miercuri, 28 octombrie 2015 • anul XXVI, nr. 7589 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: [email protected], 0788-476.727 • [email protected], 0788-307.324 Cluj-Napoca Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 146 în curte cu Impr. ARDEALUL Informaþii la telefon 0264-597.307 ÎNCHIRIEM spaþiu pentru DEPOZIT sau alte activitãþi economice suprafaþa 144 mp continuare în pagina a 12-a pagina 11 pagina 4 U pagina 9 pagina 6 Iohannis - tot mai “pe lîngã” Ilie CÃLIAN n jalnic scandal a izbucnit recent, plecînd de la un pretext tragic: moartea unui poliþist motociclist de la “Circulaþie”, din convoiul vicepremierului Gabriel Oprea. Este, din nou, un jalnic spectacol al exploatãrii unui moment tragic (moartea unei persoane) în folosul unor politicieni. Nu mã intereseazã aspectele strict concrete ale acelui accident, întrucît este suficient sã înþelegem douã aspecte ale problemei. În primul rînd, toatã lumea a acceptat cã acolo a existat o groapã . Cã ar fi trebuit acoperitã, cã ar fi trebuit (mai bine) semnalizatã - asta este altã chestiune. Cert este cã acel motociclist profesionist ar fi trebuit s-o vadã ºi s-o ocoleascã (fiind cine era, adicã nu un “amator”). Putem discuta mult despre asta - adicã despre vina celor cu gropile ºi despre “eroarea umanã”. Însã, a transforma asta într-un subiect politic este o dovadã de ticãloºie. Or, tocmai despre asta este vorba. Cei care au urmãrit, cît de cît, viaþa politicã, de la alegerea lui Iohannis ca preºedinte, pînã astãzi, pot constata cã problema principalã a “noului” PNL ºi a geniului de la Sibiu a fost descoperirea unei fisuri în coaliþia condusã de PSD, fisurã care ar fi trebuit sã fie UNPR, în frunte cu Gabriel Oprea. Generalul de patru stele - pînã la un punct, rãsfãþat de Traian Bãsescu - a fost curtat în fel ºi chip, pentru a realiza “defectarea” din Coaliþia condusã de PSD. Ce-i drept, dupã cîtã minte ºi carte are, Oprea a lãsat un loc pentru felurite supoziþii, dar a sfîrºit prin a declara cã rãmîne credincios Coaliþiei ºi, chiar mai mult, lui Victor Ponta, personal, ca prim-ministru. Permanent, maºinãria “noului” PNL, în frunte cu preºedintele Iohannis, din ce în ce mai penibil, a adoptat o propagandã schizofrenã: pe de o parte, cerea permanent (o fac ºi acum) alþi miniºtri, iar acum demisia lui Oprea, dar, pe de altã parte, nu a fãcut niciun gest serios pentru a demonstra cã ar avea un program de CJ Cluj a spus pas proiectului privind transportul intermodal de la Aeroportul Internaþional “Avram Iancu’’ Continuã disputa dintre CJ Cluj ºi RAADPP pe tema drumului Rãchiþele Ic-Ponor Teodorovici: Pachetul de legi privind achiziþiile publice, trimis în procedurã de urgenþã la Parlament Ministrul Finanþelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunþat marþi cã pachetul de legi privind achiziþiile publice, adoptat de Guvern, va fi trimis Parlamentului în procedurã de urgenþã. “Au fost patru legi cu privire la achiziþiile clasice, la concesiuni, la utilitãþi ºi la modul în care se pot contesta în procesul de achiziþii publice toate procedurile. Acest pachet va fi trimis cãtre Parlament în procedurã de urgenþã, cu speranþa cã de la 1 ianuarie 2016 noul cadru legislativ va fi cel aprobat astãzi, astfel încît noul sistem - ºi public, ºi cel pe fonduri europene - sã beneficieze de un alt mecanism de achiziþii publice”, a anunþat Teodorovici la Palatul Victoria. Ordonanþã de urgenþã pentru reducerea impozitului pe dividende ºi a TVA pentru livrarea apei potabile Guvernul a aprobat marþi, printr-o ordonanþã de urgenþã, devansarea cu un an a reducerii impozitului pentru veniturile din dividende, reducerea TVA pentru livrarea apei potabile ºi a apei pentru irigaþii, precum ºi introducerea unui sistem de impozitare diferenþiat pentru microîntreprinderi, informeazã un comunicat al Executivului remis AGERPRES. Potrivit actului normativ, începînd de anul viitor se va extinde aplicarea cotei reduse de TVA de 9% ºi pentru livrarea apei potabile ºi a apei pentru irigaþii în agriculturã. Guvernul a decis de asemenea ca reducerea cotei de impozitare de la 16% la 5% aplicabilã dividendelor distribuite persoanelor române, fizice ºi juridice, precum ºi dividendelor obþinute, din România, de persoane nerezidente, sã intre în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2016. “Mãsura are în vedere creºterea investiþiilor ºi favorizarea dezvoltãrii societãþilor de tip holding, încurajarea pãstrãrii în þarã a capitalului românesc, dinamizarea procesului de repatriere a capitalului românesc, încurajînd, totodatã, restructurarea societãþilor comerciale în scopul adaptãrii lor la exigenþele mediului economic ºi financiar, naþional ºi european, aflat în continuã schimbare”, explicã Executivul. O altã mãsurã inclusã în aceeaºi ordonanþã de urgenþã vizeazã impozitarea microîntreprinderilor. Astfel, se majoreazã plafonul de încadrare în categoria “microîntreprindere” de la 65.000 euro la 100.000 euro cifrã de afaceri pe an fiscal ºi se introduce un sistem de cote de impozitare diferenþiate, în funcþie de numãrul de salariaþi, între 1% ºi 3%: 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaþi, inclusiv; 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat ºi 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaþi. Reprezentanþii RAADPP Cluj susþin cã ºtiau de mai bine de o sãptãmînã despre neregulile semnalate de preºedintele Consiliului Judeþean Cluj, Mihai Seplecan, la lucrãrile de la drumul Rãchiþele-Ic Ponor, precizînd cã deja erau dispuse mãsuri de remediere a acestora. Conducerea regiei susþine cã mesajul transmis de Seplecan pe aceastã temã este unul tardiv ºi inutil. ‘’Ca rezultat al verificãrilor zilnice a stadiului ºi calitãþii lucrãrilor la drumul Rãchiþele – Ic Ponor, efectuate de diriginþii de ºantier ai RAADPP Cluj, regia a întocmit Raportul de Neconformitate nr. 2/ 22.10.2015. Raportul a identificat, a descris ºi a propus soluþia de remediere a lucrãrilor neconforme, cu termen de executare trei zile lucrãtoare de la data întocmirii raportului. Raportul de Neconformitate nr. 2/22.10.2015, înregistrat cu nr. 7977/23.10.2015, a fost trimis în aceeaºi zi cãtre executantul lucrãrilor, SC DPJ Cluj SA, lider al Asocierii. De asemenea, Raportul de Neconformitate a fost înaintat ºi Consiliului Judeþean Cluj ºi înregistrat la Registratura Generalã a CJ Cluj cu numãrul 19972/23.10.2015. În aceste condiþii, considerãm cã mesajul transmis, ieri, de preºedintele Consiliului Judeþean Cluj, Mihai Seplecan, cu privire la calitatea lucrãrilor la drumul Rãchiþele – Ic Ponor este unul tendenþios, tardiv ºi inutil, de vreme ce reprezentanþii RAADPP Cluj au identificat ºi informat cu promptitudine instituþiile ºi societãþile implicate în C.P. continuare în pagina a 11-a Decizie suprinzãtoare în privinþa dezvoltãrii Aeroportului Internaþional “Avram Iancu’’ din Cluj-Napoca Comisia tehnico- economicã din cadrul Consiliului Judeþean Cluj a decis respingerea documentaþiei tehnico-economice aferente studiului de fezabilitate pentru investiþia „Dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri ºi marfã la Aeroportul Internaþional „Avram Iancu” Cluj”. Conducerea aeroportului clujean susþine cã, prin aceastã decizie, judeþul Cluj este grav prejudiciat ºi cã, în schimb, sînt avantajaþi competitorii judeþului nostru în privinþa dezvoltãrii regionale. Reprezentanþii CJ Cluj aratã cã la baza deciziei de respingere a documentaþie pentru realizarea proiectului intermodal la aeroportul clujean stã faptul cã nici Compania Naþionalã de Cãi Ferate ºi nici Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, beneficiari ai unei asemenea investiþii, nu o susþin în forma actualã, nici din punct de vedere tehnic, ºi nici financiar. ‘’În acelaºi timp ºi cel puþin la fel de important, proiectul de dezvoltare a infrastructurii de transport intermodal nu se regãseºte, în forma propusã, cu cele cinci obiective, în Master Planul General de Transport al României. Acestor motive fundamentale, spun reprezentanþii CJ Cluj, li se adaugã numeroase alte deficienþe identificate de Comisia tehnico-economicã, în urma analizei documentaþiei. Preºedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan, sfirmã cã va susþine în continuare dezvoltarea aeroportului, chiar dacã s-a luat decizia de respingere de cãtre Comisia tehnico- economicã a acestei documentaþii. ‘’O condiþie esenþialã însã, înainte de a aproba sau promova orice nou proiect în acest sens, este aceea a deplinei legalitãþi, a conformãrii la toate normele în vigoare ºi a parcurgerii tuturor etapelor procedurale legale, inclusiv C.P. continuare în pagina a 11-a Spitalul Pediatric Monobloc, prioritate a Consiliului Judeþean Cluj O statuie a lui Lenin a fost transformatã într-un personaj malefic din Rãzboiul Stelelor ªeful ACAROM: Programul “Prima maºinã” s-a nãscut mort Dat, dicat, dedicat Poemul din culcuºul prozei - sau invers - pagina 5 Iohannis a semnat cererea de urmãrire penalã pentru Roman, Voican Voiculescu ºi Stãnculescu
Transcript
miercuri, 28 octombrie 2015 • anul XXVI, nr. 7589 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei
Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor)Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18
n jalnic scandal a izbucnit recent,plecînd de la un pretext tragic:moartea unui poliþist motociclist de
la “Circulaþie”, din convoiulvicepremierului Gabriel Oprea. Este, dinnou, un jalnic spectacol al exploatãrii unuimoment tragic (moartea unei persoane)în folosul unor politicieni. Nu mãintereseazã aspectele strict concrete aleacelui accident, întrucît este suficient sãînþelegem douã aspecte ale problemei. Înprimul rînd, toatã lumea a acceptat cãacolo a existat o groapã . Cã ar fi trebuitacoperitã, cã ar fi trebuit (mai bine)semnalizatã - asta este altã chestiune. Certeste cã acel motociclist profesionist ar fitrebuit s-o vadã ºi s-o ocoleascã (fiind cineera, adicã nu un “amator”). Putem discutamult despre asta - adicã despre vina celorcu gropile ºi despre “eroarea umanã”. Însã,a transforma asta într-un subiect politiceste o dovadã de ticãloºie. Or, tocmaidespre asta este vorba. Cei care auurmãrit, cît de cît, viaþa politicã, de laalegerea lui Iohannis ca preºedinte, pînãastãzi, pot constata cã problema principalãa “noului” PNL ºi a geniului de la Sibiu afost descoperirea unei fisuri în coaliþiacondusã de PSD, fisurã care ar fi trebuit sãfie UNPR, în frunte cu Gabriel Oprea.Generalul de patru stele - pînã la un punct,rãsfãþat de Traian Bãsescu - a fost curtatîn fel ºi chip, pentru a realiza “defectarea”din Coaliþia condusã de PSD. Ce-i drept,dupã cîtã minte ºi carte are, Oprea a lãsatun loc pentru felurite supoziþii, dar a sfîrºitprin a declara cã rãmîne credinciosCoaliþiei ºi, chiar mai mult, lui VictorPonta, personal, ca prim-ministru.
Permanent, maºinãria “noului” PNL, înfrunte cu preºedintele Iohannis, din ce înce mai penibil, a adoptat o propagandãschizofrenã: pe de o parte, cereapermanent (o fac ºi acum) alþi miniºtri, iaracum demisia lui Oprea, dar, pe de altãparte, nu a fãcut niciun gest serios pentrua demonstra cã ar avea un program de
CJ Cluj a spus pas proiectului privindtransportul intermodal de la AeroportulInternaþional “Avram Iancu’’
Continuã disputa dintre CJ Cluj ºi RAADPP pe temadrumului Rãchiþele Ic-Ponor
Teodorovici: Pachetul de legiprivind achiziþiile publice, trimis în procedurãde urgenþã la Parlament
Ministrul Finanþelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunþat marþi cã pachetul de legi privindachiziþiile publice, adoptat de Guvern, va fi trimis Parlamentului în procedurã de urgenþã.
“Au fost patru legi cu privire la achiziþiile clasice, la concesiuni, la utilitãþi ºi la modul încare se pot contesta în procesul de achiziþii publice toate procedurile. Acest pachet va fitrimis cãtre Parlament în procedurã de urgenþã, cu speranþa cã de la 1 ianuarie 2016 noulcadru legislativ va fi cel aprobat astãzi, astfel încît noul sistem - ºi public, ºi cel pe fondurieuropene - sã beneficieze de un alt mecanism de achiziþii publice”, a anunþat Teodorovici laPalatul Victoria.
Ordonanþã de urgenþã pentru reducerea impozitului pe dividendeºi a TVA pentru livrarea apei potabile
Guvernul a aprobat marþi, printr-oordonanþã de urgenþã, devansarea cuun an a reducerii impozitului pentruveniturile din dividende, reducereaTVA pentru livrarea apei potabile ºi aapei pentru irigaþii, precum ºiintroducerea unui sistem deimpozitare diferenþiat pentrumicroîntreprinderi, informeazã uncomunicat al Executivului remisAGERPRES. Potrivit actului normativ,începînd de anul viitor se va extinde
aplicarea cotei reduse de TVA de 9% ºipentru livrarea apei potabile ºi a apeipentru irigaþii în agriculturã.
Guvernul a decis de asemenea careducerea cotei de impozitare de la 16%la 5% aplicabilã dividendelor distribuitepersoanelor române, fizice ºi juridice,precum ºi dividendelor obþinute, dinRomânia, de persoane nerezidente, sãintre în vigoare începînd cu 1 ianuarie2016. “Mãsura are în vedere creºtereainvestiþiilor ºi favorizarea dezvoltãrii
societãþilor de tip holding, încurajareapãstrãrii în þarã a capitalului românesc,dinamizarea procesului de repatriere acapitalului românesc, încurajînd,totodatã, restructurarea societãþilorcomerciale în scopul adaptãrii lor laexigenþele mediului economic ºifinanciar, naþional ºi european, aflat încontinuã schimbare”, explicã Executivul.
O altã mãsurã inclusã în aceeaºiordonanþã de urgenþã vizeazãimpozitarea microîntreprinderilor.
Astfel, se majoreazã plafonul deîncadrare în categoria“microîntreprindere” de la 65.000 eurola 100.000 euro cifrã de afaceri pe anfiscal ºi se introduce un sistem de cotede impozitare diferenþiate, în funcþiede numãrul de salariaþi, între 1% ºi 3%:1% pentru microîntreprinderile care aupeste doi salariaþi, inclusiv; 2% pentrumicroîntreprinderile care au un salariatºi 3% pentru microîntreprinderile carenu au salariaþi.
Reprezentanþii RAADPP Cluj susþincã ºtiau de mai bine de o sãptãmînãdespre neregulile semnalate depreºedintele Consiliului JudeþeanCluj, Mihai Seplecan, la lucrãrilede la drumul Rãchiþele-Ic Ponor,precizînd cã deja erau dispusemãsuri de remediere a acestora.Conducerea regiei susþine cã mesajultransmis de Seplecan pe aceastãtemã este unul tardiv ºi inutil. ‘’Carezultat al verificãrilor zilnice astadiului ºi calitãþii lucrãrilor ladrumul Rãchiþele – Ic Ponor,efectuate de diriginþii de ºantier ai
RAADPP Cluj, regia a întocmitRaportul de Neconformitate nr. 2/22.10.2015. Raportul a identificat, adescris ºi a propus soluþia deremediere a lucrãrilor neconforme,cu termen de executare trei zilelucrãtoare de la data întocmiriiraportului. Raportul deNeconformitate nr. 2/22.10.2015,înregistrat cu nr. 7977/23.10.2015,a fost trimis în aceeaºi zi cãtreexecutantul lucrãrilor, SC DPJ ClujSA, lider al Asocierii. De asemenea,Raportul de Neconformitate a fostînaintat ºi Consiliului Judeþean Cluj
ºi înregistrat la RegistraturaGeneralã a CJ Cluj cu numãrul19972/23.10.2015. În acestecondiþii, considerãm cã mesajultransmis, ieri, de preºedinteleConsiliului Judeþean Cluj, MihaiSeplecan, cu privire la calitatealucrãrilor la drumul Rãchiþele – IcPonor este unul tendenþios, tardiv ºiinutil, de vreme ce reprezentanþiiRAADPP Cluj au identificat ºiinformat cu promptitudineinstituþiile ºi societãþile implicate în
C.P.continuare în pagina a 11-a
Decizie suprinzãtoare în privinþadezvoltãrii AeroportuluiInternaþional “Avram Iancu’’ dinCluj-Napoca Comisia tehnico-economicã din cadrul ConsiliuluiJudeþean Cluj a decis respingereadocumentaþiei tehnico-economiceaferente studiului de fezabilitatepentru investiþia „Dezvoltareainfrastructurii de transportintermodal pentru pasageri ºi marfãla Aeroportul Internaþional „AvramIancu” Cluj”.
Conducerea aeroportului clujeansusþine cã, prin aceastã decizie,judeþul Cluj este grav prejudiciat ºicã, în schimb, sînt avantajaþicompetitorii judeþului nostru înprivinþa dezvoltãrii regionale.
Reprezentanþii CJ Cluj aratã cã labaza deciziei de respingere adocumentaþie pentru realizareaproiectului intermodal la aeroportulclujean stã faptul cã nici CompaniaNaþionalã de Cãi Ferate ºi niciCompania Naþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale din România, beneficiari ai unei asemeneainvestiþii, nu o susþin în formaactualã, nici din punct de vedere
tehnic, ºi nici financiar. ‘’În acelaºitimp ºi cel puþin la fel de important,proiectul de dezvoltare ainfrastructurii de transportintermodal nu se regãseºte, în formapropusã, cu cele cinci obiective, înMaster Planul General de Transportal României. Acestor motivefundamentale, spun reprezentanþiiCJ Cluj, li se adaugã numeroasealte deficienþe identificate deComisia tehnico-economicã, în urmaanalizei documentaþiei.
