v. BORONEANT

CERCET ARI PERIEGETICE PE MALUL MARII NEGRE INTRE CONSTANTA ~I VAMA VECHE (')

P eriegheza efectuato intre 27 iunie-7 iulie 1971, pe coasta Marii Negre ~i a lacurilor care a inso\esc a cuprins teritoriul dintre Constanta ~i pU1nctui de tcon'tiero teres~ro au R. P. Bulgaro - Vama Veche -. Scopul sou a fost identificarea de a~elori pa/eolitice ~i epipaleolitice deoarece pentru .aceste perioade in zona nu cunoa~tem aproape nimk. 5-,0 vinut seama ~i de faptul co aproape tot litoralul Mori,i Negre este un' vast ~an­tier de construc~ie ~i {lmenajani ~i co in asemenea imprejurari dacG ochiuf a'rheologului nu este prelent se pierd materi'ale ~i a~ezari pentru totdea ­una. Fara j,ndoial6 ·ate'n~ia noastro nu a fest ret,inulto Inuma1j de mater:i,olele perioadelar amintite ci au fost inregistrate toate urmele de locuire intilnite indiferent de pel'lioada. Ele urmeaza a fj prpzentare in luolio,reo de flClta in ordhnea in care p'OSul noslru le-a parcurs (f ig. 1) '.

1. lntre Vi,ile noi ~i km 5, pe locul unde in 1969 a fast gasit un frag­ment de statuetareprelentind pe Eros, se observa 10 supra,fa\a rcagmente cera mice din epoca mm:ana, pcobabil din aceea~i epoca (seoolu'l III e.n.} eu statu eta 2,

2. La Km 5, pe partoo d~e'Qpta a vO'j,; ce se versa in more (in f!(J~ intrarij de sud a nou'l'ulj port Constanta), 10 suprafota terenulu'i Qlrot se observa,u foa ete muol1e frog mente ceramice, buze de vase, torli de umforQ, fragmente de ca1ramizi, piebre de constr'u c~ie 'eu urme de mOTtar sou bu'coti de mort,or. Dupo ma1err.ialul ceramic, atr1ibuim locu irea romano de aid secolelor I-III e.n .

• In prezenta luorore nu sint prinse cercetarile focute in unele dintre pe~teni le din Dobrogea, .(]cesteo tJrmind so fie public'ote cind vor fi terminate cercetonile din toote pe~terile din reg iuneo sudico a provinciei.

1 Multumim pe oceo'sto oole conducel1ii MUZ'eulu'j de arheologie din Conston~a core ne-a pus 10 dispozitie moterioiul documentor ~; ne-o sprijinit in efectuorea cerce­tOf1i1or, Mu1tumim de oS'emenea ,tov. : S. MOl'intz, Suzan;o DimHmiu, Vktol'IO EfNmie­Andronescu, VI. Zil"ro, Simi'on $tefo.n, AI. Suceveanu, Dumitflu V6loeonu, C'ore au fost consultoti ,in vedereo dotOri-i o~ezor,ilQT postneolitice.

320 V. BORONEANT

3. La sud de km 5, pe locul numit Telpi~ 10 suprafala solului ~i in malul din care excavatoarele sapau pamint pentru a fi transportat ~i uti­lizat 10 amenajarea noulu'i port au fast culese fragmente cera mice de epoca romano. Aici se observau bine urmele unei constructii eu zid de piatra, cu plan reotangular, avind latura de ceo 10 m. Construc\ia era i n stare foarte buna de conservare dar distrusa pe jumatate de excavotoore.

_ In pamintul de umplutura se vedeau fra,)mente de \igla romana ~i ceramica. . 4. Sa'notoni'ul I Agigea. T'n ma,l, in pa·mea de S-E a san-atoriul'u'i, se pu­

tea'u obse·rva doua ~'anl'Ulri 10 di·slanla de ceo 18 m unu,1 de allull, cu a la\ime 10 fund de ceo 3 m ~i 5 m 10 partea superioara, adinci de cca 3 m. Perelii sint indinali (~istem ~a,nl de oparme). In ,uompl'Utura lor se observau doar frog mente de oase. Ne inlrebaom daca aceste doua ~aniuri nu pat fi p'use in legortura eu 'ViOll'Ui IliUli T,r:airon 3 S'O'U IOU l(J~ezalieo greco-romana din padea de N a laclllui.

@-Di.n portea de N-E a lacu luli Ag.igea, pina ,10 SV de .Ioc ~i oomuna, pe ·o suprafala de 'coo 10 ha se intinde 'a\ie.a'rea greco-lCOmana de 10 Agi­geo 4. Locuirea a fast impresionont de den so. dupe cum indica moree can­tHate de ceramico, tigl6, co'ramid6, p,jet,re de constructi-e mortOrr, fragmente de 'unelte de flier etc., ex,irstenta 11'0 supJiofata. Ploir'teo ceo ma,j veche a O$'e­:z:am,i'j 'pare sa ,fi fosrt: tpe pOlntea sltinga a p;lriulU'i ce se vorsa in l'Oc I!o N de sat. Dupa materialul ceramic a~ezarea este foarte probabil databila intre

[secolu'l II i.e,n. - seco'lull III e.n. Pe terasa ,ina,l,ta doi,n pa'rtea de E 0 a~eza' ri'i 5-0 gasit ~i citeva fragmente cera mice prefeudale ~i preistorice, Fig, 4.5-7 ; 5.2,7,

6. Pe malul sud-estic 01 lacului Agigea, intre ~osea ~i calea ferata, in ju"rul unei finti'nli, S-IOU gals!it mali lm:uhe ~J1ogmente cenomke de epoca ro­mano ~i, hucaVi de zglu 'ra~ top-ita, ,core or putea f,j pusa pe sea1mta eX!is-tentei in ccest lac a unor ateliere, poate de topit meltole. Impreuna cu aceste materiale s-au gasit mai multe a~chii ~i lame de silex ~i un fragment cer.amk pr-eistor;ic.

7, In malUlI ma'ni'i 1'0 conflue'n\o cu zona de peri sip care 'izoleaza lacul de mare, ou pulut ~i observ·at e urmele unor gropi de fonma ovala .in a caror umplullura era ·or-s;Ulrcll, celnru~a ~i OIo,se. Acest Iloc eSite srirbUiort in ~ona ·in OQ're in 1939 cu ocazia construirili caii ferate s-au gasit cele doua bralari de sooica ma'rina Ira oare se r.efera Honi'Q Slobozeanu.5

8, Sanatoriul II Agligea-sud, Tn peretele inalt 01 malului marii 10 sud de sanrato'/"lilui II A9i.geo, se abs'erva 0 gro'opa c-u dimensli'Unea de 3 m ; in partea de jos adinca de coo 2 m. Fu'ndu,1 gropii "no plat, Tn umplu~u'ra so se gnse:au f.rogmente cer;Q'mice de epaca ·romona, cOlram'ida, tencUliialo, ligla, Tn pereli'i unor ~a,"~uri 'cecen t efeolU'ate se observaacela~i material ceramic ~probabil secol,u,1 II e.ln.).

2 z. COWl~·ef, Monumente scufpturafe inedite din Muzeul din Constanta, in Pontice, III, 1970, p. 231.

1 Consideralii fizico-geografice asupra Dobrogei maritime, Dobrog'ea moritimo -Biblioteoo de geogrofie, nr. 4. p. 125-154.

4 HO'r.i'O Slobozeo:nu, A~ezarile ontice de pe lingo lacurile Tekirghiof ~i Agigea, in Mater:iole V. 1959, 'Pp. 736,741, 744, 747,

S Idem, p. 741.

1

'5,. ",Y-" ~ -

~'r-~ -

~ ---,~-. -~,

~ ~

f

) _ -2;/ \=====:1

- """ - ~ l' DETALIU A~EZARE PREI 5TORIcA

~-t::. Paleolitic. Epipaleolitic . .8 • Neolitic ~i branz o Greco·Roman • Prefeudal 5i feudal o Neidentificabil caepoca

1. II ~u.lgh'o\

~\ \~~

'0

~CONSTANTA .--L/

I I

Km~\ _ ~;re'pi~

5 0 -,* ~A9igea C'O~t

~~'T'kr' hi, \ Ef . " d ~ "___ . Drle [lor \(1 . J '

'1 ,~~1.e~i.~qni.7\~ urluthj.Dj~~~~'O' {"'lU,'" ,\[fOrie Sud

~/~ ~ r-y,t,v' • Dr"I. , .

Zilirguzon // .... ~ 0 Mica v } f, TUII. H.re ~t,

0 '2:1 ~'PU ITUZI'

escarlt · 22 / . "8)Coshnesti . '

,~I

p:ll

t.'J1

~ I

~ I

:z

<

• Negru voda

ze,

'" ' ~.~-~.-.-.--'-'-.--,,-,,,, Azb" .-....~ • ........,. __ -__ • .-0(0

R P BUL'OA-RIA

{iI

r:4

"'f'

~ .

,; .~

'" 0 -0 • -E 0

" .~ v • :0 0

" '0

'0 v '" ·z c • '" "5 v

:2 0

?

~ o v

.e • 0; u c o 0.

-0 c ., '0 0.

i! " I

..:

.~ u.

1

3

6

Fig. 2. Piese de silesx 1, 3-6. 8-10 de 10 Costine~ti. 2 de 10 Verno veche. 7 de 10 Tuzla For.

Fig. 3. 1-9. Frogmente cerami;:e, cultura Hamangia de 10 Zarguzon, 10. de pe pen insula fortificata de 10 TUllo Mare, 11. de 10 Ostrov.

5

Fig. 4. Fragmente ceramice, 1 depe peninsula cu fortificctii de 10 Tuzla More. 2-3, 6 de 10 Urlu­chio;, 5, 7 de 10 Agigeo N-V de lac. 4, 7- 9 de 10 gura lacului 23 August (Totlagecc).

~ l' " i..., I' , .. ~,:i

t: ·

6

.4

s

Fig. 5. Fragmente ceromice, 1, 3- 4 de 10 guro locului 23 August (Tatlo ­geac) ; 2, 7 N-V de locul Agigea, 5 de 10 Negru Vada ; 6 virf de sogeato

de lingo mcrmintele de 10 s-V de Techirghiol.

.".

Fig. 6. Fragmente cera mice : 1, 3, 5-7 de 10 Negru V;)da 2, 4 de 10 Ostro'l.

2

Fig. 7. Frogmente cero mice : 1- 2, 4, de 10 Neg ru Vada. 3, de b Ostrov 5, de la N·V de locul Agigeo.

Fig. 8. Fragment de toarto de amfor6 Tasiano stampilat6 de 10 Tuzla Mare.

CERCET ARI PERIEGHETICE PE MALUL MARII NEGRE 321

9. Te~kghioi. P,este vale. la sud de a~eEa'rea Hama,ngia au,na.scuta 6,

lingo stadien ~i prin gradinile locui tonilor, se observe cioburi preistorice. Probabil a~ezarea Hamangia a cuprins intr-a anume etapa a so ~i acest versant 01 va ii . Tot in acest IDe s-au gasit ~i frog mente ceramice prefeudale. J

La sud de canalul de aduc\ie a apei pentru irigalie, ce porne.te din partea de 5-E a ora~ului s-a gasit un razuitor de silex de culoare negri­cioas'o.

10. Pe oulmea terasESi i,n'O>ite 'd,in partea de sud <l Jacali,tavii Tekliorghiid, pe tJl(],seul cana,lului de adugie amint it, 10 loou'l un'de aces\<] cote~te spre sud, ,in peretele (ocestui oo'nol se obs'ervo'u glropi'le lunar mor·minte. Mor­mi'n!ele, <l'U dupa pozi~ia gropilor a orient""e E-V. Gropille au a latiime ce vQ1rilQ'Zel 'intre 60- 70 em, ,av,ind 0 adi·noi'me de coo 60 em. 'In preojmo ~I()r s-a gasit un virf de sageato . Mormintele par a Ii din epoca preleudalo (Iig. 5.6). l_

@ La cariera de piatro de pe malul ves!ic 01 lacului - 2 km de ora~, s-au gasi! fragmente cera mice romane, prababil secolului II e .n.

12. Ua .coa 1.5 km de oar,iero, pe malull lacullui unde pOlnta tena,sei incepe sa lC'oboo're spre sud, 5-0 g"asitt 0 lunealta de s.ilex care dupe tehln1ioca ~i tipolog ie pare a aparvine epipaleolit icului. Alte piese nu s-au gosi!. Te­ren~d acaperit de a cultura de griu nu a pu'tut Ii cerceta!. ~e ma'liu,1 ,de vest a'i bna)ullU,i Unluchioli, pe a inN,ndere de d teva

ha, pe ambele mollU'l'1i lolle Ulnai velli &o'rgi ce se varsa ,in 'ooest brat ail 11(]­culu'i, se observe 0 o~ezare greco-romana . Urmele de loeuire, co ceramica (F,ig. 2.3,6), pielre de oO'nStnuqi'e, morDar, sint ,oamE! ,"umeroa'se. Relin aten~io to'a,rtele de amfme ou prafil triloba!. 5-0 - gosit ~ i un l.ragment de vas ceram'ic pictat aU neg'nu -pe ' lond ra}u. LODuirea se pl'aseaza poe parteo de est a ~oselei antice Tamis -Calatis. Poate este tocmai acel sat greco­roman semnalat de V. ,Pervo n in treacat 7. Zon a Deeas.to COlima -?i ferbi'16 a fost fOQ,rte pf'1ietrrica dezvoltarii lunei o~eza'nj Ulmane. Ne pe,f'lm1tem a fa'ce observa\ila co cel'e moli bogote a~ezo' ri de pe morg'i'neo l'ooulni,lor de ope H­toral sint pe partea de NNV sau 5V a lor, aceasta datorito ~i condi\iilor de adoposti're 'ClOre sint mai b'u1ne pe aoeast6 parte, ilClr te.renu'l este ini\:ot-dea­una lertii. Dezvoltarea lor este desigur de pus in legaturo ~i cu laptul co nivelul mcrrH e;ra atu1nci muh mei inolt i,ar laourtile de acu'm e"nau o tundi golfuri lini~tite. Locu1irea de aici pare so fi avut ~i citeva edifici i mai im­porto.nte dupe cum :indica citeVQ mov,ile ce se reHefeozo pe terenul de altfel neacClidentat 01 terasei.

[,n par,tea de sud-ve,s! a acestei a~eziini, in juml 'unor gmp,i de J.ingo 5ta~iiQ de pompare '0 apei, s-ou gosit oitevlO fnagmente oeralmice din epo­co ~i eru,l,",i - poate cul~um Bab'adog. Din acest loe pro" i,"e pnobohill de­pozit;ll.,de unelte ~i podoabe pub licat de A. Aricescu.

\l1l-Zarguwn. 5pre oapotul bratulu,i UrI,uchioi, in p:a,rtea sa de vest, 10 locul numit Zarguzon, se intinde a bogata a~eza re preistorico aporti-nind ,cult-uri;i Hamlangi'O, 5'Upnapu.sa de 0 loouire de epooo romo·no.

6 E. CCim~'a, Doin'c Golbenu, A. Ar;lcesou. Sapaturile arheo /ogice de fa Tekirghiof, in Moteriole VII , 1962. p. 165-174.

7 Horia Sloboz.ecnu, op. cit., p. 740; V. P8rv,on" Cetoteo Tropaeum, p. 55, nota 111 .

322 v. BORONEAN!

A~ezarea Hamangia se intinde cca 2 km de-a lungul lacului. Este posib:i'I sa f.i lOvut ~i oimiti1r, deoarece in partee de sud a s'o, intr-un ~a nt de ca~nla 'MZ'alfe, pe un lloe m1Q.j ina]t, in perele se observa o!ose umane, 010-turi de fragmente ceramice. Ceramica neolitica recoltata de aici (fig . 3.1-9) are pasta ~i culooireo C'unoSIOutei ceJiormricj de tip Ha=mangi,Q. Se intHnesc fragmente ce trade:aza rbipurri de VIOse -pah'ar, g l-obuiare, ,bitronconice. cu gilul ina It sau scund ~i buza rasfrinta in afara. Ornamentul lor este tipic culturii Hamangia fiind alcatuit din lini i punctate sau canelu ri (pl iseuri) striuri vertkale sou orizontale. De remercet intre Deeste frog mente este un fund de vas pe care se observa impr"3nata 0 \esatura d in fibre texti le ra ­sucHe sau mai degraba impletite ; este tocit ~i lustnuH prin uzura. S-a gasit ~i un fragment de capac plat, cu peretele gros ~i gauri!. Ceramica fina este ,Iusteu,ita ope ombele fele,im cea com una doar indreptata, eventual lustru:it(j pe dinauntru. S-au recoltat ~i unelte de silex, care tr6deaza oonthnruolrea IUnai 1:radj~j 'i ma~ vechtj pnin existenva tipurilO'r de gl1otoore oir­oulolre ~i '0 altar piese 9,

14. Cariera de la Zargu zon, acum parasita, a fost probabil folosita .i in epaca romano deoarece sub un strat gros de umplutura cu fragmente ceramice romane. se observa un alt strat cu arsure de vetre ~i ceramice . Punotul acesta este 'sit-ual pe inal~i ,moo ctJ·re domina p'Ortea de sud a la­culL1i.

15. Vj'5~a-v, i ,s de .Iac. pe ma,lull seu estk sint 'ilQre~i lu'rme de looulire \:omana, prefeudoM .i turce~ti (seool,ul XVIII). Ve'rs-on~UoI acesta este p'iebros,

spalat de transgresiunile marii.

16. Pe mica pen insula ce se situeaza 10 sud de golful T uzla Mare se observe una din cele mai bine pestrate a~ez6ri preistorice cu doue ~onturi de aparare (vezi fig . 1). S-au recoltat materiale cera mice ~i silex care ar indrepta\i cu probabilitate atribuirea lor epocii bronzului (fig. 3.10; 4.1).

17. Tuzla Mare. A~ezarea este cunoscuta 10. mentionem, numai pentru­ca intr-un mal din care se extragea lut se observase temelii de construc!ii, iar in umplutura ,gropilor. materiale ceramice, dintre care 0. tearta de am­fora tosiana stampilata care permite, dupa parerea colegei V. Eftimie­Andronescu, 0 damre in seeol-VlI IV >inal sou inceputul secolu !ui III i.em. (fig, 8).

18. [ntre Tuzla Mare ~i Tuzla Mica, pe 0 terasa cultivata de I.A.S. Tuzla s-'au ·reco ltat citeV(] a~ch'i' i de sitlex pro bab i'l paleol,itice, de cU'loia,re albi­ciease, otipice.

19. Tuzla-Fm. La ·cea 70 m nord de far, din ,maltul itn·al't de aproxim'O­tiv 25 m, 10 adincimea de cca 18 m s-a extras 0 a~ch'ie de silex din paleo­liNe. In mal se mO'i ebserv:o'u oiteV'a, dar diln OQuza peretelu'i inalo!: ~i inac­cesibil, nu au putut Ii extrase. Sil exu l se gasea la intretaierea stratului

8 A. Arricescu, Depozite de unelte, arme $; podoabe de bronz din Dobrogea, in Pontice, 3, 1970. p. 66.

9 AI. Paunescu, EvoJutio uneltelor ~i armelor de piotro cioplito descoperite pe teritoriu/ Romiiniei, Bucure~ti, 1970, p. 47-48, 171-172, fig. 29, p. 288.

10 H. Slobozeonu, op. cit., p. 739.

CERCETARI PERIEGHETICE PE MALUL MARII NEGRE 323

ro~u, probabil interglaciarul Riss-Wurm cu loess-ul Wurnului I intr -o albi­ere larga a stra>U'I,U'i. In acea'sta porjiune stoatul , ro~'U pre'21inta ~i 0 inciina're su-dica kl'f loess-ul W u'rmului 0 ore.?tere in gros1j1me, obs'ervi1ndu-se d a r in el doua nil/ele. N'ivelu-I ,j'nferior este de ou:loQlre mei deschisa, eu conore­thuni co·lcaro-ase, klf ,eel $'uperior mei g6lbui, fara con'creVilUlni . Pi-esa, oore este de fapt un razuitor (Fig. 2/7), se gasea 10 in tilnirea primului ni vel cu stratul ro~u interglaoiar rub-ef.i,at.

@ La cca 50 m sud de for incepe a~ezarea romana Stratonis , din oare~ mo,i pastre:OZQ pu]i'n. distlnugi'ndu-se necenoetat,o, sub ochH ' n'O-~ttri' i 11.

@ La Pescarie, i n malul inal t. se va d fundavii de cladir i, ceramica de epace roma na ; in po-nte'a de $'ud a Pescolnie'i, in mal, se o'bserva ceramri'ca nea~ra (pO'ote turceasca), g nop'i eu ofS'Ulra, cQirbuone, O'OS8 , etc. 12

22. Cost i ne~ti . . Pe ma1hu l de nord 01 l'a0u·l,u'i, int re cal'ea fer,a.ta ~ i po~ta 00 ~i i'ncolo de c01e0 f."rlata, spoe s'Dlul Schi"u, s-'a ·idenbif.ioa1 0 locui"e epipoJleolitica supropusa de all1ia, greeo- romalna. Mortieri:o·I,u.1 de slj'lex recoI­tat ,este de culo'O're alb'iciloas'a-lpatin ~a,to, 'Tio~i'e1,ic'a sou ~ i st negl1u oQ1r:patic. l'n1,re de pot fi men\ionate mi1oronud-ee ~i a.~Chli ' i r.etu~'a 'te (f,ig . 2. 3-6, 8-10). A~emrea este amenin\\J<ta de di sronuger-ea prtin extin ,der~a plajei ~i a constructHlo:r afe:rente.

D,ln a~ez(area greco-'nomnna de Q1jlei aT putero proven;] tezoUlru l de dena,i romiani pubHcat de S. Mi~oea 13 La sud de hc s-'au ga:s,i~ Toogmente eena~e preistorice.

~ La nord-est de Neptun (1,5 km), pe molul marii, in fa\o planta!iei de p,erSIOI a lAS, 10 gu"a la'dlilul Tla~I'og"a<: - 23 AugU9\, s-'a oIYse-Na" a a~ez,o're de epoca romtana ou fu.nd(]~, ii de dlo'diJOi, ceromica .este. Stnatu'l de cu ltura es,te aproa,pe in ,j1ntregi:me d+strus de inlQlinrolrea ma ri i ~i de exco­vatoare, intre fragmentele recoltate de aiei remaream un froJment de strachina cu buza evazata , pictata in exterior eu benzi ro~i i vi~i nii , inca ­drind un hri u din va l malrUlnlt 'i,ndZlolt. ialr j·n j,nteri-or cu motive de pa u-n moron'i'; cu reffexe a lbalS·tnu'i. Un alt fina'glment prrovine dint'r-Iun CQ,stlron GU

buza mult evazata. Interesant este ~i fra gmentul din partea superioara a ·unu.i vas troncanie, o:rnamenilait .in exter,ior ou un bniu o;lv,e'olat dj,S!pus imediat sub buza. Primul fragment este dintr-o pasta fi na bine lustruita, la supoa·fa\a de -au1Ioa,re ro'~iie-'Pootoca'l: ie. Celeno,I!'e doua f.ragmente sint d intr-iQ pasta mai gros-ol-a-na , de oO'loor,e cen'U?,j,u-:neg-rioi'oasQ, Fi'g, 4.4, 7-9; 5. 1,3-4).

I24l Pe molul de nord al locului 23 August (Totlageac) se observa inca.=ioua o~ezari, uno de epoca prefeudola (secolele VIII -X), cultura l Dridu de aceio~i factura cu Ist"ia, Capul Viilor, in planta\ia de piersici -

11 H . Slobozeanu; op. cit., p. 735. V. Po rv-a n, Nuove considerazioni suI vescovato della Scizia Minore, Rome, 1902, in R'econditi della Pontif,ioia Academia Roma no di Archedlog io, II, p. 129.

12 H. Siobozean'u, op, cit., p. 736. 13 Sueur Mitrea, Contrib utii 10 studiul circu/atiei moneta re in Dobrogea in seco~

luI I i.e.n., in Pontica III, 1970. De oltfel din linformatii l'e culese de 10 localn'iai am cHat de descop e~i.rea in acest ,lac a numero~i ban'i vechi ~i alte obiecte despre ca re nu aveau cuno~tin\a unde au ajuns.

324 V. BORONEANT

o I.A.S.-ului, iar a doua de epaca romana, se inNnde pe ambele versa nte a vaii larg i ce cabaara dinspre nord spre lac.

,fe 0 mica pen'in.u·la - mali 10 sud-vest. se intindeo looui re de .epoca greco-,romano. Prrint re fragmenrte'le oena'mice 'reco'l:tote de oki se a~la ~i .u'n>uIAecesc, pilolJat cu neg'ru ,'''' ,onld ro~u.

IE3lIn partea de nord-vest a comunei 2 Mai, in gradina CAP-ulu'i se, afia 0 a~ezare greco-romano, 10 suprafata se observau oase, pietre de constructie ~i mortar.

26. In partea de sud-vest a comunei 2 Mai, in stinga ~oselei ce duce spre Vomo Veche, se observa 'Uln g'rup de 9 mo"i,le a'ntropogene. In j uorul lor s-au gas;t fragmente ceramice romane. Nu este exclus co milia ru l publicat de A. RadlU'lescu Sa provina de pe un'a diln 'Cceste mo .. ile loai'te de lucrari,le agrioole 14.

27. Pe v.ollea d'i'n pa'r,lea de nord .0 satu-Iui V'am<a Veoh'e se observa o locu'ire de epo'co 9re'CO-!ro'mo'na Ice UlriCa de I~ ta'rmul mar;'; pina in par­tea de vest a co mulnei. Tn mTd.1U'rHe Ulnar gropi 60pate de eXCQvato'O-re se vad urme de !'ooUlin)e modeste, gropi de de~euri.

28. In partea de sutl-est a sat,u'llui Varna Veche, in .opropierea fron ­t ierei cu R. P. Bulgari'a, 10 ,suprai,ala se vad ,rag mente ceramice weco­romo'ne ~i preistor.ice. Str1atul hU'm'U5'oi'd lin dare se si,tueazQ aceste locuiri a fast in intregime distrus de lucrarile de fortifica\ie din perioada razboiului.

In apropie,e de ~osea , opre sud, 5 -1(] ga'slit a lama de .sl,i·ex, probahil din paleolitic, retu~<lta ventna:1 pe ,ambele latupi. ~etu~area afecteozii puter­nic ~i bulbul de percu\ie. Virful sau este t runchiat ~i retu ~at. (Fig. 2.2.).

\ 29. Men\ionam tot cu aceasta ocazie a~ezorea prefeudala (secolul X) de la Negru Voda. Locuirea a fast observata spre marginea ballii din

1 partee . de, nord '0 c0r-:':unei i~ glropide cara~m: i 'dlani,~o:r ~i pe t~ren~uTille o~lt.i­I vote ,d'in Jur. Tn perey!!1 9'ropi'lor se observa gropl de bordElIe, In a caraT

umplutura se vod fragmente cera mice, arsura , chirp;c, carbu ne. Intere­santa eS>te ~i a groa'Pa de buoate in fOfim a de clopot - larga 10 fund .i ingusta 10 guro. Ceramica este ornamentata cu incizii concentri ce, intre­ta i,ate de lini'i ve·rtioole dese sic" rme, ce inchid d'reptunghiuri sou patrale ~i cu va l (fig. 6.3,5-7 ; 7.1-8,4).

l-" Pe teroS'a diln mlOlrg in eo de nord-vest a comunei 5-'0 go,sit 0 a~chie la melma de s;ilex ga lbu'i, retoU~'at6.

30. La Ostrov, pe ma,lull Duna,ri'i, 1'0 malr9'ilnea sa,Iu;IUli, in malul inall ~i in m:alluJ1ille v;lfiO'og eli oe ulioa pe de!O i, se observo frog mente ceromice prefeudale (secdlel'e VIII-X), g ropi de bordeie, de de~eu.ri ~ i un cimiti". (F:ig 6.2, 4 ; 7.3).

Pu\in moo; in oval , sub viile l.A.S., in mal se abserva temelii de con­struct;,j din pi,atlra. ce:ramlic·o O'e ,se, cenu~a, cej."bune. Fir.agmentele cenamice sin t citev,a de faolJura ramona (F:ig. 3.11).

14 A. Radulescu, Note epigrafice /, in Pontice 1968, p . 323.