FAMILIARIZAREA VIITORILOR FAMILIARIZAREA VIITORILOR MEDICI CU OBIECTUL - MEDICI CU OBIECTUL -

OTORINOLARINGOLOGIEOTORINOLARINGOLOGIE

Planul prelegerii:Planul prelegerii: Însemnătatea organelor din sfera ORL în viaţa cotidiană a Însemnătatea organelor din sfera ORL în viaţa cotidiană a

omului.omului. Denumirea şi abreviatura specialităţii medicale - Denumirea şi abreviatura specialităţii medicale -

otorinolaringologie.otorinolaringologie. Etapele de dezvoltare ale O.R.L..Etapele de dezvoltare ale O.R.L.. Şcolile mondiale O.R.L. de prestigiu.Şcolile mondiale O.R.L. de prestigiu. Dezvoltarea ştiinţei şi asistenţei medicale O.R.L. în Moldova.Dezvoltarea ştiinţei şi asistenţei medicale O.R.L. în Moldova. Direcţiile ştiinţifice şi practicii O.R.L. în Moldova.Direcţiile ştiinţifice şi practicii O.R.L. în Moldova. Scopul şi sarcinile O.R.L..Scopul şi sarcinile O.R.L.. Locul O.R.L. între alte disciplini ale medicinei.Locul O.R.L. între alte disciplini ale medicinei. Noţiuni generale asupra metodelor de examen a bolnavilor Noţiuni generale asupra metodelor de examen a bolnavilor

care suferăcare suferăde afecţiuni ale organelor din cadrul O.R.L..de afecţiuni ale organelor din cadrul O.R.L..

Recapitulare.Recapitulare.

Stimaţi colegi! La studiile Dumneavoastră anterioare Stimaţi colegi! La studiile Dumneavoastră anterioare (precedente) aţi avut posibilitatea să însuşiţi ştiinţele (precedente) aţi avut posibilitatea să însuşiţi ştiinţele fundamentale precum şi unele preclinice şi clinice, fundamentale precum şi unele preclinice şi clinice, fapt ce va facilita studierea otorinolaringologiei.fapt ce va facilita studierea otorinolaringologiei.

Aşa dar, Domniile voastre de prima oară vă întîlniţi cu o Aşa dar, Domniile voastre de prima oară vă întîlniţi cu o nouă specialitate a medicinii - otorinolaringologia.nouă specialitate a medicinii - otorinolaringologia.

Cu această ocazie daţi-mi voie ca din numele şefului Cu această ocazie daţi-mi voie ca din numele şefului catedrei - profesorului universitar Ion Ababii şi a catedrei - profesorului universitar Ion Ababii şi a întregului colectiv să vă felicit cu acest fapt şi să vă întregului colectiv să vă felicit cu acest fapt şi să vă doresc multă sănătate şi succese la însuşirea acestui doresc multă sănătate şi succese la însuşirea acestui obiectobiect

La catedră activează:La catedră activează: 1. Ion Ababii – şef catedră, d.h.ş.m., academician AŞM,1. Ion Ababii – şef catedră, d.h.ş.m., academician AŞM, 2. Ion Antohii – d.ş.m., conferenţiar universitar,2. Ion Antohii – d.ş.m., conferenţiar universitar, 3. Ilie Banaru – d.h.ş.m., profesor universitar, 3. Ilie Banaru – d.h.ş.m., profesor universitar, 4. Alexandru Sandul – d.h.ş.m., profesor universitar,4. Alexandru Sandul – d.h.ş.m., profesor universitar, 5. Mihail Maniuc – d.h.ş.m., profesor universitar,5. Mihail Maniuc – d.h.ş.m., profesor universitar, 6. Vladimir Popa – d.h.ş.m., profesor universitar,6. Vladimir Popa – d.h.ş.m., profesor universitar, 7. Alexei Găgăuz – d.ş.m., conferenţiar universitar,7. Alexei Găgăuz – d.ş.m., conferenţiar universitar, 8. Eusebio Sencu – d.ş.m., conferenţiar universitar,8. Eusebio Sencu – d.ş.m., conferenţiar universitar, 9. Lucian Danilov – d.ş.m., conferenţiar universitar,9. Lucian Danilov – d.ş.m., conferenţiar universitar, 10. Sergiu Vetricean – d.ş.m., conferenţiar universitar,10. Sergiu Vetricean – d.ş.m., conferenţiar universitar, 11. Vasile Cabac – d.ş.m., conferenţiar universitar,11. Vasile Cabac – d.ş.m., conferenţiar universitar, 12. Vasile Andriuţă – d.ş.m., conferenţiar universitar,12. Vasile Andriuţă – d.ş.m., conferenţiar universitar, 13. Andrei Antohi – d.ş.m., asistent, ,13. Andrei Antohi – d.ş.m., asistent, , 14. Polina Ababii – d.ş.m., asistent14. Polina Ababii – d.ş.m., asistent 15. Sergiu Paru – d.ş.m., asistent,15. Sergiu Paru – d.ş.m., asistent, 16. Daniela Mamaliga – laborant superior,16. Daniela Mamaliga – laborant superior, 17. Ludmila Osminina – laborant superior,17. Ludmila Osminina – laborant superior, 18. Nina Tighineanu – laborant superior,18. Nina Tighineanu – laborant superior, 19. Ecaterian Prodan – îngrijător de încăperi.19. Ecaterian Prodan – îngrijător de încăperi.

Colectivul catedrei va face tot posibilul ca Colectivul catedrei va face tot posibilul ca Dumneavoastră să însuşiţi cît mai bine şi Dumneavoastră să însuşiţi cît mai bine şi profund acest obiect.profund acest obiect.

Iar pe de altă parte se cere ca fiecare dintre Iar pe de altă parte se cere ca fiecare dintre Domniile Voastre să frecventeze toate Domniile Voastre să frecventeze toate prelegerile şi lecţiile practice, să muncească prelegerile şi lecţiile practice, să muncească asiduu, deoarece această specialitateasiduu, deoarece această specialitate se se dobîndeşte prin muncă migăloasă, prin muncă dobîndeşte prin muncă migăloasă, prin muncă fără sărbători. fără sărbători.

I.I. ÎNSEMNĂTATEA ORGANELOR DIN ÎNSEMNĂTATEA ORGANELOR DIN SFERA ORL ÎN VIATA COTIDIANĂ A SFERA ORL ÎN VIATA COTIDIANĂ A

OMULUIOMULUI Pentru a înţelege mai bine şi aprofundat Pentru a înţelege mai bine şi aprofundat

otorinolaringologia este indispensabil de a otorinolaringologia este indispensabil de a trece în revistă unele funcţii şi însemnătatea trece în revistă unele funcţii şi însemnătatea nasului, urechii, faringelui, laringelui, nasului, urechii, faringelui, laringelui, esofagului, traheii şi bronhiilor pentru esofagului, traheii şi bronhiilor pentru activitatea şi viaţa umană.activitatea şi viaţa umană.

1.Analizatorul auditiv.Partea periferică a acestui analizator este reprezentată de ureche.Partea periferică a acestui analizator este reprezentată de ureche.Urechea are un rol primordial în viaţa omului. Lipsa auzului, mai ales dinUrechea are un rol primordial în viaţa omului. Lipsa auzului, mai ales dincopilărie, duce în mod automat la mutism. Iar lipsa vorbirii presupune de faptcopilărie, duce în mod automat la mutism. Iar lipsa vorbirii presupune de faptlipsa gîndirii, căci prima este funcţia sistemului doi de semnalizare, aceasta lipsa gîndirii, căci prima este funcţia sistemului doi de semnalizare, aceasta

fiindfiindo funcţie a creerului specific umană. După cum spunea marele fiziolog Iono funcţie a creerului specific umană. După cum spunea marele fiziolog IonPavlov cuvîntul poate înlocui excitantul real.Pavlov cuvîntul poate înlocui excitantul real.Percepţia întregului fenomen auditiv - element superior al cunoaşterii implicăPercepţia întregului fenomen auditiv - element superior al cunoaşterii implicăprocesul de gîndire, abstractizare, generalizare, memorizare. Complexitateaprocesul de gîndire, abstractizare, generalizare, memorizare. Complexitateaacestui întreg proces de cunoaştere ajungînd în final la audiţia vocii, a muzicii,-acestui întreg proces de cunoaştere ajungînd în final la audiţia vocii, a muzicii,-

mijloc de comunicare al gîndirii umane face din auz „cel mai intelectual mijloc de comunicare al gîndirii umane face din auz „cel mai intelectual dintre simţurile noastre"dintre simţurile noastre"

J. C. Lafon spunea: „Fără audiţie nu există limbaj". Este clar de la sine că J. C. Lafon spunea: „Fără audiţie nu există limbaj". Este clar de la sine că surdomuţenia din copilărie este o pierdere aproape de netrecut pentru surdomuţenia din copilărie este o pierdere aproape de netrecut pentru dezvoltarea personalităţii copilului, iar dacă surditatea survine la o vîrstă dezvoltarea personalităţii copilului, iar dacă surditatea survine la o vîrstă matură, îl face pe om invalid grav. Cele mai frecvente boli ale urechii care matură, îl face pe om invalid grav. Cele mai frecvente boli ale urechii care conduc adesea la surditate sunt otitele medii acute şi cronice. Concomitent conduc adesea la surditate sunt otitele medii acute şi cronice. Concomitent aceste boli pot provoca diferite complicaţii intracraniene, care au o letaletate aceste boli pot provoca diferite complicaţii intracraniene, care au o letaletate înaltă.înaltă.

2.Analizatorul stato-chinetic (vestibular)2.Analizatorul stato-chinetic (vestibular) - - organul echilibrului.organul echilibrului.

Rolul lui este foarte mare, deoarece ne dă posibilitatea Rolul lui este foarte mare, deoarece ne dă posibilitatea de a ne păstra echilibrul corpului în diferite poziţii şi de a ne păstra echilibrul corpului în diferite poziţii şi mişcări, de a ne orienta în spaţiu şi în ultimă instanţă, mişcări, de a ne orienta în spaţiu şi în ultimă instanţă, este o funcţie vitală. Maladiile mai des întîlnite sunt: este o funcţie vitală. Maladiile mai des întîlnite sunt: Boala Meniere, labirintitele ce duc la vertijuri, Boala Meniere, labirintitele ce duc la vertijuri, ameţeli, zgomote în ureche, pierderea echilibrului şi ameţeli, zgomote în ureche, pierderea echilibrului şi la surditate - acestea fiind uneori cauza invalidităţii.la surditate - acestea fiind uneori cauza invalidităţii.

3.Analizatorul olfactiv şi gustativ.3.Analizatorul olfactiv şi gustativ.

Aceşti analizatori au un rol important, chiar dacă nu Aceşti analizatori au un rol important, chiar dacă nu vital. Lipsa funcţiei lor estevital. Lipsa funcţiei lor estefoarte supărătoare şi uneori primejdioasă, căci omul foarte supărătoare şi uneori primejdioasă, căci omul poate să nu simtă mirosul şipoate să nu simtă mirosul şigustul substanţelor otrăvitoare din mediul gustul substanţelor otrăvitoare din mediul înconjurător, din mediul de producţie,înconjurător, din mediul de producţie,ori din unele alimente şi în consecinţă persoana va fi ori din unele alimente şi în consecinţă persoana va fi supusă acţiunilor acestorsupusă acţiunilor acestorfactori.factori.