Preºedintele CJ Cluj, Mihai
Seplecan, sfirmã cã va susþine încontinuare dezvoltarea aeroportului,chiar dacã s-a luat decizia derespingere de cãtre Comisia tehnico-economicã a acestei documentaþii.‘’O condiþie esenþialã însã, înainte dea aproba sau promova orice nouproiect în acest sens, este aceea adeplinei legalitãþi, a conformãrii latoate normele în vigoare ºi aparcurgerii tuturor etapelorprocedurale legale, inclusiv
7:00 ªtirile Pro TV; 10:30 La Mãruþã(r); 12:00 Vorbeºte lumea; 13:00 ªtirilePro TV; 14:00 Vorbeºte lumea; 16:00Lecþii de viaþã (s); 17:00 ªtirile Pro TV;17:30 La Mãruþã; 19:00 ªtirile Pro TV*Sport *Vremea; 20:30 Visuri la cheie(s); 22:30 ªtirile Pro TV; 23:00 În minteacriminalului (s); 0:00 Dexter (s) - Îþiaminteºti de monºtri?; 1:00 Joculminciunilor (s); 2:00 Lecþii de viaþã (r);3:00 Vorbeºte lumea (r).
6:00 Focus (r); 6:45 Teleshopping (r);7:15 Focus din inima României (r); 8:20
Miercuri, 28 octombrie 2015ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00ªtiri Radio România (retransmisie): 02:00, 04:00, 06:00,10:00, 15:00, 22:0007:00-10:00 Bibiliceala de dimineaþã cu Daniel Deneº ºiRareº Sãvan10:00-14:00 ÎnFIRipeala cu Florin Grosu16:00-17:00 Dincolo de aparenþe cu Ioana Jeler17:00-19:00 DediFIRcaþii cu Ciprian Muncelean19:00-20:00 Pe Someº în sus ºi-n jos cu Ciprian MunceleanAscultã-ne ºi citeºte-ne online: www.radiofir.roUrmãreºte ºi pe Facebook: www.facebook.com/radiofir
agenda2www.ziarulfaclia.ro miercuri, 28 octombrie 2015
Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia "FARMADON", B-dul 21
Decembrie 1989 nr. 5, tel, 0264-43.94.50; Farmacia "CYNARA", CaleaFloreºti nr.75, tel. 0264-42.62.72;Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul21 Decembrie nr. 131, tel. 0264-41.29.01; Farmacia "ACVIA
APOTEQUE", B-dul Eroilor nr. 1, tel.0264-59.46.06.
Farmacii cu serviciu prelungit:Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr.
50, tel. 0264-42.94.05, orar 8-20;Farmacia ”INTERPHARM”, str.Primãverii nr. 5, tel. 0264-42.71.95,orar 8-22; Farmacia”CLEMATISFARM”, Piaþa Unirii nr. 10,tel. 0264-59.13.63, orar 8-22; Farmacia"AMARYLLIS", str. I. Haþieganu nr. 11,tel. 0264-59.76.52, orar L-V: 8-20, S-D:9-14; Farmacia "DANAFARM", str.Luceafãrului nr. 1, tel. 0264-52.41.91,orar: L-V: 8-22; S-D: 8-20; Farmacia"ALMA", P-þa M. Viteazu nr. 25, tel.0264-53.02.68, orar: L-V: 7-21, S-D: 8-20; Farmacia "REMEDIUM 3", P-þa A.Iancu (colþ cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar L-D: 7-23.
Doamnelor ºi Domnilor,Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)
vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale.Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Universitatea de
Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu aparaturã modernã de ultimã generaþie.În situaþii speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA.
Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului.
Miercuri, 28 octombrie 20156,00 Bunã dimineaþa. Prezintã: Andrei Maxim; 8,00
Emisiunea în limba maghiarã; 10,00 De zece ori România.Emisiune multiplex realizatã de Reþeaua Studiourilor RegionaleRadio România; 11,00 Buletin de ºtiri; 11,05 Pulsul zileiPrezintã: Doina Borgovan; 12,00 Jurnal transilvan; 12,10Pulsul zilei. Prezintã: Doina Borgovan; 14,00 Emisiunepreluatã de la Radio România - Reacþia minoritãþi; 16,00Emisiunea în limba maghiarã; 18,00 Jurnal Transilvan; 18,10Sens unic. Prezintã: Cristian Zoicaº; 19,00 Buletin de ºtiri; 19,05Sens unic. Prezintã: Cristian Zoicaº; 21,05 Din grãdina cu florimulte - emisiune de folclor realizatã de Alin Pop; 22,00Închiderea programului pe 909, 1404 ºi 1593Khz.
CABINET
STOMATOLOGIC
CENTRUL
MEDICO-CHIRURGICAL
UNIVERSITAR
INTERSERVISANCluj-Napoca, cartier Gheorgheni,str. N. Pascaly nr. 5,
Program: zilnic 7-21
Medic gardã: 21-7
Tel./fax: 0264-414.163Tel.: 0264-414.807
Str. Moþilor nr. 87Tel: 0364139925
• INTERNE - CARDIOLOGIE • GASTRO-
ENTEROLOGIE • PNEUMOLOGIE •
MEDICINA MUNCII • ENDOCRINOLOGIE •
DERMATOLOGIE + CHIRURGIE
DERMATOLOGICÃ • NEUROLOGIE •
PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE •
REUMATOLOGIE • ALERGOLOGIE •
CHIRURGIE GENERALÃ +
GINECOLOGICÃ + UROLOGICÃ +
PLASTICÃ • CHIRURGIE CERVICO-
FACIALÃ + ORTOPEDIE + CHIRURGIE
ORTOPEDICA + O.R.L. • OFTALMOLOGIE
• GINECOLOGIE • PEDIATRIE + GASTRO-
ENTEROLOGIE • UROLOGIE
EKG, EKG de efort • EEG • EMG •ECODOPPLER • ECOGRAFIE de sîn,
Victoria conservatorilor eurosceptici, o nouãprovocare pentru Uniunea Europeanã
Polonia:
Viitorul prim-ministru BeataSzydlo - un alterego al luiJaroslawKaczynski
France Presse
Beata Szydlo, 52 de ani,desemnatã dinainte pentrupostul de prim-ministru decãtre Jaroslaw Kaczynski, ºefulpartidului conservator Lege ºiJustiþie (PiS) cîºtigãtorduminicã al alegerilorparlamentare din Polonia,aplicã literã cu literã ideilementorului sãu. “Noi nu am fiavut acest succes magnific fãrãdeciziile luate de JaroslawKaczynski”, a declarat ea. Fiicãde miner, diplomatã înetnografie a UniversitãþiiJagellonã din Cracovia, ea s-alansat în politicã fiind aleasãprimar al orãºelului Brzeszczedin sudul Poloniei. Ea estedeputat PiS din 2005 ºivicepreºedinte al partidului. Înparlament, dna Szydlo a apãratpoziþiile conservatoare ale PiS,apropiate de cele aleepiscopatului, asupra unorprobleme cum ar fi avortul,fertilizarea in vitro ºiConvenþia Consiliului Europeiprivind lupta împotrivaviolenþei faþã de femei. Recent,dna Szydlo a condus cu succescampania electoralã a nouluipreºedinte ales în luna mai,Andrzej Duda, care ademisionat din PiS dupãvictoria sa, aºa cum ceretradiþia.
Ea s-a angajat cu aceeaºienergie în propria campanie ºiîn cea a partidului sãu pentrualegerile parlamentare,ascultînd necazurilepolonezilor nemulþumiþi ºi fãrãa pierde nicio ocazie de adenunþa guvernul în exerciþiual rivalei sale Ewa Kopacz.
Împãrtãºind sentimentelemajoritãþii polonezilor, care seopun primirii refugiaþilor dinOrientul Mijlociu ºi Africa deNord, ea a criticat abordareaBruxellesului, într-o dezbateretelevizatã cu dna Kopacz.
“Soluþia pe care ne-a propus-o Uniunea Europeanã (derepartizare) este proastã ºi,mai presus de toate, nu este osoluþie de comun acord”, acriticat ea. “Astãzi, poloneziisînt în primul rînd preocupaþide siguranþa lor”, a subliniatea, înainte de a recomanda “unajutor umanitar ºi financiar”pentru þãrile unde se aflãpotenþialii refugiaþi.
Dna Szydlo a acuzat deasemenea înainte “vechile”þãri ale UE cã doresc sã scapede refugiaþi ºi sã-i trimitã înnoile state membre maisãrace: “Dacã politicienii din“vechea” Europã încearcã sãimpunã aceeaºiresponsabilitate tuturorcelorlalþi membri, ei nu facdecît sã-ºi apere interesele.Este o încercare de a deplasaresponsabilitatea pentru aobþine o soluþie superficialã”.
Tancuri ºi tunuriamericane, în Estonia
Ping-pong cu migranþi pestefrontiera ruso-norvegianã
RIA Novosti
Un prim eºalon de armament greudin SUA - tancuri, tunuri autopropulsateºi transportoare de luptã - a ajunsduminicã în Estonia. Acesteechipamente îi vor dota pe militariiamericani din cadrul NATO, carestaþioneazã prin rotaþie continuã peteritoriul þãrilor baltice. Autoritãþile dela Tallinn atribuie aceastã necesitate deconsolidare militarã“comportamentului agresiv ºiimprevizibil al Rusiei”.
La sfîrºitul lunii septembrie, 12avioane de atac la sol A-10 au fostdesfãºurate la baza aerianã Amari dinEstonia. “Garnitura conþine în total 40de echipamente militare, între carepatru tancuri M1A2 Abrams, zecevehicule de luptã pentru infanterie detip Bradley ºi trei dispozitive deartilerie autopropulsatã Paladin”,Echipamentele au sosit în oraºul estonValga, de unde vor fi transportate pînãluni la baza militarã Tapa.
Tancurile ºi tunurile sînt destinatesoldaþilor din Divizia 3 de infanterie aSUA, care vor înlocui militari americaniîn cadrul procesului de rotaþie atrupelor, preconizat sã aibã loc pînã la3 noiembrie.
Alte douã vehicule blindate dedeminare ºi tehnicã de sprijin sîntaºteptate sã soseascã în Estonia
sãptãmîna viitoare.Dmitri Peskov, purtãtorul de cuvînt
al preºedintelui rus Vladimir Putin,declarase anterior - într-un comentariucu privire la întãrirea forþelor NATO înþãrile baltice ºi în Europa de Rãsãrit -cã Alianþa Nord-Atlanticã îºi justificãacþiunile pretextînd ameninþãriimaginare care ar veni dinspre Rusia.
Orice planuri de a aduceinfrastructura militarã a Alianþei Nord-Atlantice mai aproape de graniþeleFederaþiei Ruse vor atrage o reacþie derepresalii din partea Moscovei, a þinutsã sublinieze Peskov.
Estonia îºi anunþase în august intenþiade a se izola printr-un gard de Rusia“agresivã”. Astfel, aproximativ douãtreimi din frontiera terestrã cu FederaþiaRusã vor fi echipate cu un gard înalt de2,5 metri. Sîrma ghimpatã va fi instalatãîn partea superioarã a acestui gard, carese va întinde pe o lungime de 108 km.Lucrãrile de consolidare tehnicã afrontierei dintre Estonia ºi Rusia sîntpreconizate sã înceapã în 2018, iarcosturile acestui proiect se ridicã la 71de milioane de euro.
Dupã agravarea situaþiei din Ucraina,þãrile baltice ºi-au exprimat în repetaterînduri temerile faþã de o eventualãameninþare rusã, în timp ce înalþi oficialioccidentali au avertizat cã Rusia ar puteapregãti un atac în regiune, potrivitportalului newsru.com.
AFP
Norvegia a anunþat joi cã numãrulsolicitanþilor de azil care sosesc dinRusia pe teritoriul sãu este încreºtere, autoritãþile ruse revocîndu-le permisul de ºedere în þara lorpentru a evita ca ei sã se întoarcã,retrimiºi de autoritãþile norvegiene.
Aceastã tendinþã se înscrie în ceeace pare a fi un duel tacit între celedouã þãri, ale cãror relaþii sînt la celmai scãzut nivel de la sfîrºitulRãzboiului rece din cauza crizeiucrainene.
“Observãm cã în prezent existãpersoane care vin aici cu ordin deexpulzare.Ele sînt declarateindezirabile pe teritoriul rus”, adeclarat Ellen Katrine Haetta, oresponsabilã a poliþiei norvegiene defrontierã în apropiere de graniþaruso-norvegianã în Arctica. “Numãrullor este important ºi în creºtere”, aadãugat ea.
Peste 1.800 de solicitanþi de azil ausosit în Norvegia de la începutulanului, trecînd peste Marele Nord,traseu mai puþin periculos decît otraversare a Mãrii Mediterane, darcare pune presiune pe capacitãþile deprimire locale.
Estimînd cã între 20 ºi 30 % dintreei staþionau anterior legal în Rusia ºinu aveau nevoie de protecþia sa ,guvernul norvegian a ordonat marþi
serviciilor sale de imigraþie sã acordeprioritate studierii acestor dosare învederea retrimiterii persoanelorrespective spre Rusia.
Afluxul sporit al migranþilor cupermis de sejur în Rusia revocat,completat ºi de o interdicþie de areveni pe teritoriul rusesc cinci ani,este interpretat de Oslo drept otentativã a Moscovei de a ocoliprevederile reglementãrilornorvegiene.
Norvegia este cu atît mai agasatã deaceastã situaþie, cu cît presupune cãautoritãþile ruse lasã migranþii sã-iacceadã frontiera fãrã a dispune de ovizã Schengen, în timp ce - potrivitcanalelor de presã norvegiene - ele osolicitã pentru cei care aspirã sã seducã în Finlanda. Astfel, Finlanda nua trebuit sã primeascã decît un numãrmic de solicitanþi de azil sosiþi dinRusia, ceea ce nu i-a creat problemelepe care le are în prezent Norvegia.
“Norvegia nu ar trebui sã acceptejocul sordid al Rusiei în zona noastrãfrontalierã”, se putea citi joi, într-uneditorial din Verdens Gang, ziarul celmai citit în Norvegia.
Oslo a cerut oficial Moscoveiexplicaþii pentru aceastã situaþie. Oîntîlnire între responsabili ruºi ºinorvegieni a avut loc miercuri, însã“nu a corespuns complet” aºteptãrilor,a indicat pentru AFP o purtãtoare decuvînt a diplomaþiei norvegiene.
Agerpres
În urma scrutinului legislativ desfãºuratduminicã în Polonia, conducerea guvernului vafi cel mai probabil preluatã de partidul Dreptateºi Justiþie (PiS), formaþiune conservatoare ºinaþionalistã, dar cu o puternicã dimensiunesocialã, în pofida orientãrii sale de dreapta,principalele sale promisiuni fiind refuzul primiriiimigranþilor extracomunitari ºi sprijinireapolonezilor nevoiaºi, iar în plan extern, caracteruleurosceptic al acestei formaþiuni riscã sã creezetensiuni în relaþiile cu unii parteneri din UE, înspecial cu Germania, mai ales cã PiS pledeazã ºipentru adoptarea unei linii mai dure faþã deRusia.
Sondajele la ieºirea de la urne indicã unprocent de circa 39% pentru PiS, în timp celiberalii din Platforma Civicã (PO), care auguvernat în ultimii opt ani, sînt cotaþi cu numai23%. Dacã rezultatul obþinut de conservatori seva confirma dupã numãrarea voturilor, atunci eiar putea deþine în parlament o majoritate fragilã,dar suficientã pentru a permite candidatei lor lafuncþia de premier, Beata Szydlo, sã constituie unexecutiv fãrã sprijinul vreunei alte formaþiuni.
Pe lîngã procentul peste aºteptãri ce pare a fiobþinut de conservatorii populiºti, o altã surprizãeste reprezentatã de ascensiunea formaþiuniiantisistem a rockerului Pawel Kukiz, plasat însondaje pe poziþia a treia, cu circa 9% din voturi.Posibilul viitor ministru al apãrãrii, JaroslawGowin, membru al PiS, a declarat cã, dacã partidulsãu nu va obþine majoritatea în legislativ, nu esteexclusã o alianþã cu formaþiunea lui Kukiz. Pe dealtã parte, s-ar putea ca pentru prima datã dupã1989 cele douã partide social-democrate sã nutreacã pragul electoral.
Succesul conservatorilor are la bazã douãcomponente principale, respectiv promisiunile de
naturã economicã ºi teama provocatã de crizarefugiaþilor. În timpul campaniei electorale,conservatorii polonezi, conduºi de JaroslawKaczynski - fratele geamãn al preºedintelui mortîn anul 2010 în accidentul aviatic de la Smolensk-, au promis în principal reducerea vîrstei depensionare ºi sporirea asistenþei sociale pentrufamiliile nevoiaºe, în paralel cu creºterea taxelorpercepute bãncilor ºi supermarketurilor cuacþionariat strãin. Deºi cei opt ani de guvernareliberalã au condus la progrese economiceevidente, cu o expansiune de circa 50% aeconomiei ºi scãderea ºomajul, în acelaºi timp s-au accentuat ºi decalajele sociale, atît la nivelulsocietãþii în ansamblu, cît ºi între regiuni.
Cît despre problema migraþiei, conservatorii aubeneficiat de pe urma curentului majoritarîmpotriva primirii refugiaþilor manifestat deopinia publicã polonezã, nemulþumitã în plus defaptul cã actualul premier liberal, Ewa Kopacz, aacceptat cotele obligatorii de refugiaþi, impuse pe22 septembrie la reuniunea Consiliului Justiþie ºiAfaceri Interne al UE (JAI), deºi pînã atunci eainsistase de fiecare datã pe primirea acestorimigranþi exclusiv pe o bazã voluntarã.
