(pag. 9, pag. 805)



Tema nr. 58Toxicomania si doppingul

BIBLIOGRAFIE:5. Toxicologie – Marian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991


F1258001. Acţiunea toxică a morfinei se manifestă prin:o puternică excitare a SNCA. creşterea diurezei prin inhibarea eliberării hormonului antidiureticB. deprimarea centrilor respiratoriC.hipertermieD.diaree, prin scăderea tonusului musculaturii intestinaleE.

(pag. 170)

F1258002. Cocaina produce:efecte deprimante asupra SNCA. efecte excitante, urmate de deprimarea centrilor vitali bulbariB. mioză, prin acţiune simpatomimeticăC.midriază, prin mecanism anticolinergicD.vasodilataţieE.

(pag. 185)

F1258003. În intoxicaţia cu morfină, nalorfina se recomandă pentru:diagnosticarea intoxicaţiei acuteA. tratamentul intoxicaţiei croniceB. substituţia morfinei la dependenţiC.combaterea deprimării respiratorii în intoxicaţia acutăD.prevenirea instalării dependenţei psihiceE.

(pag. 171-172)

F1258004. Printre efectele observate în urma administrării unei doze de THC nu se numără:starea de bucurie intensă, însoţită de râsA. deprimarea respiratorie, cu risc de deces în caz de supradozareB. apariţia halucinaţiilor vizuale şi tactileC.iluzia de persoană dublăD.diminuarea instinctului de autoconservareE.

(pag. 162-163)

F1258005. Prizarea cocainei de către toxicomani nu produce:anestezia mucoasei nazaleA. instalarea unei faze deprimante, urmată de o fază euforicăB. perforarea septului nazal după administrări repetateC.apariţia de halucinaţiiD.instalarea dependenţei psihiceE.

(pag. 185-186)

F1258006. Toleranţa la morfină:este relativ scăzutăA.



este o toleranţă încrucişată cu alte analgezice neopiaceeB. se explică prin devierea metabolizării de la căile metabolice normaleC.nu implică adaptarea centrilor nervoşi la acţiunea repetată a morfineiD.se explică prin modificări cantitative în răspunsul receptorilorE.

(pag. 170)

F1558007. Caracteristicile toxicomaniei sunt : dorinţa de neînvins, tendinţa de a mării progresiv dozele, munai acestea sau şi altele?

numai acesteaA. alteleB. acestea dar şi alteleC.numai dorinţa de neînvinsD.numai tendinţa de a mări progresiv dozeleE.

(pag. 15)

F1558008. Doparea aduce prejudicii eticii sportive şi integrităţii fizice şi psihice?nuA. daB. numai eticii sportiveC.numai integrităţii fiziceD.numai integrităţii psihiceE.

(pag. 15)

F1558009. Dopingul este o intoxicaţie propriu-zisă?daA. nuB. este o intoxicaţie cronicăC.este o intoxicaţie acutăD.este un efect adversE.

(pag. 15)

F1558010. Forma cea mai recentă de toxicomanie este:cocainomaniaA. morfinomaniaB. heroinomaniaC.politoxicomania medicamentoasăD.alcooloismulE.

(pag. 15)

F1558011. Substanţele dopante înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală_daA. nuB. oboseala este evidentăC.senzaţia de oboseală dispare în mod realD.oboseala dispare definitivE.

(pag. 15)

F1558012. Toxicomaniile au tendinţa de a se extinde cel mai mult în rândurile :tinerilor, elevilor, studenţilorA. adulţilorB. persoanelor cu handicapC.intelectualilor cu vârstă medieD.



cercetătorilorE.

(pag. 15)

F2158013. Alegeti afirmatia corecta in legatura cu tabagismul:Se caracterizeaza prin dependenta psihica puternicaA. Este o toxicomanie fara implicatii in plan socialB. Efectele toxice se datoreaza exclusiv oxidului de carbon si hidrocarburilor polinucleare cancerigeneC.Este o toxicomanie majoraD.Efectele asupra aparatului digestiv sunt predominanteE.

(pag. 190)

F2158014. Este adevarat ca:I. LSD este un halucinigen extras din seminte de Rivea corymbosa. II. LSD este un halucinogen care induce tendinta la suicid. III. Este un ester al acidului lisergic

Doar IA. Doar IIB. I si IIC.II si IIID.I, II si IIIE.

(pag. 165)

F2158015. Alegeti afirmatia corecta:Petidina se biotransforma prin acetilareA. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfinaB. Petidina nu induce farmacodependentaC.Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfinaD.Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidineiE.

(pag. 173)

F2158016. O doza toxica de amfetamina va produce: I. Tahicardie II. Hipertensiune arteriala, urmata de hipotensiune III. Hipertermie

Doar IA. Doar IIIB. I si IIC.II si IIID.I, II si IIIE.

(pag. 157)

F2158017. Care este triada toxicitatii acute a opioidelor:Coma, mioza, deprimare respiratorieA. HTA, tahicardie, dispneeB. Diaree, transpiratii, tahicardieC.HTA, constipatie, tahipneeD.Diaree, midriaza, comaE.

(pag. 170)

F2158018. In tabagism:Dependenta fizica este definitorie.A. Toxicitatea este cauzata exclusiv de cotinina si hidrocarburi polinucleare cancerigene.B. Efectele nocive asupra inimii sunt predominanteC.Exista risc crescut de cancer pulmonarD.Sindromul de abstinenta poate avea repercusiuni graveE.



(pag. 190)

F2158019. In legatura cu toxicocinetica nicotinei este falsa afirmatia:Se biotransforma in proportie de 80-90%A. Eliminarea renala este marita prin alcalinizarea urineiB. Absorbtia este extrem de rapidaC.Se elimina 10% sub forma netransformataD.Se biotransforma prin oxidare, prin N-demetilare sau prin clivajul ciclului pirolidinicE.

(pag. 189)

F2158020. Este adevarat ca:I LSD este un halucinogen extras din semintele de Rivea corymbosa.II LSD este un halucinogen care induce tendina la suicid.III Este un ester al acidului lisergic.

Doar IA. Doar IIB. I si IIC.II si IIID.I, II si IIIE.

(pag. 165)

F2158021. Alegeti afirmatia corecta:Petidina se biotransforma prin acetilareA. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina.B. Petidina nu induce farmacodependenta.C.Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina.D.Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei.E.

(pag. 173)

F2158022. O doza toxica de amfetamina va produce:Doar IA. Doar IIIB. I si IIC.II si IIID.I, II si IIIE.

(pag. 157)

F2158023. Care este triada toxicităţii acute a opioidelor:Coma, mioza, deprimare respiratorieA. HTA, tahicardie, dispneeB. Diaree, transpiraţii, tahicardieC.HTA, constipaţie, tahipneeD.Diaree, midriaza, comaE.

(pag. 170)

F2158024. In tabagism:Dependenta fizica este definitorie.A. Toxicitatea este cauzata exclusiv de cotinina si hidrocarburile polinucleare cancerigene.B. Efectele nocive asupra inimii sunt predominante.C.Exista risc crescut de cancer pulmonar.D.Sindromul de abstinenta poate avea repercursiuni grave.E.

(pag. 190)

F2258025. Tabagismul are urmatoarele caracteristici:



este o intoxicatie cronica profesionala,A. se caracterizeaza prin dependenta fizica severa,B. este o toxicomanie majora gravaC.se caracterizeaza prin dependenta psihica usoara,D.se caracterizeaza prin sindrom de abstinenta grav.E.

(pag. 188)

F2258026. In tabagism pot sa apara urmatoarele tulburari cardiocirculatorii:hipotensiune,A. pancitopenie,B. tromboflebita,C.endocardita,D.aritmii.E.

(pag. 188)

F2258027. Accidentele terapeutice consecutive hipersensibilitatii induse de cocaina constau in:hipotermie,A. hipotensiune,B. astm alergic,C.eruptii cutanate,D.fotoalergie.E.

(pag. 185)

F2258028. Moartea unui cocainoman poate surveni consecutiv supradozarii cu cocaina prin:septicemie,A. insuficienta respiratorie si circulatorie,B. insuficienta renala acuta,C.soc anafilactic,D.accidente hemoragice.E.

(pag. 185)

F2258029. Tratamentul intoxicatiei acute cu cocaina consta in:epurare extrarenala prin exsanguinotransfuzie,A. sustinerea functiilor cardiaca si respiratorie,B. antidotism specific cu KMnO4 1‰ administrat in perfuzie intravenoasa,C.administrare de precursori de glutation,D.antidotism specific cu atropina.E.

(pag. 185)

F2258030. Tulburarile caracteristice canabismului sunt cele:neuropsihiceA. hematologiceB. renaleC.hepaticeD.cutanateE.

(pag. 163)

F2258031. Calea majora de biotransformare a morfinei este:N-demetilarea,A. O-metilarea,B. conjugarea cu acidul glucuronic,C.acetilarea,D.



conjugarea cu glutation.E.

(pag. 169)

F2258032. In morfinomanie se instaleaza toleranta:doar pentru efectele respiratoriiA. ca urmare a unor modificari cantitative in raspunsul receptorilor,B. exclusiv prin mecanism farmacodinamic,C.ca urmare a modificarii absorbtiei si a distributiei,D.prin sensibilizarea centrilor nervosi la actiunea repetata a morfinei.E.

(pag. 169)

F2258033. In intoxicatia acuta cu morfina se administreaza ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratorii:

petidina,A. nalorfina,B. buprenorfina,C.metadona,D.hidromorfona.E.

(pag. 169)

F2258034. Care dintre urmatoarele efecte nu corespunde celor induse de morfinomimetice:deprimant respirator,A. analgezic central,B. bradicardizant,C.euforizant,D.constipant.E.

(pag. 169)

F2258035. Nu este contraindicata asocierea morfinomimeticelor cu:IMAO,A. neuroleptice,B. salicilati,C.alcool,D.antidepresive triciclice.E.

(pag. 169)

F2258036. Care din urmatoarele caracteristici nu corespund amfetaminomaniei:este o toxicomanie majora,A. dependenta psihica usoara,B. dependenta fizica puternica,C.toleranta crescuta,D.sindrom de abstinenta sever.E.

(pag. 156)

F2258037. Care dintre urmatoarele tulburari cardiovasculare nu corespund celor din amfetaminomanie:tahicardie,A. miocardita,B. aritmii,C.hipertensiune,D.colaps cardiovascularE.

(pag. 156)



F2258038. Care dintre urmatoarele tulburari neuropsihice nu corespund celor din amfetaminomanie:insomnia,A. halucinatiile auditive, vizuale si tactile,B. crizele epileptiforme,C.agitatia psihomotorieD.coma.E.

(pag. 156)

F2258039. Opioidul cu efectul euforizant cel mai puternic este:morfinaA. codeinaB. heroinaC.metadonaD.petidinaE.

(pag. 173)

F2258040. Pericolul cel mai mare pentru heroinomani il reprezinta:neglijarea obligatiilor socialeA. supradozareaB. scaderea greutatii corporaleC.scaderea diurezeiD.instalarea constipatiei croniceE.

(pag. 173)

F2558041. Sindromul de abstinenţă apare:La continuarea consumului de drogA. la administrarea de cantităţi mari de drogB. la administrarea de droguri asociateC.la consumul continuu al unui singur drogD.la suprimarea administrării droguluiE.

(pag. 7)

F2558042. Politoxicomaniile medicamentoase sunt întâlnite mai ales la:adolescenţiA. tineriB. muncitoriC.intelectualiD.bolnavi psihici (nevropaţi, psihopaţi, psihotici )E.

(pag. 7)

F2558043. Dopingul reprezintă o :intoxicaţie propriu-zisăA. intoxicaţie cronicăB. intoxicaţie acutăC.intoxicaţie supraacutăD.întrebuinţare a substanţelor naturale sau sintetice (psihoanaleptice) capabile să mărească performanţele fizice sau psihice

E.

(pag. 7)

F2558044. Dopingul înlătură:oboseala în mod realA. stresulB.



surmenajulC.infecţiileD.în mod artificial senzaţia de obosealăE.

(pag. 7)

F2558045. Utilizareade de psihoanaleptice în mod repetat fără recomandare medicală reprezintă un fenomen de:

tratament ambulatoriuA. tratament clinicB. necesitateC.tratament empiricD.dopingE.

(pag. 7)

F2658046. Masina de comprimat cu excentric cu un singur ponson are următorul randament de lucru:10.000-15.000 comprimate pe orăA. cca. 50.000 comprimate pe orăB. 500-600 comprimate pe orăC.1.500-6.000 comprimate pe orăD.peste 100.000 comprimate pe orăE.

(pag. 7, pag 291)

F2658047. Masinile de comprimat cu presa rotativă au un randament care depinde de numărul de posturi de lucru si de viteza de rotatie si ajunge la:

5.000-6.000 comprimate pe orăA. până la 1.000 comprimate pe orăB. un număr nedefinit de comprimate pe orăC.până la 50.000 comprimate pe orăD.10.000-1.000.000 comprimate pe orăE.

(pag. 7, pag 291)

F2658048. La masina de comprimat excentrică cu un singur ponson comprimarea are loc în mai multe etape:

5 etapeA. 2 etapeB. 4 etapeC.8 etapeD.6 etapeE.

(pag. 7, pag. 290)

F2658049. La masinile de comprimat cu presa rotativă umplerea matritei se realizează în:doi timpiA. 4 timpiB. 6 timpiC.8 timpiD.într-un singur timpE.

(pag. 7, pag. 291)

F2658050. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei de comprimare si în realitate fenomenul este complex si se împarte în mai multe etape:

două etapeA. 6 etapeB. 3 etapeC.



4 etapeD.5 etapeE.

(pag. 7, pag. 297)

F2658051. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei de comprimare si teoretic fenomenul necesită mai multe etape:

4 etapeA. 3 etapeB. 2 etapeC.6 etapeD.5 etapeE.

(pag. 7, pag. 297)


F1258052. Acţiunea toxică a LSD-ului:se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimanteA. se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă adrenalina în adrenocrom

B.

se poate explica prin antagonismul faţă de serotoninăC.se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creierD.constă în embriotoxicitate confirmatăE.

(pag. 164)

F1258053. Consumul cronic de canabis conduce la:instalarea unei toleranţe crescuteA. instalarea unei dependenţe puterniceB. instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivăC.diminuarea instinctului de autoconservareD.creşterea în greutateE.

(pag. 163)

F1258054. Fenomenul de doping:este o intoxicaţie cronică propriu-zisăA. reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectualeB. reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică pronunţatăC.reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească performanţele fizice

D.

este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicalăE.

(pag. 15)

F1258055. Heroinomania se caracterizeaza prin:dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanieA. efect euforizant mai slab decât al morfineiB. frecvenţă redusă a cazurilor de supradozareC.risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonarD.sindrom de abstinenţă gravE.

(pag. 172-173)

F1258056. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa:fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizareA.



halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşuB. tulburări în perceperea timpului şi spaţiuluiC.miozăD.tulburări cardiovasculareE.

(pag. 164-165)

F1258057. În intoxicaţia acută cu morfină se observă:o fază iniţială deprimantăA. o fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorieB. comă cu abolirea reflexelorC.hipertermieD.hipertensiuneE.

(pag. 170)

F1258058. Morfinomanul se caracterizează prin:faţă palidă, cu extremităţi reciA. midriazăB. piele uscată, cu erupţiiC.secreţii abundenteD.preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drogE.

(pag. 171)

F1258059. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt:hipotensiuneaA. hipertensiuneaB. tahicardiaC.riscul crescut de infarct miocardicD.torsadele de vârfE.

(pag. 190)

F1258060. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt:edemul pulmonarA. emfizemul pulmonarB. perforarea septului nazalC.bronhospasmulD.cancerul pulmonarE.

(pag. 190)

F1558061. Acţiunea "antidoping" constă în :suprimarea droguluiA. efectuarea de analize de laboratorB. administrarea tratamentuluiC.administrarea de doze mai mariD.scimbarea droguluiE.

(pag. 15)

F1558062. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii :bolnavi psihiciA. nevropaţi, psihopaţi, psihoticiB. tineriC.persoane cu deficit de personalitateD.persoane integreE.



(pag. 15)

F1558063. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei :poliţiaA. ministerul sănătăţiiB. organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionaleC.factorii educaţionaliD.distribuitorii de droguriE.

(pag. 15)

F1558064. Dopingul (doparea) reprezintă :o intoxicaţie propriu - zisăA. întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelorB. întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelorC.utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale

D.

utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratamentE.

(pag. 15)

F1558065. Sindromul de abstinenţă apare :în timpul administrării droguluiA. după întreruperea administrării droguluiB. în timpul tratamentului antidopingC.în timpul supradozăriiD.după prima dozăE.

(pag. 15)

F1558066. Substanţele dopante au următoarele efecte :înlătură realmente nevoia de odihnăA. înlătură în mod artificial senzaţia de obosealăB. oboseala este numai mascatăC.înlătură efectiv obosealaD.înlătură stressul în mod realE.

(pag. 15)

F1558067. Toxicomania este starea de intoxicaţie :periodicăA. cronicăB. periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drogC.periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog naturalD.periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sinteticE.

(pag. 15)

F1558068. Toxicomanii aparţin în general unor categorii de bolnavi psihici :nevropaţiA. psihopaţiB. psihoticiC.schizofreniciD.anorexiciE.

(pag. 15)

F1558069. Toxicomaniile sunt produse de către substanţe naturale sau sintetice?naturaleA.



sinteticeB. naturale şi sinteticeC.alcoolD.medicamenteE.

(pag. 15)

F2158070. Alegeti afirmatiile gresite:Petidina se biotransforma prin acetilareA. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfinaB. Petidina nu induce farmacodependentaC.Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfinaD.Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidineiE.

(pag. 173)

F2158071. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping:Este o intoxicatie propriu-zisaA. Este o politoxicomanieB. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de obosealaC.Este necesara administrarea de doze repetateD.Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivuluiE.

(pag. 15)

F2158072. Cocainomania se caracterizeaza prin:Instalarea rapida a obisnuinteiA. Puternica dependenta psihicaB. Calea de administrare este cea parenteralaC.Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica, urmata de o faza deprimantaD.Dependenta fizica este extrem de puternicaE.

(pag. 185-186)

F2158073. In legatura cu THC nu este adevarat ca:Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalareA. Se biotransforma mai ales prin acetilareB. Este un ulei levogirC.Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorieD.Nu se biotransforma predominant prin hidroxilareE.

(pag. 162-163)

F2158074. In legatura cu LSD-25, sunt false afirmatiile:Este cel mai potent halucinogenA. Structura chimica este asemanatoare ergineiB. Este un halucinogen natural cu azot neciclicC.Conduce la dependenta fizica puternicaD.Determina dependenta psihica puternicaE.

(pag. 163-165)

F2158075. Despre THC este adevarat ca:Exista in hasis, dar nu in marijuanaA. Este un halucinogen cu azot ciclicB. Traverseaza bariera placentaraC.Induce dependenta psihica puternicaD.Se biotransforma in principal prin acetilareE.



(pag. 162, 163)

F2158076. In morfinomanie:Toleranta este foarte micaA. Dependentul are privirea fixa si miozaB. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfinaC.Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactiveD.Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie.E.

(pag. 171)

F2158077. In cocainomanie:Toleranta este foarte mare.A. Dependenta psihica este usoara.B. Calea obisnuita de administrare este cea parenteralaC.Sunt prezente halucinatii tactile, auditive, olfactive si midriaza.D.Se poate produce perforarea septului nazalE.

(pag. 185, 186)

F2158078. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:Halucinatii auditive, tactile, vizuale.A. Toleranta crescuta la stimuli durerosi.B. Cresterea greutatii corporale.C.Hipertensiune arteriala pasageraD.Este o toxicomanie majora.E.

(pag. 157)

F2158079. LSD 25:Determina o toxicomanie minora.A. Produce dependenta psihica usoara.B. Prezinta embriotoxicitate.C.Nu produce dependenta fizica.D.Este inclus in lista substantelor toxice de lupta.E.

(pag. 164, 165)

F2158080. Canabismul se caracterizeaza prin:Toleranta foarte mareA. Halucinatii vizuale si tactileB. Este o toxicomanie majoraC.Dependenta psihica moderataD.Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizicaE.

(pag. 162, 163)

F2158081. In heroinomanie:Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanieA. Administrarea se face exclusiv parenteralB. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta, dar persistentaC.Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii toleranteiD.Toleranta este foarte micaE.

(pag. 172, 173)

F2158082. Midriaza este un simptom posibil in supradozarile cu:MorfinaA.



CocainaB. CanabisC.LSDD.HeroinaE.

(pag. 165, 185)

F2158083. LSD 25:Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergotA. Este cel mai potent halucinogenB. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternicaC.Este un halucinogen natural cu nucleu indolicD.Traverseaza bariera placentaraE.

(pag. 163, 164)

F2158084. Mescalina:Este un halucinogen natural cu azot ciclicA. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioaseB. Este identica cu peyotlC.Produce halucinatii vizualeD.Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare.E.

(pag. 160)

F2158085. Referitor la toxicomanie este adevarat ca:Este o stare de intoxicatieA. Determina tendinta de a mari progresiv dozeleB. Induce doar dependenta fizicaC.La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinentaD.Nu are efecte nocive asupra individuluiE.

(pag. 15)

F2158086. Referitor la fenomenul de doping:Este o intoxicatie propriu-zisaA. Consta in autoadministrarea de substante capabile sa mareasca performantele fizice sau intelectualeB. Substantele dopante nu inlatura senzatia de obosealaC.Este suficienta administrarea unei singure dozeD.Nu este o toxicomanieE.

(pag. 15)

F2158087. Despre THC este adevarat ca:Exista in hasis, dar nu in marijuanaA. Este un halucinogen cu azot ciclicB. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indianaC.Se biotransforma mai ales prin hidroxilareD.Acetilarea micsoreaza toxicitateaE.

