UNIVERSITATEA DIN PITETIFACULTATEA DE MECANIC I TEHNOLOGIE

FABRICAREA I REPARAREA AUTOVEHICULELORPROIECTCORP BIEL

Student: Neacu Drago ConstantinSpecializarea: Autovehicule RutiereAnul: IV (411)

1. Cuprins

Capitolul 1Pag.

3.1Descrierea piesei.......................................................................................6

3.2Desenul de execuie Anexa 1.................................................................56

3.3Fia tehnologic de fabricare....................................................................7

3.4Schema procesului tehnologic de fabricare..............................................10

3.5ntocmirea itinerariului tehnologic de fabricare.......................................11

3.6Fia film.................................................................................................14

3.7Calculul adaosurilor de prelucrare............................................................17

3.8Calculul regimurilor de lucru....................................................................20

3.9Calculul normei tehnice de timp...............................................................27

Capitolul II

4.1Calculul indicilor tehnico-economici ai liniei tehnologice.......................37

4.1.1Volumul anual de lucrri i repartizarea lui pe luni..................................37

4.1.2Alegerea regimului de lucru i calculul fondului de timp anual...............39

4.1.3Numrul de muncitori i de posturi de lucru............................................40

4.1.4Numrul de utilaje, instalaii i S.D.V.-uri...............................................41

4.1.5Coeficientul de ncrcare a utilajelor........................................................42

4.1.6Durata de imobilizare n fabricaie...........................................................42

4.1.7Suprafaa tehnologic i total a liniei......................................................44

4.1.8Caracterizarea liniei tehnologice i a transportului...................................45

4.1.9 ntocmirea planului liniei..........................................................................46

4.1.10Descrierea liniei proiectate.......................................................................47

4.2Msuri de N.T.S.M. i P.S.I......................................................................47

5Bibliografie................................................................................................57

2. Introducere

Procesul tehnologic de fabricare este o parte din procesul tehnologic de producie i reprezint totalitatea activitilor care au scopul de a transforma materia prim n produs finit. n evoluia lor procesele tehnologice de fabricaie au pornit de la realizarea manual a produselor. De aici i denumirea de manufacturare provenit din limba englez manufacturing cu descenden i din limba latina manus factus-fcut de mn. Astzi semnificaia acestui cuvnt este mult mai larg, bazndu-se pe informaie i pe dezvoltare tehnologic n aa fel nct uun process de fabricaie adaug plusvaloare unu produs. Procesul tehnologic de fabricare n complexitatea sa face referire la fabricarea unor piese, subansambluri, ansambluri sau produse finite precum autovehiculele, adic acele produse care se livreaz printr-un sistem commercial.Pentru a satisface exigenele manifestate fa de calitatea, costul i performanele autovehiculelor, preocuprile specialitilor sunt ndreptate n direcia valorificrii n practic a celor mai noi cuceriri ale tiinei prin elaborarea de tehnologii revoluionare n domeniul metalurgiei metalelor i aliajelor feroase i neferoase, prelucrrii metalelor i nemetalelor prin procedee neconvenionale, automatizrii i robotizrii proceselor de fabricaie i montaj, conceperii i realizrii unor sisteme de proiectare, ncercare, reparare i control al produciei asistate de calculator.Prin aplicarea tehnicilor i tehnologiilor moderne la conceperea, fabricarea i testarea autovehiculelor moderne se asigur mbuntirea randamentelor motoarelor i transmisiilor, reducerea componentelor poluante din gazele de eapament, afirmarea caroseriilor cu forme aerodinamice din materiale rezistente la aciunea agenilor corozivi, n condiiile ameliorrii confortului, creterii sarcinii utile i simplificrii operaiilor de ntreinere i exploatare.Aprut acum mai bine de o sut de ani ca rezultat al creativitii unor inginer foarte instruii n domeniul tehnici i a unor mari iubitori de automobile precum Ford, automobilul s-a extins n cele mai ndeprtate coluri ale Terrei. Dac la nceput monstruozitile pe trei sau patru roi producea mai mult panic dect curiozitate iar muli sceptici nu-i acordau nicio ans, astzi automobilul ne uimete prin locul pe care-l ocup n viaa omenirii. El se afl printre puinele produse industriale care, datorit concurenei acerbe pentru supremaie, tehnic i comercial mondial, a suportat i suport modificri constructive i o evoluie tehnic att de rapid, nct, deseori, a surprins i surprinde chiar i pe avizaii n domeniu. Produs astzi n sute de uzine ale lumii, automobilul a devenit una din cele mai importante preocupri ale omenirii: a creat milioane de locuri de munc; a determinat dezvoltarea unui comer de neimaginat, bazat pe solide studii de marketing i promovat prin saloane i expoziii dintre cele mai sofisticate; a schimbat cursul conflagraiilor militare; a uurat activitile profesionale pe tot mapamondul, nlesnind viaa a milioane de oameni; a determinat ntreceri automobilistice i raliuri de toate genurile, n cadrul crora marile firme constructoare i-au prezentat i testat creaii de excepie, pilotate de campioni de excepie.n spatele acestei aventuri a st truda milioanelor de oameni care obin materiile prime necesare fabricrii, materiile energetice necesare propulsiei (n special ieiul, acest aliment pe care automobilul l devoreaz nesios), care asigur realizarea i ntreinerea panglicilor de osele pe care trece, clip de clip, cavalcada nestvilit a cailor-putere Dar cele mai intense i susinute eforturi sunt fcute de cei care lucreaz n domeniul fabricrii de automobile, unde s-au dezvoltat, cu mult trud, cercetri privind noi materiale i tehnologii precum i cele mai sofisticate metode i procedee de fabricaie, pentru care se fac permanent investiii de miliarde.Dar totodat cu apariia automobilului au aprut i primele probleme ale acestuia cum ar fi defectarea pieselor, apariia uzurii i a defectelor tehnice.Astfel au fost necesare construirea unor ateliere care s asigure repararea autovehiculelor sau a pieselor de autovehicule. La nceputuri tehnica de reparare a pieselor de autovehicule era destul de rudimentar, dar odat cu evoluia fabricilor constructoare de automobile sau dezvoltat tot mai mult i atelerierele de reparare dar i tehnologiile prin care se putea repara sau recondiiona o piese de autovehicul.n prima parte a secolului XX tehnologiile de fabricare utilizate pentru realizarea unui autovehicul nu erau att de evoluate precum sunt astzi. Fabricarea unei piese sau a unui ntreg autovehicul necesita foarte mult timp, costurile erau ridicate i nu oricine i permitea s-i achiziioneze un automobil. Primul fabricant care a introdus conceptul de asamblare a unui autovehicul pe band s-a numit Ford. i n prezent fabricarea unui autovehicul nu este facil dar cu ajutorul noilor tehnologii dezvoltate a fost posibil reducerea costurilor foarte mult i astfel achiziionarea unui nou autovehicul se poate realiza la preuri mai sczute putnd fi accesibil i pentru clasa de mijloc a societii.

Pentru proiecatea unui nou tip de autovehicul, ct i pentru fabricarea acestuia, se urmrete a se da pieselor caracteristicile necesare n ceea ce privete calitatea materialelor utilizate, forma, dimensiunile, precizia i calitatea de suprafa, n aa fel nct s corespund integral scopului pentru care a fost creat.Toate caracteristicile care concur la obinerea unui produs de calitate, formeaz aa numitele condiii tehnice ale pieselor ce se execut, care de obicei se prescriu pe desenele de execuie ale acestora.Caracteristicile principalelor tehnologii de vrf aplicate la proiectarea, fabricarea, repararea i controlul calitii autovehiculelor moderne vor fi analizate n detaliu n cele nou capitole ale lucrrii.O tendin ce se manifest, n domeniul materialelor din care se execut piesele de autovehicule este aceea a nlocuirii fontei cu aluminiul i aliajele sale, masele plastice i materialele compozite (ponderea greutii materialelor ce intrau n construcia unui autoturism produs de General Motors in anul 1988 se prezenta astfel: font 10,5 %, oel 60%, aluminiu 6,7%, plumb 0,7%, cupru 1,0%, zinc 0,3%, sticl 2,7%, cauciuc 2,8%, materiale plastice 9,0% alte materiale 6,3%).Pentru modelele de viitor, marile firme productoare de autoturisme extind nomenclatorul reperelor ce vor fi realizate din materiale neconvenionale. Astfel, dac la autoturismele europene de clas medie aflate n producie (Volkswagen Golf si Audi 100) greutatea pieselor de aliaje uoare i materiale plastice reprezint 8...10%, iar la cele japoneze 16% (Datsun), aceasta va ajunge n viitorii ani la 20...35% (Renault, la modelul experimental EVE, utilizeaz piese din aliaje uoare i materiale plastice a cror greutate reprezint 35% din cea a autoturismului; Peugeot, pe prototipul experimental VERA folosete 167 kg piese din materiale plastice i compozite; Porsche 928 are in construcie 70 de repere din aluminiu, cntrind 265 kg, ceea ce reprezint 29% din masa total; Fiat a inclus n concepia modelului VSS piese din materiale plastice, care dein 25% din greutatea vehiculului).Datorit posibilitilor de obinere economic, prin procedee moderne de turnare i prelucrare, bunei rezistene la coroziune, conductibilitii termice ridicate, aspectului plcut i greutii reduse, a reperelor din aluminiu, o serie de piese cum sunt blocurile motoarelor, chiulasele, pistoanele, cilindrii (Mercedes folosete tehnologia elaborat de Reynolds Metals la turnarea blocului motor din aliaj supereutectic pe baz de aluminiu cu 17% siliciu; pistoanele i cilindrii se execut din aluminiu tratat special mpotriva coroziunii; cmile cilindrilor sunt finisate dup lepuire cu scule diamantate i supuse ulterior decaprii electrochimice), radiatoarele, carcasele cutiilor de viteze, ambreiajelor, diferenialelor, punilor i alternatoarelor, accesoriilor sistemelor de frnare i direcie; elementele de caroserie i ornamentele, jantele etc. se execut din aliajele acestui material.

