Acesta f6ia ese ^ cate 3 c61e pe luna *

si costa 2 florini v. a. pentru membrii a s o ­c ia t iunei , era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

^ 1 galbenu cu por to wvj poş te i . cfj

l î«Vi - - w ^ a .

TRANSILVANIA. Fdi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

Abonamentulu s e Ş face numai pe cate 1

1 anii intregu. Se abonedia la Comi-teiuln asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii c o ­

l ec tor i .

jtf'CVv W~'

Xr. 3. Brasiovu 1. Februariu 1875. Amilii VIII.

8 u m a r i u : Migraticfhe. Colonisatiune. Invasiune. (Fine.) — Fragmente dein istori'a j-egimentului alu II lea rom.' granitiariu transiilvanu. (Urmare.) — Date rcferit6rie la prinderea si esecutarea lui Baternai, Simonis, Turca. — însemnătatea literaturei

romane traditiunali. — Constantinu Nasturelu-Herescu. — Contribuiri la fondulu academiei. — Bibliografia.

Migratiune. Colonisatiune. Invasiune. (Fine.)

Problem'a principale nu numai a toturoru bar-batiloru nostrii de stătu, ci si a toturoru adeverati-loru romani este si trebue se fia, câ elementulu ro-manescu se cresca si se se multiplice atatu in c a n ­t i t a t e (in numeru), catu si in c a l i t a t e (in cultura, in virtuţi) preste totu • territoriulu Daciei rescumpa-ratu dein secuii in secuii cu vali de sânge, cu sudori crunte, cu suferintie ne mai audite. Dara lips'a ele­mentului nostru se simte mai multu seu mai pucinu apr6pe in t6te regiunile Daciei, aici in cantitate, colo in calitate, pe airea in amenduoe. Cumu se facemu, câ se implinimu lipsele si lacunele preste totu, in t6te regiunile, si totii-odata cum se operamn asia,

' in catu romanii se'si dea ajutoriu reciprocii, fora câ unii s&u alţii dein ei se sufere lipsa si scădere prin ajutoriulu ce dau. De exemplu: Se simte necessi-tatea imperativa de a se colonisâ una parte conside­rabile a Basarabiei romanesci totu numai cu elementu romanescu s$re a paralisâ pe elementulu ruso-bulga-rescu de catra marea negra si a inmulti securitatea statului in acea parte. Totu asemenea se simte tare necessitatea de a inmulti elementulu romanescu in comunele situate la Dunăre, de alungulu tierei, cumu si a colonisâ Baraganulu si unele insule totu numai cu romani. Dara de unde se sc6tia statulu roma­nescu atati romani, spre a inplini cu ei acelea go­luri? Mai antaiu vomu observă si noi cu dn. Alex. Lupascu, ca chiaru in Romani'a suntu câteva tienu-turi muntene, cu populatiune desa, de unde se potu indemnâ se se mute pe langa oresi-care conditiuni favorabili, 50—60 de mii, cu locainti'a in regiunile numite mai in susu. In Romani'a mica (Banatulu Craiovei) districtele M e h e d i n ţ i et G-orju suntu asia de inpopulate, in catu au ajunsu, câ mai alesu omenii teneri se ia cumu se dice, lumea in capu, si se merga spre a'si caută subsistenti'a, pana in ca-pital'a Bucuresci, unde vedi mulţime dein ei, inse parte mare in calitate de proletari, câ si secuii, câ si romanii dein districtulu Fagarasiului si de preste Oltu. In Munteni'a, districtulu M u s c e l u (cu cap. Campulungu) are poporu multu, care mai cresce si prin des'a trecere a Braneniloru dein Taansilvani'a.

Ifi Moldov'a districtele muntene S u c e V a si P u t n a inca s'aru potea lipsi" de una parte a populatiunei.

De aci incolo urmidia, câ se cercetamu cu de-ameruntulu, in care tienuturi seu comitate ale Tran­silvaniei au fostu si mai suntu spoliaţi romani mai mulţi prin processele urbariali de mosidrele loru, s i erasi care suntu comunele romanesci cele mai popu­late, unde nu mai ajungu nici câmpuri nici dealuri cultivate, spre a nutri pe locuitori. Dein tienuturi, si comune de acestea se se deschidă cale de emi-gratiune, inse nici-decumu orbesce, pe nemerite, fora •. tienta, fora se scia 6menii ce facu, unde pleca si la ce voru ajunge, ci dupa unu planu 6re-care s i ca metodu precugetatu si stabilitu intieleptiesce. Asia de exemplu, ar trebui se se scia din capulu locului, ca n'au se se strămute in masse de familii intregi, ci se se decidă numai cate u n i i membrii de ai fa-miliiloru câ se £sa in uuele tienuturi ale României, nici-decumu inse câ proletari pe la oppide si urbi, <; ci in lini'a prima câ c u l t i v a t o r i d e p a m e n t u , seu pe dominiele statului, seu pe proprietăţi de cele mari de ai aceloru particulari, carii se afla in stare . d e a vende bucati de locu pentru c a . p i t a l u d e b r a ­ţ i a . Punemu temeiu mare pe clausul'a, da numai* cate unii membrii de ai familiiloru se 6sa in Roma-j ui'a, era tulpina familiei cu una parte a ramureloru se remana aici in foculariulu si in patri'a sa. Se s e intemple aceea ce vedemu la albine: stupulu mama remane acasă, si tramite dela sinulu seu numai parte din famili'a juna si apta de a se nutri si gubernă singura.

Se cere erasi, câ membrii familieloru cati s e voru decide a esi, se nu <5sa cu manile g<51e. ci s e duca cu sejfc cate o părticica de avere, se aiba cu ce se inc6pa activitatea loru de cultivatori. »

Se nu se misce nici unii dein locu, pana nu li se va denotă limpede regiunea, tienutulu, in care» au se fia conduşi si colonisati, era conditiurrile coloni-sarei se li se faca cunoscute in scrisu, celn pucinu in form'a precumu vomu aretâ in altu Nr., unu do-cumentn datu de dn. proprietariu C a r a c a s i u pen­tru mosii'a sa de langa Ploiesci.

înainte de tdte doui seu trei insi dein cei carii s'au decisu a emigra, se se decidă a caletori la fa-ci'a locului, spre a se familiarisâ <5resieumu cu im-

5 ©BCU CLUJ

— 26 —

pregiurarile locali, cu <5meni, cu apa, cîima, pădure, seu lips'a ei' si altele, pentru-câ se pdta spune la ceilalţi, se scia fiapare la ce se duce.

Dara pentru-câ se se ajungă tdte scopurile ace­stea, este drasi fdrte necessariu, câ in fruntea emi-grantiloru se se puna cate unulu seu duoi individi carii, cumu dice romanulu, sciu carte mai multa si nici nu semena cu brandi'a buna in fdle de cane, carii nu suntu nisce spoliatori si insielatori de po-poru, ci dmeni de omenia si cu fric'a lui Ddieu in­tru tdta poterea cuventului, câ bieţii colonişti se nu o patia precurmi o patu mai in fiacare anu multe mii de nemţi, insielati de nisce cearlatani blastematii, carii figurddia sub nume de agenţi ai nu sciu cărui guberniu transatlanticu, si seducu pe dmeni câ se'si vendia pucinulu ce au , se se îmbarce la Hamburg, Brema, sdu in altu portu; dara in drumu, catu ca-letorescu pe mare, apoi la desbarcare, ii inpila si despdlia de toti banisiorii, apoi o stergu la sanetds'a, lasandu pe emigranţi in starea cea mai desperata. De altumentrea poporulu nostru are si alti consultori, dmeni de ondre si conscientia, cari ilu voru sci aparâ si feri de cearlatani; preste acesta Romani'a nu este deincolo de marea atlantica, ci dea, numai deincolea de munţi, dra dupa-ce se fvoru inpreunâ calile ferate, ea va fi si mai aprdpe asia, incatu nu va consta nici tempu, nici spese estraordinarie, pentru-câ con­sângenii remasi in Transilvani'a se se revedia mai desu cu cei trecuţi in Romani'a. Au* nu vedemu chiaru si astadi pe la garele dela Ploiesci si Pitesci cete intregi de familii romanesci ardelene mergundu „câ se'si vddia fii, fiice, sorori, măritate in tîdra" si asiediate pana spre Dunăre pe la Rosii-de-vede, la Turnu, Giurgiu, Olteniti'a, Călăraşi, si tocma pe la Brail'a. „Cumu le merge la rudeniile dvdstra pe acolo?" La intrebarea acesta in cele mai multe ca­şuri audf respunsulu: „Bine, multiamimu lui Ddieu, ck au de tdte ce le trebue; numai le-au fostu greu O ' t î r a unu anu, pana s'au dedatu cu ap'a." Suntu adecă, differentie climatice intre muriţi si siesuri, in Romani'a câ si la noi, câ si iu tdta lumea, de ex. munţii apuseni si ,,Campi'a" dein comitate; distric-tulu Brasiovului si regiunea Ternaviloru pana pe la Blasiu inainte; secuimea in Ci ucu et Giurgiu s i . co­mitatulu Hune<h5rei; dara omulu se dedk mai usioru decatu cele m a i m u l t e a n i m a l e .

In catu pentru colonisarea B a s a r a fft e i r o m a -rresc i , lectorii nostrii, si anume cei dein părţile de susu ale comitateloru Tard'a, Clusiu, Dobkc'a, Sol-nocu, distr.. Nasaudu, se aiba bunătate a reciti:

Legâfc; p e n t r u r e g u l a r e a p r o p r i e t a t i -l o r u s t a t u l u i d i n B a s a r a b i ' a , o c u p a t e d e l o c u i t o r i i c o l o n i ş t i si d o m e n i a n i , emanata in Maiu 1874.

Indinsu aamu reprodusu sî noi in a. tr. acea lege dupa Monitoriu in Nr. 18. alu acestei foi, pentru-câ se damu la mai mulţi ocasiune de meditatu asupra ei.

. Acei carii cunoscu relatiunile ethnographice din Basarabi'a, voru vedea in acesta lege câteva urme de politica naţionale. Intre altele fetiorii de romanu suntu incuragiati sdu mai bine obligaţi a se casatori cu fete de bulgari, ddca voiescu se aiba pamentu mai multu in proprietatea loru. Suntu duoe cathe-gorii de colonişti, in cea de antaia fiacare tata-de familia sdu veduva cu familia are dreptu la 50 de-setine, dra in a duo'a numai la 30. Desetin'a ru-sdsea face catu unu hectaru si 9^5 metrii in Fran-ci'a, catu 2 pogdne si 4 prăjini in Munteni'a, catu 6i 4 y,

oo P r a j m i dein falcea Moldovei, si circa catu 2 holde seu jugere de cate 1600 stanjini pătraţi in Transilvani'a; era pretiulu unei desetine este fixatu la 80 lei noi, adecă patru napoleondori; prin urmare unu jugeru (jugu, holda) câ cea dein Transilvani'a de 1600 stanjini pătraţi, costa numai 40 lei noi, adecă circa 18 florini valuta austriaca; dra acea va-ldre mica se platesce catra stătu numai in 15 ani, adecă cate 3 lei 35 de bani de fiacare jugu, seu 6 lei 70 bani de desetina, in care rata se computa si procentele valdrei cate 2 lei 40 bani, asia in catu spre amortisare se vinu cate 4 lei 30 bani pe anu.*) Acest'a este unu pretiu asia de micu, in catu ori-cine 'lu pdte plaţi usioru, de ar lucra preste anu numai cu sap'a si cu hârletiulu, fora boi si fora aratru, si se se vedia in 15 ani proprietariu preste 60 si res­pective 100 de holde.