(pag. 162, 163)

F2158088. In cocainomanie:Toleranta este foarte mareA. Dependenta psihica este usoaraB. Calea obisnuita de administrare este cea parenteralaC.Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furieD.Dependenta fizica este extrem de puternicaE.



(pag. 185, 186)

F2158089. Nicotina:Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromuscularaA. Are doza letala de 0,04-0,06 gB. Nu poate determina o intoxicatie supraacutaC.Determina moartea prin stop cardiac sau respiratorD.Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3E.

(pag. 189, 190)

F2158090. Despre THC este adevarat ca:Exista în hasis, dar nu in marijuanaA. Este un halucinogen cu azot ciclicB. Traverseaza bariera placentaraC.Induce dependenta psihica puternicaD.Se biotransforma in principal prin acetilareE.

(pag. 162, 163)

F2158091. In morfinomanie:Toleranta este foarte mica.A. Dependentul are privirea fixa si mioza.B. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina.C.Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive.D.Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie.E.

(pag. 171)

F2158092. In cocainomanie:Toleranta este foarte mare.A. Dependenta psihica este usoara.B. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala.C.Sunt prezente halucinatii tactile, vizuale, auditive, olfactive si midriaza.D.Se poate produce perforarea septului nazal.E.

(pag. 185, 186)

F2158093. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:Halucinatii auditive, tactile, vizuale.A. Toleranta crescuta la stimuli durerosi.B. Cresterea greutatii corporale.C.Hipertensiune arteriala pasagera.D.Este o toxicomanie majora.E.

(pag. 157)

F2158094. LSD 25:Determina o toxicomanie minora.A. Produce dependenta psihica usoara.B. Prezinta embriotoxicitate.C.Nu produce dependenta fizica.D.Este inclus in lista substantelor toxice de lupta.E.

(pag. 164, 165)

F2158095. Canabismul se caracterizează prin:Toleranta foarte mareA.



Halucinatii vizuale si tactileB. Este o toxicomanie majoraC.Dependenta psihica moderataD.Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizicaE.

(pag. 162, 163)

F2158096. In heroinomanieManifestarile sunt mai grave decat in morfinomanieA. Administrarea se face exclusiv parenteralB. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta, dar persistentaC.Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii toleranteiD.Toleranta este foarte mica.E.

(pag. 172, 173)

F2158097. Midriaza este un simptom posibil in supradozarile cu:MorfinaA. CocainaB. CanabisC.LSDD.Heroina.E.

(pag. 185, 165)

F2158098. LSD25:Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergotA. Este cel mai potent halucinogenB. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternicaC.Este un halucinogen natural cu nucleu indolicD.Traverseaza bariera placentara.E.

(pag. 163, 164)

F2158099. Mescalina:Este un halucinogen natural cu azot ciclicA. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioaseB. Este identica cu peyotlC.Produce halucinatii vizualeD.Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare.E.

(pag. 160)

F2258100. Nicotina actioneaza toxic la nivelul:SNC,A. muschilor,B. ficatului si pancreasului,C.sistemului cardiocirculator,D.aparatului reproducator.E.

(pag. 188)

F2258101. Nicotina actioneaza toxic la nivelul:jonctiunii neuromusculare,A. aparatului respirator,B. sinapselor ganglionare,C.sistemului nervos extrapiramidal,D.mucoaselor si tegumentelor.E.



(pag. 188)

F2258102. Care din urmatoarele simptome se regasesc in intoxicatia acuta cu nicotina:convulsii tonico-clonice,A. arsuri la nivelul tubului digestiv, insotite de dureri violente,B. edem pulmonar acut si hemoptizie,C.coma hipotonica,D.deces prin stop cardiac sau respirator.E.

(pag. 188)

F2258103. Efectele nocive din tabagism sunt date de urmatoarele substante prezente in fumul de tigara:

oxidul de carbon,A. nicotina,B. tetrahidrocanabinolul,C.hidrocarburile polinucleare cancerigene,D.aminele aromatice.E.

(pag. 188)

F2258104. Efecte nocive care apar in tabagism sunt:bronsitele cronice,A. sindromul post-interval,B. hipotensiunea si colapsul,C.hiperlipemia si ateroscleroza,D.cresterea mortalitatii peri- si postnatale.E.

(pag. 188)

F2258105. In tabagism pot sa apara urmatoarele tulburari respiratorii:emfizem pulmonar,A. edem pulmonar acut,B. fibroza pulmonara,C.cancer pulmonar,D.tusea tabagica.E.

(pag. 188)

F2258106. Cocaina are implicatii toxicologice importante prin:intoxicatiile cronice voluntare induse,A. accidentele consecutive hipersensibilitatii subiectului,B. proprietatile sale cancerigene,C.intoxicatiile acute letale survenite prin supradozare,D.accidentele grave survenite consecutiv asocierii sale cu alcool si deprimante SNC.E.

(pag. 185)

F2258107. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta in:actiunea simpatomimetica,A. actiunea parasimpatomimetica,B. actiunea anticolinergica,C.deprimarea SNC la doze mari,D.excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia.E.

(pag. 185)

F2258108. Cocainomania se caracterizeaza prin:toleranta crescuta,A.



dependenta psihica puternica,B. dependenta fizica puternica,C.sindrom de abstinenta grav,D.lipsa dependentei fizice.E.

(pag. 185)

F2258109. Dupa o singura administrare, cocaina induce:inlaturarea senzatiei de foame si oboseala,A. stimulare intelectuala,B. congestie nazala dupa administrare pe cale parenterala,C.stare de anestezie si narcoza,D.stare euforica, urmata de anxietate si tristete.E.

(pag. 185)

F2258110. Un cocainoman prezinta urmatoarele simptome:hiperfagie,A. tulburari senzoriale,B. hipotensiune ortostatica,C.hiperexcitabilitate,D.palpitatii.E.

(pag. 185)

F2258111. Tulburarile majore caracteristice din cocainomanie apar la nivel:cardiovascular,A. respirator,B. neuropsihic,C.medular,D.cutanat.E.

(pag. 185)

F2258112. Tabloul clinic al cocainomaniei include:anorexie si scadere in greutate,A. ciroza hepatica,B. halucinatii tactile, auditive, olfactive si vizuale,C.tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens,D.perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare.E.

(pag. 185)

F2258113. Actiunea toxica a tetrahidrocanabinolului se manifesta prin:actiunea excitanta, apoi deprimanta a SNCA. actiunea toxica hepaticaB. actiunea toxica renalaC.deprimarea respiratieiD.actiunea embriotoxicaE.

(pag. 162)

F2258114. Efectele induse de tetrahidrocanabinol dupa o singura doza sunt:starea de multumire, de bucurie intensaA. starea de tristete intensaB. estomparea atentiei intr-o a doua fazaC.dezorganizarea gandirii, a inteligenteiD.limitarea ideilor, a imaginatiei si instinctelorE.



(pag. 162-163)

F2258115. Perceptiile, dupa administrarea unei doze unice de cannabis, sunt modificari in sensul:concentrarii spatiului si timpuluiA. intarzierii raspunsurilor reflexeB. restrictionarii impulsurilorC.producerii de halucinatii vizuale si tactileD.iluziei de persoana dublaE.

(pag. 163)

F2258116. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la canabism este corecta:canabismul se caracterizeaza prin dependenta psihica puternicaA. canabismul se caracterizeaza prin cresterea puternica a toleranteiB. canabismul se caracterizeaza prin toleranta minimaC.canabismul se caracterizeaza prin dependenta fizica puternicaD.canabismul se caracterizeaza prin sindrom de abstinanta gravE.

(pag. 163)

F2258117. Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la:spalatura gastricaA. administrarea de carbune activat si de purgativeB. administrarea de antidot nalorfinaC.sustragerea droguluiD.internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomaticE.

(pag. 163)

F2258118. Toxicitatea LSD-ului se explica prin:excitarea, apoi deprimarea SNCA. stimularea activitatii colinesterazei, cu scaderea concentratiei de acetilcolina din creierB. stimularea mecanismelor ce transforma adrenalina in adrenocromC.stimularea secretiei de serotoninaD.embriotoxicitateE.

(pag. 164)

F2258119. Manifestarile produse de LSD dupa o doza unica se caracterizeaza prin:depersonalizareA. dorinta nestapanita de rasB. coma convulsivaC.deprimare respiratorieD.tulburari vizuale intenseE.

(pag. 164)

F2258120. Halucinatiile determinate de LSD sunt in special:halucinatii vizuale cu viziuni placuteA. halucinatii vizuale neplacute, ca masti grotesti in oglinzi deformateB. halucinatii vizuale colorate in albastru si verdeC.halucinatii auditive neplacuteD.halucinatii olfactive cu mirosuri neplacuteE.

(pag. 164)

F2258121. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice:se absoarbe rapid pe cale respiratorie, cutanata sau digestiva,A.



se biotransforma in proportie mica, de 10-20%,B. prin biotransformare formeaza cotinina, metabolit toxic,C.se elimina rapid prin urina, saliva, transpiratii, plamani,D.alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala.E.

(pag. 188)

F2258122. Morfinomania se caracterizeaza prin:toleranta moderata, putandu-se ajunge pana la suportarea unor doze egale cu doza letala la subiectii normali,

A.

toleranta incrucisata intre morfina, metadona si petidina,B. sindrom de abstinenta minor,C.dependenta psihica foarte puternica,D.lipsa dependentei fizice.E.

(pag. 169)

F2258123. Semnele caracteristice ale unei intoxicatii acute cu morfina sunt:midriaza,A. hipertermia,B. diminuarea ritmului respirator,C.retentia urinara,D.puseele hipertensive.E.

(pag. 169)

F2258124. Moartea in intoxicatia acuta cu morfina poate surveni prin:insuficienta renala acuta,A. colaps cardiocirculator,B. accident vascular cerebral,C.aritmii ventriculare,D.stop respirator.E.

(pag. 169)

F2258125. Semnele caracteristice pentru un morfinoman sunt:congestia fetei,A. pielea uscata si cu eruptii,B. midriaza persistenta,C.anxietatea,D.transpiratiile abundente.E.

(pag. 169)

F2258126. Sindromul de abstinenta in morfinomanie se caracterizeaza prin:tahicardie si hipertensiune,A. dureri musculare, tremuraturi, convulsii,B. hipotensiune ortostatica,C.mioza,D.agitatie intensa.E.

(pag. 169)

F2258127. Principalele efecte adverse induse de morfina sunt:tulburarile respiratorii,A. tulburarile cardiovasculare,B. manifestarile cutanate,C.halucinatiile senzoriale,D.



tulburarile extrapiramidale.E.

(pag. 169)

F2258128. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomanda:sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei,A. sa nu se administreze nalorfina, deoarece declanseaza sindromul de abstinenta,B. sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic,C.sa se efectueze epurare gastica si renala,D.sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice.E.

(pag. 169)

F2258129. Amfetaminele actioneaza toxic prin:mecanism anticolinergic,A. excitarea SNC,B. deprimarea SNC dupa doze mari,C.mecanism adrenergic,D.mecanism simpatolitic.E.

(pag. 156)

F2258130. Dupa prima doza de amfetamina apar urmatoarele efecte caracteristice:stupoare,A. stimulare intelectuala,B. deprimarea centrilor vitali,C.inlaturarea senzatiei de foame,D.astenie.E.

(pag. 156)

F2258131. Un amfetaminoman prezinta urmatoarele simptome:dezechilibru hidroelectrolitic,A. tulburari cardiovasculare,B. tulburari neuropsihice,C.reactii alergice,D.scaderea greutatii corporale.E.

(pag. 156)

F2258132. Care dintre urmatoarele substante au actiune psihodisleptica:amfetamina,A. LSD-ul,B. cocaina,C.mescalina,D.opiul.E.

(pag. 159)

F2258133. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu opiomania sunt adevarate?simptomatologia este asemanatoare cu cea din morfinomanieA. degradarea psihica si fizica induse de opiu sunt mai puternice comparativ cu morfinaB. degradarea fizica si psihica se instaleaza mai lent comparativ cu morfinaC.efectul euforizant indus de opiu este mai puternic comparativ cu cel indus de heroinaD.toxicomania este mai grava decat heroinomaniaE.

(pag. 169)

F2358134. Toxicomania reprezinta o intoxicatie:



periodica sau cronicaA. cronicaB. periodicaC.determinata de consumarea repetata a unui drogD.determinata de consumarea repetata a unui drog natural sau sintetic.E.

(pag. 15)

F2358135. Toxicomania se caracterizeaza prin:necesitatea de a continua consumarea droguluiA. dorinta de a-l procura prin orice mijloaceB. tendinta de a micsora progresiv dozeleC.dependenta de ordin psihicD.produce dependenta fizica fata de efectele drogului.E.

(pag. 15)

F2358136. Caracteristicile toxicomaniei sunt:dorinta de neinvins sau necesitatea de a continua consumarea droguluiA. tendinta de a mari progresiv dozeleB. inlaturarea stresului in mod realC.dependenta de ordin psihicD.nu apare sindromul de abstinenta.E.

(pag. 15)

F2358137. Toxicomanii se caracterizeaza prin:irascibilitateA. amabilitateB. agresivitateC.violentaD.lipsa actelor antisociale.E.

(pag. 15)

F2358138. Toxicomanii apartin unor categorii de bolnavi:psihiciA. nevropatiB. psihopatiC.anorexiciD.persoane integre.E.

(pag. 15)

F2358139. De problema toxicomaniei se ocupanumeroase organizatiiA. organisme internationale si nationaleB. politiaC.cei ce distribuie drogurileD.consumatorii de droguri.E.

(pag. 15)

F2358140. Fenomenul de doping nu este o intoxicatie propriu-zisa:reprezinta intrebuintarea mijloacelorA. intrebuintarea mijloacelor sau a substantelor naturale sau sinteticeB. intrebuintarea substantelor capabile sa mareasca performanteleC.este o intoxicatie propriu-zisaD.



intrebuintarea mijloacelor sau a substantelor naturale sau sintetice capabile sa mareasca performantele in vederea unei competitii fizice sau intelectuale.

E.

(pag. 15)

F2358141. Efectele substantelor dopante sunt:inlatura in mod artificial senzatia de obosealaA. inlatura efectiv obosealaB. oboseala este numai mascataC.inlatura nevoia de odihnaD.necesita administrarea a noi doze de substanta dopanta.E.

(pag. 15)

F2358142. Instituirea actiunii antidoping rezulta din considerarea ca doparea aduce prejudicii:eticii sportiveA. integritatii fiziceB. integritatii psihiceC.numai eticii sportiveD.numai integritatii psihice.E.

(pag. 15)

F2358143. Morfinomania se caracterizeaza prin:efecte euforiceA. etapa de ezitareB. toleranta scazutaC.declin total psihic si fizicD.dependenta psihica si fizica.E.

(pag. 171)

F2358144. Morfinomanul prezinta semne clinice:fata palidaA. extremitati caldeB. piele uscata, eruptiiC.miozaD.secretii bogateE.

(pag. 171)

F2358145. Sindromul de abstinenta la morfinomani consta in:halucinatiiA. agitatie scazutaB. tremuraturi, convulsiiC.dureri musculare si articulareD.hipotermie.E.

(pag. 171)

F2358146. Cocainomania se caracterizeaza:prin instalarea rapida a obisnuinteiA. o puternica dependenta psihicaB. cresterea toleranteiC.cresterea facultatilor intelectualeD.decaderea totala fizica si morala.E.

(pag. 185)



F2358147. Cocainomanul, in timp, prezinta:grave tulburari psihice si halucinatiiA. piele uscata cu eruptiiB. tulburari grave respiratorii si cardiovasculareC.tulburari neurologiceD.tulburari digestive (anorexie).E.

(pag. 185)

F2358148. LSD-ul isi manifesta actiunea toxicologica:la nivelul SNC prin efecte excitante si deprimanteA. mecanismul de actiune poate fi explicat prin antagonismul fata de serotoninaB. nu influenteaza metabolismul fosfatilorC.inhiba activitatea colinesterazeiD.nu prezinta embriotoxicitate.E.

(pag. 163)

F2358149. Dupa administrarea de LSD apar ca manifestari:vertije si tulburari vizualeA. dorinta nestapanita de rasB. usurinta in vorbire si scrisC.efectul de depersonalizareD.viziuni placute si colorate in galben.E.

(pag. 164)

F2358150. Canabismul se caracterizeaza prin:dependenta psihica puternicaA. toleranta minimaB. tulburari neuropsihice (insomnii, persistenta halucinatiilor, dezorientare)C.nu produce degradare fizica si psihicaD.tulburari digestive (cresterea ponderala exagerata).E.

(pag. 163)

F2358151. Efectele tetrahidrocanabinolului (THC) sunt:dezorganizare in gandire, inteligenta, perceperea senzatiilorA. iluzia de persoana dublaB. timpul si spatiul scad in dimensiuniC.modificari cantitative si calitative in perceperea senzatiilor auditiveD.imaginatia si instinctele sunt scazute.E.

(pag. 162)

F2358152. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizeaza prin:polinevrita, nevrita optica retrobulbaraA. tulburari de comportament, insomnie, delirium tremensB. hemoliza, methemoglobinemieC.tulburari cardiovasculare si endocrineD.gastrite, ulcere, hepatita subacuta pana la ciroza.E.

(pag. 122)

F2358153. Intoxicatia cronica cu nicotina se caracterizeaza prin:usor dependenta psihicaA. tulburari respiratorii (bronsita cronica, tuse tabagica, emfizem pulmonar)B. incidenta scazuta a cancerului pulmonarC.



tulburari cardiovasculareD.tulburari digestive (crestere ponderala, constipatie).E.

(pag. 190)

F2558154. Toxicomania este:o intoxicaţie acutăA. o intoxicaţie subacutăB. o intoxicaţie supraacutăC.o intoxicaţie cronicăD.o intoxicaţie periodicăE.

(pag. 7)

F2558155. Poate duce la toxicomanie consumarea :o singură dată a unui drogA. o singură dată a mai multor droguriB. repetată unui drog naturalC.repetată unui drog sinteticD.repetată unui antibioticE.

(pag. 7)

F2558156. Care din următoarele afirmaţii reprezintă caracteristicile toxicomaniei?dorinţa de neînvinsA. necesitatea de a continua consumarea drogului şi de a-l procura prin orice mijlocB. tendinţa de a mări progresiv dozeleC.dependenţa de ordin fizic şi psihicD.necesitate teraputicăE.

(pag. 7)

F2558157. Cuvântul "toxicomanie" provine din :taxo + maniaA. limba greacăB. limba arabăC.limba indianăD.toxicon + maniaE.

(pag. 7)

F2558158. Astăzi toxicomaniile se produc prin:consumul de alcoolA. consumul de cocainăB. consumul de haşişC.consumul de barbituriceD.consum polimedicamentosE.

(pag. 7)

F2558159. Politoxicomaniile medicamentoase apar în urma asocierii de:barbiturice cu alcoolA. antibiotice cu analgeziceB. benzodiazepine cu fenotiazineC.antidepresive cu alcoolD.benzodiazepine cu alcoolE.

(pag. 7)



F2558160. În cazul fenomenului de doping este necesar ca:oboseala să fie mascatăA. să se administreze noi doze de substanţă dopantăB. să se administreze o singură doză de substanţă dopantăC.să fie mascat somnulD.să se stimuleze funcţiile hepaticeE.

(pag. 7)

F2558161. Dopingul se produce prin consumul de:tranchilizanteA. sedativeB. psihoanalepticeC.anabolizanteD.corticosteroiziE.

(pag. 7)

F2558162. Care din următoarele xenobiotice pot produce toxicomani:LSD-ulA. cocainaB. opiulC.haşişulD.glicozizii cardiotoniciE.

(pag. 7)

F2558163. Care din următoarele xenobiotice nu produc toxicomanii?glicozizii cardiotoniciA. citostaticeleB. barbituriceleC.morfinaD.LSD-ulE.

(pag. 7)

F2658164. Sistemul de acoperire a comprimatelor cu sistemul "Sabia de imersie" are următoarele caracteristici:

distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal divizat la capăt în formă de evantaiA. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal în formă de sabieB. tubul este perforat, plasat în interiorul patului de comprimate care se rotesteC.aerul de uscare străbate patul de comprimate de sus în josD.aerul de uscare străbate patul de comprimate ridicându-se în susE.

(pag. 7, pag. 315)

F2658165. După FR X comprimatele sunt:forme farmaceutice solide care contin multidoze din una sau mai multe substante activeA. forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante activeB. se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active cu sau fără ajutorul substantelor auxiliare

C.

prin rularea masei într-un magdaleon cilindric care se divide în părti egaleD.sunt destinate administrării pe cale oralăE.

(pag. 9, pag. 284)

F2658166. După FR X comprimatele trebuie să se dezagrege astfel:comprimatele neacoperite trebuie să se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minuteA.



comprimatele neacoperite trebuie să se dezagrege în apă în cel mult 15 minute, dacă nu se prevede altfelB. comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în pepsină solutie acidă (R) în 2 ore si cel mult în 1 oră în solutia alcalină de pancreatină (R)

C.

comprimatele acoperite entrosolubile nu trebuie să se dezagrege în pepsină solutie acidă (R) în 2 ore, dacă nu se prevede altfel, ci trebuie să se dezagrege în pancreatină-solutie alcalină (R) în cel mult o oră, dacă nu se prevede altfel

D.

comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă în cel mult 5 minuteE.

(pag. 9, pag. 284-285)

F2658167. FR X prevede la prepararea comprimatelor următoarele substante auxiliare si concentratia lor limită în masa comprimatului:

dacă nu se prevede altfel în formula de preparare, talcul trebuie să fie de cel mult 3%A. dacă nu se prevede altfel în formula de preparare, talcul trebuie să fie de cel mult 5%B. acidul stearic poate să fie de cel mult 1%C.stearatul de magneziu si calciu de cel mult 3%D.aerosilul să fie de cel mult 1%E.