Capitolul 1

3.1 Descrierea piesei

Denumirea piesei: n proiect se va studia fabricarea corpului bielei, pies component a mecanismului biel-manivel ce realizeaz micarea plan-paralel.

Rol fucional:Biela este organul mecanismului motor cu rolul de a transmite fora de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit i servete la transformarea micrii alternative de translaie a pistonului n micare de rotaie a arborelui cotit.Material:Pentru fabricarea bielelor se utilizeaz urmtoarele materiale:a) Oel carbon de calitate (STAS 880-66, mrcile OLC 45X, OLC50)b) Oel aliat cu elemente de aliere: Cr, Mn, Mo, Ni, V (STAS 781-66, mrcile: 40C10, 41MoCr11, 41VMoCr11, STAS 8580-74, marca 34MoCN15AT)c) Aliaj uor (duraluminiu) Pentru biela ce se va studia n proiect adopt materialul: oel aliat cu element de aliere 41MoCr11.Duritate: HRC65, 240-300 HB

Tratamente termice: n prezent tehnologia de fabricare a bielelor este foarte avansat, astfel c bielele nu mai au nevoie de tratamente termice.

Rugozitate: Referitor la rugozitatea suprafeelor prelucrate se indic valorile Ra = 1,6 m pentru suprafaa alezajului piciorului naintea presrii bucei; Ra = 0,8 m dup presarea i prelucrarea definitiv a bucei; Ra = 3,2...1,6 m pentru suprafaa alezajului capului nainte de montarea cuzinetului; Ra = 3,2 m pentru suprafeele frontale ale capului i piciorului bielei.

Tehnologia sumar de fabricaie:Semifabricatele pentru biel se pot executa n dou variante: n prima variant corpul bielei i capacul se execut independent constituind dou piese separate; n a doua variant corpul i capacul bielei fac corp comun, orificiul capului bielei are o form eliptic, urmnd ca n cursul procesului tehnologic de prelucrare mecanic, s aib loc separarea capcaului.La fabricaia n serie mare s-au dezvoltat linii de forjare cu flux continuu n cadrul crora operaiile de ncrcare-descrcare, trasportul prin instalaia de nclzire, deplasarea materialului ntre utilajele de forjare i presare se execut automat.Biela i capacul bielei nu sunt interschimbabile, deoarece ele sunt supuse unor prelucrri definitive n stare asamblat, la fel ca i bucele de biel.De regul, pentru obinerea semifabricatelor se folosete matriarea. Pentru producia mic i mijlocie se poate face chiar matriarea la ciocan (din 23 treceri).Matriarea la pres se face prin 23 treceri, ultima trecere fcndu-se pentru calibrarea bielei, pentru asigurarea preciziei dimensionale i a unui adaos de prelucrare redus.Variante de fabricare:-biel cu capac demontabil la care dintr-o singur pies se obine corpul i capacul bielei;-biel corp i capac obinut separat;n cazul folosirii fontei i aliajelor uoare, ca procedeu pentru realizarea bielei se utilizeaz turnarea. n cazul pulberilor metalice ca procedeu pentru realizare se folosete sinterizarea.Biela trebuie s prezinte o rezisten sporit la oboseal. Acest deziderat se realizeaz prin:-lefuirea lateral a bielei, obinndu-se astfel o rugozitate redus i evitarea posibil a fisurilor;-ecruisarea suprafeelor prin sablare cu alice rotundeLa prelucrarea bielei se disting urmtoarele etape: alegerea i prelucrarea bazelor de aezare, respectiv a suprafeelor frontale plane; prelucrarea alezajelor din capul i piciorul bielei; prelucrarea suprafeelor plane de separaie ale capului i capacului bielei; prelucrarea definitiv a alezajelor; prelucrarea gurilor pentru uruburile de biel; ajustarea i sortarea bielelor pe grupe masice; operaii de control.

3.2 Desenul de execuieVezi Anexa 13.3 Fia tehnologic de fabricareFia tehnologic este un document tehnologic ce se ntocmete pentru piese simple care se produc n serii mici sau mijlocii.

Fia TehnologicPagina:

Pagini:

ProdusulCodul prod:Greutate

Brut:

Piesa: corp bielReper

Valab. pt. seria:buc: 3600 pe anBuc/prod.Net:

MATERIALUL.StareDimensiuniTotal manoper:

Minute: Lei:

DENUMIREA OPERAIEITIPUL UTILAJULUINorma de timp

Categ.incadr.Min.Lei.

Rectificarea simultan a suprafeelor plane a capului i piciorului bielei pe o fa, ntoarecerea piesei i rectificarea feelor opuse n mai multe treceriMain de rectificat plan cu platou magnetic

DemagnetizareDispozitiv de demagnetizare cu band

Prelucrarea alezajului din piciorul bielei prin burghiere-alezareAgregat de gurit

Retezarea capacului biel de corpul acesteiaAgregat de retezat cu disc

Rectificarea simultan a suprafeei de mbinare (corp i capac)Main de rectificat plan

Prima strunjire a alezajului din capul bielei la o prindere pereche a corpului i capaculuiStrung paralel

Execurarea gurilor pentru uruburi n capacul i corpul bieleiMain de gurit cu cap multiaxe

Filetarea gurilor pentru uruburi din corpul bieleiMain de filetat

Controlul intermediarAparatur de control

Asamblarea bielei cu capaculBanc de montaj

Strunjirea simultar a alezajelor din capul i piciorul bielei cu respectarea antraxuluiMain special de strunjit

Presarea bucei n alezajul piciorului bielei Banc de montaj

Strunjirea de finisare a alezajelor din capul i piciorul bielei cu controlul efectiv al dimensiunilorMain special de strunjit

Control intermediarAparatur de control

Demontarea capacului bieleiBanc de montaj

Frezarea locaului pentru pintenul cuzinetului simultan la corp i capacMain de frezat universal

Asamblarea bielei cu capaculBanc de montaj

Cntrirea i marcarea masei suplimentareCntar

Frezarea adaosului de material de la capacul i piciorul bieleiMain de frezat

Cntrirea i sortarea pe grupe masice, marcareCntrire, banc de lucru

Control finalAparatur de control

Conservare Baie de conservare

DataTehnologVerif. tehn.NormatVerif. norm.Indicatii pt unicate

c-daBucBenef.

3.4 Schema procesului tehnologic de fabricare

Rectificarea simultan a suprafeelor plane a capului i piciorului bielei pe o fa, ntoarecerea piesei i rectificarea feelor opuse n mai multe treceri

1 = Rectificare I

2 = DemagnetizareDemagnetizare

3 = Prelucrare alezajPrelucrarea alezajului din piciorul bielei prin burghiere-alezare

4 = RetezareRetezarea capacului biel de corpul acesteia

5 = Rectificare IIRectificarea simultan a suprafeei de mbinare (corp i capac)

6 = Strunjire IPrima strunjire a alezajului din capul bielei la o prindere pereche a corpului i capacului

7 = GurireExecurarea gurilor pentru uruburi n capacul i corpul bielei

8 = FiletareFiletarea gurilor pentru uruburi din corpul bielei

9 = Control intermediarControlul intermediar

10 = Asamblare IAsamblarea bielei cu capacul

11 = Strunjire IIStrunjirea simultar a alezajelor din capul i piciorul bielei cu respectarea antraxului

12 = PresarePresarea bucei n alezajul piciorului bielei

13 = Strunjire IIIStrunjirea de finisare a alezajelor din capul i piciorul bielei cu controlul efectiv al dimensiunilor

14 = Control intermediarControl intermediar

15 = DemontareDemontarea capacului bielei

16 = Frezare IFrezarea locaului pentru pintenul cuzinetului simultan la corp i capac

17 = Asamblare IIAsamblarea bielei cu capacul

18 = Cntrire ICntrirea i marcarea masei suplimentare

19 = Frezare IIFrezarea adaosului de material de la capacul i piciorul bielei

20 = Cntrire IICntrirea i sortarea pe grupe masice, marcare

21 = Control finalControl final

22 = ConservareConservare

3.5 ntocmirea itinerariului tehnologic de fabricareItinerariul tehnologic cuprinde reprezentarea n ordine logic a operaiilor procesului tehnologic cu divizarea lor n faze, aezri i scoateri. Itinerariul tehnologic servete ca baz pentru normarea operaiilor i a procesului tehnologic.