Prin urmare, noul guvern conservator de laVarºovia s-ar putea alãtura celor de la Budapesta,Praga ºi Bratislava în opoziþia faþã deredistribuirea în UE a imigranþilor veniþi dinAfrica, Orientul Mijlociu ºi Asia, situaþie de naturãsã amplifice diviziunile deja existente la acestcapitol în interiorul blocului comunitar,conducînd de asemenea la posibile tensiuni cucancelarul german Angela Merkel, susþinãtoareîndîrjitã a împãrþirii imigranþilor între statele UE.De altfel, Kaczynski, un vechi simpatizant alpremierului conservator ungar Orbán Viktor, adeclarat cã imigranþii musulmani sînt oameninþare la adresa societãþii poloneze, în carecredinþa catolicã joacã un rol foarte important.
Preluarea guvernãrii de cãtre PiS poate aveaimplicaþii semnificative asupra Uniunii Europene,conservatorii polonezi fiind în plus reticenþi faþãde adîncirea integrãrii europene ºi faþã deadoptarea monedei euro, ei pledînd pentru oreformare a blocului comunitar în sensulconsolidãrii statelor naþionale.
Deºi aceste idei par asemãnãtoare de celeexprimate de premierul britanic David Cameronîn solicitãrile privind revizuirea raporturilordintre Londra ºi Bruxelles, existã totuºiposibilitatea ca viitorul executiv de la Varºoviasã nu susþinã deplin eforturile lui Cameron înaceastã renegociere, avînd în vedere efectele eipentru cei 700.000 de polonezi care lucreazã înMarea Britanie.
Pe de altã parte, deºi euroscepticismul polonezºi cel britanic se raporteazã în mare mãsurã lafrustrarea faþã de influenþa ºi dominaþia economicãexercitate de Germania în UE, acest curent prezintãºi unele diferenþe, în cazul Poloniei o importanþãdeosebitã avînd-o influenþa Bisericii Catolice ºi avalorilor familiale conservatoare.
Pe lîngã neîncredere faþã de blocul comunitar,acesta din urmã ar putea fi pus în dificultate ºi dedorinþa conservatorilor polonezi ca Alianþa Nord-Atlanticã sã recurgã la o abordare maiintransigentã în relaþiile cu Rusia, în timp ce laBruxelles se manifestã o tendinþã de atenuare atensiunilor cu Moscova provocate de anexareaCrimeii ºi de conflictul din estul separatist alUcrainei.
Totuºi, pe fondul crizei provocate de valul deimigranþi extracomunitari, avansul euroscepticilorpolonezi nu este un eveniment izolat,popularitatea formaþiunilor cu o astfel de orientarecrescînd ºi în alte state, cum ar fi Olanda sauSuedia. Prin urmare, “victoria PiS este parte a uneitendinþe mai largi în Europa, cãtre revenirea lavalorile naþionale”.
miercuri, 28 octombrie 2015
4www.ziarulfaclia.ro
relaxarea de miercuri
BANCURIBANCURI Un biscuitintactde pe
Titanic,vîndut
la o licitaþiecu 23.000de dolari
Un biscuit care arãmas intact dupãnaufragiul vasuluiTitanic în 1912 a fostvîndut la o licitaþiebritanicã pentru sumade 23.000 de dolari,obþinînd astfel titlul de“cel mai valoros biscuitdin lume”, scrieUPI.com.
Biscuitul “TheSpillers and BakersPilot”, care proveneade la un kit de salvarede pe o barcã a vasuluiTitanic, a fost vîndutunui colecþionar grec lao licitaþie a casei HenryAldridge & Son înoraºul Devizes, þinutulWiltshire, MareaBritanie.
Licitaþia a mai incluso fotografie aicebergului care a dus lascufundarea Titanicului,realizatã la cîteva ore dela producerea tragiculuieveniment.
Fotografia s-a vîndutcu 32.250 de dolari.
Casa de licitaþii aprecizat cã biscuitul afost “salvat” de JamesFenwick, un pasager depe vasul Carpathia carea salvat supravieþuitoride pe Titanic.
Fenwick a pãstratbiscuitul într-un plic pecare a scris: “Biscuitulpilot de pe o barcã desalvare a TitaniculuiAprilie 1912”.
Fiica lui Michael Jacksoneste ca ºi mãritatã
O statuie a lui Lenin a fost transformatãîntr-un personaj malefic din Rãzboiul Stelelor
Cel mai bãtrîn urs polar din SUA, “Klondike”,a murit la 34 de ani
O statuie a lui Lenin a fosttransformatã în Darth Vader,eroul mitic ºi malefic dinRãzboiul Stelelor de GeorgeLucas, la Odesa, în Ucraina, încadrul noilor legi privind“desovietizarea”, a constatat unjurnalist al AFP.
Noua statuie, operã a artistuluiucrainean Oleksandr Milov, afost inauguratã în cadrul uneiceremonii, în prezenþa unuibãrbat deghizat el însuºi în DarthVader, pe teritoriul unei uzinedin acest oraº din sudul Ucrainei,unde trona altãdatãrevoluþionarul rus.
Statuia a fost datã jos înlumina noilor legi promulgate înmai ºi care interzic simbolurilesovietice, la fel ca ºi pe celenaziste, ºi prevãd demontareamonumentelor pentruglorificarea înalþilor responsabilisovietici, precum ºi schimbareadenumirilor de localitãþi, de
strãzi sau de întreprinderi carefac referire la epoca comunistã.
“În acest an, dupã legeaprivind decomunizarea, ne-amîntrebat ce vom face cu acestmonument (al lui Lenin). Sincer,nu am avut niciodatã ideea de a-l distruge”, a explicat, pentruAFP, Oleksandr Milov. Apoi amavut ideea, “venitã de la sine”,dat fiind operaþiunile marcanterealizate de Darth Vader înUcraina în aceºti ultimi ani, aadãugat acesta.
Vãzut adesea pe strãzile dinKiev, cu casca ºi capa sa, unbãrbat deghizat în Darth Vadera fost ales candidat al PartiduluiInternetului din Ucraina (UIP),cunoscut pentru operaþiunilesale spectaculoase în alegerileprezidenþiale din 2014. Cu toateacestea, candidatura sa a fostrespinsã de Comisia ElectoralãCentralã a Ucrainei. El aprotestat împotriva acestei
decizii în faþa sediului Comisiei,acompaniat de Stormtroopers -soldaþi de elitã în armurã albã aiimperiului sãu galactic - ºi degardieni cu capã roºie. În 2013,acelaºi Darth Vader s-a lãsat deasemenea dus de ai sãi
Stormtroopers la primãriaOdesei, unde s-a declarat primar.
Numeroase statui ale lui Leninau fost demontate în Ucraina,suscitînd adesea reacþiiindignate din partea unei pãrþi apopulaþiei din aceastã þarã.
Cel mai bãtrîn urs polar care trãia în captivitateîn SUA a murit vineri, la 34 de ani, la parculzoologic din Philadelphia, conform Reuters.
Klondike, o femelã de urs polar, a fosteutanasiatã dupã mai multe sãptãmîni în carestarea sa de sãnãtate s-a agravat progresiv,ursoaica nemaiputînd sã meargã ºi avînd maimulte infecþii.
“Starea sãnãtãþii ei nu s-a îmbunãtãþit ºi, þinîndcont de vîrsta avansatã ºi de pronosticul pesimistal veterinarilor, personalul de la zoo a ajuns laconcluzia cã este mai bine sã fie eutanasiatã”,conform unui anunþ postat pe contul de Facebokal Philadelphia Zoo.
Klondike a depãºit speranþa de viaþã, deaproximativ 30 de ani, a unui urs polar încaptivitate.
În mediul lor natural aceste animale rareori
depãºesc vîrsta de 20 de ani.Dupã moartea lui Klondike, noul “decan de
vîrstã” al urºilor polari din SUA a devenitColdilocks, care are tot 34 de ani ºi este“pensionar” la acelaºi parc zoologic. Ambii urºipolari au fost primiþi de Philadelphia Zoo înoctombrie 1981, pe cînd aveau 1 an.
Deþinãtoarea recordului de longevitate în rîndulurºilor din captivitate este ursoaica Debby care amurit la 42 de ani, în 2008, la Assiniboine ParkZoo din Canada.
Urºii polari, cele mai mari carnivore terestre,ce pot ajunge la 3,35 metri înãlþime, ridicaþi pelabele din spate ºi pot cîntãri 635 de kilograme,sînt ameninþaþi cu dispariþia, fiind printre cele maiexpuse animale la pericolul încãlzirii globale careduce la topirea gheþurilor arctice, terenul lor devînãtoare.
Fiica lui Michael Jackson, Paris,în vîrstã de doar 17 ani, este ca ºicãsãtoritã cu Chester Castellaw,un fotbalist în vîrstã de 18 ani,conform starpulse.com.
Familia lui Paris Jackson i-asolicitat viitorului soþ sã semnezeun contract prenupþial înainte denunta stabilitã pentru luna apriliea anului viitor, dupã ce Paris vaîmplini 18 ani.
Fiica lui Michael Jackson abiaaºteaptã sã se mãrite ºi ºi-aschimbat deja numele pe contulsãu de Instagram, din ParisJackson în Paris Castellaw. Dealtfel, aceastã schimbare anumelui a aprins speculaþii cãParis s-ar fi cãsãtorit deja însecret.
Aceste zvonuri sînt însã false,conform starpulse.com. Paris aredoi tutori legali: vãrul sãu, TJ ºibunica, Katherine Jackson.Conform legii o minorã arenevoie de consimþãmîntulacestora pentru a se mãrita, iarsurse din anturajul familieiJackson au confirmat cã Paris vaaºtepta pînã la împlinirea vîrsteide 18 ani.
Cei doi tineri vor semna un
acord prenupþial tot la solicitareafamiliei Jackson, pentru a protejaaverea rãmasã de la MichaelJackson, estimatã la aproximativ2 miliarde de dolari.
Paris ºi Chester, atacantul
echipei americane de soccer RealSo Cal, din California, au o relaþiede cîteva luni. Prima lor apariþiepublicã împreunã s-a produs înluna mai, pe covorul roºu al unuieveniment din Los Angeles.
O învãþãtoare din Craiova obiºnuia sã îl certe în fiecarezi pe Bulã, elevul neastîmpãrat din ultima bancã. Îi atrãgeaatenþia mereu ºi mereu cã nu e bine sã te porþi urît, sãînjuri, sã îþi jigneºti colegii ºi învãþãtoarea, dar mai ales cãe rãu sã nu înveþi ºi sã te mulþumeºti cu notele cele maimici din clasã. Însã Bulã continua sã se joace în ore, sãalerge în pauze, sã deranjeze orele ºi sã fie, cu un cuvînt,o pacoste. Cînd, în cele din urmã, mama lui Bulã a ajuns laºcoalã, la ºedinþa cu pãrinþii, învãþãtoarea i-a spus în faþatuturor celorlalþi pãrinþi cã bãiatul ei este cel maineobrãzat, prost crescut, murdar ºi idiot copil pe care l-avãzut în întreaga ei carierã. I-a spus mamei cã Bulãreprezintã tot ce poate fi mai rãu ºi mai dezagreabil la unelev. ªocatã sã audã astfel de lucruri de la ºcoalã, mamalui Bulã l-a mutat imediat din ºcoalã. S-au mutat ºi din oraº,iar ulterior l-a înscris pe Bulã la o ºcoalã din Braºov. 15ani mai tîrziu, învãþãtoarea din Craiova a suferit o serie dedouã infarcte miocardice, fiind la un pas de moarte. Mediciiau sfãtuit-o sã apeleze la o procedurã chirurgicalã foartespecialã, care putea fi efectuatã numai de un singur medicîn România, la Spitalul Municipal din Braºov. Fiind singuraºansã de a supravieþui, învãþãtoarea s-a înscris pentruoperaþie. A fost transportatã la Braºov, iar operaþia a fosto reuºitã. Aflatã în salonul de terapie intensivã, dupãprocedura chirurgicalã care durase mai mult de ºase ore,învãþãtoarea a deschis ochii ºi a vãzut, pentru prima datã,chipul tînãrului doctor care o operase ºi care îi zîmbea.Cîteva secunde mai tîrziu, privirea i s-a înceþoºat, chipul is-a învineþit, s-a zbãtut puþin ºi a murit. Doctorul, îngrozitde moartea subitã a învãþãtoarei s-a uitat împrejur,neînþelegînd cauza, ºi atunci l-a vãzut pe Bulã, omul deserviciu al spitalului, care îi deconectase instalaþia deterapie intensivã pentru a-ºi bãga aspiratorul în prizã. Doarnu credeaþi cã Bula ajunsese medic...
� ☺ �În fiecare dimineaþã mã trezesc determinat, cu acelaºi
gînd optimist: “Cînd oi avea eu mulþi bani...”, da-mi trecerepede.
� ☺ �Cum traverseazã românii strada: Se uitã la semafor ºi
dacã e verde, merg... iar dacã e roºu, aleargã.
� ☺ �Sã ºtiþi cã nu toate produsele de la McDonald’s sînt
dãunãtoare. Au ºi bere!
� ☺ �Un inspector de la Criminalisticã spune prin staþie:- Comandante, am ajuns la locul faptei.- ªi... care e situaþia?- O femeie ºi-a înjunghiat soþul cu 12 lovituri de cuþit,
l-a împuºcat în cap, apoi l-a decapitat ºi i-a ars trupul.- ªi care a fost explicaþia ei pentru aceastã crimã oribilã?- Spune cã soþul a intrat încãlþat în timp ce ea spãla
parchetul.- Aþi reuºit sã o arestaþi?- Aºteptãm sã se usuce parchetul...
� ☺ �ªoferul unui dric încearcã sã agaþe o fatã pe stradã:- Hei pãpuºã... ce zici de o plimbãricã?- În maºina aia?!?... sper cã glumeºti!- Sã glumesc?... lumea moare ca sã facã o turã cu maºina
asta!
� ☺ �- Domniºoarã, vã privesc ºi nu am cuvinte...- Dar bani ai?
� ☺ �Un tip cu doua gagici la o terasã, apare chelnerul ºi
întreabã:- Cu ce vã servim?- O bere, la þap...- ªi la caprele astea?...
� ☺ �La Radio Erevan, un ascultãtor întreabã:- Ce este un “titlu onorific”?Radio Erevan rãspunde:- Titlu onorific este atunci cînd soþia spune: “Soþul meu
este capul familiei”.
� ☺ �- Ieri a fost ziua soþiei mele, Rashela, ºi i-am fãcut o
surprizã neaºteptatã!- Nu mai spune! Ce cadou i-ai fãcut?- O ciocolatã cu lapte!- Bine, dar asta consideri tu surprizã?- Sigur cã da, ea se aºtepta la o rochie!
PersonalaMIHAI VRÃBIEª –THE VOID EFFECT
Joi, 29 octombrie, de la ora 18, înspaþiul IAGA International Art GalleryAngels Cluj-Napoca (Str. Victor Deleu nr.1) se va deschide publicului internaþionalexpoziþia personalã: MIHAI VRÃBIEª. THEVOID EFFECT.
Proiectul expoziþional, dedicat unuiadintre cei mai interesanþi artiºti emergenþidin Cluj-Napoca se prezintã cu o noutateabsolutã în panorama artei tinereinternaþionale, intenþionînd sã reflectezeasupra sensului unei lucrãri de artã ca obiectde consum ºi de comunicare prin intermediulgolirii de materie ºi obscurãrii conceptualea acesteia. Expoziþia prezintã, într-adevãr, untraseu prin vid, înþeles ca eliminare aobiectului de artã din spaþiul expoziþional,ºi, astfel, stimuleazã publicul sã seinterogheze asupra atracþiei generate deopera de artã ca obiect de consum ºi simbolal statutului. Zece rame goale amplasate pepereþi – o operã probabil ascunsã în spaþiicare nu sînt accesibile publicului ºi un fel dejurnal privat al artistului, sub formã de frazescrise cu propria lui mînã pe pereþi, încercîndsã relateze expoziþia, sau mai degrabã sã-isublinieze absenþa, interogînd artistul însuºiasupra vieþii sale ºi asupra experienþei saleestetice.
Mihai Vrãbieº va participa la expoziþie,pregãtit sã-ºi expunã cercetãrile ºi proiectulartistic, oferindu-se pe sine însuºi publiculuiîntr-un mod care în realitate relevã însãnumai dorinþa acestuia de a se ascunde.
Aceastã situaþie ambivalentã ºi ambiguãeste accentuatã de prezenþa în spaþiul galerieia vocii înregistrate de cãtre Vrãbieº pentru asublinia ºi mai mult imposibilitatea de acunoaºte ºi de a ‘’poseda’’ cu adevãrat ooperã de artã, altfel decît prin intermediulgolului/vidului pe care aceasta îl creeazã.
Tema este în legãturã foarte strînsã cucomplexul parcurs istoric al operaþiunilorpostbelice dintre conceptual ºi meta-limbaj:Yves Klein, Piero Manzoni, artistul cautîndgolul ca pe un loc de regenerare a unei noiposibilitãþi estetice, criticînd astfel societateade consum ºi abordarea pur mercantilistã ºiposesivã a operei de artã publicã.
Pe de altã parte, prin utilizarea cuvintelorscrise, orale ºi înregistrate, se observã aceareflecþie profundã pe care Vrãbieº dovedeºtea o stãpîni cu siguranþã absolutã, pornind dela o reflecþie acutã asupra Pãrinþilorconceptualului, de la Joseph Kosuth. O reþeade referinþe înrãdãcinate în domeniulspecific de producþie al proiectului, pe deplinsusþinut de galeria IAGA: o puternicã aºadarconfruntare între tradiþie ºi limbajulacademic ºi noile tendinþe artistice, menitesã re-gîndeascã modelele în termeni adeseaprovocatori, într-o totalizatoare ºirevitalizantã repunere în discuþie aconceptului unei opere de artã. Plecînd de lavid.
Expoziþia, curatoriatã de Ilaria Bignottiºi Walter Bonomi, constituie aºadar uneveniment important pentru criticii ºicolecþionarii internaþionali de artã,confirmînd dorinþa Galeriei IAGA de a fi oplatformã culturalã vivace, avînd caprincipal obiectiv dezvoltarea ºi promovareadialogului dintre cercetãrile artisticecontemporane italiene ºi cele est-europene,multumitã ºi participãrilor la tîrguri de artã,la manifestãri ºi evenimente de artãcontemporanã internaþionale, privind înspreun viitor cert, în care schimbul cultural ºidialogul internaþional sã reprezinte fundaþiape care se vor construi proiecte artistice delungã duratã, trasînd astfel noi graniþegeografice artistice ºi culturale.