Scriitoriulu acestora împărtăşiri a conversatu in cestiunea colonisarei romanesci de repetite-ori cu unii bărbaţi de stătu, renumiţi atatu pentru patriotismulu loru c%lu luminatu, catu si doritori de înmulţirea si consolidarea elementului nostru daco-romanescu. Toti câ unulu recunoscu apretiarile ndstre. Pre candu adecă dumnealoru inca dorescu dein suSetu, câ ele-mentulu naţionale in Romani'a se se inmultidsca can-titativu si c a l i t ă ţ i v u , sunt totu-odata ingrijati de împuţinarea lui in Daci'a superiore." Noi inse cre­demu ck prin deliberatiune matora si prin cumpă­nirea intieldpta a toturoru impregiurariloru se pdte ajunge unu scopu, fbra a se periclita celalaltu. Ma-xim'a principale dela care avemu se purcedemu, dupa care avemu se ne conformamu noi si nepoţi de stră­nepoţii nostrii, trebue se fia, câ dein pamentulu cktu se afla astadi in proprietatea dacoromaniloru, se nu trdea nici unu cotu in alte mani, sdu ddca trece ici-colo, se se câştige altulu in proportiune; afara de aedsta romanii se se adopere di si ndpte, a castigâ totu mai multu pamentu in proprietatea loru preste cktu mai au, si aedsta doctrina se o lase cu limba de mdrte successoriloru. Aici, pe terrenulu acest'a jse ne concentramu cele mai bune poteri in lupt'a fndstra pentru existentia. Cea mai sigura proprietate Imateriale pentru omu este pamentulu. Tdte celelalte

*) 4 franci, 3 0 centime seu 1 florina 72 erneeri val. au­striaca in moneta sunatoria, câ-ci 1 francu seu leu nou face 4 0 cruceri moneta sun.

©BCU CLUJ

— 27 —

averi mobili se potu perde, fora, rapf, innecâ in apa, potu arde in focu, — pamentulu remane. Fbra pa-mentu nu este possibile nici industri'a, nici cpmerciu, nici alte ramuri ale activitatiei omenesci. Eca pen-tru-ce popdrale cuceritone s'au adoperatu totu-deauna, câ se spoliedie pe vecbii locuitori de proprietăţile loru. .

Decişi a ne conforma susu aten&ei maxime de stătu, vomu trebui se mergemu inamte cercetandu, in care parte a Daciei este populatiune romanăsca mai mare, pentru-câ scotiendu din ea cate unu roiu, se'lu ducemu acolo unde lipsesce. Spre acestu scopu trebue se se formedie cate unu c o m i t e t u dupa tie-nuturi; acelea comitete se se puna in cointielegere atatu intre sene, catu si cu guberniulu, si respective cu proprietarii, despre carii s'ar sci, ca au lipsa de colonişti.

Se pare inse ca unii cărturari de ai nostrii suntu de alta opiniune. „Lasati pe poporu in pace câ se merga care incatrau va vedea cu ochii si se se stră­mute care unde'i va mai plăcea; totu asia a fostu si totu asia »se remanea." Adecă cu alte cuvente, se se continue migratiunea nomada, selbateca, fbra nici unu capetaiu, se m^rga# inainte cu degradarea la stare de proletari a miiloru de teneri si tenere, carii se arunca in corruptiunea cetatiloru mari, ajungu pe la casele celoru bogaţi in conditiunea tieganiloru eman­cipaţi in a. 1856, se facu asia numiţi sacagfi cu cate una martidga de calu inhamatu la caroTa cu buto-iulu, strigandu de-a lungulu stradeloru capitalei:' „Apa, ap?!" era alţii alăturea cu ei manandu caii co­conului seu ai cocdnei, si <5rasi alţii maturandu cur­ţile si stratele, in fine mulţi si multe ajungundu in spitale si de acolo in cimiteriu.*) Romanulu tran-silvanu d£ca nu scie carte, s^u scie mai puţina, se si tiena de vocatiunea sa principale, a cultivă pamentulu si inca fdrte befte, ori-unde, in totu coprinsulu Da­ciei; se intemeiedie familia, pe care apoi se o feri-cescg, mai bene decatu a fostu elu fericitu la loculu nascerei sale. La cei carii sciu carte multa, nu ne simtimu chiamati a le da" nici unu consiliu, afbra numai d£ca ne-aru intrebâ; in acelu casu inse le-amu dice: D£ca v'au apucatu mancarimea de a trece in Romani'a, inainte de t6te se ve feriţi de asia numit'a politica, se nu ve amestecaţi in nici-unu modu in afacerile tierei, pe care n u le cundsceti de locu, prin urmare nici sunteţi competenţi a le judeca; vedia'si fia-care de vocatiunea ce'si va fi alesu, se lucre, se câştige banisiori, se se insdre. si se'si prepare mem­brii familiei câ se fia buni patrioţi**); atunci candu

*) Dein catagrafi'a parţiale ce s'a făcuta in Maiu a. tr. in capitala, numerulu proletariloru si alu professionistilora săraci, ar­deleni si ungureni trece pieste treidieci de mii!

**) Atatu duoi miniştrii, catu si alti bărbaţi de stătu o spuseră verde in anulu acesta câ şi alta-data, câ „dupa cate au patitu in anii dein urma cu mai mnlti juni cărturari trecuţi din Ardealu si din Ungari'a, se vedu siliţi a fi cu mare precautiune la primirea loru in servitiu ei funcţiuni. Chiaru si cele mai bune

guberniulu si potestatea legislativa ii va afla demni de a'i indigena si de a i chiamâ la afacerile tierei, fia siguri ck se va intemplâ si acesta, precumu amu avutu exemple si pana acuma; nu voru suferi inse nici odată, câ junisiori, fia si romani, veniţi din alte tieri, cu totulu străini in trecutulu si in t6te aface-cerile tierei, se le trece ardeiu sub nasu, ci le voru dioU si inca cu totu dreptulu: „Nu fiti impertinenţi; daca nu ve place la "noi, duceţi-ve la ungurii si la nemţii vostrii, câ se ve fericească ei; noi ne cunds-cemu defectele ndstre, acelea inse nu voi le veti in-dreptâ."

Dein t6te acestea noi inchiaiemu, ck a sositq tempulu, in care se simte necessitatea de a regulă si organisâ migratiunea pe care nu o potemu impe-decâ noi, nici va mai fi in stare se o impedece ni­meni pe lume, si mai pucinu acuma, candu legile ungureniloru care cadu asupra ndstra câ grandin'a, paie ck suntu făcute inadinsu, câ se gondsca afbra pe populatiunea Transilvaniei de t6te trei naţionali­tăţile; pentru-ck bene se ne insemnamu ceea ce amu mai anuntiatu si la alte ocasiuni: Cetăţile si oppi-dele Munteniei suntu pline de p r o l e t a r i a t u s e -cuiescu si semenate cu professionisti sasi; toti aceştia injura pe romani care cumu ii vene la gura, dara le place se trăiască intre' ei; totu-odata blastema in-fricosiatu pe „domnii" tierei de unde au venitu.

Acestea impartasiri despre migratiunea ardele­nii oru, luate in nexu cu totu ce au scrisu Dion. Mar-tianu si, Al. Lupascu asupra colonisarei cu germani, credemu ck va dâ lectoriloru materialu de ajunsu, pentru-câ meditandu seriosu asupra cestiuuei, se ne si incercamu a'i dâ deslegarea dorita. A formulă proiecte speciali si practice, inca nu e timpulu, ck-ci suntu de a sd luă unele mesuri prealabili, care au se urmedie de acf inainte, in câteva luni. Pana atunci inse dorimu se aflamu si opiniunea acelora bărbaţi romani luminaţi dein Transilvani'a, carii se interes-sădia mai de aprdpe de acâsta cestiune a colonisatiunei.

La câteva septemani dupa terminarea acestei CQn-versatiuni rapsodice, scriitoriului ei se dede ocasiune de a conversă intr'una de dile, in alta tiara, cu func-

atestate scolastice si diplome, in unele caşuri nu suntu de ajunsu, ci li se mai cere se duca si recomendatiune speciale dela cate unu barbatu de positiune sociale mai inalta. Acesta se intemplâ si in ver'a trecuta cu vre-o cinci insi. Totu consecentie ale ne-buniiloru din anii 1 8 6 7 - 9 si ale blastematiei acelora, deintre carii unulu furase mulţime de cârti dein bibliothec'a ministeriului culteloru, altu strengariu dein Ungari'a applicatn in miuisteriulu finantialoru fugise cu 2 0 0 galbini, alti blastemati se apucaseră se spargă boite, deintre carii unulu nascutu in districtulu Ceta-tiei-de petra, siediu in temniti'a dela Ploiesci; alţii inainte cu duoi ani spoliara pe o cocâna In JBucuresci si fusera prinşi in Brasiovu cu valori de mai multe mii; altulu care acuma bajo-coresce pe romani in „Hon", fugi cu bani de abonamentu ia suma câ de 1 0 0 galbini etc- etc.

5*

©BCU CLUJ

— 28 —

tionari dela diplomaţia. Unu gerrnanu, fostu capitanu la unu regimentu austriacu de cavaleria, abătu con-versatiunea asupra emigratiuniloru dein Transilvani'a. Se constata, ca emigratiunea s'a intensu preste tâte trei naţionalităţile Transilvaniei. Atunci unu func-tionariu carele venise de curendu dela Constantino-pole observa: Nici-unu secuiu nu aru trebui se i sa dein Transilvani'a; dein contra este f6rte de dogjtu, că valacbii se ăsa dein acea tiera catu se p<5te mai mulţi." I n acelu momentu unu altu dspetu ii Iacii semnu se taca.

Mai deunadi esira erasi ordini dela Pestea si se luară mesuri severe in Secuime, in contra emigrarei s e c u i l o r u.

Pe acelu functionariu ilu luase gur'a pe de î n ­ainte, ca se dea pe facia unu secretu oficiale. Me-surile luate au acelasiu sensu. Speramu ca romanii voru trage dein unele câ acestea invetiatur'a» cea mai salutaria. Dein istoria este cunoscutu numerulu aceloru regi ai Ungariei si alu aceloru principi ai Tran­silvaniei, carii candu cu dietele loru, candu f5ra de ace­lea, au decisu exterminarea elementului romanescu, mai virtosu din Transilvani'a. Cu atâta trebue se desvoltamu noi prude ntia si intieleptiune mai mare in regularea migratiunei.