Operaia 1 Rectificare I: prindere rectificarea simultan a suprafeelor plane a capului i piciorului bielei pe o fa, ntoarecerea piesei i rectificarea feelor opuse n mai multe treceri pe lungimea 44+0,027 i 99 0,1 desprindere Operaia 2 Demagnetizare: punerea pe dispozitivul de demagnetizare cu band

Operaia 3 Prelucrare alezaj: prindere prelucrarea alezajului din piciorul bielei prin burghiere-alezare la 46+0,027 desprindere

Operaia 4 Retezare prindere retezarea capacului biel de corpul acesteia desprindere

Operaia 5 Rectificare II prindere rectificarea simultan a suprafeei de mbinare (corp i capac) desprindere

Operaia 6 Strunjire I prindere prima strunjire a alezajului din capul bielei 84-0,2 la o prindere pereche a corpului i capacului desprindere

Operaia 7 Gurire prindere execurarea gurilor pentru uruburi n capacul i corpul bielei la 170,1 desprindere

Operaia 8 Executarea fieltului prindere filetarea gurilor pentru uruburi din corpul bielei 2 guri M16x1,5 desprindere

Operaia 9 Controlul intermediar aezare pe masa de control control vizual i dimensional scoaterea de pe masa de control

Operaia 10 Asamblare I prindere asamblarea bielei cu capacul desprindere

Operaia 11 Strunjire II prindere strunjirea simultan a alezajelor din capul i piciorul bielei cu respectarea antraxului la 45+0,027 i 83-0,2 desprindere

Operaia 12 Presare prindere presarea bucei n alezajul piciorului bielei desprindere

Operaia 13 Strunjire III prindere strunjirea de finisare a alezajelor din capul i piciorul bielei cu controlul efectiv al dimensiunilor 44+0,027 i 82-0,2 desprindere

Operaia 14 Controlul intermediar aezare pe masa de control control vizual i dimensional scoaterea de pe masa de control

Operaia 15 Demontare demontarea capacului bielei

Operaia 16 Frezare I prindere frezarea locaului pentru pintenul cuzinetului simultan la corp i capac la 6+0,15+0,05 desprindere

Operaia 17 Asamblare II asamblarea bielei cu capacul

Operaia 18 Cntrire I aezarea pe cntar cntrirea i marcarea masei suplimentare Operaia 19 Frezare II prindere frezarea adaosului de material de la capacul i piciorul bielei la 44+0,027 i 82-0,2 desprindere

Operaia 20 Cntrire II aezarea pe cntar cntrirea i sortarea pe grupe masice, marcare

Operaia 21 Control final aezare pe masa de control control vizual i dimensional scoaterea de pe masa de control

Operaia 22 Conservare ambalare depozitare

3.6 Fia-film

Fia-film este o reprezentare tabelar a procesului tehnologic n care se prezint succesiunea operaiilor iar pentru fiecare operaie n parte se arat schema operaiei i mijloacele de realizare a acesteia.Fia-film servete pentru alegerea operativ a variantei optime a procesului tehnologic innd seam de mijloacele din dotare.

Nr.crt.Denumirea operaieiSchia operaieiUtilajele i SDV-urile necesare

1Rectificarea simultan a suprafeelor plane a capului i piciorului bielei pe o fa, ntoarecerea piesei i rectificarea feelor opuse n mai multe treceri

Main de rectificat plan cu platou magnetic

2Prelucrarea alezajului din piciorul bielei prin burghiere-alezare

Agregat de gurit

3Frezarea simultan a suprafeei de mbinare (corp i capac)

Main de rectificat plan

4Prima strunjire a alezajului din capul bielei la o prindere pereche a corpului i capacului

Strung paralel

5Execurarea gurilor pentru uruburi n capacul i corpul bieleiFiletarea gurilor pentru uruburi din corpul bielei

Main de gurit cu cap multiaxeMain de filetat

6Control intermediarFr schiAparatur de control

7Strunjirea simultar a alezajelor din capul i piciorul bielei cu respectarea antraxului

Main special de strunjit

8Strunjirea de finisare a alezajelor din capul i piciorul bielei cu controlul efectiv al dimensiunilor

Main special de strunjit

9Control intermediarFr schiAparatur de control

10Frezarea locaului pentru pintenul cuzinetului simultan la corp i capac

Main de frezat universal

11Frezarea adaosului de material de la capacul i piciorul bielei

Main de frezat

12Control finalFr schiAparatur de control

13ConservareFr schiBaie de conservare

3.7 Calculul adaosurilor de prelucrare i a dimensiunilor intermediare pentru operaiile de prelucrare

n acest caz pot exista dou situaii i anume:1. pentru suprafeele crora li se aplic mai multe operaii succesive (ncrcare prin sudare, strunjire de degroare, strunjire de finisare), calculul se face analitic;2. pentru suprafee crora li se aplic o singur operaie, adaosul de prelucrare se determin prin diferite metode.Adaosul de prelucrare reprezint materialul ndeprtat de pe semifabricat pentru obinerea piesei finite. Adaosul de prelucrare apare pe suprafaa piesei care urmeaz a fi prelucrat; suprafeele care nu se prelucreaz nu au adaos. ndeprtarea adaosului se face prin prelucrri succesive de achiere, eroziune, deformri plastice. Exist adaos de prelucrare total i parial.Calculul adaosurilor de prelucrare i dimensiunile intermediare pentru operaiile de prelucrare a suprafeelor plane frontale ale capului i piciorului bielei.Semifabricatul bielei este matriat din 41MoCr11, STAS 880-82, n clasa II de matriare conform STAS 7676-83, iar masa semifabricatului matriat este 1,3 kg.Operaiile de prelucrare a suprafeelor plane frontale ale capului i piciorului bielei, pentru obinerea dimensiunii finite 54-0,25-0,35 sunt urmtoarele: frezarea simultan a feelor frontale ale capului bielei; frezarea simultan a feelor frontale ale piciorului bielei; rectificarea plan a feelor frontale ale capului i piciorului bielei pe o parte; rectificarea plan a feelor frontale ale capului i piciorului bielei pe partea opus.Capul i picorul bielei au aceeai nlime, de aceea adaosurile de prelucrare au aceeai valoare.a. Calculul adaosului pentru suprafaa S2 Rzi-1 = 10 mSi-1 = 0i-1 = ksf k coeficient care indic gradul de micorare a abaterilor spaiale;sf abaterea spaial a semifabricatului brut, n mm.Din tabelul 4.8 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere se adopt k =0,06.max = cLunde: L lungimea total; L = 260 + 40 = 300 mmc curbarea total. Din tabelul 5.14 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere se adopt c = 2,2 m/mm i-1 = k cL = 0,062,2300 = 39,6 m 40 mAezarea pieselor pe masa magentic a mainii de rectificat plan nu produce erori de ficare, deci Ei = 0.Prin urmare, adaosul minim pentru rectificarea plan pe o parte este:Ap = Rzi-1 + i-1 = 10 + 40 = 50 mTolerana la operaia de rectificare plan n treapta 9 de precizie este 74 m din tabelul 2.15, Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere.Adaosul de prelucrare nominal pentru rectificarea pe o parte are valoarea:Ap nom = 50 + 74 = 124 mDimensiunea maxim nainte de ultima rectificare planh2 max = h3 max + Ap nom = 54 + 0,124 = 54,124 mmDimensiunea minim: h2 min = 54,13 0,074 = 54,056 mm.Cota h2 a capetelor bielei nainte de ultima rectificare plan (obinut dup prima rectificare plan) va fi: 54,130-0,074 mm.Adaosul nominal real (recalculat) pentru ultima rectificare plan, Ap3 nom este:Ap3 nom = 54,13 54 = 0,13 mmntruct feele frontale ale capetelor trebuie s fie simetrice fa de axa longitudinal a bielei, este obligatorie adoptarea aceluiai adaos de prelucrare pentru prima faz de rectificare plan: Ap2 nom = 0,13 mm. Deci, cota nominal nainte de prima faza de rectificare plan (dupa frezare) este: h1 nom = h1 max = 54,13 + 0,13 = 54,26 mm.Tolerana la operaia de frezare ntr-o faz n treapta 10 de precizie, este conform tab 2.15 din Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere este de 120 m. Dimensiunea minim nainte de prima rectificare plan:h1 min = 54,26 0,12 = 54,14 mmDeci operaia de frezare plan a capului, respectiv piciorului bielei se va executa la cota h1 = 54,26+0,14 mm.

b. Calculul adaosului pentru frezarea plan (anterior frezrii semifabricatului este n stare brut, matriat) suprafaa S3:Rz i-1 = 160 m (tab 5.8 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere)i-1 = cL = 2,2300 = 660 mEi = 0Frezarea feelor frontale executndu-se simultan se utilizeaz relaia de calcul pentru adaosuri simetrice:2Ap1 min = 2Rz i-1 + 2i-1 = 2160 + 2660 = 1640 mPentru calculul adaosului de prelucrare nominal la frezare precum i pentru determinarea dimensiunii semifabricatului sunt necesare abaterile limit la matriare, conform STAS 7670-83 satndardizate n funcie de masa piesei matriate, factorul de complexitate a formei, calitatea oelului i dimensiunea maxim a piesei matriate.Factorul de complexitate a formei S este:

unde:- mp = 1,3 kg, reprezint masa semifabricatului matriat;- mH masa corpului geometric n care se nscrie semifabricatul matriat. n cazul bielei ce trebuie proiectat masa paralelipipedului care circumscrie biela este mH 7,95 kg.Avnd n vedere valoarea lui S, piesa se ncadreaz n grupa de complexitate S3, caracterizat prin 0,16 < S < 0,32.n acest caz, pentru piese matriate, cu masa cuprins ntre 1,0 i 1,6 kg, calitea oelului i factorul de complexitate S3, din tabelul 5.5 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere se obin abaterile limit -0,8+1,6.Adaosul de prelucrare nominal bilateral este:2Ap1 nom = 2Ap1min + 2A1 nom = 1,640 + Cota nominal hs nom a semifabricatului matriat este:hs nom = h1 nom + 2A1 min + hs nom = 54,14 + 1,640 + = 56,58 mmSe rotunjete hs nom = 57 mm.Capetele semifabricatului se matrieaz la cota 57+1,6-0,8, care se nscrie pe desenul piesei matriate.Adaosul nominal real pentru operaia de frezare, recalculat n urma rotunjirii, devine:2Ap1 nom = 57 -54,26 = 2,74 mm, adic pe fiecare fa frontal revine adaosul 2,74/2 = 1,37 mm.Adaosul de prelucrare nominal total se obine prin diferena cotelor nominale ale semifabricatului i piesi finite:2Ap nom t = 57 54,056 = 2,94 mm, adic pe fiecare fa frontal revine 2,94/2 = 1.47 mm.

c. Adaosul de prelucrare pentru capul bielei suprafaa S4 procedeul de prelucrare fiind prin strunjire:Din tab 5.15 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere pag. 248 se adopt urmtoarele valori pentru strunjirea de finisare:Rz = 25 mS = 25 mDeoarece semifabricatul este matriat se va utilizare formula 5.7, pag. 241, din Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere:

unde: m se adopt din tab 5.9 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere, pag. 241 ca fiind egal cu 0,5 clasa a II-a de matriare;c = 2clc;c din tab. 5.14, pag. 247, Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere egal cu 3 m;c = 23300 = 1800 m.Adaosul minim pentru strunjire este:2Api min = 2(Rz + S) + 2i-1 = 2(25 + 25) + 21800 = 3700 mAbaterea inferioar Ai = -0,2 mmAdaosul nominal de calcul:2Api nom = 2Api min + = 3700 + = 3900 mDiametrul de calcul nominal:ds nom = 82 + 3700 + = 85,9 mm.

