FACULTATEA Ă Ş DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR · Obiectivul cursului este familiarizarea...

UNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

MARKETING

FACULTATEA AUTOMATIC I CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul: 2

Titularul cursului: S.l.ing.dr.ec. Monica TION Colaboratori: S.l.dr.ing. Ilie TAUCEAN Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 1 1 0 0 EP 2 A. OBIECTIVELE CURSULUI

Obiectivul cursului este familiarizarea studentilor cu notiunile teroretice de baza ale marketingului (concepte, functii, metode), insotite de multiple exemple din domeniul de specializare a studentilor. Dobandirea cunostintelor necesare in vederea inializarii in principiile si tehnicile de marketing, analiza si implementarea lor. Iar pentru o mai bun nelegerea a noiunilor teoretice prezentate la curs, se apleleaza la o serie de studii de caz i aplicaii urmrindu-se indeaproape tematica cursului. B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Conceptul de marketing (Definitii, Concept de marketing, notiuni fundamentale de marketing, managementul marketingului);

2. Analiza mediului de marketing (Componenta mediului extern si mediului intern,Metode de analiza a mediului de marketing);

3. Piaa. Segmentarea pieei (Definitii, Procesul segmentarii pietei, Criterii de segmentare ale pietei) 4. Produsul (Definitii, Nivelurile produsului, Mixul de marketing al produsului, Dezvoltarea de noi produse); 5. Preul (Metode de stabilire a pretului, Strategii de fixare a pretului, etc) 6. Plasarea/ Distribuia (Definitii, Canale de distributie, Strategii de distributie, etc) 7. Promovarea (Definitii, Procesul comunicarii, Mixul promotional, Stabilirea bugetului de promovare, etc).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar) Coninutul seminarului:

1. Aplicarea conceptului de marketing n compania Scandinavian Airlines Studiu de caz; 2. Analiza SWOT Studiu de caz pentru compania Dacia-Renault; Studiu de caz pentru Facultatea de

Automatica si Calculatoare; 3. Determinarea segmentului int pentru diferite produse/servicii/mrci; Cine cumpr din supermarketuri?

Studiu de caz; 4. Aplicaii privind dezvolztarea mixului de marketing (produs, pre, plasare i promovare); 5. Dezvoltarea planului de marketing pentru o anumit companie

D. BIBLIOGRAFIE Se indic maximum trei titluri bibliografice de referin

1. Monica Izvercian, Elemente de marketing; Editura Solness, Timisoara, 2002. 2. Philip Kotler, Principiile marketingului; Editura Teora; Bucuresti, 2001. 3. Monica Tion, Marketing Studii de caz si Aplicatii; Editura Solness, Timisoara, 2006. 4. Philip Kotler, Managementul marketingului; Editura Teora; Bucuresti, 1999. E. PROCEDURA DE EVALUARE Forma de examinare este scrisa, iar durata aproximativa a examenului este de 2 ore. Subiectele sunt in numar de 4, primele trei sunt scurte subiecte teoretice, iar cel de-al patrulea sub forma unui studiu de caz, asemanator celor abordate la seminar. Ponderea examenului in nota finala este in proportie de 0.5, iar nota obinut la activitatea pe parcurs este, de asemenea, de 0.5.

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. Politecnica di Milano;

2. Princeton University;

3. Universite Paris Sorbonne;

20.04.2007

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLIN, Prof.dr.ing. Monica IZVERCIAN S.l.ing.dr.ec. Monica TION



SISTEME DE OPERARE

FACULTATEA AUTOMATIC I CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul 2

Titularul cursului: S.L. ing. Florin Dragan Colaboratori: as. Ing. Emil Voisan, prep. ing.Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2.5 0 2 1 E 5 A. OBIECTIVELE CURSULUI

Se pun bazele in pregatirea studentilor pentru folosirea, intretinerea si programarea intr-un sistem de operare cu prezentarea in general a acestora, a arhitecturilor existente precum si folosirea ca studii de caz a sistemelor de operare existente in acest moment pe piata. B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere: definitie, responsabilitati, evolutia istorica Structura unui sistem de operare: subsisteme (sistemul de fisiere, gestionarea memoriei, gestionarea proceselor si

procesorului), structura ierarhica a componentelor SO. Sistemul de fisiere: principii de proiectare, fisiere si directoare, alocarea spatiului. Exemple din UNIX si Windows. Apeluri sistem pentru: fisiere si directoare, transferul datelor, prelucrarea directoarelor; Procese (managementul proceselor, semnale, comunicarea intre procese, fire de executie). Sisteme de operare utilizate in aplicatii pentru automatizari. Studii de caz: Windows, Linux.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Instalare sistem de operare; 2. Sistemul de fisiere; 3. Interpretoare de comenzi; 4. Make; 5. Lucrul cu fisiere; 6. Procese; 7. Comunicarea intre procese.


1. Florin Dragan, Emil Voisan, Sisteme de operare , Univ. Politehinca, curs, Timisoara 2006 2. W. Stallings Operating Systems Prentice-Hall International 1998; 3. Andrew S. Tanenbaum- Operating Systems : Design and Implemetation, Prentice-Hall International, 2000. E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris si proba pe calculator. Durata examen scris-1 ora, proba pe calculator-2 ore. Examen scris- lista intrebari scurte. Examen pe calculator 2,3 probleme de rezolvat. Pondere 50% examen, 50% activitati


Princeton University: Operating Systems http://www.cs.princeton.edu/academics/catalog.php Harvard University: Operating Systems http://www.eecs.harvard.edu/~mdw/course/cs161/ Stanford University: Operating Systems http://www.stanford.edu/class/cs240/

Data:

03.04.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLIN,



SECURITATEA INFORMATIEI


Titularul cursului: Prof.dr.ing. Daniel-Ioan Curiac Colaboratori: As.ing. Ovidiu Banias, Prep.ing. Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 0 1 1 E 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI

nsuirea de ctre studeni a tehnicilor moderne de securizare a datelor, cu precadere a securizarii datelor prin criptare;

prezentarea principalelor bree n securitatea sistemelor de calcul cuplate n reele LAN, sau prin dial-up, precum i a modului de realizare a proteciei mpotriva atacurilor asupra secutitii;

B. SUBIECTELE CURSULUI

Capitolul 1: Introducere 1.1 Securitatea datelor; 1.2 Aspecte legate de securitatea informaiei; 1.3 Servicii de securitate; 1.4 Modelul unei reele sigure; 1.5 Atacuri; 1.6 Criptologia. Capitolul 2: Criptarea convenionala clasic 2.1 Modelul criptrii convenionale; 2.2 Algoritmi de criptare clasici Capitolul 3: Algoritmi moderni de criptare 3.1 Principiile codurilor bloc; 3.2 Structura codului Feistel; 3.3 DES (Data Encryption Standard); 3.4 Triple DES; 3.5 Algoritmul IDEA; 3.6 Algoritmul Blowfish; 3.7 Algoritmul RC5; Algoritmul RC2 Capitolul 4: Criptarea cu chei publice 4.1 Principii; 4.2 Algoritmul RSA; 4.3 Administrarea cheilor; 4.4 Algoritmul Diffie-Hellman; 4.5 Standardul pentru semnaturi digitale Capitolul 5: Studii de caz relativ la probleme de securitate in conducerea la distanta a proceselor industriale, retele de senzori, etc. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator 7 lucrari a cite 2 ore, proiect 7x2=14 ore )

Aprofundarea prin lucrri aplicative a tehnicilor de criptare clasice: Lucrarea 1: Codul Caesar, Roata alfabetica, Codificarea cu ceasul spiral, Lucrarea 2: Corelaia alfabet&cuvint, Codificarea busola, Codificarea Pig Latin, Lucrarea 3: Tabela Viginere, Tabela Porta, Codificri matrice, Lucrarea 4: Coduri monoalfabetice, Maini rotative, Codificare Pig Pen, Lucrarea 5: Codificare tip harta, Diagraphic substitution. Realizarea si sustinerea orala a unui referat asupra unui topic ce intervine in securizarea

sistemelor (Firewalls, virui informatici, Programe antivirus, Sistemul Kerberos, Sistemul SESAME, PGP/PEM, securitatea sistemelor incorporate, criptarea pe curbe eliptice, criptarea cuantica, etc.) - Lucrarea 6 si 7

Proiectarea si implementarea intr-unul din limbajele cunoscute (de preferinta C, pentru a satisface necesitatile de viteza) a unui algoritm modern de criptare destinat unor sisteme precizate prin tema de proiectare: un exemplu securizarea informatiei prin criptare in retele de senzori: alegerea tipului de algoritm (cheie secreta/cheie publica); alegerea algoritmului in functie de lungimea mesajelor schimbate de senzori, de durata de viata a mesajelor, etc.; implementarea in C; testarea. (proiect pe durata a 14 ore 2 ore/saptamina)