Expoziþia este însoþitã de un catalog,dedicat proiectului expoziþional, curatoriatde cãtre Ilaria Bignotti ºi Walter Bonomi,conþinînd imagini ambientale ale instalaþiilorrealizate la faþa locului de cãtre artist.
Dat, dicat, dedicat
Poemul din culcuºul prozei
Minerva Chira propune eternitãþii o lucrarede excepþie: DIMINEAÞÃ CU SOARE APUNE.
Am primit cartea* de Ziua Crucii (14 septembrie,leat 2015). ªi de atunci nu mã mai satur de sfîrºitulverii, începutul toamnei ºi lecturã repetatã.Dedicaþia Minervei Chira vorbeºte, modest cred,despre aceastã biografie decantatã. ªi,neîndoielnic, proza surprinde frînturi de poem dinviaþa omului, prins în cununa de anotimpuri asatului tradiþional.
Expresii, gesturi, obiceiuri dispar, nu numaidatoritã expansiunii nemiloase a citadinului, darºi pentru cã viaþa se schimbã ºi în mediu rural.Dar pãstrarea acestor obiceiuri, adînc, în fiinþanoastrã, face din acest colþ de lume un imenstezaur, de o mare valoare, mereu redescoperit ºiautentificat prin specificul ºi universalitatea sa.
Nu veþi gãsi nimic din toate cele aºternute pehîrtie în nici un muzeu de pornografie. Pentru cãnu e nici etnologie, nici sociologie ruralã.Elementele ce se transmit din generaþie îngeneraþie ca tradiþii culturale pot fi surprinse abiaatunci cînd un literat, cu harul poeziei în cosiþa deîngeri pe rouã neprihãnitã, se încumetã sãînmãnuncheze cosmologia ºi comunitatea. Într-ocontinuitate beneficã, tradusã prin:”Dacã mamaa fãcut aºa, înseamnã cã e bine” (pag. 18).
„Dimineaþã cu soare apune” începe cu cruceachipurilor de pe copertã ºi din inimile locuitorilordin Negreni. „Nu arãta cu un deget spre cer cã epãcat...” ºi continuã pe tot parcursul scriiturii cusentimentul morþii. Nu spaime, nu tînguiri!Moartea, ca ºi Viaþa, face parte din existenþaperpetuã. Ca un ceva dat, misterios ºi sacru. Iar
respectul ºi dragostea faþã de moºi, strãmoºi ºipãrinþi capãtã conotaþii dramatice. Totul seinterpune cu un sistem de semne, ca liant denezdruncinat între trecut, prezent ºi viitor. Venitde undeva de departe, din ancestralulsemnificaþiilor.
Alcãtuirea poematicã a prozei din „Dimineaþãcu soare apune” susþine legea organizãrii generaledin faptele mãrunte ale desfãºurãrii existenþiale:tãiatul porcului, mulsul vacii, sacrificarea mieilor,îngrijitul orãtãniilor – totul se subordoneazãacþiunii. Vieþii. Care, prin moarte, duce la echilibru.
Poemul cocheteazã cu crochiul: „Cînd vrajapãdurii se topea într-o singurã noapte –jumãtate dinspre Criºul Repede aparþineatoamnei, cea dinspre vîrf, verii, iar eu la mijlocnedumeritã – trecea stolul cu suflarea tatei sãnu-l ajungã întîia ninsoare”(pag. 86). Iar proza– cu sculptura monumentalã: „Tata sãpa cuhîrleþul grãdina de legume care gemea de gunoicãrat cu roaba. Aºeza unealta, apãsa cu talpapiciorului drept desprinzînd pãmîntul cîtîncãpea pe limba de fier, o ridica în mîini ca ºicum ar cîntãri conþinutul ei, apoi o întorcea cupartea de deasupra în jos. La sfîrºit nu se vedeaudeloc buruieni”. Statuar! Iar împletirea dintrepoem ºi prozã produce efectul unui ronsetbãdescian, de filigranatã respiraþie: „Odatã amintrat cu braþul plin ºi un viþel mai zglobiu m-a izbit cu capul de iesle. Am început sã þip. Nuera þipãtul din care se nãºteau flori de mãr.Auzindu-mã, o femeie ce trecea pe ºosea aanunþat-o pe mama. Mai bãuse picãturi dinnectarul disperãrii”. (pag. 162).
E o prozã densã, de stranie vibraþie poeticã, pede o parte, dar ºi de un realism crunt, de ordineºtiinþificã, oarecum. Cele douã cufere, ale buniculuiºi ale tatãlui autoarei, conþin documente autentice,de mare valoare istoricã, ce ar merita sã facãobiectul unei cercetãri riguroase. Deocamdatã,însã, Minerva Chira reproduce inventarul acestordocumente ale trecerii zbuciumate.
Însã:„Un înger refãcut din cioburi vegheazã somnul
celor ce se odihnesc în ele”.Iar cartea meritã cititã ca azbucoavna temeliilor
noastre, nãscute, acolo, în eternitatea satuluiromânesc.
Radu VIDA
* Minerva Chira – dimineaþã cu soare apune,Editura Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj—Napoca, 2015.
Spectacol concert de Ada Milea;scenografia Cristian Rusu; deseneºi umbre Paul Mureºan asistent deregie Mihai Chirilã; asistentmuzical Anca Hanu; idei din umbreFilip Odangiu; maestru de luminiJenel Moldovan; regia tehnicãConstantin Pojonie; sonorizareMarius Rusu * în distribuþie: AdaMilea , Dragoº Pop, Anca Hanu,Ramona Dumitrean, AdrianaBãilescu, Cristian Rigman,Sânziana Tarþa, Adrian Cucu,Filip Odangiu.
“APOLODOR este un fel de hartãmuzicalã a cãlãtoriilor pinguinului luiGellu Naum. În loc de fotografii, elare un ecran cu umbre miºcãtoare.În acea zonã, orice om îºi poateschimba forma pentru a devenipersonaj. Existã ºi personaje (în
special animale) care îndatã ce ies dinecran pot pãrea oameni. Seinteracþioneazã mult cu publicul, iarechipa muzicalã e mereu gata sã parãtransportatã în altã parte a Globului.Memoria tuturor este ajutatã dehîrtiuþe lipite peste tot (inclusiv peinstrumente ºi personaje) ºi povestease recompune cu ajutorul unuipersonaj care locuieºte în frigiderulmobil al pinguinului. Cîntecele suntadaptãri ale vechilor piese de pealbumul Apolodor. Pe aceaînregistrare am cîntat împreunã cuDorina Chiriac, Radu Bânzaru ºiAdrian Mihai, iar acum amreconstruit piesele folosind actori aiNaþionalului clujean. Sper sãtransmitem mãcar o fãrîmã dinfrumuseþea acestui text minunat” -Ada MILEA.
Este cea de a treia reprezentaþiea spectacolului Apolodor înfestival, primele douã fiindprogramate marþi , 27 octombrie.
Naþionalul clujean a fost prezentîn festival ºi cu Ubuzdup !,
adaptare de Tompa Gabor dupãUbu înlãnþuit ºi alte texte de AlfredJarry; regia Tompa Gabor, spectacolprezentat în zilele de 25 ºi 26octombrie.
Demostene ªOFRON
miercuri, 28 octombrie, 20.00
Jazz Teatrul Maghiar de Stat Cluj – Napoca
Sarik Peter Trio – Jazz Request Show. Transilvanian Tourmiercuri, 28 octombrie, 20.00
O searã de jazz tenteazã de fiecare datã. Va tentacu atît mai mult cu cît avem ocazia de a asculta un
trio redutabil, Sarik Peter Trio (Ungaria), triocare în numai patru ani a ajuns de notorietateinternaþionalã.
În formula Sarik Peter (pian) - Fonay Tibor(contrabas) - Galfi Attila (tobe) –Myrthill Micheller (voce), trio – ulpropune piese cunoscute de pe cele douãalbume Jazz Request Show 1 ºi 2,numind aici ‘Hotel California’, ‘Ode toJoy’/Beethoven, ‘Theme from ‘MissionImpossible’, ‘Lacrimosa’, ‘Can’t Buy MyLove’, ‘The Winner Takes it Al’, ‘Rehab’,‘Don- tGive up’, respectiv ‘ForeverYoung’, ‘Virtual Insanity’, ‘SweetDreams’, ‘The Swan’ sau ‘I Believe I CanFly’.
Concertele Jazz Request Show auînceput în 2010, devenind în foarte scurt
timp, populare. Compoziþiile lui Sarik Peter au fostpremiate în Statele Unite ºi Marea Britanie, fiinddes prezente în topurile de profil.
Sarik Peter (n. 1972, Cegled, Ungaria) esteabsovent al Academiei de Muzicã ‘Liszt Ferenc’ dinBudapesta, 1997. ªi-a îndreptat atenþia spre jazzîncã de timpuriu, activînd ca pianist în diferiteformule. În 2007 pune bazele trio – ului care-ipoartã numele, o componenþã schimbatã pînã lacea care a devenit stabilã în 2012.
Ca albume sînt cunoscute Jazz Request Show2 (Best Hungarian Jazz Album of the Year 2014),Tamas Berki – Sarik Peter Trio (Best JazzRecording of the Year), Recirquel : The NakedClown, All the Treasures of the World : Jazzfor Children, albume nominalizate sau premiatenaþional ºi internaþional.
Demostene ªOFRON
miercuri, 28 octombrie 2015
artã-culturã 5www.ziarulfaclia.ro
miercuri, 28 octombrie 2015
economiaDepartament Economic:
Tel. 0264-59.75.07
6www.ziarulfaclia.ro
EURO 4,4366 lei
DOLAR 4,0134 lei
LIRA STERLINÃ 6,1585 lei
FRANC ELVEÞIAN 4,0800 lei
LEU MOLDOVENESC 0,2013 lei
100 FORINÞI 1,4227 lei
1 gram aur 150,3817 lei
INS: România, primul loc în UEprivind rata sãrãciei relative
Teodorovici, cãtre mediul de afaceri:
ªeful ACAROM:
Veniþi cu soluþii, idei cãtre Ministerul Finanþelor;fiþi mai agresivi, în sensul bun
Ministrul Finanþelor, Eugen Teodorovici, arecomandat reprezentanþilor mediului de afacerisã propunã Ministerului Finanþelor soluþii, idei, înceea ce priveºte simplificarea sistemului, pentru aelimina problemele care îngreuneazã activitateade zi cu zi a firmelor.
“În ceea ce priveºte simplificarea sistemului, vãpropunem sã veniþi cu soluþii, idei, cãtre MinisterulFinanþelor, cu principalele cinci sau zece punctecare vã împieteazã derularea de zi cu zi a activitãþii.Fiþi mult mai agresivi în sensul bun. Administraþiapublicã nu va veni cu soluþii. Ani de zile s-a creatîn acest fel ºi va fi greu sã fie schimbatã. Vã aºteptcu propuneri, cu soluþii, ºi împreunã, sã le vedem,poate pînã la finalul anului implementate”, asubliniat ministrul Finanþelor. Eugen Teodorovicia subliniat cã aceastã abordare “pro business”pentru piaþã, pentru economie, va continua iar
România are “un regim fiscal mult mai prietenos”,însã este nevoie de o simplificare a sistemului.
“Trebuie sã simplificãm foarte mult sistemul, celde care dumneavoastrã (mediul de afaceri, n.r.)vã loviþi zi de zi, de la exemple precum eliminareaºtampilei pînã la multe alte, care creeazã probleme,întîrzieri ºi, la final, costuri suplimentare. Toateacestea pot sã facã în 2016 un an mult mai bunpentru noi toþi”, a mai spus Teodorovici.
Bugetul de stat pe 2016 ar putea fi fundamentatpe o creºtere economicã estimatã la 3,4%, o inflaþiemedie anualã de 1,7% ºi un curs de schimb de4,44 lei)euro, reiese dintr-un document postat pesite-ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Miciºi Mijlocii ºi Mediului, care cuprinde propunerilede buget pentru 2016 ºi estimãrile pentru anii2017 - 2019 transmise de Ministerului FinanþelorPublice ordonatorilor principali de credite.
Programul “Prima maºinã”s-a nãscut mort
Programul “Prima maºinã” s-a nãscut mort,în condiþiile în care un client care vrea sã-ºicumpere un autovehicul beneficiazã de aceleaºicondiþii ca ºi la un credit normal, a declarat,marþi, în cadrul Forumului InvestitorilorStrãini, Constantin Stroe, preºedinteleAsociaþiei Constructorilor de Automobile dinRomânia (ACAROM).
“Programul «Prima maºinã» s-a nãscut mort.Chiar asearã am avut ocazia sã discut cuguvernatorul Bãncii Naþionale pe temacreditului. Cum sã se ducã un cumpãrãtor sã iaun credit prin «Prima maºinã» dacã el nu areniciun avantaj faþã de creditul pe care îl ia de lao bancã? Am cerut extinderea perioadei derambursare a creditului de la 5 ani la 7 ani.Spuneþi bãncilor sã umble la dobînzi, pentrucã dacã un client nu simte cã are o dobîndãmai micã nu se duce. În plus de asta, clientultrebuie sã facã ºi o cursã de obstacole pe traseulbirocratic, în care i se cer ºi date despre ce afãcut ºi tatãl lui, eventual. Acest program, careviza vînzarea a 16.000 de maºini în 2015, areuºit perfomanþa sã vîndã vreo 120 de bucãþi.Am lansat programul Rabla, care aºa cum esteel se apropie de vreo 20.000 de maºini vîndute.Deci avem pe piaþã douã programe: unul careîºi face efectul ºi unul care nu poate. Am lansatprogramul «Rabla» sã vînd 25.000 de maºininoi în 2015, dar pe de altã parte vin 350.000de maºini second hand. Cum se mai poate numiun astfel de program, de reîmprospãtare aparcului auto naþional?”, a afirmat Stroe. Înacelaºi timp, ºeful ACAROM a subliniat cãreducerea TVA preconizatã de la 24% la 20%nu va stimula piaþa de profil din România, iarmãsurile de stimulare a sectorului auto trebuieluate acum, în perioada de creºtere economicã.“Sunt mai puþin optimist, pentru cã n-am cumsã fiu altfel, cînd vedem cã, la nouã luni din2015, la capitolul înmatriculãri, la 7,7 maºinisecond hand apare ºi una nouã. Asta e realitateaîn România, care, din pãcate, deranjeazã pemulþi (...) Pãrerea mea este cã la capitolulmaºinilor noi nu se vor vinde mai mult de150.000 - 160.000 de unitãþi în 2020 (...)Reducerea TVA de la 24% la 20% nu va stimulapiaþa. Cîºtigã în primul rînd cumpãrãtorul,cîºtigã producãtorul, cîºtigã statul. Nimeni nugaranteazã cã piaþa auto se va afla pe un trendde creºtere la infinit. Dacã nici în perioada astade creºtere economicã nu luãm niºte mãsuricare sã stimuleze piaþa româneascã pentru ceidoi producãtori... Mãsuri trebuie luate acum”,a spus preºedintele ACAROM.
România se aflã pe primul loc înUniunea Europeanã în ceea cepriveºte rata sãrãciei relative, cu unprocent de 25,4%, au arãtat, marþi,oficialii Institutului Naþional deStatisticã (INS), citînd datele Eurostatpe anul 2013.
Potrivit documentului prezentat,faþã de anul precedent procentulprivind sãrãcia relativã (raportulprocentual între numãrulpersoanelor sãrace care au un venitdisponibil pe adult echivalent maimic decît pragul stabilit la nivelul de60% din mediana veniturilordisponibile pe adult echivalent ºitotal populaþiei) a crescut cu 3 puncteprocentuale.
Pe locul al doilea se situeazã Spaniacu 22,2%, pe al treilea - Bulgaria, cu21,8%. Cel mai scãzut nivel al rateisãrãciei relative este în Cehia, acoloprocentul fiind de 9,7%. Deasemenea, un procent scãzut seînregistreazã ºi în Olanda, respectiv11,6%, ºi Danemarca -11,9%.
Potrivit INS, în România sînt 8,5milioane persoane în risc de sãrãciesau excluziune socialã.
“Rata sãrãciei, ca atare, are în jurde 2,5 milioane persoane (înRomânia n.r.). Dacã ne uitãm cîþi sîntcei care suferã ºi de risc de sãrãcie,dar ºi de deprivare materialã severãvedem cã avem 2,2 milioanepersoane care sînt mult mai sãrace,dar sînt ºi deprivate sever din punctde vedere material. Sunt în jur de157.000 de persoane care suferã dedeprivare materialã severã ºi trãiescºi în gospodãrii cu intensitate redusãa muncii. Mai sînt 145.000 depersoane care sînt expuse riscului desãrãcie ºi trãiesc în gospodãrii cuintensitate redusã de muncã, darexistã aproximativ jumãtate demilion de persoane care suferã desãrãcie, deprivare materialã severã,ºi trãiesc în gospodãrii cu intensitateredusã a muncii”, a declarat SilviaPisicã, director general în cadrulInstitutului Naþional de Statisticã.
Potrivit expertului INS, Ana MariaCiuhu, la nivel european puþin peste30% din veniturile populaþiei artrebui redistribuite pentru ca toþiindivizii sã aibã aceleaºi venituri
“La nivel european puþin peste30% din veniturile populaþiei artrebui redistribuite pentru ca toþiindivizii europeni sã aibã aceleaºivenituri. Observãm cã România în2007 se afla pe ultimul loc cu unprocent de aproximativ 38%, iar în
2013 situaþia s-a modificat. Ne aflãmdupã Portugalia, Grecia, Lituania ºiBulgaria, care e pe ultimul loc. Mediaeuropeanã nu s-a modificat. În ceeace priveºte raportul inegalitãþii S80/S20 (de cîte ori sînt mai mariveniturile persoanelor cele maibogate faþã de veniturile persoanelorcele mai sãrace în cadrul uneidistribuþii dupã venit n.r.) în 2013constatãm cã România rãmîne peprimul loc, cu o diferenþã de ºase oriîntre cele douã categorii de venituri.Înseamnã cã la veniturilepersoanelor mai bogate faþã de celemai sãrace ne aflãm într-o situaþiecriticã”, a afirmat Ciuhu.