Adaosul de prelucrare nominal real 2Api nom = di-1 nom di nom = 86 82 = 4 mm

3.8 Calculul regimurilor de lucruCalculul regimului de achiere la strunjire3.8.1 Alegerea mainii-unelteSe face o alegere prealabil a mainii unelte, n funcie de gabaritul i masa piesei, urmnd ca alegerea definitiv s se fac dup stabilirea regimului de lucru, cnd maina unealt se verific la solicitrile de lucru. Se alege din A. Vlase, Regimuri de achiere, adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp, vol. 1, pag. 267, tab. b-1 strung normal SN 450x1000 cu caracteristicile h = 250 mm, L = 1000 mm, N = 7 kW.

3.8.2 Alegerea sculei (cuit de strunjit interior)Se alege din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol. 1, pag. 112, tab. 5.1, cuit pentru strunjirea interioar cu urmtoarele caracteristici:- X = 75;- Xs = 15;- h x b = 8 x 8... 32 x 32;- d = 8...32- Dmin = 14...52;- c = 3...12;- l2 = 40...160;

3.8.3 Determinarea adncimii de achiereAdncimea de achiere t, este definit ca mrimea tiului principal aflat n contact cu pieas de prelucrat, msurat perpendicular pe planul de lucru. n majoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de degroare se ndeprteaz ntr-o singurp trecere deoarece n construcia modern de maini sunt adaosuri relativ mici.n cazul strunjirii de finisare se aplic aceeai recomandare, tinndu-se cont ca dup prelucrarea de finisare suprafaa trebuie s aib o rugozitate egal cu cea indicat pe desenul de execuie al piesei respective.Pentru adaosuri simetrice cum este cazul bielei determinat anterior, adncimea de achiere se va calcula cu relaia:

3.8.4 Determinarea avansului

n cazul lucrrilor de strunjire, valoarea avansului depinde de: rezistena coprului cuitului; rezistena plcuei din carburi metalice; eforturile admise de mecanismele de avans ale mainii-unelte; momentul de torsiune admis de mecanismul micrii principale a mainii-unelte; rigiditatea piesei de prelucrat, a mainii-unelte i a dispozitivelor; precizia prescris piesei; calitatea suprafeei prelucrate.Primii patru factori influeneaz alegerea avansului n special la prelucrarea de degroare, iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare finisare. Rigiditatea piesei, a masinii-unelte i a dispozitivelor influeneaz alegerea avansului att n cazul strunjirii de degroare, ct i la cea de finisare.Valorile avansurilor pentru diferite tipuri de strunjiri sunt date n tabele 10.7 pn la 10.14 din Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiereAvansul pentru strunjirea de degroare, ales din tabele, va trebui verificatAlegerea avansurilor n funcie de strunjirile ce se aplic corpului bieleiStrunjirea alezajului din capul bielei, strunjirea simultan a alezajelor din capul i piciorul bielei se face din tabelul 10.8 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere n funcie de adncimea de achiere calculat anterior se iau valorile: diametrul D seciunii rotunde a cuitului 20 mm; lungimea L n consol a cuitelor 100 mm; avans S 0,15...0,30, se adopt 0,2 mm/rot.Verificarea avansului din punct de vedere al rezistenei corpului cuitului. n cadrul acestei verificri se va neglija aciunea forelor Fx i Fy, lundu-se n calcul numai aciunea forei principale de achiere Fz.Detalii despre materialul din care va fi confecionat biela 41MoCr11: duritate HB 270-320 rezistena la rupere r = 950 N/mm2; limita de curgere c = 750 N/mm2;Fora principal de achiere se determin cu relaia:Fz = C4tx1sy1HBn1 [N]unde: C4 coeficient ales n funcie de materialul de prelucrat i de materialul sculei achietoare, se adopt din tabelul 10.15 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere C4 = 35,7; t adncimea de achiere t = 1,47 mm; x1, y1 exponenii adncimii i avansului de achiere se adopt din tabelul 10.21 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere x1 = 1, y1 = 0,75; HB duritatea materialului de prelucrat HB = 270; n1 = exponentul duritii materialului de prelucrat se adopt din tabelul 10.22 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere n1 = 0,35

Fz = 35,71,4711,120,752700,35 = 405,4 N

Vom efectua verificarea avansului din punct de vedere al rezistenei corpului cuitului la ncovoiere:

unde: b este limea seciunii cuitului 8 mm; h este nlimea seciunii cuitului 8 mm; L este lungimea n consol a cuitului 100 mm; h/L este raportul dintre nlimea cuitului i lungimea n consol a cuitului, de preferat ca h/L = 1,00... 0,5 pentru cuite normale se adopt h/L = 0,7; Rai este efortul unitar admisibil la ncovoiere al materialului corpului cuitului 200 N/mm2;

Pentru SN 450 x 1000 se alege S = 1,12 mm/rotVerificarea avansului pentru cuite cu seciune circular se face cu relaia:

Valorile avansului calculat trebuie s fie mai mare dect cele recomandate n tabele.Verificarea avansului din punc de vedere al rigiditii piesei se face cu urmtoarea formul:

Fy = C5tx2HBn2sy2

C5 = 0,027 t = 1,47 mm x2 = 0,9 y2 = 0,75 HB = 270 n2 = 2 s = 1,12 mm/rotFy = 0,0271,470,927021,120,75 = 832 N

Rezultanta forelor: F = Verificarea dublului moment de torsiune admis de mecanismul micrii principale a mainii-unelte se realizeaz cu relaia:

Avansul ales pentru strunjirea de finisare se verific la: calitatea prescris suprafeei prelucrate este factorul principal care determin mrimea avansuli la strunjirea de finisare. Valoarea avansului n funcie de rugozitatea de suprafaa prescris se determin cu formula:S = CSRRae5re6 [mm/rot]unde: CSR coeficient ce depinde de unghiul de atac principal X, se adopt din tabelul 10.24 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere CSR = 0,0909; Ra rugozitatea = 320 m; e5, e6 exponent al rugozitii i al razei de racordare la vrf a sculei, se adopt din tabelul 10.24 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere e5 = 0,487, e6 = 0,528; r raza la vrf din tabelul 10.11 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere r = 1,2 mm.

S = 0,09093,20,4871,20,528 = 0,17 mm/rot

3.8.5 Calculul vitezei de achiere

Calculul vitezei de achiere se realizeaz cu ajutorul urmtoarei relaii:

unde: Cv coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaz i ale materialului sculei achietoare ce se adopt din tabelul 10.30 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere Cv = 96,2 T durabilitatea sculei achietoare, n min se adopt din tabelul 10.3 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere T = 60 min; m exponentul durabilitii din tabelul 10.29 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere m = 0,125; t adncimea de achiere = 1,47 mm; S avansul de achiere = 1,12 mm/rot; HB duritatea materialului de prelucrat = 270; xv, yv exponenii adncimii de achiere tabelul 10.30 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere xv = 0,25, yv = 0,33; n exponentul duritii materialului supus prelucrrii n =1,5; k1...k9 diferii coeficieni care in cont de condiiile diferite de lucru n comparaie cu cele considerate.Prin coeficientul k1 se ine seama de influena seciunii transversale a cuitului

q suprafaa seciunii transversale 600 mm coeficient n funcie de materialul prelucrat, pentru oel = 0,8Coeficientul k2 ine seama de influena unghiului de atac principal

exponent n funcie de natura materialului de prelucrat, pentru oel = 0,6

Prin coeficientul k3 se ine seama de influena unghiului tiului secundar X1:

a = 10 pentru scule din oel rapid.Coeficientul k4 ine seama de influena razei de racordare a vrfului cuitului adoptat anterior

exponent funcie de tipul prelucrrii i de materialul de prelucrat.Coeficientul k5 se adopt din tabelul 10.31 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere i tine seama de influena materialului din care este confecionat partea achietoare a sculei, k5 = 1.Coeficientul k6 se adopt din tabelul 10.32 Pico Volumul 1 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere innd seama de materialul de prelucrat, k6 = 1,1.Prin coeficientul k7 se ine seama de modul de obinere a semifabricatelor, k7 = 1,12.Prin coeficientul k8 se ine seama de starea stratului superficial al semifabricatului, k8 = 1.Coeficientul k9 se ine seama de forma suprafeei de degajare, k9 = 1,05.

Turaia de achiere se calculeaz cu relaia:

3.8.6 Determinarea turaiei de lucru i recalcularea vitezei de achiere

Din A. Vlase, Regimuri de achiere, adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp, vol. 1, pag. 267, tab. 10.1 se alege pentru SN 450x1000, n = 1000 rot/min (turaia inferioar).