1. D.I. Curiac Tehnici de securizare a datelor si programelor, Lito UPT, 2001 2. D.I.Curiac Algoritmi de criptare pentru securizarea datelor, Editura Orizonturi Universitare, 2001 3. D.I.Curiac Securitatea informatiei, Lito UPT, 2007 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Scris Scris i oral Examen Oral elaborarea unei lucrri tip gril scris oral

nr.mediu de ntrebri - 5 - - -

Not Condiia de acordare a notei 5

Efectuarea completa a aplicaiilor practice si realizarea a 50% rspunsuri corecte la partea scrisa

Tipul de calificativ

Admis/Respins Condiia de acordare a calificativului admis

-

Ponderea cu care activitatea din cursul semestrului intr n nota final este de 33% (in nota pentru activitatile aplicative intra cu ponderi egale nota la lucrarea de control cu care se incheie partea de laborator - si nota pe proiect). F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. MIT - Network and Computer Security http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/6-857Fall2003/CourseHome/index.htm 2. Stanford Computer and Network Security http://crypto.stanford.edu/cs155/ 3. Berkeley Computer Security http://inst.eecs.berkeley.edu/~cs161/fa05/ 4. lista cu cursuri pe tematica de securitate a informatiei din universitati americane dar si europene (peste 50 cursuri): http://avirubin.com/courses.html

Data: 02.04.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLIN,

Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Daniel-Ioan Curiac

http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/6-857Fall2003/CourseHome/index.htmhttp://crypto.stanford.edu/cs155/http://inst.eecs.berkeley.edu/%7Ecs161/fa05/http://avirubin.com/courses.html



INGINERIA REGLRII AUTOMATE


Titularul cursului: Prof.dr.ing. Radu-Emil Precup Colaboratori: As.drd.ing. Simona Vaivoda, as.drd.ing. Zsuzsa Preitl Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI

nsuirea unor tehnici de proiectare a structurilor de reglare automat (SRA). Ctigarea experientei n alegerea soluiilor de conducere i a metodelor de proiectare a SRA. Cunoaterea aspectelor practice legate de implementarea soluiilor de reglare. Crearea de competene: abilitatea de a dezvolta soluii de conducere pe situaii de procese date, abilitatea de a utiliza metode de proiectare asistat de calculator a sistemelor cu conducere automat, deprinderi practice privind implementarea soluiilor de reglare a proceselor industriale i neindustriale. Cunotinele de la acest nivel sunt dedicate formrii prin acceptare, aplicare i proiectare. Contribuia procentual a disciplinei la cultivarea liniilor de competen ale domeniului specializrii: 10 %. B. SUBIECTELE CURSULUI

Sisteme de reglare automat numeric: Arhitecturi de sisteme numerice; Prelucrarea semnalelor; Metode de proiectare bazate pe modele intrare- ieire: alocare poli-zerouri, rspuns n timp finit; Metode de proiectare bazate pe modele intrare-stare-ieire: estimatoare de stare, structuri de stabilizare, structuri de reglare; Probleme de implementare n aplicaii. Proiectarea sistemelor multivariabile: Metode extinse de la sisteme monovariabile; Metode algebrice; Aplicaii. Elemente de conducere optimal: Problematici de conducere optimal; Optimizare staionar; Proiectarea i utilizarea legilor de conducere optimal; Aplicaii. Sisteme de reglare automat cu predicie: Punerea problemei de reglare cu predicie bazat pe model; Predictori; Elemente de proiectare a regulatoarelor cu eroare de predicie minim i de utilizare a acestora; Implementare i aplicaii. Sisteme de reglare automat cu structur variabil n regim modal alunector: Elemente de proiectare i utilizare pentru structuri bazate pe eroarea de reglare i pe reacie dup stare; Structuri, metode de proiectare i utilizare pentru sisteme cu timp discret; Probleme specifice de implementare; Aplicaii industriale. Metode avansate de conducere automat: elemente de abordare i utilizare n aplicaii: IFT, ILC, acordare automat, GPC. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista temelor lucrrilor de laborator: 1. Prezentarea introductiv a lucrrilor de laborator, a modului de lucru n echip, discutarea cerinelor de susinere a referatelor i a celor dou teste de la laborator, prezentarea temei de cas. 2. Structuri de reglare n regim alunector i structuri numerice de conducere destinate unui sistem de reglare automat a temperaturii i debitului de aer: modelare; analiza structurilor; calculul regulatoarelor; elemente de implementare a regulatoarelor pentru conducerea unei aplicaii de laborator; efectuarea unor experimente n timp real. 3. Structuri de reglare dup stare i predictive destinate unui sistem de reglare automat a turaiei unei acionri electrice: modelare; analiza structurilor; calculul regulatoarelor; elemente de implementare a regulatoarelor pentru conducerea unei aplicaii de laborator; experimente n timp real. 4. Test la jumtatea semestrului. Discutarea stadiului de realizare a temelor de cas. 5. Structuri de conducere multivariabil dup stare i dup eroarea de reglare destinate unui sistem de reglare a nivelului n trei rezervoare cuplate: modelare; analiza structurilor; calculul regulatoarelor; elemente de implementare a regulatoarelor pentru conducerea unei aplicaii de laborator; efectuarea unor experimente n timp real.

6. Structuri de conducere utiliznd metode avansate destinate soluionrii unor probleme de poziionare: modelare; analiza structurilor; acordarea regulatoarelor; elemente de implementare a regulatoarelor pentru conducerea unei aplicaii de laborator; experimente n timp real. 7. Test la sfritul semestrului. Prezentarea i susinerea final a temelor de cas. D. BIBLIOGRAFIE

1. St. Preitl, R.-E. Precup, Introducere n ingineria reglrii automate; Editura Politehnica, Timioara, 2001. 2. K.-J. strm. B. Wittenmark, Computer Controlled Systems. Theory and Design; Prentice Hall, Englewood Cliffs,

NJ, 1997. 3. St. Preitl, R.-E. Precup, Regulatoare pentru servosisteme. Metode de proiectare; Editura Orizonturi Universitare,

Timioara, 2007. E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: scris. Durata: 3 ore. Dou subiecte teoretice i dou subiecte aplicative. Ponderea examenului n nota final: 66 %. La laborator, cu pondere de 34 % din nota final, studenii organizai n echipe de cte trei rezolv cte o tem de studiu individual cu bibliografie la liber alegere i sunt testai de dou ori pe parcursul semestrului.

F. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Massachusetts Institute of Technology (Cambridge, MA, SUA), Delft University of Technology (Delft, Olanda), University of Tokyo (Tokyo, Japonia)

Data: 02.04.2007 DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLIN, Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Radu-Emil Precup



INGINERIA PROGRAMRII


Titularul cursului: prof. dr. ing. Vasile Stoicu-Tivadar Colaboratori: drd. ing. Dorin Berian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI

nsuirea principalelor concepte care opereaz n cadrul activitii de proiectare software. nsuirea cunotinelor i deprinderilor practice necesare lucrului ntr-o echip de proiectare software. Dobndirea unor cunotine pentru abordarea cu succes a proiectelor software complexe n special n domeniul conducerii de proces B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere n ingineria programrii: definiii, exemple, noiuni de baz (obiective, principii, ciclul de via al programelor: prototipizarea, ciclul n V, modelul spiral, metoda incremental, metoda iterativ). Standarde. Tehnici ale ingineriei programrii: programarea structurat (caracteristici, cuplarea modulelor, principii euristice, reutilizare), dezvoltarea software (specificaii, proiectare, codificare, testare, asisten tehnic, mbuntiri) Sisteme informatice pentru conducerea proceselor. Exemple. Metode de proiectare a aplicaiilor n timp real: metoda MASCOT (caracteristici, etape, exemple). Testare (revizii, planificare, verificare i validare). Sigurana n funcionare a sistemelor de programe pentru conducerea proceselor (generaliti, prevenirea defectelor, redundana static i dinamic, restabilirea n tolerana la defectare, tratarea excepiilor). Gestiunea versiunilor. Principii, metode. Condiii de realizare a aplicaiilor de conducere de proces n timp real: condiii tehnice (platforma de implementare, medii integrate de dezvoltare), condiii financiare, condiii organizatorice (echipa programatorului ef, organizarea activitii ntr-un institut de proiectri). Sisteme de operare utilizate n practica IT: Windows, UNIX, QNX, sisteme dedicate. UML n timp real (analiza cerinelor, definirea structurii i comportrii, proiectarea pe 3 nivele, exemple) C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Fluxul proiectrii n cadrul unui colectiv software. Organizarea echipei de proiectare (metoda echipei programatorului-ef). Elaborarea specificaiilor. 6 h Utilizarea mediului Microsoft Project pentru planificarea activitilor 3h Utilizarea WinCVS pentru managementul configuraiilor 3 h Proiectarea de detaliu. Aplicarea metodei MASCOT. 6 h Caietul de sarcini. Testarea aplicaiei. 4h Realizarea unui prototip funcional 4 h Prezentarea unui proiect pentru avizare 2h D. BIBLIOGRAFIE Se indic maximum trei titluri bibliografice de referin

1. Stoicu-Tivadar, V., Ingineria programrii, format electronic, Timioara, 2007 (INTRANET) 2. Pfleger, S.L., Software Engineering. Theory and Practice, Prentice Hall, 1998 3. Brbat, B., Filip, F.Gh., Informatica Industrial. Ingineria programrii n timp real, Editura tehnic, Bucureti, 1997 E. PROCEDURA DE EVALUARE

La laborator: se acord un punctaj final total pentru toat semigrupa (echipa) n uma susinerii finale i membrii echipei mpart punctajul ntre ei, n funcie de aportul fiecruia, definitivat prin negocieri n cadrul echipei.