4.Nasul,4.Nasul, fiind primul segment,prima porţiune,primul organ al căilor respiratoriifiind primul segment,prima porţiune,primul organ al căilor respiratoriicare intră în contact cu mediul înconjurător, are funcţii multiple şi foartecare intră în contact cu mediul înconjurător, are funcţii multiple şi foarteimportante cum ar fi: de respiraţie, de miros, de apărare a plămînilor de aerulimportante cum ar fi: de respiraţie, de miros, de apărare a plămînilor de aerulrece, uscat, poluat, infectat.rece, uscat, poluat, infectat.

Mucoasa pituitară la rîndul ei are şi funcţii imunologice căci celulele ei secretează Mucoasa pituitară la rîndul ei are şi funcţii imunologice căci celulele ei secretează componentul secretoriu al Ig A.componentul secretoriu al Ig A.

Încă în antichitate au fost elaborate multe sisteme de dezvoltare fizică şi psihicăÎncă în antichitate au fost elaborate multe sisteme de dezvoltare fizică şi psihicăbazate în mare măsură pe o respiraţie specială, bună, iar nasului i se atribuia unbazate în mare măsură pe o respiraţie specială, bună, iar nasului i se atribuia unrol deosebit în ridicarea imunităţii locale şi generale, precum şi influenţa luirol deosebit în ridicarea imunităţii locale şi generale, precum şi influenţa luiasupra sistemului nervos.asupra sistemului nervos.Cele mai frecvente afecţiuni ale nasului sunt rinitele acute şi cronice (în poporCele mai frecvente afecţiuni ale nasului sunt rinitele acute şi cronice (în poporcunoscute sub denumirea de guturai, coriză), sinusitele şi complicaţiile lor.cunoscute sub denumirea de guturai, coriză), sinusitele şi complicaţiile lor.Consecinţele acestor afecţiuni sunt grave, căci duc la insuficienţă respiratorieConsecinţele acestor afecţiuni sunt grave, căci duc la insuficienţă respiratorienazală,nazală, care la rîndul ei lasă laringele, traheea şi plămînii neapăraţi de factoriicare la rîndul ei lasă laringele, traheea şi plămînii neapăraţi de factoriinocivi amintiţi mai sus: aerul rece, uscat, poluat, infectat. Sinusitele supuratenocivi amintiţi mai sus: aerul rece, uscat, poluat, infectat. Sinusitele supurateprezintă un focar cronic de infecţie care poate provoca diferite boli ale altorprezintă un focar cronic de infecţie care poate provoca diferite boli ale altororgane.organe.Vecinătatea anatomică a nasului şi a sinusurilor paranazale cu orbita, creerul,Vecinătatea anatomică a nasului şi a sinusurilor paranazale cu orbita, creerul,craniul, urechea şi altele explică frecvenţa înaltă a complicaţiilor: craniul, urechea şi altele explică frecvenţa înaltă a complicaţiilor: intracraniene,intracraniene, orbitale, etc.orbitale, etc.

5.Faringele5.Faringele ocupă partea centrală din sistemul de organe ocupă partea centrală din sistemul de organe ORL. El are funcţie derespiraţie, deglutiţie, de apărare, ORL. El are funcţie derespiraţie, deglutiţie, de apărare, rezonatorie etc. Faringele este bogat în ţesutlimfoid. rezonatorie etc. Faringele este bogat în ţesutlimfoid. Waldeier a descris detaliat acest ţesut din faringe, dîndu-i Waldeier a descris detaliat acest ţesut din faringe, dîndu-i denumirea deinel limfoid faringian, avînd drept funcţie denumirea deinel limfoid faringian, avînd drept funcţie imunologică - produce şi eliminăimunoglobulinele A, M, imunologică - produce şi eliminăimunoglobulinele A, M, G, D, E, care au o importanţă majoră în G, D, E, care au o importanţă majoră în formareaimunităţii locale şi generale.formareaimunităţii locale şi generale.

Tot în acest organ se produc lizozimul,Tot în acest organ se produc lizozimul,

interferonul ş.a. substanţe (limfokine)imunocompetente.interferonul ş.a. substanţe (limfokine)imunocompetente. Afecţiunile acute şi cronice ale tonsilelor prezintă un Afecţiunile acute şi cronice ale tonsilelor prezintă un

focar infecţios foarte primejdios pentru întregul focar infecţios foarte primejdios pentru întregul organism, provocînd reumatismul, poliartrita, viciul organism, provocînd reumatismul, poliartrita, viciul cardiac, nefrita, pleurezia etc.cardiac, nefrita, pleurezia etc.

6.Laringele6.Laringele prezintă un organ cu funcţii extrem de prezintă un organ cu funcţii extrem de importante: respiratorie,apărare, de formare a vocii. importante: respiratorie,apărare, de formare a vocii. Vocea îndeplineşte 2 funcţii, sarcini importante şiVocea îndeplineşte 2 funcţii, sarcini importante şiambele cu caracter uman. Prima - vocea este ambele cu caracter uman. Prima - vocea este mijlocul de legătură sonoră cumijlocul de legătură sonoră cusemenii, iar sarciana a doua constă în aceea că semenii, iar sarciana a doua constă în aceea că vocea poate exprima muzica.vocea poate exprima muzica.Deci laringele este un instrument al artei muzicale Deci laringele este un instrument al artei muzicale şi al cîntecului. E greu să ne imaginăm o viaţă şi al cîntecului. E greu să ne imaginăm o viaţă spirituală bogată fără cîntec.spirituală bogată fără cîntec.

7.Traheea, bronhiile şi esofagul7.Traheea, bronhiile şi esofagul deasemenea în unele îmbolnăviri, procese deasemenea în unele îmbolnăviri, procese patgjogice sunt în competenţa activităţii patgjogice sunt în competenţa activităţii ORL. De exemplu, esofagitele corozive, ORL. De exemplu, esofagitele corozive, stenozeîeT^sofagiene acute, corpii străini ai stenozeîeT^sofagiene acute, corpii străini ai esofagului, traheii şi bronhiilor, în rest bolile esofagului, traheii şi bronhiilor, în rest bolile acestor organe se studiază de specialiştii acestor organe se studiază de specialiştii respectivi.respectivi.

II. II. DENUMIREA SI ABREVIATURA DENUMIREA SI ABREVIATURA SPECIALITĂŢII MEDICALE - SPECIALITĂŢII MEDICALE -

OTORINOLARINGOLQGIEOTORINOLARINGOLQGIE Aşa dar, specialitatea noastră se numeşte otorinolaringologie şi ei Aşa dar, specialitatea noastră se numeşte otorinolaringologie şi ei

îi sunt atribuite următoarele organe: nasul, faringele, laringele, îi sunt atribuite următoarele organe: nasul, faringele, laringele, urechea, esofagul, traheea, bronhiile.urechea, esofagul, traheea, bronhiile.

Denumirea de otorinolaringologie provine de la cuvintele greceşti Denumirea de otorinolaringologie provine de la cuvintele greceşti otos - ureche, rhinos - nas, laringos_- laringe şi logos - ştiinţă. otos - ureche, rhinos - nas, laringos_- laringe şi logos - ştiinţă.

În viaţa de toată zilele ne folosim de abrevierea ORL cu toate că În viaţa de toată zilele ne folosim de abrevierea ORL cu toate că ea nu include toate organele specialităţii ORL. De pildă, ea nu include toate organele specialităţii ORL. De pildă, lipseşte faringele, deşi el se găseşte în centrul acestui complex lipseşte faringele, deşi el se găseşte în centrul acestui complex de organe.de organe.

Reeşind din cele expuse, ar fi fost poate mai logic ca această Reeşind din cele expuse, ar fi fost poate mai logic ca această specialitate să se numească rino-faringo-laringo-otologie specialitate să se numească rino-faringo-laringo-otologie (RFLO). ORL studiază şi implimentează în practică realizările (RFLO). ORL studiază şi implimentează în practică realizările ştiinţei fundamentale a medicinei şi a biologiei referitor ştiinţei fundamentale a medicinei şi a biologiei referitor specialităţii ORL. Ea, adică ORL la catedra noastră se ocupă cu specialităţii ORL. Ea, adică ORL la catedra noastră se ocupă cu studierea anatomiei clinice, fiziopatologiei, tabloului clinic, studierea anatomiei clinice, fiziopatologiei, tabloului clinic, tratamentului şi profilaxiei afecţiunilor organelor din cadrul tratamentului şi profilaxiei afecţiunilor organelor din cadrul ORL.ORL.

Includerea acestor organe în specialitatea ORL este condiţionată de:Includerea acestor organe în specialitatea ORL este condiţionată de:-Faptul că toate aceste organe au legături anatomo-topografice şi funcţionale întreele.-Faptul că toate aceste organe au legături anatomo-topografice şi funcţionale întreele.-Funcţia unuia din aceste organe depinde de funcţia şi starea anatomomorfologică a altuia din -Funcţia unuia din aceste organe depinde de funcţia şi starea anatomomorfologică a altuia din

aceste organe. De exemplu, starea funcţională a cavităţii nazaleinfluenţează pozitiv sau negativ aceste organe. De exemplu, starea funcţională a cavităţii nazaleinfluenţează pozitiv sau negativ asupra urechilor, faringelui, laringelui şi vice versa. Sindromul de obstrucţie nazalăasupra urechilor, faringelui, laringelui şi vice versa. Sindromul de obstrucţie nazală duce la duce la apariţia sinusitelor, otitelor, faringitelor, laririgitelor, etc.apariţia sinusitelor, otitelor, faringitelor, laririgitelor, etc.

-Endoscopia este unica metodă specială utilizată la examenul ORL.-Endoscopia este unica metodă specială utilizată la examenul ORL.-Morbiditatea otorinolaringologică este destul de înaltă - ce influenţează negativ asupra întregului -Morbiditatea otorinolaringologică este destul de înaltă - ce influenţează negativ asupra întregului

organism ducînd la dezvoltarea diverselor dereglări şi îmbolnăviri în diverse organe şi organism ducînd la dezvoltarea diverselor dereglări şi îmbolnăviri în diverse organe şi sisteme.sisteme.

-Otorinolaringologia este o specialitate preponderent chirurgicală.-Otorinolaringologia este o specialitate preponderent chirurgicală.-Această specialitate se ocupă de examinarea şi tratarea bolnavilor cu afecţiuni,care au localizare -Această specialitate se ocupă de examinarea şi tratarea bolnavilor cu afecţiuni,care au localizare

în organe cavitare de dimensiuni mici şi foarte mici ce necesită o înaltă pregătire teoretică şi în organe cavitare de dimensiuni mici şi foarte mici ce necesită o înaltă pregătire teoretică şi practică a medicului ORL.practică a medicului ORL.

-Examinarea acestor organe este dificilă şi deaceea formarea unui otorinolaringolog -Examinarea acestor organe este dificilă şi deaceea formarea unui otorinolaringolog necesită mult timp, răbdare, sîrguinţă şi mare voinţă de a deveni un adevărat otorinolaringolog.necesită mult timp, răbdare, sîrguinţă şi mare voinţă de a deveni un adevărat otorinolaringolog.