Aceast valoare ne va ajuta sa calculm puterea Ne

3.8.7 Calulul puterii de achiere

Se realizeaz cu urmtoarea relaie:

Puterea efectiv la strunjire se calculeaz cu relaia:

Verificare: 4,24 kW < 7 kW pentru SN 450 x 1000

3.8.8 Calculul regimurilor de achiere la rectificarea plan

Fig. 3.8.8.1 Scheme de prelucrare prin rectificare

a. Stabilirea avansurilorAvansul longitudinal la o curs dubl a mesei mainii sau la o rotaie a mesei rotative se calculeaz cu relaia:Str = tr B [mm/rot]unde: tr coeficient al avansului de trecere; se recomand 0,25...0,5 pentru rectificarea de finisare; se adopt tr = 0,3 B limea discului abraziv; se adopt B = 30 mm din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere, tabelul 22.40, pag. 335.Str = 0,3 30 = 9 mm/rot

Pentru rectificarea plan de finisare avansul de ptrundere St se adopt din tabelul 22.35, pag. 332, din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere, ca fiind egal cu St = 0,12 mm/curs.

b. Stabilirea vitezei de achiere i a vitezei avansului principalViteza de achiere, v, se adopt din tabelul 33.37, pag. 333, din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere, pentru oel ca fiind egal cu v = 30 m/s.Viteza avansului principal pentru rectificarea de finisare se face cu relaia:

unde: T durabilitatea discurilor abrazive, se recomand T = 15 min;KVT coeficient de corecie, se adopt din tabelul 22.38, KVT = 1;KVBL coeficient de corecie n funcie de limea discului abraziv, se adopt din tabelul 22.12, KVBL = 2.

c. Stabilirea puterii necesarePuterea se stabilete n funcie de tipul mainii unelte astfel pentru o main de rectificat dreptunghiular se calculeaz cu relaia:

N = 0,6 vp KND1 KNB1 KNM1 = 0,6 6,5 90,8 0,120,8 1,5 1,04 1,2 = 7,8 kW

KND1 = 1,5 din tabelul 22.40, pag. 335; ine seama de duritatea discului abraziv;KNB1 = 1,04 din tabelul 22.39, pag. 334; ine seama de materialul de prelucrat;KNM1 = 1,2 din tabelul 22.39, pag. 334; ine seama de limea discului abraziv.

3.8.9 Calculul regimurilor de achiere pentru alezare

a. Adncimea de achiereSe calculeaz cu relaia:

unde: D - diametrul sculei de alezat; D = 50 mm, din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere;d diametrul gurii preliminare = 44 mm.

b. Avansul la alezare, s.s = Cs D0,7 = 0,12 500,7 = 1,9 mm/rotCs se adopt din tabelul 16.53, pag. 34, din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere = 0,12.c. Viteza de achiere, v.

Coeficientul Cv i exponenii m, xv, yv se adopt din tabelul 16.57, pag. 36, din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere, poziia 1.Durabilitatea T se adopt din tabelul 16.58, pag. 36, din Pico Volumul 2 Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere.

3.9 Calculul normei tehnice de timp pe bucat

Norma tehnica de timp reprezinta timpul necesar pentru executarea unei operatii tehnologice in anumite conditii de productie tehnico-organizatorice dintre cele mai favorabile. Se stabileste in functie de posibilitatile de exploatare a utilajului, S.D.V.-urilor, in conditiile aplicarii metodelor de lucru moderne, tinand seama si de gradul de calificare a muncitorilor, corespunzator acestor metode.Determinarea normelor tehnice de timp se poate face: prin calcul analitic (sau pe baze statistice) al fiecarei parti componente si insumarea acestora;pe baze statistice, prin analiza normelor de timp stabilite la operatii similare si preluarea acestora sau calculul prin interpolare, tinand seama de diferentele specifice.

Timp de baza tbTimp auxiliar taTimp de deservire organizatorica tdoTimp de deservire tehnica tdtTimp de odihn i necesitati fiziologice tonTimp de ntreruperi tehnologice i organizatorice ttoTimp operativ topTimp de deservire a locului de munca tdlTimp intreruperi reglementare tirTimp unitar tuTimp pregatire incheiere tpi

Norma de timp tuFig. 3.9

Structura normei tehnice de timp (fig. 3.9.), semnificatia componentelor si recomandari privind determinarea acestora vor fi prezentate, pe scurt, in continuare; la elaborarea proiectului este necesara consultarea lucrarilor de specialitate.

Calculul fondului anual real de timp (Fr)Fr = [Zc - (Zd+Zs)]nsts = [365-(104+6)]28 = 4080 ore/an.unde:Zc numarul zilelor calendaristice dintr-un an;Zd numarul zilelor libere de la sfarsitul saptamanii dintr-un an;Zs numarul zilelor sarbatorilor legale;ns numarul de schimburi, dat prin tema; ( din tema ns=2 schimburi/zi)ts durata unui schimb;Se execut 36000 de buci pe an, se lucreaz 255 de zile pe an, ceea ce nseamn c pe zi se produc apoximativ 141 de biele.Calulul se face cu urmtoarea ecuaie general:

unde:Tp = timpul de pregtire i ncheiere necesar lucrtorului nainte de nceperea prelucrrii i dup terminarea unui lot de produse pentru activiti ca: studierea documentaiei tehnice, pregtirea S.D.V.-urilor, reglarea mainii-unelte, predarea produselor executate, curirea locului de munc, etc.tb = timpul de baz (normal, de main) n cursul cruia se produce schimbarea formei, aspectului exterior, dimensiunilor etc.ta = timpul auxiliar ce include lucrri privind: instalarea, strngerea, fixarea i scoaterea piesei de pe main, nlocuirea electrozilor, curarea cordonului de sudur, aezarea i scoaterea pieselor din cuptor n vederea forjrii, etc.tdt = timpul de deservire tehnic a locului de munc necesar pentru: reglarea sculelor, nlocuirea sculelor, nlturarea panului, montarea i schimbarea tuburilor de oxigen pentru sudura oxiacetilenic, etc.tdo = timpul de deservire organizatoric necesar pentru: curirea i ungerea mainii-unelte, curirea i ungerea S.D.V.-urilor, etc.ton = timpul pentru odihn i necesiti fiziologice ale muncitorului.n = lotul optim de piese pentru care s-au pregtit sculele, dispozitivele.

Operaia 1. Strunjirea simultan a alezajelor din capul i piciorul bielei

Calculul timpului de pregtire TpDin C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 193, tab. 5.65 se adopt n funcie de diametrul alezajelor 81, respectiv 44 urmtoarele:1- pregtirea curent a lucrrii = 15 min;2- Universal = 3 min;3- ntoarecerea bacurilor Universalulu = 4 min;4- Aezarea mai multor cuite n port-cuite i reglarea la cot = 3 min.

Tp = 15 + 3 + 4 + 3 = 25 min

Timpul de baz tb

unde:l = lungimea suprafeei prelucrate, n [mm] l1 = distana de ptrundere (intrare) a cuitului, n [mm]; l2 = distana de depire (ieire) a sculei, n [mm]; l2 = 0...5 mm se adopt l2 = 5 mml3 = lungimea suprafeei prelucrate pentru achia de prob, n [mm]; l3 = 0...10 mm se adopt l3 = 0 mm.

s avansul = 1,12 mm/rotDin A. Vlase, Regimuri de achiere, adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp, vol. 1 pag. 164, tab. 9.15, se alege vp = 233 rot/min;

Din A. Vlase, Regimuri de achiere, adaosuri de prelucrare i norme tehnice de timp, vol. 1, pag. 265, tab. 10.1 se adopt pentru SN 300 x 1320: n = 1180 rot/min, i = 1 (nr. de treceri).

Timpul auxiliar tata = ta1 + ta2 + ta3 + ta4unde: ta1 = timp pentru prinderea-desprinderea piesei; din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 196, tab 5.68 se adopt 0,8 petru o mas a bielei de 1,3 kg. ta2 = timp pentru comanda mainii i montarea demontarea sculelor; din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 201, tab. 5.73 se adopt urmtoarele: schimbarea turaiei 0,1; schimbarea avansului 0,1; aezarea sau ndeprtarea aprtorii contra achiilor 0,05; pornirea sau oprirea universalului 0,05.ta2 = 0,1 + 0,1 + 0,05 + 0,05 = 0,3 minta3 = timp legat de faz; din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 203, tab. 7.75, se adopt 0,2.ta4 = timp pentru msurtori de control, nu se msoar.ta = 0,8 + 0,3 + 0,2 = 1,3 min.Timpul de deservire tehnic a locului de munc tdt, din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag.207, tab. 5.79, tdt = 2,5%tb = 2,5%0,015 = 0,00038.Timpul de deservire organizatoric tdo, din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag.207, tab. 5.79, tdo = 1%tb = 1%0,015 = 0,00015.Timpul pentru odihn i necesiti fiziologice ale muncitorului ton, , din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 208, tab. 5.80, ton = 1,5%Top = 1,5%(tb + ta) = 1,5%(0,015 + 1,3) = 0,02 min.

Operaia 2. FrezareaCalculul timpului de pregtire TpDin C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, tabelul 8.2,poziia 3, pag. 295, se adopt Tp = 27 min.

Calculul timpului de bazEste identic cu timpul de baz de la strunjire deoarece se prelucreaz aceleai suprafee, astfel tb = 0,015 min.

Timpul auxiliar tata = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0,8 + 0,92 + 0,2 + 0,06 = 1,98 minunde:ta1 se adopt din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, tabelul 8.33, poziia 4, pag. 313, egal cu 0,8 minta2 se adopt din tabelul 8.43, poziia 6,egal cu 0,92 min.ta3 din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 203, tab. 7.75, se adopt 0,2 min.ta4 se adopt din tabelul 8.48, poziia 1, egal cu 0,06 min.

Timp de deservire tehnicDin tabelul 8.51, poziia 1, C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 334, se adopt tdt = 5,5%tb = 0,000825 min.