La examen: se rspunde la un test-gril cu 30-40 ntrebri (1 min/ntrebare) trebuie ntocmit un mic proiect pe baza unor specificaii (metoda MASCOT) aprox. 50 min. Nota final = 0.33 l + 0,67 (0,5 test + 0,5 proiect) F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Practic nu se poate concepe pregtire inginereasc n software fr Ingineria programrii. Exemple:

1. Cornell University, http:///www.cs.cornell.edu

Software Engineering http://www.cs.cornell.edu/courses/cs501/2005sp/syllabus.html

2. Florida State University http://www.cs.fsu.edu

Software Engineering

http://www.cs.fsu.edu/~gaitrosd/classes/Summer2004/cen4010/syllabus.html

3. MIT http://www.mit.edu

Software Engineering

http://courses.csail.mit.edu/6.170/old-www/2001-Fall/info/syllabus.pdf

Data: 26.03.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLIN, Conf. dr. ing. Ioan Silea Prof. dr. ing. Vasile Stoicu-Tivadar

http:///www.cs.cornell.eduhttp://www.cs.cornell.edu/courses/cs501/2005sp/syllabus.htmlhttp://www.cs.fsu.edu/http://www.cs.fsu.edu/%7Egaitrosd/classes/Summer2004/cen4010/syllabus.htmlhttp://www.mit.edu/http://courses.csail.mit.edu/6.170/old-www/2001-Fall/info/syllabus.pdf



RETELE DE CALCULATOARE


Titularul cursului: Conf.dr.ing. Ioan SILEA Colaboratori: As. Ing. Gabriel VLASIU, As. Ing. Octavian STEFAN Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2.5 0 2 1 E 5 A. OBIECTIVELE CURSULUI

Disciplina are ca obiectiv deschiderea cailor de abordare a domeniului retelelor de echipamente de calcul, cunoasterea de catre studenti a modelelor si standardelor, a familiilor de protocoale de larga utilizare (TCP/IP), a abordarii aplicatiilor cu astfel de structuri. Se dobandesc cunostinte de interes general legate de Ethernet si alte arhitecturi, de adresare si routare in Internet. Sunt cultivate liniile de competente ale domeniului Ingineria sistemelor:

- Proiectarea, implementarea, testarea, administrarea, mentenana i utilizarea reelelor de calculatoare i de alte echipamente numerice i dez-voltarea aplicaiilor de tehnologia informaiei.-80%

- Dezvoltarea i administrarea de aplicaii informatice, inclusiv de tip web, destinate domeniilor administrativ, medical, de afaceri, educaional, etc. 20%


Cap I. Modele si standarde: Organisme de standardizare si standarde (CCIA, IEEE, WEKA), Definitia retelelor, Clasificarea retelelor, LAN, MAN, WAN, VLAN/VPN, retele industriale, Modelul OSI si standardul IEEE 802, Modelul TCP/IP. Cap II. Nivelul fizic (Infrastrucruta retelei): Placa de retea (NIC), Medii de transmisie, Cablarea structurata, Echipamente hardware de retea (repetor, hub, switch, router, gateway)-functii/utilizare, Topologii (bus, inel, stea, combinate), Domenii de coliziune, Studiu de caz. Cap III. Nivelul legatura de date (Cadre/Pachete) : Detectia si corectia erorilor, Controlul accesului la mediu (MAC)-Ethernet, Token ring/bus, FDDI, Conexiuni prin WAN la nivelul 1 si 2 din OSI. Cap IV Nivelul retea (Adresare, Routare): Adresa fizica si adresa logica, Pachetul IP, Adresarea IP (retele si subretele), Agregarea adreselor si NAT, Tabele de routare, Protocoale de routare, Studiu de caz. Cap V Nivelul transport (Conexiuni) : Conexiuni orientate/neorientate, Protocoale (TCP, UDP, ARP/RARP, ICMP, Spanning Tree Protocol). Cap VI Nivelul sesiune si nivelul prezentare: Modelul client-server, Prezentarea datelor. Cap VII Nivelul aplicatie (utilizator): DNS, SNMP, Posta electronica, FTP, WWW. Cap VIII. Configurarea logica a unei retele bazata pe Windows/Linux: Sistemul de operare, Instalarea si Configurarea unui server, Crearea unui server pentru un nou domeniu, Aspecte de configurarea Active Directory, Instalarea si configurarea unui server de Web, Monitorizarea si inregistrarea activitatii. Cap. IX Utilitare de administare: Notiuni de Administrare (Useri, grupuri, imprimante) Utilitare pentru acces la resursele retelei, Utilitare de monitorizare trafic, Utilitare de acces la distanta. Cap. X Aspecte conexe de exploatare: Abordarea unei aplicatii C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) 1. Cabluri si echipamente de interconectare:Tipuri de cabluri, Repetorul, bridge, router, hub, switch, module wireless 2. Codificare si coduri: Detectia errorilor de transmisie la nivelul legaturii de date. 3.-4. IP Address Subnetting: Clase de adrese IP, Calcularea adresei de retea si broadcast, a numarului de host-uri 5-6.Instalare si configurare adoptoarelor de retea sub Linux, Solaris si Windows: Configurare si explicare a tuturor elementelor ce pot apare la adaugarea in retea a unui calculator (notiuni de baza despre DHCP, DNS, NIS, Active Directory, NDS). Instalare si configurare adoptoarelor de retea sub Linux, Solaris si Windows.

7.-8. DNS si Bind: Structura DNS, mod de functionare DNS/BIND, Configurare practica a Bind, Utilitare de depanare (host, dig, nslookup) 9. Novell Netware: Introducere in retele NOVELL (bindery, NDS), Structura NDS, NDPS sistem distribuit de tiparire 10.-11. Configurarea routerelor CISCO, Configurare roter WIRELESS: Comenzi de baza pentru configurarea unui router + routare RIP, Configurare practica a unui router 12. Utilitare de depanare a retelelor: Ping, traceroute, netstat, route Lista principalelor lucrri de laborator, teme de seminar, sau/i coninutul proiectul de an) Continutul proiectului: Proiectarea i realizarea unei aplicaii client-server. D. BIBLIOGRAFIE Se indic maximum trei titluri bibliografice de referin

1. Tanenbaum A., Reele de calculatoar, editia a IV-a; Editura Agora, Targu Mures, 1997 2 Comer D., TCP/IP Architecture, protocoles, aplications, Editura Prentice-Hall, USA 1991 3. Silea I., Alicatii de comanda a sistemelor prin retele bazate pe TCP/IP, Editura. Orizonturi universitare,

Timisoara, 2002 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen Scris Verificare Oral

nr.mediu de ntrebri: Cate una din fiecare capitol, plus 3-4 din laborator Numai la laborator / proiect

Nota final se stabilete considernd nota de la examen cu pondere de 50 %., nota de la proiect cu pondere de 25 %. i nota de la laborator cu pondere de 25 %.. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Se indic 3 universiti strine de prestigiu in care funcioneaza discipline comparabile Vrije Universiteit din Olanda http://www.cs.vu.nl Universitatea Tehnica din Viena Universitatea University of Massachusetts, Computer Networks (graduate), CMPSCI 653


Conf. Dr. ing. Ioan SILEA Conf. Dr. ing. Ioan SILEA



AUTOMATIZRI COMPLEXE

FACULTATEA AUTOMATIC I CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul 6 / 8

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Octavian Prostean Colaboratori: as.ing. Cristian Vasar, as.ing. Iosif Szeidert Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 EP/E sau EP 4

Observaie: Disciplina Automatizri complexe se ofer ca disciplin opional n trei pachete: 2L2.6A i 6L3.8A si 7L1.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Scopul disciplinei este de a asigura studenilor cunotinele si deprinderile necesare abordrii problemelor specifice sistemelor de conducere distribuita, sistemelor mari, sistemelor cu structura variabila si a celor cu parametri distribuii. Sunt abordate att conceptele fundamentale ale conducerii acestor tipuri de sisteme cat si detalii practice privind implementarea algoritmilor specifici. B. SUBIECTELE CURSULUI

Sisteme de conducere distribuit: arhitecturi, funcii de automatizare, echipamente, baze teoretice, studii de caz. Sisteme mari: problematic, domenii de aplicaii, arhitecturi, studii de caz. Sisteme cu parametri distribuii: problematic, modelare, studii de caz pentru conducerea unui sistem cu parametrii distribuii. Sisteme cu structur variabil: problematic, tipuri de sisteme cu structur variabil. Studii de caz. C. SUBIECTELE APLICATIILOR* (laborator lucrri cu durata de 3 ore)

1. Studiul unor sisteme de conducere ierarhizata cu mai multe niveluri decizionale. 2. Modelarea si simularea funcionarii unor schimbtoare de cldur. 3. Studiul unor sisteme de reglare pentru reactoare chimice. 4. Studiul regimurilor dinamice in sistemele cu structura variabila.