-La nivelul organelor ORL se situează diverşi şi importanţi receptori ai nervilor cranieni cum ar fi: -La nivelul organelor ORL se situează diverşi şi importanţi receptori ai nervilor cranieni cum ar fi: a auzului, echilibrului, olfacţiei, gustului şi de durere, care asigură legăturile dintre organele a auzului, echilibrului, olfacţiei, gustului şi de durere, care asigură legăturile dintre organele ORL şi alte organe pe de o parte. Iar pe de altă parte organele ORL prin Sistemul Nervos ORL şi alte organe pe de o parte. Iar pe de altă parte organele ORL prin Sistemul Nervos Central simpatic şi parasimpatic suntîn strînsă legătură anatomofuncţională cu întregul Central simpatic şi parasimpatic suntîn strînsă legătură anatomofuncţională cu întregul organism formînd divesereflexe:organism formînd divesereflexe:

Rinotraheobronşic;Rinotraheobronşic; Tonsilocardiac; Tonsilorenal etc.Tonsilocardiac; Tonsilorenal etc.-Unele boli şi sindroame necesită o asistenţă otorinolaringologică de urgenţă, fapt ce îl impune pe -Unele boli şi sindroame necesită o asistenţă otorinolaringologică de urgenţă, fapt ce îl impune pe

medicul ORL să fie bine pregătit, să fie gata ca în orice moment să poată ajuta bolnavul,să aibă medicul ORL să fie bine pregătit, să fie gata ca în orice moment să poată ajuta bolnavul,să aibă instrumentarul şi aparatajul necesar pentru a efectua cu succes acest lucru.instrumentarul şi aparatajul necesar pentru a efectua cu succes acest lucru.

-Bolile nasului, sinusurilor paranazale, faringelui, laringelui şi a urechii au influenţă -Bolile nasului, sinusurilor paranazale, faringelui, laringelui şi a urechii au influenţă etiopatogenetică asupra altor organe şi sisteme. Totodată apariţia şi dezvoltarea afecţiunilor etiopatogenetică asupra altor organe şi sisteme. Totodată apariţia şi dezvoltarea afecţiunilor ORL depind de starea altor organe şi sisteme, de imunitatea locală şi generală a organismului.ORL depind de starea altor organe şi sisteme, de imunitatea locală şi generală a organismului.

III. III. ETAPELE DE DEZVOLTARE ALE O.R.LETAPELE DE DEZVOLTARE ALE O.R.L

A scrie istoria este o obligaţiune a umanităţii, însăA scrie istoria este o obligaţiune a umanităţii, însă de de ai ajuta pai ajuta pee altii de a altii de a o cunoaşte este obligaţiunea fiecăruia din noi.- Acestea o cunoaşte este obligaţiunea fiecăruia din noi.- Acestea sunt cuvintele marelui savant enciclopedist român Nicolae sunt cuvintele marelui savant enciclopedist român Nicolae Iorga.Iorga.

Unul din fondatorii otorinolaringologiei europene - Adam Politzer Unul din fondatorii otorinolaringologiei europene - Adam Politzer consideră că este foarte important ca medicii să cunoască istoria consideră că este foarte important ca medicii să cunoască istoria domeniului în care lucrează.domeniului în care lucrează.

Pămînteanul nostru, profesorul Nicolae Testemiţeanu, care s-a Pămînteanul nostru, profesorul Nicolae Testemiţeanu, care s-a născut în anul 1927, luna august, ziua întîi în comuna Ochiul născut în anul 1927, luna august, ziua întîi în comuna Ochiul Alb, judeţul Bălti .El a fost o personalitate remarcabilă a Alb, judeţul Bălti .El a fost o personalitate remarcabilă a Basarabiei, a contribuit în modul cel mai serios la dezvoltarea Basarabiei, a contribuit în modul cel mai serios la dezvoltarea nu numai a medicinii şi a culturii autohtone, dar şi la ridicarea nu numai a medicinii şi a culturii autohtone, dar şi la ridicarea nivelului de asistenţă otorinolaringologică. Acest om ,vorbea nivelului de asistenţă otorinolaringologică. Acest om ,vorbea clasicul Nicolae Iorga că un om cu frumoase calităţi nu poate clasicul Nicolae Iorga că un om cu frumoase calităţi nu poate trăi numai pentru dînsul, cum o rază nu-şi poate da numai ei trăi numai pentru dînsul, cum o rază nu-şi poate da numai ei lumină.lumină.

Cineva spunea: începuturile ORL se pierd în negura mileniilor.Cineva spunea: începuturile ORL se pierd în negura mileniilor.Dacă ne adresăm datelor publicate referitor la asistenţa şi dezvoltarea ORL atunci Dacă ne adresăm datelor publicate referitor la asistenţa şi dezvoltarea ORL atunci

putem constata că:putem constata că:** Pitagora (571-497 î.Cr.) a propus un instrument cu ajutorul căruia a studiat Pitagora (571-497 î.Cr.) a propus un instrument cu ajutorul căruia a studiat

legilelegilevibratorii ale strunei. Schimbînd lungimea şi încordarea strunei se poate de emisvibratorii ale strunei. Schimbînd lungimea şi încordarea strunei se poate de emissunete cu diferite frecvenţe;sunete cu diferite frecvenţe;

* Democrit (460-370 î.Cr.) a numit urechea şi ochii organe destinate perceperii* Democrit (460-370 î.Cr.) a numit urechea şi ochii organe destinate perceperiiexcitantului; excitantului; * Anaxador (500-420 î.Cr.) socotea că zgomotul dăunează atît de mult sănăţii* Anaxador (500-420 î.Cr.) socotea că zgomotul dăunează atît de mult sănăţiiomului, încît omul nu este în stare să-1 suporte.omului, încît omul nu este în stare să-1 suporte.** Aristotel 385 î. Cr.) a stabilit posibilităţile sau limitele superioare şi inferioare Aristotel 385 î. Cr.) a stabilit posibilităţile sau limitele superioare şi inferioare

aleale organelor senzoriale, inclusiv şi a urechii. El deosebea în sunete 3 calităţi:organelor senzoriale, inclusiv şi a urechii. El deosebea în sunete 3 calităţi:-înălţime; -înălţime; -Intensitate; -Intensitate; --Timbrul.Timbrul.care se utilizează şi astăzi.care se utilizează şi astăzi.Deasemenea este cunoscut faptul că încă în secolul al V-lea î. Cr. se efectua Deasemenea este cunoscut faptul că încă în secolul al V-lea î. Cr. se efectua

amigdalectomia, iar traheotomia se efectua încă în vremurile foarte îndepărtate - amigdalectomia, iar traheotomia se efectua încă în vremurile foarte îndepărtate - cu 100 ani înaintea erei noastre şi se numea bronhotomie (aşa se numeau toate cu 100 ani înaintea erei noastre şi se numea bronhotomie (aşa se numeau toate operaţiile ce deschideau căile respiratorii).operaţiile ce deschideau căile respiratorii).

În mod schematic putem împărţi istoria ORL în 3 perioade În mod schematic putem împărţi istoria ORL în 3 perioade distinctive:distinctive:

Prima perioadăPrima perioadă - o numim - o numim empirică. empirică. Pentru această perioadă este Pentru această perioadă este caracteristic că lipseau cunoştinţele de anatomie şi fiziologie, caracteristic că lipseau cunoştinţele de anatomie şi fiziologie, precum şi mijloacele tehnice, instrumentele de examinare a precum şi mijloacele tehnice, instrumentele de examinare a organelor din cadrul ORL. Şi totuşi „medicii" recurgeau la organelor din cadrul ORL. Şi totuşi „medicii" recurgeau la anumite intervenţii chirurgicale şi de tratament curativ, deşi aveau anumite intervenţii chirurgicale şi de tratament curativ, deşi aveau la îndemînă mijloace tehnice primitive. Dînşii tratau afecţiunile la îndemînă mijloace tehnice primitive. Dînşii tratau afecţiunile exteriorizate: tumori, traume, arsuri, degeraturi, supuraţii etc.exteriorizate: tumori, traume, arsuri, degeraturi, supuraţii etc.

Concepţiile medicale erau destul de naive şi primitive. Hippocrate de Concepţiile medicale erau destul de naive şi primitive. Hippocrate de exemplu, considera că secreţiile nazale ca şi puroiul din ureche exemplu, considera că secreţiile nazale ca şi puroiul din ureche sunt scurgeri din creer şi le socotea binefăcătoare, deoarece sunt scurgeri din creer şi le socotea binefăcătoare, deoarece eliminările purifică creerul.eliminările purifică creerul.

în timpurile lui Galen existau medici otiatri, iar Hippocrate efectua în timpurile lui Galen existau medici otiatri, iar Hippocrate efectua polipotomia nasului utilizînd un fir de mătase, înlătura amigdalele polipotomia nasului utilizînd un fir de mătase, înlătura amigdalele palatine cu degetul arătător.palatine cu degetul arătător.

Perioada a douaPerioada a doua - poate fi numită - poate fi numită anatomică. anatomică. Ea se caracterizează Ea se caracterizează printr-o studiere largă şi aprofundată a anatomiei generale, printr-o studiere largă şi aprofundată a anatomiei generale, inclusiv şi a organelor din cadrul ORL. Mulţi savanţi cu renume inclusiv şi a organelor din cadrul ORL. Mulţi savanţi cu renume mondial printre care: Eustachio (1510-1574) a descris tuba mondial printre care: Eustachio (1510-1574) a descris tuba auditivă şi scăriţa. Astăzi tuba auditivă poartă numele Eustachio.auditivă şi scăriţa. Astăzi tuba auditivă poartă numele Eustachio.

Anatomia urechii medii şi interne; coarda timpanului a fost Anatomia urechii medii şi interne; coarda timpanului a fost descrisă de Fallope (1523-1562). Astăzi canalul n. facial poartă descrisă de Fallope (1523-1562). Astăzi canalul n. facial poartă numele Fallope.numele Fallope.

Osişoarele cutiei timpanice au fost descrise de Ahillini (1463-Osişoarele cutiei timpanice au fost descrise de Ahillini (1463-1505), iar receptorul periferic al analizatorului auditiv - de Corti, 1505), iar receptorul periferic al analizatorului auditiv - de Corti, nume pe care îl poatră astăzi.nume pe care îl poatră astăzi.

Au contribuit la dezvoltarea ORL şi mulţi alţi savanţi printre care Au contribuit la dezvoltarea ORL şi mulţi alţi savanţi printre care putem numi: Waldeyer etc.putem numi: Waldeyer etc.

In această perioadă au fost perfecţionate metodele de examinare şi In această perioadă au fost perfecţionate metodele de examinare şi concomitent au apărut instrumente medicale speciale. Printre concomitent au apărut instrumente medicale speciale. Printre inventatorii acestora pot fi numiţi: Hoffman, Garsia etc.inventatorii acestora pot fi numiţi: Hoffman, Garsia etc.

Perioada a treiaPerioada a treia - cuprinde un termen destul de îndelungat, - cuprinde un termen destul de îndelungat, aproximativ de la jumătatea secolului XIX şi pînă în zilele aproximativ de la jumătatea secolului XIX şi pînă în zilele noastre. Ea se caracterizează printr-o dezvoltare permanentă a noastre. Ea se caracterizează printr-o dezvoltare permanentă a mijloacelor tehnice; - prin descoperirea unor noi date de caracter mijloacelor tehnice; - prin descoperirea unor noi date de caracter anatomic, fiziologic, de investigaţii, de tratament etc. În această anatomic, fiziologic, de investigaţii, de tratament etc. În această perioadă numită de altfel perioadă numită de altfel revoluţie tehnico-ştiinţifică revoluţie tehnico-ştiinţifică au fost au fost brevetate şi produse diferite materiale noi printre care numim brevetate şi produse diferite materiale noi printre care numim plasticele, fibrele-conductele de lumină, laserul şi diferite alte plasticele, fibrele-conductele de lumină, laserul şi diferite alte inovaţii, care şi-au găsit aplicare în examinarea, diagnosticarea şi inovaţii, care şi-au găsit aplicare în examinarea, diagnosticarea şi tratarea afecţiunilor ORL. Un loc de frunte în acest arsenal tehnic tratarea afecţiunilor ORL. Un loc de frunte în acest arsenal tehnic îl deţine fibroscopul cu ajutorul căruia se pot examina şi îl deţine fibroscopul cu ajutorul căruia se pot examina şi bronhiile. Avînd dimensiuni foarte mici fibroscopul nu lezează bronhiile. Avînd dimensiuni foarte mici fibroscopul nu lezează căile respiratorii sau digestive şi este relativ uşor suportat de căile respiratorii sau digestive şi este relativ uşor suportat de bolnavi.bolnavi.

Insă în această perioadă rezultatele bune în dezvoltarea ORL au Insă în această perioadă rezultatele bune în dezvoltarea ORL au căpătat ţările ce aveau o economie şi un sistem social bine căpătat ţările ce aveau o economie şi un sistem social bine dezvoltat.dezvoltat.

Otorinolaringologia, asistenţa otorinolaringologică a fost Otorinolaringologia, asistenţa otorinolaringologică a fost precedată de terapie şi chirurgie. Bolnavii care sufereau precedată de terapie şi chirurgie. Bolnavii care sufereau de afecţiuni ORL erau trataţi de terapeuţi sau chirurgi şi de afecţiuni ORL erau trataţi de terapeuţi sau chirurgi şi numai prin secolul al XlX-lea şi începutul secolul al XX-numai prin secolul al XlX-lea şi începutul secolul al XX-lea (în dependenţă de ţară) ORL a devenit o specialitate lea (în dependenţă de ţară) ORL a devenit o specialitate aparte. În URSS obligativitatea învăţămîntului aparte. În URSS obligativitatea învăţămîntului specialităţii ORL a fost introdus în anul 1922.specialităţii ORL a fost introdus în anul 1922.

În anul 1861 doctorul Kugel (România), elev al lui Adam În anul 1861 doctorul Kugel (România), elev al lui Adam Politzer practica şi bolile de urechi. La spitalul Colţea Politzer practica şi bolile de urechi. La spitalul Colţea profesorul Manolescu pe lîngă clinica oftalmologică profesorul Manolescu pe lîngă clinica oftalmologică avea şi o secţie de boli de urechi. Societatea ORL din avea şi o secţie de boli de urechi. Societatea ORL din România a fost înfiinţată în anul 1908. Iar în 1933 a România a fost înfiinţată în anul 1908. Iar în 1933 a apărut la Bucureşti Revista Română de apărut la Bucureşti Revista Română de Otorinolaringologie şi Bronhoesofagoscopie.Otorinolaringologie şi Bronhoesofagoscopie.

IV. IV. ŞCOLILE MONDIALE ORL DE ŞCOLILE MONDIALE ORL DE

PRESTIGIUPRESTIGIU Un aport considerabil 1-au adus în dezvoltarea ORL mondiale următoarele şcoli Un aport considerabil 1-au adus în dezvoltarea ORL mondiale următoarele şcoli

otorinolaringologice:otorinolaringologice:ŞCOALA AUSTRIACĂŞCOALA AUSTRIACĂ este prezentată de: Adam Politzer (1835-1920). S-a este prezentată de: Adam Politzer (1835-1920). S-a

născut în Ungaria la l octombrie 1835. Tatăl său era un negustor înstărit, de născut în Ungaria la l octombrie 1835. Tatăl său era un negustor înstărit, de origine evreu, iar unul din buneii săi a fost doctor.origine evreu, iar unul din buneii săi a fost doctor.

Preocuparea lui A. Politzer în domeniul auzului a fost începută odată cu absolvirea Preocuparea lui A. Politzer în domeniul auzului a fost începută odată cu absolvirea Şcolii Noi Medicale din Viena şi lucrările personale în otologie. A aprofundat Şcolii Noi Medicale din Viena şi lucrările personale în otologie. A aprofundat cercetările în domeniul morfopatologiei şi simptomatologiei, clinicei, a practicat cercetările în domeniul morfopatologiei şi simptomatologiei, clinicei, a practicat microscopul. El prin experienţe a demonstrat că m. tensor tympani este inervat microscopul. El prin experienţe a demonstrat că m. tensor tympani este inervat de n. trigemen, iar m. stapedius de n. facial, în al doilea experiment el a studiat de n. trigemen, iar m. stapedius de n. facial, în al doilea experiment el a studiat mişcarea aerului prin trompa Eustache. în 1863 a acceptat propunerea de a mişcarea aerului prin trompa Eustache. în 1863 a acceptat propunerea de a activa ca lector în otologie la Universitatea din Viena. Otoscopia, socotea el, activa ca lector în otologie la Universitatea din Viena. Otoscopia, socotea el, este metoda de elecţie în stabilirea patologiei otice. El era numit de primarul este metoda de elecţie în stabilirea patologiei otice. El era numit de primarul Vienei otologul celor săraci. A editat manualul de otologie. Anatomia şi Vienei otologul celor săraci. A editat manualul de otologie. Anatomia şi fiziologia descrisă în acest manual este şi în prezent actuală. El a descris fiziologia descrisă în acest manual este şi în prezent actuală. El a descris morfologia şi morfogeneza otosclerozei, care s-a dovedit a se dezvolta în urma morfologia şi morfogeneza otosclerozei, care s-a dovedit a se dezvolta în urma anchilozei stapediene. Adam Politzer e bine cunoscut pentru aportul său în anchilozei stapediene. Adam Politzer e bine cunoscut pentru aportul său în cunoaşterea anatomiei urechii, colesteatomului, otitei seroase, patologiei cunoaşterea anatomiei urechii, colesteatomului, otitei seroase, patologiei labirintului, cofozei congenitale şi a complicaţiilor otogene intracraniene. labirintului, cofozei congenitale şi a complicaţiilor otogene intracraniene. Necătînd la numărul mare de publicaţii şi renumele său, Politzer a murit în Necătînd la numărul mare de publicaţii şi renumele său, Politzer a murit în sărăcie. A descris istoricul otologiei în două volume.sărăcie. A descris istoricul otologiei în două volume.

ŞCOALA AMERICANĂ.ŞCOALA AMERICANĂ. Medicul Philip Phisic (1768- Medicul Philip Phisic (1768-1837) a inventat tonsilotomul în 1829.1837) a inventat tonsilotomul în 1829.

Ernst Krackowiczer în 1858 a introdus utilizarea Ernst Krackowiczer în 1858 a introdus utilizarea laringoscopului . Lempert s-a născut la 4 iulie 1891 în laringoscopului . Lempert s-a născut la 4 iulie 1891 în Polonia şi în anul 1905 a trecut cu traiul în New-York Polonia şi în anul 1905 a trecut cu traiul în New-York împreună cu părinţii săi. In 1938 a efectuat fenestrarea împreună cu părinţii săi. In 1938 a efectuat fenestrarea labirintului într-un singur timp în cadrul otosclerozei.labirintului într-un singur timp în cadrul otosclerozei.

S. Rozen în 1952 prima dată în lume a efectuat operaţia S. Rozen în 1952 prima dată în lume a efectuat operaţia mobilizarea indirectă a scăriţei în caz de hipoacuzie, care mobilizarea indirectă a scăriţei în caz de hipoacuzie, care ulterior a dat un impuls la operaţiile stapedoplastice în ulterior a dat un impuls la operaţiile stapedoplastice în caz de otoscleroză. Pe larg în America se foloseştecaz de otoscleroză. Pe larg în America se foloseşte

tomodensitometria şi rezonanţa magnetică nucleară.tomodensitometria şi rezonanţa magnetică nucleară.

W. House (Los-Angeles) a pus bine la punct implantul W. House (Los-Angeles) a pus bine la punct implantul cohlear, mai ales la copii (1973).cohlear, mai ales la copii (1973).

ŞCOALA FRANCEZĂ.ŞCOALA FRANCEZĂ. Jean Louis Peti în 1750 a efectuat prima Jean Louis Peti în 1750 a efectuat prima intervenţie chirurgicală pe apofiza mastoidă unui pacient cu intervenţie chirurgicală pe apofiza mastoidă unui pacient cu mastoidită. Apoi el a mai efectuat un şir de operaţii identice şi a mastoidită. Apoi el a mai efectuat un şir de operaţii identice şi a observat că toţi cei supuşi operaţiei s-au însănătoşit, iar cei ce au observat că toţi cei supuşi operaţiei s-au însănătoşit, iar cei ce au refuzat să fie operaţi - au decedat.refuzat să fie operaţi - au decedat.

Savanţii francezi în frunte cu Portman efectuează cercetări Savanţii francezi în frunte cu Portman efectuează cercetări ştiinţifice în domeniul anginelor (în special clasificarea anginelor), ştiinţifice în domeniul anginelor (în special clasificarea anginelor), otitelor,colesteatomului,timpano- şi stapedoplastiilor, recuperării otitelor,colesteatomului,timpano- şi stapedoplastiilor, recuperării chirurgicale în caz de afectare a n. facial, oncologiei, implantului chirurgicale în caz de afectare a n. facial, oncologiei, implantului cohlear ete. cohlear ete.

ŞCOALA GERMANĂ.ŞCOALA GERMANĂ. Termenul de timpanoplastie a fost propus şi Termenul de timpanoplastie a fost propus şi apoi implimentat de Wullştein în 1949. Ideea acestei operaţii constă apoi implimentat de Wullştein în 1949. Ideea acestei operaţii constă în aceea că otochirurgul prin procedeele sale chirurgicale în aceea că otochirurgul prin procedeele sale chirurgicale restabileşte sistemul anatomic şi funcţional al urechii medii ce duce restabileşte sistemul anatomic şi funcţional al urechii medii ce duce la recuperarea funcţiei auditive. Wullştein şi Zollner în 1955 au la recuperarea funcţiei auditive. Wullştein şi Zollner în 1955 au propus 5 tipuri de timpanoplastii. Specialiştii germani sunt bine propus 5 tipuri de timpanoplastii. Specialiştii germani sunt bine dotaţi cu tehnică şi instrumentariu necesar; microscoape de dotaţi cu tehnică şi instrumentariu necesar; microscoape de performanţă, laringoscoape, RMN, tomodensitometre ,etc.performanţă, laringoscoape, RMN, tomodensitometre ,etc.

ŞCOALA ROMÂNĂ.ŞCOALA ROMÂNĂ. Are o mare şi diversă tematică ştiinţifică, Are o mare şi diversă tematică ştiinţifică, începînd cu procesele inflamatorii acute şi cronice ale organelor din începînd cu procesele inflamatorii acute şi cronice ale organelor din sfera ORL şi terminînd cu implantul cohlear.sfera ORL şi terminînd cu implantul cohlear.

În diferite perioade au activat mari personalităţi în domeniul ORL. În diferite perioade au activat mari personalităţi în domeniul ORL. Specialitatea ORL în România s-a format înaitea primului război Specialitatea ORL în România s-a format înaitea primului război mondial fiind reprezentată de Dr. Leopold Kugel, Dr. Cristian mondial fiind reprezentată de Dr. Leopold Kugel, Dr. Cristian Orescu. Dr. Eugen Felix a fost primul profesor ORL la Bucureşti în Orescu. Dr. Eugen Felix a fost primul profesor ORL la Bucureşti în 1901. După anii 1900 au fost deschise clinicile ORL la Bucureşti şi 1901. După anii 1900 au fost deschise clinicile ORL la Bucureşti şi Iaşi. Societatea Română de ORL a fost condusă de Alexandru Iaşi. Societatea Română de ORL a fost condusă de Alexandru Costiniu Senior. Ulterior au fost înfiinţate clinici noi de ORL la Tg. Costiniu Senior. Ulterior au fost înfiinţate clinici noi de ORL la Tg. Mureş, Timişoara, Craiova şi în alte localităţi.Mureş, Timişoara, Craiova şi în alte localităţi.