Timp de deservire organzatoricDin tabelul 8.51, poziia 5, C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 334, se adopt tdt = 1,2%tb = 0,00018 min.

Timpul pentru odihn i necesiti fiziologice ale muncitorului ton.Din C. Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, pag. 335,poziia1, tab. 8.52, ton = 1,5%Top = 4,5%(tb + ta) = 0,089 min.

Operaia 3. Gurirea capuluui bielei la 17Gurirea i lrgirea cu burghiul se folosesc ca operaii prealabile, n cazul cnd sunt urmate de alezare sau ca operaii finale, cnd condiiile tehnice de execuie prevd o precizie redus, n cadrul treptelor de precizie 9-12 i o rugozitate de suprafa pn la Ra = 12,5 m.Burghiele utilizate pentru operaia de gurire i lrgire sunt din oel rapid, pentru prelucrarea oelurilor sau sunt prevzute cu plcue din carburi metalice, pentru prelucrarea fontei i pieselor din oel clit.Parametrii pricipali ai geometriei prii achietoare a burghiului elicoidal sunt menionai n lucrri de specialitate i normative.Determinarea normei tehnice pe bucat i operaie se obine folosindu-se relaia de calcul:

Determinarea timpului de pregtire-ncheiere Tp, se adopt din tabelul 9.1, pag. 8, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, Tp = 6 min.

Determinarea timpului de baz tb, se determin pe baza unor relaii de calcul prevzute ntabelul 9.2, pag. 9, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, relaii ncare parametrii de baz sunt cursa de lucru a burghiului i viteza de avans.Relaia utilizat, pentru guri cu fund, este urmtoarea:

unde: pentru burghiu cu ascuire simpl, din tabelul 9.3, pag. 10, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, se adopt un burghiu cu diametrul d = 16 mm, unghi la vrf x = 120.

Lungimea gurii l = 33 mm.Pentru guri cu fund ce se execut cu burghiu ascuire simpl l2 = 0.Calculul vitezei de achiere la gurire se realizeaz cu relaia 9.6 din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, pag. 17:

unde Cv se adopt din tabelul 9.17, pag. 17, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prinachiere, vol.2, funcie de HRC = 65, Cv = 2,7D diametrul burghiului = 16 mmKT din tabelul 9.17 funcie de durabilitatea T = 30 min, este egal cu 1s avansul, se adopt din tabelul 9.4, pag. 11, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, s = 0,25 mm/rot.

vs = s n = 0,25 187 = 46,75 m/minunde

Timpul auxiliar tata = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0,73 + 0,02 + 0,04 + 0,12 = 0,91 minunde ta1 se adopt din tabelul 9.50, pag. 30, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2 ca fiind egal cu 0,73 min;ta2 = 0,02 min din tabelul 9.51, pag. 33, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2;ta3 = 0,04 min din tabelul 9.51, pag. 34, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2;ta4 = 0,12 min din tabelul9.53, pag. 35, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2.

Timp de deservire tehnic tdt, se calculeaz n funcie de timpul de baz tb, lundu-se n considerare masa piesei i diametrul maxim al gurii.Acest timp este identic cu timpul de odihn tdo i timpul de necesiti fiziologice ton.Din tabelul de la pagina 33, C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, se adopt tdt = tdo = ton = 1,12%tb = 1,12%1,93 = 0,022 min.

Operaia 4. Filetare M16x1,5. Procesul tehnologic de prelucrare a filetelor se alege n funcie de rolul funcional al piesei filetate i de precizia impus.Prelucrarea filetelor se poate face prin achiere sau prin rulare (deformare plastic).Filetele interioare cum este n cazul bielei, se pot prelucra prin achiere cu ajutorul cuitelor profilate, tarozilor i frezelor filetate.Norma de timp pe bucat se calculeaz cu relaia:

Timpul de pregtire-ncheiere, Tp, se adopt din tabelul 7.1, pag. 247, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, poziia 1, egal cu 14 min.

Determinarea timpului de baz tb, se face cu relaia 7.2, pag. 247, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1:

unde: l lungimea filetului = 23 mm;p pasul filetului = 1,5;n turaia piesei ce realizeaz filetul = unde: v viteza de achiere se adopt din tabelul 7.10, pag. 252, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, funcie de diametrul filetului i pasul, ca fiind egal cu 19 m/min.Timpul auxiliar tata = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0,13 + 0,1 = 0,23 minta1 = 0,13 min din tabelul 7.12, pag. 251, poziia 1, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1;ta2 = 0,1 min din tabelul 7.13, pag. 253, poziia 1, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1;Timp de deservire tehnic tdt, se adopt din tabelul 7.14, pag. 253, poziia 1, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, tdt = 2,5% tb = 2,5% 0,0092 = 0,00023 min.Timpul de deservire organizatoric a locului de munc, tdo i timpul pentru odihn i necesiti fiziologice, ton, se adopt din tabelul 7.14, pag 253, poziia 2, astfel:tdo = ton = 3%(tb + ta) = 3%(0,0092 + 0,23) = 0,0072 min.

Operaia 5. Rectificare simultan a suprafeelor plane a capului i piciorului bielei pe lungimea total de 143 mm (simbolizat pe desenul de execuie cu S1 i S2).

Rectificarea se folosete n scopul creterii preciziei dimensionale, de form i de poziie reciproc a suprafeelor pieselor, n special pentru mbuntirea calitii suprafeei. Prin rectificare se pot prelucra suprafee cilindrice, conice, sau profilate de revoluie, exterioare i interioare, precum i suprafee plane.n cazul bielei avem rectificare plan pe suprafeele capului i piciorului bielei.

Determinarea timpului de pregtire-ncheiere, Tp.Din tabelul 12.25, pag. 107, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2, se iau urmtorii timpi de pregtire-ncheiere: poziia 3 din tabelul 12.25 = 7 min; poziia 8 din tabelul 12.25 = 6,5 min.Tp = 7 + 6,5 = 13,5 min.

Determinarea timpului de baz, tb.Se face cu ajutorul relaiei:

unde: l lungimea de prelucrare = 143 mm;l1 +l2 = (10...15) mm; se adopt 15 mm;kd = 1,15...1,35; se adopt kd = 1,25;Ac adaosul total de prelucrare = 0,13 mm

unde: durabilitatea a discurilor abrazive T = 15 min recomandare din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2 , pag. 113;t = 0,63 din tabelul 12.28 , pag. 111, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2;Coeficientul de corecie Cvd = 2,25, pag. 113, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2;t adncimea de achiere = 1,47 mm.

D diametrul discului abraziv = 100 mm;

Timpul auxiliar tata = ta1 + ta2 = 0,5 + 0,06 = 0,56 minta1 = 0,5 min din tabelul 12.36, pag. 117, poziia 1, C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2;ta2 = 0,06 min, din tabelul 12.37, pag. 118, poziia 1, C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2;Timp de deservire tehnic tdt, se calculeaz cu relaia:

unde: ti timpul pentru ndreptarea discului abraziv, se adopt din tabelul 12.39, pag. 116, C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2 poziia 1 , ti = 1,2 min;

Timpul de deservire organizatoric a locului de munc, tdo, se adopt din tabelul 12.39, pag. 119, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2 poziia 1,tdo = 1,5%(tb + ta) = 1,5%(0,03395 + 0,56) = 0,0089 min.

Timpul pentru odihn i necesiti fiziologice, ton, se adopt din tabelul 12,24, pag. 106, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.2 poziia 6, ton = 3%(tb + ta) = 3%(0,03395 + 0,56) = 0,0269 min.

Operaia 6. Retezare (prin strunjire) pe suprafaa S3Determinarea timpului de pregtire-ncheiere TpDin tabelul 5.65, pag. 194, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1, se iau urmtorii timpi de pregtire-ncheiere: poziia 1: 15 min; poziia 14: 1 min; poziia 18: 1 min; poziia 19: 8 min.Tp = 15 + 1 + 1 + 8 = 25 min

Determinarea timpului de baz tb

unde:l = lungimea suprafeei prelucrate, n [mm]; l = 36 mm;l1 = distana de ptrundere (intrare) a cuitului, n [mm]; l1 = 0,5...2 mm; se adopt l1 = 2 mm; l2 = distana de depire (ieire) a sculei, n [mm]; l2 = 0...5 mm se adopt l2 = 5 mm.Din tabelul 5.1, pag. 112, din C.Pico, Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere, vol.1 se adopt un cuit de retezat stnga-dreapta STAS 256-67.s avansul = 1,12 mm/rotn = 1236 rot/min

Determinarea timpului auxiliar tata = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 0,1 minta1 = 0 ([3], pag.156, tab. 5.68)ta2 = 0,05 + 0,05 = 0,1 min ([3],pag.202,tab.5.73,poz. 3.11)ta3 = 0 (fr achie de prob) ([3], pag.203, tab. 5.75)ta4 = 0 (nu se msoar cu ublerul)

Determinarea timpului de deservire tehnic tdttdt = 2,5% . tb = 0,025 . 0,031 = 0,0007 min ([3], pag.207, tab. 5.79, poz. 1)

Determinarea timpului de deservire organizatoric tdotdo = 1% . tb = 0,01 . 0,031 = 0,00031 min ([3], pag.207, tab. 5.79, poz. 1)

Determinarea timpului de odihn i necesiti fiziologice, ton,ton = 1,5% . Top = 0,015 . (0,031 + 0,1) = 0,0019 min ([3], pag.207, tab. 5.80, poz.4)

4. Capitolul II Date iniiale: volum de producie anual: 36000 buc./an; regim de lucru: 2 schimburi/zi operaii:1- frezare adaos de material din piciorul i capul bielei: Nt1 = 2,27 min/buc.2- frezare loca pinten: Nt2 = 2,27 min/buc.3- strunjire simultan a alezajelor din picior i capacul bielei: Nt3 = 1,51 min/buc.4- strunjire de finisare a alezajelor: Nt4 = 1,51 min/buc.5- rectificare simultan a suprafeelor plane: Nt5 = 0,73 min/buc.6- demagnetizare: Nt6 = 2,08 min/buc.7- retezare: Nt7 = 0,32 min/buc.8- rectificare simultan a suprafeei de mbinare: Nt8 = 0,74 min/buc.9- alezarea piciorului bielei: Nt9 = 2,9 min/buc.10- gurire: Nt10 = 2,9 min/buc.11- filetare: Nt11 = 0,35 min/buc.12- control indermediar: Nt12 = 3,705 min/buc.13- presarea bucei n alezajul piciorului bielei: Nt13 = 1,5 min/buc.14- asamblarea bielei cu capacul: Nt14 = 1,5 min/buc.15- Cntrirea i sortarea pe grupe masice, marcare: Nt15 = 2 min/buc.16- control final: Nt16 = 3,705 min/buc.17- conservare: Nt17 = 1,52 min/buc.