Fragmente dein istoria regimentului alu 11-Iea romanescu granitiariu transilvanii.

(Urmare.)

I a anulu 1 8 6 6 regimentulu Nr. 5 0 s tâ in Martin pe la R o v i g o , era in Apri le trecu la V e r o n a si in Maiu la S t . B o n i f a c i o , unde veni ordonantia câ are se fia intre-g i tu si pusu in stare de a intra in acţ iune bel l ica. Intre acestea bel lulu se declara. A s i a reg imentu lu Nr . 5 0 inca fu inaintatu in 2 2 . Iuniu spre câmpii le destinate a se ingras ia de nou c u sânge omenescu . In acea di trupele ajunseră la St . Michai le apr6pe de Veron'a, unde stetera n6ptea intre agrii semenati c u papusioiu. In urmat6ri'a di ser'a p e la 10 ' / a

6re veniră la Caste l -Nuovo p e o căldura africana inne-cat6ria.

2 4 . I u n i u , dio'a bătăliei ce le i mari, a fostu pentru re­g imentu lu nostru un'a dein ce le mai g lor i6se , de si glori'a se cumpăra forte scumpu. Trupele mânecară in faptulu dilei spre a intra in acţiune. D e l a St. Giorgio pana la Corte mersulu a fostu forte i n c e t u ; de aci inse inaintara in marsiu de assaltu. P e la 6 3 / 4 6re siuierâ primulu glontiu de tunu ital ianu p e de-asupra regimentului . Batali 'a cea mai crunta tienu. mai vîrtosu dela 8 6re dem. pâna câtra 4 ore dupa am. Reg imentu lu 5 0 inaintâ intre lupte de assalturi cont inue pâna la Monte Veneto , carele domina tota reg iunea de prin pregiuru. Intre al te le , companii le 3 et 4 facura patru asal­turi asupra posit iuniloru luate de italiani, carii ataca si totu-odata se aparâ forte bene. A n u m e la Fontana freda bata-l ionulu 1 inaintatu prea tare prin errorea maiorului K r i p p e l , pare n u determinase „lini'a de focu," fu respinsu pâna la

Casa busetta si adusu in periculu de a'si perde chiaru si s t indartulu; aici inse s'a reculesu si intaritu cu unu despar-t iementu de venator i ; indata apoi in alu patrulea asaltu ocupa Monte Vene to . A c e s t a s'a intemplatu p e Ia 3 6 r e ; dupa aceea luptele parţiali mai t ienura pâna dupa 7 ore ser'a. Pres te ndpte batal ionulu remase in acea posit iune. Victori'a câşt igată la punctulu acesta a costatu multe vieţi de omu. A u cadiutu adecă morţi seu la momentu, s e u in­data dupa bătăl ia: Colonelulu regimentului Carolu Schwaiger , cavaleru alu ordinului l eopoldinu, maiorii Fr ider icu Krippe l et F r i d . br. S c h i r d i n g , ambii cav . ai coronei de feru; capi-tanulu Ioanu Staff decoratu pentru m e r i t e , locotenenţii pri­mari neuitatulu Georg ie P o p u in assaltulu datu asupra unei baterii la Casa br ina , Carolu Sut sa , Casimiru Jaroszynski , c u m u s i locotenenţi i E r i c u Otto T h . Miiller, Carolu F r i d . B e c k s i Carolu S t e i n b u c k , toti decoraţi cu crucea pentru meri te si cu c e a bellica. D e i n t r e fetiori dela sergentu-majoru ( F e l d w e b e l ) in diosu au remasu morţ i , c u m u si mai greu raniti 4 5 0 . ( V e d i Annex 'a 11) .

De in tre oficiari au fostu raniti mai greu si mai usioru căpitanii W e i l e n b e c k , V l a d u , M i n k i e v i c z , Ş t a t -k i e v i t s , S c h u h m a c h e r ; locotenenţi i primari G l o c k -n e r , D w o r z a k , W i m m e r , P o p i t i a n u , N i e h i t a I g ­n a t u ; locot. B a r t l et T o t h . , Caus'a acestoru perderi s e exp l i ca dein necurmatele assalturi date asupra diverseloru p u n c t e , p e care italianii le aparâ cu ori-ce pretiu, precumu si dein impregiurarea, câ aces tu reg imentu se batu t6ta dio'a in primele l in i i , nemancatu , n e b e u t u , fora câ se fia fostu mai schimbatu c u alte trupe; era la aces tea se mai adaose

'si err6rea susu m e m o r a t a , comissa de nefericitulu maioru Krippel , carele o plaţi s i elu cu viet i 'a. Intr'aceea auctori-tatile supreme consolară p e reg imentu pentru enormele sale perderi c u victori'a dela Custozza.

Cumu se intensese teatrulu bătăliei dela V e r o n ' a pâna l a V a l e g g i o , adou'a di ser'a v e n i n d u p e a ic i supremulu comandante archiducele A l b r e c h t cu statulu majoru si cu tota comitiv'a sa pe pl6ia mare, si ved iendu pe câţiva oficiri dela regimentulu acesta Nr. 5 0 , le d i s e : „ V e gratulediu , v . colo­nelului si reg imentu lu i , care in batali'a de eri s'a portatu cu atâta -bravura." I n acelu m o m e n t u appai-u. si locotenen­tele colonelu, care acumu comanda in loculu colonelului ca­diutu. Atunci archiducele mai adaose : „Me bucuru câ acestu reg imentu bravu a corespunsu inalteloru m e l e aşteptări pro-nuntiate inainte cu câteva dile.*)

Pres t e p u ş i n e dile regimentulu Nr. 5 0 trecu dela V a -l e g i o la C a s a n u o v a , unde in 1. Iul iu erasi ven i archi­ducele Albrecht spre inspect iune. Pre candu ajunse la batalionulu alu 2-lea, care'lu intempinâ cu v ivate romanesci , inalt imea sa stete pe locu si adressandu-se câtra corpulu ofi-ciariloru intrebâ despre starea celoru raniti, apoi erasi mai pronunţia cuvente le aces tea : Aces tu reg imentu s'a portatu

*) In lirab'a germana: „Ich gratulire dem Obvistlieutenant nnd dem Regimente, das sicii in der gestrigen Schlacht so brav gehalten hat." — „Es freuet mich dass das brave Regiment meinen vor wenigen Tagen ausgedruckten hohen Erwartungen so glănzend entsprocben hat."

©BCU CLUJ

— 29 —

cu fdrte mare bravura. Pentru acesta me bucura dein sufletu. Regitnentulu acesta merita medali'a de auru.*)

Pentru câ se pr i cepemu dephnu caus'a bucuriei archi-ducelui si greutatea cuvente loru sale adressate acestui regi­mentu, s e mai af lamu, câ inalt imea s'a ingrijatu câ ori-care oomandante serjpsu in predilele bătăl ie i , in 2 0 . Iun iu visi-tase la St. Bonifacio brigad'a numita a baronului Piret , dein care făcea parte si regimentulu Nr. 5 0 , si avendu irapre-g iuru de sene pe corpulu intregu alu oficiarilofu br igade i ;

se adressâ câtra ei precumu urmedia : „Ve gratulediu dom­nule generalu la o br igada asia frum6sa. D o m n i a t a ai aci unu regimentu, carele pentru fidelitatea si constanti'a sa porta medali'a de auru la drapellulu batalionului 1, carele si este uniculu decoratu as ia in tota armat'a. E u sunt convinsu> câ in momente le dec is ive aces tu reg imentu eminente va fi totu asia de bravu, precumu au fostu antecessori i sei ." **)

Ce satisfactiune mai mare potea se aiba archiducele , decâtu câ prediceri le si aşteptările sale despre acestu regi­mentu s'au implinitu asia dicundu, ad l i teram! E c a , asia sciu tracta p e romani ace i comandanţi , carii se inaltia mai pre-susu de orice preocupatiuni si ura naţionale, si carii in locu de a respinge, a desgusta si demoralisa pe 6meni, mai virtosu ii inpintena ambiţ iunea si le inaltia valorea morale.

D u p a - c e ven i scirea despre cess iunea Veneţ ie i , regimen­tulu Nr. 5 0 asia cumu fusese inpuş inatu la Custozza, fu por-nitu spre Vien'a incontra prussianiloru. In ace lu marsiu re­g imentulu fu primitu pe la diverse staţiuni cu mare bucu­ria si o'spetatu de câtra poporu, de si noulu colonelu P e -n e c k e se oppunea, se sc ie dein ce causa. Regimentulu ajunse a S i m e r i n g tocma pre candu se inchiaie armistit iulu intre Austri'a si Prussi'a, dupa care era se urmedie si pacea de­finitiva. D a r a nesc iendu-se deca va potea urma si împăciui­rea cu Itali'a, reg imentulu fu comandatu erasi acolo de unde ven i se .

îna inte inse de a pleca regimentulu câtra Itali'a, emana prea inaltulu ordinu de di de in 19. Iul iu, prin carele Maies­tatea sa pe langa disposit iunile luate in tav6rea altoru regi­mente care au combatutu la Custozza , pe temeiulu informa-tiuniloru Si reporturiloru ce'i veniseră pentru reg imentu lu Nr . 5 0 cu numele de B a d e n , benevol i a des t ina: 1 Ordinu-Leo-poldu, 5 de ale coronei- de feru, 11 cruci pentru merite , 3 medali i d e auru pentru bravura, 1 3 medal i i mari de argentu ei 11 mici totu de argentu si totu pentru bravura. Celo.ru aleşi spre a fi decoraţi, câţi se.afla in viet ia, Maiestatea sa le affipse cu man'a sa decoratiunile in 2 5 . Iul iu in presenti'a corpului alu 5-lea de armata, scosu in parada pe terenulu

*) Das Regiment hat sich gar brav benommen; diess freuet mich uugemein. Das Regiment ist der goldenen Medaille «vurdig."

**) In limb'a germana, asia cumu s'au pronuntiatu: „Ich gratulire Ihnen" Herr General zu einer so scbonen Brigade. Sio haben hier ein Regiment, welches fur seine Treue und Stand-haftigkeit an der Fahne seines 1. Batallions die goldene Me­daille trăgt, das einzige in der ganzen Armee in dieser Art. Ich bin iiberzeugt, dass wenn der Augenblick gekommen sein wird, dieses ausgezeicbnete Regiment ebenso brav sein wird, wie i h r e Y o r f a h r e n . "

numitu auf der Schmelz . (Vedi numele celoru decoraţi in ordinulu de di alu colonelului P e n e c k e , annex'a Nr. 11.)

I n 26 . Septembre aflandu-se regimentulu in staţiune la cetatea Lubiana,*) corpulu oficiariloru a dispusu a se servi unu parastasu (Requiem) pentru repausulu celoru cadiuti la Custozza, oficiari si fetiori, care s'a si executatu cu solemnitate demna de mărimea perderiloru regimentului . Intre caşurile de morte dein batali'a cea mare dela Custozza au fostu mai multe in^adeveru dramatice. N o u e ne sunt cunoscute de acelea numai trei, p e c a r e n e - a m u tienea de pecatu a nu le depune in acesta histori6ra pentru posteritate.