(pag. 9, pag. 284)

F2658168. FR X prevede la prepararea capsulelor următoarele substante auxiliare si concentratiile lor limită în masa continutului capsulei:

talcul trebuie să fie de cel mult 2%A. talcul trebuie să fie de cel mult 3%B. acidul stearic de cel putin 0,5%, si cel mult 2%C.stearatul de calciu si magneziu de cel mult 1%D.aerosilul de cel mult 5%E.

(pag. 9, pag. 192-193)

F2658169. După FR X capsulele trebuie să se dezagrege astfel:capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie să se dezagrege în ser fiziologic în 15 minuteA. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie să se dezagrege în apă, în cel mult 30 minute, dacă nu se prevede altfel

B.

capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie să se dezagrege în pepsină solutie (R) în 60 minute, ci trebuie să se dezagrege în cel mult 30 minute în solutia alcalină de pancreatină (R)

C.

capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie să se dezagrege în pepsină solutie (R) în 120 minute, dacă nu se prevede altfel, ci trebuie să se dezagrege în pancreatină solutie alcalină (R) în cel mult 60 minute

D.

capsulele amilacee trebuie să se transforme în apă într-o masă moale după 60 secundeE.

(pag. 9, pag 193)

F2658170. După FR X capsulele sunt învelusuri care contin doze unitare de substante active si în functie de consistenta învelisului diferă forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le învelesc:

capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatină, au învelis continuu, formă de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se închid prin îmbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active

A.

capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu si moale de gelatină, au formă sferică sau ovală, contin substante active lichide sau sub formă de pastă sau substante solide în solutie

B.

capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatină, au formă sferică sau ovală, contin amestecuri de substante sub formă de pulberi sau granule

C.

capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatină, au formă de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, care se închid prin îmbucare si contin de obicei amestecuri de substante sub formă de pulberi sau granulate,

D.

capsulele amilacee (casete) sunt preparate din amidon, au formă de cilindrii plati a căror diametre ca mărime diferă putin, premitând inchiderea lor prin suprapunere sau apăsare, contin amestecuri de substante solide

E.

(pag. 9, pag 192-193)



F2658171. Referitor la preparatul radiofarmaceutic ""Capsulae natrii iodidi" oficinalizat în FR X, ce izotop radioactiv de iod contine, care este perioada da valabilitate a preparatului si în ce scop diagnostic sau terapeutic se foloseste ?

Iod [I-125] perioada de valabilitate 1 lunăA. Iod [I-125] perioada de valabilitate 14 zileB. Iod [I-131] perioada de valabilitate 14zileC.folosită în tratamentul tireotoxicozei, a cancerului tiroidian si a guseiD.folosită în scop diagnostic în afectiunile glandei tiroideE.

(pag. 9, pag 192-193)

F2658172. Clasificarea drogurilor în funcţie de efectele lor este:Droguri cu efecte anorexianteA. Droguri cu efecte depresive SNCB. Droguri cu efecte psihostimulante centraleC.Droguri cu efecte halucinogeneD.Droguri cu efecte psihodislepticeE.

(pag. 156, 159, 170)

F2658173. Principiile de bază în tratamentul opiomaniei sunt:Întreruperea administrării toxiculuiA. Detoxificare în instituţii specializateB. Diureza forţatăC.HemoperfuzieD.Substituirea drogului cu alt dorg cu potenţial de dependenţă mai redusE.

(pag. 172)

F2658174. Dependenţa fizică şi toleranţa în opiomanie se instalează prin următoarele mecanisme:Mecanisme farmacocineticeA. Inducţie enzimaticăB. Mecanisme farmacodinamiceC.Scăderea sensibilităţii receptorilor corespunzătoriD.Creşterea primului pasaj hepaticE.

(pag. 170)

F2658175. Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt:StricninaA. CocainaB. EfedrinaC.MorfinaD.AndrogeniE.

(pag. 15)

F2658176. Morfinomania se deosebeşte de cocainomanie prin prezenţa următoarelor simptome:MiozăA. MidriazăB. Hiperagitaţie motorieC.Perforarea septului nazalD.Toleranţă puternică, sindrom de abstinenta gravE.

(pag. 170, 185)

F2658177. Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii:MorfinaA.



CocainaB. CannabisC.BarbituriciD.LSDE.

(pag. 137, 162, 163, 170, 185)

F2658178. Dependenţă fizică şi toleranţă puternică caracterizează următoarele toxicomanii:CanabismulA. MorfinismulB. AlcoolismulC.Toxicomania cu LSDD.HeroinismulE.

(pag. 120, 162, 163, 170)

F2658179. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive:Efecte anorexigeneA. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire)B. Efecte halucinogeneC.Efecte depresive SNCD.Efecte anticonvulsivanteE.

(pag. 165)

F2658180. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune:Sunt psihostimulanteA. Sunt depresive ale SNCB. Produc halucinaţiiC.Produc stări de depersonalizareD.Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiuluiE.

(pag. 163)

F2658181. Intoxicaţia acută cu morfină se caracterizează prin următoarele:Excitare psihomotorie, agitaţieA. Midriază, creşterea presiunii intraoculareB. Euforia urmată de fază de deprimareC.Hipotermie, hipertensiuneD.Convulsii tonico-cloniceE.

(pag. 172)

F2658182. Canabismul se caracterizează prin următoarele:dependenţă psihică puternică, toleranţă minimăA. atitudine pasivă, apatie cu urmări negative in viaţa socialăB. imaginaţia si insinctele exaltate, halucinaţii,C.miozăD.reflexe întârziateE.

(pag. 162)

F2658183. Opiomania se caracterizează prin următoarele:Opiul se introduce în organism prin ingerare, fumatA. Simptomatologia toxicomaniei este asemănătoare cu cea a morfinomanieiB. Degradarea psihică şi fizică apar mai lentC.Prezintă efecte halucinogene si psihodislepticeD.Toxicomanul prezintă mioză şi constipaţieE.



(pag. 169)

F2658184. Substanţe halucinogene de natură vegetală sunt:Fenciclidina (PCP)A. PsilocinaB. BufoteniaC.ErginaD.AmfetamineE.

(pag. 160, 161)

F2658185. Caracteristicile toxicomaniei:Este o formă de intoxicaţie acutăA. Este o autointoxicaţie cronicăB. Apare în urma folosirii repetate şi excesive a unei substanţe cu efect euforicC.Prezintă dorinţă abuzivă de a –şi procura şi de a lua substanţaD.Apare în urma toleranţei congenitale al unii indiviziE.

(pag. 14)

F2658186. Ce se înţelege prin fenomenul de doping:Este o formă de intoxicaţie acutăA. Este o formă de intoxicaţie cronicăB. Intrebuinţarea unor substanţe capabile să mărească performanţeleC.Folosirea unor substanţe în scopul creşterii randamentului fizic şi psihicD.Este o formă a tahifilaxieiE.

(pag. 14)

F2658187. Sistemul "Pellegrini" de acoperire a comprimatelor are următoarele caracteristici:are o tobă cu sicane si un distribuitor de aer cald pe toată suprafata comprimatelorA. toba este deschisă, usurează uscarea si controlul automatB. toba este închisă, ceea ca îngreunează uscarea si controlul automatC.toba este închisă, ceea ca usurează uscarea si controlul automatD.are o tobă perforată cu un distribuitor discontinuu de aer caldE.

(pag. 7, pag 315)



Tema nr. 59Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazide, citostatice

BIBLIOGRAFIE:5. Toxicologie – Marian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991


F1259001. Care din următoarele tratamente sunt contraindicate în intoxicaţia cu glicozide cardiotonice:epurarea gastricăA. administrarea de atropinăB. administrarea de clorură de potasiuC.administrarea de chininăD.administrarea de versenat de sodiuE.

(pag. 196)

F1259002. În faza de debut a intoxicaţiei acute cu derivaţi barbiturici predomină tulburările:respiratoriiA. hepaticeB. neuropsihiceC.renaleD.hematiceE.

(pag. 139)

F1259003. În intoxicaţia acută cu glicozide cardiotonice, moartea survine:în urma edemului pulmonarA. prin sincopă cardiacăB. prin insuficienţă renală acutăC.prin insuficienţă hepaticăD.în urma edemului cerebralE.

(pag. 196)

F1259004. În intoxicaţia acută cu IMAO nu sunt caracteristice:tulburările neuropsihiceA. tulburările hematiceB. hipotensiuneaC.colapsul cardiovascularD.retenţia urinarăE.

(pag. 154)

F1259005. Tulburările renale din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt consecinţa:necrozei tubulare acuteA. stării de şoc sau deshidratăriiB. obstrucţiei tractului urinarC.pigmenturieiD.nefritei interstiţiale acuteE.

(pag. 140)

F1459006. Farmacodependenta barbiturica se instaleaza prin utilizarea derivatilor barbiturici:



lunaraA. saptamanalaB. zilnicaC.trimestrialaD.semestrialaE.

(pag. 140)

F1459007. In coma barbiturica se descriu:3 stadiiA. 4 stadiiB. 5 stadiiC.6 stadiiD.nu existaE.

(pag. 139)

F1659008. Principii de tratament în intoxicatiile cu IMAO:administrare de adrenomimeticeA. administrarea de excitanti SNC pentru combaterea insuficientei respiratoriiB. administrare de derivati fenotiazinici pentru combaterea agitatieiC.spalatura gastrica, diureza osmotica neutraD.alcalinizarea uriniiE.

(pag. 154-155)

F1659009. Tratamentul intoxicatiei acute cu derivati fenotiazinici:combaterea efectului deprimant SNC cu excitanti ca: picrotoxina, amfetamina, cafeina, stricnina, etc.A. tratamentul agitatiei psihomotorii cu derivati barbiturici cu actiune de scurta durataB. tratamentul retentiei urinare prin cateteriazarea bolnavuluiC.diureza fortata prin administrare de perfuzii I.v. tAM, NaHCO3D.tratamentul simptomatic al hipertermiei prin racirea bolnavuluiE.

(pag. 145)

F1659010. Tulburari tardive în intoxicatiile acute cu glicozide digitalice sunt:tulburari de vedereA. tulburari gastro-intestinale, greturiB. anemie aplasticaC.extrasistole ventriculare, fibrilatii, aritmiiD.colaps hipovolemicE.

(pag. 196)

F2159011. In legatura cu IMAO, este adevarat ca:In asociere cu antidepresive tricilice se produc grave tulburari cardiovasculare si nervoaseA. Nu este periculoasa asocierea cu fenotiazineB. In asociere cu hipotensive pot determina insuficienta renalaC.Prin asociere cu adrenomimetice pot conduce la hipotensiune gravaD.Stimuleaza enzimele microzomaleE.

(pag. 154-155)

F2159012. Tratamentul in intoxicatia cu glicozizi digitalici prevede:Administrare de chinina, adrenalinaA. Spalatura stomacala si administrarea de ulei de parafinaB. Administrarea de EDTA-Na2C.Nu se administreaza atropinaD.



Nu se recomanda perfuziile cu glucaoza sau cu electrolitiE.

(pag. 196)

F2159013. Derivatii barbiturici: I. Nu traverseaza bariera placentara. II. Se absorb predominant la nivelul mucoasei gastrice. III. Determina doar dependenta psihica.

Doar IA. Doar IIB. I si IIC.I si IIID.I, II si IIIE.

(pag. 137)

F2159014. Cel mai obisnuit indicator pentru o iminenta intoxicatie cu glicozizi digitalici este reprezentat de:

PolifagieA. Fenomene alergiceB. BradicardieC.OligurieD.Sindrom de tip holeriformE.

(pag. 196)

F2159015. IMAO:Au actiune de blocare a receptorilor adrenergiciA. Este indicat sa fie asociate cu antidepresive tricicliceB. Asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA gravaC.Este contraindicat sa fie asociate cu hipotensiveD.Elibereaza cantitati crescute de neuromediatoridin granulele de stocajE.

(pag. 155)

F2159016. Referitor la medicamentele antitumorale este adevarat ca:Cele mai frecvente efecte adverse se produc la nivelul maduvei hematovormatoare si tesutului limfaticA. Nu produc malformatii congenitaleB. Agentii alchilanti nu determina efecte hematotoxiceC.Actiunea antitumorala este selectivaD.Nu induc alterarea spermatogenezei si sterilitateE.

(pag. 206)

F2159017. Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legare de:MAOA. PseudocolinesterazaB. Anhidraza carbonicaC.Na K/ATP-azaD.COMTE.

(pag. 196)

F2159018. Derivatii barbiturici:Doar IA. Doar IIB. I şi IIC.I şi IIID.I, II şi IIIE.

(pag. 137)



F2159019. Cel mai obisnuit indicator pentru o iminenta de intoxicatie cu glicozizi digitalici este reprezentat de:

PolifagieA. Fenomene alergiceB. BradicardieC.OligurieD.Sindrom de tip holeriformE.

(pag. 196)

F2159020. IMAO:Au actiune de blocare a receptorilor adrenergiciA. Este indicat sa fie asociate cu antidepresive tricicliceB. Asociate cu adrenomimetice pot conduce la HTA gravaC.Este contraindicat sa fie asociate cu hipotensiveD.Elibereaza cantitati crescute de neuromediatori din granulele de stocajE.

(pag. 155)

F2159021. Referitor la medicamentele antitumorale este adevarat caCele mai frecvente efecte adverse se produc la nivelul maduvei hematoformatoare si tesutului limfaticA. Nu produc malformatii congenitaleB. Agentii alchilanti nu determina efecte hematotoxiceC.Actiunea antitumorala este selectivaD.Nu induc alterarea spermatogenezei si sterilitateE.

(pag. 206)

F2159022. Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legare de:MAOA. PseudocolinesterazaB. Anhidraza carbonicaC.Na K/ATP – azaD.COMTE.

(pag. 196)

F2259023. Care din urmatoarele tulburari nu reprezinta efecte adverse ale tratamentelor prelungite cu fenotiazine?

tulburarile digestiveA. tulburarile hepaticeB. tulburarile neuropsihiceC.efectele teratogeneD.tulburarile renaleE.

(pag. 145)

F2259024. Principalul efect advers hepatic al tratamentelor prelungite cu fenotiazine este:steatoza hepaticaA. degenerescenta hidropicaB. icterul colestaticC.fosfolipidozaD.cirozaE.

(pag. 145)

F2259025. Efectele adverse neuropsihice caracteristice pentru fenotiazine comparativ cu alte clase sunt:



somnolentaA. agitatiaB. asteniaC.apatiaD.sindromul parkinsonianE.

(pag. 145)

F2259026. Care din urmatorii metaboliti este responsabil de toxicitatea hepatica a iproniazidei?acidul izonicotinicA. izoniazidaB. izonicotinamidaC.N-oxidul acidului izonicotinicD.carbocationul format din izopropilhidrazinaE.

(pag. 154-155)

F2259027. Efectele toxice grave observate in urma unor asocieri medicamentoase sau cu unele alimente se explica prin:

interactiuni cu acestea la nivelul receptorilorA. interactiuni farmacocinetice la nivelul eliminarii renaleB. interactiuni farmacocinetice la nivelul legarii de proteinele plasmaticeC.interactiuni farmacocinetice prin inhibarea biotransformarii prin OFMMD.interactiuni farmacocinetice in urma inductiei enzimaticeE.

(pag. 154)

F2259028. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu efectul inductor enzimatic al derivatilor barbiturici este falsa?

derivatii barbiturici stimuleaza activitatea enzimelor propriului metabolismA. derivatii barbiturici stimuleaza activitatea unor izoenzime ale citocromului P450B. efectul inductor enzimatic al derivatilor barbiturici explica partial cresterea tolerantei in utilizarea cronicaC.efectul inductor enzimatic al derivatilor barbiturici prezinta implicatii in biodisponibilitatea unor medicamenteD.efectul inductor enzimatic al derivatilor barbiturici este responsabil de instalarea dependentei psihiceE.

(pag. 138-139)

F2259029. Care din urmatoarele mecanisme referitoare la toxicitatea cardiovasculara a derivatilor barbiturici nu este corect?

deprimarea centrilor vasomotoriA. actiunea toxica directa asupra miocarduluiB. acumularea calciului in celula miocardicaC.efectul ganglioplegicD.hipoxia tisularaE.

(pag. 138)

F2259030. Oliguria din comele barbiturice este consecinta:lezarii directe a parenchimului renalA. depunerii de cristale la nivelul tubilor renaliB. depunerii de imunocomplexe in nefron sau uretereC.pigmenturieiD.hipoxiei si hipotensiuniiE.

(pag. 138)

F2259031. In faza de debut a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici predomina:tulburarile neuropsihiceA. hipotermiaB.



tulburarile respiratoriiC.tulburarile cardiocirculatoriiD.tulburarile renaleE.

(pag. 139)

F2259032. Tulburarile renale din coma barbiturica se manifesta prin:insuficienta renalaA. nefrita interstitiala cronicaB. vasculita acutaC.nefrita interstitiala acuta de origine alergicaD.necroza papilaraE.

(pag. 140)

F2259033. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la farmacocinetica fenotiazinelor este incorecta?absorbtia digestiva este rapidaA. biotransformarea este rapida si intensaB. metabolitii sulfoxizi sunt inactiviC.eliminarea este rapida, preponderent pe cale renalaD.nu trec bariera placentaraE.

(pag. 143)

F2259034. Care din urmatoarele enunturi sunt corecte:acumularea medicamentelor antitumorale in organism conduce la aparitia intarziata a efectelor toxiceA. acumularea medicamentelor antitumorale in organism conduce la necesitatea cresterii dozelor, ca urmare a instalarii fenomenului de toleranta

B.

acumularea medicamentelor antitumorale in organism conduce la farmacodependentaC.medicamentele antitumorale nu au proprietati cumulativeD.medicamentele antitumorale sunt inductori ai propriilor enzime de metabolizare, ceea ce conduce la cresterea tolerantei

E.

(pag. 206)

F2559035. Tulburari tardive in intoxicatiile acute cu glicozide digitalice sunt:tulburari de vedereA. tulburari gastro-intestinale, greturiB. anemie aplasticaC.extrasistole ventriculare, fibrilatii, aritmiiD.colaps hipovolemicE.

(pag. 196)

F2559036. Tratamentul intoxicatiei acute cu derivati fenotiazinici:combaterea efectului deprimant SNC cu excitanti ca: picrotoxina, amfetamina, cafeina, stricnina, etc.A. tratamentul agitatiei psihomotohi cu derivati barbituric! cu actiune de scurta durataB. tratamentul retentiei urinare prin cateteriazarea bolnavuluiC.diureza fortata prin administrare de perfuzii l.v. tAM, NaHCO3D.tratamentul simptomatic al hipertermiei prin racirea bolnavuluiE.

(pag. 145)

F2559037. Principii de tratament in intoxicatiile cu IMAO:administrate de adrenomimeticeA. administrarea de excitant! SNC pentru combaterea insuficientei respiratoriiB. administrare de derivati fenotiazinici pentru combaterea agitatieiC.spalatura gastrica, diureza osmotica neutraD.



alcalinizarea uriniiE.

(pag. 154-155)

F2559038. In coma barbiturica se descriu:3 stadiiA. 4 stadiiB. 5 stadiiC.6 stadiiD.nu existaE.

(pag. 139)

F2559039. Farmacodependenta barbiturica se instaleaza prin utilizarea derivatilor barbiturici:lunaraA. saptamanalaB. zilnicaC.trimestrialaD.semestrialaE.

(pag. 140)

F2559040. Tulburarile renale din intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt consecinta:necrozei tubulare acuteA. starii de soc sau deshidratariiB. obstructiei tractului urinarC.pigmenturieiD.nefritei interstitiale acuteE.

(pag. 140)

F2559041. In intoxicatia acuta cu IMAO nu sunt caracteristice:tulburarile neuropsihiceA. tulburarile hematiceB. hipotensiuneaC.colapsul cardiovascularD.retentia urinaraE.

(pag. 154)

F2559042. In intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice, moartea survine:in urma edemului pulmonarA. prin sincopa cardiacaB. prin insuficienta renala acutaC.prin insuficienta hepaticaD.in urma edemului cerebralE.

(pag. 154)

F2559043. In faza de debut a intoxicatiei acute cu derivati barbiturici predomina tulburarile:respiratoriiA. hepaticeB. neuropsihiceC.renaleD.hematiceE.

(pag. 139)

F2559044. Care din urmatoarete tratamente sunt contraindicate in intoxicatia cu glicozide cardiotonice:



epurarea gastricaA. administrarea de atropinaB. administrarea de clorura de potasiuC.administrarea de chininaD.administrarea de versenat de sodiuE.

(pag. 196)

F2559045. Care din urmatoarele afimtatii in legatura cu actiunea toxica a derivatilor barbiturici este incorecta:

dertvatii barbiturici actioneaza deprimant la nivelul SNCA. derivatii barbiturici pot produce hipotermie durabilaB. derivatii barbiturici deprima centrii vasomotoriC.derivatii barbiturici lezeaza direct ficatul si rinichiiD.derivatii barbiturici au actiune ganglioplegicaE.

(pag. 138-139)

F2659046. Farmaciile vor elibera substantele stupefiante numai sub următoarele forme:sub formă de substantă activă purăA. sub formă de materie pură naturalăB. sub formă de materie pură sintetică si semisinteticăC.numai sub formă de preparate peroraleD.numai sub formă prelucrată (preparat magistral, produs galenic sau industrial)E.

(pag. 10, pag. 48)

F2659047. Numerotarea formularelor cu timbru sec se face începând cu:nr.1 timp de un anA. nr.1 timp de 3 aniB. nr.1 timp de 6 luniC.nr.1 timp de 5 aniD.nr.1 timp de 2 aniE.

(pag. 10, pag. 49)

F2659048. Evidenta formularelor vizate cu timbru sec se va tine de:farmaciile spitalicestiA. circumscriptia medicală din cartierB. depozitele de medicamenteC.unitătile spitalicestiD.directia sanitară judeteană într-un registru special de evidentăE.