4.1 Calculul indicilor tehnico-economici ai liniei tehnologice4.1.1 Volumul anual de lucrri i repartizarea lui pe luniVolumul anual este produsul ntre programul anual de produse n buc. i volumul de lucrri pe bucat ce se calculeaz cu relaia din E. Baciu, Gh. Crivac ndrumar de proiectare pentru fabricarea i repararea autovehiculelor, pag. 75, rel. 4.21:

Va = Nt Np [ore/om]

unde: Nt norma de timp pe bucat [ore-om/buc.];Np numr de piese ce se fabric pe an [buc.].Volumul anual pe fiecare operaie va fi:Va1 = (2,27/60)36000 = 1362 ore-om; Va2 = (2,27/60)36000 = 1362 ore-om;Va3 = (1,51/60)36000 = 906 ore-om;Va4 = (1,51/60)36000 = 906 ore-om;Va5 = (0,73/60)36000 = 438 ore-om;Va6 = (2,08/60)36000 = 1248 ore-om;Va7 = (0,32/60)36000 = 192 ore-om;Va8 = (0,74/60)36000 = 444 ore-om;Va9 = (2,9/60)36000 = 1739 ore-om;Va10 = (2,9/60)36000 = 1739 ore-om;Va11 = (0,35/60)36000 = 210 ore-om;Va12 = (3,705/60)36000 = 2223 ore-om;Va13 = (1,5/60)36000 = 900 ore-om;Va14 = (1,5/60)36000 = 900 ore-om;Va15 = (2/60)36000 = 1200 ore-om;Va16 = (3,705/60)36000 = 2223 ore-om;Va17 = (1,52/60)36000 = 912 ore-om;Norma de timp pe bucat se calculeaz cu formula:

Numrul de zile lucrtoare pe an: ze = zc (zod + zs) (zile)unde: ze numrul de zile calendaristice = 365; zod zile linere stabilite prin lege pe toat durata anului calendaristic = 104; zs zile de srbtori legale ntr-un an calendaristic = 5ze = 365 110 = 255 zile

Volumul zilnic de lucrri:

Volumul lunar de lucrri: Vli = Vz zei

Zile lucrtoareOre-om

Inauarie211556.94August211556.94

Februarie191408.66Septembrie221631.08

Martie221631.08Octombrie221631.08

Aprilie221631.08Noiembrie211556.94

Mai201482.8Decembrie211556.94

Iunie221631.08

Iulie231705.22

4.1.2 Alegerea regimului de lucru i calculul fondului de timp anual

Regimul de lucru se stabilete n funcie de volumul de lucrri i de prevederile legale ce reglementeaz durata lucrului pe schimburi.1. Fondul de timp reprezint nr. de ore de lucru pe un interval de timp:Fa = (zc (zod + zs)) ns ts (ore)unde: ns nr. schimbrui n 24 ore;ts durata unui schimb; coeficient ce ine seama de ntreruperi neprevzute ale lucrului pentru diverse motive: calamiti naturale, ntreruperi energie electric etc. Se adopt = 0,98.Fa = (365 110) 2 8 0,98 = 3998,4 ore

2. Findul de timp al muncitorului este:Fm = (zc (zod + zs + zcd)) ts unde: este coeficientul de reducere a fondului de timp datorit absenelor nemotivte i a concediului de odihn; = 0,95...0,97; se adopt = 0,97.Fm = (365 (104 + 5 + 20) 8 0,97 = 1831,4 ore

3. Fondul de timp al utilajului este:Fu = (zc (zod + zs + zr)) ns ts unde: zr sunt zile de imobilizare n reparaie ce revin n medie la un utilaj pe an coeficient ce red influena opririlor neprevzute ale utilajului asupra fondului de timp, 0,85...0,95; se adopt = 0,9.Fu = (365 (104 + 5 + 7)) 2 8 0,9 = 3585,6 ore4.1.3 Numrul de muncitori i de posturi de lucrua) pentru un loc de munc unde se execut o operaie sau o pies simpl, numrul de muncitori direct productivi este:

unde: Vai volumul de lucrri pentru realizarea operaiei sau piesei la tactul I, pe perioada considerat (un an), n ore-om;Fmi fondul de timp efectiv al muncitorului pe aceeai perioad n ore.Vor rezulta urmtoarele: muncitori cat. I: mop(6 + 13 + 14 + 15 + 17) = (1248 + 900 + 900 + 1200 + 912)/1831,4 = 3 muncitori; muncitori cat. II: mop(1 + 2 + 7 + 9 + 10 + 11) = (1362 + 1362 + 192 + 1739 + 1739 + 210)/1831,4 = 4 munictori; muncitori cat. III: mop(3 + 4 + 5 + 8 + 12 + 16 ) = (906 + 906 + 438 + 444 + 2223 + 2223)/1831,4 = 4 muncitori.Numrul total de muncitori direct productivi va fi: mtot = 3 + 4 + 4 = 11 muncitoriNumrul de muncitori auxiliari pentru producia n flux va fi 10...15% din numrul muncitorilor direct productivi: maux = 10% 10 = 1 muncitor.Numrul de ingineri i tehnicieni la nivelul seciei va fi de 10...12% din numrul de muncitori direct productivi. Ing = 10% 10 = 1 inginer (personalul din compartimentul de control calitativ).Alte categorii: personal de serviciu = 2...3% mtot = 2% 10 = 1 personal serviciu; Personal administrativ = 4...6% mtot = 6% 10 = 1 personal administrativ.

b) numrul de posturi de lucru se stabilete dup numrul poziiilor succesive pe care le ocup produsul pentru realizarea operaiilor din procesul tehnologic:

unde: m este nr. de muncitori necesar pentru efectuarea ntregului volum de lucrri de acelai gen; ms este numrul de muncitori ce lucreaz simultan la acelai post de lucru; ns este numrul de schimburi.

1- frezare adaos de material din piciorul i capul bielei + frezare loca pinten: Np = 4/1 2 = 2 post;2- strunjire simultan a alezajelor din picior i capacul bielei + strunjire de finisare a alezajelor Np = 4/1 2 = 2 post;3- rectificare simultan a suprafeelor plane: Np = 4/1 2 = 2 posturi4- demagnetizare: Np = 3/1 2 = 1 post;5- retezare: Np = 3/1 2 = 1 post;6- rectificare simultan a suprafeei de mbinare: Np = 4/1 2 = 2 posturi7- alezarea piciorului bielei: Np = 4/1 2 = 2 post;8- gurire: Np = 4/1 2 = 2 post;9- filetare: Np = 4/1 2 = 2 post;10- control indermediar: Np = 4/1 2 = 2 posturi11- presarea bucei n alezajul piciorului bielei: Np = 4/1 2 = 2 post;12- asamblarea bielei cu capacul: Np = 3/1 2 = 1 post;13- Cntrirea i sortarea pe grupe masice, marcare: Np = 3/1 2 = 1 post;14- control final: Np = 4/1 2 = 2 posturi15- conservare: Np = 3/1 2 = 1 post.

4.1.4 Numrul de utilaje, instalaii i S.D.V.-uri

Se stabilete pentru fiecare categorie de utilaje n funcie de volumul de lucrri aferent i de fondul de timp anual:

4.1.5 Coeficientul de ncrcare a utilajelor

unde: NuT numrul teoretic de utilaje, rezultat din calcule;NuR numrul real de utilaje adoptat.

4.1.6 Durata de imobilizare n fabricaie

Reprezint timpul scurs din momentul nceperii procesului de fabricare pn la iesirea piesei de la ultima operaie de fabricare.Aceast durat se realizeaz pe cale grafic cu ajutorul graficelor cu bare tip Gantt sau a graficelor reea (teoria grafurilor).