1. Tudoroiu, N., Prostean, O., Curiac, D., Sisteme distribuite si automatizri complexe , I.P.Timisoara 1995. 2. Sternby, J., Real time control of Large Scale Systems, Springer Verlag - 1993. 3. Tudoroiu, N., Prostean, O., Curiac, D., Automatizari complexe, Ed. Mirton, Timisoara 1993. E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare:scris, Durata: 3 ore, Structura subiectelor: 3 subiecte teorie/aplicatii. Ponderea examen in nota finala: 2/3, pondere activitati pe parcurs: 1/3. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. University of Toronto, Canada - Large-Scale System Theory and Control - http://www.control.utoronto.ca/courses/courses.html 2. Carnegie Mellon University Pittsburgh, USA - Complex Large-Scale Dynamic Systems - http://www.ece.cmu.edu/courses/18777 3. Lund University, Suedia - Automation in complex systems - http://www.iea.lth.se/aks/

Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLIN, Conf.dr.ing. SILEA ioan Prof.dr.ing. PROSTEAN Octavian

http://www.control.utoronto.ca/courses/courses.htmlhttp://www.ece.cmu.edu/courses/18777http://www.iea.lth.se/aks/



ELECTRONIC DE PUTERE PENTRU SISTEME AUTOMATE

FACULTATEA AUTOMATIC I CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul: 6 / 8

Titularul cursului: as.drd.ing.Boraci Radu Colaboratori: as.drd.ing.Boraci Radu Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaie: Disciplina Electronic de putere pentru sisteme automate se ofer ca disciplin opional n trei pachete: 2L2.6A, 6L3.8A respectiv 7L1.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Consolidarea cunotinelor cu privire la construcia , funcionarea i caracteristicile dispozitivelor electronice de putere. 2. Prezentarea analizei funcionrii i calculul performanelor unor circuite electronice date, folosind modele matematice i scheme electronice echivalente. 3. S explice metodele de proiectare dimensional - constructive a circuitelor electronice de putere i a circuitelor de comand aferente. 4. S prezinte aplicaii ale circuitelor electronice de putere n echipamente de conducere a proceselor. 5. S faciliteze aprofundarea metodelor de analiz, proiectare i simulare, folosind software specializat.. B. SUBIECTELE CURSULUI

Utilizarea dispozitivelor semiconductoare de putere: Solicitarile componentelor semiconductoare de putere si exigentele impuse comenzii. Legarea in serie si paralel a dispozitivelor semiconductoare de putere. Utilizarea componentelor comandate n curent: Comanda componentelor de tip tiristor: tiristor SCR, GTO, IGCT. Protecia la scurtcircuit i suprasarcini. Protecia la supratensiuni. Circuite integrate specializate. Regimul termic i dimensionarea radiatorului; Comanda tranzistorului bipolar de putere BJT. Protecia la scurtcircuit, suprasarcini i supratensiuni; Circuite integrate specializate. Regimul termic i alegerea radiatorului. Utilizarea componentelor comandate n tensiune: Comanda tranzistorului cu efect de cmp (MOSFET). Protecie la scurtcircuit, suprasarcini i supratensiuni. Circuite integrate specializate. Regimul termic i alegerea radiatorului. Particularitati privind tranzistoarele CoolMOS, Trench-MOS si a tiristorului controlat MOS (MCT). Comanda IGBT-ului. Scheme de comand. Protecia la scurtcircuit, suprasarcini i supratensiuni. Circuite specializate. Regimul termic Convertoare statice de c.a. - c.c.: Redresoare comandate: monofazate , polifazate cu sarcin rezistiv, cu sarcin RL Convertizoare statice c.a. - c.a.: Variatoare de tensiune alternativ i contactoare statice de c.a. n conexiune stea i delta, variatoare cu modulaie de impuls PWM, cicloconvertoare, convertoare matriciale Convertizoare statice de c.c. - c.c.: Variatoare de tensiune continu (chopper) (cu stingere automat, cu stingere forat, cu circuit suplimentar de accelerare a comutaiei, cu autotransformator la ieire), contactoare statice de c.c. Convertizoare statice de c.c. - c.a.: Invertoare monofazate i polifazate cu modulare de impuls (PWM) (cu ieire dreptunghiular sa sintetic cu modulaia unui singur impuls, cu modulaia impulsurilor multiple, modulaia sinusoidal, cu deplasare, etc.), invertoare rezonante Circuite de comand i de protecie: Circuite de comand cu componente discrete, circuite integrate specializate pentru comanda dispozitivelor electronice de putere, circuite de comand cu microcontrolere Surse de alimentare de putere: Surse de alimentare de c.c.i c.a. (cu comutaie, cu rezonan, bidirecionale) cu alimentarea autonom n c.c. sau alimentare de la reea C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrri de laborator (1 ora/sapt) : 1. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.a.-c.c. 2. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.c.-c.c. 3. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.c.-c.a. 4. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.a.-c.a. 5. Problematica simulrii sistemelor de comand a convertoarelor de la 1 ... 4 n mediul Matlab / Simulink

Lista principalelor lucrri de laborator ( 2 ore/sapt): 1. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.a.-c.c. 2. Simularea sistemului de comand pentru convertor de c.a.-c.c. n mediul Matlab / Simulink 3. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.c.-c.c. 4. Simularea sistemului de comand pentru convertor de c.c.-c.c. n mediul Matlab / Simulink 5. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.c.-c.a. 6. Simularea sistemului de comandpentru convertor de c.c.-c.a. n mediul Matlab / Simulink 7. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.a.-c.a. 8. Simularea sistemului de comandpentru convertor de c.a.-c.a. n mediul Matlab / Simulink


1. Muhammad H.Rashid, Power Electronics - Circuits, Devices, and Applications - second edition - Prentice-Hall International, 1998

2. Popescu V., Electronic de putere - ISBN 973-36-0161-2 - Ed. de Vest Timioara - 1998 3. Ionescu Fl., Niu S., Rou E., Preocupri actuale n domeniul electronicii de putere; Ed. Secorex, Bucureti, 2001. E. PROCEDURA DE EVALUARE Modul de examinare: Examen scris; Durata: 3 ore; Structura subiectelor: 4 subiecte (din care 3 avnd caracter aplicativ, 1 caracter teoretic); Ponderea n nota final: 2/3 nota de examen i 1/3 activitatea practic pe parcurs.

F. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Stanford Engineering and Science Institute Technische Universitat Munchen Budapest University of Technology and Economics

Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLIN,



STRUCTURI DE MSURARE I INTERFAARE N SISTEME AUTOMATE

FACULTATEA AUTOMATIC I CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii:_III / IV Semestrul 6 / 8

Titularul cursului: .l.dr.ing. Nanu Sorin Colaboratori: as.ing. Dan Ana Maria Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaie: Disciplina Structuri de msurare i interfaare n sisteme automate se ofer ca disciplin opional n trei pachete: 2L2.6A, 6L3.8A respectiv 7L1.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Obiective: de a familiariza studenii cu problema msurrii, a proiectrii i realizrii unui sistem de msur, (de alegere din catalog a componentelor, de realizare a montajuuil electronic, de programare a echipamentuuil de calcul numeric), cu noiuni de tehnologie (perturbaii, diafonie, filtre).. Cunotine: Caracteristicile senzorilor i traductoarelor, tehnologie electronic de construire a sistemului de msur, filtre, condiionare de semnale, caracteristici de frecven, utilizarea microcontrolerelor, plcilor de achiziie ia plcii dSPACE, implementarea procesrii semnalelor pe sistem numeric. Scopuri formative: Crearea deprinderilor de proiectare, implementare (hardware i software), analiz i validare a unui sistem de msur B. SUBIECTELE CURSULUI