Es t e probatu prin experient ia si recunoscutu de scien­t i a , câ unii o m e n i , de altu-mentrea sanetos i , ce lu puc inu dupa cătu pote v e d e ochiulu o m e n e s c u , chiaru si afara de caşuri b e l l i c e , is i - presimtu si predîcu mortea l o r u , cu mai ' multe şeii mai puş ine dile inainte. In evenimentele bell ice se intempla uneori, câ indiv idulu presimte cu una cu doue dile inainte ca va cădea; in locu inse de a cerca se evite mortea , elu mai virtosu o c a u t ă , alergandu brbesce totu la punctele cele mai per icu lose , câ si cumu ar vrea se'si bata j o c u de m6rte si se lucre in mani'a ei. D e i n dilele nostre sc imu despre trei oficiari de naţionalitatea romana , carii au pres imt i tu , dara au si cautatu mortea. U n u l u dein filii lui Oprea C i r c a dela Cernatu, căutase m6rtea orbesce la Veneti 'a in 1 8 4 8 , unde o si afla. Capitanulu I t u l u dein regimentulu I. confiniariu romanescu, adeveratu ostasiu nas-cutu si c re scutu , in ern'a anului 1849 isi predise m6rtea. T o c m a se incredentiase cu o femeia de familia fruntasia deîn B r a s i o v u ; in dio'a bătăliei potea se exoperedie substituirea sa prin altulu. N ic i vorba. E l u esi pe campulu bătăliei deintre Bras iovu si Hermanu, unde atensu' prin glontiu de tunu, re-mase mortu la momentu. Locotenente le primariu G e o r g i e P o p u , barbatu asemenea de unu curagiu estraordinariu, inainte cu o d i , si chiaru demâneti'a in 2 4 . Iuniu, prevediu câ v a p i c a , si totuşi nimicu nu'lu impedecâ , câ in assalturile ce le furidse dela Casa brina apr6pe de contrată Pasqual i se n u se e x p u n ă orbesce la grandin'a de g!6ntie , cautandu 6resi-cumu se'si bata si e lu j o c u de urs i ta , pâna candu tocma dupa amiedi pe la 3 ore , adecă pre candu armat'a italiana era mai de totu infranta, afla si elu mortea câ unu ade­veratu e r o u , in florea viet ie i de ani 34 . Amicu lu seu de cruce spunea in scrisorea sa adressata dela Camp^gnola in 2 5 . Iuniu dlui Ioach imu Murasianu, câ indata la inceputulu. bătăliei pe la 6 3 / 4 £ 6 r e Georg ie isi pusese la urechie o garâffa

frum6sa si asia intra in focu. A i c i s'a inplinitu dîcat6rea

romanesca: „Nu'mi p a s a , f l o r i , l a u r e c h i a (seu flori in

pelaria) .

A l t u casu de morte dramatica. N i c o l a e B l e b e a ,

nascutu dein Il ieni in districtulu Fagaras iu lu i , comandante

de plotonu (Zugfuhrer) in Compani'a a 14-a, v e d i e n d u câ la

*) Ital. Lubiana, sloven. Ljubljana, nemt. Laibach, capi-tal'a Carinthiei.

Dela 5. Nov. 1866 regimentulu Nr. 5 0 fu stramutatu la KaiserfiEbersdorf; dela 28. Aprile 1867 veni la Vien'a, de acolo — dupa infiintiarea dualismului — ajunse la Komarom (Komorn), dela 1. Maiu 1871 in Presbnrg, era dela lanuariu. 1874 batalionnlu 1 cu statulu majoru este la Siopronu (Oedenburg), 2 et 3 la Eisenstsdt.

*

©BCU CLUJ

— 30 —

Casa-Valpezone duoe batalione italiane ocupaseră col inele , a fostu celu de antaiu care s'a decisu se atace cu cetisi6r'a sa p e acea trupa , si asia deschise drurnulu pentru batalio-nulu alu treilea spre a face assa l tu lu; câ-ci focurile soldati-loru de sub comand'a sa aduseră pe italiani in atâta disor-dine, in cktu e lu cutediâ a urca dealulu si a'i ataca chiaru in acea posit iune a loru; dar versagl ier i i (venatorii) italiani atacară acumu batal ionulu intregu. A t u n c i B lebea retra-genduse isi afla posit iune buna intr'o vale, de unde italianii voia se'lu scoţia prin s tratagema; e lu inse erasi se arunca asupra loru cu unu curagiu temerar iu; dara fu lovitu de unu glontiu in braciulu dreptu. A c u m a B l e b e a se potea re trage , dara n u : „ înainte fetiori!" A l u duoilea glontiu i lu lovi in umerulu dreptu , care'lu si resturna la pamentu . D u p a doreri infrico-siate Nicolae B l e b e a isi dete sufletulu, inse inainte de a expira, dise de câteva-ori câtra oficieri si cameradi g e m e n d u . „ M e b u c u r u c â t n o r i u m o r t e d e e r o u p e n t r u i m . p e r a t u l u m e u s i p a t r i ' a m e a ! "

( V a urmâ.)

Date referitdrie Ia prinderea si esecutarea Iui Baternai,*) Simonis, Turcu.

(Culese dein gur'a mai multoru martori ochiulati , p r e c u m u . parochulu dein Clusiu-Monasteriu, N i c . P a p u , doinn'a s o . c i a a parochului, locuitoriulu dein Clusiu L a z a r u B a l d i s. a.^

I. A l e s a n d r u B a t e r n a i si Vas . S i m o n i s eră tribuni denumiţi prin comitetulu natiunale rom. din Sibiiu, si câ atari amblâ prin comunele campene, loru asemnate, organisandu'si tribunatele. Eli fure suprinsi de corniţele Gregoriu Bethlen cu unu esca-dronu de husari kossuthiani, cari cu acesta ocasiune rapindu cişmele roşie de pre la muierile romane si incalciandu-se cu ele, cu aceste spolie triumfali in­trară in Clusiu, escortandu pre celi doi tribuni cap­tivaţi, pe cari si husarii si dupa acea plebea magiara dein Clusiu i maltratase si terise prin tina, in catu dupa Scriptura, sermanii n'avea aspectu nici frumo-setia.

Captivii pusi in fiera fure numai decatu legaţi la stelpu, de Miercuri ser'a pana Vineri, in curtea casei romitatului. Intr'acea judeciulu de sânge (fiendu comite suprem u Paulu Matskâsi, alu cărui fiiu de acelaşi nume ne e adi vicecomite alu comitatului Clu-sianu, era jude primariu comitatense Carlu Ujvâri), tienu si rostf asupr'a captiviloru judecata de mdrte prin spendiuratdre.

Joi in 2. Octobre seYa, dupa ce innoptase, tene-rulu parochu din Clusiu-Monasteriu Nicolau Papu se deştepta in casa spre spaim'a familiei sale, cu unu panduru iuarmatu, carele ii aduse mandatulu, că mane di se se presente nesmintitu la oficiolatulu comita­tului, in ornatu basericescu si aducundu cu sene si cumenecatur'a, spre a provede" cu sacramentale ba-sericesci pre doi condamnaţi la mdrte. Parochulu implinf mandatulu, de frica câ de voia bnna.

*) Alias Betraneanulu. Red.

Presentanduse parochulu Nic. Popu la tempulu prefiptu Înaintea memoratului comite supremu, câ prin inspiratiune capetk coragiu de a intrebâ, ca ce lucru mare au commisu aceli teneri, de'i spendiura, si nu'i pedepsescu cu carcere de tempu mai scurtu au mai indelungu? La ce omenosulu P a u l u M a t s -k â s i respunse cu franchetia: ,,Ei au commisu crim'a pe care o commiti si D. T a , c k s i D. T a v o i e s c i c â r o m a n i i se f ia a s e m e n i cu u n g u r i i . E u l e - a m u d i s u a c e s t o r a , ck p r i n de a c e s t e r e s t d r n a p a t r i ' a in p e r i c l u , d a r a n u m e as ­c u l t a . " Corniţele supr. Paulu Matskâsi admonik apoi pe preotu, câ dupa implinirea functiuniloru sale se suia de nn'a in fiacru, ck-ci plebea ungurăsca fiendu atitiata, elu nu stk bunu de consercentie.

Alesaudru Baternai, resolutu si curagiosu pana ia fine, la admoiriarile preotului, câ se se pocaiăsca, se ierte si inimiciloru sei, respunse cu resolutiune: „N'am de ce se me pocaiescu; eu cu faptele mele de tribunu am volitu numai se deştepţii si se redicu pre poporulu romanfescu; cu asta nu am facutu un-guriloru rici unu reu; de acea fapta loru facia cu mine nu li-o iertu nici in lumea acesta, nici in cea-alalta." Corniţele Gregoriu Bethlen fiendu in apro-piare, intrebk, ck ce dice Baternai ? si la unele aiep-tari dein partea sufleteriului dise, ck condamnatnlu aru trebui s i l i t u se'si marturisesca pecateje. Pa­rochulu Nicolau Papu firesce nepotundu tace asia ceva, si intr'aceea sosindu Vladutiu, mai inainte preotu iu T o p'a-desierta, era pe atunci chiamatu de coope-ratoriu in Clusiu, pre Baternai lu-lask in grigi'a ace­stui, dra insusi se duse la Simonis, carele se măr­turisi si cumineck.

Catra loculu perdiarei inca se duse Baternai cu Vladutiu intr'o carutia, ăra Simonis cu Nicolau Papu intr'alt'a! Acolo Baternai curagiosu, inca de pre scara strigk cu entusiasmu: „Se trăiască romanulu, pieră ungurului" La ce comandandu-se baterea to-beloru, de larma nu se mai potu intielege ce a vor-bitu mai departe. Simonis mai descuragiatu, se rogk la despărţire de sufleteriulu seu, câ acest'a se-lu me-moredie in s. sacrificiu. Candu preoţii la loculu su­pliciului se suira in fiacrele loru, poporulu magiaru strigk dupa densii, ck „pre acesti'a aru fi trebuitu si aru trebui se'i spendiure."

II. Pre protopopulu V a s i l i e T u r c u lu-prinseră asisidere, pentru ck fuse denumitu de comitetulu na­ţionale prefectu alu Câmpiei (alu prefecfurei V.), si câ atare tienea in cas'a sa conferintie si cointielegeri in afaceri naţionali. Asta causa o spunea general-mente poporulu, si nici unu altu reu nu ii se impută condamnatului protopopu.