21

Nr.OperaiaTi =31,51 minCategoria

1Frezare picior i capul bielei

II

2Frezare loca pintenII

3Strunjire simultan a alezajelorIII

4Strunjire de finisare a alezajelorIII

5Rectificare simultanIII

6Demagnetizare I

7RetezareII

8Rectificare suprafee de mbinareIII

9Alezare picior bielII

10GurireII

11FiletareII

12Control intermediarIII

13Presare buc I

14Asamblare biela cu capacI

15Cntrire i sortareI

16Control finalIII

17conservareI

0 31,51

4.1.7 Suprafaa tehnologic i total a liniei

Suprafaa tehnologic a unitii de fabricare este suprafaa pe care se realizeaz procesul tehnologic i este ocupat de seciile de baz i auxiliare. Pentru unele secii, aceasta se poate calcula cu relaia 4.43, pag. 86, din E. Baciu, ndrumar de proiectare utiliznd suprafaa specific raportat la un muncitor: St = m Sm [m2], unde Sm este suprafaa specific raportat la un muncitor.Suprafaa tehnologic a seciilor de producie se calculeaz dup suprafaa specific a unui post de lucru (Sp): St = Hp Sp [m2]; relaia 4.44, pag. 86.Cu aceast relaie se poate calcula suprafaa pentru postul de control al piesei:

Restul operaiilor se efectueaz fie cu dispozitive sau instalaii montate pe bancuri de lucru, fie pe utilaje de prelucrri prin achiere. Se utilizeaz relaia:

unde: Sv suprafaa ocpat de un utilaj de acelai fel, [m2];kti coeficient de trecere.Pentru un banc de lucru avem dimensiunile: L = 2 m; l = 0,9 m; Su = L l = 1,8 m2.Conform tabelulul 4.1 din E. Baciu, ndrumar de proiectare kti = 3...3,5, se adopt kti = 3 rezult pentru dou bancuri: St = 2 Su kti = 2 1,8 3 = 10,8 m2. pentru frezare: St = L l kti = 2,5 1,2 3 = 9 m2; pentru strunjire: St = L l kti = 3 3 3 = 27 m2; pentru rectificare: St = L l kti = 3 3 3 = 27 m2; pentru retezare: St = L l kti = 1 l 3 = 3 m2 pentru gurire + filetare: St = L l kti = 2,5 1,2 3 = 9 m2; pentru dispozitiv de demagnetizare i asamblare corp biel cu capac: St = L l kti = 1 l 3 = 3 m2 pentru alezare: St = L l kti = 1,5 l,5 3 = 6,75 m2; pentru presare buc: St = L l kti = 2,5 l,4 3 = 10,5 m2; pentru cntrire i marcare: St = L l kti = 1 1 3 = 3 m2; banc conservare: St = L l kti = 2 0,9 3 = 5,4 m2.Suprafaa productiv va fi: Sp = 10,8 + 9 + 27 + 27 + 3 + 9 + 3 + 6,75 + 10,5 + 3 + 5,4 = 115 m2Suprafeele auxiliare se calculeaz procentual din Sp, confor tabelului 4.2, din E. Baciu, ndrumar de proiectare: suprafee auxiliare productive: Sa = (10...12)% Sp = 10% 115 = 11,5 m2; suprafee pentru depozite: Sdep = (6...7,5)% Sp = 6% 115 = 6,9 m2; suprafee pentru ncperi administrative: Sadm = (4...5)% Sp = 5% 115 = 5,75 m2.Suprafaa total a unitii:Su = Sp + Sa + Sdep + Sadm = 115 + 11,5 + 6,9 + 5,75 = 140 m2

4.1.8 Caracterizarea liniei tehnologice, a transportului i coeficientului de ncrcare a utilajelor

Ca regul general, se urmrete s se prevad o singur band de lucru cu capacitate corespunztoare. Principalii parametri ai liniei sunt: lungimea util a benzii: Lb = np d + A [m]unde: np numrul de piese ce urmeaz s fie concomitent pe band, corespunztor numrului de posturi de lucru; np = 19;d pasul sau distana dintre obiectele de pe band;A lungimea staiei de antrenare a benzii, A = 1...1,5 m; se adopt A = 1 m. d = l + a [m]unde: l = lungimea piesei ce se instaleaz pe band [m]; l = 0,3 m;a distana dinte dou piese succesive (spaiul de deservire) [m]; a = 1 m.d = 0,3 + 1 = 1,3 mLb = 19 1,3 + 1 = 25,7 m viteza de deplasare a benzii:

unde: Np numrul de piese ce trebuiesc fabricate;Fu fondul de timp [ore];kr coeficient de ritmicitate (0,8...0,85), se adopt 0,8 din E. Baciu, ndrumar de proiectare. timpul de deplasare a piesei ntre dou locuri de munc succesive:

innd seama de necesarul de suprafa rezultat din calculul pentru linie, se determin suprafaa nominal a cldirii respective, majorandu-se suprafaa cu (10...15)% pentru a asigura spaiul necesar culoarelor de trecere: suprafaa necesar pentru transportor: Strans = L l kti = 25,7 1 3 = 77,1 m2; suprafaa nominal a cldirii: SUT = (Su + Strans) 1,1 = (140 + 77,1) 1,1 = 238,81 m2; se adopt SUT = 260 m2.

4.1.9 ntocmirea planului liniei

4.1.10 Descrierea liniei proiectate

Suprafaa total a unitii unde se desfoar fabricarea bielei este de 260 m2. Aceast unitate conine urmtoarele:1- Main de frezat BFK 150;2- Strung normal, SN 1000x450;3- Main de rectificat plan RG 1500;4- Main de retezat;5- Main de gurit i filetat BZ 250/400;6- Mas de demagnetizare i asamblare corp biel cu capac;7- Man de alezat BFK 150;8- Pres hidraulic FP 100 M-B;9- Mas de cntrit i marcat;10- Banc control;11- Banc de conservare;12- Container piese;13- Band transportoare;14- Birou administrativ;15- Grup social;16- Depozit piese fabricate.

4.2 Msuri de N.T.S.M. i P.S.I 1. PREVEDERI GENERALEContinut.ScopArt. 1.- (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru preluari manuale.(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).Domeniu de aplicareArt. 2.- Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.Art. 3.- (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii.(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.Revizuirea normelorArt. 4.- Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national sau proceselor de munca.2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiereRealizarea sarcinii de muncaArt. 5.- (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti special pentru acest scop.(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului.Art. 6.- Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara ( desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model.Art. 7.- Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.Art. 8.- Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.Deservirea masinilor-unelteArt. 9.- Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn.Art. 10.- Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.Art. 11.- Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau instalatii electrice.Art. 12.- In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie.Art. 13.- In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;b) la orice intrerupere a curentului electric ;c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.Art. 14.- In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.Art. 15.- Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina.Art. 16.- Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.Art. 17.- Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb.Art. 18.- Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.Art. 19.- (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei.(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.Art. 20.- Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjireFixarea si demontarea sculelorArt. 21.- (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa corespunda procesului de aschiere.(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului pentru strunjirea normala.(3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscula.Art. 22.- La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.Fixarea si demontarea pieselorArt. 23.- (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect centrate, pentru a nu fi smulse.(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii.Art. 24.- La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.Art. 25.- La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.Art. 26.- La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de strangere.Art. 27.- Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului.Art. 28.- Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sau platoul vor fi inlocuite.Art. 29.- Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si materialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special pentru sfaramarea aschiei continue.Art. 30.- La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.Pornirea si exploatarea strunguluiArt. 31.- (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.Art. 32.- La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tip protejat sau saibe de antrenare protejate.Art. 33.- La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.Art. 34.- (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat la reteaua de alimentare.(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteaua electrica de alimentare.Art. 35.- Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.2.3. Prelucrarea metalelor prin frezareFixarea sculeiArt. 36.- Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.Art. 37.- Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.Art. 38.- Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.Fixarea pieselorArt. 39.- (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau in menghina.(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.Art. 40.- La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate.Art. 41.- In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.Pornirea si exploatarea frezelorArt. 42.- (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei.(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.Art. 43.- In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca scule sau piese nefixate.Art. 44.- In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea.Art. 45.- Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.2.4. . Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare si brosareArt. 46.- Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in planul de operatii.Art. 47.- (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop.(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.Fixarea pieselorArt. 48.- Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare.Pornirea si exploatarea masiniiArt. 49.- Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.Art. 50.- Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii.Art. 51.- In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.Art. 52.- In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva.Art. 53.- Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.

2.3. Prelucrarea metalelor prin gurire, alezare i honuireFixarea si demontarea sculelorArt. 54.- Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.Art. 55.- Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.Art. 56.- Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.Art. 57.- Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.Art. 58.- Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.Art. 59.- Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.Art. 60.- Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.Art. 61.- Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.Art. 62.- Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea sau desprinderea piesei.Fixarea pieselorArt. 63.- Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.Art. 64.- Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce scula s-a oprit complet.Art. 65.- Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.Pornirea si exploatarea masinii.Art. 66.- Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.Art. 67.- La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire.Art. 68.- In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.Masina de gaurit portativeArt. 69.- Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.Art. 70.- Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea burghiului.

2.4. Preluarea metalelor prin rectificareFixarea sculelorArt. 71.- Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si starea, masinii de felul operatiei de prelucrare.Art. 72.- Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.Art. 73.- La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs.Art. 74.- Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie.Art. 75.- (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc.(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc.Art. 76.- Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare; flansa mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS 9092/1-1983.Art. 77.- Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc, respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind cele indicate in STAS 9092/1-83.Art. 78.- Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt cele indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.Art. 79.- (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora, gaura va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masina care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice).(2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta.(3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.Art. 80.- La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri din carton presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.Art. 81.- Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aerului comprimat sau periei.Art. 82.- (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel, pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui.(2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului.Art. 83.- (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii in gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil, se echilibreaza dinamic.(2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator.(3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata acestora.Art. 84.- Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai pentru masini dotate cu acasta posibilitate.Art. 85.- Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica, respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe eticheta de fabricatie.Art. 86.- Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze periferice nu sunt inscriptionate.Art. 87.- Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care a trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.Art. 88.- La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.Art. 89.- Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.Art. 90.- Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.Art. 91.- (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator, ca lungime si diametru in raport cu partea de prindere.(2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat dinamic).Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizatArt. 92.- Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in contact cu piesa de prelucrat.Art. 93.- (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau solicitarile prin soc.(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.Art. 94.- La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.).Art. 95.- In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.Art. 96.- Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari.Art. 97.- (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire.(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.(3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.Art. 98.- (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul abraziv pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid.(2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru prelucrare in mediul umed.Art. 99.- Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor abrazive cu liant organic.Art. 100.- La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase.Art. 101.- Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelel