F I Ș A D I S C I P L I N E I - umftgm.ro · Stagiu Virusologie DEMONSTRATII+activitate ... La...

FIȘA DISCIPLINEI1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământsuperior

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGUMUREȘ

1.2 Facultatea MEDICINA1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SANATATE1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Activitate de cercetareteza disertatie2.2 Titularul activităților de curs 2.3 Titularul activităților de lp 2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 22 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 223.4 Total ore din planul de învățământ 308 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 308

Distribuția fondului de timp/săpt ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1TutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 253.8 Total ore pe semestru 3503.9 Număr de credite 30 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulateCompetențe profesionale Abilitatea practica de a implementa metode noi, de a le valida si

estima incertitunile de determinare

Competențe transversale Capacitatea de a lucra in echipa si de a conduce un studiu delaborator

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei7.2 Obiectivele specifice 8. Conținuturi

8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs Metode de

predareNr.ore Observații Corelarecu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: Nr.crt.

8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice /Stagii Metode de predare Nr.

ore ObservațiiCorelarecu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Stagiu Biochimie DEMONSTRATII+activitate 56

1. Stagiu Biochimie DEMONSTRATII+activitateteoretica si practica 56

2. Stagiu Imunologie DEMONSTRATII+activitateteoretica si practica 56

3. Stagiu Hematologie DEMONSTRATII+activitateteoretica si practica 56

4. Stagiu Bacteriologie DEMONSTRATII+activitateteoretica si practica 42

5. Stagiu Virusologie DEMONSTRATII+activitateteoretica si practica 42

6. Stagiu Parazitologie DEMONSTRATII+activitateteoretica si practica 28

7. Stagiu Citologie DEMONSTRATII+activitateteoretica si practica 14

8. Stagiu Genetica DEMONSTRATII+activitateteoretica si practica 14

9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Minodora Dobreanu et al Compendiu de Lucrari practice de Bochimie clinică si Imunologie,Litografia UMF Tg.Mures, 2013.2.Turgeon, Mary Louise – Immunology & Serology in Laboratory Medicine, Ed. 2, Mosby, 1996.3.Rose et al. Manual of Clinical Laboratory Immunology.6th ed. ASM Press, 2002.Buiuc D., Neguţ M.: Tratat de microbiologie clinică. Ediţia a IIa, Ed. Medicală, 20084.Dobreanu Minodora et al – Biochimie Clinica – implicatii practice, Ed.3, Ed. Medicala, 2015.5.Marshal W.J., Bangert S.K. – Clinical Chemistry, Ed.6, Mosby Elsevier, 2008.6. Hematology in clinical practice RS Hillman, AM Keneth, HM Rinder, Mc Grawhill, Lange, Fifthedition, 20117. Practical Hematology, Dacie and Lewis,BS Bain, I Bates, SM lewis, Churchill Livingstone, eleventhedition, 20138. Williams hematology, eight edition, 20109. Oxford handbook of clinical hematology, D.Boran, CRJ Singer, T.Baglin, J.Dukal, Oxford UniversityPress, 200910. Medicina interna, hematologie, vol. III, Radu Paun, 199711 Păun Ludovic: Boli infecţioase, arme biologice, bioterorism. Ed. Almatea, Bucureşti, 200312 Popa I.M.: Microbiologie generală şi microbiologie specială – note de curs. Ed. ConceptPublishing House, Bucureşti, 199913. Toma Felicia: Bacteriologie generală. Curs, UMF Tg.Mureş, 200514. Toma Felicia: Bacteriologie medicală. University Press, TgMureş, 2006.15. Washington C. Winn jr. et al: Koneman’s color atlas and text book of diagnostic microbiology,sixth edition, LippincottWilliams&Wilkins, 200616. www.microumftgm.ro 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiMasteranzii care parcurg acest program de studii, finalizeaza prin acest stagiu un program superiorde pregatire, dobandind abilitatea de a implementa metode noi, de a le valida si estima incertitudinilede masurare. Capacitatea de a initia, conduce si finaliza un studiu profesional sau de cercetare va fiincununata prin sustinerea tezei de disertatie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4 Evaluare pe parcursulsemestrului

La cursÎn timpul activităţiipractice

Notarea activitatii pe parcursulsemestrului 30%

practice semestrului 30%

10.5 Evaluare finală

Examen teoretic final În funcție de specificuldisciplinei

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei 70%

10.6 Standard minim de performanțăObtinerea mediei minime de 6 pentru a putea promova examenul de disertatie



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BACTERIOLOGIE MEDICALĂ2.2 Titularul activităților de curs Post vacant (conf. dr. Felicia Toma)2.3 Titularul activităților de lp Post vacant (conf. dr. Felicia Toma)2.4 Anul destudii I 2.5

Semestrul II 2.6 Tipul deevaluare EXAMEN2.7 Regimul

disciplinei DS

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28

Distribuția fondului de timp/săpt 5ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 0,5Examinări 0,5Alte activități 13.7 Total ore de studiu individual / săpt 53.8 Total ore pe semestru 703.9 Număr de credite 7 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionale

Utilizarea metodelor / tehnicilor specifice pentru efectuarea de testemicrobiologice în scopul evaluăriistării de sănătate Interpretarea fenomenelor biologice folosind instrumente specificelaboratorului medical Determinarea calitativă şi cantitativă a parametrilor biologiciIdentificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile,condiţiilorde finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,

Competențe transversalede finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şidistribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplineiDobândirea cunoștințelor referitoare la biologia bacteriană,amodului în care microorganismele cauzează îmbolnăviri șiposibilitățile de prevenire și tratament ale infecțiilor cauzate

7.2 Obiectivele specifice

Obținerea unor cunoștințe de bază (morfologie, boli cauzate,patogeneză, imunitate, mod de transmitere, posibilități deprevenire și tratament) referitoare la microorganismele implicateîn infecții umane importanteÎnțelegerea rolului florei normale a organismului, a noțiunilor decolonizare, portaj și infecție Înțelegerea problemelor medicale majore cauzate demicroorganisme: factorii care duc la apariția și răspândirearezistenței antimicrobiene, infecțiile nosocomiale și rolul măsurilorde control al infecțiilor, infecțiile pacienților imunosupresați,bioterorism, rolul vaccinării în prevenirea unor infecții

8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs Metode de predare Nr.

ore Observații Corelarecu ICSSemestrul I

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Stafilococi coagulază pozitivi. Stafilococicoagulază negativi. Genul Streptococcus. GenulEnterococcus

Prezentare orala +multimedia 2

2. Genul Neisseria. Genul Moraxella. Prezentare orala +multimedia 2

3.Caractere generale ale familieiEnterobacteriaceae. Genul Escherichia. GenulShigella.


4. Genul Salmonella. Genul Yersinia. Prezentare orala +multimedia 2

5. Genurile Klebsiella, Enterobacter, Serratia. Prezentare orala +multimedia 2

6. Genurile Proteus, Morganella, Providencia. GenulCitrobacter.


7. Familia Vibrionaceae. Spirili. Genul Helicobacter.Genul Campylobacter.


8. Pseudomonas aeruginosa. Alte Pseudomonadede interes medical. Genul Acinetobacter.


9. Genul Haemophilus. Grupul bacterian HACEK. Prezentare orala + 2

9. Genul Haemophilus. Grupul bacterian HACEK.Gardnerella vaginalis. Genul Bordetella.


10. Bacterii coryneforme. Genul Listeria. Prezentare orala +multimedia 2

11. Genul Bacillus. Genul Clostridium. Prezentare orala +multimedia 2

12.Mycobacterium tuberculosis. Micobacteriiatipice.Mycobacterium tuberculosistulpini MDR,XDR.