E de insemnatu, ck un'a dein fiicele lui V. Turcu, Ev'a, eră măritata in satu in Catin'a dupa ungurulu Fekete. Se dice ck acest'a la un'a convenire de mai mulţi dspeti in cas'a lui Turcu aru fi auditu pe be-tranulu dicundu: „De asiu fi eu june, nici piele de

©BCU CLUJ

— 31 —

unguru n'aru remane\*) Fekete ginerele audiendu de ac<5st'a, i'lu denuncik numai decatu, aretandu tem­pulu si ocasiunea, candu ar fi bine se-lu prindă. In adeveru cas'a lui Turcu fu călcata in capu-de nopte prin cavaleri'a si ostasimea revolutmnaria tramisa din Clusiu. Betranulu protopopu refugise in grab'a mare ei se ascunsese in hornulu casei, ci fa descoperitu si trasu in diosu cu ckrlige.

Cu protopopulu Turcu impreuna fura prinşi si aduşi la Clusiu inca alti siesesprediece agricultori rom. dein Catin'a. Aici toti acesti'a pusi in catusie, fura legaţi de 16 columne in curtea pretoriului (cas'a comitatului), era in mediuloculu loru de a 17-a co­lumna betranulu si venerandulu protopopu Turcu, ferecatu in catusie duple. Tempulu eră de totu rece si ploiosu, câ de comunu t<5mn'a, si in atare tem-pestate diacu cultulu si — precumu spunu — pre delicatulu barbatu, Vas. Turcu, d<5ue nopţi si una si câteva parti de dio sub ceriulu liberu, pe unu asternutu de paie umedite de pldi'a mai continua, acoperitu numai cu o bunda. Elu i^rjetiâ din tempu in tempu cuventele: „Hodie mih i ,Was tibi." Plebea înfuriata si neomen<5sa lu-insultâ cumu ii dicta indem-nurile animalice. Intre altele Turcu plangundu-se, ca-lu stringe o cisma, unulu dein magiarii astanti se apuca si i-o trase, inse in recompensa selbatica a labtfrei prestate 'lu lovi asia de cumplitu pe bie-tulu protopopu cu cism'a propria preste ochi, incatu ii mai scdse unu ochiu. Celi ce-lu vediura in diu'a supliciului spunu, ca ochiul u lovitu ii curgea si se in-negrise cu totulu.

Ultimei^ consolatiuni religiose (mărturisirea si cuminecatur'a) i-le dede protopopului Turcu,, proto­populu I. N e g r u t i u si capelanulu A r p a d i . Ilu spendiurara in acelaşi locu, unde pre Baternai si Si-monis. Romanii dein Somesieni (Someş ifaleu) si din alte comunităţi vecine stâ in tăcere mormentale pe una colina din apropiare, neamestecati cu gldtele din Clusiu, care temendu-se de unu asaltu resbunatoriu alu poporului romanu, ilu-amenitiâ necontenitu cu pumnii redicati, spre a-i insufla frica. "Dupa esecu-tare, romanii se depărtară deodată câ la comanda, petrecuţi de fluieraturele Clusianiloru. Acesti-a inse dela omorirea memoratiloru doi tribuni incdce, pre­cumu s'ar părea, mustraţi de conscientia, mai in fia-care n6pte se alarmă eli pre sene, ca viuu Romanii câ se-si resbune.**)

*) Am. cunoscutu pre protopopulu Vas. Turcu multu mai de aprope decatu se pociu crede la insinuatiuni de acestea. Tocma din contra, elu câ si familfa sa , trecea in ochii teneri-mei de atunci, câ si episcopulu Ioanu Lemeni , de prea mare amica aiu angurilora. S'au jnşielatu...jarmanii amendoi. Turcu a platitu încrederea sa cu capulu, Lemeni cu destituire, exiliu si perderea libertatiei personale. Ked.

* • ) Plebea, ochlocrati'a, proletariatulu si t6ta strengarimea ,din Clusiu si din câteva oppide (orasie) unguresci ale Transil­vaniei , nici nu a scapatu de ce s'a temutu. Viati'a proto­popului Turcu, a Ini Betraneanulu, Simonis si Vas. Popu celu bpendiuratu ^"Tergulu-Murasiului, „au fostu rojbunate infricosiatu,

III. Merita a fi memoratu, ck in tomn'a anului 1848 protopopulu romanu gr. c. alu Clusiului I o a n e F e c l i e t e N e g r u t i u , acumu canonicu metropolitanu in Blasiu, inca fu scosu din locuinti'a sa paciuita prein honvedi calări si pedestri, tereitii pe stradele Clusiulni, preintre insulte si loviture dein partea plebei si a mi­liţiei Kossuthiane, si dusu la cas'a magistratului ce-tatianescu. Pretestulu fuse: contielegere si corespun­dere cu Romanii si cu imperialii. Intr'acea alti honvedi si clusiani magiari i despoiara casele, cautandu pe colonelulu Urban si prein puiuculu mesutieloru lui Negrutiu, in realitate inse ducundu dein acele totu pre ce potura pune man'a.

Cu acesta ocasiune puse pre toti in uimire co-ragiulu sororei protopopului Negrutiu, alu d-nei preo-tese veduve A n' a N. D u i 1 i u, pentru anim'a sa cea buna, ospetalitatea si afabilitatea sa, studentiloru si intielegintîei rom. dein Clusiu si inpregiurime vulgo cunoscuta sub numele confidenţiale de „lele'a Anisca." Dins'a, o romana bine făcuta, vediendu, ck unu hon-vedu duce chiaru si pelari'a cilindru a protopopului, esa-cerbata prinse pe honvedulu inarmatu de pieptu si cu cuventele: „Cele pe deincdle, ck destulu i-ati dusu, d6ra nu i-veti duce si pelari'a", smulse pelari'a dein man'a ostenului, si cu coragiulu seu insuflandu sol-datescei respectu, mantuf una-alta dein obiectele dein casa.

Candu se presentara honvedii, conduşi de ma­jor ulu Carolu Minorits, actuale capitanu primariualu Clusiului inaintea locui ntiei protopopesci a lui Ne­grutiu, episcopulu Ioane Lem^ny, carele locuia acolo, esf pe s t r a d a , câ se-i molcomăsca prin autoritatea sa si se-i induplece a se depărta. Ci unu honvedu preintre injurature-indereptandu-si baionet'a asupr'a episcopului cu scopu de a-lu străpunge, acest'a se retrase inspaimentatu.

S e l e u s i a n u .

însemnătatea Iiteraturei romane traditiunali. (Dissertatiune tienuta la adunarea gen. dein Dev'a.)

Poporulu romanescu , dupa cunoscut'a-i t ienacitate pa-stredia pâna in dîoa de asta-di traditiunalea credintia despre tesaurii^ regelui^ Dariu^ ascunşi in cutare coltiu alu romanticei sale patrie. D i a c u multe si mari adeveruri sub sc6rti'a me-

si deca Cltisiulu a scapatu de s6rtea Aiudului, acea crutiare hu-tnana are se o multiamesca in lini'a prima Comitetului romanescu de pacificatiune installatu de comissariulu br. Aut. Puchner in Sibiiu. Acestu barbatu de stătu si de arme ceruse dela comitetu câ se'i ajute „a desarma pe rebelii," inse cu cea mai mare crutiare. Inse care insurgentu, revolutionariu seu rebellu potea se fia asia de poltronu, câ se dea armele de bunavolia? Cu t6te acestea, chiaru membrii comitetului crediura Ia inceputu, câ des-armarea se va intempla fora mari dificultăţi, si precumu era mai toti omeni ai theoriei, crescuţi si inbetraniti cu crucea in sinu, predica mereu crutiare, pâna ce câţiva tribuni si prefecţi înce­pură a lucra de capulu loru. Red.

©BCU CLUJ

— 32 —

taforic'a a acestei credintie poporal i ; pentru câ binecuvân­tatele tiere ale vechie i D a c i e locuite de Romani creatoriuln le fece adeverate depusetorie de tesauri firesci. In ele munţi g igant ic i intr'o variatiune desfatat6ria se scaimba cu vâl i inflorite; torinti alpestri s i -mena undele cristaline câtra fluvii r e g i ; pamentulu pare emulandu , 6re dein sinulu seu, veri depre suprafaci'a sa se producă mai mari avutîe locuitoriloru laborios i? Ic i unu s iesu coperitu cu covoru de flori, colo c6st'a unui dealu plantata cu nobi lea vit ia a lui , S i l e n u ; ici unde unde de spice, colo codri străvechi si umbroş i : t6te aces te ne esplica mare parte faptulu, pentru ce Romanulu mai multu dora decâtu ori-care alta g inte se a l ipesce cu trupu cu sufletu de pamentulu s e u nata le , de acestu adeve-ratu Edenu pamentenu. ^

D a r a mai cu dereptu c u v e n t u , decâtu la ori-ce alt'a, se pote apl ica credinti'a ^poporului despre tesaurii dariani cel i ascunşi , la literatur'a romanu traditiunale. Pre terenulu aces te ia , poeticulu poporu romanu in viati'a sa milenaria si printre restristele secl i loru, ce trecure preste capulu lui, produse atari conceptiuni admirabi l i , crea atari feti frumoşi aii spiretului seu destgptu si ina l tu , atari producte ale ani-me i sale nobili si fragedu semt i t6r ie , cari incanta pre ori­cine le cunosce baremi intr'una micut ia parte. S c u r t a : in literatur'a n6stra traditiunale noi pos iedemu odbra nepretiuite.

Inse aceste odora cea mai mare parte diacu pkna in dio'a de asta-di ascunse si necunoscute , si e peric lu mare se n u remania ascunse pentru totdeun'a, câ tesaurii i.lui Dariu-Poporulu , adiatu de cultura, nu se mai al ipesce cu atâta fi­del i tate , câ de datinele si credintiele sale traditiunali; era lumea romana literata fece si face pâna acumu pre pucinu, de totu pucinu, pentru a scapâ de perire acesta comora ere-dita de la strămoşi.

I n ce consiste inse propriamente si ce cuprinde litera­tur'a tradit iunale? I n ce consiste si ce- cuprinde literatur'a preste t o tu? Respunsulu ind irec ta , dara ce lu mai nimeritu ni- lu dede faimosulu scrietoriu francescu Buffon, candu d î se ;

ck „stilulu e omulu."*) E s t u enunciatu largindu-lu po temu afirma, ck literatur'a e naţiunea. Intr'adeveru, precumu de in atilu se resfrange as iâ-dîcundu individual i tatea unui omu sin" guriţa, v e d e m u si cunoscemu buna parte dein capacitatea s1

proprietăţile lui spiretuali , intogmai de in l iteratura ni-se re flecta individualitatea une i naţ iuni . . Cumu as ia? AsiâJ^câ li teratur'a cuprinde totalitatea producteloru spiretului unei na . t iuni, fia in scrisu, fia prin vorba v ia propagate; ea e intimu concrescuta cu viati'a interna si esterna a cutarui poporu si pre câta de o-parte aventulu literaturei depinde dela progresarea s i desvoltarea culturale si istorica a poporului respecţ ivu, pre atâtu de alta parte nece productele literature^ n u l ipsescu a imprime ate lui -a t ipulu loru, spiretuale si a-i dâ una direcţiune anumita.