în 1950 în România activau 327 de ORL-işti. Iar actualmente în 1950 în România activau 327 de ORL-işti. Iar actualmente această specialitate o practică peste 700 de otorinolaringologi.această specialitate o practică peste 700 de otorinolaringologi. Profesorul Dorin Hociotă, creatorul Institutului Naţional de Fono-Profesorul Dorin Hociotă, creatorul Institutului Naţional de Fono-audiologie şi Chirurgie Funcţională ORL a fost un neîntrecut audiologie şi Chirurgie Funcţională ORL a fost un neîntrecut cofochirurg. După decesul său în 1990 conducerea a fost preluată de cofochirurg. După decesul său în 1990 conducerea a fost preluată de Profesorul Romeo Călăraşu.Profesorii: Ştefan Gîrbea, Virgil Profesorul Romeo Călăraşu.Profesorii: Ştefan Gîrbea, Virgil Racoveanu, Mihai Lozeanu, Traian Ataman, conf. Cornelia Racoveanu, Mihai Lozeanu, Traian Ataman, conf. Cornelia Păunescu au contribuit esenţial la dezvoltarea ORL în Romînia şi Păunescu au contribuit esenţial la dezvoltarea ORL în Romînia şi ridicarea prestigiului acestei specialităţi în faţa ORL mondiale.ridicarea prestigiului acestei specialităţi în faţa ORL mondiale.

ŞCOALA RUSĂ.ŞCOALA RUSĂ. Este prezentată de N. P. Simonovskii, S. S. Este prezentată de N. P. Simonovskii, S. S. Preobrajenski, V.I. Voiacec, K. L. Hilov, B. S. Preobrajennskii, I. Preobrajenski, V.I. Voiacec, K. L. Hilov, B. S. Preobrajennskii, I. B. Soldatov M.S. Plujnicov şi alţii. Aceşti savanţi şi specialişti în B. Soldatov M.S. Plujnicov şi alţii. Aceşti savanţi şi specialişti în domeniu au creat serviciul otorinolaringologic din Rusia, au format domeniu au creat serviciul otorinolaringologic din Rusia, au format o pleadă întreagă de savanţi, au deschis catedre şi clinici ORL, au o pleadă întreagă de savanţi, au deschis catedre şi clinici ORL, au editat manuale la toate capitolele ORL, au efectuat tot genul de editat manuale la toate capitolele ORL, au efectuat tot genul de operaţii în organele ORL.operaţii în organele ORL.

ŞCOALA UCRAINEANĂŞCOALA UCRAINEANĂ.. O figură marcantă a ORL din Ucraina a O figură marcantă a ORL din Ucraina a fost profesorul A. I. Colomiicenco, care a fondat institutul de fost profesorul A. I. Colomiicenco, care a fondat institutul de cercetări ştiinţifice în domeniul otolaringologiei din Kiev, care cercetări ştiinţifice în domeniul otolaringologiei din Kiev, care astăzi îi poartă numele. Acest savant a pus bazele ORL astăzi îi poartă numele. Acest savant a pus bazele ORL contemporane în Ucraina. El personal s-a ocupat cu toate contemporane în Ucraina. El personal s-a ocupat cu toate problemele otorinolaringologiei, dar mai ales cu: oncologia, problemele otorinolaringologiei, dar mai ales cu: oncologia, cofochirurgia, otitele acute şi cronice, otoantritele la copii, cofochirurgia, otitele acute şi cronice, otoantritele la copii, hipoacuziile, surditatea şi multe alte afecţiuni cu caracter acut, hipoacuziile, surditatea şi multe alte afecţiuni cu caracter acut, cronic şi regional. Profesorului A. I. Colomiicenco, îi aparţine cronic şi regional. Profesorului A. I. Colomiicenco, îi aparţine ideea că medicina este acea ramură a societăţii care recuperînd ideea că medicina este acea ramură a societăţii care recuperînd sănătatea muncitorilor contribuie la creşterea economiei şi implicit sănătatea muncitorilor contribuie la creşterea economiei şi implicit la ridicarea nivelului de viaţă a oamenilor. la ridicarea nivelului de viaţă a oamenilor.

V. DEZVOLTAREA ASISTENTEI V. DEZVOLTAREA ASISTENTEI MEDICALE ORL ÎN MOLDOVAMEDICALE ORL ÎN MOLDOVA

Între anii 1918-1940 populaţia Basarabiei ca de altfel şi a altor ţări a fost afectatăÎntre anii 1918-1940 populaţia Basarabiei ca de altfel şi a altor ţări a fost afectatăde diverse maladii cu caracter de masă.de diverse maladii cu caracter de masă.Dintre bolile infecto-contagioase cele mai frecvente au fost:Dintre bolile infecto-contagioase cele mai frecvente au fost:-Tifosul exantimatic;-Tifosul exantimatic;- Difteria;- Difteria; - - Scarlatina;Scarlatina; -Variola; -Variola; -Rabia; -Rabia; --Malaria;Malaria; -Tuberculoza şi altele.-Tuberculoza şi altele.Văzînd această situaţie Guvernul României a elaborat şi a realizat un vast program de Văzînd această situaţie Guvernul României a elaborat şi a realizat un vast program de

eradicare a acestor boli. Pentru tratamentul pacienţilor de tuberculoză a fost eradicare a acestor boli. Pentru tratamentul pacienţilor de tuberculoză a fost reconstruit sanatoriul de profil din Vorniceni, numărul de paturi ajungînd la 150. reconstruit sanatoriul de profil din Vorniceni, numărul de paturi ajungînd la 150. Spitalul din Costiujeni în 1939 a fost reconstruit cheltuindu-se 10 mln. lei. Au fost Spitalul din Costiujeni în 1939 a fost reconstruit cheltuindu-se 10 mln. lei. Au fost înfiinţate şi multe alte spitale şi dispansere. Au fost deschise spitale pentru înfiinţate şi multe alte spitale şi dispansere. Au fost deschise spitale pentru contagioşi la Călăraşi, Chilia Nouă şi Reni, sanatoriul Bugaz.contagioşi la Călăraşi, Chilia Nouă şi Reni, sanatoriul Bugaz.

În 1918 în Basarabia existau numai 80 medici, 170 În 1918 în Basarabia existau numai 80 medici, 170 felceri şi 70 surori de caritate, între anii 1918-1940 felceri şi 70 surori de caritate, între anii 1918-1940 numărul de medici a crescut de la 80 la 341 (mărindu-numărul de medici a crescut de la 80 la 341 (mărindu-se numărul lor de 4 ori şi ceva). Din cele relatate se numărul lor de 4 ori şi ceva). Din cele relatate rezultă că în intervalul 1918-1940 au fost realizate rezultă că în intervalul 1918-1940 au fost realizate mari progrese în organizarea asistenţei medicale a mari progrese în organizarea asistenţei medicale a populaţiei şi aceasta a fost una din principalele populaţiei şi aceasta a fost una din principalele preocupări ale Statului Român în Basarabia.preocupări ale Statului Român în Basarabia.

ORL Moldovei are şi ea istoria sa. Pînă la deschiderea ORL Moldovei are şi ea istoria sa. Pînă la deschiderea I.S.M din Chişinău (1945) - (fiind deplasat din oraşul I.S.M din Chişinău (1945) - (fiind deplasat din oraşul Kislovodsk, institutul 2 de medicină din Leningrad) Kislovodsk, institutul 2 de medicină din Leningrad) medicii moldoveni îşi făceau studiile în instituţiile de medicii moldoveni îşi făceau studiile în instituţiile de medicină şi la facultăţile de medicină de la medicină şi la facultăţile de medicină de la universităţile din - România, Franţa, Rusia, universităţile din - România, Franţa, Rusia, Cehoslovacia, Germania etc.Cehoslovacia, Germania etc.

Populaţiei îi acordau asistenţa ORL medicii particulari şi din spitalele de Stat. Dar în Populaţiei îi acordau asistenţa ORL medicii particulari şi din spitalele de Stat. Dar în literatura de specialitate se ignorează acest fapt afirmîndu-se că pînă în anul 1945 literatura de specialitate se ignorează acest fapt afirmîndu-se că pînă în anul 1945 nu exista serviciul ORL. E drept că odată cu transferarea institutului doi de nu exista serviciul ORL. E drept că odată cu transferarea institutului doi de medicină Sanct-Peterburg din Kislovodsk (a fost evacuat în timpul celui de al II-medicină Sanct-Peterburg din Kislovodsk (a fost evacuat în timpul celui de al II-lea război mondial) la Chişinău şi astfel s-au creat noi condiţii de pregătire a lea război mondial) la Chişinău şi astfel s-au creat noi condiţii de pregătire a medicilor în I.S.M din Chişinău. Primul şef de catedră ORL (de la 14 septembrie medicilor în I.S.M din Chişinău. Primul şef de catedră ORL (de la 14 septembrie 1945) a fost profesorul Vasile Petru Cecurin, apoi au condus catedra următorii 1945) a fost profesorul Vasile Petru Cecurin, apoi au condus catedra următorii profesori: N. I. Mihaloiţ, A. A. Gladcov, D.A.Bîtcenco, I. N. Antohi, V. A. profesori: N. I. Mihaloiţ, A. A. Gladcov, D.A.Bîtcenco, I. N. Antohi, V. A. Romanov, V. A. Popa. Actualmente şeful catedrei şi preşrdintele Societăţii Romanov, V. A. Popa. Actualmente şeful catedrei şi preşrdintele Societăţii Ştiinţifice de ORL din Republica Moldova este d.h.ş.m., academician al A.Ş a Ştiinţifice de ORL din Republica Moldova este d.h.ş.m., academician al A.Ş a R.M., profesor universitar Ion Ababii. Organizarea serviciului ORL în Moldova se R.M., profesor universitar Ion Ababii. Organizarea serviciului ORL în Moldova se efectuează în următorul fel: în fruntea acestui serviciu se află Societatea Ştiinţifică efectuează în următorul fel: în fruntea acestui serviciu se află Societatea Ştiinţifică ORL din Republica Moldova şi Ministerul Sănătăţii al R.M. Catedra ORL în ORL din Republica Moldova şi Ministerul Sănătăţii al R.M. Catedra ORL în cadrul caria se află şi cursul de ORL al facultăţii de perfecţionare a medicilor, are cadrul caria se află şi cursul de ORL al facultăţii de perfecţionare a medicilor, are menirea de a preda ORL studenţilor la toate facultăţile şi perfecţionarea ORL. menirea de a preda ORL studenţilor la toate facultăţile şi perfecţionarea ORL. Rezidenţialul întrodus la noi în Moldova în anul 1993 este o metodă nouă în Rezidenţialul întrodus la noi în Moldova în anul 1993 este o metodă nouă în pregătirea medicilor ORL. Următoarea treaptă sau nivel de asistenţă pregătirea medicilor ORL. Următoarea treaptă sau nivel de asistenţă otorinolaringologică sunt oraşele şi raioanele unde funcţionează secţii şi cabinete otorinolaringologică sunt oraşele şi raioanele unde funcţionează secţii şi cabinete ORL atît pentru maturi cît şi pentru copii. La unele uzine, fabrici, teatre sunt ORL atît pentru maturi cît şi pentru copii. La unele uzine, fabrici, teatre sunt cabinete medicale ORL care acordă asistenţa ORL. La teatrul de operă şi balet, de cabinete medicale ORL care acordă asistenţa ORL. La teatrul de operă şi balet, de exemplu, activează foniatrul.exemplu, activează foniatrul.

Actualmente în republică muncesc mai mult de 200 de medici ORL. Numărul de Actualmente în republică muncesc mai mult de 200 de medici ORL. Numărul de paturi ORL atinge cifra de 547. Otorinolaringologia Moldovei depune eforturi paturi ORL atinge cifra de 547. Otorinolaringologia Moldovei depune eforturi considerabile în soliţionarea următoarelor probleme:considerabile în soliţionarea următoarelor probleme:

Profesorul Mihail Gh.Sandul a studiat diferite aspecte a ORL în Moldova şi in Profesorul Mihail Gh.Sandul a studiat diferite aspecte a ORL în Moldova şi in special s-a ocupat cu diagnosticul precoce şi tratamentul chirurgical al special s-a ocupat cu diagnosticul precoce şi tratamentul chirurgical al cancerului laringelui.El a contrebuit la formarea şi perfecţionarea medicelor cancerului laringelui.El a contrebuit la formarea şi perfecţionarea medicelor ORL din Moldova. ORL din Moldova.

1.Etiopatogenia, tratamentul şi complicaţiile rinosinusitelor la copii şi la1.Etiopatogenia, tratamentul şi complicaţiile rinosinusitelor la copii şi lamaturi: maturi: I. I. Ababii, M. Maniuc.Ababii, M. Maniuc.

2.Anginele şi tonsilita cronică: 2.Anginele şi tonsilita cronică: VI. VI. Popa, N. Hodonoagă, E. Sencu,Popa, N. Hodonoagă, E. Sencu,L.Danilov.L.Danilov.

3.Otitele acute şi cronice. Otitele recidivante, exsudative, complicaţiile lor.3.Otitele acute şi cronice. Otitele recidivante, exsudative, complicaţiile lor.Mastoidoplastiile: I.Mastoidoplastiile: I. Ababii, I. AntoniiA. Sandul, S.Ababii, I. AntoniiA. Sandul, S.Vetricean, S. Diacov.Vetricean, S. Diacov.

4.Laringotraheobronşita acută striduloasă la copii. Papilomatoza laringelui.4.Laringotraheobronşita acută striduloasă la copii. Papilomatoza laringelui.Microlaringoscopia şi microlaringochirurgia: I. Ababii, Vl. Microlaringoscopia şi microlaringochirurgia: I. Ababii, Vl. Popa,I.Banari,V.Cabac.Popa,I.Banari,V.Cabac.

5.Timpanoplastiile I. Atohi, V. Andriuţa, S. Vetricean,A.Antohi.5.Timpanoplastiile I. Atohi, V. Andriuţa, S. Vetricean,A.Antohi.6.Stapendoplastia. Otoscleroza: I. Antoni, V. Andriuţa, S. Vetrician,A.Antohi.6.Stapendoplastia. Otoscleroza: I. Antoni, V. Andriuţa, S. Vetrician,A.Antohi.7.Utilizarea pe larg a metodelor noi de diagnostic şi tratament: imunologice,7.Utilizarea pe larg a metodelor noi de diagnostic şi tratament: imunologice,

radiologice , se folosesc microscoapele chirurgicale şi instrumentariul radiologice , se folosesc microscoapele chirurgicale şi instrumentariul respectiv.respectiv.

Un aport deosebit în dezvoltarea asistenţei ORL în Moldova la Un aport deosebit în dezvoltarea asistenţei ORL în Moldova la momentul respectiv 1-au adus: profesorul M. Gh.Zagarskih - momentul respectiv 1-au adus: profesorul M. Gh.Zagarskih - fostul şef al cursului de perfecţionare a medicilor ORL, care a fostul şef al cursului de perfecţionare a medicilor ORL, care a propus şi a implimentat o nouă metodă de tratament a propus şi a implimentat o nouă metodă de tratament a esofagitelor corozive, stenozele cronice ale laringelui folosind în esofagitelor corozive, stenozele cronice ale laringelui folosind în acest scop buge din peritoneu confecţionate după metoda sa. Au acest scop buge din peritoneu confecţionate după metoda sa. Au mai activat d.ş.m. Gh. Frumusachi, M. Lupan, N. Savelev - mai activat d.ş.m. Gh. Frumusachi, M. Lupan, N. Savelev - aducînd aportul lor în diverse probleme ale ORL. Prima secţie de aducînd aportul lor în diverse probleme ale ORL. Prima secţie de ORL de 25 de paturi a fost deschisă la spitalul clinic orăşenesc ORL de 25 de paturi a fost deschisă la spitalul clinic orăşenesc Nr. 4 din Chişinău. Actualmente această clinică ORL, cu o Nr. 4 din Chişinău. Actualmente această clinică ORL, cu o capacitate de 34 paturi se află în incinta Spitalului clinic capacitate de 34 paturi se află în incinta Spitalului clinic municipal Nr.3 „Sf. Treime", unde are loc perfecţionarea municipal Nr.3 „Sf. Treime", unde are loc perfecţionarea medicilor ORL. O contribuţie deosebită în dezvoltarea ORL şi a medicilor ORL. O contribuţie deosebită în dezvoltarea ORL şi a asistenţei ORL din Moldova o au savanţii din fosta URSS cum ar asistenţei ORL din Moldova o au savanţii din fosta URSS cum ar fi: D. I.Tarasov (Moscova), I. B. Soldatov (Samara), M. S. fi: D. I.Tarasov (Moscova), I. B. Soldatov (Samara), M. S. Plujnicov (Sanct-Petersburg), V. T. Palciun (Moscova), A. I. Plujnicov (Sanct-Petersburg), V. T. Palciun (Moscova), A. I. Colomiicenco, S. I. Mostovoi, A.I.Ţîganov, D. I. Zabolotnîi Colomiicenco, S. I. Mostovoi, A.I.Ţîganov, D. I. Zabolotnîi (Kiev) şi alţii.(Kiev) şi alţii.

VI. VI. DIRECŢIILE ŞTIINŢIFICE SI DIRECŢIILE ŞTIINŢIFICE SI PRACTICEIPRACTICEI ORL ÎN MOLDOVA ORL ÎN MOLDOVA

Temele tezelor de doctor în ştiinţe medicale şi de doctor habilitat în medicină aTemele tezelor de doctor în ştiinţe medicale şi de doctor habilitat în medicină acolaboratorilor catedrei sunt:colaboratorilor catedrei sunt:

Ion AntohiIon Antohi susţine teza de doctor în medicină lanterna: „Unele aspecte ale susţine teza de doctor în medicină lanterna: „Unele aspecte ale patogenezei combustiilor cu agenţi chimici ale esofagului în 1967.patogenezei combustiilor cu agenţi chimici ale esofagului în 1967.

Mihail SandulMihail Sandul susţine teza de doctor în medicină la tema: „Analiza susţine teza de doctor în medicină la tema: „Analiza macroluminiscentă în patologia oncologică a organelor ORL în 1963 şi teza de macroluminiscentă în patologia oncologică a organelor ORL în 1963 şi teza de doctor habilitat în medicină la tema „Diagnosticul complex al tumorilor maligne doctor habilitat în medicină la tema „Diagnosticul complex al tumorilor maligne ale laringelui."ale laringelui."

Vladimir Popa Vladimir Popa susţine teza de doctor în ştiinţe medicale la tema: „Patologiasusţine teza de doctor în ştiinţe medicale la tema: „PatologiaORL la muncitorii din industria tutunului" în anul 1974 şi teza de d.h.ş.m. la tema:ORL la muncitorii din industria tutunului" în anul 1974 şi teza de d.h.ş.m. la tema:„Materiale clinice pentru organizarea profilaxiei complicaţiilor tonsilitei cronice" în„Materiale clinice pentru organizarea profilaxiei complicaţiilor tonsilitei cronice" înanul 1986.anul 1986.

Ion Ababii Ion Ababii susţine teza de doctor în medicină la tema: „Etiologia, clinica şi funcţia susţine teza de doctor în medicină la tema: „Etiologia, clinica şi funcţia glucocorticoidă a corticosuprarenalelor în tratamentul complex al laringitelor glucocorticoidă a corticosuprarenalelor în tratamentul complex al laringitelor stenozante la copii în anul 1973 şi teza de d.h.ş.m. la tema: „Afecţiunile inflamatorii stenozante la copii în anul 1973 şi teza de d.h.ş.m. la tema: „Afecţiunile inflamatorii recidivante ale urechii medii şi căilor respiratorii superioare în perioada primei recidivante ale urechii medii şi căilor respiratorii superioare în perioada primei copilării (diagnosticul, tratamentul, profilaxia, pronosticuBJn anul 1986".copilării (diagnosticul, tratamentul, profilaxia, pronosticuBJn anul 1986".

Ilie BanariIlie Banari susţine teza de doctor în medicină la tema: „Homoplastia regiunii susţine teza de doctor în medicină la tema: „Homoplastia regiuniicervicale a traheii cu transplant conservat în soluţie de formalină de concentraţiecervicale a traheii cu transplant conservat în soluţie de formalină de concentraţieîn anul 1973 şi teza de d.h.ş.m. la tema: „Tratamentul chirurgical al bolnavilor cuîn anul 1973 şi teza de d.h.ş.m. la tema: „Tratamentul chirurgical al bolnavilor cuparalizii periferice şi asocierea stenozei cicatricial- paralitice a laringelui în anulparalizii periferice şi asocierea stenozei cicatricial- paralitice a laringelui în anul1990.1990.

Alecxandru Sandul Alecxandru Sandul susţine teza de d.ş.m. la tema: „Iradierea LASER cu susţine teza de d.ş.m. la tema: „Iradierea LASER cu intensitate mică în tratamentul bolnavilor cu sinusite maxilare purulente" în intensitate mică în tratamentul bolnavilor cu sinusite maxilare purulente" în anul 1988 şi teza' de d.h.ş.m. la tema: „Mastoidoplastia cu autoos spongios anul 1988 şi teza' de d.h.ş.m. la tema: „Mastoidoplastia cu autoos spongios combinată cu imunocorecţia în tratamentul bolnavilor cu otite medii cronice combinată cu imunocorecţia în tratamentul bolnavilor cu otite medii cronice supurate" în anul 1997.supurate" în anul 1997.

Vasile Andriuţă Vasile Andriuţă susţine teza de doctor în ştiinţe medicale la tema: „Rolul susţine teza de doctor în ştiinţe medicale la tema: „Rolul alergici în dezvoltarea complicaţiilor intracraniene otogene" în anul 1968.alergici în dezvoltarea complicaţiilor intracraniene otogene" în anul 1968.

Măria Lupan Măria Lupan susţine teza de doctor în ştiinţe medicale la tema: „Afecţiunile susţine teza de doctor în ştiinţe medicale la tema: „Afecţiunile profesionale ale căilor respiratorii superioare la bolavii ce activează în profesionale ale căilor respiratorii superioare la bolavii ce activează în industria textilă".industria textilă".

Nicanor Hodonoagă Nicanor Hodonoagă susţine teza de d.ş.m. la tema: „Unele aspecte ale susţine teza de d.ş.m. la tema: „Unele aspecte ale patogenezei, complicaţiile tonsilitei cronice" în anul 1971.patogenezei, complicaţiile tonsilitei cronice" în anul 1971.

Anastasia Eremei Anastasia Eremei susţine teza de d.ş.m.la tema: „Referinţe la întrebarea cu susţine teza de d.ş.m.la tema: „Referinţe la întrebarea cu privire la patogenia bolii Meniere",în anul 1978.privire la patogenia bolii Meniere",în anul 1978.

Mihai Maniuc Mihai Maniuc susţine teza de d.ş.m. la tema: „Anomaliile de dezvoltate şisusţine teza de d.ş.m. la tema: „Anomaliile de dezvoltate şi malformaţiile cavităţii nazale la copii" în anul 1982 şi de d.h.ş.m la malformaţiile cavităţii nazale la copii" în anul 1982 şi de d.h.ş.m la

tema:”chirurgia funcţionala endoscopica rinosinusală la copiitema:”chirurgia funcţionala endoscopica rinosinusală la copii”” în anul 2007 . în anul 2007 . Alexei Găgăuz Alexei Găgăuz susţine teza de d.ş.m. la tema: „Folosîrea Laserului pe susţine teza de d.ş.m. la tema: „Folosîrea Laserului pe granatgranat neodin-itrit-aluminiu în tratamentul rinitei vasomotorii" în anul 1988.neodin-itrit-aluminiu în tratamentul rinitei vasomotorii" în anul 1988.

Eusebiu Sencu Eusebiu Sencu susţine teza de d.ş.m. la tema: „Folosirea razelor susţine teza de d.ş.m. la tema: „Folosirea razelor Laser în tratamentul bolnavilor cu amigdalită cronică" în anul 1991.Laser în tratamentul bolnavilor cu amigdalită cronică" în anul 1991.

Lucian Danilov Lucian Danilov susţine teza de d.ş.m. la tema: „Prognozarea susţine teza de d.ş.m. la tema: „Prognozarea evoluţiei şi consecinţelor procesului inflamator al căilor respiratorii evoluţiei şi consecinţelor procesului inflamator al căilor respiratorii superioare la copii frecvent bolnavi, pe baza stabilirii statutului superioare la copii frecvent bolnavi, pe baza stabilirii statutului funcţional imun local şi de sistem" în anul 1992.funcţional imun local şi de sistem" în anul 1992.

Vasile Cabac Vasile Cabac susţine teza de d.ş.m. la tema: „Microchirurgia susţine teza de d.ş.m. la tema: „Microchirurgia endolaringiană şi terapie imunocorectoare în tratamentul endolaringiană şi terapie imunocorectoare în tratamentul papilomatozei recidivante a laringelui la copii" în anul 1995.papilomatozei recidivante a laringelui la copii" în anul 1995.

Svetlana Diacov Svetlana Diacov susţine teza de d.ş.m. la tema: „Metodele non-susţine teza de d.ş.m. la tema: „Metodele non-invazive în diagnosticul afecţiunilor inflamatorii latente ale urechii invazive în diagnosticul afecţiunilor inflamatorii latente ale urechii medii la copiii primului an de viaţă" în 1993.medii la copiii primului an de viaţă" în 1993.

Alexandru Andreev Alexandru Andreev susţine teza de d.ş.m. la tema: „Biomaterialul susţine teza de d.ş.m. la tema: „Biomaterialul osteomatrix forte în rinoplastiile rinosinusale" în anul 1997.osteomatrix forte în rinoplastiile rinosinusale" în anul 1997.

Sergiu Vetricean Sergiu Vetricean susţine teza de d.ş.m. la tema: „Miringoplastia cu susţine teza de d.ş.m. la tema: „Miringoplastia cu utilizarea biomaterialului oştiomatrix forte" în anul 1999 .utilizarea biomaterialului oştiomatrix forte" în anul 1999 .

Polina AbabiiPolina Ababii susţine te susţine tezza de d.ş.m. la tema: a de d.ş.m. la tema: ““Optimizarea Optimizarea tratamentului chirurgical endoscopic al sinusitelor parasinusale tratamentului chirurgical endoscopic al sinusitelor parasinusale recidivante şi cronice la copii” anul 2008.recidivante şi cronice la copii” anul 2008.

VII.SCOPUL SI SARCINILE O.R.LVII.SCOPUL SI SARCINILE O.R.LOtorinolaringologia studiază şi implimentează în practica de specialitate Otorinolaringologia studiază şi implimentează în practica de specialitate

realizările ştiinţei atît fundamentale cît şi a cei aplicative în activitatea realizările ştiinţei atît fundamentale cît şi a cei aplicative în activitatea medicilor otorinolaringologi. Obiectul ORL studiază anatomia clinică, medicilor otorinolaringologi. Obiectul ORL studiază anatomia clinică, fiziopatologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul şi profilaxia fiziopatologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul şi profilaxia afecţiunilor din cadrul ORL. Scopul final al specialităţii este: afecţiunilor din cadrul ORL. Scopul final al specialităţii este: profilaxia bolilor ORL, micşorarea morbidităţii, invalidităţii şi a profilaxia bolilor ORL, micşorarea morbidităţii, invalidităţii şi a letalităţii. Sarcinile ORL sînt:letalităţii. Sarcinile ORL sînt:

1.Depistarea cît mai timpurie şi corectă a bolilor otorinolaringologice.1.Depistarea cît mai timpurie şi corectă a bolilor otorinolaringologice.2.Efectuarea tratamentului adecvat.2.Efectuarea tratamentului adecvat.3.Supravegerea grupelor de bolnavi şi a celora cu factori de risc.3.Supravegerea grupelor de bolnavi şi a celora cu factori de risc.

Dispanserizarea lor, care include următoarele etape:Dispanserizarea lor, care include următoarele etape:- Întocmirea planului dispanserizării;- Întocmirea planului dispanserizării;- - Lucrul de diagnosticare a bolilor şi tratamentul lor;Lucrul de diagnosticare a bolilor şi tratamentul lor;- - Analiza lucrului efectuat;Analiza lucrului efectuat; Planul de activitate mai departe;Planul de activitate mai departe;4.Expertiza medicală.4.Expertiza medicală.5.Conlucrarea cu organele administrative şi medicale.5.Conlucrarea cu organele administrative şi medicale.

VIII. LOCUL ORL INTRE ALTE VIII. LOCUL ORL INTRE ALTE DISCIPLINI ALEDISCIPLINI ALE

MEDICINEI.MEDICINEI.Este foarte greu de redat în această prelegere locul şi rolul ORL Este foarte greu de redat în această prelegere locul şi rolul ORL

între alte specialităţi ale medicinei. ORL s-a dezvoltat ca o între alte specialităţi ale medicinei. ORL s-a dezvoltat ca o ramură a terapiei şi a chirurgiei şi deci are strînse legături în ramură a terapiei şi a chirurgiei şi deci are strînse legături în primul rînd cu aceste specialităţi condiţionate de complicaţiile primul rînd cu aceste specialităţi condiţionate de complicaţiile anginelor, tonsilitelor cronice care nu rar duc la dezvoltarea anginelor, tonsilitelor cronice care nu rar duc la dezvoltarea reumatismului, poliartritei, nefritelor şi a altor boli. Iar reumatismului, poliartritei, nefritelor şi a altor boli. Iar hemoragiile nazale, esofagiene de cele mai multe ori sînt hemoragiile nazale, esofagiene de cele mai multe ori sînt cauzate de boli generale - hipertensiune arterială, ciroza cauzate de boli generale - hipertensiune arterială, ciroza ficatului, insuficienţa renală cronică şi altele. Flegmoanele ficatului, insuficienţa renală cronică şi altele. Flegmoanele retrofaringiene, periamigdaliene şi altele pot dezvolta o retrofaringiene, periamigdaliene şi altele pot dezvolta o mediastinită purulentă ce necesită o asistenţă chirurgicală.mediastinită purulentă ce necesită o asistenţă chirurgicală.

Vegetaţiile adenoide influenţează asupra întregului organism al Vegetaţiile adenoide influenţează asupra întregului organism al copilului. Angina eritemo-pultacee poate fi confundată cu copilului. Angina eritemo-pultacee poate fi confundată cu difteria faringelui, iar crupul fals cu crupul difteric şi invers.difteria faringelui, iar crupul fals cu crupul difteric şi invers.

Unele boli ale sîngelui precum şi cele infecţioase au în tabloul Unele boli ale sîngelui precum şi cele infecţioase au în tabloul clinic al lor semnele obiective ale unei angini. Complicaţiile clinic al lor semnele obiective ale unei angini. Complicaţiile intracraniene orbitale şi altele a otitelor şi sinuzitelor sunt în intracraniene orbitale şi altele a otitelor şi sinuzitelor sunt în competenţa nu numai a otorinolaringologilor dar şi a altor competenţa nu numai a otorinolaringologilor dar şi a altor specialişti: neuropatolog, neurochirurg, oftalmolog etc. specialişti: neuropatolog, neurochirurg, oftalmolog etc. Răspîndirea procesului patologic din organele ORL către Răspîndirea procesului patologic din organele ORL către sistemul dentar, facial şi invers se lămureşte prin existenţa sistemul dentar, facial şi invers se lămureşte prin existenţa comună a sistemului osos, nervos, vascular, mucoasă etc.comună a sistemului osos, nervos, vascular, mucoasă etc.

Afectarea concomitentă a organelor ORL şi a organelor Afectarea concomitentă a organelor ORL şi a organelor maxilofaciale atît în vremea de pace cît şi în vremea de război maxilofaciale atît în vremea de pace cît şi în vremea de război constituie aproximativ 10-25%. Există multiple şi diverse reflexe constituie aproximativ 10-25%. Există multiple şi diverse reflexe ce au punct de plecare - nasul şi se termină în plămîni, inimă şi ce au punct de plecare - nasul şi se termină în plămîni, inimă şi alte organe iar prin intermediul sistemului nervos central şi alte organe iar prin intermediul sistemului nervos central şi glandele endocrine sistemul de organe ORL fac legătura cu toate glandele endocrine sistemul de organe ORL fac legătura cu toate ţesuturile şi organele organismului uman. Traumatismele ce ţesuturile şi organele organismului uman. Traumatismele ce afectează organele ORL în majoritatea cazurilor sînt asociate cu afectează organele ORL în majoritatea cazurilor sînt asociate cu traumatismele regiunilor învecinate cum ar fi: mandibula, traumatismele regiunilor învecinate cum ar fi: mandibula, maxilarul superior, orbita, craniul, coloana vertebrală, gîtul, cutia maxilarul superior, orbita, craniul, coloana vertebrală, gîtul, cutia toracică etc.toracică etc.

Aşadar ORL ocupă un loc important între celelalte Aşadar ORL ocupă un loc important între celelalte disciplini ale medicinii. Reieşind din cele relatate mai disciplini ale medicinii. Reieşind din cele relatate mai sus este necesar ca fiecare din viitorii medici să cunoască sus este necesar ca fiecare din viitorii medici să cunoască bine această specialitate. Iar pe de altă parte şi bine această specialitate. Iar pe de altă parte şi otorinolaringologul trebue să se pătrundă de otorinolaringologul trebue să se pătrundă de responsabilitatea ca şi ei trebuie să cunoască alte responsabilitatea ca şi ei trebuie să cunoască alte disciplini. Otorinolaringologia are stînse legături cu: disciplini. Otorinolaringologia are stînse legături cu: terapia, pediatria, chirurgia, traumatologia, neurologia, terapia, pediatria, chirurgia, traumatologia, neurologia, oftalmologia, stomatologia, endocrinologia, gastrologia, oftalmologia, stomatologia, endocrinologia, gastrologia, urologia, radiologia şi cu toate serviciile paraclinice.urologia, radiologia şi cu toate serviciile paraclinice.