Conform datelor publicate deEurostat, aproximativ 40,2% dinpopulaþia României era expusã în2014 riscului de sãrãcie ºi excluderesocialã, situaþie care a plasat-o peprimul loc în Uniunea Europeanã, încondiþiile în care, la nivelul UE, 122de milioane de persoane, sau 24,4%din populaþie, se aflau în aceastãsituaþie.
Dacã în UE o persoanã din patrueste expusã riscului de sãrãcie ºiexcludere socialã, în trei statemembre mai mult de o treime dinpopulaþie este expusã acestui risc:România (40,2%), Bulgaria (40,1%)ºi Grecia (36%). La polul opus, cel maimic risc se înregistreazã în Cehia(14,8%), Suedia (16,9%), Olanda(17,1%), Finlanda (17,3%) ºiDanemarca (17,8%).
Cu toate acestea, România sesitueazã printre statele membre UEcare, între 2008 ºi 2014, au realizatcele mai mari progrese în privinþareducerii riscului de sãrãcie ºiexcludere socialã, în condiþiile în careacest risc a scãzut cu patru puncteprocentuale, o reducere mai mare lanivelul Uniunii, de 5,8 puncteprocentuale, fiind înregistratã doar înPolonia.
La nivelul UE, procentajulpopulaþiei afectatã de riscul desãrãcie ºi excludere socialã a crescutde la 23,8%, în 2008, pînã la 24,4%,în 2014. Reducerea acestui procentajeste unul dintre obiectiveleprincipale ale strategiei Europa 2020.
“Raportul de analizã privindcontractarea serviciilor sociale încontext naþional ºi european” realizatîn cadrul unui proiect al FederaþieiOrganizaþiilor Neguvernamentalepentru Copil (FONPC) ºi UNICEFRomânia aratã cã aproape o treimedintre familiile copiilor din mediul
rural nu au venituri suficiente pentrutraiul de zi cu zi.
“66,1% din familiile din mediulrural nu au venituri suficiente pentrutraiul de zi cu zi. Unul din opt copiidin satele româneºti merge uneorisau întotdeauna la culcare flãmînd,în creºtere cu 2% (în 2013) faþã de2012. Procentul celor care se ducîntotdeauna la culcare flãmînzi s-adublat la 4% faþã de 2013”, se aratãîn raportul care citeazã ‘Bunãstareacopiilor din mediul rural’ (2012 ºi2014) realizat de World Vision.
Datele Ministerului FondurilorEuropene semnaleazã cã mai mult dejumãtate dintre copiii români se aflãîn risc de sãrãcie sau excluziunesocialã (52,2% în 2012), cel mairidicat nivel din UE27 cu excepþiaBulgariei. Riscul sãrãciei ºi excluziuniisociale este mai mare în gospodãriilecu mulþi copii (72,5% în cazulgospodãriilor cu 2 adulþi ºi 3 sau maimulþi copii) ºi în cele monoparentale(60,7%).
Potrivit informaþiilor de pe site-ulMinisterului Muncii, în prezent, unuldin cinci români se confruntã cusãrãcia determinatã de venitulinsuficient, ºi o mare parte din sãrãciabazatã pe venit este persistentã, treisferturi dintre persoanele sãraceaflîndu-se în aceastã situaþie de celpuþin trei ani.
“O treime din populaþie esteafectatã de privare materialã severã,în sensul cã nu-ºi poate permite sãachiziþioneze articole consideratedezirabile sau chiar necesare pentrua duce un trai decent. Încã mai existãîn România copii care nu au mersniciodatã la ºcoalã, iar procentultinerilor fãrã o educaþie adecvatã esteridicat. Multe persoane sînt încontinuare inactive sau neangajate
formal, cu ºanse mici de a cãpãtaacces corespunzãtor la piaþa muncii.Existã inegalitãþi în ceea ce priveºteacoperirea cu servicii medicale debazã. Existã un numãr semnificativde comunitãþi dezavantajate în careaceste probleme se cumuleazã, fãcîndaproape imposibilã întrerupereaciclului excluderii, fãrã ca membrii sãisã fie sprijiniþi ºi integraþi prinintervenþii din exterior”, se aratã înStrategia naþionalã privindincluziunea socialã ºi reducereasãrãciei (2014-2020), publicatã pesite-ul Ministerului Muncii.
Datele Ministerului Muncii aratã cãîn primul semestru din acest annumãrul mediu lunar de familiibeneficiare de venit minim garantata crescut la 252.688 familii, încreºtere cu 4,8%, faþã de aceeaºiperioadã a anului precedent.
“Numãrul mediu lunar de familiibeneficiare a crescut de la 241.004în semestrul I 2014 la 252.688 însemestrul I 2015, cu 11.684 familii(4,8%). Suma plãtitã în semestrul I2015, de 348.024.611 lei, a fost maimare cu 15.012.339 lei (4,5%) decîtîn semestrul I 2014. Judeþele cu celmai mare numãr de familiibeneficiare de venit minim garantat(peste 8.000) au fost Mureº, Olt,Argeº, Iaºi, Dîmboviþa, Bacãu, Vaslui,Teleorman, Galaþi, Buzãu ºi Dolj”,informeazã Ministerul.
Suma plãtitã din bugetulMinisterului pentru întreg programulde acordare a venitului minimgarantat (ajutorul social, contribuþiipentru asigurãrile de sãnãtate ºiasigurarea obligatorie a locuinþelor)în semestrul I a fost de peste 369,7milioane lei, mai mare cu 1.9milioane lei (5,1%) faþã de aceeaºiperioadã a anului precedent.
(35219)
publicitate 7www.ziarulfaclia.ro
SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075
SUBREDACÞIA TURDA - Piaþa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323
tel. 0737-023.577miercuri, 28 octombrie 2015
OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICEªI AGROCHIMICE CLUJ
Str. Fagului, nr. 1, Cluj-Napoca
Organizeazã concurs în data de 23.11.2015 ora 10,00
proba scrisã ºi 23.11.2015 ora 14,00 interviul, la sediulinstituþiei, în vederea ocupãrii postului de contabil
Condiþii de participare:
- Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile generaleprevãzute de H.G. nr.286/2011 pentru aprobareaRegulamentului-cadru privind stabilireaprincipiilor generale de ocuparea a unui postvacant sau temporar vacant corespunzãtorfuncþiilor contractuale
- Studii universitare de licenþã absolvite cu diplomã,respectiv studii superioare de lungã duratã,absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentãîn domeniul economic
-Certificat de atestare a cunoºtinþelor dobândite îndomeniul Sistemului European de Conturi
-Vechime în specialitatea studiilor minim 4 ani.Concursul se va desfãºura conform H.G. nr. 286/2011,
actualizatã.Dosarele de înscriere se vor depune la sediul instituþiei
pînã la data de 12.11.2015Bibliografia ºi informaþii suplimentare la sediul
instituþiei ºi telefon 0264-443467. (35218)
SC NERA MUREªAN
SECURITY SRL,
asigurã servicii de:- pazã obiective
- transport valori
- instalare sisteme
securitate
- monitorizare sisteme
securitate ºi intervenþie
Organizeazã cursuri
agent securitate.
Tel: 0264-591880.
(CP336)
(35172)
BANCA COOPERATISTÃ ALIANÞA CLUJ-NAPOCABld. 21 Decembrie 1989 nr. 100, tel: 0264.592.123, 0264.430.619
DOBÂNZI DEPOZITEPERSOANE FIZICE:
Perioada Dobânda Tip dobândã
1 lunã 2.60% fixã
3 luni 2.80% fixã
6 luni 2.90% variabilã
12 luni 3.10% variabilã
Depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar.(35033)
SC ROSAL GRUP SA BUCUREªTI,
SUCURSALA CLUJ-NAPOCA,
având ca domeniu de activitate salubritate ºiactivitãþi similare –
anunþã selecþie de personal pentru:
- Angajare persoane care vor efectua ºcoala de ºoferi
categoriile C,E + atestat transport marfã, plãtite de cãtre
societate - pentru funcþia de conducãtori auto.Condiþii pentru ocuparea posturilor:- Studii medii sau ºcoalã profesionalã;- Disponibilitate pentru ocuparea funcþiei de conducãtor
auto în societatate pe o perioadã de minim 5 ani.Cererile se pot depune la adresa:
Cluj-Napoca, str. Calea Baciului, nr. 81-83,între orele 9.00-16.00
Telefon: 0264-456.863, interior 117. (35170)
(3503)
Atelier: str. Orãºtiei nr. 10; Tel: 417.637, fax: 417.944Birou ofertare: P-þa Cipariu 15, Mezanin; Tel: 0264-441.300, 0743-123.486
www.geamuritermopan.com
producþie, montare rapidã, garanþia lucrãrii efectuate, consultanþã si service
Pentru a vã asigura în continuare
un abonament la ziarul
Vã puteþi adresa la:• S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213• Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi
• Serviciul Difuzare “Faclia”: str. Clinicilor nr. 33.
(35114)
Agenþia de publicitatea ziarului FÃCLIA de Cluj
preia anunþuri de publicitate(licitaþii, citaþii, vînzãri, pierderi,
matrimoniale, diverse),ºi în ziarul ADEVÃRUL.
Vã aºteptãm la sediul din Cluj-Napoca,
str. Clinicilor nr. 33.
Pentru informaþii la telefon
0264-450.707; 0788-476.727
ºi 0788-307.324.
Agenþia de publicitatea ziarului FÃCLIA de Cluj
preia anunþuri de publicitate(licitaþii, citaþii, vînzãri, pierderi,
matrimoniale, diverse),ºi în ziarul ADEVÃRUL.
Vã aºteptãm la sediul din Cluj-Napoca,
str. Clinicilor nr. 33.
Pentru informaþii la telefon
0264-450.707; 0788-476.727
ºi 0788-307.324.
(34887)
Preºedintele Consiliului Director al Asociaþiei“Composesoratul Mãnãºtur”
convoacã Adunarea Generalã Ordinarã pentru data de20 noiembrie 2015, ora 16, la Vila “Rosa” din Cluj-Napoca,
str. Frunziºului nr.4, cu urmãtoarea ordine de zi:1) Prezentarea ºi aprobarea bugetului de venituri ºi
cheltuieli pentru anul 2016;2) Actualizarea Registrului Composesoratului;3) Diverse.În caz de neîndeplinire a cvorumului de ºedinþã statutar,
Adunarea Generalã Ordinarã se va întruni la data de 27noiembrie 2015, la aceeaºi orã, în acelaºi loc ºi cu aceeaºiordine de zi, fãrã îndeplinirea altor formalitãþi.
La ºedinþa A.G. pot participa membrii coposesori înscriºi înRegistrul Composesorilor actualizat, direct sau reprezentaþide mandatari, conform prevedirilor statutare.
Preºedinte, Þicrea Simion.(33869)
DIVERSE
• S.C. REMAT CLUJ S.A.cu sediul în Cluj-Napoca,str. Romulus Vuia nr.186– telefon 0264-53-40-87angajeazã ªOFERcategoria „C” cu atestatpentru transport marfã.Au prioritate cei care au ºiautorizaþie de macaragist.(35212)
• Se citeazã numita Rusu IoanaAndrea, cu domiciliulnecunoscut, avînd ultimuldomiciliu cunoscut în Dej, str.Crângului, nr. 4, bl. U2, sc. A, et.I, ap. 1, jud. Cluj, în calitate depîrîtã în dosarul nr. 2438/219/2015, la Judecãtoria Dej, cusediul în Dej, P-þa 16 Februarie,nr. 2-4, jud. Cluj, pentrutermenul de judecatã din data de26.11.2015, ora 9.00, sala 19, încontradictoriu cu reclamanþiiRusu Ana Maria, Rusu Gabriel ºiRusu Iulia Diana. (15102706) • Pop Ioan ºiAsociaþii, cudomiciliul în Cluj-Napoca, str.Louis Pasteur nr. 81, judeþul Cluj,titular al proiectului “Ansamblurezidenþial mixt, racorduri ºibranºamente, împrejmuiri,amenajãri exterioare, operaþiuninotariale” anunþã publiculinteresat asupra luãrii decizieietapei de încadrare de cãtre APMCluj de a nu solicita efectuareaevaluãrii impactului asupramediului ºi continuareaprocedurii privind emitereaaprobãrii de dezvoltare pentruproiectul depunerii solicitãrii deemitere a acordului de mediupentru proiectul “Ansamblurezidenþial mixt, racorduri ºibranºamente, împrejmuiri,amenajãri exterioare, operaþiuninotariale” propus a fi amplasatîn Cluj-Napoca, str. EugenIonesco f. n. , jud. Cluj. Proiectuldeciziei de încadrare ºi motivelecare o fundamenteazã pot ficonsultate la sediul APM Cluj dinCalea Dorobanþilor, nr. 99, Cluj-Napoca, în zilele de luni-vineri,între orele 8.30-16.00, precum ºila adresa de internet e-mailoffice@apmcj. anpm. ro. Publiculinteresat poate înaintacomentarii/ observaþii laproiectul deciziei de încadrare întermen de 5 zile de la datapublicãrii prezentului anunþ pînãla data de 03.11.2015. (24984)
miercuri, 28 octombrie 2015publicitate8
www.ziarulfaclia.ro
SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075
SUBREDACÞIA TURDA - Piaþa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323
tel. 0737-023.577
Comunitatea academicã a
Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã
din Cluj-Napoca deplânge trecerea în eternitate a
Prof.univ.dr.
IOAN BOBEªpersonalitate marcantã a învãþãmântului superioragronomic clujean cu contribuiþii importante la
consolidarea ºi dezvoltarea ºtiinþelor agricole, dascãlcare a format cu competenþã ºi devotament zeci de
generaþii de specialiºti.Transmitem familiei îndoliate profunde sentimente
de compasiune ºi regret.
Comunitatea academicã a Universitãþii de ªtiinþeAgricole ºi Medicinã Veterinarã din Cluj-Napoca (3
5217)
Preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie Clujîn numele Colegiului de Conducere
ºi al sãu personal,împãrtãºeºte durerea domnului
prof. dr. Bãciuþ Grigoreacum la despãrþirea de soacra sa dragã,
distinsa doamnã
DR. POPA LUCIA
DUMNEZEU SÃ O ODIHNEASCÃ ÎN PACE!SINCERE CONDOLEANÞE ÎNTREGII FAMILII.
Ing. ªtefan Dimitriu(33872)
Mulþumim tuturor celor care ne-au fost
alãturi la trecerea în nefiinþã
a tatãlui, socrului ºi bunicului
nostru iubit,
prof.dr.doc.
IOAN BOBEª.
Familia îndureratã (1510270)
• Ocolul Silvic Valea Ieriiorganizeazã, în 9.11.2015,licitaþie publicã cu strigare.Preselecþia va avea loc în6.11.2015, în localitateaSãvãdisla, nr. 149B, judeþulCluj, pentru urmãtoareleproduse: prestãri servicii deexploatare forestierã;valorificare material lemnospe picior; material lemnos dinconfiscãri; material lemnosfasonat la drum auto;amenajãri cãi de accces drumauto; valorificare masãlemnoasã pe picior, pentru alþiproprietari; prestãri deservicii pentru alþi proprietari;valorificare masã lemnoasãpentru alþi proprietari;transport material lemnos labeneficiar. Relaþii se potobþine la sediul ocolului, dincomuna Sãvãdisla, nr. 149 B,telefon 0724-345519 (35430) • S. C. LB Meteor S. R. L, cusediul în Cluj-Napoca, BdulEroilor nr. 29, jud. Cluj, titularal proiectului “Construire casefamiliale, extindere reþele,racorduri ºi banºamente,împrejmuiri, amenajãriexterioare, amenajare drum”,anunþã publicul interesatasupra luãrii deciziei etapei deîncadrare de cãtre Agenþiapentru Protecþia MediuluiCluj, de a nu solicitaefectuarea evaluãriiimpactului asupra mediului încadrul procedurilor deevaluare a impactului asupramediului ºi continuareaprocedurii privind emitereaaprobãrii de dezvoltarepentru proiectul “ Construirecase familiale, extinderereþele, racorduri ºibanºamente, împrejmuiri,amenajãri exterioare,amenajare drum “, propus a fiamplasat în Cluj-Napoca, str.Oaºului fn, jud. Cluj. Proiectuldeciziei de încadrare ºimotivele care ofundamenteazã pot ficonsultate la sediul Agenþieipentru Protecþia MediuluiCluj, Calea Dorobanþilor nr.99, în zilele de luni-vineri,între orele 8.30-16.00, precumºi la urmãtoarea adresã deinternet office@apmcj. anpm.ro. Publicul interesat poateînainta comentarii/ observaþiila proiectul deciziei deîncadrare în termen de 5 zilede la data publicãriiprezentului anunþ, pînã ladata de 03.11.2015. (24985)
PIERDERI
• Szabo Janos pierdut atestattaxi eliberat de ARR Cluj. Îldeclar nul. (35102710)
• SC P Nicola SRL, CUI18223498, J12/4339/2005declar pierdute ºi nule 2certificate constatatoare din2008. (24982) • Mariana V. Maria P. F. A.pierdut certificat constatatorpentru sediu ºi terþi nr. 33623/21.06.2011. Se declarã nul.(35102712) • Pierdut carnet de studenteliberat de USAMV - PAISV, penumele Pop Marcela Roxana. Sedeclarã nul. (15102713)
DECESE
COMEMORÃRI
• Ne luãm rãmas bun dela scumpa noastrã sorã ºicumnatã, MUREªANFELICIA (n. TÃMAª),plecatã prea devremedintre noi. Familia Viorelºi Liana Tãmaºu.(35102707)
• Sîntem alãturi defamilia îndoliatã latrecerea la cele veºnice aprofesorului PUIUPOPESCU. Dumnezeu sã-lodihneascã în pace! Danºi Gina Ivaºcu.(35102711)
• Sîntem alãturi defamilia Prof. Dr. Mihaelaºi Grigore Bãciuþ în acestemomente de maresuferinþã pricinuite demoartea mamei dragi.Sincere condoleanþefamiliei îndurerate.Familia Prof. Dr. Mîndraºi Radu Badea.(35102703)
• Ne-a pãrãsit unprieten drag, bun la fapte,la note ºi la vorbeîntotdeauna - Prof. PUIUPOPESCU. Disponibil laprietenie ºi la aduceriaminte de bine ºi înfavoarea altora.Dumnezeu sã-l aibã îngrijã ºi sã-l rãsplãteascãpentru faptele lui. FamiliaPrunea. (35102706)
• Ne luãm rãmas bun dela draga noastrã mãtuºãTUTI, pe care o vompãstra veºnic în amintire,pentru bunãtatea ei.Sincere condoleanþefamiliei veriºoruluinostru Paul cu soþiaAlexandra. NepoatelePatricia cu Johanes,Violeta, Cãlin ºi Eric,Alexandra. (15102704)
• Draga noastrã, TuºaCICA eºti ºi vei rãmîneveºnic în inimile ºisufletele noastre.Nepoatele Carmen ºiCrenguþa Tãmaºu.(35102708)
• Sîntem alãturi, cutoatã dragostea ºicompasiunea, de Paul,Viorel, Mircea ºi familiilelor, la pierdereaireparabilã a mamei,surorii, cumnatei ºimãtuºii lor, FELICIA, ofiinþã plinã de devotamentºi ataºament familial, celasã un gol imens însufletele celor care auiubit-o. Dumnezeu sã oodihneascã în pace ºi sãmîngîie sufletele dragilorei. Cu deosebitã durere însuflet, familia CostelGârbu. (35102702)
• Sîntem alãturi deprietena noastrã, Prof. Dr.Mihaela Bãciuþ, în mareadurere pricinuitã dedispariþia mamei dragi.Familia Prof. Dr. Mihaelaºi Marius Bojiþã.(35102704)
• Sincere condoleanþefamiliei Prof. univ. Dr.Mihaela Bãciuþ ladespãrþirea de mamaiubitã. Dumnezeu sã oodihneascã în pace.Colectivul Disciplinei deOdontologie. (35102705)
• Cu inimile îndurerateanunþãm încetarea dinviaþã a iubitei noastresurori ºi cumnateMUREªAN FELICIA (n.TÃMAª) în ziua de 26 oct.2015, la vîrsta de 70 ani,dupã o scurtã dar greasuferinþã. Sã seodihneascã în pace.Mircea ºi Adriana Tãmaº.(15102703)
• Vã aºteptãm pentru unultim omagiu, adus iubiteinoastre mame, FELICIAOLIMPIA MUREªAN, în29.10.2015, ora 12 laCimitirul Central. FamiliaPaul ºi Alexandra Mureºan.(15102711)
• În aceste momentegrele ne alãturãm dureriinepotului nostru Paul ºisoþiei Alexandra pricinuitede pierderea iubitei lormame FELICIA. Sincerecondoleanþe. Tuºa Ani ºiunchiul Puiu. (15102708)
• La trecerea îneternitate a distinseidoamne ILONA BALAZS, nealãturãm durerii familieisale. Transmitem sincerecondoleanþe. Dumnezeu são ocroteascã. Asociaþia delocatari din str. B. P.Haºdeu nr. 8 Cluj-Napoca.(15102712)
• Suntem alãturi deveriºorul nostru Paul ºisoþia Alexandra ladureroasa despãrþire demult iubita lor mamã, tuºaFELICIA care ne-a înseninatcopilãria. Dumnezeu sã oaibã în paza Sa. Sincerecondoleanþe. Luciana ºiSergiu. (15102707)
• Suntem cu sufletulalãturi de doamna Prof. dr.Mihaela Bãciuþ, înmomentul greu aldespãrþirii de iubita samamã. Sincerecondoleanþe. Familiaªuºca. (15102709)
(34847)
• În urma uneigrele suferinþe a trecutla cele veºnice iubitulnostru tatã ºi bunicprof. IOAN (PUIU) POPESCUla vîrsta de 72 de ani.Înmormîntarea va avea locla Capela CimitiruluiFloreºti joi, 29.10.2015,ora 12. Dumnezeu sã-lodihneascã. Familiaîndoliatã. (c.p.)
• Sîntem alãturi decolega noastrã, doamnaProf. Dr. Mihaela Bãciuþ,în aceste momente grelepricinuite de trecerea îneternitate a scumpei salemame. Dumnezeu sã oodihneascã în liniºte ºipace. ColectivulDisciplinei de ProteticãDentarã. (35102701)
• Ne exprimãmprofundele noastreregrete pricinuite detrecerea în nefiinþã anaºului ºi prietenuluinostru de o viaþã,distinsul profesor IOANPOPESCU. Dumnezeu sã-lodihneascã în pace!Transmitem sincerecondoleanþe fiului sãu,Matei Popescu ºi familieisale, în aceste dureroasemomente. Familia Ioan ºiSimona Zanc. (35102709)
• Sincere condoleanþed-nei Prof. Dr. MihaelaBãciuþ la pierderea iubiteimame Dr. LUCIA POPA.Dumnezeu sã o odihneascã.Familia Dr. Lucaciu.(15102702)
• Transmitemcondoleanþe ºi sentimentede compasiune familiilorDr. Bãciuþ ºi Dr. Abrudanîn aceste momente de greaîncercare. Fam. dr. TraianStrîmbu. (75102701)
• Se împlinesc trei deceniide la trecerea la cele veºnicea Prof. univ. dr. doc.DUMITRU CÃPRIOARÃ(1904-1985), medicobstetrician ºi chirurgginecolog de prestigiu, carea trãit ºi muncit peste 50 deani în Clujul universitar, înClinicile Obstetricã-Ginecologie I ºi II, un ompentru care familia ºiprofesia au fost altarulcãruia i-a închinat ºidragoste ºi neodihnã.Dumnezeu sã-l odihneascãîn pace alãturi de cea carei-a fost mereu aproape,soþia sa, MARIACÃPRIOARÃ, nãscutãPUªCARIU. Familia.(35102713)
diverse
Un nou lãcaº de cult în satul NimaOaspeþi danezi în PenitenciarÎn aceastã perioadã în organizarea
Serviciului Educaþie din cadrulPenitenciarului Gherla au loc mai multemanifestãri culturale ºi moral-religioase,unele desfãºurate cu sprijinulcolaboratorilor din comunitate. Aºa s-aîntîmplat zilele trecute, cînd voluntariiFundaþiei „Rescue” din Cluj-Napoca, în fruntecu preºedintele Cosmin Giurgiu au susþinutdouã activitãþi moral-creºtine în faþadeþinuþilor. Printre invitaþii acþiunii s-a aflatºi un grup de oaspeþi din oraºul Herning(Danemarca), care s-a întîlnit cu persoaneleprivate de libertate ºi a prezentat unprogram muzical, mult gustat de gazde.Printre ele au fost ºi cîþiva deþinuþi-tineri,care au urmãrit cu multã atenþie ºi
receptivitate mesajul creºtinilor danezi. Lasfîrºitul acestei întîlniri de suflet oaspeþii auîmpãrþit cãrþi ºi broºuri religioase deþinuþilorprezenþi în salã.
Delegaþia danezã, însoþitã de voluntariiFundaþiei „Rescue” s-a deplasat zilele trecuteºi la Secþia Exterioarã Cluj-Napoca aPenitenciarului Gherla, dar a vizitat ºiunitãþile similare din Aiud ºi Tîrgu Mureº,unde, la fel, s-a întîlnit cu persoanele privatede libertate. În perioada urmãtoare,îndeosebi în preajma sãrbãtorilor de iarnãPenitenciarul Gherla va mai fi vizitat ºi dereprezentanþii altor fundaþii ºi serviciiumanitare din Cluj-Napoca ºi alte oraºe dinzona noastrã.
SZ.Cs.
Locuitorii comunei Mintiu Gherlii sînt buni creºtini,de asta ne-am convins de fiecare datã cînd sînteminvitaþi de primarul Dumitru Oltean la diferiteevenimente culturale ºi religioase. Orice manifestarede suflet constituie pentru creºtinii din cele 6 satecomponente ale comunei o adevãratã sãrbãtoare, aºacum a fost ºi la sfîrºitul sãptãmînii trecute, cînd unmare numãr de creºtini a participat la resfinþireaBisericii Baptiste din satul Nima, o veche aºezare aVãii Somºului Mic, unde locuitorii acordã atenþiacuvenitã acestor evenimente duhovniceºti. Chiardacã este o comunitate micã, pastorul bisericiibaptiste, Laurenþiu Leonaº este mîndru de noul lãcaºde cult, realizat pein hãrnicia oamenilor de pe acestemeleaguri ºi, mai ales, prin harul lui Dumnezeu. Cuprilejul resfinþirii casei de rugãciuni din Nima a avutloc o slujbã religioasã, Cuvîntul Domnului fiind rostit
de pastorul Bisericii Penticostale „Betel” din Dej,Flavius Lascu, care s-a referit la importanþa acestormomente sãrbãtoreºti în viaþa comunitãþii baptistedin localitate. Programul muzical a fost susþinut degrupul vocal-instrumental a Bisericii Baptiste„Vestea Bunã”din municipiul Gherla, sosit la Nimaîn frunte cu pastorul Claudiu Pop. Cu toþii au fostsalutaþi frãþeºte de amfitrionul manifestãrii,pastorul Laurenþiu Leonaº, mulþumit de prezenþamultor gherleni ºi dejeni la aceastã rededicare debisericã.
În localitatea Nima prima bisericã baptistã afuncþionat în anul 1937 într-o casã particularã, iarîn ultimii ani cele mai importante adunãri s-au þinutîn sala Cãminului Cultural, pusã la punct prin grijaPrimãriei comunei Mintiu Gherlii.
Deputatul PNL Adrian Oros acuzãconducerea Ministerului Educaþiei de faptulcã nesocoteºte Legea educaþiei. „În acestezile, Curtea de Apel Bucureºti a decisanularea ordinului ministrului Educaþieinr. 3121/2015 privind obþinereaatestatului de abilitare. Este vorba despreactul normativ care stabileºte cum se obþinecertificatul de conducãtor de doctorat ºicare eliminã conflictul de interese, dar siobligaþia ca teza de abilitare sã fie susþinutãîn limba englezã”, aratã Oros, declarîndu-se revoltat de faptul cã ministerul nu ºi-asusþinut poziþia în instanþã. „Ministrul SorinCîmpeanu ne spune cu nonºalanþã cãMinisterul nu a considerat cã este suficientde important sã se prezinte in instanþãpentru a aduce argumentele ministeruluicare au dus la emiterea acestui ordin.Desigur cã singurele motive care au impusemiterea acestui ordin, care încalcã flagrantatît prevederile Legii nr 1/2011 a educaþieinaþionale, cît ºi pe cele ale Legii nr 52/2003,nu sînt altele decît cele legate de relaxareacondiþiilor de obþinere a coordonãrii dedoctorate. Intenþia vãditã era aceea de afacilita acest lucru ºi altor clienþi care nuîndeplineau exigenþele cerute pentruobþinerea acestui atestat. De aceea, mã vãdnevoit sã îl întreb, pe domnul ministru,urmãtoarele: ce va face cu cei 103conducãtori de doctorat ºi cei 64 deprofesori care au aplicat pentru obþinereaatestatului de abilitare ºi care, sînt convins,cã mulþi dintre aceºtia ar fi îndeplinitoricum criteriile de abilitare fãrã relaxareaadusã de acest ordin ilegal, ºi cum vaproceda cu doctoranzii care s-au înscris pelocurile repartizate acestor conducãtori dedoctorat?”, atrage atenþia deputatul clujean.
A.S.
Oprea despre seara accidentului: Eramla serviciu ºi se va dovedi
Nicolicea:Moþiunea PNLdepusã la Senatîncalcã o deciziea CCR
Iohannis a semnat cererea deurmãrire penalã pentru Roman,Voican Voiculescu ºi Stãnculescu
Ponta: Anul acesta am încasat cu 13 miliarde de lei maimult la buget ºi datoritã mãsurilor fiscale
Premierul Victor Ponta a declarat marþi cãanul acesta au fost încasãri bugetare cu 13miliarde de lei în plus faþã de cele estimate prinLegea bugetului de stat, ceea ce înseamnã oactivitate eficientã a firmelor, dar ºi efectulmãsurilor de relaxare fiscalã luate deguvernanþi.
“Vreau sã vã mulþumesc cã în acest an nu doarcã aþi avut succes din punct de vedere economic,dar aþi plãtit mult mai multe taxe ºi impozite.13 miliarde de lei în plus faþã de ceea ce eraprevãzut în Legea bugetului de stat reprezintãîn primul rînd o activitate mai bunã, mai
eficientã, a tuturor firmelor din România,combinatã, e adevãrat, în ceea ce eu numesc, înstilul american, ‘stick and carrot’ “, a spuspremierul, la cea de-a XXIII-a ediþie a TopuluiNaþional al firmelor private din România.
Ponta a adãugat cã existã mãsuri de relaxarefiscalã care deja sînt implementate - reducereacu cinci puncte procentuale a CAS, TVA 9% laalimente -, dar ºi unele care urmeazã sã fieintroduse. “Acum, iarãºi se spune cã dacã laanul reducem TVA sau dacã luãm alte mãsuri osã fie jale. Nu o sã fie jale. Dimpotrivã, cred cãun mediu de afaceri cu taxe mai mici, cu o
legislaþie mai clarã, aºa cum este noul Cod fiscal,ºi cu un control mult mai puternic ºi mult maicorect care eliminã de pe piaþã evaziunea fiscalã,aºa cum a fãcut în acest an ANAF-ul ºi DirecþiaAntifraudã, cred cã reprezintã combinaþia idealãpe care dumneavoastrã v-o puteþi dori ºi pe careeu, ca ºef al Guvernului, o apreciez. (...) Vreau sãspun cã la anul putem sã continuãm cu relaxareafiscalã, pe de-o parte, ºi pe de altã parte cuactivitatea anti-evaziune fiscalã ºi mai durã decîta fost anul acesta. Acestea sînt cele douã mãsuricare, combinate, pot duce la o economiefuncþionalã ºi sustenabilã”, a precizat premierul.
Preºedintele Klaus Iohannis a semnat, marþi,cererea de urmãrire penalã a lui Petre Roman,Gelu-Voican Voiculescu ºi a lui Victor AtanaseStãnculescu, a anunþat AdministraþiaPrezidenþialã, demersul avînd legãturã cuanchetarea evenimentelor din timpulmineriadei din 1990.
Cererea a fost trimisã ministrului JustiþieiRobert Cazanciuc ºi se referã la Petre Roman,fost prim-ministru în perioada 26 decembrie1989 - 26 septembrie 1991, Gelu-VoicanVoiculescu, fost viceprim-ministru în perioada28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, ºi VictorAtanase Stãnculescu, fost ministru al ApãrãriiNaþionale în perioada 16 februarie 1990 - 30aprilie 1991.
Solicitarea adresatã lui Iohannis a fosttransmisã de procurorul general al Parchetuluide pe lîngã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
Totodatã, aratã Administraþia Prezidenþialã,Parchetul de pe lîngã Înalta Curte a fostînºtiinþat cu privire la formularea acestor cereri.
Procurorii militari au dispus schimbareaîncadrãrii juridice ºi efectuarea în continuare aurmãririi penale sub aspectul sãvîrºirii
infracþiunii contra umanitãþii, constînd înreprimarea violentã a manifestaþiei din PiaþaUniversitãþii din dimineaþa zilei de 13 iunie1990. Evenimentele s-au soldat cu decesul apatru persoane ºi rãnirea prin împuºcare a altortrei, precum ºi vãtãmarea corporalã ºi lipsireade libertate a aproximativ 1.000 de persoane.
“În perioada urmãtoare, vor fi audiatepersoanele faþã de care s-a dispus efectuareaîn continuare a urmãririi penale sub aspectulsãvîrºirii infracþiunii contra umanitãþii prev.de 439 lit. a, g ºi j din Codul penal ºi care ladata evenimentelor deþineau funcþii deconducere la nivelul structurilor civile ºimilitare ale statului, precum ºi în cadrul unorunitãþi economice”, a anunþat ParchetulGeneral.
Pînã în prezent, în acest dosar au fost puºisub acuzare fostul preºedinte Ion Iliescu, fostuldirector al SRI Virgil Mãgureanu, amiralul înrezervã Emil “Cico” Dumitrescu, CazimirIonescu, fost vicepreºedinte al CPUN, fostul lideral minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, ºifostul ºef al parchetelor militare, MugurelFlorescu.
Vicepremierul Gabriel Oprea, aflat marþi laParlament, a precizat cã era “la serviciu” în searaîn care a murit poliþistul Bogdan Giginã ºi cãParchetul va demonstra acest lucru, precum ºifaptul cã s-a deplasat “la instituþii ale statuluiromân”.
“Din pãcate, a murit un tînãr la datorie. S-afãcut omeneºte tot ce s-a putut pentru el. În treiminute ºi jumãtate a venit SMURD-ul, s-au luattoate mãsurile. Voi rãspunde ca martor la toateîntrebãrile procurorilor, cum au rãspuns ºiceilalþi colegi ai mei. Eram la serviciu, se vadovedi acest lucru, se va dovedi la Parchet (...).Am fost la instituþii ale statului român”, adeclarat Gabriel Oprea la Parlament, unde aavut o întîlnire cu parlamentari ai UNPR.
Întrebat ce vitezã avea coloana din care afãcut parte poliþistul care a murit ºi care era
urgenþa pentru care a avut nevoie de coloanãoficialã, Oprea a spus: “Viteza o va stabiliParchetul”.
“Nu este problema mea ca demnitar care esteviteza, o va stabili Parchetul. Urgenþa - estevorba doar de un echipaj de Poliþie pe care l-aavut întotdeauna orice ministru de Interne, sîntnorme, sînt instrucþiuni iar Parchetul va stabilicu celeritate adevãrul. Nu avem nimic deascuns”, a precizat Oprea.
El a adãugat cã în maºina în care se afla nuera decît aghiotantul sãu.
“Existã un comunicat pe care l-a dat Poliþia,este o declaraþie pe care am fãcut-o ieri, este oanchetã în curs ºi conform legii nu avem voiesã dãm date din dosar. Ce pot sã vã spun estecã nu avem nimic de ascuns, eram la serviciu ºise va dovedi acest lucru. Nu am avut nicio zi de
concediu în aceastã perioadã ºi am muncitfoarte mult”, a arãtat Oprea.