Candu d î s e m u , câ literatur'a contiene totalitatea pro­ducteloru spiretului unui poporu, propagate in scrisu au prin vorba v iua , cu acest'a a ieptaramu totu-odata, cumu-câ litera­tur'a in respectulu modului e i de propagare e de d6ue spec ie . TJn'a, literatur'a xai' ££o%iv, imbraciosiedia ace le monumente

*) B u f f o n Sur le style.

ale act iv i fate i , mai alesu p o e t i c e , ale spiretului, cari suntu fipsate prin scrisore.; alt'a si cea mai v e c h i a , ale cărei pro duete procediendu dein celu mai genuinu modu de cugetare si de s imţire alu poporului, se întipăriră profundu in memo­ri'a si anim'a lui , si e s tmodu prin traditiune gurale se stra-plantara dein generatiune in generatiune. Productele aste u l t ime ne dau literatur'a asiâ-numita tradiţionale in j>artea ei f o r m a l e cu limb'â si moralurile, in partea m a t e r i a l e cu miturile seu" poveşt i le si naraţiunile poporal i , cu prover-biele "si siiniliturele, cu descântecele si observantie le super-stitiâse, in fine cu variele clasi ale canteceloru poporali .

•^f- Curiosu, câ acesta parte a literaturei preste totu luate , f u in tempuri le trecute considerata si tractata ck Cenu-siotc'a dein mitulu poporale! Dara scienti'a moderna cu atatu mai multu incepe a pretiui frumoseti'a si val6rea ei. Si cu totu dereptulu. Câce de e adevera tu , cumu câ pre langa limba, literatur'a generalmente e acea, carea dest inge in prim'a linia si caracterisedia pre unu poporu facia cu a l tu lu , carea pre individi singuriti ni-i areta câ apertienutori de acelaşi corpu morale, de acelaşi intregu, numita naţ iune: apoi spe-cialmente trebue s a ^ n t a r i m u acest'a despre literatur'a tradi­tiunale. E a ne areflr pr iv int ie le , ce poporulu respecţ ivu le are despre dieitate, lume si v ia t ia ; ea ne desc6pere creden-t iele si sperantiele , temeri le si aşteptările, inclinarile si pass iu-nile l u i ; ea ne indege ta idea le l e , ce- lu incanta, si aspirârile, ce le are in anim'a sa câ unu germene, câ unu motoriu alu fapteloru' si omiseloru lui mai de momentu. Născuta impreuna cu poporulu copilu, crescută impreuna cu poporulu j u n e , in etatea barbatesca a acestuia, literatur'a traditiunale i n c a totu domina preste ace le regiuni si pâture social i , la cari litera­tur'a scrisa de comune petrunde pre pucinu seu nec i -decumu (

precumu inainte de inceputulu acestei forma la poporulu respec ţ ivu uniculu fondu culturale teoreticu.

E s t m o d u literatur'a traditiunale a t i n g e , câ se gra imu astfeliu, at inge cu unu braciu originea si trecutulu ce lu mai depărtata, cu celu-alaltu braciu presintele unui poporu , infa-c ios iandu-ne intr'unu lantiu mai câ neîntrerupta fasile de desvoltarea mintei si animei l u i , si dandu-ne adeseori celu mai v e c h i u , ba uniculu test imoniu despre catastrofele mai notabili ale viatiei lui. ^(Ce mirare dara, ck ea se i n v â e a a d i la totu pasulu intr'ajutoriulu istoriografiei si alu.altoru sc ien-t i e ! Ce mirare ck fraţii Gr imm, Macsimil , Miiller, Schwartz , Hahn , Jul . Miiller, Manhardt cu alti nenumerati la Germani» câ Safarzik, Miklos ich, Afanas iev si inca una ceta la S lav i ;* ) câ in urma alţii" la alte popdra civil isate se adoperara si se adopera inca de in respoteri a cerceta, descoperi si desfunda minele de auru ale respect ivei l iterature tradit iunali , si cu sucursulu acestei a-reconstrui bâremi in parte ic6n'a viatiei spirituali a natiunei loru dein trecutulu intunerecatu!

Ci se n e intorcemu in respectulu acest'a la noi Romani i mai in detaiu si se proptimu asertele de pana acumu cu ckteva esemple .

I. In literatur'a rom. traditiunale, câ in ori-care alt'a

*) V. Dr. Greg. Kzek Einleitung in die slavische Litera-turgeschichte und Darstellung ihrer ălteren Perioden, I. Theil, Graz 1874 , pag. 5129.

©BCU CLUJ

— 38 —

inainte de tote ne ocure insasi l i m b ' a , espres iunea cea mai marcata a internului nostru , a intielegintiei si coscientiei n6s t re , cumu o numise a m u 1 ) Platone. „Limb'a materna, ca se gra imu cu u n u filologu g e r m a n u 2 ) , este si remane organulu firescu alu cugeteloru nostre celoru mai proprie si mai a d u n c e , manifestatiunea nemediulocita a v iet ie i nostre cei mai interne. E a petrunde si dominedia cu insusitatea sa fienti'a nostra intrega; ea e una adeverata potere via, pe-culiarmente creatoria si formatoria . . . D e acea si este l imb'a natiunale propria asia de int imu concrescuta cu sem-t iu lu de-sene alu natiunei . Mai curendu lasa unu poporu se i-se rapesca orice alta, decâtu l imb'a s a ; dins'a, câ orga­nulu comune ulu conscient ie i a intrega naţiunea, este pentru ast'a elementulu viatiei spiretual i , condit iunea viat ie i e i , si câ atare poses iunea ei cea mai sânta, cu carea natiunali latea insa-si sta si cade."

D e i n aces te considerante e iusioru de preceputu, pentru ce limb'a cu cuprinsulu ei, cu tesaurulu ei de euvente , este in stare se faca si in cele mai vech ie si mai intunerecate periode a)e istoriei popora-loru atâta lumina, câta cu uimire v e d e m u j â făcuta in scurtele doue-trei d i ecen ie , de candu datedia scienti'a l imbist icei asemenat ive si a paleontologie i l imbistice. Pentru ce o r e ? Pentru-câ unde nu mai ajungu documente le si monumente le i s tor i ce , totu remane inca unu documentu si monumentu mai istoricu decâtu tote — limb'a carea cu elocintia rara ne istorisesce trecutulu poporului ; carea câ u n a oclinda fidele ne reflecta gradulu lui de cul­t u r a , modulu de cugetare si semtire , relatiunile sociale ce cult iva, reportele si conflictele ce le avu cu alte g e n ţ i , pre­facerile si catastrofele ce a induratu, si alalte fenomene de in diverse le sfere ale viatiei lui. D e r e p t u ce nu fora cuventu potu intari l a c o b u Grimm, câ „limb'a nostra e totu-odata istori'a nostra."

Eomanulu d. e. fiendu descendente le gloriosiloru leg iu-nari aii R o m e i , originea-i dein parenti militari se ocl indedia in forte multe vorbe ale l imbei lui. E l u pre totu amiculu lus^numesce f e r t a t u , adecă f e d e r a ţ i i o s t a s i e s c u 3 ) ; c a -m e s i ' a , originalmente unu ves tmentu alu legiunariului , o pastredia câ numire si pentru imbracamentulu omului civilei deca are aceeaşi croitura; numesce b e t r a n u p e totu omulu d e etatea v e t e r a n u l u i l eg iunar iu , si alte a s e m e n i 4 ) . D e alta parte inse armonios'a l imba rom. porta pre faci'a sa si cicatrici destulu de în semnate , urme ale ciocnirei sale cu invecinatele l imbe e terogene: cu limb'a dacica, greca , ger­mana, magiara, turcesca si mai vertosu slavona; ci chiaru si aceste ingredient ie străine, supunendu-se unei analise si cer-eetâri s crupulose , suntu si voru fi prin asemenarea l imbi s -

') Arnii in cârtile nostre mai vechie suplinesce loculu lui j a m lat.; ore nu se si deriva de acolo?

2 ) K. W L. Hoyse Sistem der Sprachwissenschaft, Berlin 1 8 5 6 , pag. 2 - 3 .

3 ) Eliadu derivase acestu cuventu dela turcesculu ort'a, pi. ortale, forte usitatu iu Romani'a in classele inferiori, in locu de societate, ceta, cameraderia; asemenea si ortacu, voc. ortace.

Red. *) F r . D i e z Grammatik der roman. Sprachen, Bonn 1856,

I. pag. 9 0 in nota.

t ica de multe ori in stare de a constata tempulu , modulu, cercustari le mesur'a contactului , in care veniră stramOBii noştr i cu memoratele l imbe si poporatiuni. Desc l in i tu multe dein numerulu de persone si locuri , de m u n ţ i , va l i , fluvie, p e s c e r e , otara , ni-se presenta câ si nesce petrefacte dein periode anteriori ale l imbei, cari precumu in geo log ia petri-ficatele naturali areta d iverse le revolutiuni si restempuri de formaţiune ale parnentului, asia numenele memorate demarca fasile de desvoltat iune sociale si cul turale , prin cari avu se treca cutare poporu. Ce forma sufisale e in terminatiunea numenelui A c h t u m u ori O p t u m u , fiiulu ducelui Gladu alu T e m i s i a n e i ? se deriva e lu ore de la numenele Octav ianu? Ce in Oi lerumu ? provine 6re de la Aurel ianu, au d6ra mai dereptu de la Valer ianu imperatu , vincitoriulu Got i loru? si ore acestu evenimentu remarcabile, au altulu fece se se eter-nisedie acelu nume in memori'a poporului r o m . ? I n f e r -t a t u - d e - c r u c e s e u f r a t e - d e - c r u c e avemu 6re de a face cu unu resunetu alu cruciateloru, au d6ra cu vre una stravechia usantia de l iga si înfrăţire? Ce insemna si de candu esistu in l imb'a-ne vorbe câ armindenu, capcane, smeu, fa tag ia , uncropu (== a d6u'e dî de cununia) , go j i rea , tef-fariu si alte a s e m e n i ? D e ce origine suntu si ce insemna numenele proprie Bucec iu , Parengu, Ciblesiu, Somes iu , Oltu, M u r e s i u , Maramuresiu si altele o suta si o m i i a , pre cari, dupa iniţiativele studie respect ive ale unui S. Barnut iu si I. Maiorescu,*) in tempulu presente istoriculu nostru H a s d e u incepu a le cuprinde in cadrulu cercetâriloru sa le istorice.

II . N u mai puc inu interesanţi suntu de in puntulu'j nostru de vedere moravuri le si datinele poporali . / E cuno- v scutu, câ pre langa l imba si re l ig iune nemica nu e s i s t a , ce poporulu s'ar nevo i se padiesca si pastredie mai cu scump&s tate, decâtu datinele eredite de la străbunii s e i v ' „ A s i a amu apucatu de la parenti", suna refrenulu seu stereotipu. E r a dein acesta t ienacitate deradia erasi nu puc inu folosu pentru s.cientia, a lesu pentru scienti'a antologie i comparat ive , a mo­ralii si privintie loru de dereptu si preste totu a trecutului

**toai departatu alu popora- loru; câ-ce mxtlte..jlein acefe_joşer-bantie si datine ne indegeta privintie poporali mitologice , relegiunarie si sociali deintr'unu trecutu , ce diace deincolo de istori'a scrisa.