1.Structura sistemelor de msurare n sisteme automate. Clasificri; Fluxul informaiei ntr-un sistem automat; Semnale.Echipamente de calcul numeric n sisteme automate; Microcontroler; Plac de achiziie; MATLAB dSPACE 2.Senzori i traductoare n sisteme automate. Tipuri; Caracteristica intrare-ieire; Selecia i alegerea; Exemple.3 Achiziia de date. Conectarea elementelor de msurare la echipamente de calcul; Compatibilitate; Elemente de tehnologie; Filtre; Perturbaii; Condiionarea semnalelor; Conversia analog-numeric. 4. Prelucrarea semnalelor Implementarea elementelor de transfer (filtre software) pe un echipament de calcul numeric; Convoluia; Problema pasului de eantionare. Implementarea prin ntreruperi; Caracteristici de frecven. 5. Studii de caz. Sistem de msurare a turaiei unui motor de curent continuu (TIRO, Tahogenerator); Sistem de msurare a distanei (optic, electromagnetic, sonic). Sistem de msurare a temperaturii. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (1 laborator, 1 proiect) 1. Microcontrolerul 80C552 n achiziia de semnale. Conversia analog-numeric. Pasul de eantionare. 2.Msurarea optic a distanei. Senzorul de infrarou. 3.Msurarea electromagnetic a distanei. Senzorul LVDT. 4. Msurarea sonic a distanei. SONAR-ul. 5. Msurarea intensitii luminoase. Fototranzistorul i fotorezistena. 6. Msurarea turaiei unui motor. Tahogeneratorul. 7. TIRO 8. Senzorul de proximitate bazat pe efect HALL. 9.Msurarea acceleraiei. Senzorul de acceleraie ADXL 250. 10. Busola electronic. 11. Msurarea temperaturii. Senzorul LM335. 12. Placa dSPACE n sisteme de msur.13. Ridicarea experimental a caracteristicilor de frecven a unui element de transfer D. BIBLIOGRAFIE Se indic maximum trei titluri bibliografice de referin

1 Ignea, A., Chivu, M., Borza, I., Msurri electrice i electronice n instalaii, Ed. Orizonturi Universitare, Timioara, 1998 2. Ionescu, G., Dobrescu, R. .a.. Traductoare pentru automatizri industriale, Ed. Tehnic, Bucureti, 1985 E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluare distribuita, scris, 3 ore, 5 subiecte, dintre care 2 subiecte complexe, teoretice i 3 subiecte punctuale, dintre care 2 cu caracter aplicativ. Pentru obinerea notei 5 este necesar promovarea celor dou subiecte complexe cu minim 5, i a dou subiecte punctuale.


Electrical Measurements and Instrumentation Czech Technical University in Prague, Faculty of electrical Engineering http://www.fel.cvut.cz/en/education/prospectus.html Electrical measurement techniques Vienna University of Technology http://tuwis.tuwien.ac.at/zope/_ZopeId/75014959A119ehqUY0Q/tpp/lv/sp/spfache_html?kode=235&spsem=2003U Measurement Techniques Budapest University Of Technology And Economics - Electrical And Software Engineering http://www.tanok.bme.hu/bulletin/bull0607/BME_2006_2007_Faculty%20of%20Electrical%20Engineering%20and%20Informatics.pdf

Data:

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLIN,

http://tuwis.tuwien.ac.at/zope/_ZopeId/75014959A119ehqUY0Q/tpp/lv/lva_html?num=354023&sem=2006W

"UNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA


MODELARE SOFTWARE. UML I XML

FACULTATEA AUTOMATIC I CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul 6 / 8

Titularul cursului: S.L. ing. Florin Dragan Colaboratori: As. ing. Emil Voisan, drd. Dan Alexandru Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaie: Disciplina Modelare software. UML i XML se ofer ca disciplin opional n dou pachete: 2L2.6B i 6L3.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Obiective principale: Se pun bazele n pregtirea studenilor pentru o abordare sistematic a dezvoltrii unui proiect software, nvarea unui sistem (UML) ce permite realizarea unui plan conceptul al proiectului i prezentarea unor soluii viabile pentru rezolvarea unor probleme cheie ce pot aprea pe parcursul dezvoltrii precum i integrarea conceptelor XML in proiecte.. Categorii de cunotine: dezvoltarea unui proiect software. Contribuia procentual n cadrul competenelor: Inelegerea i utilizarea conceptelor eseniale ale informaticii i calculatoarelor- 40%, Proiectarea, implementarea, testarea, evaluarea, administrarea i mentenana aplicaiilor informatice utiliznd diverse limbaje, tehnologii i platforme de programare-20%. B. SUBIECTELE CURSULUI

Modele software. Definitie. Clasificare. Modele fundamentale. Definitie. Tipuri. Exemple. Modele creationale. Definitie. Tipuri. Exemple. Modele structurale. Definitie. Tipuri. Exemple. Modele comportamentale. Definitie. Tipuri. Exemple. Modele concurente. Definitie. Tipuri. Exemple. Limbajul unificat de modelare UML. Definiii i concepte. Diagrame. Limbajul constrangerilor OCL. Instrumente de modelare. Fundamentele XML. Sintaxa. Definitiile tipurilor documentului XML. Zone de nume XML. Scheme

XML. Integrarea XML cu alte tehnologii. Utilizarea facilitatilor server-side.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. UML - use case 2. UML - class 3. UML-object 4. UML sequence; 5. XML i HTML 6. Lucrul cu XSLT


1. Kircher, Michael; Prashant Jain (2004). Pattern-oriented Software Architecture. Volume 3: Patterns for Resource Management. John Wiley & Sons. ISBN 0-470-84525-2.

2 Borchers, Jan (2001). A Pattern Approach to Interaction Design. John Wiley & Sons. ISBN 0-471-49828-9. 3. Lee Anne Philips- XML, Editura Teora 2001

E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris si proba pe calculator. Durata examen scris-1 ora, proba pe calculator-2 ore. Examen scris- lista intrebari scurte. Examen pe calculator 2,3 probleme de rezolvat. Pondere 50% examen, 50% activitati


Stanford University: Software modelling http://ask.stanford.edu/search?q=catalog%20courses&ie=utf8&site=stanford&output=xml_no_dtd&client=stanford&lr=&proxystylesheet=google&oe=utf8 University of Helsinki: Methods for Software Engineering http://www.cs.helsinki.fi/u/jviljama/otm/index.en.html University of Copenhagen: Process and Data Modelling http://mit.itu.dk/ucs/cb_www/course.sml?course_id=347004&mode=search&semester_id=293157&lang=en&print_friendly_p=t&goto=1175126528.000 Data:

14.03.2008

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLIN,



PROIECTAREA INTERFEELOR UTILIZATOR I GRAFIC

FACULTATEA AUTOMATIC I CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III, IV Semestrul: 6,8

Titularul cursului: prof. dr. ing. Lcrimioara Stoicu-Tivadar Colaboratori: drd. ing. Dorin Berian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaie: Disciplina Proiectarea interfeelor utilizator i grafic se ofer ca disciplin opional n trei pachete: 2L2.6B, 6L3.8B si 7L1.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Prezentarea noiunilor de baz i rezultate din practic n vederea proiectrii unor interfee centrate pe utilizator B. SUBIECTELE CURSULUI

Obiectivele unui utilizator n materie de interfa Importana percepiei umane n studiul interfeelor utilizator Elemente de proiectare a interfeelor utilizator Interfaa om-calculator. Principii de proiectare vizual Aspecte ale proiectrii interfeelor pentru aplicaii specifice Principii de prezentare a informaiei pe ecran Metode pentru proiectarea i evaluarea interfeelor utilizator Metode de evaluare a gradului de utilizare al interfeelor aplicaiilor C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Punerea n aplicare a principiilor de proiectare prezentate la curs i evaluare aplicaiilor rezultate folosind medii de dezvoltare studiate anterior. L1-6: Realizai prototipul unei aplicaii pe care o propunei dvs., aplicnd cerinele de proiectare a interfeelor prezentate n materialul primit. Pentru implementare se va utiliza mediul Visual. Aplicaia trebuie s conin o pagin de start din care se trece ntr-o alt pagin care va conine cel puin 10 aciuni (caracterizate printr-o varietate de elemente vizuale). Descriei aplicaia realizat prin prisma sugestiilor de realizare a unei interfee utilizator existente n materialul primit. Documentul va fi editat n Word i va conine doua pagini (cu max. 2 capturi din program). L7-11 Tratarea unei teme (din 6 puse la dispoziie, exemplu mai jos) Se cere scrierea unui program Visual Basic care sa permit evidena pacienilor unui cabinet medical. Specificaiile programului reflectate n interfaa cu utilizatorul sunt urmtoarele: a. Inregistrarea corespunzatoare unui pacient va cuprinde urmatoarele rubrici: Numele (text, 20 caractere) Prenumele (text, 20 caractere) Data inscrierii in lista - care se introduce automat ca data a crearii inregistrarii (Data curenta a sistemului este data de functia "Date") Data nasterii pacientului Locul nasterii (text, 20 caractere) Sexul (cheie binara;CheckBox. Linga CheckBox se va afisa mesajul "Masculin" respectiv "Feminin", in functie de bifarea utilizatorului) Locul de munca (text, 40 caractere) Cod numeric personal (text, 13 caractere)

Observatii (cimp MEMO) b. Pe ecran vor mai fi butoane cu Consultatie pacient, Analize de Laborator, Radiografii. Se va urmari plasarea tuturor elementelor conform regulilor precizate in materialele de curs. De asemenea se va lucra cu atentie pentru alegerea culorilor si nuantelor potrivite. Se va grupa informatia, conform precizarilor, cit mai accesibil pentru utilizator L12-13: Pentru programul precedent se vor schimba echipele de lucru si pe baza metodologiei de evaluare se va

redacta un material-raport de evaluare a interfeelor. L14. Recuperare

D. BIBLIOGRAFIE

Cooper, A. Proiectarea interfeelor utilizator, Ed. Tehnic, 1997 Raskin, J. The Humane Interface, Ed. Addison-Wesley, 2000 Williams, R. Iniiere n design, Ed. Corint, 2003 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris, 10 subiecte (ntrebri care pun n eviden cunotinele regulilor parcurse n cadrul disciplinei, probleme care scot n eviden modul n care reacioneaz studentul atunci cnd este pus n faa unor situaii practice). Ponderi egale pentru examen i activitate pe parcurs n nota final.


User Interface Design and Implementation MIT, USA - http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/ User Interface Design and Development, Berkeley USA - www2.sims.berkeley.edu/courses/is213/s05/ User Interface Design, Coventry University, UK - www.coventry.ac.uk/part-time-and-short-courses/short-courses-by-subject/computer-games/a/2244

Data: 16.04.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLIN, Conf. dr. ing. Ioan Silea Prof. dr. ing. Lcrimioara Stoicu-Tivadar



TEHNICI DE PROGRAMARE CU BAZE DE DATE

FACULTATEA AUTOMATIC I CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul 6, 8

Titularul cursului: Conf.dr.ing. Filip Ioan Colaboratori: As.ing. Vasar Cristian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 0 2 0 EP/E sau EP 4 Observaie: Disciplina Tehnici de programare cu baze de date se ofer ca disciplin opional n trei pachete: 2L2.6B , 6L3.8B si 7L1.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Dezvoltarea aplicaiilor end-user cu baze de date, viznd interfaarea cu baze de date client-server (Oracle, MS SQL) , respectiv locale (FoxPro, Access), utiliznd tehnologiile ADO, ODBC (cu implementri n Delphi), respectiv ADO.NET (cu implementri n C#). Categorii de cunotine: tehnologii de interfaare cu baze de date: ODBC, ADO, ADO.NET. Scopuri formative: dezvoltarea aplicaiilor cu baze de date. Contribuia procentuala in cadrul competentelor: Dezvoltarea de aplicaii utiliznd diverse limbaje-15%, Dezvoltarea si administrarea de aplicaii informatice -20%. B. SUBIECTELE CURSULUI

Tehnici de programare cu baze de date ODBC, ADO, ADO.NET. comparaie. Baze de date locale (dbf, mdb) si baze de date client-server (SQL). Integrare SQL cu limbaje de nivel nalt. Conexiuni cu baze de date locale, respectiv client-server (string-uri de conectare, OLE DB Provider). Clieni dedicai pentru interfatarea cu servere SQL (MS-SQL: Enterprise Manager, Oracle: SQL*Plus). Proiectarea unei aplicaii end-user cu baze de date. Programare client-side / programare server-side. Proiectarea interfetei client. Programarea aplicaiilor cu baze de date utiliznd ADO.NET: Particulariti ADO.NET; Conectarea la o baz de date (SqlConnectioin, OleDbConnection); Executarea unor comenzi SQL care nu returneaz date; Interogri SQL returnnd date - DataReader, SQLCommand, OleDbCommand); Apelul unei proceduri stocate; Utilizare Data Adapter i DataSet pentru a accesa i manipula date; Manipularea rezultatelor unei interogri ca secven XML. Programarea aplicaiilor cu baze de date utiliznd ODBC si ADO. Prezentare Delphi -mediu RAD (Rapid Application Developer)- n contextul implementrii unor aplicaii cu baze de date. Biblioteci uzuale cu controale Delphi: Standard, Additional. Biblioteci pentru interfaare cu baze de date: Data Access, Data Controls, ADO, QReport. Controale specifice bibliotecilor de interfaare cu baze de date utilizare in dezvoltarea unor aplicaii cu baze de date locale (dbf, mdb), respectiv client-server (Oracle,MS-SQL). C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Programarea aplicaiilor cu baze de date utiliznd ADO.NET (laborator -14 h): Prezentare C# . Structura generala a unui program consola. Compilare, rulare n mod consol. Clase ADO.NET. Dezvoltarea unei aplicaii C# de conectare la o baza de date locala: dbf (ODBC sau VPFOleDB), respectiv la un server SQL Oracle/MS SQL Server (string-uri de conectare SqlConnectioin, OleDbConnection ). Interogri cu DataReader, SQLCommand, OleDbCommand. Interogri cu DataAdapter si DataSet. Principii de proiectare a interfeei client cu baze de date. Particularizare la aplicaie. Portarea unei aplicaii cu baze ntre diverse platforme SQL. Interfaa grafica de lucru n Delphi (meniuri, casete proprieti, evenimente, biblioteci). Interfee de tip Wizard pentru crearea unor aplicaii specifice. Controale (obiecte vizuale) D. BIBLIOGRAFIE Se indic maximum trei titluri bibliografice de referin

1. Filip Ioan Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura Orizonturi Universitare, Timioara, 2007. 2. Dan Osier, Steve Grobman, Steve Batson Teach Yourself Delphi in 14 days, SAMS Publishing 1997.

3. Jeffrey P. McManus, Chris Kinsman C# Developer's Guide to ASP.NET, XML, and ADO.NET, Addison Wesley, 2002. E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: scris; Durata: 3 ore; Pondere examen in nota finala: 2/3, pondere activiti pe parcurs:1/3; Structura subiectelor: 2 probleme/aplicaii (cu unul sau mai multe subpuncte).


1. Sandhills Comunity College, USA - Database Programming (http://www.sandhills.edu/degrees-programs/computer-and-information-technologies/computer-information-technology-d.html) 2. Lulea Tekniska Universitet, Sweden, Database Systems Develpment (https://portal.student.ltu.se/stuka/stuka0607/kurs.php?kurs=IED409&lang=eng&orgpage=search_database_V1) 3. MIT - Database Systems (http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/6-830Fall-2005/CourseHome)


Conf.dr.ing SILEA Ioan Conf.dr.ing. FILIP Ioan



PROIECT SINCRETIC II

Echipament de laborator pentru studiul controlului temperaturii


Titularul cursului: Conf.dr.ing. Silea Ioan Colaboratori S.l. dr. ing. Nanu Sorin, S.l. dr. ing. Popescu Dorina, As. ing Vlasiu Gabriel. As. ing. Stefan Octavian, As. ing. Voisan Emil Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETIC

Se expun, pe scurt, pe max. 4-5 rnduri, principalele obiective, categorii de cunotine i scopuri formative pe care le vizeaz proiectul sincretic. Se prezint contribuia procentual a proiectului la cultivarea liniilor de competen ale domeniului specializrii. Prezentarea trebuie s argumenteze caracterul multidisciplinar i disciplinele cu care interacioneaz. Obiectivele cursului constau in: - familiarizarea studentilor cu documentatia ce trebuie intocmita pentru un proiect multidisciplinar - disecarea temei in subteme specifice unui domeniu, cu trimitere la disciplinele studiate in facultate legate de fiecare subtema - aspecte teoretice privind comunicarea intre echipe si intocmirea unor tipuri de documente ale proiectului B. SUBIECTELE PROIECTULUI

Se prezint pe circa 8 12 rnduri, lista subiectelor semnificative tratate la curs. Se recomand indicarea n principal a titlurilor capitolelor i sub (sub-sub) capitolelor astfel: Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor; ..; Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor; ..; Legat de tema de proiect sincretic propusa se vor analiza si exemplifica sub aspect teoretic si aplicativ: 1. Organizarea activitatii de proiectare (antreprenor general, subcontractant, responsabilitati) 2. Notiuni privind multidisciplinaritatea aplicatiilor de automatizare

2.1 Aspecte/faze in dezvoltarea unui produs (cercetare, model experimental, serie zero) 2.2 Tipuri de proiecte (de cercetare, de executie, de fabricatie)

3. Tema de proiectare 3.1 Detalierea temei de cercetare 3.2 Aspecte privind evaluarea sarcinilor si costurilor 3.3 Contractul cu beneficiarul (echipele pentru fiecare din subteme)

4. Documentatia proiectului 4.1 Proiecte hardware 4.2 Proiecte software 4.3 Alte documentatii (de ofertare, de exploatare, caiet de sarcini) 5. Avizarea si sustinerea proiectelor

C. ORGANIZAREA PROIECTULUI Se expune modul de derulare a proiectului din punctul de vedere al activitilor pe care trebuie s le desfoare studenii i din punctul de vedere al modului n care cadrele didactice interacioneaz cu acetia. Dupa prezentarile teoretice si dezbaterea temei se vor alcatui echipe pe subteme care trebuie sa realizeze proiectul, inclusiv partea de experimentare/simulare. Studentii vor colabora cu echipa astfel:

Conf.dr.ing. Silea Ioan coordonator + interfatarea cu senzorii, S.l.dr.ing Popescu Dorina - modelare simulare si reglare,

As.ing. Vlasiu Gabriel, As.ing. Stefan Octavian - acces la distanta prin Internet, As.ing. Voisan Emil - sistemul cu microcontroler/PLC, As.ing. Stefan Octavian interfata/comunicatia dintre modulul cu microcontroller / PLC si PC.


1. Autor(i), Titlul manualului; Editura; Locul i Anul apariiei 1. ***, Metodologie vol. I-IV, IPA Bucuresti, 1987 2. Iliut G., Grecu M., Studiul experimental al reglarii temperaturii-Lucrare de licenta, UPT, 2006 E. PROCEDURA DE EVALUARE Se precizeaz modul de evaluare pe parcurs, modul de organizare a susinerii proiectului, modul de stabilire a notei finale. Pentru fiecare etapa in realizarea proiectului se vor evalua rezultatele fiecarei echipe prin alocarea unui punctaj. Impartirea punctajului pentru fiecare membru al echipei revine sefului de echipa. Sustinerea/evaluarea proiectului se face dupa fiecare etapa si consta in: -prezentarea documentatiei si a rezultatelor experimentale -prezentarea unui raport de evaluare pentru proiectul altei echipe, evidentiind punctele tari si punctele slabe


Conf.dr.ing. Ioan SILEA Conf.dr.ing. Ioan SILEA

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIOARA



Sisteme de poziionare si conducere cu microcontrolere


Titularul cursului: S.l.dr.ing. Nanu Sorin Colaboratori: Conf.dr.ing. Silea Ioan, As. ing. Dan Ana Maria, Drd.ing.Groza Bogdan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 2

A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETIC 1. Integrarea cunotinelor de automatic, hardware i software n sisteme de poziionare bazate pe servomecanisme, probleme de conducere n reea. Ctigarea experienei n: structuri de sisteme de reglare automat i de monitorizare cu microcontroler, implementarea regulatoarelor, structuri hardware i tehnici de programare a microcontrolerelor, comunicaie microcontroler-PC, transmisia si securizarea datelor in retea, crearea i gestionarea unor baze de date pe PC.

B. SUBIECTELE PROIECTULUI

1 Poziionarea cu microcontroler a unei camere web dup senzori de poziie i trasmisiade imagini securizate pe internet. Servomecanisme, senzori de poziie, transmisia de imagini, internet, securizarea datelor. 2 Sistem de conducere a unui robot mobil cu microcontroler cu monitorizare video pe internet. Robot mobil, comunicare pe infrarou, camera web, transmisie de imagini pe internet, securizarea datelor.

C. ORGANIZAREA PROIECTULUI Studenii sunt monitorizai cum abordeaz problema, cum mpart tema pe subteme i le rezolv separat, cum duc la bun sfrit proiectul. Activitatea se desfoar n laborator i acas (studenii vor putea primi kituri cu microcontroler acas pentru a ncerca pri din proiect)

D. BIBLIOGRAFIE

1. ***ATMELAtmega 8, user manual 2005 format electronic 2 Toma, L., Sisteme de achiziie i prelucrare numeric a datelor. Ed de Vest Timisoara 1996 E. PROCEDURA DE EVALUARE Nota final const n 66% din nota pe proiectul ncheiat +34%din nota pe activitatea pe parcurs. Data: DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLIN, Conf. Dr. ing. Ioan Silea




Conducerea unei aplicatii de tip elevator si interconectarea acesteia cu alte dispozitive/medii

FACULTATEA AUTOMATIC I CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III Semestrul 1I

Titularul cursului: As. ing. Onut Lungu Colaboratori: s.l. ing. Florin Dragan, As. ing.Emil Voisan, prep. ing.Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 1 2 A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETIC

Obiectivul proiectului il constituie pregatirea studentilor pentru dezvoltarea de aplicaii de tipul celor cu evenimente discrete si interconectarea acestora cu alte dispozitive/medii. Contribuia procentuala in cadrul competentelor: Dezvoltarea de aplicaii (secveniale, concurente, timp real, nontimp real, locale, distribuite, ncorporate, nonncorporate, mobile, etc.), utiliznd diverse limbaje, medii, tehnologii i platforme de programare - 20%, Proiectarea i implementarea algoritmilor i structurilor de automatizare, inclusiv ca sisteme ncorporate bazate pe microcontrolere, procesoare de semnal, automate programabile, etc.-20% B. SUBIECTELE PROIECTULUI

1. Prezentare teme. Descriere aplicatii. Discutie pe temele propuse. 2. Impartirea proiectului pe module si echipe de lucru. Mod de comunicare intre echipe. 3. Modulul interfata. Programare vizuala. Dezvoltare teoretica. Posibilitati de abordare a problemei 4. Modului comunicare. Dezvoltare teoretica. Posibilitati de abordare a problemei 5. Modulul automat programabil. Modalitati de programare. Posibilitati de abordare a problemei. 6. Comunicarea intre module. Posibilitati de abordare a problemei. 7. Testare si punere in functiune a aplicatiei. Depanare. 8. Finalizare aplicatie. Moduri de prezentare tehnica/comerciala.

C. ORGANIZAREA PROIECTULUI Temele proiectului sincretic:

A. Conducerea unui lift cu posibilitatea setarii modurilor de lucru de la distanta Scurta descriere a temei: proiectul presupune 2 parti, prima se refera la conducerea unui lift iar a doua la setarea prin internet a scenariilor dupa care acesta functioneaza (prioritati). .

B. Securizarea accesului la anumite etaje ale unei cladiri Scurta descriere a temei: se doreste realizarea controlului accesului pe etajele unei cladiri. Proiectul are o desfasurare modulara bazata pe urmatoarele taskuri: Proiectul A: Modul interfata. Programare aplicatie web(diverse limbaje) Modul comunicare. Programare in limbajul oferit de dispozitiv. Modul automat programabil. Programare STL sau diagrame ladder Proiectul B: Modul acces securizat. Programare dispozitiv touch-screen. Modul comunicare. Programare in limbajul oferit de dispozitiv. Modul mediu virtual. Programare STL sau diagrame ladder Studentii propun variante de realizare in cadrul echipei de lucru, cu supravegherea discutiilor de catre cadrul didactic si interventia acestuia ori de cate ori e cazul. D. BIBLIOGRAFIE Se indic maximum trei titluri bibliografice de referin

1. J. W. Webb, R. I Reis Programmable Logic Controllers; Prentice-Hall 1995 2. Ian Sommerville- Software Engineering, Addison Wesley, 2001

E. PROCEDURA DE EVALUARE Prezentare tip proiect diploma. Vizualizare parte practica si apoi prezentare powerpoint si discutii cu toti membrii echipei. Acordarea unui punctaj echipei.


Conf.dr.ing SILEA Ioan As. ing. LUNGU Onut




Proiectarea unui sistem de conducere a unei actionari automate


Titularul cursului: Conf. dr. ing. Volosencu Constantin Colaboratori: As ing. Ionica Tiberiu, as ing. Szeidert Iosif, as ing. Vasar Cristian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 1 2

A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETIC

1. Integrarea cunotinelor de automatic, hardware i software n cazul proiectrii i implementrii sistemelor de reglare automat a unor acionri electrice larg rspndite n practic. 2. Ctigarea experienei n medii de programare dedicate analizei i sintezei sistemelor de reglare automat a acionrilor electrice. 3. S ofere studenilor deprinderi practice n: structuri hardware i tehnici de programare a sistemelor cu procesoare de semnal, implementarea bazat pe procesoare de semnal a regulatoarelor numerice aplicate n domeniul acionrilor electrice, ntocmirea documentaiilor tehnice de execuie. B. SUBIECTELE PROIECTULUI

1. Modelarea i simularea sistemului de conducere a actionarii electrice cu programul Matlab Simulink. 2. Proiectarea sistemului de conducere a acionrii electrice. 3. ntocmirea documentaiei tehnice de execuie pentru instalaia de acionare electric cu programul Orcad. 4. Dezvoltarea unui sistem de conducere bazat pe procesor TMS320LF2407. 5. Programarea sistemului de conducere bazat pe procesor de semnal numeric cu mediul de programare Texas Instruments DMC Developer Pro. 6. Generarea ntreruperilor la sistemul cu procesor de semnal numeric. 7. Scrierea de programe pentru implementarea in timp real a regulatoarelor de curent si turaie. C. ORGANIZAREA PROIECTULUI Studenii desfoar activitate de proiect att la facultate ct i acas. La facultatea activitatea se desfasoara pe o grupa, cu 3 semigrupe, pe durata a o ora de curs si a doua ore de proiect, in cadrul laboratoarele departamentului. Studentii desfasoara activitatea la orele practice de proiect pe 6 formatiuni de lucru. In cadrul orelor de aplicatii practice la proiect studentii utilizeaza baza materiala a laboratoarelor, constand din: calculatoare PC, dotate cu programele Matlab, Orcad, kit MSK2407 de dezvoltare aplicatiilor de conducere a actionarilor electrice bazat pe procesor de semnal numeric Texas Instruments TMS320LF2407, compilator, asamblor si linkeditor Texas Instruments, programe de dezvoltare de aplicatii pentru actionari electrice de tip MCWIN2407 si DMCD-Pro, pachete de programe pentru coduri sursa de tip DMCode SBL, osciloscop Tektronix TDS210, generator de semnal Tektronix CFG 253. Bibliografia pentru proiect consta din: carti [1, 2, 3], brosuri ale firmei Texa Instruments de descriere a echipamentelor si programelor, brosuri Texas Instruments cu solutii tehnice de programare in timp real in C si limbaj de asamblare. Activitatile desfasurate vin sa raspunda obiectivelor (A) ale cursului asociat proiectului si subiectelor proiectului (B), astfel. Titularul cursului transmite cunostinte studentilor, prin predare, la orele de curs [1]. Membrii colectivului proiectului vor desfasura activitati practice nemijlocite cu studentii, in orele de proiect, dupa cum urmeaza. -Modelarea i simularea sistemului de conducere a masinii cu programul Matlab Simulink asistent Vasar Cristian. -Proiectarea sistemului de conducere a acionrii electrice [1, 3] Szeidert Iosif. Dezvoltarea sistemului de conducere cu procesor de semnal numeric [2] as. Ionica Tiberiu. Programarea sistemului procesor de semnal numeric (intreruperi, managementul evenimentelor) as Ionica Tiberiu. -Scrierea de programe pentru implementarea in timp real a regulatoarelor as. Szeidert Iosif.