13. Genul Treponema. Genul Borrelia. GenulLeptospira


14. Mycoplasma pneumoniae. Micoplasmele genitale.Genul Chlamydia. Genul Chlamydophila.


Bibliografie:Buiuc D., Neguţ M.: Tratat de microbiologie clinică. Ediţia a IIa, Ed. Medicală, 2008Păun Ludovic: Boli infecţioase, arme biologice, bioterorism. Ed. Almatea, Bucureşti, 2003Popa I.M.: Microbiologie generală şi microbiologie specială – note de curs. Ed. Concept PublishingHouse, Bucureşti, 1999Toma Felicia: Bacteriologie generală. Curs, UMF Tg.Mureş, 2005Toma Felicia: Bacteriologie medicală. University Press, TgMureş, 2006.Washington C. Winn jr. et al: Koneman’s color atlas and text book of diagnostic microbiology, sixthedition, LippincottWilliams&Wilkins, 2006 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate destafilococi. Diagnosticul de laborator în infecţiilecauzate de streptococi, enterococi.

demonstrații practice,lucrare practică 2

2. Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate deneisserii.


3. Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate degenul Escherichia şi genul Shigella.


4. Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate degenul Salmonella şi genul Yersinia.


5. Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate degenurile Klebsiella, Enterobacter, Serratia.


6.Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate degenurile Proteus, Morganella, Providencia şiCitrobacter.


7.Diagnosticul de laborator în holeră. Diagnosticulde laborator în infecţiile cauzate de genulHelicobacter şi Campylobacter.


8. Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate dePseudomonas aeruginos şi de Acinetobacter.


8. Pseudomonas aeruginos şi de Acinetobacter.demonstrații practice,lucrare practică 2

9. Genul Haemophilus. Grupul bacterian HACEK.Gardnerella vaginalis. Genul Bordetella.


10. Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate deCorynebacterium diphtheriae.demonstrații practice,lucrare practică 2

11.Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate degenul Bacillus. Diagnosticul de laborator îninfecţiile cauzate de genul Clostridium.


12.Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate deMycobacterium tuberculosis. Diagnosticul delaborator în infecţiile cauzate de Micobacteriiatipice


13. Diagnosticul de laborator în sifilis. Diagnosticul delaborator în leptospiroză.demonstrații practice,lucrare practică 2

14.Identificarea Micoplasmelor şi Ureaplasmelor.Diagnosticul de laborator în infecţiile cauzate deGenul Chlamydia.


Bibliografie:www.microumftgm.ro 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAvând în vedere creșterea numărului pacienților cu intervenții invazive și/sau imunosupresați,vulnerabili la infecții microbiene, fungice și parazitare, emergența sau reemergența unormicroorganisme, devine esențială pregătirea viitorilor medici în domeniul microbiologiei care asigurădobândirea cunoștințelor privind microorganismele implicate în infecții, a principiilor de diagnosticetiologic, de tratament și profilaxie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La curs insusirea notiunilorteoretice de baza

intrebari din cursul anterior(15 minute) 15%

În timpul activităţiipractice

insusirea notiunilorpractice de baza

intrebari din LP anterioara(15 minute) 15%


Examen teoretic final În funcție de specificuldisciplinei TEST GRILĂ 50%

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei ORAL+PRACTIC 20%

10.6 Standard minim de performanțăCUNOAȘTEREA A 50% DIN TEMELE CUPRINSE ÎN CURRICULA DE CURS ȘI LUCRĂRIPRACTICE.



1.2 Facultatea MEDICINA1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii Master1.6 Programul de studii Laborator Clinic 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Biochimia clinica – implicatii practice2.2 Titularul activităților de curs Prof.dr. Minodora Dobreanu2.3 Titularul activităților de lp Sef de lucrari vacant2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei DS 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 1Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 93.8 Total ore pe semestru 1263.9 Număr de credite 5 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleCapabilității de a efectua si interpreta analize biochimice din lichidebiologice, cu acuratete maxima, de a putea valida metode biochimicein laboratorul de analize medicale şi de a putea consilia clientul asuprasemnificatiei rezultatelor obţinute.

Competențe transversale Abilitati tehnice, organizarea locului de munca, munca in echipa. 7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplineiObiectivul general este acela de a crea masteranzilor o bazălogică de gândire atunci când solicită şi interpretează analize delaborator.Posesorul de master in Laborator Clinic trebuie să fie capabil să

7.2 Obiectivele specificePosesorul de master in Laborator Clinic trebuie să fie capabil săintroducă, valideze și efectueze analize specifice din domeniul:•Biochimiei sanguine (enzime, substrate, ioni, proteine speciale)•Biochimiei urinare și a lichidelor de puncție



1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. 1.Explorarea de laborator in hemostaza Prelegere +prezentare .ppt 2

2. 2 Hormonii hipotalamohipofizari Prelegere +prezentare .ppt 2

3. 3.Hormonii tiroidieni Prelegere +prezentare .ppt 2

4. 4.Hormonii steroizi Prelegere +prezentare .ppt 2

5. 5.Enzimologia clinică. Diagnosticul enzimatic albolilor hepatice, pancreatice.

Prelegere +prezentare .ppt 2

6. 6. Testele enzimatice în laboratorul de biochimie Enzimograma bolilor cardiovasculare


7. 7. Testele enzimatice în laboratorul de biochimie.Enzimograma bolilor hepatobiliare


8. 8. Hemoproteine si metabolismul fierului Prelegere +prezentare .ppt 2

9. 9.Metabolismul bazelor azotate acidul uric siguta


10. 10.Patochimia ficatului: explorarea paraclinică afunctiilor hepatocelulare.


11. 11Patochimia ficatului: explorarea paraclinică afunctiilor vasculobiliare patochimia icterelor.


12. 12. LCR considerente biochimice si citologice Prelegere +prezentare .ppt 2

13. 13.Functiile renale. Explorarea de laborator afuncţiilor glomerulare


14. 14.Functiile renale. Explorarea de laborator afuncţiilor tubulare


Bibliografie:1.Dobreanu Minodora et al – Biochimie Clinica – implicatii practice, Ed.3, Ed. Medicala, 2015.2.Marshal W.J., Bangert S.K. – Clinical Chemistry, Ed.6, Mosby Elsevier, 2008. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.

ore Observații Corelarecu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. 1.Metode de orientare în hemostază şi coagulare– faza vasculo/plachetară

demonstratii+ lucraride laborator 2

2.2.Metode de orientare în hemostază şi coagulare– faza plasmatică, monitorizarea tratamentuluianticoagulant


3. 3.Teste enzimatice in laborator considerenteteoretice si practice


4. 4. Dozari hormonale hormonii de naturapeptidica


5. 5. Dozari hormonale hormonii de natura lipidica demonstratii+ lucraride laborator 2

6. 6.Dozarea microelementelor fier, cupru demonstratii+ lucraride laborator 2

7. 7. Examenul de laborator al compusilor azotati produsi de metabolism proteic


8. 8. Examenul de laborator al produsilor dedegradare ai hemoglobinei


9. 9.Examenul de laborator al produsilor dedegradare ai acizilor nucleici


10. 10.Examenul fizicochimic al LCR demonstratii+ lucraride laborator 2

11. 11.Examenul celularitatii LCR demonstratii+ lucraride laborator 2

12. 12.Examenul fizicochimic al urinii, demonstratii+ lucraride laborator 2

13. 13.Explorarea aminoaciduriilor demonstratii+ lucraride laborator 2

14. 14.Examenul sedimentului urinar demonstratii+ lucraride laborator 2

Bibliografie:3. Dobreanu Minodora Compendiu de Biochimie Clinică și Imunologie – U.M.F. Tg.Mureş, 2013.4. Dobreanu Minodora Compendiu de lucrări practice / Ghid de valori normale de Laborator –U.M.F. Tg.Mureş, 2002. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiRezultatele furnizate de laboratorul de analize medicale, indispensabile oricărui medic indiferent despecialitate, furnizează 70% din informațiile necesare pentru diagnosticul, prognosticul /monitorizarea stării de sănătate a pacienților. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

Tip activitate 10.1 Criterii deevaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La curs Notarea activitatii pe parcursulsemestrului 30%



Examen teoretic final În funcție de specificuldisciplinei Examen scris 40%

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei Examen scris 30%

10.6 Standard minim de performanțăExplorarea caii intrinseci si extrinseci a coagulariiAPTT, INR, TQ. Rolul in monitorizareatratamentului cu anticoagulante administrate oral/parenteralHemogramacomponentele si valorile normale ale acestora. Intervalele de valori normale pentru concentratia seric a a fierului si cupruluiValorile fiziologice (normale) pentru concentratiile serice ale parametrilor azotati neproteici (uree,creatinina, acid uric). Clearanceul de creatinina si estimarea ratei filtrarii glomerulare. Diagnosticulstarilor de insuficienta renala.Enzimele cu rol in diagnosticul si monitorizarea pacientului cu IMA, ciroza hepatica, pancreatitaacuta/cronica, boli musculare Examenul fizicochimic al urinei examinarea prin chimie uscata cu ajutorul stripului. Elemente componenete ale sedimentului urinar organizat si neorganizat.Componentele buletinului de analiza si valorile normale ale acestora.



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii Sănătate1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii MASTER Laborator Clinic 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Biochimie Clinică Generală2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Minodora Dobreanu2.3 Titularul activităților de lp Sef de lucrari vacant2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei DD 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 28

Distribuția fondului de timp/săpt ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1TutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 53.8 Total ore pe semestru 703.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleCunoasterea tehnicilor celor mai uzitate in investigarea biochimică dinlaboratoarele medicale de analize, au rolul de a instrui asupra moduluide determinare si interpretare a parametrilor biochimici dinprincipalele lichide biologice

Competențe transversaleAbilităţi de lucru în echipă, abilităţi de comunicare orală şi scrisă,respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale, rezolvarea deprobleme clinice şi luarea deciziilor terapeutice corecte

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea unor metode moderne de investigare în laborator,calitățile și limitele acestora.

7.1 Obiectivul general al disciplinei calitățile și limitele acestora.7.2 Obiectivele specifice 8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs Metode de predare Nr.


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. 1.Homeostazia apei şi electrolitilor: sodiul,potasiul.

prelegeri+prezentari.ppt 2

2. 2.Echilibrul acidobazic – explorarea in laborator prelegeri+prezentari.ppt 2

3. 3.Homeostazia calciului, fosforului şi magneziului– Osteoporoza


4. 4.Microelementele si vitaminele importanta lorpentru homeostazia organismului.


5. 5.Metabolismul carbohidraţilor prelegeri+prezentari.ppt 2

6. 6.Metabolismul lipidelor si lipoproteinelor –implicarea in ateroscleroza


7.7. Funcţiile biologice ale proteinelor plasmatice.Metabolismul proteinelor plasmatice.Caracteristicile principalelor proteine plasmatice,Proteinograma serică


8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Cucuianu M., Crîsnic I.: Biochimie Clinică cu fundamentare fiziopatologică. Ed. Dacia, ClujNapoca,1998. 2.Dobreanu Minodora Manual de BIOCHIMIE CLINICĂ – Ed. Univ Press, Tg.Mureş 2005. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. 1.Calitatea in laboratorul de analize medicale monstratii + activitatipractice 2

2. 2. Metode optice de analiza. Analizorul automat. monstratii + activitatipractice 2

3.3.Metode potenţiometrice de analiză. Explorareaionogramei și a parametrilor echillibrului acidobazic

monstratii + activitatipractice 2

4. 4.Dozarea microelementelor: Fierul, Cuprul monstratii + activitatipractice 2

5.5.Explorarea metabolismului glucidic. Testul detoleranță la glucoză administrată oral, teste dedigestie și absorbție ale carbohidraților


6. 6.Analiza proteinelor plasmatice –disproteinemiile


7. 7.Explorarea metabolismului lipidic. Dislipidemiileca factori de risc aterogen


8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:3.Dobreanu Minodora et al Compendiu de lucrări practice de biochimie si imunologie – U.M.F.Tg.Mureş, 2013.4.Mihele Denisa, Pavlovici Maria: Biochimie clinică Metode de laborator. Ed. Medicală, Bucureşti,1996.5.Turgeon, Mary Louise – Clinical Laboratory Science the basic and routine techniques, Ed. 5,Mosby Elsevier, 2007. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiProgresul tehnic si metodologic rapid in laboratorul de analize medicale trebuie secondat de opregatire pe masura a cadrelor superioare care lucreaza in acesta. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere



La curs semestrului 30%





10.6 Standard minim de performanță1.Compartimentele hidrice ale organismuluidistributia apei si electrolitilor2.Ionograma serica –concentratia serica a principalilor cationi si anioni3.Starile de hipo/hiperpotasemie4.Procese biologice/celulare generatoare de protoni. Sistemele tampon sangvine si capacitatea lorde tamponare5.Parametrii echilibrului acidobazic; variaţii fiziologice şi patologice ale parametrilor echilibruluiacidobazic acidoze si alcaloze6.Distributia calciului si fosforului in organism. Calciul plasmaticmodul de transport si concentratie7.Mecanisme implicate în echilibrul fosfocalcic al organismului: Hormonul paratiroidian, vitamina D,Calcitonina8.Stari de hipo/hipercalcemiepatologia implicata, teste de laborator utile in diagnostic. Osteoporoza– clasificare9.Concentratia fiziologica serica a magneziului si caracteristicile starilor de hipomagneziemie10.Clasificarea proteinelor plasmatice dupa functii. Albumina, a1AT,a2Mg,Transferina,Ceruloplasmina, Haptoglobina, Imunoglobulinele G,A,M11.Proteinele de faza acuta –clasificare dupa cinetică și magnitudinea modificării12.Proteina C reactivarolul in monitorizarea sindromului inflamator13.Stări de disproteinemie. Modificarea traseului electroforezei proteinelor serice in diversesindroame disproteinemice sindromul inflamator acut, cronic, mielomul multiplu, ciroza hepatica,sindromul nefrotic14.Principalele lipide si lipoproteine plasmatice. Clasificarea lipoproteinelor in functie de migrare sidensitate15.Căile de metabolizare ale lipidelor alimentare si ale lipidelor sintetizate in ficat16.Clasificarea dislipidemiilor. Dislipidemiile ca factor de risc aterogen (rolul HDLC si LDLC inaterogeneza)17.Glucoza sangvina de origine alimentara(absorbtia carbohidratilor si cinetica postprandiala,metabolismul glucozei în diverse celule)18.Teste de digestie si absorbtie ale carbohidratilor19.Glucoza sangvina de origine hepatica (glicogenogeneza/glicogenoliza, gluconeogeneza)20.Diabetul zaharat si principalele caracteristici ale diabetului zaharat tip I si II



1.2 Facultatea MEDICINA1.3 Departamentul M11.4 Domeniul de studii Sanatate1.5 Ciclul de studii Master1.6 Programul de studii MLC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Biologie celulară si moleculară2.2 Titularul activităților de curs Vacant Profesor2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii 2.5 Semestrul 2.6 Tipul de evaluare 2.7 Regimul disciplinei 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițeDocumentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0.25Tutorial Examinări 0.25Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 143.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Iniţierea în studiul microscopic: microscoape optice şi electronice Dobândirea de abilităţi practice privind manipularea microscoapelorşi aparaturii de laborator Aprofundarea noţiunilor teoretice şi practice privind structura şiultrastructura celulei şi a mecanismelor moleculare care stau la bazavieţii Demonstrarea importanţei practice a patologiei celulare şimoleculare pentru înţelegerea tuturor disciplinelor medicale Utilizarea noţiunilor dobândite în cercetarea ştiinţifică Introducere în studiul ştiinţelor morfologice Însuşirea de noţiuni teoretice şi practice privind microcosmosul lumii

Competențe transversale

Însuşirea de noţiuni teoretice şi practice privind microcosmosul lumiivii Dezvoltarea gândirii medicale şi folosirea informaţiilor ştiinţifice înscopul intelegerii proceselor fiziologice și patologice intalnite in diferiteafectiuni Realizarea unei lucrari/ referat, cu identificarea obiectivelor derealizat, a resurselor disponibile, a condiţiilor şi etapelor de lucru,precum şi a timpilor şi termenelor de realizare


7.1 Obiectivul general al disciplinei

Disciplina de Biologie Celulara si Moleculara are drept scopstudiul şi cunoaşterea structurii şi ultrastructurii celulei şi amecanismelor moleculare care stau la baza vieţii, folosindmicroscopia optică, în coloraţii uzuale (HE), coloraţii speciale,imunohistochimice şi microscopia electronică


Însuşirea noţiunilor elementare de biologie celulara simoleculara, cu aplicatii ulterioare in studiul altor stiintemorfologice Întelegerea mecanismelor de actiune la nivel celular simolecular cu aplicatii in practica medicala Insusirea tehnicilor elementare de confectionare a unuipreparat microscopic Studiul si recunoasterea la microscop a diverselor tipuri decelule si tesuturi, diagnosticul pozitiv si diferential al structuriinormale celulare si implicatiile in medicina

8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs

Metode depredare

Nr.ore Observații Corelare cu ICS

Semestrul I

1.1. Introducere în Biologia Celulară simoleculara.Organizarea generală a materiei vii.Celule procariote, celule eucariote. Formemoleculare de viață. Compoziţia chimică a celulei.

Oral.Prezentărimultimedia

2Dezechilibru acidobazic. HIV.Imunodeficiență.

2.2. Membrana plasmatică. Organizarea generală,structura şi compoziţia biochimică. Transporturipermisive. Transporturi prin vezicule


2 Boală hemolitică însistemul Rh

3.3. Specializări morfologice ale celulei.Adezivitatea celulară. Joncţiunile intercelulare.Citoscheletul. Microfilamentele de actină.Filamentele intermediare. Microtubulii


2 Imunizare.Malabsorbție.

4.4. Nucleul. Organizarea generală a nucleului.Acizii nucleici. Cromatina nucleară. Nucleolul.Ciclul celular. Diviziunea celulară: mitoza şimeioza


2 Patologiicromozomiale

5.5. Organitele citoplasmatice: Reticululendoplasmic. Ribozomii. Complexul Golgi.Lizozomii. Peroxizomii. Mitocondriile


2

Tulburări alemetabolismuluilipidic. Tulburări alemetabolismuluiacidului uric.Inflamația glandeiparotide

6. 6. Senescența celulară. Moartea celulară.Apoptoza si necroza.


2

Patologiidegenerative aleSNC. Tulburări alemetabolismuluilipidic. Patologiecardiacă ischemică

7.7. Tehnici de Biologie Celulară si moleculara.Biologia Celulară si moleculara: implicatii inpatologie


2Imunodeficiență.Patologiicromozomiale

8.9.

10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:. “Noţiuni generale de biologie celulară”, Mariana Cornelia Tilinca, University Press Târgu Mureş,20062. „Cell Biology”, Mariana Cornelia Tilinca, University Press, Tirgu Mures, 20093. „Molecular Biology of the Cell”, Alberts Bruce, Bray Dennis, Lewis Julian, Raff Martin, RobertsKeith, Watson D. James, Third Edition, Garland Publishing, New York, 19944. „Essential Cell Biology”, Alberts Bruce, Bray Dennis, Hopkin Karen, Johnson Alexander, LewisJulian, Raff Martin, Roberts Keith, Walter Peter Second Edition, Garland Science, New York andLondon, 20045. „Cell and Molecular Biology”, Karp Gerald: 3rd edition, John Wiley and Sons, New York, 20026. „Cell Biology”, Pollard T.D., Earnshaw W.C.: Saunders Elsevier, Philadelphia, 20087. Materialul prezentat la curs oral sub forma de prezentari multimedia Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.

5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare10.3 Ponderedin nota finală

10.4 Evaluare peparcursulsemestrului

La cursNotarea activitatiipe parcursulsemestrului

30%

În timpulactivităţiipractice

10.5 Evaluarefinală

Examenteoretic final

Cunoştinţe teoretice despre structura şiultrastructura celulei şi a mecanismelormoleculare ale lumii vii.

Examen scris 70%

Examenpractic final

10.6 Standard minim de performanță Obţinerea notei minime de 5



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M11.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Citologia lichidelor de epanşament2.2 Titularul activităților de curs Prof. Dr. Angela Borda2.3 Titularul activităților de lp Nu este cazul2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei OPŢ 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 03.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 0


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial 0,5Examinări 1Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 203.8 Total ore pe semestru 143.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Sa fie inscrişi cel putin 5 studenţi5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Însuşirea disciplinei trebuie să permită masterandului : să cunoască metodele de preparare a lichidelor de epanşamentpentru examen citologic să cunoască diferitele tehnici de colorare citologică folosite pentrudiagnostic să cunoască metode moderne/complementare folosite în tehnicacitologică pentru diagnostic să cunoască aspectul normal şi variaţiile de la normal al unei celulede pe frotiul citologic să cunoască criteriile de diagnostic citologic în bolile nonneoplazice să cunoască criteriile de diagnostic în bolile neoplazice să fie capabil să aprecieze criteriile de calitate ale unui frotiu.

să fie capabil să aprecieze criteriile de calitate ale unui frotiu.


Dezvoltarea capacităţilor de lucru în echipă în munca curentă delaborator. Conştientizarea nevoii de formare profesională continuă.Familiarizarea cu utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi aresurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluriinternat, software de specialitate, baze de date, cursuri online)Elaborarea, tehnoredactarea si sustinerea în limba româna si întrolimba de circulatie internationala a unei lucrari de specialitate pe otema actuala în domeniu, utilizând diverse surse si instrumente deinformare



Cursul de citologia lichidelor de epanşament are drept scopprincipal cunoaşterea metodelor de preparare a lichidelor deepanşament pentru examen citologic şi mai ales cunoaştereacriteriilor de diagnostic citologic în boli neoplazice şi nonneoplazice.


Obiective specifice cunoaşterea aspectului normal al celulei cunoaşterea metodelor de preparare a lichidelor deepanşament pentru examen citologic cunoaşterea metodelor de colorare a frotiurilor cunoaşterea tehnicilor speciale/moderne utilizate în diagnosticulcitologic evaluarea criteriilor de diagnostic pe frotiuri, în absenţacancerului evaluarea criteriilor de diagnostic în diferite tipuri de cancer.



1. 1. Structura şi ultrastructura celulei, conceptefundamentale de biologie moleculară


2. 2. Recunoaşterea şi clasificarea celulelor. Prezentare orala +multimedia 1

3. 3. Tehnici citologice clasice şi moderne. Principiide bază în interpretarea şi raportarea citologică.


4. 4. Principiile diagnosticului citologic. Controlulcalităţii în citologie.


5. 5. Prepararea lichidelor pentru examinareamicroscopică.


6. 6. Metode de colorare în citologia lichidelor. Prezentare orala +multimedia 1

7. 7. Tehnici speciale utilizate în citologie. Prezentare orala +multimedia 1

8. 8. Lichidele de epanşament în absenţacancerului.


9. 9. Lichidele de epanşament în prezenţacancerului


10. 10. Citologia tumorilor primare ale cavităţilorcorpului.


11. 11. Citologia tumorilor metastatice. Prezentare orala +multimedia 1

12. 12. Citologia carcinomatozei peritoneale. Prezentare orala +multimedia 1

13. 13. Particularităţi ale epanşamentelor pericardice. Prezentare orala +multimedia 1

14. 14. Evaluarea diagnosticului citologic al lichidelorde epanşament.