Oprea a mai spus cã din cîte ºtie motocicletelefolosite de Poliþia Rutierã sînt noi.
“Cred cã la aceastã întrebare au rãspuns chiarpoliþiºtii de la Poliþia Rutierã (...) ªtiu, ºi sper cãnu greºesc, cã anul acesta s-au fãcut investiþii(...). Motocicletele cele mai multe sînt noi ºi nuau voie sã iasã decît dacã îndeplinesc toatecriteriile tehnice, dar repet, ºtiu cã toate sîntnoi. Din pãcate a murit un tînãr la datorie (...)Am explicat foarte clar modul în care s-aîntîmplat accidentul. (...) Voi rãspunde ca martorla toate întrebãrile procurorilor, este normal,cum au rãspuns ºi ceilalþi colegi ai mei. Vreausã vã spun un singur lucru privindu-vã în ochi:eram la serviciu, se va dovedi acest lucru (...)Aveam un antemergãtor”, a adãugat Oprea.
Ministrul delegat pentru Relaþia cuParlamentul, deputatul UNPR EugenNicolicea, considerã cã moþiunea simplãdepusã la Senat de PNL nu poate fi supusãdezbaterii plenului pentru cã încalcã odecizie a Curþii Constituþionale.
“E o moþiune prin care cer demitereaministrului Oprea. Ar fi bine ca cei caredepun astfel de moþiuni sã punã mîna sãmai citeascã regulamentele ºi legile ºiConstituþia, pentru cã (...) preºedinteleSenatului nu va supune dezbateriimoþiunile simple care vizeazã finalitãþispecifice moþiunii de cenzurã - adicã sãretragi încrederea cuiva, sã ceri demitereacuiva. Aceastã interpretare nu am dat-o eu,este datã de Decizia 148 a CCR pentru cazulMonica Macovei. Printr-o moþiune simplãs-a cerut demiterea acesteia ºi acest lucru afost declarat neconstituþional de cãtreCCR”, a afirmat marþi, la Senat, Nicolicea.
El a adãugat cã, potrivit Constituþiei, “unministru nu este demis, ci revocat”.
“De fiecare datã, la Camerã, cînd a venito astfel de moþiune, eu am insistat sã nu fiepusã în dezbatere dacã vizeazã astfel delucruri, finalitãþi specifice unei moþiuni decenzurã pentru cã încalcã decizia CCR ºi,de fiecare datã, s-a þinut cont de opiniamea”, a mai spus Nicolicea.
Deputatul UNPR a arãtat cã, potrivitConstituþiei, “Guvernul rãspunde solidar”.“Dacã vrei sã cadã un ministru, Parlamentulnu poate sã facã decît sã doboare întregGuvernul”, a explicat Nicolicea.
El a precizat cã “într-un stat de drept (...)deciziile Curþii sînt obligatorii ºi pentruliberali”. “Dacã se va pune (n.r. pe ordineade zi a plenului), se va contesta. Dar eu sîntconvins cã nu se va pune, pentru cã domnulTãriceanu este printre cei care ºtiu foartebine Constituþia, deciziile Curþii ºiRegulamentul Senatului”, a mai spusNicolicea.
Guvernul a decis suplimentarea bugetului MinisteruluiAgriculturii cu 1,6 miliarde de lei
Guvernul a decis suplimentarea bugetuluiMinisterului Agriculturii cu suma de 1,6miliarde de lei, ca mãsurã financiarãtemporarã, pentru stimularea gradului deabsorbþie a fondurilor aferente schemelor deplãþi directe ºi pentru mãsuri de piaþã îndomeniu, a declarat, marþi, ministrulFinanþelor Publice, Eugen Teodorovici.
“Astãzi a fost adoptatã ºi o Hotãrîre deGuvern, spunem noi, utilã, mai ales, în ceeace înseamnã aprobarea unor mãsurifinanciare temporare pentru stimulareagradului de absorbþie a fondurilor alocatepentru agriculturã aferente schemelor deplãþi directe ºi pentru mãsuri de piaþã înagriculturã. S-a suplimentat bugetul
Ministerului Agriculturii cu suma de 1,6miliarde de lei pentru a se asigura resurselenecesare efectuãrii plãþilor de cãtre APIAcãtre beneficiarii schemelor de plãþi directepe suprafaþã ºi cei ai mãsurilor de piaþã ºiintervenþie în agriculturã, precum ºiajutoarele specifice care se finanþeazã dinFondul european de garantare în agriculturã”,a precizat ministrul Finanþelor Publice, într-oconferinþã de presã.
Teodorovici a precizat cã suma echivaleazãcu un împrumut. “Este o sumã datã ca ºiîmprumut, pentru cã, dupã ce ComisiaEuropeanã va rambursa aceste sume, acesteavor reveni cãtre bugetul de stat”, a precizatministrul Finanþelor Publice.
miercuri, 28 octombrie 2015
sport10www.ziarulfaclia.ro
Liga 1 – etapa 15
Fotb
al FC Voluntari, victorie... involuntarã!În aceastã etapã s-au marcat 14 goluri, din care nouã
gazdele. ªase dintre goluri au fost înscrise în prima reprizã.Bawab, de la CSU Craiova, este singurul dintre marcatorii etapeicare au înscris mai mult de un gol. Scorul rundei a fost realizatde CSU Craiova, 3-0 în derby-ul cu Dinamo Bucureºti. Partida aprilejuit cea mai categoricã victorie a oltenilor din acest sezon,dar ºi cea mai usturãtoare înfrîngere a „cîinilor” din actualastagiune. S-au arãtat patru cartonaºe roºii, din care douã înpartida CSMS Iaºi – Concordia Chiajna. Jucãtorii eliminaþi aufost Voicu (CSMS Iaºi, minutul 86), Ciobanu (Concordia Chiajna,minutul 90+5), Alibec (Astra Giurgiu, minutul 83) ºi Anton(Dinamo, minutul 90+3). Din cele patru eliminãri, trei au venitîn urma cumului de cartonaºe galbene. Numãrul acestora dinurmã a fost de 36, raportul fiind 19-17 în favoarea oaspeþilor.Poli Timiºoara este singura echipã care nu a fost avertizatã înaceastã etapã. CSMS Iaºi – Concordia Chiajna a fost partida cucele mai multe cartonaºe galbene, respectiv nouã. S-a dictat osingurã loviturã de la 11 metri, în partida ASA Tg. Mureº – AstraGiurgiu, transformatã de Brandan, de la gazde. FC Voluntari aspart gheaþa ºi a obþinut primul succes în Liga 1, iar EusebiuTudor a demisionat din funcþia de antrenor principal al PetroluluiPloieºti.
Simona Halep a susþinut iericel de-al doilea meci la TurneulCampioanelor, întrecere care aînceput duminicã în Singapore.Reprezentanta noastrã aînfruntat-o pe rusoaica Mariaªarapova, în cadrul grupeiroºii, din care mai fac parteitalianca Flavia Pennetta(campioana surprizã de la USOpen) ºi poloneza AgnieszkaRadwanska. ªarapova s-aimpus în douã seturi, scor 6-4,6-4. În celãlalt meci al zilei deieri, Pennetta a învins-o peRadwanska cu 7-6, 6-4.
În ultimul meci din grupã,Simona Halep o va întîlni peAgnieszka Radwanska, iarMaria ªarapova o va înfruntape Flavia Pennetta.
Luni s-au disputat meciurilegrupei albe. Iberica GarbineMugurza a dispus de LucieSafarova cu 6-3, 7-6, în vremece Angelique Kerber, dinGermania, a trecut de PetraKvitova, tot în douã seturi, scor6-2, 7-6, dupã o orã ºi 47 deminute de la primul serviciu.
Cinci echipe împart primul loc• „U” Banca Transilvania Cluj a înregistrat a treiavictorie consecutivã în campionat, dupã 68-67 cuCSM Oradea, în deplasare. Americanul KyndallDykes, autor a 20 de puncte, a fost declarat MVP-ul partidei.
Ediþia 2015-2016 a LigiiNaþionale de baschet masculinse anunþã mai echilibratã caoricînd. Dupã patru etape, numai puþin de cinci echipeîmpart primul loc, avînd acelaºinumãr de puncte, respectiv 7.
Printre acestea figureazã ºi „U”Banca Transilvania Cluj, caretocmai a bifat a treia victorieconsecutivã. „Studenþii”antrenaþi de Marcel Þenter ºi-au gãsit cadenþa dupãînfrîngerea cu Dinamo
Bucureºti, din prima etapã, ºise anunþã principalii favoriþi lacîºtigarea titlului, în condiþiileîn care CSU Asesoft Ploieºti nus-a înscris în campionat. „U”Banca Transilvania a învins, îndeplasare, CSM Oradea, înultimul meci al etapei a 4-a.Clujenii s-au impus cu 68-67,dupã un final dramatic,nerecomandat cardiacilor. „U”a cîºtigat primul „sfert” cu 23-16, dar a cedat nepermis deuºor „sfertul” secund, scor 11-22. Astfel, gazdele au intrat lapauza mare în avantaj, scor 38-
34. Orãdenii au continuat joculbun ºi în cel de-al treilea„sfert”, pe care l-au antamat cu15-9, dar n-au mai avut resurseîn ultimele zece minute, în careclujenii au fost net superiori.Aceºtia ºi-au dozat mai bineefortul ºi s-au impus cu 25-14,anulînd avantajul de 13 puncteal amfitrionilor, înregistrat lafinalul „sfertului” al treilea. ªiasta în mare mãsurã datoritãevoluþiei lui Kyndall Dykes.Americanul a marcat 20 depuncte ºi a fost cel mai bunjucãtor al oaspeþilor, cu cincirecuperãri, trei pase decisive ºicinci intercepþii. Celelaltepuncte ale învingãtorilor aufost marcate de DariusHargrove (10 puncte), IvanZigeranovic (8 puncte),Karamo Jawara (7 puncte ºi 6recuperãri), Muhamed Pasalic(7 puncte ºi 5 recuperãri),Roland Torok (7 puncte ºi cincirecuperãri), Cãtãlin Baciu(5 puncte) ºi Filip Adamovic(4 puncte). Etapa viitoare, „U”Banca Transilvania ar fi trebuitsã întîlneascã Steaua CSMBucureºti, dar partida a fostamînatã pentru 20 ianuarie2016. Urmãtorul meci alclujenilor va avea loc pe31 octombrie, în deplasare, cuBC Timiºoara.
Cristian FOCªANUSursa foto: www.u-bt.ro
• Românca a suferit a ºaseaînfrîngere în faþa rusoaicei Mariaªarapova în tot atîtea confruntãridirecte. În ultimul meci din gruparoºie, Halep o va întîlni pepoloneza Agniesza Radwanska.
Este prima victorie agermancei dupã trei înfrîngericonsecutive în faþa Kvitovei.Numãrul 3 mondial, Muguruzaºi-a luat revanºa în faþaSafarovei, pentru eºecul suferitîn acest an, la French Open.Muguruza a înregistrat a ºasea
victorie consecutivã. Dealtfel,în ultimele 11 meciuri,jucãtoarea din Spania a suferitun singur eºec, în faþa lui VenusWilliams, în octombrie, laWuhan (China). În ce opriveºte pe Safarova, aceasta a„colecþionat” a cincea
înfrîngere. Cehoaica a fostbãtutã recent inclusiv deromânca Andreea Mitu.Urmãtoarele meciuri în grupaalbã au loc miecuri, dupãprogramul: Angelque Kerber –Lucie Safarova ºi Petra Kvitova– Garbine Muguruza.
miercuri, 28 octombrie 2015
social 11www.ziarulfaclia.ro
PROGNOZA ZILEI DE
JOI 29 OCTOMBRIE 2015
Meteo
sursa: www.timeanddate.com
12°C
• Cer acoperit.• Soarele rãsarela ora 7:03 AM• Soarele apunela ora 5:15 PM 0°C
ÎN ATENÞIA PENSIONARILOR ªI PERSOANELORCARE BENEFICIAZÃ DE TRANSPORT URBAN GRATUITPE BAZA L 118/1990, L 189/2000 ºi OUG 214/1999
Ca urmare a HCL nr. 715/2007, completatã prin prevederile HCL nr. 195/2009, toatepersoanele vîrstnice ºi pensionarii cu domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca, cu vîrstapeste 70 de ani, indiferent de veniturile lunare sau cuantumurile înregistrate pe cuponul depensie la rubrica “Total drepturi”, precum ºi persoanele vîrstnice ºi pensionarii cu vîrsta sub70 de ani, cu veniturile lunare sau cuantumurile înregistrate pe cuponul de pensie la rubrica“Total drepturi” sub 1.300 lei, beneficiazã de gratuitate la transportul în comun pe toateliniile pe raza municipiului Cluj-Napoca ºi pe raza comunelor Floreºti ºi Apahida. De aceeaºifacilitate beneficiazã toþi cetãþenii de onoare ai municipiului Cluj-Napoca (indiferent decuantumul venitului).
Aceleaºi 2 acte normative menþioneazã cã toþi pensionarii cu vîrsta sub 70 de ani, cuveniturile lunare sau cuantumurile înregistrate pe cuponul de pensie la rubrica “Total drepturi”cuprinse între 1.301 ºi 1.500 lei, beneficiazã de gratuitate la transportul în comun pe o singurãlinie pe raza municipiului Cluj-Napoca.
Persoanele beneficiare ale L 118/1990 si L 189/2000 – stramutaþi, refugiaþi, deportaþi ºideþinuþi politici - beneficiazã de gratuitate la transportul în comun pe toate liniile în cadrulAsociaþiei Metropolitane de Transport Public Cluj (municipiul Cluj-Napoca, comunele Floreºti,Apahida, Baciu, Chinteni, Feleacu ºi Ciurila).
Pentru a evita aglomeraþia la chioºcurile CTP Cluj-Napoca S.A. ºi pentru a avea o evidenþaclarã a tuturor persoanelor care beneficiazã de aceste drepturi, comunicãm persoanelorîncadrate în categoriile mai sus menþionate ca eliberarea abonamentelor pentru anul 2016 seva desfãºura în perioada 02.11.2015-09.01.2016, la urmãtoarele puncte CTP Cluj-Napoca S.A.:
• Cart. Mãrãºti – SEDIU CTP – B-dul 21 Dec. nr.79A– ARTE PLASTICE – Str. A. Vlaicu– IRA – Str. A. Vlaicu
• Cart. Gheorgheni – BISTRIÞEI – Str. N. Titulescu– BÃIªOARA – Al. Bãiºoara
• Cart. Zorilor – ZORILOR – Str. Observatorului• Cart. Mãnãºtur – MINERVA – Str. Primãverii
– CAMPULUI – Cl. Mãnãºtur– CALVARIA – Str. Primãverii
• Cart. Grigorescu – 1 DECEMBRIE 1918 – Str. Fîntînele– BUZÃU – Str. Al. Vlahuþã
Pensionarii ºi persoanele vîrstnice vor avea asupra lor urmãtoarele documente:• Buletin ( carte de identitate;• Ultimul cupon de pensie;• Ultimul abonament – se va preda;• Fotografie recentã;În plus, beneficiarii L118, L189 ºi OUG214 vor prezenta la biroul de abonamente:• Decizia sau Hotãrîrea de la Casa Judeþeanã de Pensii Cluj ;• Douã copii dupã ultimul cupon de pensii.
Persoanele care în anul 2015 nu au beneficiat de abonament se vor prezenta la biroul deabonamente SEDIU CTP Cluj-Napoca S.A. – B-dul 21 Dec. nr. 79A, avînd asupra lor ºi deciziade pensionare.
CTP Cluj-Napoca S.A.
CJ Cluj a spuspas proiectului privindtransportulintermodalde la AeroportulInternaþional“Avram Iancu’’
obþinerea avizelor, acordurilor ºiautorizaþiilor necesare. În acest context ºiþinînd cont de faptul cã Master Planul deTransport al României, aprobat deUniunea Europeanã, permite doardezvoltarea unui proiect de transportmultimodal la Aeroportul clujean, susþinacest demers, cu condiþia însã aredimensionãrii ºi adaptãrii acestuiproiect la Master Plan ºi la celelalteexigenþe legale în vigoare” a declaratpreºedintele Consiliului Judeþean Cluj,Mihai Seplecan.
La rîndul sãu, directorul AeroportuluiInternaþional ‘’Avram Iancu’’ din Cluj,David Ciceo, aratã cã decizia derespingere a documentaþiei pentrutransportul intermodal s-a luat prinîncãlcarea regulamentului de funcþionarea Comisie tehnico-economice din cadrulConsiliului Judeþean Cluj. Ciceo spune cã,potrivit regulamentului, reprezentanþiiaeroportului trebuie sã fie invitaþi sã-ºispunã punctul de vedere, lucru care nu s-a întîmplat. Totodatã, Ciceo spune cã nu enormal sã afle decizia cu privire la acestproiect atît de important dintr-uncomunicat de presã ºi nu pe cale oficialã.Directorul aeroportului mai aratã cã multedin cele precizate în documentul CJ Clujnu sînt adevãrate. ‘’Foarte multe declaraþiisînt neadevãrate. Spre exemplu, avem avizde la CNADNR. Totodatã, nu s-a þinut contde documentaþia pe care am pus-o ladispoziþie’’, a spus Ciceo, precizînd cã prinaceastã mãsura vor fi afectate investiþiileîn judeþ ºi se pierde din credibilitateaaeroportului. ‘’De altfel, consider cã se punpiedici nejustificate’’, a spus Ciceo.
Continuã disputa dintre CJCluj ºi RAADPP pe temadrumului Rãchiþele Ic-Ponorurmare din pagina 1
proiect în ceea ce priveºte aceste problemede execuþie.
Astfel, într-o manierã ºi o atitudineincorecte ºi false în raport cu situaþia de fapt,reprezentanþii ºi preºedintele ConsiliuluiJudeþean Cluj au lãsat sã se înþeleagã cãRAADPP Cluj nu ar avea cunoºtinþã despreproblemele de execuþie apãrute la drumulRãchiþele – Ic Ponor, deºi regia a fost aceeacare a constatat ºi a adus la cunoºtinþa tuturorpãrþilor implicate în proiect despre acestea.