Studentii dezvolta proiectul ora de ora, primind indicatii de proiectare atat la curs cat si in orele de aplicatii practice. Ei primesc mici teme de rezolvat acasa, pentru finalizarea chestiunilor demarate la orele de proiect. Rezolvarea temelor se face in scris, prin: scheme bloc, analize efectuate asupra schemelor bloc, algoritmi de reglare, calcule de proiectare, programe de modelare si simulare, scheme electronice, programe in C, programe in limbaj de asamblare, grafice si tabele. In cadrul orelor de proiect studentii verifica practic, dupa fiecare faza de proiectare, rezultatele proiectarii, cu ajutorul echipamentelor si programelor din dotare. In urma proiectarii rezulta o documentatie de proiectare. Documentatia de proiectare va fi sustinuta de fiecare student in parte la sustinerea finala a proiectului. D. BIBLIOGRAFIE

1. Volosencu, C. - Sisteme de conducere a acionrilor electrice, n pregtire la Ed. Politehnica, Timioara. 2. Tolyat, H.A.; Campbell, S.G.- DSP Based Electromechanical Motion Control, CRC Press, Boca Raton, 2004 3. Dumitrache, I. . a.-Automatizari electronice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993. E. PROCEDURA DE EVALUARE -Modul de evaluare pe parcurs: -In cadru fiecarei sedinte de proiect are loc o evaluare orala a cunostintelor dobandite in sedinta anterioara de proiect, prin intrebari din chestiunile abordate in ora anterioara si prin verificarea modului in care studentii au atins stadiul de proiectare impus. Se evalueaza modul in care studentii sau implicat in dezvoltarea proiectului pe parcurs. Se acorda note la orele de proiect, pe baza carora se face o medie, care reprezinta nota la activitatea pe parcurs (Nap). -Modul de organizare a sustinerii proiectului: Studentii sustin proiectul individual, oral si practic, pe baza documentatiei de proiectare intocmita pe parcursul semestrului, cu exemplificarea solutiilor adoptate pe echipamentele si programele din laborator. Studentul primeste o nota pe sustinerea proiectului (Nsp). -Nota finala (Np) se stabileste ca medie ponderata: Np=0,4.Nap+0,6.Nsp.

Data: 27.04.2008

DIRECTOR DE DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLIN,

Conf. dr. ing. Ioan Silea Conf. dr. ing. Constantin Volosencu

01_Sem 6_IS_PA_MARUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI

E. PROCEDURA DE EVALUAREF.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

02_Sem 6_IS_PA_SOUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI

E. PROCEDURA DE EVALUAREF.COMPATIBILITATE INTERNATIONALAPrinceton University: Operating Systems http://www.cs.princeton.edu/academics/catalog.phphttp://www.stanford.edu/class/cs240/

03_Sem 6_IS_PA_SIUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUICapitolul 1: IntroducereCapitolul 2: Criptarea convenionala clasicCapitolul 3: Algoritmi moderni de criptareCapitolul 4: Criptarea cu chei publice

E. PROCEDURA DE EVALUAREExamenTipul de calificativF.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA1. MIT - Network and Computer Securityhttp://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/6-857Fall2003/CourseHome/index.htm2. Stanford Computer and Network Security http://crypto.stanford.edu/cs155/3. Berkeley Computer Security http://inst.eecs.berkeley.edu/~cs161/fa05/

04A_Sem 6_IS_PA_IRAUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI

E. PROCEDURA DE EVALUAREF. COMPATIBILITATE INTERNATIONALAMassachusetts Institute of Technology (Cambridge, MA, SUA), Delft University of Technology (Delft, Olanda), University of Tokyo (Tokyo, Japonia)

04B_Sem 6_IS_PA_IPUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI


05_Sem 6_IS_PA_RCUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI

E. PROCEDURA DE EVALUAREExamen ScrisF.COMPATIBILITATE INTERNATIONALASe indic 3 universiti strine de prestigiu in care funcioneaza discipline comparabile

06_2L2.6A.1_Sem 6_&_0123_6L3.8A.1_&_04_7L1.8B.1_Sem 8_IS_PA_ACUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI

E. PROCEDURA DE EVALUAREF.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA1. University of Toronto, Canada - Large-Scale System Theory and Control - http://www.control.utoronto.ca/courses/courses.html

06_2L2.6A.2_Sem 6_&_0123_6L3.8A.6_&_04_7L1.8B.4_Sem 8_IS_PA_EPSAUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI

E. PROCEDURA DE EVALUAREModul de examinare: Examen scris; Durata: 3 ore; Structura subiectelor: 4 subiecte (din care 3 avnd caracter aplicativ, 1 caracter teoretic); Ponderea n nota final: 2/3 nota de examen i 1/3 activitatea practic pe parcurs.F. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

06_2L2.6A.3_Sem 6_&_0123_6L3.8A.9_&_04_7L1.8B.6_Sem 8_IS_PA_SMISAUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI

E. PROCEDURA DE EVALUAREF.COMPATIBILITATE INTERNATIONALAElectrical Measurements and InstrumentationCzech Technical University in Prague, Faculty of electrical Engineering http://www.fel.cvut.cz/en/education/prospectus.html

06_2L2.6B.1_Sem 6_&_0123_6L3.8B.4_Sem 8_IS_PA_MS"UNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA Titularul cursului: S.L. ing. Florin DraganA. OBIECTIVELE CURSULUI



06_2L2.6B.2_Sem 6_&_0123_6L3.8B.6_&_04_7L1.8A.5_Sem 8_IS_PA_PIUGUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI


User Interface Design and Development, Berkeley USA - www2.sims.berkeley.edu/courses/is213/s05/User Interface Design, Coventry University, UK - www.coventry.ac.uk/part-time-and-short-courses/short-courses-by-subject/computer-games/a/2244

06_2L2.6B.3_Sem 6_&_0123_6L3.8B.8_&_04_7L1.8A.7_Sem 8_IS_PA_TPBDUNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUIB. SUBIECTELE CURSULUI


07_1_Sem 6_IS_PA_PS 2UNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETICB. SUBIECTELE PROIECTULUI

E. PROCEDURA DE EVALUAREPentru fiecare etapa in realizarea proiectului se vor evalua rezultatele fiecarei echipe prin alocarea unui punctaj. Impartirea punctajului pentru fiecare membru al echipei revine sefului de echipa. Sustinerea/evaluarea proiectului se face dupa fiecare etapa si consta in: -prezentarea documentatiei si a rezultatelor experimentale

07_2_Sem 6_IS_PA_PS 2UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETIC 1. Integrarea cunotinelor de automatic, hardware i software n sisteme de poziionare bazate pe servomecanisme, probleme de conducere n reea. Ctigarea experienei n: structuri de sisteme de reglare automat i de monitorizare cu microcontroler, implementarea regulatoarelor, structuri hardware i tehnici de programare a microcontrolerelor, comunicaie microcontroler-PC, transmisia si securizarea datelor in retea, crearea i gestionarea unor baze de date pe PC.B. SUBIECTELE PROIECTULUI

E. PROCEDURA DE EVALUARE

07_3_Sem 6_IS_PA_PS 2UNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETICB. SUBIECTELE PROIECTULUI


07_4_Sem 6_IS_PA_PS 2UNIVERSITATEA POLITEHNICADIN TIMIOARA A. OBIECTIVELE CURSULUI ASOCIAT PROIECTULUI SINCRETICB. SUBIECTELE PROIECTULUIC. ORGANIZAREA PROIECTULUI


Date post:	11-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	lamthuan
View:	224 times
Download:	0 times

FACULTATEA Ă Ş DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR · Obiectivul cursului este familiarizarea...

Documents