Semestrul II

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografia obligatorie: Diagnostic cytology and its histopathologic basis. Leopold Koss, Philadelphia, Ed Lippincott,Williams and Wilkins, 2006.Bibliografie facultative: Diagnostic cytopathology: specimen collection, preparation In : Theory and practice of histologicaltechniques. John Bancroft Alan Stevens, Ed. ChurchillLivingstone, 2009 Citologie Clinică. Marius Raica. Editura Mirton, Timişoara, 1998 Diagnostic cytopathology.Winifred Grey, Grace McKee, Ed. ChurchillLivingstone 2003. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.

12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCunoaşterea şi utilizarea ei permite elaborarea unui diagnostic de boală şi implicit recomandareaunei terapii adecvate, printro metodă simplă, neinvazivă, puţin costisitoare şi extrem de fiabilă. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de


10.4 Evaluare pe parcursulsemestrului

La curs 30%În timpul activităţii practice


Examen teoretic final În funcție de specificuldisciplinei Evaluare scrisa 70%

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei Nu e cazul

10.6 Standard minim de performanțăAspectul celulei la microscop, 2 coloraţii citologice, 1 tehnică modernă utilizată în citologie, catevacriterii de diagnostic citologic utilizate în evaluarea lichidelor de epanşament.



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECȚIEI2.2 Titularul activităților de curs Post vacant (conf. dr. Felicia Toma)2.3 Titularul activităților de lp Post vacant (conf. dr. Felicia Toma)2.4 Anul destudii II 2.5

Semestrul II 2.6 Tipul deevaluare VERIFICARE 2.7 Regimul

disciplinei DS





Culegerea,prelucrarea și interpretarea datelor rezultate dindeterminări Recunoasterea semnificației normale şi patologice aparametrilor determinaţi în laborator Explicarea datelor rezultate din determinări, inclusiv a erorilor posibileAnaliza concordanţei rezultatelor testărilor cu datele primareUrmărirea criteriilor de înregistrare şi stocare a datelor in conformitatecu standardele in vigoareMonitorizarea operaţiunilor de lucru și a procedurilor specificelaboratorului


Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile,condiţiilorde finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şidistribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate


7.1 Obiectivul general al disciplineiDobândirea cunoștințelor referitoare la biologia bacteriană, amodului în care microorganismele cauzează îmbolnăviri șiposibilitățile de diagnostic de laborator al infecțiilor cauzate


Înțelegerea procedurilor diagnostice utilizate în infecțiibacteriene, a factorilor care influențează rezultatelediagnosticului, cunoașterea principalelor indicații pentruefectuarea diagnosticului bacteriologic, Cunoașterea mecanismelor prin care substanțele antimicrobieneîși exercită efectul și a mecanismelor prin care bacteriile dezvoltărezistență față de antibioticesuspectarea/recunoașterea etiologiei infecțiilor bacteriene, virale,parazitare, fungicesolicitarea în mod corect a analizelor bacteriologice necesarestabilirii diagnosticului etiologicînțelegerea rezultatelor bacteriologice și utilizarea acestora înmod adecvat în tratamentul pacientuluifundamentarea unor obiceiuri corecte privind utilizareajudicioasă a antimicrobienelor având la bază înțelegereafenomenului de rezistență antimicrobiană



1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Erori şi variaţii în investigaţia microbiologicăclinică; performanţele testelor de laborator şirelaţia costbeneficiu;


2. Metodele microbiologiei clinice. Metodelevirusologiei clinice


3.Recoltarea produselor patologice/biologice.Condiţii fundamentale în recoltare. Transportulproduselor patologice/biologice.


Primirea, examinarea preliminară a produselorpatologice/biologice. Criterii de respingere a Prezentare orala +

4. patologice/biologice. Criterii de respingere aproduselor patologice/biologice. Raporturi costeficienţă în faza preanalitică.


5. Examen microscopic. Prelucrarea produselorpatologice/biologice.


6. Medii de cultură. Metode de însămânţare.Incubare.


7.Citirea şi interpretarea culturilor bacteriene.Caractere de cultură pe mediul solid. Caracterede cultură în mediul lichid.


8. Proceduri de identificare a germenilor izolaţi încultură pură: caractere biochimice


9. Proceduri de identificare a germenilor izolaţi încultură pură: reacţii serologice de diagnostic.


10.Antibiograma. Raport costeficienţă a fazeianalitice Antifungigrama. Raport costeficienţă afazei analitice


11.Detectarea virusurilor în produse biologice.Metode de biologie moleculară aplicate îndiagnosticul virusologic.


12. Cultivarea virusurilor. Evidențierea incluziilor și alefectul citopatic.


13. Diagnosticul serologic al infecțiilor cauzate devirusuri


14. Infecţii nosocomiale: definiţii. Fondul microbian despital. Facilităţi de transmitere. Etiologie.


Bibliografie:Buiuc D., Neguţ M.: Tratat de microbiologie clinică. Ediţia a IIa, Ed. Medicală, 2008Păun Ludovic: Boli infecţioase, arme biologice, bioterorism. Ed. Almatea, Bucureşti, 2003Popa I.M.: Microbiologie generală şi microbiologie specială – note de curs. Ed. Concept PublishingHouse, Bucureşti, 1999Toma Felicia: Bacteriologie generală. Curs, UMF Tg.Mureş, 2005Toma Felicia: Bacteriologie medicală. University Press, TgMureş, 2006.Washington C. Winn jr. et al: Koneman’s color atlas and text book of diagnostic microbiology, sixthedition, LippincottWilliams&Wilkins, 2006 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Hemocultura în diagnosticul infecţiei demonstrații practice,lucrare practică 2

2. Examenul LCR în diagnosticul infecţiilorsistemului nervos central


3. Examenul microbiologic al puroiului demonstrații practice, 2

3. Examenul microbiologic al puroiului demonstrații practice,lucrare practică 2

4. Examenul microbiologic în sindromul diareicinfecţios şi în toxiinfecţii alimentare


5.Entităţi nosologice şi etiopatogenetice ITRS.Prelevare exsudat faringian, nazal, nasofaringian. Transport, prelucrare. Diagnostic delaborator al faringitelor streptococice.


6. Confirmarea bacteriologică a anginei difterice.Diagnosticul altor angine bacteriene.


7.Depistarea purtătorilor sănătoşi. Particularităţileexamenului bacteriologic în laringite şi epiglotite şial puroiului sinusal şi otic.


8. Diagnosticul de laborator al infecţiilor respiratoriisubglotice


9. Diagnosticul de laborator al infecţiilor tractuluiurinar


10.

Infecţiile tractului genital feminin: entităţinosologice şi etiopatogenetice. Diagnosticulinfecţiilor care evoluează în zone normalcolonizate: prelevarea, transportul, conservarea şiprelucrarea probelor. Interpretarea şicomunicarea rezultatelor


11.Infecţiile tractului genital feminin: Diagnosticulinfecţiilor genitale înalte: prelevarea, transportul,conservarea şi prelucrarea probelor.Interpretarea şi comunicarea rezultatelor


12.Infecţiile tractului genital masculin entităţinosologice şi etiopatogenetice, prelevarea,transportul, conservarea şi prelucrarea probelor.Interpretarea şi comunicarea rezultatelor.


13. Diagnosticul de laborator al infecţiilor perinatale. demonstrații practice,lucrare practică 2

14. Controlul condiţiilor de sanitaţie în unităţi sanitare demonstrații practice,lucrare practică 2

Bibliografie:www.microumftgm.ro 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAvând în vedere creșterea numărului pacienților cu intervenții invazive și/sau imunosupresați,vulnerabili la infecții microbiene, fungice și parazitare, emergența sau reemergența unormicroorganisme, devine esențială pregătirea viitorilor medici în domeniul microbiologiei care asigurădobândirea cunoștințelor privind microorganismele implicate în infecții, a principiilor de diagnosticetiologic, de tratament și profilaxie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere










10.6 Standard minim de performanțăCUNOAȘTEREA A 50% DIN TEMELE CUPRINSE ÎN CURRICULA DE CURS ȘI LUCRĂRI

CUNOAȘTEREA A 50% DIN TEMELE CUPRINSE ÎN CURRICULA DE CURS ȘI LUCRĂRIPRACTICE.