Care e originea si semnificarea datineloru poporal i? Scrutătorii mai noi aflara, câ acele de ordinariu imitâdia fapte si lucruri, pre cari poporulu credea a-le oserbâ impre-giurulu seu in natura. Omulu s inguritu totu-deun'a e multn pucinu aternatoriu dela impregiurimea sa. A s i a si popo-rulu, mai alesu .in etatea sa copilaresca v e d i e n d u grandi6sele fenomene naturali pre ceriu si pre p a m e n t u , si totu-odata nepotenti'a sa de a si-le aservi si s u p u n e ; vediendu lupt'a loru continua intre s e n e : dupa asemenâri luate dein giurulu seu si-intipui intr'insele fientie indiestrate cu cugetare si sem­tire, fientie bune si r e l e ; ce lea frumose si stralueitorie, ces tea negre si intunerecate. Ce urma de a i c i? Acea , câ prin di­ferite acte ceremonial i se adoperâ a-si deoblegâ fientiele spi­retuali ce le bune , a si atrage fav6rea si bunavointi 'a loru,

*) H e u f l e r Oesterreich und seine Kronlander, Wien 1856 . t. V.

6 ©BCU CLUJ

— 34 —

era pre cele rele si influinti'a loru stricatiosa a-le depărta de la sene .

' E s t m o d u v ine a se espl icâ si la romanii noştri punerea unui butucu ,pre foculu ce arde tota noptea crăciunului ; co-lendatulu dela crac iunu; udatulu si urticatulu dein dio'a de S. Georg iu ; arborirea armindenului pare-mi-se in lun'a lui m a i u ; aruncarea atâtoru cunune pe casa in dioa de St . I o a n u , câte persone se afla in familia, spre a scire, care din ele v a trai in anulu venitoriu si care va se m o r a ; îdiversele midiuloce si mesure pe cara le ia poporulu contra vercoia-ciloru, câ acesti-a pre tempulu ecl ipsei se n u ne mance s6-rele, contra siolomonariloru, caroru le atribue potere preste nuori, preste ploare si neploare. E s t m o d u v ine a se splicâ l ibat iunea , ce romanulu si adi o face diei loru cu t6ta scru-pulositatea inainte de a be apa; banulu lui C a r o n u , ce- lu pune in man'a mortului ; gain'a n e g r a , ce o dâ preste mor-m e n t u l u lui E s c u l a p u ; deplângerea prin fete anumite si co­mandarea mortului , câ una remasit ia veneranda a prefice_ loru si si l icerniului romaniloru ant ic i ; si altele nenumerate ?

cari s ingure aru fi in stare a ne documenta descendenti 'a de la cuceritorii de adunaora aii lumei, si cari aştepta a fi adunate cu serguintia, pentru câ apoi se se pota propune si sp l i câ mai s istematicu.*)

Intr'atâtu e poporulu de t ienace in privinti'a ataroru datine $ e s a l e , câ tu , precumu se sci , nece chiaru ceresc'a doctrina a lui Crestu nu le potu desradec inâ , ci fii nevo i ta a se acomoda dins'a dupa cele mai multe , dandu-le ore-care sensu si espl icat iune crest inesca. Insas i serbatorea Crăciu­n u l u i e de origine solare, derivandu-se dein privintie p o p o ­rali antice despre sore si natura. Pâna in seci . IV , a lu erei creştine, adecă diverse popora o serba câ dioa nascerei noului sore, a sorelui nev insu de natur'a si de gerulu iernei (dies natalis solis invict i); s cur tu : câ puntulu vert ica le intre ierna si vera. Abia in amentitulu seclu incepura părinţii basericei a-i dâ însemnătate creşt ina; dara inca si in sec lu lu urmatoriu se p lânge deintre eli pap'a Leu-celu-mare,*"*) câ pre t empulu seu' poporulu de diosu inca totu n u celebra Craciunulu intru memori'a nascerei lui Crestu, c i intru a re-nâscerei si resarirei s6relui celui nou.

P r e urma nu pucine datine poporali reversa uneori lumina si asupr'a dereptului si usantieloru de dereptu , ce era in v igore in dile betrane. D e aici se t ienu intre altele oserbantiele de la nunt'a si cununi'a romanului cu

Inaltiatulu imperatu, (care) Demanet i 'a s'a scolatu, P r e obradiu s'a spelatu S i a pornitu la v e n a t u , . . . (si cu) Inaltiat'a imperatesa Tenera si multu alesă, sc l . ;

cu imbalt iatulu m i r e s e i , si legatulu portei cu pre forţele lantiu de p a i e ; cu colacarii si terfarii, s i a l te le , adi pure

*) Scriitoriulu acestora, spre a da si dein parte-si 6re care impulsu cercetarei mai seriose a dafineloru n6stre poporali, des­chise la univ. dein Clusiu in semestrulu curinte unu ciclu de prelectiuni asupr'a mitologiei daco romane.

**) Epist. Leonis papae, nr. 5.

obiecte de petrecere si um6re, cari inse aduna6ra serviâ câ espres iuni de referintie jured ice si avea unu fondu de de-repturi sociali .

D r . S i 1 a s î . ( V a urma.)

Constantinii Nasturelu-Herescu, Generalu in retragere si totu-odata mare-banu

dupa vechile ranguri si funcţiuni ale Munteniei, a incetatu dein viătia la 30. Decembre st. v. alu anu­lui 1874, in etate de 79 de ani, infrantu de betra-netie, acelerate prin multe si mari lupte a le vietiei. Cerimoni'a funebra i s'a tienutu in 31. Dec. (12. Ian. n.) si au concursu la ea atatu corpurile oficiali, mi-litarie si civili, catu si unu numeru immensu de lo­cuitori, pentru-ck acestu barbatu fusese unulu dein acei fiii ai patriei, pe carii binecuventarile poporului si lacrimele de gratitudine ale saraciloru ii petrecu pana deincolo de mormentu.

Trompet'a Carpatiloru in num. seu dein 5. Ian. dice f<5rte bene, ca marele-banuC. N a s t u r e l u - H e ­r e s c u a fostu deintre acelea personagie, a caroru vi£-tia descriendu-se, „ar face fia-care cate una istoria speciale in istori'a generale a României pe seco-lulu alu 19-lea." Trompet'a C. seu si ori-care altu diariu dein capitala va face plăcere mare toturorn romaniloru ckti au cunoscutu si au stimatu pe ma­rele banu si generalu Herescu, candu ne va spune câ s'a si aflatu p6n'a cea apta de a ne da biogra-fi'a lui, ck-ci pkna aci abia vediuramu ckte unu seurtu necrologu fragmentariu. Celu care'i va scrie vi^ti'a, va caută se dea si monografi'a vechiei sale familii de patricianu.

C o n s t a n t i n u N a s t u r e l u supranumita si H e r e s c u dela comun'a H e r e s c i s6u F e r e s c i, situata in districtulu Ilfovn, nu de parte de Bucu­resci, mosiia hereditaria dein vechime, nascutu in a. 1795, adecă tocma in epoc'a cea mare a revolutiu-nei francesci, pre candu ideile de libertate începu­seră se străbată nu numai pkna la Dunăre, ci si pkna la Nilu si la Iordanu, si pre candu familiile patriciane (boieresci) dein Romani'a avea professori de limb'a francesca, ăra altele isi tramitea pe filii loru la Parisu. In aceleaşi tempuri grecii inca apucaseră a lucra pentru emanciparea loru de sub jugulu tur-cescu. Pe la 1821 in care arm prorupse revolu-tiunea grecesca sub comanda lui Alexandru Ipsilanti, Constantinu Nasturelu-Herescu, pe atunci june vigo-rosu de 26 ani, câ unicu film, se smulse dein bracia-le mamei sale si se inrolk in liniile batalionului negru (Mavrophori), pe alu cărui drapellu se vedea m6rtea si doue <5se incrucite, £ra devis'a L i b e r t a t e sân m d r t e (eUV&SQU M Qavutog.) Dupa macelulu dela Dragasiani, steo'a lui Ipsilantis cadiuta, ostaşii bata­lionului negru ckti mai remasera cu vi£tia risipiţi care in catrau, Const. Nasturelu isi cautk scăparea in Russi'a, unde se ' inrolk intr'unu regimentu de

©BCU CLUJ

— 35 —

husari, participa la câteva expeditiuni bellice de cktra Gaucasu, pana candu intre anii 1828—9 ilu vediu-ramu combatendu in liniile armatei rusesci la Sili-stri'a, la Siuml'a si pe la alte puncte, pana la inchia-ierea pacei de Adrianopole.

Dein momentulu in care C. Nasturelu crediu ck patri'a sa este pe cale de a'si recâştiga libertatea intrega, isi cerii dimissiunea dela imperatulu Nico-lae, si reintorcundu-se in patria, Alexandru D. Ghica domnulu tierei, ii dete comand'a regimentului de că­lăreţi, formatu de nou. De aci incolo repausatulu a partecipatu la tdte afacerile tierei in dile bune si rele, alăturea cu cei mai de frunte patriciani, nu numai câ ostasiu, ci si câ functionariu civile, si de ckteva-ori ministru, pkna la adenci betranetie, candu apoi se retrase cu totulu. Celu mai greu servitiu alu lui Herescu a fostu in anii 1848—51, pre cktu au stătu turcii si rusii in tidra, apoi drasi in anii 1853—5 pe tempulu invasiunei triple. De acf in­colo elu aflk t6ta distractiunea si consolatiunea sa in lectura, in visitarea consangeniloru, amiciloru si altoru cunoscuţi, eVa conversarea cu âmenu de litere 'i făcea mare plăcere. Mes'a sa era totu-deauna aşternuta pentru ckte 10—12 6speti,. Generalulu Herescu na avuse prunci, au avutu inse de socia pe Helen'a sor'a fratiloru Baleanu, despre care vorbia totudeauna cu adeverata pietate si doiosiia, precumu acea dama al£sa si meritase in adeveru.

Nu scimu ce monumentu va pune posteritatea la mormentulu lui Herescu; ceea ce scimu este, ck elu isi asecurk imortalitatea la naţiunea sa si la scump'a sa patria prin acelu testamentu in eternu memora­bile din 20. Augustu 1813, in care lasa si donedia doue proprietăţi ale sale, N a s t u r e l u si S a t u nou basericei si sciintieloru. (Vedi acelu testamentu in Monitoriulu 'oficiale Nr. 194 dein s / 2 0 Sept, £ra co-dicillulu ilu afli si in Transilvani'a Nr. 20 dein 1873 si in mai multe diarie).

Daca acelea proprietăţi se voru administra in fric'a lui Ddieu, venitulu loru anuale pdte se 6sa la 2000 de napoleoni, seu si mai multu.

Eterna se^ fia memori'a lui si sufletulu seu in lumin'a fericirei ceresci!

Contribuiri la fondulu academiei. I. Deîa dn. protopopu in Sabesiu, Ioane Deacu 10 fl.

II . Protop in Sabesiu, Ioane Tipeiu 10 fl. III. Prin direcţiunea despart, cerc. alu Blasiului (XX. )

s'au tramesu: a) dela dn. parochu grect. in Bordu, Iosifu Tamasiu 1 fl. b) mai mulţi locuitori in Bordu 1 fl. 45 cr.; c) v. notariu comitatense Iosifu Capucianu 55 cr.; d) proprietariu in Bobohalma, Nicolau Popu 1 fl,; e) protocolistu in San Martinu, Petru Okos 2 fl.; f) parochu gr. cat. iu Bobohalma, Alesandru Suciu 1. fl.; g) advocatu in San-Martinu Vasiliu Zahanu i fl.; h) mai mulţi locuitori in Bobohalma 2 fl. S u m ' a 10 fl.

IV. Dela dn. directore gimn. si redactore in Brasiovu, Iacobu Muresianu, in un'a acţiune a Albinei cu couponii re­spectivi 100 fl.

Sibiiu in 22 . Ianuariu 1 8 7 5 . D e l a a s o c . t r a n s .

Bibliografia. L a c ă r t u r a r i i p o p o r u l u i r o m a n u . Te-

meli'a ori cărui nemu e poporulu. A inaltia popo-rulu, este a inaltia insu-si nemulu. Aventulu popo­rului in luminare, e aventulu nemului intregu.

Trebue dara seu tindemu toti la desceptarea si poleirea poporului nostru.

Unu midiulocu puternicu spre acestu scopu este si litera tur'a.

Alte nămuri au o bogata literatura poporala; noi inse n'avemu decatu pr6 pucine scrieri de acestu felu.

Asia dara trebue se dkmu si poporului nostru ceva de cetitu.

Dar elu nu cetesce, — mise va respunde dein unele parti.

Io nu sunt de părerea ac£st'a. Toti cei ce amu vediutu, ck cu ce iubire cetesce tieranulu nostru „Alesandri'a si alte scrieri poporale dein cele pucine ckte avemu, — amu avutu prilegiulu a ne convinge, ck elu ar ceti bucurosu, de cumva ar ave* ce?

N'avemu cârti si foi pentru poporu, compuse dupa priceperea s i r placulu seu si scrise in limb'a lui neschimosita. Eta pentru ce nu cetesce elu!

Acesta convingere adânca e indemnulu gan-diriloru mele, de mai mulţi ani. Si inca de atunce mi-am propusu se concurgu si io cu poterile mele slabe, d'a pote" dâ poporului nostru ce-va de cetitu.

Incuragiatu de mai mulţi bărbaţi vrednici de re-cunoscientia, £ta vinu dara a ve insciintia, ck la anulu nou voiu scdte pentru poporulu romanu o foitia cu numirea:

„ S I E D I E T O R E A " , care va esi odată pe luna, totu-deuna in prim'a, si va costa pe anulu intregu numai 1 florinii.

Foiti'a mea, ferindu-se de politica, va cuprinde de tdte, ce dupa părerea mea poporulu va ceti cu plăcere: balade, doine si hore, povesti, intemplkri, invetiature, anecdote, ciumeliture si altele. Scopulu meu de frunte este a o lati cktu mai multu in po­poru, ck-ci printr'ins'a se va desvoltâ gustulu de ce­tire, si astu-felu ve face locu si altoru scrieri.

Ilîta vointi'a mea. Acuma, iubiţi cărturari ai poporului nostru, e rondulu la d-vdstra.

Me rogu dara de toti preoţii, notarii si invetia-torii buni si adeverati ai poporului nostru, se bine-voi6sca a introduce foiti'a acdsta in poporu. Sunt multe sate romanesci si in ele mulţi plugari cari sciu carte, si cari voru jertfi bucurosu 1 fl. pe anu

©BCU CLUJ

— 36 —

pentru câ si ei, s£a pruncii loru cari ambla la scola, seu aiba o f6ia romanesca.

Inca odată me rogu de toti iubitorii de înain­tare a poporului nostru, se sprigindsca acesta între­prindere! La intemeiarea ei nu me indemna ca-stigulu, ck-ci cu pretiulu de 1 fl. pe unu auu in-tregu de asia ce-va nici vorba nu pdte se fia. Sin-guiulu scopu alu meu e deşteptarea si luminarea

•poporului. Banii se se tramita inainte, pe unu anu intregu;

in rate nu se p6te primi'. Budapesta 4. Dec. 1874. I o s i f u V u l c a n u .

D e l a B l a s i u m a i p r i m i r a m u u n u o p u scientiticu, carele imple una lacuna forte simţită in literatura basericesca, si pe care bărbaţii de specia­litate ilu voru sci apretiâ dupa cumu merita. Acela este:

„ P r e l e c t i u n i t e o l o g i c e d e s p r e M a t r i ­m o n i u , I m p e d i m e n t e , P r o c e d u r a , cu respectu la teori'a e prax'a vigente in provinţia metropolitana greco-catolica de Alb'a-Iuli'a. P e n t r u a l u m n i i d e t e o l o g i a s i u s u l u c l e r u l u i . Cu una colectiune de forniularia. De dr. I o a n e R a t i u , profesoru de dreptulu canonicu in seminariulu archidiecesanu din Blasiu, assessoru la tribunalulu matrimoniale archie-piscopescu etc. Cu aprobatiunea veneratului ordi-nariatu metropolitanu de Alb'a-Iuli'a, Blasiu 1875." 8" mare pag. 472. Pretiulu 3 florini val. austr. seu 7 franci 50 centesime.

Dein titlulu acestui tractatu de dreptulu cano­nicu s'ar părea, ck acelasiu ar fi destinatu numai pentru scaunele (tribunalele eclesiastice) dein arehi-diecesea Blasiului; intr'aceea frundiarindu cineva prin acesta carte câ cunoscătorul de lucru, curendu se va convinge, ck nu numai canonistii greco-catholici, dara si cei greco-resariteni voru simţi necessitatea de a se familiarisâ cu theoriile câ si cu aplicatiunile practice desvoltate in trensa câ resultate ale unui stu­diu vastu si fatigiosu; era acela care si-ar' luâ tempu de a trage pararella intre D r e p t u l u c a n o n i c u publicatu de fericitulu mitropolitu A n d r e i u br. de S i a g u n a si intre acestu opu, precumu face de ex. „Beseric'a romana" cu multe institutiuni chiaru de ale „heterodoxiloru" ar merita multu, nu numai dela cieruri, ci si dela poporu. Aici nu incapu conside-ratiuni dogmatice, catu mai virtosu strictu juridice, canonice, cumu si punerea in cumpăna a mariloru interesse de familii, in numerdsele caşuri de casatorii amestecate. Preste acesta, canonistii ambeloru base-rice romanesci dein Daci'a superiore si dein Pano-ni'a sciu bene ce'i amenintia. Introducerea căsătoriei civile si luarea dein man'a loru a causeloru matri­moniale. Asesta nu mai e cestiune particularia, ci comuna pentru t6te confessiunile.

Dn. Dr. professoru I. Ratiu este cunoscntu cle­rului mea si dein alte lucrări ale sale, publicate mai de inainte, precumu: Principia-le generali ale reli-giunei creştine. ^ Blasiu 1872 pentru sc6Pa de pre­parandia. 80 cr. Principiale speciali seu dogmatice, 1872. 1 fi1. E t h i c a creştina 1873. 3 fi. v. a.

L e g e n d e s 6 u b a s m e l e R o m a n i l o r u adu­nate din gur'a poporului, scrise si date la lumina de unu c u l e g a t o r i u t i p o g r a f u . Partea II. fas­ciclii II. Bucuresci. Nou'a tipographia a laboratori-loru romani. 1874. Formatu 16-tiu pag. 144. Pre­tiulu 1 leu 50 bani seu 60 cr. Acesta parte coprinde fabulele: I l e a n ' a S i a m d i e a n a , lunga pe 37 de pagine. O m u l u d e p i e t r a . C e i t r e i f r a ţ i im-p e r a t i . — C e l e t r e i r o d i i a u r i t e . — M o s i u L o c u s t a . — T a 1 e r u s i u. — P i c i n l u , c i o b a-n a s i u l u s i p o m u l u c e l u f b r a c a p e t a i u . Par­tea I. din Legende esise mai inainte, si costa 2 lei noi.

S n d v e s £ u p o v e s c i p o p u l a r i e , adunate din gările celoru ce sciu multe, de unu culegatoriu tipografii Nr. I. Bucuresci 1873. Pretiulu 30 de bani. Materiile coprinse in ac6sta caiticica suntu: Papara. — Canele lenesiu. — Glasu alu sieptelea. — Lu-pulu parcalabu. Boiangiulu si sarvosulu. — Sciţi voi ce dice in cartea acesta. — Eftinu si scumpn. — Bol-navulu si doctorulu. — Las' se dica, numai eu se nu'ti dau. — Scrie logofete, scrie. — Bobârnaculn nemtiului. — Gardu preste moitu. Parechia nimerita*).

*) Dein L e g e n d e P. II. fasc. I. si Snove Nr. I. se afla depuse, spre vendiare si la redactiunea Transilvaniei, cu pretiu-rile susu arătate.

Domnulu i Col legu A lexandru Romanu in Pestea . D o ­cumentele Kossuthiane pe care le reclami D- ta in supleinentu la Nr . 3 — 4 alu Federat iunei , sunt la m a n i b u n e , in vreo doue locuri ; ace ia inse care le pos sedu , au avutu raţiuni forte grave câ pana acuma se taca cu ele. Totu ce se in templa in vieti'a pop6raloru demnu de memori'a posteritatiei, trece in dominiulu istorie i ; de aici inse nu potemu deduce câ regula generale care se nu sufere nici una escept iune, ck ori-ce documentu se se si publ ice la momentu. Sunt uneori raţiuni de interesse supreme, vital i , d e s t ă t u si a l e n a -t i u n e i , care ceru contrariulu; alte-ori esci necessitatn se aştepţi c u anii pana se poti pune man'a p e alte documente, fora care cele dein pulpitu n'aru avea intielesu. Vre i totu-odata câ se le dai Ia unu locu , in oresicare ordine chrono-l o g i c u , era nu risipite câ farin'a orbului. In fine, D-ta sc i i eâ se intempla adesea multoru 6meni , de ex . in Franci 'a si airea, prea buni patrioţi, carii lasa cu l imba-de-morte, câ cu­tare documente se se publice numai dupa unu numeru anu­mita de ani , seu si dupa st ingerea unei generatiuni întregi, care participase la acelea even imente ; era asemenea restri-ctiuni se intempla mai a lesu dein causa, câ nu c u m v a prin publicare intempest iva, ur'a de partite si chiaru de familii se se reincrunte dein nou.

Editoriu si provedletoriu: Comitetulu. — Redactoiiu 6. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunci, — Tipografia Riinier & Kamucr.

©BCU CLUJ