(pag. 10, pag. 49)

F2659049. Dozele produselor stupefiante care se eliberează pe o singură prescriptie de uz veterinar nu trebuie să depăsească:

doza maximă pe 24 oreA. doza maximă pe 5 zileB. se poate elibera doza maximă pe mai multe zile dacă medicul veterinar mentionează "sic volo"C.doza maximă pe 3 zileD.doza terapeutică pe 3 zileE.

(pag. 10, pag. 48)

F2659050. Care dintre următoarele substante medicamentoase este substantă toxică:morfina hidrocloricăA. opium pulveratumB.



atropina si sărurile saleC.Extractum Opii sicumD.cocaina hidrocloricăE.

(pag. 11. Pag. 290)

F2659051. Care dintre următoarele substante medicamentoase sunt păstrate la "Venenum":phenobarbitalumA. coffeinumB. ţeophyllinumC.ţeobromidumD.anhidrida arsenioasăE.

(pag. 11, pag. 290)


F1259052. Coma barbiturică se caracterizează prin:diminuarea sau abolirea reflexelorA. hipertermie prin mecanism centralB. hipertonie muscularăC.pupile miotice în toate cazurileD.facies congestiv şi transpiraţii abundenteE.

(pag. 139)

F1259053. În preintoxicaţia terapeutică cu glicozide cardiotonice se observă:cefaleeA. vomismente violente ce pot conduce la deshidratareB. bradicardieC.sincopă cardiacăD.tulburări vizualeE.

(pag. 196)

F1259054. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară:episoade hipertensive severeA. hipotensiune până la colapsB. accidente vasculare cerebraleC.insuficienţă renală acutăD.edem pulmonarE.

(pag. 155)

F1259055. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt:tulburările hepatice de origine necroticăA. tulburările neurologiceB. tulburările cutanateC.tulburările cardiocirculatoriiD.tulburările psihiceE.

(pag. 143-145)

F1259056. Printre efectele adverse ale glicozidelor cardiotonice se numără:tulburările digestice cu constipaţieA. insomniaB. tulburările cardiovasculareC.



manifestările cutanateD.ginecomastiaE.

(pag. 196)

F1259057. Printre principalele efecte adverse ale fenotiazinelor se numără:stimularea secreţiilor gastrointestinaleA. icterul colestaticB. hipertensiuneaC.tulburările neurologiceD.tulburările hematologiceE.

(pag. 145)

F1259058. Toleranţa în cazul utilizării cronice a derivaţilor barbiturici:se instalează faţă de efectul hipnoticA. se instalează faţă de efectul anticomiţialB. este specifică faţă de un anumit derivatC.apare mai repede la derivaţii cu acţiune rapidăD.apare mai repede la derivaţii cu acţiune lentăE.

(pag. 140)

F1259059. Toxicitatea medicamentelor antineoplazice se manifestă cel mai frecvent la nivelul:măduvei hematoformatoareA. plămânuluiB. sistemului nervos perifericC.mucoasei digestiveD.foliculilor piloşiE.

(pag. 206)

F1259060. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt:bradicardia severăA. hipotensiuneaB. tahicardia uşoarăC.hipertensiuneaD.starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidăE.

(pag. 140)

F1359061. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ?

spalatura gastricaA. administrarea de purgativ salinB. administrarea de amfetaminaC.epurarea renalaD.provocarea poliuriei alcaline.E.

(pag. 140, 141)

F1359062. Care dintre substantele enumerate mai jos potenteaza actiunea toxica a fenotiazinelor ?curarizanteA. purineB. etanolC.narcoticeD.hipnotice.E.

(pag. 143)



F1359063. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine?administrarea de dimercaptopropanolA. epurarea gastricaB. scoaterea din atmosfera toxicaC.epurarea renalaD.tratamentul simptomatic.E.

(pag. 145)

F1359064. Care sunt caracteristicile adevarate ale sindromului cerebelos ce apare in tratamentul cu citostatice?

ataxieA. hemoragie digestivaB. slabiciune muscularaC.tremuraturiD.hipertermie.E.

(pag. 206)

F1359065. Care sunt efectele adverse adevarate care au loc la nivelul maduvei hematoformatoare in tratamentul cu citostatice?

deprimarea functiei hematopoieticeA. leucopenieB. trombocitopenieC.anemieD.greturi si varsaturi.E.

(pag. 206)

F1359066. Care sunt efectele toxice produse de fenotiazine asupra organismului ?deprimarea SNCA. deprimarea centrilor respiratoriiB. paralizia motricitatii traheobronsiceC.bradicardieD.hipotensiune.E.

(pag. 143)

F1359067. Care sunt fenomenele adverse care se produc in intoxicatia cu antidepresive IMAO ?tulburari digestiveA. tulburari neuropsihiceB. tulburari cardiovasculareC.tulburari hepaticeD.tulburari la nivelul pielii.E.

(pag. 154-155)

F1359068. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO:reactii de substitutieA. reactii de N-oxidareB. reactii de scindare hidroliticaC.reactii de oxidare si conjugareD.reactii cu formare de ioni de carboniu.E.

(pag. 154)

F1359069. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor ?N-dezalchilareaA.



desulfurarea oxidativaB. conjugarea cu cisteinaC.hidroliza nucleului pirimidinicD.oxidarea la un radical din C5.E.

(pag. 138)

F1359070. Glicozidele cardiotonice pot fi identificate prin:reactia ParriA. reactia cu Reactiv Keller-KillianiB. cromatografie pe strat subtireC.reactia cu Reactiv BouchardatD.reactia cu Reactiv Schiff.E.

(pag. 196)

F1359071. In cursul tratamentului cu unele citostatice pot sa apara:accidente cardiovasculareA. disfunctii hepaticeB. edem pulmonar acutC.alterari ale functiei renaleD.perforarea septului nazal.E.

(pag. 206)

F1359072. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin:anorexieA. fotofobieB. surditate trecatoareC.paresteziiD.mioza.E.

(pag. 196)

F1359073. La ce nivel se produc efecte toxice in intoxicatii acute cu derivati barbiturici ?SNCA. aparat respiratorB. piele si mucoaseC.aparat cardiovascularD.aparat renal.E.

(pag. 138, 139)

F1359074. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in:epurare gastricaA. epurare renalaB. administrare de procainaC.tratament simptomaticD.administrare de perfuzii cu glucoza.E.

(pag. 196)

F1359075. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in:spalatura gastricaA. scoaterea din atmosfera toxicaB. diureza osmotica neutraC.spalarea mucoaselor si tegumentelorD.tratament simptomatic.E.



(pag. 155)

F1459076. Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin:hidrolizaA. hidroxilareB. epoxidareC.conjugareD.dismutatieE.

(pag. 195)

F1459077. Dozele toxice de digitalice determina:scaderea concentratiei ionului K intramiocardicA. cresterea concentratiei ionului K extramiocardicB. scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardicC.cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardicD.scaderea concentratiei ionului K extramiocardicE.

(pag. 196)

F1459078. Efectele toxice sunt potentate daca fenotiazinele se asociaza cu:etanolA. fenobarbitalB. tetraciclinaC.mialginD.midazolamE.

(pag. 143)

F1459079. In cadrul reactiilor neurotoxice, sindromul cerebelos reversibil indus de terapia cu 5-Fluorouracil se manifesta prin:

limfocitozaA. ataxieB. astenie muscularaC.tremuraturiD.perforatii entericeE.

(pag. 206)

F1459080. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin:tremuraturiA. retentie urinaraB. halucinatiiC.tahicardieD.convulsii urmate de stare comatoasaE.

(pag. 154)

F1459081. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda:repaus absolut pentru prevenirea sincopeiA. administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardiceB. NaClC.KCl in functie de datele ionogrameiD.chinidina si adrenalinaE.

(pag. 196)

F1459082. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste:provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasaA.



sustinerea functiei respiratoriiB. tratamentul insuficientei circulatorii acuteC.combaterea convulsiilorD.mentinerea starii de agitatie psiho-motorieE.

(pag. 145)

F1459083. Mecanismul actiunii toxice al fenotiazinelor se realizeaza prin:inhibarea proceselor oxido-reducatoare la nivel mitocondrialA. accelerarea activitatii citocromoxidazeiB. inhibarea activitatii citicromoxidazeiC.cresterea transportului de electroni intre citocromul c si aD.diminuarea transportului de electroni intre citocromul c si aE.

(pag. 143)

F1459084. Pacientii cu intoxicatie acuta prin supradozaj digitalic pot prezenta vedere colorata in:rozA. galbenB. verdeC.albastruD.griE.

(pag. 196)

F1459085. Prin terapie citostatica se poate induce deprimarea functiei hematopietice medulare denumita:

aplazie medularaA. hiperplazie medularaB. hipoplazie medularaC.atrofie medularaD.neoplazie medularaE.

(pag. 206)

F1459086. Principalele manifestari clinice produse de farmacodependenta barbiturica sunt:cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afectiveA. vertij, tremor, dificultate in vorbireB. lipsa sindromului de abstinentaC.sindrom confuzional, halucinatii, delirD.tentative de suicidE.

(pag. 140)

F1459087. Tablouri clinice variate si imprevizibile apar prin asocierea IMAO cu:etanolA. barbituriceB. anesteziceC.tiroxinaD.insulinaE.

(pag. 155)

F1459088. Un episod hipertensiv sever si consecutiv acestuia accidente vasculare cerebrale, aritmii, edem pulmonar si chiar exitus apare prin asocierea IMAO cu:

bereA. adrenomimeticeB. vin rosuC.



branzeturi fermentateD.fructe proaspeteE.

(pag. 155)

F1559089. Care din urmatoarele citostatice determina aparitia cistitelor hemoragice:clofenulA. ciclophosphamidulB. methotrexatulC.busulfanulD.VinkristinulE.

(pag. 5)

F1559090. Glicozele digitalice de biotransforma:rapidA. prin hidroliza componentelor glucidiceB. prin hidrixilareC.prin conjugareD.lentE.

(pag. 5)

F1559091. Timoanalepticele produc adverse manifestate prin tulburari neuropsihice exprimate prin:insomnieA. halucinaţiiB. delirC.convulsiiD.somnolenţăE.

(pag. 5)

F1559092. Tratamentul intoxicatiei cu glicozidele cardiotonice consta in:perfuzii cu glucozăA. administrare de atropinăB. administrare de KCLC.administrare de EDTA-Na2D.administrare de adrenalină şi procainăE.

(pag. 5)

F1559093. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute sunt:

amblopieA. diplopieB. vedere colorată în roşuC.vedere colorată în negruD.vedere colorată în galben, verde, albastru sau albE.

(pag. 5)

F1659094. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO:tulburari hematoligice (agranulocitoza)A. tulburari neuropsihice (agitatie, tremuraturi, halucinatii)B. tahicardie, uneori criza hipertensivaC.hipertermieD.coma hipoglicemicaE.

(pag. 154-155)



F1659095. Aratati afirmatiile corecte. Efectele însirate prezinta o crestere în ordinea urmatoare: digitoxina-digoxina-strofantina

intensitatea actiunii terapeuticeA. actiunea toxicaB. absorbtia peroralaC.tendinta de cumulareD.timpul de înjumatatire biologicE.

(pag. 196)

F1659096. Aratati care sunt reactiile adverse comune aparute în urma terapiei îndelungate cu derivatii fenotiazinici respectiv barbiturici:

scaderea trenzitului intestinal, greata, varsaturiA. icter colestatic, retentie de urinaB. tulburari cardiovasculare: hipotensiuneC.efect teratogenD.sindrom parkinsonianE.

(pag. 140,145)

F1659097. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici:anemieA. constipatie, scaderea secretiei gastro-intestinaleB. ciroza hepaticaC.tulburari psihice, scaderea capacitatii intelectuale, tulburari de memorie, ataxieD.retentie hidrica, aparitia edemelorE.

(pag. 140)

F1659098. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu urmatoarele substante, medicamente, alimente:

etanolA. barbituriceB. adrenomimeticeC.alimente bogate în tiraminaD.alimente bogate în glucideE.

(pag. 154-155)

F1659099. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt:pH-ul suprafetei de absorbtieA. biotransformare în functie de structura chimicaB. cantitatea de substanta ingerataC.liposolubilitatea formei nedisociateD.alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturiE.

(pag. 140)

F1659100. Factorii care favorizeaza aparitia toxicitatii glicozidelor cardiotonice sunt:tulburari renale, insuficienta renalaA. terapie antiacida, administrare de Al(OH)3 per oralB. hipokalemieC.administrare concomitenta de chinidinaD.administrare de saruri de CaE.

(pag. 196)

F1659101. Reactii adverse care apar în urma tratamentului prelungit cu derivatii fenotiazinici sunt:



sialoree, edem pulmonarA. icter colestaticB. tulburari extrapiramidaleC.dermatite, fotosensibilizareD.tulburari hematologice (agranulocitoza, leucopenie)E.

(pag. 145)

F1659102. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici:euforie, halucinatii, delirA. tahicardie, puls bigeminal, xantopsieB. hipoventilatie, respiratie Cheyne-Stokes, hipotonie, hipotensiuneC.coma cianotica, abolirea reflexelorD.moartea are loc prin paralizia respiratorieE.

(pag. 140)

F1659103. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt:tulburari psihice: confuzii, dezorientare, delir, halucinatiiA. tulburari auditive: zgomote în urechi, surditate temporaraB. fibrilatie ventricularaC.sincopa cardiacaD.ginecomastieE.

(pag. 196)

F1659104. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin:deprimare SNCA. efect alfa-adrenoliticB. efect M-colinomimeticC.inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilorD.efect teratogenE.

(pag. 143)

F1659105. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice:în coma se administreaza psihostimulanteA. combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalinaB. combaterea aritmiei prin administrare de chinidinaC.combaterea bradicardiei cu atropinaD.adminisrare de KCl în perfuzie de glucozaE.

(pag. 196)

F2159106. In legatura cu medicamentele antitumorale sunt adevarate afirmatiile:Cele mai frecvente reactii adverse au loc la nivelul maduvei hematoformatoare si a tesutului limfaticA. In tesutul limfatic se produce o rapida distrugere celularaB. Metotrexatul poate determina enterita hemoragica si perforatiiC.Metotrexatul determina opacifierea cristalinului pana la cataractaD.Nu se produc reactii neurotoxiceE.

(pag. 206)

F2159107. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la cinetica glicozizilor digitalici:Localizarea in miocard nu difera in functie de dozaA. Digitoxigenina prin hidroxilare trece in digoxigeninaB. Se elimina lent pe cale renalaC.Nu exista pericolul de acumulareD.



Biotransformarea si eliminarea lenta determina acumularea si producerea de efecte toxiceE.

(pag. 195)

F2159108. In legatura cu glicozizii digitalici sunt adevarate afirmatiile:Produc inhibarea Na+/K+/ATP-azei membranareA. Dozele toxice de digitalice determina scaderea concentratiei de K+ intramiocardicB. Cel mai obisnuit simptom pentru intoxicatii cu glicozizi digitalici este reprezentat de bradicardieC.Glicozizii digitalici produc actiune toxica prin legarea de anhidraza carbonicaD.Toxicitatea glicozizilor digitalici nu este dependenta de sensibilitatea individualaE.

(pag. 196)

F2159109. In intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt false afirmatiile:Derivatii barbiturici lezeaza direct ficatul si rinichiiA. Oliguria din comele barbiturice nu este secundara hipoxiei si hipotensiuniiB. Actiunea toxica este potentata in asociere cu analgezice, psiholeptice si etanolC.Actiunea deprimanta cardiovasculara este consecutiva deprimarii centrilor vasomotoriD.Derivatii barbiturici inhiba metabolismul oxidativ al flavoproteinelorE.

(pag. 138)

F2159110. In intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt contraindicate:Perfuzii cu THAMA. Administrare de cofeinaB. Spalatura stomacala, urmata de administrarea de purgativ salinC.Perfuzii cu lactat de sodiuD.Utilizarea unor antidoturi excitante SNCE.

(pag. 140-141)

F2159111. Referitor la toxicocinetica derivatilor barbiturici este adevarat ca:Legarea de proteinele plasmatice este direct proportionala cu liposolubilitateaA. Timpul de difuziune este mic la derivatii cu actiune rapida si mare la cei cu actiune lungaB. Se biotransforma prin sulfurizareC.Biotransformarea prin clivajul ciclului pirimidinic conduce la metaboliti cu toxicitate mareD.Derivatii barbiturici sunt inhibitori enzimaticiE.

(pag. 138)

F2159112. Semne caracteristice in intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt:Halucinatii si delirA. Coma profunda, linistitaB. Hepatita cu evolutie grava, letalaC.Crize convulsive generalizate, cu aspect epileptiformD.Reflexe osteotendinoase diminuate sau aboliteE.

(pag. 139)

F2159113. In intoxicatia acuta cu barbiturici se indica:Perfuzii cu THAMA. Administrarea de cafeinaB. Spalatura stomacala, urmata de administrare de purgativ salinC.Perfuzii cu lactat de sodiuD.Utilizarea unor antagonisti de tip excitant SNCE.

(pag. 140)

F2159114. In cazul glicozizilor digitalici nu este adevarat ca:



Biotransformarea are loc prin metilareA. Are loc o eliminare rapida pe cale renalaB. Exista un IT mareC.In tratamentul intoxicatiei se recomanda edetatul de sodiuD.In cadrul analizei toxicologice se izoleaza din mediu acidE.

(pag. 195,196)

F2159115. In intoxicatia cu glicozizi cardiotonici se administreaza ca tratament:Perfuzii cu glucozaA. EDTA Na2B. KClC.ChinidinaD.AdrenalinaE.

(pag. 196)

F2159116. In timpul tratamentului cu antidepresive IMAO nu sunt permise asocierile cu:Antidepresive tricicliceA. AdrenomimeticeB. VitamineC.FenotiazineD.Alimente care contin tiraminaE.

(pag. 155)

F2159117. Fenotiazinele:Produc efecte teratogeneA. Se biotransforma in proportii reduse, totii metabolitii rezultati fiind inactivi.B. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA gravaC.Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din comaD.In asociere cu gipnotice efectele toxice se potenteazaE.

(pag. 142, 143)

F2159118. Toxicocinetica fenotiazinelor are urmatoarele caracteristici:Biotransformarea are loc foarte lentA. 4/5 dintre metaboliti sunt polariB. Metabolitii polari sunt N-oxizii si cei dezalchilatiC.7-hidroxiclorpromazina este un metabolit activD.Calea secundara de eliminare este prin fecaleE.

(pag. 143)

F2159119. In cazul neurolepticelor fenotiazinice:Efectele toxice cardiovasculare constau in hipotensiune arteriala si tahicardie.A. Are loc stimularea centrilor respiratori.B. Mecanismul actiunii toxice consta in inhibarea proceselor oxidoreducatoare la nivelul mitocondriilorC.Nu se semnaleaza dependenta si efecte teratogeneD.Este indicata asocierea cu analgezice, hipnotice, narcoticeE.

(pag. 145, 143)

F2159120. Alegeti afirmatiile false referitoare la medicamentele antitumorale:Unele citostatice pot produce opacefierea cristalinului pana la cataractaA. Actiunea la nivelul foliculilor pilosi se exprima prin instalarea alopeciei partialeB. Prin reactiile neurotoxice se inregisreaza sindrom cerebelos reversibilC.Nu determina leucopenieD.



Nu altereaza functia renalaE.

(pag. 206)

F2159121. In timpul tratamentului cu antidepresive IMAO nu sunt permise:Asocierea cu antidepresive tricicliceA. Asocierea cu narcoticeB. Asocierea cu diureticeC.Asocierea cu fenotiazineD.Consumul de alimente care contin tiraminaE.

(pag. 154-155)

F2159122. In legatura cu toxicocinetica IMAO este adevarat ca:Predomina scindarea hidrolitica, N-oxidarea si acilarea.A. Unul din metabolitii cei mai toxici ai iproniazidei este radicalul liber izopropil.B. Se absorb rapid.C.Se elimina pe cale renala.D.Nivelul sanguin scade rapid.E.

(pag. 154-155)

F2159123. In cazul glicozizilor digitalici nu este adevarat ca:Biotransformarea poate avea loc prin metilareA. Are loc o eliminare rapida pe cale renalaB. Exista un IT mareC.In tratamentul intoxicatiei se recomanda edeteatul de sodiuD.Unul din efectele adverse este ginecomastiaE.

(pag. 195-196)

F2159124. Medicamentele antitumorale au:Actiune antiproliferativa asupra tumorilor canceroase se poate manifesta si la nivelul tesuturilor normale cu activitate proliferativa intensa

A.

Efecte adverse mai ales la nivelul maduvei osoase, tesutului limfatic, mucoasei digestive, gonadelor si foliculilor pilosi

B.

Efecte hematotoxice importanteC.Efecte asupra descendentilor constand in malformatii congenitaleD.Efecte antidispepticeE.

(pag. 206)

F2159125. In intoxicatia acuta cu derivati barbiturici se indica:Perfuzii cu THAMA. Administrarea de cafeinaB. Spalatura gastica urmata de administrarea de purgativ salinC.Perfuzii cu lactat de sodiu sau carbonat acid de sodiuD.Utilizarea unor excitanti SNC ca antidoturi farmacodinamiceE.

(pag. 140, 141)

F2159126. Referitor la toxicocinetica derivatilor barbiturici este adevarat ca:Legarea de proteinele plasmatice este direct proportionala cu liposolubilitateaA. Timpul de difuziune este mic la derivatii cu actiune rapida si mare la cei cu actiune lungaB. Se biotransforma prin sulfurizareC.Biotransformarea prin clivajul ciclului pirimidinic conduce la metaboliti cu toxicitate mareD.Derivatii barbiturici sunt inhibitori enzimaticiE.

(pag. 138)



F2159127. Semne caracteristice in intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt:Halucinatii si delirA. Coma profunda, linistitaB. Hepatita cu evolutie grava, letalaC.Crize convulsive generalizate, cu aspect epileptoformD.Reflexe osteotendinoase diminuate sau aboliteE.

(pag. 139)

F2159128. In intoxicatia acuta cu derivati barbiturici se indica:Perfuzii cu THAMA. Administrarea de cafeinaB. Spalatura stomacala, urmata de administrare de purgativ salinC.Perfuzii cu lactat de sodiuD.Utilizarea unor antagonisti de tip excitant SNCE.

(pag. 140)

F2159129. In cazul glicozizilor digitalici nu este adevarat ca:Biotransformarea are loc prin metilareA. Are loc o eliminare rapida pe cale renalaB. Exista un IT mareC.In tratamentul intoxicatiei se recomanda edetatul de sodiuD.In cadrul analizei toxicologice se izoleaza din mediu acidE.

(pag. 195, 196)

F2159130. In intoxicatia cu glicozizi cardiotonici se administreaza ca tratament:Perfuzii cu glucozaA. EDTANa2B. KClC.ChinidinaD.AdrenalinaE.

(pag. 196)

F2159131. In timpul tratamentului cu antidepresive IMAO nu sunt permise asocierile cu:Antidepresive tricicliceA. AdrenomimeticeB. VitamineC.FenotiazineD.Alimente care contin tiraminaE.

(pag. 155)

F2159132. Fenotiazinele:Produc efecte teratogeneA. Se biotransforma in proportii reduse, toti metabolitii rezultati fiind inactivi.B. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava.C.Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma.D.In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza.E.

(pag. 142, 143)

F2159133. Toxicocinetica fenotiazinelor are urmatoarele caracteristici:Biotransformarea are loc foarte lent.A. 4/5 dintre metaboliti sunt polari.B. Metabolitii polari sunt N-oxizii si cei dezalchilati.C.



7-hidroxiclorpromazina este un metabolit activ.D.Calea secundara de eliminare este prin fecale.E.

(pag. 143)

F2159134. In cazul neurolepticelor fenotiazinice:Efectele toxice cardiovasculare constau in hipotensiune arteriala si tahicardie.A. Are loc stimularea centrilor respiratori.B. Mecanismul actiunii toxice consta in inhibarea proceselor oxidoreducatoare la nivelul mitocondriilor.C.Nu se semnaleaza dependenta si efecte teratogene.D.Este indicata asocierea cu analgezice, hipnotice, narcotice.E.

(pag. 145, 143)

F2159135. Alegeti afirmatiile false :Unele citostatice pot produce opacifierea cristalinului pana la cataracta.A. Actiunea la nivelul foliculilor pilosi se exprima prin instalarea alopeciei partiale.B. Printre reactiile neurotoxice se inregistreaza sindrom cerebelos reversibil.C.Nu determina leucopenieD.Nu altereaza functia renala.E.

(pag. 206)

F2259136. Efectele toxice ale fenotiazinelor sunt potentate prin asocierea cu:hipnoticeA. etanolB. analgeziceC.cardiotropeD.curarizanteE.

(pag. 143)

F2259137. Tulburarile cardiocirculatorii observate in intoxicatia acuta cu fenotiazine sunt:hipertensiuneaA. hipotensiuneaB. tahicardiaC.bradicardiaD.insuficienta circulatorie acutaE.

(pag. 145)

F2259138. Pentru tratamentul intoxicatiei acute cu fenotiazine se recomanda:provocarea varsaturilor, daca pacientul este in convulsiiA. epurare renala prin diureza alcalinaB. combaterea convulsiilor si a agitatiei psihomotoriiC.administrarea de excitante ale SNCD.tratamentul insuficientei respiratorii si a insuficientei circulatorii acuteE.

(pag. 145)

F2259139. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la biotransformarea iproniazidei sunt adevarate?iproniazida se metabolizeaza prin hidroliza, urmata de N-hidroxilareA. iproniazida se metabolizeaza prin N-acetilareB. iproniazida este bioactivata in urma unei reactii de N-hidroxilare a izopropilhidrazineiC.metabolizarea iproniazidei conduce la formarea de ioni carboniuD.iproniazida nu este bioactivata in urma metabolizariiE.

(pag. 154)



F2259140. Actiunea toxica a IMAO se manifesta la nivelul:aparatului renalA. SNCB. aparatului cardiovascularC.aparatului respiratorD.maduvei hematoformatoareE.

(pag. 154)

F2259141. Care din alimentele urmatoare sunt susceptibile sa produca efecte toxice la asocierea cu IMAO:

laptele dulceA. branza fermentataB. legumele proaspeteC.vinul rosuD.bereaE.

(pag. 154)

F2259142. Care sunt tulburarile cardiovasculare observate in intoxicatia acuta cu IMAO?hipotensiuneaA. colapsul cardiovascularB. bradicardiaC.tahicardiaD.aritmiile ventriculareE.

(pag. 154)

F2259143. Care din urmatoarele substante produce la asocierea cu IMAO un episod hipertensiv sever?narcoticeleA. derivatii barbituriciB. adrenomimeticeleC.insulinaD.tiraminaE.

(pag. 155)

F2259144. Care sunt cele mai grave consecinte ale episodului hipertensiv survenit in urma asocierilor cu IMAO?

colapsul cardiovascularA. accidentele vasculare cerebraleB. anemiaC.edemul pulmonarD.decesulE.

(pag. 155)

F2259145. Care din urmatoarele medicamente pot conduce la efecte adverse grave in urma asocierii cu IMAO?

antidepresivele tricicliceA. fenotiazineleB. analgezicele antipireticeC.analgezicele narcoticeD.derivatii barbituriciE.

(pag. 155)

F2259146. Toxicitatea glicozidelor digitalice este influentata de urmatoarele caracteristici farmacocinetice:



absorbtia rapida la nivelul mucoasei intestinale, indiferent de tipul de preparatA. biotransformarea rapida, cu formarea de metaboliti mai toxiciB. biotransformarea lentaC.acumularea la nivelul miocarduluiD.eliminarea lentaE.

(pag. 195)

F2259147. Actiunea toxica a glicozidelor cardiotonice se explica prin:mecanisme diferite de cele responsabile de actiunea farmacologicaA. perturbarea mecanismelor de transport ionicB. perturbarea ATP-azei Ca2+ - dependenteC.perturbarea ATP-azei Na+, K+ - dependenteD.scaderea concentratiei intramiocardice a Ca2+E.

(pag. 196)

F2259148. In preintoxicatia terapeutica cu glicozide digitalice se observa in special:ginecomastieA. convulsiiB. tulburari generale nespecificeC.bradicardieD.tulburari de vedereE.

(pag. 196)

F2259149. Tulburarile necardiace principale din intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice sunt:tulburari digestiveA. tulburari renaleB. tulburari neuropsihiceC.tulburari vizualeD.tulburari auditiveE.

(pag. 196)

F2259150. Absorbtia derivatilor barbiturici este favorizata de:prezenta formei nedisociate, asigurata de pH-ul scazut de la nivel gastricA. prezenta formei disociate, asigurata de pH-ul ridicat de la nivelul intestinului subtireB. un coeficient de partitie lipide/apa scazutC.un coeficient de partitie lipide/apa ridicatD.suprafata mare a mucoasei intestinale si timpul lung de contact cu aceastaE.

(pag. 137)

F2259151. Proprietatile derivatilor barbiturici care le influenteaza toxicitatea sunt:liposolubilitateaA. legarea de proteinele tisulare si plasmaticeB. eliminarea biliaraC.eliminarea prin secretia lactataD.timpul de injumatatire biologicaE.

(pag. 137-138)

F2259152. Eliminarea renala a derivatilor barbiturici prezinta urmatoarele caracteristici:se face numai sub forma netransformataA. se face numai sub forma de metabolitiB. este direct proportionala cu disociereaC.este favorizata de alcalinizarea plasmatica si interstitialaD.



este favorizata de acidularea urineiE.

(pag. 138)

F2259153. Actiunea toxica a derivatilor barbiturici se manifesta la nivelul:SNCA. cardiovascularB. respiratorC.hepaticD.hematicE.

(pag. 138)

F2259154. Coma barbiturica se caracterizeaza prin:agitatieA. hipertonie muscularaB. facies congetiv, usor cianoticC.reflexe diminuate sau aboliteD.pupile normale, mai rar midriaticeE.

(pag. 139)

F2259155. Tulburarile respiratorii din coma barbiturica se manifesta prin:hiperventilatieA. hipoventilatieB. incarcari bronsice ce evolueaza spre infectii pulmonareC.edem pulmonar lezionalD.emfizem pulmonarE.

(pag. 139)

F2259156. Tulburarile cardiocirculatorii din coma barbiturica se manifesta prin:hipertensiuneA. hipotensiuneB. bradicardieC.usoara tahicardieD.prabusire tensionala in formele grave de intoxicatieE.

(pag. 140)

F2259157. Farmacodependenta barbiturica are urmatoarele caracteristici:toleranta instalata fata de efectul hipnoticA. toleranta instalata fata de efectul anticomitialB. toleranta specifica fata de un anumit derivatC.producerea dependentei fizice si psihiceD.aparitia sindromului de abstinenta la intreruperea brusca a administrarii dozelorE.

(pag. 140)

F2259158. Sindromul de abstinenta din farmacodependenta barbiturica se caracterizeaza prin:somnolentaA. anxietateB. delirC.convulsiiD.hipertensiuneE.

(pag. 140)

F2259159. Principalele manifestari clinice produse in farmacodependenta barbiturica sunt:



tulburarile psihiceA. tulburarile neurologiceB. pierderea ponderalaC.tulburarile hepaticeD.tulburarile digestiveE.

(pag. 140)

F2259160. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate:favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcalineA. spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salinB. provocarea de varsaturi la pacientii comatosiC.administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologiceD.sustinerea respiratiei si circulatieiE.

(pag. 141-142)

F2259161. Actiunea toxica a fenotiazinelor se manifesta la nivel:SNCA. respiratorB. cardiovascularC.renalD.hematicE.

(pag. 143)

F2259162. Mecanismul de producere a insuficientei respiratorii induse de fenotiazine se explica prin:lezarea parenchimului pulmonarA. deprimarea centrilor respiratoriB. ingrosarea pleureiC.inlaturarea surfactantuluiD.paralizia motricitatii traheobronsiceE.

(pag. 143)

F2259163. Efectele toxice cardiovasculare induse de fenotiazine sunt consecinta:actiunii M-colinoliticeA. actiunii colinergiceB. actiunii alfa-adrenergiceC.actiunii alfa-adrenoliticeD.hipoxiei si tulburarilor respiratoriiE.

(pag. 143)

F2259164. In intoxicatia acuta cu glicozide digitalice sunt caracteristice urmatoarele tulburari vizuale:conjunctiviteleA. cataractaB. cecitatea, ca urmare a distrugerii nervului opticC.diplopiaD.vederea colorataE.

(pag. 196)

F2259165. Tulburarile cardiovasculare din intoxicatia acuta cu glicozide digitalice:dau nota de gravitate a intoxicatieiA. sunt de obicei primele manifestari observateB. pot conduce la deces prin sincopa cardiacaC.se rezolva imediat dupa intreruperea administrariiD.



sunt agravate de prezenta Ca2+E.

(pag. 196)

F2259166. Printre efectele adverse ale glicozidelor cardiotonice se numara:manifestarile digestiveA. manifestarile hematiceB. manifestarile cardiovasculareC.manifestarile neuropsihiceD.manifestarile senzorialeE.

(pag. 196)

F2259167. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice presupune:epurare gastrica, indiferent de momentul in care s-a produs intoxicatiaA. corectarea bradicardiei, prin administrare de atropinaB. administrarea de clorura de potasiu, in functie de datele ionogrameiC.administrarea de EDTA-Na2D.administrarea de versenat de calciuE.

(pag. 196)

F2259168. Ce substante sunt contraindicate in caz de intoxicatie cu glicozide cardiotonice?chinidinaA. atropinaB. clorura de potasiuC.adrenalinaD.sarurile de calciuE.

(pag. 196)

F2259169. Toxicitatea medicamentelor antitumorale se datoreaza:actiunii antiproliferative selectiveA. actiunii neselective la nivelul tuturor tesuturilorB. actiunii neselective asupra tesuturilor caracterizate prin activitate proliferativa intensaC.metabolizarii intenseD.acumulariiE.

(pag. 206)

F2259170. Printre tesuturile care devin tinta actiunii toxice a medicamentelor antitumorale, ca urmare a unei actiuni antiproliferative intense, se numara:

SNCA. maduva hematoformatoareB. foliculii pilosiC.mucosa digestivaD.tesutul limfaticE.

(pag. 206)

F2259171. Efectele adverse ale medicamentelor antitumorale ca urmare a actiunii la nivelul maduvei hematoformatoare sunt:

leucopeniaA. leucocitozaB. anemia hemoliticaC.pancitopeniaD.trombocitopeniaE.

(pag. 206)



F2259172. Efectele medicamentelor antitumorale asupra gonadelor se manifesta prin:sarcini multipleA. impotentaB. alterarea spermatogenezeiC.sterilitateD.nasteri prematureE.

(pag. 206)

F2259173. Implicatiile toxicologice ale glicozidelor cardiotonice sunt datorate:factorului relativ de securitate micA. intoxicatiilor acute voluntare sau accidentale produse prin supradozareB. tratamentelor prelungite, cand nu se respecta rata de consumC.intoxicatiilor cronice profesionaleD.intoxicatiilor cronice voluntareE.

(pag. 195)

F2359174. In intoxicatiile acute, derivatii barbiturici produc efecte toxice la nivelul:aparatului respiratorA. SNCB. aparatului cardiovascularC.piele si mucoaseD.renalE.

(pag. 139-140)

F2359175. Intoxicatiile cu derivati barbiturici se trateaza cu:epurare renalaA. spalatura gastricaB. administrare de purgativ salinC.provocarea poliuriei alcalineD.evacuarea din mediul toxic.E.

(pag. 140-141)

F2359176. Coma barbiturica se caracterizeaza prin:facies congestiv, usor cianoticA. lipsa transpiratiilor abundenteB. hipertonie musculara si sensibilitateC.reflexe osteotendinoase, corneene si de deglutitie diminuate sau aboliteD.pupilele sunt normale, mai rar in midriaza.E.

(pag. 139-140)

F2359177. Farmacodependenta barbiturica se caracterizeaza prin:tulburari psihice, in cazuri grave confuzii mintaleA. tulburari neurologiceB. crestere ponderalaC.tulburari cardiocirculatoriiD.poliurie, consecutiv cu inhibarea hormonului antidiuretic.E.

(pag. 140)

F2359178. Efectele adverse ale IMAO sunt:tulburari cardiovasculareA. manifestari cutanateB. tulburari neuro-psihiceC.



tulburari digestiveD.tulburari hepaticeE.

(pag. 154-155)

F2359179. IMAO isi manifesta actiunea toxicologica prin:excitarea si deprimarea SNCA. efecte cardiovasculareB. efecte respiratoriiC.paralizia motricitatii traheo-bronsiceD.surditate trecatoare.E.

(pag. 154)

F2359180. Intoxicatiile acute cu IMAO se trateaza prin:scoaterea din atmosfera toxicaA. spalatura stomacalaB. diureza osmotica neutraC.spalarea mucoaselor si tegumentelorD.tratament simptomatic.E.

(pag. 155)

F2359181. IMAO pot sa produca efecte toxice grave la asociere cu:antidepresive tricicliceA. narcoticeB. barbituriceC.halogeni si acizi halogenatiD.adrenomimetice si tiamina.E.

(pag. 155)

F2359182. Fenotiazinele au ca efecte toxice:deprimarea centrilor respiratori si paralizia motricitatii traheo-bronsiceA. deprimarea SNCB. efecte toxice cardiovasculare, hipertensiune si bradicardieC.tulburari cutanate si endocrineD.manifestari toxice neuropsihice.E.

(pag. 143)

F2359183. Actiunea toxica a fenotiazinelor este potentata de:analgeziceA. alcoolul etilicB. derivati puriniciC.curarizanteD.hipnotice.E.

(pag. 143)

F2359184. Efectele adverse principale ale fenotiazinelor in tratament prelungit sunt:tulburari respiratoriiA. hipertensiune si bradicardieB. inhibarea secretiilor gastro-intestinaleC.manifestari cutanate si endocrineD.tulburari renale.E.

(pag. 145)



F2359185. Tratamentul in intoxicatia cu fenotiazine consta in:epurare gastricaA. administrare de dimercaptopropanolB. epurare renalaC.combaterea convulsiilor si starii de agitatie psihomotorieD.combaterea insuficientei respiratorii si circulatorii.E.

(pag. 145)

F2359186. Glicozidele cardiotonice isi manifesta actiunea toxica prin:scaderea efectelor terapeuticeA. efecte neuropsihiceB. efecte digestiveC.efecte senzorialeD.insuficienta renala acuta.E.

(pag. 196)

F2359187. Efectele adverse ale tratamentului cu glicozide cardiotonice sunt:manifestari digestiveA. manifestari senzorialeB. manifestari cutanateC.ginecomastieD.tulburari cardiovasculare.E.

(pag. 196)

F2359188. Intoxicatii cu glicozide cardiotonice sunt tratati prin:epurare gastricaA. epurare renalaB. spalarea tegumentelor cu jet continuu de apaC.perfuzii cu glucoza, administrare de clorura de potasiuD.prevenirea sincopei prin repaus absolut.E.

(pag. 196)

F2359189. Tulburarile vizuale din intoxicatiile acute cu glicozide cardiotonice constau in:vedere colorata in roz-rosuA. ambliopieB. diplopieC.vedere colorata in galben, verde, albastraD.mioza.E.

(pag. 196)

F2359190. In cursul tratamentului cu unele medicamente citostatice se pot inregistra:accidente cardiovasculareA. alterari ale functiei renaleB. manifestari la nivelul unghiilorC.disfunctii hepaticeD.opacifierea cristalinului pana la cataracta.E.

(pag. 206)

F2359191. Efectele adverse ce pot sa apara, la nivelul maduvei hematoformatoare, in urma tratamentului cu citostatice sunt:

insuficienta respiratorieA. leucopenie, granulocitopenieB.



deprimarea functiei hematopoieticeC.greturi, varsaturi, anorexieD.anemie.E.

(pag. 206)

F2359192. Unele citostatice pot induce accidente neurologice prin:afectarea nervilor cranieni si leziuni ale SNCA. confuzii mintaleB. crize convulsiveC.sindromul cerebelos ireversibil (5-fluouracil)D.hiperpirexie care poate evolua spre exitus.E.

(pag. 206)

F2359193. Ce efecte toxice apar prin inhibarea proliferarii celulelor mucoasei tubului digestiv?dispepsie, greturi, varsaturiA. stomatita ulceroasa si enteritaB. cistita hemoragica si perforatiiC.enterita hemoragica si perforatiiD.avortul si efecte teratogene.E.

(pag. 206)

F2559194. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardtotonice:In coma se administreaza psihostimulanteA. combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalinaB. combaterea aritmiei prin administrare de chinidinaC.combaterea bradicardiei cu atropinaD.adminisrare de KCI in perfuzie de glucozaE.

(pag. 196)

F2559195. Prin terapie citostatica se poate induce deprimarea functiei hematopietice medulare denumită

aplazie medularaA. hiperplazie medularaB. hipoplazie medularaC.atrofie medularaD.neoplazie medularaE.

(pag. 206)

F2559196. Dozele toxice de digitalice determină:scaderea concentratiei ionului K intramiocardicA. cresterea concentratiei ionului K extramiocardicB. scaderea concentratiei ionului Ca intramiocardicC.cresterea concentratiei ionului Ca intramiocardicD.scaderea concentratiei ionului K extramiocardicE.

(pag. 196)

F2559197. Glicozidele cardtotontce pot fi identificate prinreactia ParriA. reactia cu Reactiv Keller-KillianiB. cromatografie pe strat subtireC.reactia cu Reactiv BouchardatD.reactia cu Reactiv Schiff.E.



(pag. 196)

F2559198. Care sunt efectele toxice produse de fenotiazine asupra organismului ?deprimarea SNCA. deprimarea centrilor respiratoriiB. paralizia motricitatii traheobronsiceC.bradicardieD.hipotensiune.E.

(pag. 143)

F2559199. Care sunt efectele adverse adevarate care au loc la nivelul maduvei hematofonmatoare in tratamentui cu citostatice

deprimarea functiei hematopoieticeA. leucopenieB. trombocitopenieC.anemieD.greturi si varsaturiE.

(pag. 206)

F2559200. Care sunt caracteristicile adevarate ale sindromului cerebelos ce apare in tratamentui cu citostatice?

ataxieA. hemoragie digestivaB. slabiciune muscularaC.tremuraturiD.hipertermieE.

(pag. 206)

F2559201. Care este tratamentui real in intoxicatia acuta cu fenotiazine?administrarea de dimercaptopropanolA. epurarea gastricaB. scoaterea din atmosfera toxicaC.epurarea renalaD.tratamentui simptomaticE.

(pag. 145)

F2559202. Care dintre substantele enumerate mai jos potenteaza actiunea toxica a fenotiazinelor ?curarizanteA. purineB. etanolC.narcoticeD.hipnoticeE.

(pag. 143)

F2559203. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt adevarate ?

spalatura gastricaA. administrarea de purgativ salinB. administrarea de amfetaminaC.epurarea renalaD.provocarea poliuriei alcalineE.

(pag. 140-141)



F2559204. Tulburarile cardiocirculatorii din intoxicatia acuta cu derivati barbiturici sunt:bradicardia severaA. hipotensiuneaB. tahicardia usoaraC.hipertensiuneaD.starea de soc pentru derivatii cu actiune rapidaE.

(pag. 140)

F2559205. Toxicitatea medicamentelor antineoplazice se manifesta cel mai frecvent la nivelul:maduvei hematoformatoareA. palmanuluiB. sistemului nervos perifericC.mucoasei digestiveD.foliculilor pilosiE.

(pag. 206)

F2559206. Toleranta in cazul utilizarii cronice a derivatilor barbiturici:se instaleaza fata de efectul hipnoticA. se instaleaza fata de efectul anticomitialB. este specifica fata de un anumit derivatC.apare mai repede la derivatii cu actiune rapidaD.apare mai repede la derivatii cu actiune tentaE.

(pag. 140)

F2559207. Printre principalete efecte adverse ale fenotiazinelor se numara:stimularea secretiilor gastrointestinalA. icterul colestaticB. hipertensiuneaC.tulburarile neurologiceD.tulburarile hematologiceE.

(pag. 145)

F2559208. Principalele tulburari intilnite in intoxicatia acuta cu fenotiazine sunt:tulburarile hepatice de origine necroticaA. tulburarile neurologiceB. tulburarile cutanateC.tulburarile cardiocirculatoriiD.tulburarile psihiceE.

(pag. 143-145)

F2559209. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramina pot sa apara:episoade hipertensive severeA. hipotensiune pana la colapsB. accidente vasculare cerebrateC.insuficienta renala acutaD.edem pulmonarE.

(pag. 155)

F2559210. In preintoxicatia terapeutica cu glicozide cardiotonice se observa:cefaleeA. vomismente violente ce pot conduce la deshidratareB. bradicardieC.



sincopa cardiacaD.tulburari vizualeE.

(pag. 196)

F2559211. Coma barbiturica se caracterizeaza prin:diminuarea sau abolirea reflexelorA. hipertermie prin mecanism centralB. hipertonie muscularaC.pupile miotice in toate cazurileD.facies congestiv si transpiratii abundenteE.

(pag. 139)

F2659212. Cum se procedează în farmacie cu prescriptiile în care sunt prescrise substantele toxice ?Se restituie bolnavului sau delegatului săuA. Se retin si se păstrează în farmacieB. La cererea bolnavului i se poate elibera o copieC.Repetarea elaborării preparatului se poate face pe baza copieiD.Repetarea elaborării se poate efectua numai pe baza unei noi prescriptiiE.

(pag. 11, pag 290)

F2659213. Doza maximă pe 3 zile poate fi depăsită în cazul următoarelor afectiuni:colecistite acute dureroaseA. litiază renalăB. neoplasm incurabil cu citostaticeC.arterită avansată în stadiu de gangrenăD.cardiopatie decompensată cu dispnee nocturnă netratabilă cu alte mijloaceE.

(pag. 10, pag. 41)

F2659214. Prescriptia medicală care se poate elibera pe 10 sau 15 zile în cazul afectiunilor grave de la Art. 62 din legea stupefiantelor, trebuie să îndeplinească următoarele forme legale:

să cuprindă numele si prenumele bolnavului, numărul buletinului de identitate, adresa luiA. diagnosticulB. denumirea si cantitatea produsului stupefiant pentru o ziC.atât prescriptia medicală cât si certificatul medical să fie vizată de medicul director al spitaluluiD.la mentiunea "sic volo" dozele maxime pot fi depăsiteE.

(pag. 10, pag. 41)

F2659215. Depozitele de medicamente vor înainta Ministerului Sănătătii - Directia farmaceutică si a aparaturii medicale, situatii anuale cuprinzând:

denumirea si cantitătile de produse toxice si stupefiante intrate în depozitA. unitătile care au efectuat livrarea s-au intreprinderea producătoareB. data la care intreprinderea producătoare a fabricat produsul stupefiantC.unitătile cărora li s-au livrat produse stupefianteD.stocul existent la sfârsitul anuluiE.

(pag. 10, pag 38)

F2659216. Numerotarea formularelor si aplicarea timbrului sec pe formularele solicitate de unitătile sanitare se face conform Art. 74 care prevede:

masina specială pentru aplicarea timbrului sec se obtine pe baza aprobării Ministerului SănătătiiA. masina se păstrează la unitatea sanitară emitentă a prescriptiilorB. se păstrează la Directia Sanitară Judeteană, respectiv a Municipiului BucurestiC.numerotarea si aplicarea timbrului sec se face de contabilul Directiei Sanitare JudeteneD.se face de un farmacist sau un medic autorizat de directorul Directiei Sanitare JudeteneE.



(pag. 10, pag. 49)

F2659217. Efectele secundare nedorite ale medicaţiei cu Ciclofosfamida pot fi:Accidente cardiovasculareA. Instalarea alopecieiB. Accidente neurologiceC.Disfuncţii hepaticeD.Efect teratogenE.

(pag. 206)

F2659218. Intoxicaţia acută cu derivaţii barbiturici se caracterizează prin:Tulburări neuropsihice în faza de debutA. Tahicardie, fibrilaţie ventricularăB. Hipoventilaţie şi hipotonieC.Comă cianoticăD.Moarte prin convulsii epileptiformeE.

(pag. 137)

F2659219. Efecte secundare apărute în cursul administrării de lungă durată a derivaţiilor fenotiazinici pot fi:

Tulburări gastro-intestinale cu hipersalivaţie, colici abdominaleA. Tulburări hepatice, icter colestaticB. Tulburări extrapiramidale, dischineziiC.Acţiune teratogenăD.Tulburări cutanate (fotosensibilitate) şi endocrineE.

(pag. 142)

F2659220. Factorii, care favorizează apariţia toxicităţii glicozidelor cardiotonice sunt:Administrarea de săruri de calciuA. Administrarea de EDTA-Na2B. Administrare concomitentă de chinidinăC.Tulburări renale şi cardiaceD.Administrare de săruri de potasiuE.

(pag. 195)

F2659221. Efectele toxice se pot agrava în administrarea concomitentă a medicamentelor IMAO cu următoarele substanţe, medicamente sau alimente:

Antidepresive tricicliceA. EtanolB. Asociere cu fenotiazineC.Alimente bogate în glucideD.Alimente bogate în tiraminăE.

(pag. 154)

F2659222. Arătaţi afirmaţiile corecte privind efectele secundare nedorite ale medicaţiei IMAO:Tulburări hepaticeA. Tulburări neuropsihice: agitaţie, tremurături, halucinaţiiB. Sindromul parkinsonianC.HipertermieD.Convulsii tonico-cloniceE.

(pag. 154)



F2659223. Arătaţi afirmaţiile corecte. La glicozidele cardiotonice efectele înşirate cresc de la digoxina -> strofantina:

Biodisponibilitatea peroralăA. Potenţialul toxicB. Intensitatea efectului terapeuticC.Tendinţa de cumulareD.Timpul de înjumătăţire biologicăE.

(pag. 195)

F2659224. Simptomele tardive ale intoxicaţiilor cu glicozide cardiotonice:Tulburări neuropsihiceA. Tulburări digestiveB. Bloc atrio-ventricularC.Bradicardie, puls bigeminatD.Fibrilaţie ventricularăE.

(pag. 195)

F2659225. Factorii, care pot creşte nivelul plasmatic al derivaţiilor barbiturici:Valoarea acidă a pH-lui la locul de absorbţieA. Liposolubilitatea mărită a derivatului barbituricB. Alcaloza endogenăC.Calea de administrare parenteralăD.Terapie antiacidă, administrare de hidroxid de aluminiu p.o.E.

(pag. 137)

F2659226. Reacţiile adverse în tratamentul prelungit cu derivaţii fenotiazinici sunt:Agitaţie psihomotorie, tulburări neuropsihiceA. Sindrom parkinsonianB. Tulburări cutanate, fotosenzibilitateC.Efecte teratogeneD.Hipertermie, crize de hipertensiuneE.

(pag. 142)

F2659227. Biotransformarea iproniazidei prezintă următoarele etape:Scindare hidroliticăA. AcetilareB. Formarea ionului de carboniuC.N-oxidareD.Desciderea ciclului benzenicE.

(pag. 154)

F2659228. Mecanismul de acţiune al derivatiilor IMAO:Blocarea degradării catecolaminelor în SNCA. Acumularea presinaptică a catecolaminelor în SNCB. Creşterea concentraţiei serotoninei în SNCC.Inhibiţia enzimelor microzomaleD.Inducerea enzimelor microzomale, ca inductor enzimaticE.

(pag. 154)

F2659229. Căile principale de biotrasformare a fenotiazinelor:Sulfoxidarea prin cedarea de doi electroniA. Sulfoxidarea prin acceptarea de doi electroniB.



Desfacerea ciclului fenotiazinicC.N- oxidarea în catena lateralăD.Dezaminarea oxidativăE.

(pag. 142)

F2659230. Mecanismul de acţiune al derivaţiilor barbiturici:Inhibiţia enzimelor microzomaleA. Inhibiţia respiraţiei celulareB. Inhibiţia formării ATPC.Diminuarea consumului de oxigen în ţesutul nervosD.Inhibiţia colinesterazei sericeE.

(pag. 137)

F2659231. Principiile de tratament în intoxicaţiile acute cu derivaţii fenotiazinici:diureză forţatăA. combaterea agitaţiei psihomotorieB. administrarea de stimulante centrale, amfetamineC.administrarea de derivaţi barbiturici cu acţiune rapidăD.oxigenarea bolnavuluiE.

(pag. 142)

F2659232. După prevederile articolului 7 din Legea nr. 73/1969 se pot prescrie si elibera pe formulare obisnuite (fără timbru sec) care nu se tin în farmacii, următoarele produse toxice si substante stupefiante:

Opium pulveratum până la 3,0gA. Extractum opii siccum până la 1,5gB. Sirupus opii până la 25gC.Opium concentratum până la 1,5 gD.Tinctura de opiu prevăzută în FR în vigoare până la 1,50 gE.

(pag. 10, pag. 74-75)

F2659233. Conform Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante se pot elibera la cerere fără prescriptie medicală următoarele:

Sirupus opii dilutus până la 50 gA. Pulbere de opiu si ipeca până la 3,0 gB. Opium pulveratum până la 1,5 gC.Tinctura anticholerina până la 10 gD.Ceaiurile medicinale în compozitia cărora intră Papaveris capitaE.

(pag. 10, pag. 74-75)

F2659234. La prescrierea produselor si a substantelor stupefiante pentru bolnavii nespitalizati medicul este obligat:

să posede formular special pentru prescriere, numerotare si vizate cu timbru secA. să scrie denumirea completă a medicamentuluiB. să scrie cantitatea în cifre si litereC.să precizeze modul de întrebuintare mentionând doza si intervalul de administrareD.în caz de depăsire a dozei pentru o dată si pentru 24 ore să mentioneze pe prescriptie "sic volo"E.

(pag. 10, pag. 39)

F2659235. Valabilitatea prescriptiilor medicale cu produse stupefiante prescrise pentru bolnavi nespitalizati si termenul de ridicare a acestor produse din farmacii sunt următoarele:

valabilitatea maximum 10 zile de la data prescrieriiA. valabilitatea 14 zile de la data prescrieriiB.



valabilitatea maximum 7 zile de la data prescrieriiC.se pot elibera în termen de 12 zile de la farmacieD.se pot elibera în termen de 5 zile de la farmacieE.

(pag. 10, pag 40)



Tema nr. 60Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix si folium, Opiu, Chelidonii herba, Ipecacuanhae radix, Rauwolfiae radix, Secarae cornutum)

BIBLIOGRAFIE:4. Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie – Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1993


F1260001. Care afirmaţie nu este adevărată?ergometrina este un alcaloid de tip aminoalcoolA. ergotamina este un alcaloid de tip peptidicB. ergometrina are acţiune uterotonicăC.DH-ergotoxina se utilizează pentru declanşarea travaliuluiD.acţiunea metilergometrinei este mult mai energică decât a ergometrineiE.

(pag. 540, (vol. 2))

F1260002. Chelidonii herbaconţine alcaloizi cu nucleu morfinanicA. conţine codeină cu acţiune antitusivăB. se foloseşte în tratamentul afecţiunilor respiratoriiC.are efect colecistokineticD.nu se recomandă în diskinezii biliareE.

(pag. 493, (vol. 2))

F1260003. Emetinaeste expectorantă în doze mariA. este vomitivă în doze mariB. are acţiune dizentericăC.are acţiune laxativăD.acţionează antipireticE.

(pag. 511, (vol. 2))

F1260004. Hiosciaminaeste esterul tropinei cu acidul tropicA. este un derivat indolicB. este o cumarinăC.este eterul tropinei cu acidul tropicD.este un racemicE.

(pag. 378, (vol. 2))

F1260005. Morfinase poate obţine din atropinăA. are structură benzilizochinolinicăB. acţionează în principal spasmoliticC.deprimă centrul respiratorD.este un analgezic slabE.

(pag. 474, (vol. 2))

F1260006. Produsul medicinal Secale cornutum:



este constituit din ovarul unor gramineeA. se recoltează de la specii din familia ConvolvulaceaeB. conţine alcaloizi derivaţi biosintetic de la triptofanC.conţine alcaloizi protoberberiniciD.se foloseşte în afecţiuni respiratoriiE.

(pag. 537, (vol. 2))

F1360007. Actiunea ocitocica a alcaloizilor lisergici din Secale cornutum este legata de :Dubla legatura dintre C9-C10A. Catena polipeptidicaB. Functia aminoalcoolC.Structura de tip acid izolisergicD.Nucleul indolicE.

(pag. 531-542)

F1360008. Actiunea spasmolitica a atropinei este imprimata de:Integritatea legaturii ester dintre tropanol si acidul tropicA. Prezenta gruparii oxidril la C4 al tropanoluluiB. Puntea epoxi existenta la C6-C7C.Structura de tip pseudotropanolD.Structura de tip tropanolE.

(pag. 377-384)

F1460009. Care alcaloid se extrage din Scopoliae rhizoma?papaverinaA. atropinaB. cocainaC.scopolaminaD.hiosciaminaE.

(pag. 385)

F1460010. Care alcaloizi din Rauwolphiae radix sunt raspunzatori de activitatea hipotensiva a produsului?

toxiferinaA. pilocarpinaB. reserpidinaC.reserpinaD.lochnerinaE.

(pag. 556)

F1460011. Care este aminoacidul de la care care provin alcaloizii indolici?ornitinaA. histidinaB. fenilalaninaC.triptofanulD.lizinaE.

(pag. 354)

F1460012. Care este aminoacidul de la care provin alcaloizii izochinolinici?histidinaA. triptofanulB. glicocolulC.



ornitinaD.fenilalaninaE.

(pag. 354)

F1460013. Care este aminoacidul de la care provin alcaloizii tropanici ?fenilalaninaA. triptofanulB. ornitinaC.histidinaD.glicocolE.

(pag. 371)

F1460014. Care este produsul vegetal utilizat de la specia Uragoga ipecacuanha?floareaA. frunzeleB. radacinaC.tulpinaD.rizomulE.

(pag. 508)

F1460015. Care sunt principalii alcaloizi carora le revine in cea mai mare parte activitatea farmacodinamica a extractelor de rostopasca?

alcaloizii proporfiriniciA. alcaloizii izochinoliniciB. alcaloizii benzofenantridiniciC.alcaloizii chinuclidiniciD.alcaloizii tropaniciE.

(pag. 493)

F1460016. Care sunt principiile active ale radacinii de ipeca?alcaloizii izochinoleiniciA. taninurile catehiceB. alcaloizii chinuclidiniciC.purineleD.alcaloizii tropaniciE.

(pag. 509)

F1460017. Hioscamina este esterul tropine cu:acidul fumaricA. acidul tropicB. acidul meconicC.acidul benzoicD.acidul cinamicE.

(pag. 378)

F1460018. Opiul este un produs natural care reprezinta?o rezina extrasa din capsulele de Papaver somniferum.A. Latexul din tulpinile genului Euphorbia.B. Latexul concretizat recoltat de la capsulele de mac imature.C.Extractul din partea aeriana a macului ajuns la maturitate.D.Latexul de la specia Papaver rhoeas.E.

(pag. 465)



F1560019. Care din sorturile comerciale ale produsului Ipecacuanhae radix sunt de provenienţă asiatică:

Ipeca de CartagenaA. Ipeca de RioB. Ipeca de Mato GrossoC.Ipeca de JohoreD.Ipeca de Costa RicaE.

(pag. 508)

F1560020. Care din următorii alcaloizi nu se întâlnesc în Opium:codeinăA. berberinăB. papaverinaC.noscapinaD.morfinaE.

(pag. 468-470)

F1560021. De la specia Papaver somniferum, care sunt varietăţile cultivate pentru opiu şi seminţe ?flavumA. atropurpureumB. albumC.pubescensD.tomentosumE.

(pag. 466)

F1560022. Precizaţi caracterele microscopice ale produsului Belladonnae folium:epidermă fără cuticulăA. structură omogen-asimetricăB. celule cu nisip oxalicC.rafidii de oxalat de calciuD.peri tectori pe epiderma superioarăE.

(pag. 378)

F1560023. Produsul Ipecacuanhae radix provine specii din familia:RubiaceaeA. ApocynaceaeB. AsclepiadaceaeC.RanunculaceaeD.RosaceaeE.

(pag. 508)

F1560024. Produsul Secale cornutum reprezintă:hifele ciupercii Claviceps purpureaA. fructele speciei Secale cerealeB. sporii ciupercii Claviceps purpureaC.seminţele speciei Secale cerealeD.scleroţii speciei Claviceps purpureaE.

(pag. 531)

F1660025. Alcaloizii de ipeca sunt derivati ai:BenzilizochinolineiA. EcgonineiB.



TropanuluiC.IohimbanuluiD.EmetineiE.

(pag. 509)

F1660026. Care din alcaloizii enumerati are actiune anestezica locala?PapaverinaA. MorfinaB. AtropinaC.CocainaD.StricninaE.

(pag. 392)

F1660027. Ce tipuri de alcaloizi contine Chelidonium majus?Alcaloizi indolici de tip ergolinicA. Alcaloizi indolici de tip iohimbanicB. Alcaloizi de tip chinolinicC.Alcaloizi benzofenantridiniciD.Alcaloizi pirolidiniciE.

(pag. 493)

F1660028. Elementele caracteristice de identificare prin microscopie a pulberilor de Belladonnae folium si Belladonnae radix sunt

Peri tectori pluricelulari, curbati si verucosIA. Fragmente de epiderm cu stomate diaciticeB. Fragmente de parenchim fundamental cu celule cu nisip de oxalat de calciuC.Peri glandulari biseriatiD.Celule cu druze de oxalat de calciuE.

(pag. 378)

F1660029. Opium se obtine prin incizarea capsulelor de mac imature ale planteiPapaver bracteatumA. Papaver somniferumB. Papaver orientaleC.Papaver rhoeasD.Papaver dubiumE.

(pag. 465)

F1660030. Reactia specifica de identificare a alcaloizilor lizergici esteRaectia VitaliA. Reactia van UrckB. Reactia ShibataC.Reactia murexiduluiD.Reactia FröhdeE.

(pag. 538)

F2160031. Cum puteti izola (separa) emetina de cefelina si psihotrina?Prin alcalinizarea produsului vegetal cu hidroxid de sodiu si extractie cu eter;A. prin alcalinizarea produsului vegetal cu hidroxid de amoniu si extractie cu eter;B. extractia produsului vegetal cu acid clorhidric;C.extractia produsului vegetal cu acid acetic anhidru;D.extractia produsului vegetal cu metanol.E.



(pag. 511)

F2160032. Ergometrina este un alcaloid:clavinic;A. erginic;B. peptidic;C.macrociclic;D.protoalcaloid.E.

(pag. 529)

F2160033. Rezerpina, alcaloidul principal din Rauwolfiae radix face parte din alcaloizii de tip:lochnerinic;A. ajmalinic;B. heteroyohimbanic;C.yohimbanic;D.beta-carbolinic.E.

(pag. 552)

F2160034. Cum puteti decela impuritatile din pulberea frunzelor de Atropa belladonna care provin din frunzele speciilor Phytolacca americana si Phytolacca esculenta. Prin prezenta:

druzelor de oxalat de calciu;A. rafidiilor de oxalat de calciu;B. nisipului microcristalin de oxalat de calciu;C.celulelor epidermice cu striuri cuticulare;D.perilor glandulari octocelulari.E.

(pag. 378)

F2160035. Actiunea antiamoebiana a radacinii speciei Cephaelis ipecacuanha se datoreste prezentei in acest produs vegetal a urmatorilor constituenti:

saponozidelor;A. ipecozidei;B. emetinei;C.cefelinei;D.psihotrinei.E.

(pag. 511)

F2260036. Care din urmatorii compusi nu este alcaloid tropanic?hiosciaminaA. scopolaminaB. beladoninaC.belaradinaD.cocainaE.

(pag. 371, 379)

F2260037. Hiosciaminaeste esterul tropinei cu acidul tropicA. este un derivat indolicB. este o cumarinaC.este eterul pseudotropinei cu acidul tropicD.este un racemicE.

(pag. 378)

F2260038. Alcaloizii tropanici sunt indicati in:



glaucomA. adenom de prostataB. tahiaritmieC.stenoze mecanice ale traiectului gastrointestinalD.in prevenirea raului de masinaE.

(pag. 384)

F2260039. Care afirmatii referitoare la morfina sunt adevarate?se poate obtine din atropinaA. are structura benzilizochinolinicaB. actioneaza in principal spasmoliticC.deprima centrul respiratorD.este un analgezic slabE.

(pag. 474)

F2260040. Opiulreprezinta latexul concretizat la aer, recoltat in urma incizarii capsulelor imature de macA. reprezinta latexul concretizat la aer, recoltat in urma incizarii capsulelor mature de macB. se obtine prin pulverizarea capsulelor uscate de macC.este extractul uscat obtinut din fructe de macD.reprezinta sucul obtinut prin presarea capsulelor de macE.

(pag. 465)

F2260041. Chelidonii herba:contine alcaloizi cu nucleu morfinanicA. contine codeina cu actiune antitusivaB. se foloseste in tratamentul afectiunilor respiratoriiC.are efect colecistokineticD.nu se recomanda in diskinezii biliareE.

(pag. 493)

F2260042. Care afirmatie nu este adevarata?latexul de Chelidonii herba se foloseste pentru extirparea negilorA. berberina se foloseste ca laxativB. chelidonina se foloseste ca spasmolitic in crize biliareC.cheleritrina se foloseste in tratamentul unor dermatozeD.sanguinarina se foloseste in stomatologieE.

(pag. 493, 494)

F2260043. Care afirmatie referitoare la emetina este adevarata?este expectoranta in doze mariA. este vomitiva in doze mariB. are actiune dizentericaC.are actiune laxativaD.se foloseste ca antipireticE.

(pag. 511)

F2260044. Produsul medicinal Secale cornutum:este constituit din ovarul unor gramineeA. se recolteaza de la specii din familia ConvolvulaceaeB. contine alcaloizi derivati biosintetic de la triptofanC.contine alcaloizi morfinaniciD.



se foloseste in afectiuni respiratoriiE.

(pag. 526)

F2260045. Care afirmatie nu este adevarata?ergometrina este un alcaloid de tip aminoalcoolA. ergotamina este un alcaloid de tip peptidicB. ergometrina are actiune uterotonicaC.DH-ergotoxina se utilizeaza pentru declansarea travaliuluiD.actiunea metilergometrinei este mult mai energica decat a ergometrineiE.

(pag. 540)

F2260046. Care afirmatie referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara nu este adevarata?cele mai active uterotonice sunt ergometrina si ergotaminaA. alcaloizii din grupa ergotoxinei sunt mai toxici decat ergometrinaB. ergometrina are o actiune uterotonica rapidaC.ergometrina poate fi administrata oralD.ergotamina se administreaza ca uterotonic numai parenteralE.

(pag. 539)

F2260047. Care afirmatie referitoare la alcaloizii din cornul de secara nu este adevarata?actiunea vasoconstrictoare este mai intensa pentru ergotamina si ergotoxinaA. ergotamina si DH-ergotamina au actiune antimigrenoasaB. ergotamina se asociaza cu cafeina pentru cresterea biodisponibilitatii ergotamineiC.alcaloizii DH-ergotoxinici se indica in hipertensiuneD.ergotamina nu se asociaza cu parasimpaticoliticeE.

(pag. 540, 541)

F2260048. De la care specie se recolteaza frunzele de matraguna?Datura innoxiaA. Datura stramoniumB. Hyoscyamus nigerC.Atropa belladonnaD.Scopolia carniolicaE.

(pag. 377)

F2360049. Actiunea spasmolitica a atropinei este imprimata de:Integritatea legaturii ester dintre tropanol si acidul tropicA. Prezenta gruparii oxidril la C4 al tropanoluluiB. Puntea epoxi existenta la C6-C7C.Structura de tip pseudotropanolD.Structura de tip tropanolE.

(pag. 375)

F2360050. Actiunea ocitocica a alcaloizilor lisergici din Secale cornutum este legata de:Dubla legatura dintre C9-C10A. Catena polipeptidicaB. Functia aminoalcoolC.Structura de tip acid izolisergicD.Nucleul indolicE.

(pag. 539)

F2360051. Alcaloidul cel mai activ terapeutic din produsul vegetal Ipecacuanhae radix este:



CefelinaA. PsihotrinaB. O-meti-psihotrinaC.EmetaminaD.EmetinaE.

(pag. 510)

F2360052. Alcaloidul cel mai activ terapeutic din produsul vegetal Ipecacuanhae radix este:CefelinaA. PsihotrinaB. O-metil-psihotrinaC.EmetaminaD.EmetinaE.

(pag. 510)

F2560053. Ce fel de principii active conţine produsul vegetal Scopoliae rhizoma ?alcaloizi tropaniciA. alcaloizi indoliciB. alcaloizi izochinoliniciC.scoparinăD.solasodinăE.

(pag. 385)

F2560054. Sub ce forme este folosit în terapeutică produsul Stramonii folium ?soluţie injectabilă şi de uz externA. pulbere şi ţigări antiastmaticeB. soluţie perfuzabilă şi linimenteC.supozitoare şi ovuleD.colire şi otoguttaeE.

(pag. 388)

F2560055. Care este orientarea corectă a hidroxilului de pe nucleul tropanic în cocaină ?transA. izoB. epiC.cisD.orizontalăE.

(pag. 392)

F2560056. De la specia Papaver somniferum, care este varietatea cultivată pentru opiu şi seminţe ?flavumA. atropurpureumB. pubescensC.albumD.tomentosumE.

(pag. 466)

F2560057. Produsul Ipecacuanhae radix provine de la specii din familia:ApocynaceaeA. AsclepiadaceaeB. RanunculaceaeC.RosaceaeD.



RubiaceaeE.

(pag. 508)

F2560058. Produsul Secale cornutum reprezintă:hifele ciupercii Claviceps purpureaA. fructele speciei Secale cerealeB. sporii ciupercii Claviceps purpureaC.scleroţii speciei Claviceps purpureaD.seminţele speciei Claviceps purpureaE.

(pag. 531)

F2660059. Denumirea populară a speciei Hyoscyamus niger esteMutulicăA. LupoaicăB. MăselariţăC.MărăcineD.NegruşcăE.

(pag. 385)

F2660060. Elementele caracteristice de identificare prin microscopie a pulberii de Belladonnae folium sunt

Peri tectori pluricelulari, ondulaţi şi verucoşiA. Fragmente de epiderm cu stomate paraciticeB. Fragmente de parenchim fundamental cu celule cu nisip de oxalat de calciuC.Peri glandulari biseriaţiD.Fragmente de parenchim fundamental cu celule cu prisme de oxalat de calciuE.

(pag. 378)

F2660061. Ce tipuri de alcaloizi conţine produsul Scopoliae rhizoma?Alcaloizi indolici de tip ergolinicA. Alcaloizi indolici de tip iohimbanicB. Alcaloizi de tip chinolinicC.Alcaloizi tropaniciD.Alcaloizi pirolidiniciE.

(pag. 385)

F2660062. Emetina este alcaloidul principal al produsuluiRauwolfiae radixA. Strychni semenB. Secale cornutumC.CuraraD.Ipecacuanhae radixE.

(pag. 509)

F2660063. Reacţia specifică de identificare a atropinei esteRaecţia VitaliA. Reacţia van UrckB. Reacţia ShibataC.Reacţia murexiduluiD.Reacţia FröhdeE.

(pag. 380)




F1260064. Alcaloizii din Rauwolfiae radix au următoarele proprietăţi farmacologice:produc excitarea SNCA. scad presiunea arterialăB. produc bradicardieC.scad peristaltismul intestinalD.produc anestezie localăE.

(pag. 556, (vol. 2))

F1260065. Alcaloizii lisergici din cornul de secarăau acţiune ocitocicăA. au acţiune hemoragică în teritoriul uterinB. se utilizează în hemoragii post partumC.au acţiune citotoxicăD.se mai numesc DH-derivaţiE.

(pag. 539, (vol. 2))

F1260066. Atropinaacţionează asupra sistemului nervos simpaticA. are acţiune antispasticăB. produce scăderea secreţiei glandelor exocrineC.este un alcaloid cu structură izochinolinicăD.produce midriazăE.

(pag. 382, 384, (vol. 2))

F1260067. Frunzele de Atropa belladonna conţin:alcaloizi indoliciA. hiosciaminăB. scopolaminăC.baze pirolice şi pirolidiniceD.cocainăE.

(pag. 378, 379, (vol. 2))

F1260068. Opiulconţine cocainăA. are acţiune analgezicăB. are acţiune anestezică puternicăC.se obţine din capsule de Papaver bracteatumD.conţine alcaloizi cu nucleu morfinanicE.

(pag. 469, 474, (vol. 2))

F1260069. Opiul conţine:alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinicA. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinicB. alcaloizi diterpeniciC.cafeinăD.tebainăE.

(pag. 468, 469, (vol. 2))

F1260070. Rădăcinile de ipeca au în compoziţia lor:



alcaloizi chinoliniciA. emetinăB. cefelinăC.ipecozidăD.efedrinăE.

(pag. 509, (vol. 2))

F1260071. Rădăcinile de Rauwolfia conţin:alcaloizi de tip iohimbanicA. alcaloizi de tip heteroiohimbanicB. alcaloizi izochinoliniciC.alcaloizi de tip ajmalinicD.alcaloizi de tip benzilizochinolinicE.

(pag. 552, 553, (vol. 2))

F1260072. Rauwolfiae radixconţine în principal emetinăA. conţine alcaloizi indoliciB. scade frecvenţa cardiacăC.are acţiune hipertensivăD.în doze mari are acţiune sedativăE.

(pag. 552, 556, (vol. 2))

F1360073. Rezerpina:rareste ritmul cardiacA. este simpaticoliticB. este alcaloid cuaternarC.are nucleu izochinoleinicD.are nucleu indolicE.

(pag. 551-558)

F1360074. Urmatorii alcaloizi au actiune antimicrobiana:ChelidoninaA. SanguinarinaB. ErgotaminaC.EmetinaD.CheleritrinaE.

(pag. 369-594)

F1360075. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmoliticaAtropinaA. EmetinaB. MorfinaC.ScopolaminaD.PapaverinaE.

(pag. 369-594)

F1360076. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica:RezerpinaA. ErgometrinaB. ChinidinaC.AjmalinaD.



AjmalicinaE.

(pag. 369-594)

F1360077. Alcaloizii din Secale cornutum sunt:Derivati de acetil -coenzima AA. De tip aminoalcoolB. Derivati de lizina-ornitinaC.De tip peptidicD.Derivati de iohimbanE.

(pag. 531-542)

F1360078. Alcaloizii morfinanici actioneaza:AnalgezicA. SpasmoliticB. HipnoticC.NarcoticD.CoronarodilatatorE.

(pag. 465-478)

F1360079. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in:GlaucomA. Adenom de prostataB. Examinarea fundului de ochiC.TahiaritmieD.Suprimarea secretiilorE.

(pag. 377-384)

F1360080. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara:RezerpinaA. SerpentinaB. CodeinaC.ErgotoxinaD.ErgocriptinaE.

(pag. 369-594)

F1360081. Codeina actioneaza ca:AntitusivA. SpasmoliticB. Slab analgezicC.AntiaritmicD.ExpectorantE.

(pag. 465-478)

F1360082. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din:Chelidonii herbaA. Belladonnae radixB. Ipecacuanhae radixC.Rauwolfiae radixD.OpiumE.

(pag. 369-594)

F1360083. Morfina:



Se foloseste in terapeutica drept antitusivA. Apartine din punct de vedere chimic flavonoidelorB. Face parte dintre alcaloizii neoxigenati, lichiziC.Are actiune analgezicaD.Determina la administrare repetata farmacodependentaE.

(pag. 465-478)

F1360084. Papaverina este utilizata in terapeutica:Ca spasmoliticA. Ca antispasticB. In tratamentul unor afectiuni hepaticeC.In tratamentul afectiunilor gastro-intestinale si ale traiectului urinar, caracterizate prin spasmeD.Ca antitusivE.

(pag. 465-478)

F1360085. Pentru obtinerea extractelor de Belladonna, industria farmaceutica prelucreaza:Belladonnae fructusA. Belladonnae semenB. Belladonnae foliumC.Belladonnae cortexD.Belladonnae radixE.

(pag. 377-384)

F1460086. Care dintre alcaloizii prezenti in Secale cornutum prezinte activitate terapeutica?clavineleA. ergometrinaB. ergotoxinaC.trimetil aminaD.ergotaminaE.

(pag. 539)

F1460087. Care organe sunt utilizate in scopuri medicinale, de la specia Atropa belladona ?tulpinaA. frunzeleB. florileC.radacinaD.fructeleE.

(pag. 377)

F1460088. Care sunt alcaloizii prezenti in Cocae folium?purineleA. alcaloizii tropanici seria transB. nicotinaC.alcaloizii tropanici seria cisD.baze pirolidiniceE.

(pag. 390)

F1460089. Care sunt alcaloizii prezenti in Hyosciami folium?scopolaminaA. hiosciaminaB. cocainaC.ecgoninaD.



atropinaE.

(pag. 386)

F1460090. Care sunt alcaloizii prezenti in Radix Belladonae ?papaverinaA. cushigrinaB. hiosciaminaC.scopolaminaD.chelidoninaE.

(pag. 378)

F1460091. Care sunt principalii alcaloizi tropanici prezenti in Stramonii folium?scopolaminaA. hiosciaminaB. atropinaC.scopinaD.berberinaE.

(pag. 387)

F1460092. Care sunt principiile active care intra in compozitia curarei?berberinaA. curarineleB. pavineleC.toxiferineleD.purineleE.

(pag. 445)

F1460093. Ce tipuri de alcaloizi intra in compozitia produsului – Rauwolphiae radix?tip morfinamicA. tip ajmalinicB. tip iohimbanicC.tip lochnerinicD.tip ergolinicE.

(pag. 552)

F1460094. Curara este extractul obtinut din scoartele unor specii care provin din familiaRubiaceaeA. CaryophylaceaeB. LoganiaceaeC.Loganiaceae si MenispermaceaeD.MenispermaceaeE.

(pag. 442)

F1460095. Din ce grupa de alcaloizi face parte ergotamina?tip iohimbanicA. tip lochenerinaB. tip peptidicC.tip aminoalcoolD.tip ajmalinicE.

(pag. 534)

F1460096. Unde sunt localizati alcaloizii la specia Strychnos nux vomica?



in scoarta tulpiniiA. in frunzeB. integumentul seminteiC.in endosperm si embrionD.in radacinaE.

(pag. 576)

F1560097. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt:ergotaminăA. ergocriptinăB. ergosinăC.ergocorninăD.ergocristinăE.

(pag. 536)

F1560098. Atropina este:midriaticăA. expectorantăB. antispasticăC.folosită în tratamentul iniţial al infarctului miocardicD.stimulatoare a secreţiei glandelor exocrineE.

(pag. 384)

F1560099. Care din afirmaţiile următoare, privind obţinerea opiului, sunt incorecte ?scarificarea capsulelor de mac se face înaintea căderii petalelorA. inciziile aplicate capsulelor de mac străbat endocarpulB. răzuirea latexului exudat se face a doua zi de dimineaţăC.incizarea capsulelor de mac se face pe timp uscat, dimineaţaD.latexul are culoare galbenăE.

(pag. 466)

F1560100. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majusmagnoflorinaA. sanguinarinaB. cheleritrinaC.berberinaD.chelidimerinaE.

(pag. 493)

F1560101. Care dintre speciile de Rauwolfia sunt folosite pentru extragerea alcaloizilor:Rauwolfia tetraphyllaA. Rauwolfia serpentinaB. Rauwolfia pennatifoliaC.Rauwolfia vomitoriaD.Rauwolfia micranthaE.

(pag. 551)

F1560102. Cheleritrina este:puternic iritantă localA. spasmolitică în crizele biliareB. antibacterianăC.antifungicăD.



folosită în tratamentul unor dermatozeE.

(pag. 494)

F1560103. Chelidonii herba se caracterizează prin:tulpini glabreA. frunze opuse, penat-partiteB. frunze pubescente, moi la pipăitC.caliciu format din două sepale caduceD.inflorescenţe umbeliforme, cu flori galben-auriiE.

(pag. 492)

F1560104. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna:specie anualăA. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11B. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificăriiC.florile sunt grupate în inflorescenţe axilareD.din culturi se recoltează, uneori, planta întreagăE.

(pag. 377)

F1560105. Precizaţi care din următoarele tipuri de alcaloizi nu sunt prezenţi în Rauwolfiae radix:ajmalinicA. ibogaminicB. iohimbanicC.lochnerinicD.emetinicE.

(pag. 552-553)

F1660106. Alcaloizi de tip iohimbanic se gasesc înPapaver somniferumA. Rauwolfia serpentinaB. Secale cornutumC.Harpagophytum procumbensD.Rauwolfia vomitoriaE.

(pag. 551)

F1660107. Care din urmatoarele afirmatii despre Rauwolfia serpentina sunt corecte?Rauwolfia serpentina este un arbore înalt de 3-4 m cu frunze lanceolate dispuse opus si flori pe tipul 5 dispuse în umbele

A.

Rauwolfiae radix este un vechi remediu egipteanB. Dependent de doza administrata, reserpina are actiune hipertensiva, respectiv psihotropaC.Rauwolfiae radix contine alcaloizi indolici de tip iohimbanic, lochnerinic si ajmalinicD.Tratamentul antihipertensiv cu Rauwolfia este contraindicat la bolnavii în a caror anamneza apar psihoza sau psihopatii grave

E.

(pag. 552,556)

F1660108. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte?Ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcoolA. Alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apaB. Doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologicaC.Ergometrina se indica în migrenaD.Prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatoliticaE.

(pag. 533,540)



F1660109. Care din urmatoarele afirmatii privind Ipecacuanhae radix sunt corecte?Specia Cephaelis ipecacuanhae este originara din provincia Mato Grosso din BraziliaA. Radacina de ipeca prezinta îngrosari inelare si strangulari destul de regulate cu aspect de margeleB. Emetina este derivatul metoxilat al cefelineiC.Alcaloizii din Ipecacuanhae radix se identifica prin reactia GraheD.În doze mici emetina dezvolta actiune spasmolitica, iar în doze mari este vomitivaE.

(pag. 508,510)

F1660110. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte?Chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinicA. Rostopasca apartine familiei PapaveraceaeB. Chelidonina are actiune spasmoliticaC.Laticiferele strabat numai tulpinaD.Totalul alcaloidic are efect colecistokineticE.

(pag. 493,492,494)

F1660111. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte?Pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20.000 capsule mature de macA. În Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanicB. Papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinicC.Opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului chelidonicD.Alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica, hipnotica si narcoticaE.

(pag. 468,469,474)

F1660112. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?Cocaina este un alcaloid indolicA. Ipecacuanhae radix contine emetina si cefelina, alcaloizi izochinoliniciB. Reserpina, alcaloidul principal din Secale cornutum intra în compozitia unor specialitati farmaceutice cu actiune hipotensiva

C.

Alcaloizii lizergici se extrag din cornul secareiD.Curara, extractul concretizat obtinut din scoartele unor liane din genurile Strychnos si Chondodendron, este convulsivanta datorita continutului în stricnina

E.

(pag. 509,533)

F1660113. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici?Se gaseste în catena lateralaA. Face parte din nucleul tropanicB. Este comun nucleului pirolidinic si piperidinicC.Se gaseste în acidul tropicD.Nucleul tropanic nu contine azotE.

(pag. 374)

F1660114. Opiul contine urmatorii alcaloizi izochinoliniciPapaverinaA. CodeinaB. CodaminaC.MorfinaD.NarcotinaE.

(pag. 468)

F2160115. Precizati al cui ester este hiosciamina!tropan-3-alfa-ol-ului;A.



tropan-3-beta-ol-ului;B. ecgoninei;C.acidului d,l-tropic;D.acidului l-tropic.E.

(pag. 371, 375, 378)

F2160116. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin:orientarea gruparii OH de la C-3;A. configuratia acidului tropic;B. actiune;C.aplicatii terapeutice;D.configuratia radicalului metil de la atomul de azot.E.

(pag. 378, 382, 386, 388)

F2160117. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale in FR X!

tinctura Belladonnae;A. extractum Belladonnae siccum;B. extractum Belladonnae fluidum;C.Belladonnae radix;D.Belladonnae folium.E.

(pag. 384)

F2160118. Din lista de mai jos alegeti reactivii si solventii necesari pentru extractia, purificarea si identificarea alcaloizilor tropanici!

Carbonat de sodiu sau de potasiu, solutie 10 %;A. acid azotic fumans si hidroxid de potasiu, solutie alcoolica 1 N;B. eter, cloroform;C.acid clorhidric, acid acetic, acid tartric - solutii 2 %;D.p-dimetilaminobenzaldehida.E.

(pag. 380, 381)

F2160119. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale:Belladonnae radix;A. Belladonnae folium;B. Scopoliae rhizoma;C.Stramonii folium;D.Daturae innoxiae herba.E.

(pag. 384, 385)

F2160120. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna?Forma eliptica sau oval-acuminata;A. margine intreaga;B. emarginat-fidata;C.subtiri;D.nervatie reticulata.E.

(pag. 377)

F2160121. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici?

Tebaina;A. orientalina;B. norlaudanozolina;C.



higrina;D.reticulina.E.

(pag. 438)

F2160122. Precizati tipurile de alcaloizi izochinolinici care pot avea ca precursor biosintetic norlaudanozolina!

Erginic;A. aporfinic;B. protoberberinic;C.benzofenantridinic;D.ftalidizochinolinic.E.

(pag. 438)

F2160123. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina!Se gaseste in Opium;A. se gaseste in Capita Papaveris;B. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici;C.face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici;D.este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic.E.

(pag. 468)

F2160124. Definiti Opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos!Reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum;A. reprezinta latexul concretizat, obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum;B. trebuie sa contina minimum 11 % morfina;C.trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina;D.are un coninut minimum de 1 % atropina.E.

(pag. 465)

F2160125. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la Venenum?

Tinctura Opii;A. tinctura Belladonnae;B. tinctura Chelidonii;C.tinctura Ipecacuanhae;D.pulvis Opii et Ipecacuanhae.E.

(pag. 478, 511)

F2160126. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba!este produs oficinal in FR X;A. contine alcaloizi indolici;B. contine alcaloizi protoberberinici;C.contine alcaloizi benzofenantridinici;D.este un antispastic si colagog.E.

(pag. 493, 494)

F2160127. Care sunt elementele anatomice cu ajutorul carora puteti identifica pulberea de Ipecacuanhae radix?

cristalele prismatice de oxalat de calciu;A. rafidiile de oxalat de calciu;B. fibrele lemnoase lignificate;C.fibrele liberiene celulozice;D.



celulele pietroase.E.

(pag. 509)

F2160128. Produsul Ipecacuanhae radix este folosit pentru actiune:antispastica;A. emetica;B. antipiretica;C.expectoranta;D.cicatrizanta.E.

(pag. 558)

F2160129. Care dintre tipurile de alcaloizi mentionati au ca precursor biosintetic triptofanul?Fisostigminic;A. beta-carbolinic;B. ergolinic;C.chinolinic;D.izochinolinic.E.

(pag. 516)

F2160130. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica?Ergotamina;A. ergometrina;B. DH-ergocriptina;C.DH-ergometrina;D.DH-ergocristina.E.

(pag. 539)

F2160131. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum:ergosina;A. ergovalina;B. ergotamina;C.DH-ergotamina;D.DH-ergotoxina.E.

(pag. 540)

F2160132. Din lista de mai jos alegeti solventii si reactivii ce pot fi folositi la extractia, purificarea si dozarea alcaloizilor din Secale cornutum!

Hidroxid de amoniu 10 %;A. eter;B. acid tartric 1 %;C.reactiv Allport;D.reactiv Dragendorff/Munier.E.

(pag. 538)

F2160133. Dintre alcaloizii enumerati, urmatorii sunt heteroyohimbanici:ajmalina;A. alstonina;B. ajmalicina;C.sarpagina;D.reserpina.E.

(pag. 552, 553)



F2160134. Selectati produsele farmaceutice cu alcaloizi din Rauwolfiae radix!Hiposerpil;A. Hipotens;B. Hipopresol;C.Hipazin;D.Raunervil.E.

(pag. 558, 559)

F2160135. Hiosciamina este alcaloidul dominant din:Belladonnae folium;A. Opium;B. Cocae folium;C.Stramonii folium;D.Ipecacuanhae radix.E.

(pag. 378, 387)

F2160136. Atropina este esterul:tropanolului;A. pseudotropanolului;B. acidului (l)-tropic;C.acidului (d,l)-tropic;D.acidului (d,l)-atropicE.

(pag. 378)

F2160137. Care dintre alcaloizii enumerati se intalnesc in frunzele speciei Erytroxylon coca:cocaina;A. cinamilcocaina;B. benzoilecgonina;C.anisoidina;D.nicotina.E.

(pag. 390, 391)

F2160138. Care dintre alcaloizii intalniti in Chelidonium majus sunt baze benzofenantridinice:berberina;A. chelidonina;B. cheleritrina;C.sanguinarina;D.stilopina.E.

(pag. 493)

F2160139. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica:chelidonina;A. emetina;B. papaverina;C.atropina;D.rezerpina.E.

(pag. 382, 477, 494)

F2160140. Alegeti speciile din ale caror scoarte si frunze se prepara Curara:Cocculus sp.,A. Piper sp;B. Chondodendron sp.;C.



Strychnos sp.;D.Toxicodendron sp.E.

(pag. 442)

F2160141. Dintre perechile de alcaloizi enumerate mai jos alegeti-le pe cele din grupa ergotoxinei:ergostina - ergostinina;A. ergocriptina - ergocriptinina;B. ergovalina - ergovalinina;C.ergocornina - ergocorninina;D.ergosina - ergosinina.E.

(pag. 535)

F2160142. Dintre alcaloizii enumerati, actiune antitusiva manifesta:morfina;A. papaverina;B. codeina;C.narcotina;D.laudanosina.E.

(pag. 477)

F2160143. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei:valina;A. leucina;B. isoleucina;C.fenilalanina;D.prolina.E.

(pag. 565)

F2160144. Alcatuiti structura rezerpinei alegandu-va segmentele necesare din lista de mai jos!Nucleu heteroiohimbanic.A. Nucleu iohimbanic.B. Acid trimetoxibenzoic (la C18).C.Acid trimetoxicinamic (la C18).D.Radicali metoxi (la C11 si C17).E.

(pag. 552)

F2160145. Care dintre alcaloizii din Strychni semen sunt derivati metoxilati ai strichninei?Pseudostrichnina.A. Novacina.B. Alfa-colubrina.C.Beta-colubrina.D.Brucina.E.

(pag. 576)

F2160146. Enumerati alcaloizii in structura carora intra fenil-alanina!Ergostina.A. Ergocristina.B. Ergosina.C.Ergotamina.D.Ergocriptina.E.

(pag. 535, 536)



F2160147. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium!Berberina.A. Narcotina.B. Morfina.C.Papaverina.D.Glaucina.E.

(pag. 468, 469)

F2260148. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate?sunt raspanditi in specii din familia SolanaceaeA. provin biogenetic de la ornitinaB. sunt alcaloizi eteriC.sunt biosintetizati din triptofanD.sunt alcaloizi esteriE.

(pag. 371)

F2260149. Frunzele de Atropa belladonna se pot confunda cu frunze de:Mentha piperitaA. Scopolia carniolicaB. Tilia argenteaC.Phytolaca americanaD.Erythroxylon cocaE.

(pag. 378)

F2260150. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?actioneaza asupra sistemului nervos simpaticA. are actiune antispasticaB. produce scaderea secretiei glandelor exocrineC.este un alcaloid cu structura izochinolinicaD.produce midriazaE.

(pag. 382, 384)

F2260151. Frunzele de Atropa belladonna continalcaloizi indoliciA. hiosciaminaB. scopolaminaC.baze pirolice si pirolidiniceD.cocainaE.

(pag. 378, 379)

F2260152. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?produce relaxarea musculaturii netedeA. stimuleaza secretia gastricaB. produce dilatarea pupileiC.stimuleaza centrul respiratorD.modifica ritmul cardiacE.

(pag. 382, 384)

F2260153. Opiulcontine cocainaA. are actiune analgezicaB. are actiune anestezica puternicaC.



se obtine din capsule de Papaver bracteatumD.contine alcaloizi cu nucleu morfinanicE.

(pag. 469, 474)

F2260154. Opiul contine:alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinicA. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinicB. alcaloizi diterpeniciC.cafeinaD.tebainaE.

(pag. 468, 469)

F2260155. Care din urmatorii alcaloizi au nucleu morfinanic?papaverinaA. narcotinaB. codeinaC.tebainaD.neopinaE.

(pag. 469)

F2260156. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri:lacticeA. fosforiceB. sulfuriceC.meconiceD.chelidoniceE.

(pag. 468)

F2260157. Care afirmatii referitoare la morfina sunt adevarate?deprima centrul tuseiA. creste presiunea lichidului cefalo-rahidianB. scade presiunea intraocularaC.are actiune diureticaD.deprima centrul respiratorE.

(pag. 474, 476)

F2260158. Care afirmatii referitoare la papaverina sunt adevarate?este un alcaloid cu nucleu benzilizochinolinicA. este un alcaloid cu nucleu tetrahidroizochinolinicB. are proprietati coronarodilatatoareC.are proprietati spasmoliticeD.are proprietati analgezice si narcoticeE.

(pag. 468, 477)

F2260159. Care afirmatii referitoare la codeina sunt adevarate?in doze terapeutice, deprima usor sistemul respiratorA. are actiune antitusivaB. potenteaza actiunea altor analgeziceC.are actiune expectorantaD.este un alcaloid morfinanicE.

(pag. 469, 477)



F2260160. Chelidonii herba et radix contine:alcaloizi cu nucleu benzofenantridinicA. alcaloizi cu nucleu indolicB. alcaloizi protoberberiniciC.alcaloizi chinolizidiniciD.alcaloizi derivati de protopinaE.

(pag. 493)

F2260161. Care din urmatorii alcaloizi nu se gasesc in rostopasca?chelidoninaA. coptizinaB. cheleritrinaC.narcotinaD.emetinaE.

(pag. 468, 493)

F2260162. Latexul de rostopasca:contine alcaloiziA. contine enzime proteoliticeB. are culoare portocalieC.contine substante rezinoaseD.are culoare galben-verzuieE.

(pag. 493)

F2260163. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza:in tratamentul diskineziilor biliareA. pentru eliminarea calculilor biliariB. in hipo- sau atonie vezicularaC.in tratamentul icteruluiD.in colica renalaE.

(pag. 493)

F2260164. Radacinile de ipeca au in compozitia lor:alcaloizi chinoliniciA. emetinaB. cefelinaC.ipecozidaD.efedrinaE.

(pag. 509)

F2260165. In radacinile de ipeca s-au identificat:alcaloizi derivati de emetinaA. ipecacuanozidaB. tanin catehic denumit acid ipecacuanhicC.ulei volatil cu monoterpenoideD.alcaloizi cu nucleu izochinolinicE.

(pag. 509)

F2260166. Care afirmatii referitoare la emetina sunt adevarate?se utilizeaza in afectiuni ale cailor respiratoriiA. influenteaza fluiditatea secretiilor bronsiceB. actioneaza impotriva protozoarului Entamoeba histolyticaC.



se utilizeaza in tratamentul dizenteriei amoebieneD.este activa pe Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 511)

F2260167. Radacinile de ipeca se administreaza in afectiuni bronsice sub forma de:tincturaA. siropB. infuzieC.maceratD.decoctE.

(pag. 511)

F2260168. Care afirmatii referitoare la produsul medicinal Rauwolfiae radix sunt adevarate?contine in principal emetinaA. contine alcaloizi indoliciB. scade frecventa cardiacaC.are actiune hipertensivaD.are efect sedativ in sensul echilibrarii psihiceE.

(pag. 552, 556)

F2260169. Radacinile de Rauwolfia contin:alcaloizi de tip iohimbanicA. alcaloizi de tip heteroiohimbanicB. alcaloizi de tip berberinicC.alcaloizi de tip ajmalinicD.alcaloizi de tip benzilizochinolinicE.

(pag. 552, 553)

F2260170. Alcaloizii din Rauwolfiae radix au urmatoarele proprietati farmacologice:produc excitarea SNCA. scad presiunea arterialaB. produc bradicardieC.scad peristaltismul intestinalD.produc anestezie localaE.

(pag. 556)

F2260171. Rauwolfiae radix se obtine de la:Rauwolfia serpentinaA. Rauwolfia officinalisB. Rauwolfia vomitoriaC.Rauwolfia canescensD.Rauwolfia micranthaE.

(pag. 551)

F2260172. Care din urmatorii alcaloizi au structura de tip iohimbanic?ajmalinaA. iohimbinaB. reserpinaC.rescinaminaD.deserpidinaE.

(pag. 552, 553)



F2260173. Care din urmatorii alcaloizi se gasesc in radacinile de Rauwolfia ?sanguinarinaA. reserpinaB. raubazinaC.serpentinaD.ajmalinaE.

(pag. 552)

F2260174. Preparatele farmaceutice cu Rauwolfia:se prescriu in maladii psihosomaticeA. se asociaza in tratamentul distoniei vegetativeB. se asociaza in tratamentul insomniilorC.se asociaza in tratamentul simptomatic al schizofrenieiD.sunt contraindicate in tratamentul psihozelor propriu-ziseE.

(pag. 556)

F2260175. La utilizarea preparatelor antihipertensive cu Rauwolfia pot sa apara efecte secundare ca:rinita cronicaA. constipatie cronicaB. diaree cronicaC.tulburari psihiceD.hipertensiune arterialaE.

(pag. 556)

F2260176. Care afirmatii referitoare la reserpina sunt adevarate?are actiune antihipertensivaA. este un alcaloid indolicB. are actiune parasimpatoliticaC.are proprietati tranchilizanteD.produce midriazaE.

(pag. 552, 556, 557)

F2260177. Care afirmatii referitoare la administrarea reserpinei sunt adevarate?se administreaza oral, dupa masaA. nu se administreaza parenteralB. se elimina prin lapte la femeile care alapteazaC.traverseaza placentaD.este contraindicata in sarcinaE.

(pag. 557)

F2260178. Care afirmatii sunt adevarate?ajmalina are actiune simpaticolitica de tipul chinidineiA. serpentina este hipotensivaB. rescinamina are actiune hipotensiva mai puternica decat a reserpineiC.deserpidina este hipertensivaD.raubazina stimuleaza circulatia cerebralaE.

(pag. 558)

F2260179. Reserpina este contraindicata in:stari depresiveA. ulcer gastricB. nevrozeC.



colitaD.insuficienta renala gravaE.

(pag. 557, 558)

F2260180. Alcaloizii lisergici din cornul de secara:au actiune ocitocicaA. au actiune hemoragica in teritoriul uterinB. se utilizeaza in hemoragii post-partumC.au actiune citotoxicaD.se mai numesc DH-derivatiE.

(pag. 539)

F2260181. Secale cornutum contine:alcaloizi lisergici de tip aminoalcooliA. alcaloizi lisergici de tip peptidicB. alcaloizi de tip iohimbanicC.alcaloizi claviniciD.pigmenti de natura antrachinonicaE.

(pag. 533, 537)

F2260182. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic?ergotaminaA. ergometrinaB. ergosinaC.ergocristinaD.ergocorninaE.

(pag. 535)

F2260183. Care din urmatorii aminoacizi participa la formarea catenei peptidice a alcaloizilor lisergici?glicocolulA. valinaB. leucinaC.prolinaD.fenilalaninaE.

(pag. 535)

F2260184. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate?stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterinA. produc vasodilatatie perifericaB. produc vasoconstrictie perifericaC.se utilizeaza in metro- si menoragiiD.produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterinE.

(pag. 539)

F2360185. Pentru obtinerea extractelor de Belladonna, industria farmaceutica prelucreaza:Belladonnae fructusA. Belladonnae semenB. Belladonnae foliumC.Belladonnae cortexD.Belladonnae radixE.

(pag. 381)



F2360186. Papaverina este utilizata in terapeutica:Ca spasmoliticA. Ca antispasticB. In tratamentul unor afectiuni hepaticeC.In tratamentul afectiunilor gastro-intestinale si ale traiectului urinar, caracterizate prin spasmeD.Ca antitusivE.

(pag. 477)

F2360187. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea lor antiaritmica:RezerpinaA. ErgometrinaB. ChinidinaC.AjmalinaD.AjmalicinaE.

(pag. 569,558)

F2360188. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmoliticaAtropinaA. EmetinaB. MorfinaC.StricninaD.PapaverinaE.

(pag. 382,477)

F2360189. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din:Chelidonii herbaA. Belladonnae radixB. Ipecacuanhae radixC.Rauwolfiae radixD.OpiumE.

(pag. 382,493)

F2360190. Urmatorii alcaloizi au actiune antimicrobiana:ChelidoninaA. SanguinarinaB. ErgotaminaC.EmetinaD.CheleritrinaE.

(pag. 494)

F2360191. Care dintre alcaloizii mentionati au actiune cardiovasculara:RezerpinaA. SerpentinaB. CodeinaC.ErgotoxinaD.ErgocriptinaE.

(pag. 557,540)

F2360192. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in:GlaucomA. Adenom de prostataB. Examinarea fundului de ochiC.



TahiaritmieD.Suprimarea secretiilorE.

(pag. 384)

F2360193. Rezerpina:rareste ritmul cardiacA. este simpaticoliticB. este alcaloid cuaternarC.are nucleu izochinoleinicD.are nucleu indolicE.

(pag. 557,552)

F2360194. Alcaloizii din Secale cornutum sunt:Derivati de acetil -coenzima AA. De tip aminoalcoolB. Derivati de lizina-ornitinaC.De tip peptidicD.Derivati de iohimbanE.

(pag. 534,535)

F2360195. Morfina:Se foloseste in terapeutica drept antitusivA. Apartine din punct de vedere chimic flavonoidelorB. Face parte dintre alcaloizii neoxigenati, lichiziC.Are actiune analgezicaD.Determina la administrare repetata farmacodependentaE.

(pag. 474)

F2360196. Codeina actioneaza ca:AntitusivA. SpasmoliticB. Slab analgezicC.AntiaritmicD.ExpectorantE.

(pag. 477)

F2360197. Alcaloizii morfinanici actioneaza:AnalgezicA. SpasmoliticB. HipnoticC.NarcoticD.CoronarodilatatorE.

(pag. 474)

F2360198. Sanguinarina are actiune:antiplacaA. hepatoprotectoareB. antibioticaC.antiviralaD.antiinflamatoareE.

(pag. 494)



F2360199. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste:in tratamentul icteruluiA. in tratamentul verucilorB. ca antiviralC.ca proteoliticD.citotoxicE.

(pag. 493)

F2360200. Emetina este:analgezicA. spasmoliticB. antitusivC.amoebicidD.diureticE.

(pag. 511)

F2360201. Pulberea de Ipecacuanhae radix intra in compozitia:OpodeldocA. Pulvis DoveriB. Pulberi antiacideC.Pulvis Ipecacuanhae opiatusD.Pulberi alcalineE.

(pag. 511)

F2560202. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna:specie perenăA. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11B. florile sunt grupate în inflorescenţe axilareC.în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul înfloririiD.recoltarea frunzelor se face între orele 12-14E.

(pag. 377)

F2560203. Atropina este:midriaticăA. antispasticăB. expectorantăC.stimulatoare a secreţiei glandelor exocrineD.folosită în tratamentul iniţial al infarctului miocardicE.

(pag. 384)

F2560204. Care sunt alcaloizii principali din Hyoscyami folium ?hiosciaminaA. beladonina şi apoatropinaB. scopolaminaC.truxilineD.glicoalcaloiziE.

(pag. 386)

F2560205. Care din afirmaţiile următoare, privind obţinerea opiului, sunt incorecte ?latexul are culoare galbenăA. incizarea capsulelor de mac se face pe timp uscat, dimineaţaB. scarificarea capsulelor de mac se face înaintea căderii petalelorC.



inciziile aplicate capsulelor de mac străbat endocarpulD.răzuirea latexului exudat se face a doua zi de dimineaţăE.

(pag. 466)

F2560206. Care dintre alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus ?sanguinarinaA. berberinaB. magnoflorinaC.chelidimerinaD.cheleritrinaE.

(pag. 493)

F2560207. Care sunt afirmaţiile corecte privitoare la acţiunea farmacodinamică a produsului Curara ?prezintă acţiune analgezică şi antipireticăA. prezintă acţiune anestezică şi miorelaxantăB. prezintă acţiune blocant ganglionară şi relaxant muscularăC.prezintă acţiune antimitoticăD.nu este nici anestezic, nici analgezicE.

(pag. 445)

F2560208. Care sunt alcaloizii principali din produsul Strychni semen ?stricninaA. brucinaB. alfa-colubrinaC.beta-colubrinaD.izostricninaE.

(pag. 576)

F2560209. Care dintre speciile de Rauwolfia sunt folosite pentru extragerea alcaloizilor ?Rauwolfia micranthaA. Rauwolfia serpentinaB. Rauwolfia tetraphyllaC.Rauwolfia vomitoriaD.Rauwolfia pennatifoliaE.

(pag. 551)

F2560210. Alcaloizii din Secale cornutum, ce formează complexul ergotoxinic, sunt:ergotaminaA. ergosinaB. ergocristinaC.ergocriptinaD.ergocorninaE.

(pag. 536)

F2660211. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Datura stramonium sunt corecte?Specia conţine alcaloizi cu nucleu bezofenantridinicA. Ciumăfaia aparţine familiei PapaveraceaeB. Frunzele sunt lobate cu margine inegal dinţatăC.Tulpina este străbătută de laticifereD.Frunzele sunt folosite în tratamentul afecţiunilor căilor respiratoriiE.

(pag. 387,388)



F2660212. Cocae folium conţineEsterul benzoic al metilecgonineiA. CitizinaB. TruxilineC.Esteri ai pseudotropineiD.CinamilcocainaE.

(pag. 390,391)

F2660213. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Curara sunt corecte?Curara originală este un extract de scoarţe, frunze şi fructe provenite de la specii de Chondodendron şi Strychnos

A.

Curara se dizolvă în eter sau benzenB. Alcaloizii curarimimetrici sunt dimeriC.Curara acţionează relaxant muscular prin înlocuirea competitivă a acetilcolinei de pe receptorii nicotinergici ai plăcilor terminale motorii

D.

Alcaloizii din Curara au acţiune analgezică, hipnotică şi narcoticăE.

(pag. 442,445)

F2660214. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?Cocaina este un derivat al trans-tropanoluluiA. Ipecacuanhae radix conţine emetină şi cefelină, alcaloizi cu nucleu izochinoleinicB. Reserpina, unul din alcaloizii opiului, intră în compoziţia unor specialităţi farmaceutice cu acţiune hipotensivă

C.

Alcaloizii din cornul secarei au la bază structura ergolineiD.Curara, extractul concretizat obţinut din scoarţele unor liane din genurile Strychnos şi Chondodendron, este convulsivantă datorită conţinutului în stricnină

E.

(pag. 509,533)

F2660215. Opiul conţine următorii alcaloizi cu nucleu morfinanicPapaverinaA. CodeinaB. TebainaC.MorfinaD.NarcotinaE.

(pag. 469)

F2660216. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte?Ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcoolA. Alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apăB. Derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologicăC.Acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergicD.Administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la gangrena extremităţilor

E.

(pag. 533,534,541)

F2660217. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte ?În structura alcaloizilor tropanici azotul se găseşte în catena lateralăA. În frunzele de ciumăfaie scopolamina reprezintă 25% din totalul alcaloidicB. Opium se obţine prin extracţia capsulelor de mac cu solvent organicC.Reactivul Marquis este specific morfineiD.În doze mici, emetina este un expectorantE.

(pag. 387,470,511)



F2660218. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Chelidonium majus sunt corecte?Specia Chelidonium majus aparţine familiei BrassicaceaeA. Rădăcina de rostopască prezintă îngroşări inelare şi ştrangulări destul de regulate cu aspect de mărgeleB. Chelidonina este un spasmoliticC.Totalul alcaloidic are efect colecistokineticD.Fructul speciei este o capsulă silicviformăE.

(pag. 492,493,494)

F2660219. Care din următoarele afirmaţii despre Strychni semen sunt corecte?Produsul se obţine de la specia Strychnos toxiferaA. Seminţele au formă globuloasă, diametru de 5 mm, culoare brună la exteriorB. Stricnina şi brucina sunt alcaloizii principaliC.Stricnina şi brucina sunt alcaloizi indoliciD.Stricnina poate fi utilizată ca analeptic respiratorE.

(pag. 576,578)

F2660220. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte?Ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcoolA. Alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apăB. Doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologicăC.Ergometrina se indică în migrenăD.Prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatoliticăE.

(pag. 533, 537)


Date post:	29-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	mihaela-elena-caba
View:	1,540 times
Download:	10 times

farmacie_part8

Documents