1.2 Facultatea MEDICINA1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii Laborator Clinic 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Examenul sângelui şi al măduvei osoase. Hematopoeza2.2 Titularul activităților de curs Sef lucrari post vacant Dr.med Dorcioman Bogdana2.3 Titularul activităților de lp Sef lucrari post vacant Dr.med Dorcioman Bogdana2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 63.8 Total ore pe semestru 843.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleEfectuarea, interpretarea si validarea de analize din domeniulhematologie; consilierea clientului asupra semnificatiei rezultatelorobtinute

Competențe transversale Organizarea activitatii intrun laborator de hematologie, introducereade tehnici noi.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general este familiarizarea cu elementele de bazaprivind analizele din domeniul hematologie

7.2 Obiectivele specificePosesorul de master in Laborator clinic trebuie sa fie capabil saefectueze si sa valideze analize efectuate in cadrul laboratorului

7.2 Obiectivele specifice efectueze si sa valideze analize efectuate in cadrul laboratoruluide hematologie



Semestrul I

1. 1.Hematopoieza: seria eritroblastica,granulocitara si megacariocitara

Prelegere +.ppt 2

2. 2.Hematopoieza: seria monocitara si limfatica Prelegere +.ppt 2

3. 3.Recoltarea sangelui pentru analizehematologice

Prelegere +.ppt 2

4. 4.Examenul frotiului periferic Prelegere +.ppt 2

5. 5.Examenul maduvei osoase Prelegere +.ppt 2

6. 6.Hemograma automata, determinarea VSH Prelegere +.ppt 2

7. 7.Variatiile fiziologice ale parametrilo hematologici Prelegere +.ppt 2

8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Hematology in clinical practice RS Hillman, AM Keneth, HM Rinder, Mc Grawhill, Lange, Fifthedition, 20112. Practical Hematology, Dacie and Lewis,BS Bain, I Bates, SM lewis, Churchill Livingstone, eleventhedition, 20133. Williams hematology, eight edition, 20104. Oxford handbook of clinical hematology, D.Boran, CRJ Singer, T.Baglin, J.Dukal, Oxford UniversityPress, 20095. Medicina interna, hematologie, vol. III, Radu Paun, 1997 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1. 1. Efectuarea hemogramei automate dem practice 2

2. 2. Determinarea VSH, nr. de reticulocite dem practice 2

3. 3. Efectuarea si colorarea unui frotiu de sangeperiferic dem practice 2

4. 4. Determinarea formulei leucocitare pe un frotiude sange periferic dem practice 2

5. 5. Colorarea si interpretarea unui frotiu de aspiratmedular dem practice 2

6. 6. Efectuarea medulogramei dem practice 2

7. 7. Interpretarea parametrilor din cadrul uneihemograme, corelatii cu frotiul periferic dem practice 2

8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1..Hematology in clinical practice RS Hillman, AM Keneth, HM Rinder, Mc Grawhill, Lange, Fifthedition, 20112. Practical Hematology, Dacie and Lewis,BS Bain, I Bates, SM lewis, Churchill Livingstone, eleventhedition, 20133. Williams hematology, eight edition, 20104. Oxford handbook of clinical hematology, D.Boran, CRJ Singer, T.Baglin, J.Dukal, Oxford UniversityPress, 20095. Medicina interna, hematologie, vol. III, Radu Paun, 1997 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului




La curs

În timpul activităţii practice În funcție de specificuldisciplinei Orala 30%


Examen teoretic final În funcție de specificuldisciplinei Examinare scrisa 50%

disciplinei

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei Examen microscopic 20%

10.6 Standard minim de performanță1.Cunoasterea caracterelor morfologice si tinctorilae ale elementelor figurate din sangele periferic2.Cunoasterea coloratiei MGG 3.Cunoasterea parametrilor din cadrul hemogramei automate



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii MASTER LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Hematologie transfuzională2.2 Titularul activităților de curs Şef lucrări post vacant Dr.med.Dorcioman Bogdana2.3 Titularul activităților de lp Şef lucrări post vacant Dr.med.Dorcioman Bogdana2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei OPT 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0.5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 43.8 Total ore pe semestru 283.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulateCompetențe profesionale Cunoaşterea tehnicilor şi metodelor de investigare în domeniul

hematologiei transfuzionale.

Competențe transversale Abilitatea de organizare a lucrului în echipă. Formarea continuăprofesională şi personală.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Obţinerea de rezultate de laborator specifice hematologieitransfuzionale, care să dovedească calitatea determinărilor.

7.2 Obiectivele specificeÎnsuşirea cunoştinţelor specifice hematologieitransfuzionale:aparatură, tehnici, metode,interpretări, evaluăriprivind fazele: preanalitică, analitică şi postanalitică.

privind fazele: preanalitică, analitică şi postanalitică. 8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs Metode de


Semestrul I1. 1.Tipuri de produse de sange prelegere+ppt 2

2. 2. Recoltarea si stocarea produselor de sange;anticoagulanti, aditivi prelegere+ppt 2

3. 3.Testarea donatorilor (parametrii hematologici) prelegere+ppt 24. 4.Testarea donatorilor (parametrii serologici) prelegere+ppt 25. 5.Teste de compatibilitate prelegere+ppt 26. 6. Indicatiile transfuziei de sange prelegere+ppt 27. 7.Complicatiile posttransfuzionale prelegere+ppt 28.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.R.Păun:Tratat de medicină internă(Hematologie,vol.II.,Ed.Med.Bucureşti,19992.Ch.Hillyer şi co.:Transfusion Medicine and Hemostasis,Clinical and Laboratory Aspects,Academic Press,20093.E.D.Quinley:Immunohematology Principles and Practice,Lippincott W&Wilkins,2010 4.Ljubomir Petrov, Andrei Cucuianu, Anca Bojan, Laura urian: Hematologie clinica, 20095.Practical Hematoloy: Dacie and Lewis, BS Bain, I Bates, SM Lewis, Churchill Livingstone, eleventhedition, 2013 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1. .2.3.4.5.6.7.

7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. 1. Tehnici de recoltare a sangelui .prelegere+dem 2

2. 2. Prelucrarea produselor de sange prelegere+dem 2

3. 3.Tehnici de testare a donatorilor prelegere+dem 2

4. 4. tehnici de testare a receptorului prelegere+dem 2

5. 5. Teste de compatibilitate prelegere+dem 2

6. 6. tehnica transfuziei de sange prelegere+dem 2

7. 7. Diagnosticul complicatiilor posttransfuzionale prelegere+dem 2

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiPregatirea in domeniul trebuie sa asigure dobandirea de cunostiinte teoretice si practice dindomeniul medicinei de transfuzie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La curs

În timpul activităţii practice În funcție de specificuldisciplinei Oral 30%


Examen teoretic final În funcție de specificuldisciplinei Examinare scrisă 50%

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei Examen test 20%

10.6 Standard minim de performanță1.Cunoaşterea tipizărilor de grupe sanguin2.Cunoaşterea reacţiilor posttransfuzie3.Cunoaşterea contraindicaţiilor transfuziei de sânge



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii MASTER LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Hemostaza si tromboza2.2 Titularul activităților de curs Şef lucrări post vacant Dr.med.Dorcioman Bogdana2.3 Titularul activităților de lp Şef lucrări post vacant Dr.med.Dorcioman Bogdana2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 43.8 Total ore pe semestru 563.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulateCompetențe profesionale Cunoaşterea tehnicilor şi metodelor de investigare a parametrilor

hemostazei, recunoasterea semnificatiei valorilor patologice.

Competențe transversale Abilitatea de organizare a lucrului în echipă,de colaborarea verbala siscrisă între laborator si secţiile medicale deservite.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Obţinerea de rezultate, care să dovedească calitatea

determinărilor de laborator în domeniul hemostazei

7.2 Obiectivele specificeÎnsuşirea cunoştinţelor specifice în domeniulhemostazei:aparatură,metode, tehnici,interpretări,evaluări,controlul calitativ privind fazele: preanalitică, analitică şi

7.2 Obiectivele specifice controlul calitativ privind fazele: preanalitică, analitică şipostanalitică.


predareNr.ore Observații Corelare cuICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1. 1. Fiziologia hemostazei Prelegere + ppt 22. 2.Investigarea hemostazei primare Prelegere + ppt 23. 3.Anomaliile hemostazei primare Prelegere + ppt 24. 4.investigarea coagularii plasmatice Prelegere + ppt 25. 5.Anomaliie coagularii plasmatice Prelegere + ppt 26. 6.investigarea fibrinolizei Prelegere + ppt 27. 7.Anomaliile fibrinolizei Prelegere + ppt 28.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.R.Păun:Tratat de medicină internă(Hematologie),vol.I.,Ed.Med.Bucureşti,19972.L.Petrov, A.Cucuianu, A.Bojan, L. Urian Hematologie clinica, 20093. Hematology in clinical practice, RS Hillman, AM Keneth, HM Rinder, McGrawHill, lange, fifthedition, 2011.4.Practical Hematology, Dacie and Lewis, BS Bain, I Bates, SM Lewis, Chirchill Livingsone, Eleventhedition, 20135. Oxford handbook of Clinical Hematology, D Boran, CRJ Singer, T Baglin, J Dokal, OxfordUniversity Press, 2009 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.

7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. 1.Recoltarea sangelui pentru determinareaparametrilor hemostazei Prelegere+ppt 2

2. 2.Metode de explorare a hemostazei primare Dem practice 2

3. 3.Explorarea coagularii pe calea extrinseca siintrinseca Dem practice 2

4. 4.Metode de explorare a fibrinolizei Dem practice 25. 5.Explorarea unui sindrom hemoragic prelegere+ppt 26. 6.Investigarea trombofiliilor prelegere+ppt 27. 7.Diagnosticul CID Prelegere + ppt 28.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.R.Păun:Tratat de medicină R.Păun:Tratat de medicină internă(Hematologie),vol.I.,Ed.Med.Bucureşti,19972.L.Petrov, A.Cucuianu, A.Bojan, L. Urian Hematologie clinica, 20093. Hematology in clinical practice, RS Hillman, AM Keneth, HM Rinder, McGrawHill, lange, fifthedition, 2011.4.Practical Hematology, Dacie and Lewis, BS Bain, I Bates, SM Lewis, Chirchill Livingsone, Eleventhedition, 20135. Oxford handbook of Clinical Hematology, D Boran, CRJ Singer, T Baglin, J Dokal, OxfordUniversity Press, 2009 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiPregatirea in domeniu trebuie sa asigure insusirea cunostiintelor teoretice si practice necesare,astfel incat informatiile furnizate in urma investigatiilor de laborator sa permita stabilirea unuidiagnostic corect al bolilor hematologice. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La cursÎn timpul activităţii practice Ex orala 30%



Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei Examen test 20%

10.6 Standard minim de performanță1.Cunoasterea tehnicilor de investigarea a hemostazei2.Recunoasterea si interpretarea valorilor patologie ale principalilor parametrii de investigare ahemostazei (IP,APTT,fibrinogen)

hemostazei (IP,APTT,fibrinogen)



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii MASTER LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Imunohematologie2.2 Titularul activităților de curs Şef lucrări post vacant Dr.med.Dorcioman Bogdana2.3 Titularul activităților de lp Şef lucrări post vacant Dr.med. Dorcioman Bogdana2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14



Competențe profesionaleCunoaşterea tehnicilor şi metodelor de investigare a parametrilorspecifici imunohematologiei.Recunoaşterea semnificaţiei normale şipatologice ale acestora.

Competențe transversale Abilitatea de a organiza lucrul în echipă, de comunicare orală şi scrisăîntre laborator şi secţiile deservite.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Obţinerea de rezultate,care să dovedească calitatea

determinărilor de laborator în domeniul imunohematologieiÎnsuşirea cunoştinţelor specifice de laborator în domeniulimunohematologiei:aparatură, tehnici,

7.2 Obiectivele specifice imunohematologiei:aparatură, tehnici,metode,interpretări,evaluări privind fazele:preanalitică, analitică şipostanalitică.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1. 1.Antigene si anticorpi. prelegere+ppt 22. 2.Sistemul ABO prelegere+ppt 23. 3. Sistemul Rh prelegere+ppt 24. 4.Alte sisteme de grup sanguin prelegere+ppt 25. 5.Boala hemolitica a nounascutului prelegere+ppt 26. 6.Anemii hemolitice autoimune prelegere+ppt 27. 7. Investigarea anemiilor hemolitice autoimune prelegere+ppt 28.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.R.Păun:Tratat de medicină internă(Hematologie),vol.II.,Ed.Med.Bucureşti,19992.D.Provan şi co.:Oxford Handbook of Clinical Haematology,Oxford University Press,20093. Williams Hematology, eight edition, 20104.RS Hillman si co:Hematology in Clinical Practice, Mc Grawhill, Lange,fifth edition, 20115.Dacie and Lewis si co:Practical Hematology, Churchill Livingstone, eleventh edition, 2013 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.

9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1. 1.metoda Simonin dem practice 22. 2.metoda Beth Vincent dem practice 23. 3.Determinarea Rh dem practice 24. 4.Testul Cooms direct prelegere+ppt 25. 5.Testul Coombs indirect prelegere+ppt 26. 6.Anemiile hemolitice autoimune prelegere+ppt 27. 7.Imunofenotiparea prelegere+ppt 28.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.R.Păun:Tratat de medicină internă(Hematologie),vol.II.,Ed.Med.Bucureşti,19992.D.Provan şi co.:Oxford Handbook of Clinical Haematology,Oxford University Press,20093. Williams Hematology, eight edition, 20104.RS Hillman si co:Hematology in Clinical Practice, Mc Grawhill, Lange,fifth edition, 20115.Dacie and Lewis si co:Practical Hematology, Churchill Livingstone, eleventh edition, 2013 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului








10.6 Standard minim de performanță1. Cunoaşterea sistemului de grup sanguin ABO si a sistemului Rh2. Cunoaşterea metodelor de determinare a grupelor sanguine



1.2 Facultatea MEDICINA1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SANATATE1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Imunologie generala si de laborator2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Minodora Dobreanu2.3 Titularul activităților de lp Sef de lucrari vacant2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei DS 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1TutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 93.8 Total ore pe semestru 1263.9 Număr de credite 5 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleDe a efectua si interpreta analize imunologice din lichide sau prelevatebiologice, cu acuratete maxima, de a valida rezultatele metodelorimunologice in laboratorul de analize medicale şi de a consilia clientulasupra semnificatiei rezultatelor obţinute.