Precizãm cã, luni, preºedintele CJ Cluj,Mihai Sepelcan a reclamat lucrãri neconformela drumul Rãchiþele IC-Ponor. El arãta cã, înurma unor verificãri pe care le-a fãcutîmpreunã cu reprezentanþii direcþiilor deresort din cadrul Consiliului Judeþean Cluj,cu consilierii personali pe probleme deinfrastructurã ºi cu proiectantul lucrãrii, aconstatat numeroase neconformitãþi legate decalitatea lucrãrilor, cît ºi de ritmul deasfaltare. Totodatã, Seplecan a avertizat cãinstituþia pe care o conduce nu va cheltui dinbanii publici pentru a deconta lucrãri deproastã calitate.
Lucrãrile de modernizare a drumuluiRãchiþele-Ic Ponor sînt executate de AsociereaDrumuri ºi Poduri Judeþene Cluj ºi SC CridovSRL. Cele douã firme au propus un cost de13.324.190 lei, fãrã TVA, iar termenul deexecuþie este decembrie 2015.
Spitalul Pediatric Monobloc, prioritate a Consiliului Judeþean Cluj
urmare din pagina 1
Alte 4.000 de lei
pentru serbarea de
1 DecembrieMunicipalitatea clujeanã a mai
lansat o licitaþie în vedereaorganizãrii manifestãrilor dedicatezilei de 1 Decembrie, „ZiuaNaþionalã a României”. Astfel, pelîngã cele peste 4.000 de drapelepe care primãria ºi-a exprimatintenþia de a le cumpãra pentru apavoaza oraºul de 1 Decembrie,municipalitatea doreºte sã maiachiziþioneze 3.000 de baloane înculorile drapelului naþional (cîte1.000 din fiecare culoare), dotatecu rozetã ºi beþiºor. Pentru acestea,municipalitatea este dispusã sãachite 4.000 de lei plus TVA –acesta este preþul estimat -, cucondiþia ca ofertantul sã asigure, pe1 decembrie, ºi transportul celor3.000 de baloane în Piaþa Unirii.Licitaþia a fost lansatã luni, datalimitã pentru depunerea ofertelorfiind joi, 29 octombrie. Criteriul dearibuire este preþul cel mai scãzut.
Amintim cã municipalitateaclujeanã a mai lansat douã licitaþiiîn vederea organizãrii aceluiaºieveniment, potrivit cãrora, peste140 de mii de lei vor fi cheltuiþidoar pentru pavoazarea oraºuluicu 4.000 de steguri (achiziþionare,transport, montare ºi demontare).
A.S.
Marþi, 27 octombrie 2015,Preºedintele Consiliului Judeþean Cluj,domnul Mihai Seplecan s-a deplasat laSpitalul Clinic de Urgenþã pentru CopiiCluj-Napoca, unitate spitaliceascã aflatãsub autoritatea forului administrativjudeþean, în vederea analizãriiprincipalelor proiecte aflate în curs dederulare, a problemelor cu care seconfruntã unitatea medicalã ºi, desigur,a modalitãþilor în care foruladministrativ judeþean poate contribuila rezolvarea acestora.
În acest context, principala problemãadusã în discuþie de echipa managerialãa spitalului a reprezentat-o necesitateademarãrii cît mai urgente a proiectuluide realizare a unui Spital PediatricMonobloc care sã reuneascã toatesecþiile, rãspîndite în prezent peteritoriul întregului municipiu ºi care sãfie capabil sã ofere servicii medicaleintegrate ºi prompte pacienþilor. Înprezent, Spitalul de Copii funcþioneazãca spital pavilionar, desfãºurîndu-ºiactivitatea în nouã locaþii diferite, avîndîn structura sa 11 secþii, douãcompartimente, staþia de dializã ºiUnitatea de Primire a Urgenþelor,distribuite în nu mai puþin de 14 clãdiri,aflate pe raza oraºului Cluj-Napoca, cu odistanþã medie de aproximativ patru kmîntre ele. Clãdirile în care funcþioneazãspitalul sînt foarte vechi, fiind construite,în marea lor majoritate, în intervalulcuprins între anul 1890 ºi cel de-al doilea
rãzboi mondial. Mai mult decît atît, oparte dintre acestea se aflã în plin procesde revendicare iar unele sînt supuserigorilor Comisiei Zonale aMonumentelor Istorice din municipiulCluj-Napoca, motiv pentru care sîntîmpiedicate sau mult îngreunateinvestiþiile asupra acestor clãdiri(modificãri, extinderi, etc.). Acest faptdeterminã, pe cale de consecinþã,imposibilitatea întocmirii unui planamplu ºi etapizat de organizare ºirestructurare a unitãþilor medicale.
“Vizita la sediul Spitalului de copii m-a convins, o datã în plus, cã trebuie sãdemarãm de urgenþã procedurile pentrurealizarea Spitalului Pediatric Monobloc.În mod evident, înalta calificare ºidãruirea medicilor de aici nu pot fi cuadevãrat puse în valoare decît dacã sîntdublate de dotarea cu aparaturãmedicalã de ultimã generaþie ºi dacãaceºtia îºi pot desfãºura activitatea într-un imobil adecvat, cu circuitefuncþionale optime ºi care sã respectetoate exigenþele în domeniu. Deºi nu sîntîncã pãrinte, pot uºor sã îmi imaginez cegînduri îl încearcã pe un pãrinte carevine cu copilul bolnav în acest spital ºicare, în loc sã se simtã în siguranþã,percepe realitatea tristã a unor spaþiiinadecvate, de multe ori înghesuite ºicare, clar, nu au nimic în comun cu anul2015. În mod cert, oferirea unei ºanseîn plus la viaþã ºi la sãnãtate pentru copiiicu probleme medicale precum ºi a unor
condiþii optime de lucru pentrupersonalul medical se poate realizaexclusiv prin reunirea tuturor secþiilorîntr-o singurã clãdire, motiv pentru caresusþin cu toatã convingerea, prin toatemijloacele de care dispun, acest proiect”a declarat domnul Mihai Seplecan,preºedintele Consiliului Judeþean Cluj.
În acelaºi timp, în cadrul vizitei,preºedintele Consiliului Judeþean a avutocazia sã realizeze, împreunã cumanagerul spitalului ºi cu echipamedicalã, o trecere în revistã aprincipalelor proiecte aflate în derulareºi a celor care vor trebui iniþiate înperioada imediat urmãtoare. În acestcontext, domnul Mihai Seplecan a vizitatlocaþia în care urmeazã a fi amplasataparatul de Rezonanþã MagneticãNuclearã (RMN) a cãrui achiziþionare a
fost aprobatã de Consiliul Judeþean încursul acestui an, spaþiu aflat în plinproces de amenajare. Totodatã,preºedintele Consiliului Judeþean avizitat, împreunã cu managerulSpitalului de Copii, Secþia de psihiatriede pe strada Ospãtãriei, secþie a cãreiextindere ºi modernizare seintenþioneazã în perioada imediaturmãtoare ºi pentru care a ºi fost finanþatîn anul 2015, din fondurile foruluiadministrativ judeþean, studiul defezabilitate. În acelaºi timp, au fostanalizate prioritãþile pentru anul 2016în ceea ce priveºte dotarea cu aparaturãmedicalã modernã ºi, respectiv,reparaþia capitalã a unor noi secþii, oatenþie aparte fiind acordatã în acestcontext blocului operator, dar nunumai.
ZEXE!Octavian Bour
miercuri, 28 octombrie 2015
ultima orã12www.ziarulfaclia.ro
ORC Cluj: J/12/308/1991 - Cod fiscal: RO 204469 - Capital social 98.280 LEI
Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate responsabilitatea juridicã le aparþine. Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54
Ziarul nostru foloseºte serviciile informative ale agenþiei de presã Agerpres
ABONAMENTE:- S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213
(pînã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare);
- Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi
(în perioada 1-23 a fiecãrei luni);
- Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33;
(pînã în penultima zi lucrãtoare a lunii).
Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de:- 23 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoane fizice- 30 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoanele juridice.
guvernare ca adevãratã alternativã la acela al Coaliþiei PSD.În realitate, atacul la adresa lui Oprea este tot un atac sterilla adresa Coaliþiei, atac a cãrui sterilitate nu va conducedecît la erodarea încrederii ºi în “noul” PNL, ºi în Iohannis- în timp ce “la orizont” se ridicã un alt concurent la statutulde Opoziþie - partidul al cãrui preºedinte s-a impus Bãsescu.(De fapt, prin adoptarea unui nou nume - Miºcarea Popularã- ºi radierea PMP din registrul partidelor politice, este vorbadespre un partid cu totul nou, din punct de vedere oficial,care nu mai are nimic de a face cu PMP-ul condus, la unmoment dat, de Elena Udrea.)
Lupta dintre “noul” PNL, plus Klaus Iohannis, ºi CoaliþiaPSD este mai “ascuþitã” decît ni se pare - pentru cã nu esteo simplã luptã politicianistã între douã gãºti - nici mãcaruna dintre douã doctrine politice, din familia partideloreuropene. Este lupta dintre douã concepþii fundamentale:una care pare sã doreascã o adevãratã evoluþie autohtonãºi o alta care este dispusã sã cedeze marilor presiuni aleunor grupuri de interese externe. Fuzionarea peste noaptea PDL cu PNL ºi paradoxala creºtere a voturilor pentruIohannis rãmîn, încã, “taine” ale dependenþei României defactori externi. Cine vrea sã-ºi bage capu-n nisip, n-are decîts-o facã, dar strict personal: ne intereseazã viitorul þãrii ºi alnaþiunii.
Încãpãþînarea lui Iohannis de a-i cere demisia lui Ponta ºilui Oprea - deºi nu are niciun drept constituþional - seamãnãcu aceea a unui bondar intrat întîmplãtor într-o camerã:musca domesticã ºtie cã nu poate ieºi prin sticla geamului,în timp ce bondarul se repede cu capu-n ea, pînã leºinã. S-a ajuns la un schimb de replici -între Iohannis ºi Ponta - careîi descalificã pe amîndoi, dar care aratã cel puþin un fapt:Iohannis chiar nu-ºi înþelege rostul. A-i reproºa lui Ponta cã,în calitate de prim-ministru, a participat la întîlnirea cuomologii sãi din Bulgaria ºi Serbia (aºa-numitul “Grup de laCraiova”) este cel puþin o prostie: oricît de aiuritã esteConstituþia României în privinþa responsabilitãþilor înpolitica externã, un lucru este clar: ministerul specializat înpoliticã externã este în grija primului ministru - nu apreºedintelui. Deocamdatã, nu avem motive serioase sãcredem, cã Iohannis este chiar Duhul Sfînt peste apelepoliticii externe româneºti - ºi, mai ales, în folosul þãriinoastre, ºi nu al altora. Bãsescu, cel puþin, avea aerul lui“jmecher”, atît de drag bravilor români...
Ioniþã (MAE): Conduita agresivã a Rusiei a condus la deteriorareafãrã precedent a securitãþii în zona Mãrii Negre
Teodorovici despre amenzile pentru nedeclararea de case sau maºini:
Ponta despre discuþia cu Iohannis: Preºedinþie:
Iohannis ºi Ponta au discutatdespre poziþia României
privind fluxurile migratoriiPreºedintele Klaus Iohannis s-a întîlnit marþi cu
prim-ministrul Victor Ponta, discuþiile vizîndgestionarea fluxurilor de imigranþi, poziþia Românieiîn acest caz ºi execuþia bugetarã.
“Pe agenda discuþiilor, purtate în cadru instituþional,s-au aflat situaþia gestionãrii fluxurilor migratorii dinregiunea Balcanilor de Vest, poziþia României faþã deaceastã problemã ºi stadiul actual al pregãtirilor pentrupreluarea refugiaþilor”, aratã AdministraþiaPrezidenþialã într-un comunicat.
Totodatã, se precizeazã cã s-a discutat despreîntãrirea cooperãrii dintre statele din regiune ºi despreeficientizarea schimbului de informaþii între state,astfel încît acþiunile noastre sã fie mai bine corelate.
Cei doi oficiali au abordat ºi alte probleme deactualitate. Prim-ministrul a prezentat ºi o serie deprobleme curente legate de execuþia bugetarã.
Deschidere totalã pentru dialogPremierul Victor Ponta a scris,
marþi, pe Twitter, despre întîlnireape care a avut-o cu preºedinteleKlaus Iohannis la Cotroceni,arãtînd cã existã deschidere totalãpentru dialog, respect reciproc ºicolaborare Guvern - Preºedinþiepentru bunul mers al României.
“Întîlnire cu PreºedinteleIohannis - deschidere totalã pentrudialog, respect reciproc ºicolaborare Guvern - Preºedinþiepentru bunul mers al României!” -este mesajul transmis de prim-ministru pe Twitter, dupã discuþiilede la Cotroceni.
Luni, ºeful statului a anunþat într-o conferinþã de presã cã l-a invitatpe premier la Cotroceni.
“Da, am vorbit la telefon ºi l-am
invitat pentru la o discuþie”, a spusIohannis, întrebat dacã a discutat cupremierul Victor Ponta dupãîntoarcerea de la Bruxelles.
El a susþinut cã relaþia cuGuvernul este “instituþionalcomplexã”, în condiþiile în care i-acerut premierului Ponta sãdemisioneze, iar pe vicepremierulGabriel Oprea l-a sfãtuit sã facãacelaºi lucru.
La rîndul sãu, premierul VictorPonta a afirmat într-o emisiune TVcã va merge la Cotroceni pentru adiscuta cu preºedintele Iohannis petema refugiaþilor ºi a explicat cã,potrivit art. 102 din Constituþie, nuavea nevoie de mandat pentru adiscuta cu omologii sãi bulgar ºi sîrbsîmbãtã la Sofia.
Conduita agresivã a Rusiei acondus la o deteriorare fãrãprecedent a situaþiei desecuritate în zona Mãrii Negre,iar autoritãþile ruse au întreprinsacþiuni cu încãlcarea dreptuluiinternaþional ºi a angajamentelorasumate prin Actul Final de laHelsinki, a declarat secretarul destat pentru afaceri strategice,
Daniel Ioniþã, în Georgia. Elconsiderã cã toþi aceºti factori, lacare se adaugã ºi faptul cã Rusiaa dislocat capabilitãþi militare înpeninsula Crimeea, “concurã laºubrezirea stabilitãþii în regiuneaMãrii Negre, o componentãimportantã a securitãþii euro-atlantice”.
Potrivit unui comunicat de
presã remis, marþi, AGERPRES decãtre Ministerul AfacerilorExterne, Ioniþã a participat, laTbilisi, la seminarul cu tema“Georgia - de la Summitul NATOdin Þara Galilor la SummitulNATO de la Varºovia”.Evenimentul a fost organizat deAmbasada României la Tbilisi, încalitate de ambasadã Punct de
Autoritãþile locale decid cuantumulAutoritãþile locale vor putea
decide din 2016 aplicareaunor amenzi al cãror cuantuma fost stabilit între 500 de leiºi 2.500 de lei pentrunedeclararea de case ºimaºini, atît pentru persoanefizice, cît ºi pentru persoanejuridice, a informat ministrulFinanþelor Publice, EugenTeodorovici, marþi, într-oconferinþã de presã la PalatulVictoria.
“Noi astãzi (marþi - n.r.) nuam modificat nimic, decît amadãugat cîteva mãsuri, pe celepe care vi le-am spus (privindimpozitul pe dividende, TVA laapã ºi IMM-urile - n.r.). Restulmãsurilor se vor stabili la nivellocal, cuantumul ºi modul încare acestea vor fi colectate, sãspunem aºa. (...) Este în modnormal, logic, sã lãsãm lanivelul consiliului local sauautoritãþilor locale decizia în a
stabili cuantumul ºi modul încare aceste sume se colecteazãla bugetele locale”, a declaratministrul Finanþelor Publice.
Teodorovici a rãspuns astfelîntrebat despre introducerea lacapitolul impozite locale înOUG aprobatã marþi de Guvernprivind mãsuri la Codul fiscala unor amenzi cuprinse între500 de lei ºi 2.500 de lei pentrunedeclararea de case ºi maºini,atît pentru persoane fizice, cît
ºi pentru persoane juridice.“Sunt adeptul regulilor
puþine, dar atunci cînd regulilese încalcã e nevoie ºi demãsuri, sã spunem, coercitive.Repet, e normal ca între centruºi local sã existe totuºi oseparare a acestor deciziipentru cã e vorba de bugetelelocale. (...) Deci, de la caz la caz,repet încã o datã, depinde deconsiliul local”, a explicatTeodorovici.
Ponta: Suntem obligaþi sã ne coordonãm politicile cu Bulgariaºi Serbia ca sã nu rãmînem cumva sã plãtim oalele sparte
Contact NATO, în parteneriat cuBiroul NATO de legãturã înGeorgia ºi Fundaþia Georgianãpentru Studii Strategice ºiInternaþionale (GFSIS).Totodatã, oficialul român apledat pentru o atenþie sporitãatît din partea NATO, cît ºi dinpartea UE pentru regiuneaextinsã a Mãrii Negre.
România va continua sã îºicoordoneze politicile înprivinþa migraþiei cu Bulgariaºi Serbia, pentru a nu-ºi asumaresponsabilitãþi diferite de celecare existã pe plan european,a declarat marþi premierulVictor Ponta.
”Bine este pentru noi sã necoordonãm politicile cu veciniiºi prietenii noºtri Bulgaria ºi
Serbia, în aºa fel încît sã nurãmînem noi cumva cei care sãplãtim oalele sparte sau sã neasumãm responsabilitãþi, alteledecît cele care sînt pe planeuropean. Asta vom face încontinuare, vom colabora cuvecinii noºtri, avem politicicomune, sîntem solidari cuEuropa, dar nu vrem sãrãmînem singuri”, a spus
Ponta, la începutul ºedinþei deguvern.
Sîmbãtã, la Sofia, lareuniunea trilateralã cuomologii din Bulgaria ºi Serbia,premierul Victor Ponta adeclarat cã, dacã sînt þãri careîºi închid frontierele ºiconstruiesc garduri, România,Bulgaria ºi Serbia au la rîndullor dreptul de a se proteja, “dar
aceasta nu este o soluþie bunã”.Premierul român a subliniat cãsoluþia bunã este o acþiunecomunã a întregii Europe înproblema migraþiei.
Ulterior, preºedintele KlausIohannis a afirmat cãpremierul Ponta nu a avutmandat sã angajeze Româniaîn vreun fel prin declaraþiilesusþinute la Sofia.