Nivelul de dezvoltare a ORL depinde de:Nivelul de dezvoltare a ORL depinde de:1.Nivelul de dezvoltare a ţării;1.Nivelul de dezvoltare a ţării;2.Nivelul de dezvoltare a biologiei şi a medicinei;2.Nivelul de dezvoltare a biologiei şi a medicinei;3.Nivelul de dezvoltare tehnico - ştiinţifică;3.Nivelul de dezvoltare tehnico - ştiinţifică;4.Atîrnarea guvernanţior către problemele ORL.4.Atîrnarea guvernanţior către problemele ORL.

IX. IX. NOŢIUNI GENERALE ASUPRA NOŢIUNI GENERALE ASUPRA METODELOR DE EXAMEN A BOLNAVILOR METODELOR DE EXAMEN A BOLNAVILOR CARE SUFERĂ DECARE SUFERĂ DE AFECŢIUNI ALE AFECŢIUNI ALE ORGANELOR ORLORGANELOR ORL

În stabilirea diagnosticului corect ne folosim de metodele generale de În stabilirea diagnosticului corect ne folosim de metodele generale de examinare a bolnavilor studiate şi utilizate la catedrele de terapie, examinare a bolnavilor studiate şi utilizate la catedrele de terapie, chirurgie, la catedrele auxiliare precum şi de cele speciale ale ORL. chirurgie, la catedrele auxiliare precum şi de cele speciale ale ORL. Examenul bolnavului se începe cu anamneză, ea trebuie efectuată Examenul bolnavului se începe cu anamneză, ea trebuie efectuată foarte minuţios şi calificat, ea trebuie condusă bine, cuvintele, foarte minuţios şi calificat, ea trebuie condusă bine, cuvintele, conversaţia cu bolnavul trebuie să coincidă cu nivelul de dezvoltare al conversaţia cu bolnavul trebuie să coincidă cu nivelul de dezvoltare al bolnavului, bolnavul trebuie să înţeleagă ce vrem noi, iar întrebările bolnavului, bolnavul trebuie să înţeleagă ce vrem noi, iar întrebările trebuie să fie puse aşa ca bolnavul să ne prezinte răspunsul necesar. trebuie să fie puse aşa ca bolnavul să ne prezinte răspunsul necesar. De exemplu medicul îi pune întrebareaDe exemplu medicul îi pune întrebareabolnavului: Ce vă supără pe Dumneavoastră? Sau dacă bolnavul n-a bolnavului: Ce vă supără pe Dumneavoastră? Sau dacă bolnavul n-a înţeles îl întreabă care e motivul că aţi venit la medic. Bolnavul poate înţeles îl întreabă care e motivul că aţi venit la medic. Bolnavul poate da mai multe răspunsuri. Am venit cu urechea, capul, gaimorita şi da mai multe răspunsuri. Am venit cu urechea, capul, gaimorita şi a.m.d. în aceste cazuri bolnavul nu ne-a comunicat ceea ce am fi dorit. a.m.d. în aceste cazuri bolnavul nu ne-a comunicat ceea ce am fi dorit. Iar răspunsul corect ar fi următorul: am vizitat medicul pentru că sufer Iar răspunsul corect ar fi următorul: am vizitat medicul pentru că sufer de dureri de cap, auzul s-a micşorat, respiraţia pe nas la fel. Pe medic de dureri de cap, auzul s-a micşorat, respiraţia pe nas la fel. Pe medic totdeuna îl interesează ceea ce îl deranjează pe bolnav, semnele totdeuna îl interesează ceea ce îl deranjează pe bolnav, semnele subiective ale bolii, nu diagnosticul.subiective ale bolii, nu diagnosticul.

După anamneză urmează examenul general şi special al bolnavului. După anamneză urmează examenul general şi special al bolnavului. Se examinează: plămînii, inima, pulsul, tensiunea arterială, se Se examinează: plămînii, inima, pulsul, tensiunea arterială, se palpează abdomenul, în caz de necesitate se examinează şi alte palpează abdomenul, în caz de necesitate se examinează şi alte organe. Examenul obiectiv special include:organe. Examenul obiectiv special include:

1.Inspecţia organilor ORL;1.Inspecţia organilor ORL;2.Narinoscopia;2.Narinoscopia;3.Rinoscopia anterioară;3.Rinoscopia anterioară;4.Orofaringoscopia;4.Orofaringoscopia;5.Rinoscopia posterioară;5.Rinoscopia posterioară;6.Tuşeul cavulului;6.Tuşeul cavulului;7.Laringoscopia (directă şi indirectă);7.Laringoscopia (directă şi indirectă);8.Otoscopia;8.Otoscopia;9.Examenul funcţional ORL;9.Examenul funcţional ORL;Otorinolaringologul în diagnosticarea corectă şi la timp a Otorinolaringologul în diagnosticarea corectă şi la timp a

afecţiunilor ORL pe larg se foloseşte de serviciile de laborator afecţiunilor ORL pe larg se foloseşte de serviciile de laborator (analiza generală a sîngelui, timpul de coagulare şi sîngerare, (analiza generală a sîngelui, timpul de coagulare şi sîngerare, analizaanaliza urinei, indicii glucozei în sînge etc.). Metodele urinei, indicii glucozei în sînge etc.). Metodele radiologice ocupă un loc important în examinarea bolnavilor, radiologice ocupă un loc important în examinarea bolnavilor, mai ales cu sinusite şi otite precum şi laringite.mai ales cu sinusite şi otite precum şi laringite.

Tomografia, precum şi tomodensitometria se utilizează cu predilecţie în caz de Tomografia, precum şi tomodensitometria se utilizează cu predilecţie în caz de complicaţii rinosinusogene şi otogene. RMN - rezonanţa magnetică nucleară- complicaţii rinosinusogene şi otogene. RMN - rezonanţa magnetică nucleară- numirea de nucleară derivă de la însuşirea nucleului atomic de a intra în rezonanţă numirea de nucleară derivă de la însuşirea nucleului atomic de a intra în rezonanţă sub acţiunea unui cîmp magnetic ca şi un pahar de cristal, care începe să vibreze sub acţiunea unui cîmp magnetic ca şi un pahar de cristal, care începe să vibreze dacă în apropiere se preduce o notă muzicală acordată pe frecvenţa paharului. dacă în apropiere se preduce o notă muzicală acordată pe frecvenţa paharului. Rezonanţa nucleului se manifestă prin emiterea unor semne electromagnetice ce Rezonanţa nucleului se manifestă prin emiterea unor semne electromagnetice ce pot fi utilizate pentru a reconstrui o imagine, însuşirea nucleului de a intra în pot fi utilizate pentru a reconstrui o imagine, însuşirea nucleului de a intra în rezonanţă sub acţiunea unui cîmp magnetic a fost descoperită în 1947 şi abia în rezonanţă sub acţiunea unui cîmp magnetic a fost descoperită în 1947 şi abia în 1977 s-a obţinut prima imagine a unui pumn.1977 s-a obţinut prima imagine a unui pumn.

Tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară după cum se ştie sunt Tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară după cum se ştie sunt realizări ale ştiinţei şi tehnicei de ultimă oră, care au o mare importanţă în realizări ale ştiinţei şi tehnicei de ultimă oră, care au o mare importanţă în procesul de diagnosticare a îmbolnăvirilor.procesul de diagnosticare a îmbolnăvirilor.

Totodată trebuie să subliniez că tehnica şi aparatajul medical, cît de sofisticate n-ar fi Totodată trebuie să subliniez că tehnica şi aparatajul medical, cît de sofisticate n-ar fi ele şi cît de mult n-ar fi solicitate de medici, nicidecum nu poate şi nu trebuie să-1 ele şi cît de mult n-ar fi solicitate de medici, nicidecum nu poate şi nu trebuie să-1 îndepărteze pe medic de bolnav. Unii bolnavi, care deja s-au examinat în unele îndepărteze pe medic de bolnav. Unii bolnavi, care deja s-au examinat în unele state bine dotate cu tehnică medicală ne povestesc că ei n-au văzut medici, ei au state bine dotate cu tehnică medicală ne povestesc că ei n-au văzut medici, ei au văzut numai aparate. Necătînd la cele mai contemporane realizări ştiinţifico-văzut numai aparate. Necătînd la cele mai contemporane realizări ştiinţifico-practice, viaţa de toate zilele ne învaţă şi pune pe prim plan însemnătatea practice, viaţa de toate zilele ne învaţă şi pune pe prim plan însemnătatea personalităţii medicului, atîrnarea lui faţă de bolnavi, interconexiunile dintre personalităţii medicului, atîrnarea lui faţă de bolnavi, interconexiunile dintre medic şi bolnav. Nu rareori putem auzi de la bolnav că medicul se adresează bine medic şi bolnav. Nu rareori putem auzi de la bolnav că medicul se adresează bine către bolnav sau din contră - medicul este rece faţă de suferinţele bolnavului. către bolnav sau din contră - medicul este rece faţă de suferinţele bolnavului. Cunoscutul medic maghiar M. Balint spune:Cunoscutul medic maghiar M. Balint spune:„Medicul este el însuşi medicamentul". Prin aceste cuvinte acest specialist vrea să „Medicul este el însuşi medicamentul". Prin aceste cuvinte acest specialist vrea să sublinieze că medicul prin profesionalismul său, prin comportamentul său, prin sublinieze că medicul prin profesionalismul său, prin comportamentul său, prin experienţa sa, prin seriozitatea şi responsabilitatea cu care se atîrnă faţă de bolnav experienţa sa, prin seriozitatea şi responsabilitatea cu care se atîrnă faţă de bolnav poate înlocui cea mai modernă aparatură şi el, adică medicul constituie acel poate înlocui cea mai modernă aparatură şi el, adică medicul constituie acel medicament de care are nevoie bolnavul.medicament de care are nevoie bolnavul.

X.RECAPITULAREX.RECAPITULARE

Stimaţi colegi! După ce aţi audiat această prelegere singuri vă Stimaţi colegi! După ce aţi audiat această prelegere singuri vă daţi bine seama de însemnătatea otorinolaringologiei atît în daţi bine seama de însemnătatea otorinolaringologiei atît în viaţa medicală cît şi în cea socială.viaţa medicală cît şi în cea socială.

Însă mai profund veţi pătrunde în această specialitate pe Însă mai profund veţi pătrunde în această specialitate pe parcursul activităţii Dumneavoastră de medic.parcursul activităţii Dumneavoastră de medic.

Vă mulţumesc pentru răbdarea Dumneavoastră care aţi Vă mulţumesc pentru răbdarea Dumneavoastră care aţi demonstrat-o ascultîndu-mă pe mine şi pentru crearea demonstrat-o ascultîndu-mă pe mine şi pentru crearea condiţiilor necesare pentru a susţine această prelegere.condiţiilor necesare pentru a susţine această prelegere.

Totodată eu vă doresc Dumneavoastră multă sănătate şi succese Totodată eu vă doresc Dumneavoastră multă sănătate şi succese în însuşirea otorinolaringologiei şi în activitatea de medic.în însuşirea otorinolaringologiei şi în activitatea de medic.