Competențe transversaleDe a organiza activitatea intrun laborator de imunologie, introducerede tehnici noi, verificarea in propriul laborator a validarii acestora decatre producatorul kiturilor de diagnostic


7.1 Obiectivul general al disciplineiObiectivul primordial este acela al familiarizarii cu elementele debaza ale imunologiei normale si patologice, cu trimitere la

7.1 Obiectivul general al disciplinei baza ale imunologiei normale si patologice, cu trimitere laaspecte importante ale medicinei actuale

7.2 Obiectivele specificePosesorul de master in Laborator Clinic trebuie să fie capabil săintroducă, valideze și efectueze analize specifice Imunologice,din diverse lichide biologice



Semestrul I

1.1.Introducere: apărarea nespecifică si specifică,celulară si umorală: Elemente celulare alesistemului imun nespecific. Fagocitoza. Sistemulcomplement

prelegere+.ppt 2

2.2.Noţiunile de antigen si anticorp: Proprietăţilefizice, chimice şi biologice ale antigenelor.Superantigene. Alergeni.

prelegere+.ppt 2

3. 3.Imunoglobuline: Structură, proprietăţi,codificare, biosinteză. prelegere+.ppt 2

4.4.Identitatea biologică a organismelor superioare:Markerii celulari ai individualităţii biologice:Sistemul major de histocompatib. cls Ia si cls a IIa

prelegere+.ppt 2

5. 5.Celule imune şi sistemul limfoid: Limfocitele T siB, receptorii limfocitari. prelegere+.ppt 2

6. 6.Organe limfoide primare si secundare prelegere+.ppt 2

7.7.Răspunsul imun specific: Recunoaşterea siprelucrarea antigenelor. Selectia si proliferareaclonala. Răspunsul imun primar şi secundar

prelegere+.ppt 2

8.8.Reacţiile imune patologice: Stările deimunodeficienţă, Imunodeficiente ereditare şidobândite. Imunodeficienţa umană dobândită HIV–SIDA

prelegere+.ppt 2

9.9.Imunitatea antitumorală: Clasificarea tumorilor.Raspunsul imun la neoplazii. Imunoterapiatumorilor.

prelegere+.ppt 2

10. 10.Reacţiile imune patologice: clasificarea Gell siCoombs a RIP prelegere+.ppt 2

11.11.Boli autoimune de sistem si de organ:mecanismul bolilor autoimune de sistem si deorgan, clasificare

prelegere+.ppt 2

12.12.Imunitatea de transplant: Tipuri de transplant;histocompatibilitatea, mecanisme imune implicatein respingerea grefelor

prelegere+.ppt 2

13.13.Mijloace terapeutice în imunologie:Imunomodularea: imunostimularea,imunosupresia

prelegere+.ppt 2

14. 14.Recapitulare / Seminar prelegere+discutiilibere 2

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.

10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Dobreanu Minodora, Fodor Marta, Bacarea Anca – Concepte de baza in Imunologie, LitografiaUMF Tg.Mures, 2006.2.Roitt Ivan – Essential Immunology, Ed. 6 sau 7, Blackwell Sc Pub, 1988.3.Stites Daniel – Basic Human Immunology, Ed.1, Appleton & Lange, 1991. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.1.Explorarea sistemului imun – reacția antigenanticorp. Clasificarea metodelor de lucru înlaborator

Demonstratii practice 2

2.2.Explorarea apărării imune nespecifice celulare– evaluarea cantitativă și calitativă a elementelorfigurate în sângele periferic;

Demonstratii practicesi prezentari de cazuri 2

3.3.Explorarea apărării imune nespecifice celulare– teste de fagocitoza chemotaxia și generareaspeciilor reactive ale oxigenului în leucocite


4.

4.Explorarea apărării imune nespecifice umorale:dozarea reactanților de fază acută și a factorilorde complement prin metode calitative (latexaglutinare) si cantitative (turbidimetrie); dozareafactorilor de complement C3 si C4, C1 INH,usPCR


5.5.Explorarea apărării imune specifice celulare:Citometria în flux – limfograma periferică –determinarea Ly T, B, NK


6.6.Explorarea apărării imune specifice umorale:dozarea imunoglobulinelor în ser printurbidimetrie, IDRSMancini și nefelometrie


7.7.Explorarea apărării imune specifice umorale:dozarea Feritinei, Transferinei, Ceruloplasminei, aimunoglobulinelor IgE totale si subclaselor de IgG(14) prin nefelometrie


8. 8.Lucrare recapitulativă Verificare intermediară Demonstratii practicesi prezentari de cazuri 2

9.9. Tehnici imunologice pe suport solid – reacțiaELISA. Determinarea cineticii markerilor infecțioșihepatici (infecția HBV)


10.10.Tehnici imunologice pe suport solid –Chemiluminiscența. Determinări de hormoni șimarkeri tumorali


11.11.Tehnici imunologice pe suport solid –imunocromatografia de afinitate – dozări de IgEspecifice la diverși alergeni


12. 12.Tehnici de biologie moleculară in laboratorulde imunologie – reacția PCRDemonstratii practicesi prezentari de cazuri 2

13. 13Lucrare recapitulativă Demonstratii practicesi prezentari de cazuri 2

14. 14. Verificare finală Examinare scrisă 2Semestrul II

1.2.3.4.

4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Minodora Dobreanu et al Compendiu de Lucrari practice de Bochimie clinică si Imunologie,Litografia UMF Tg.Mures, 2013.2.Turgeon, Mary Louise – Immunology & Serology in Laboratory Medicine, Ed. 2, Mosby, 1996.3.Rose et al. Manual of Clinical Laboratory Immunology.6th ed. ASM Press, 2002. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiTehnicile imune de diagnostic si cercetare sunt printre cele mai utilizate in domeniul medical, fiindindespensabile in functionarea oricarui laborator modern de analize medicale. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere







10.6 Standard minim de performanțăBarem minimal pentru promovarea materiei de curs:1.Elemente celulare ale sistemului imun nespecific. Fagocitoza. Sistemul complement2.Proprietăţile fizice, chimice şi biologice ale antigenelor. Superantigene. Alergeni.3.Imunoglobuline: Structură, proprietăţi, codificare, biosinteză.4.Limfocitele T si B, receptorii limfocitari. Organe limfoide primare si secundare5.Markerii celulari ai individualităţii biologice: Sistemul major de histocompatibilitate cls Ia si cls a IIa, structura, funcție6.Recunoaşterea si prelucrarea antigenelor. Selectia si proliferarea clonala. Răspunsul imun primarşi secundar7.Clasificarea tumorilor. Raspunsul imun la neoplazii. Imunoterapia tumorilor8.Tipuri de transplant; histocompatibilitatea, investigarea pacientului pre/posttransplant. 9.Mecanisme imune implicate in respingerea grefelor. Imunomodularea: imunostimularea,imunosupresia10.Imunodeficiente ereditare şi dobândite clasificare. Imunodeficienţa umană dobândită HIV –SIDA11.Reacții imune patologice Clasificarea Gell – Coombs; exemple de patologie imuna caracteristica Barem minimal pentru promovarea materiei din lucrarile practice1.Reacţia antigenanticorp. Evidenţierea complexelor imune: clasificarea metodelor imune deanaliză. 2.Principiul hemogramei automate (CBC) , parametrii leucogramei şi interpretarea acestora. Frotiulperiferic MGG. Teste de fagocitoză3.Determinarea PCR ( Latex aglutinarea, Dubla difuziune) si a altor reactanti de faza acuta, dozareaC3, C4, C1INH (Imunodifuziunea radiala simpla, Imunoelectrodifuziunea Laurell).4.Determinarea concentraţiei imunoglobulinelor in diverse lichide biologice – Imunograma

4.Determinarea concentraţiei imunoglobulinelor in diverse lichide biologice – Imunograma(Turbidimetria, nefelometria).5.Limfograma periferică. Imunofenotiparea limfocitelor periferice: T, B, NK – analiza prin citometrie influx6.Tehnici imune pe suport solid: principiul determinărilor ELISA, chemiluminiscenta. 7.Tehnici imune pe suport solid: imunocromatografia de afinitate pentru IgE specifice8.Separarea/purificarea acizilor nucleici. Tehnologia PCR, RT PCR. Utilitate practică – aplicatii inmedicină



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN BACTERIOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Post vacant ( conf. dr. Felicia Toma)2.3 Titularul activităților de lp Post vacant ( conf. dr. Felicia Toma)2.4 Anul destudii I 2.5

Semestrul I 2.6 Tipul deevaluare EXAMEN2.7 Regimul

disciplinei DD





Pregatirea laboratorului, materialelor, reactivilor, echipamentelornecesare determinărilor Evaluarea şi monitorizarea calității materialelor și afuncționării corecte a echipamentelor


Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile,condiţiilorde finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente

Competențe transversale Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şidistribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate


7.1 Obiectivul general al disciplineiDobândirea cunoștințelor referitoare la biologia bacteriană, amodului în care microorganismele cauzează îmbolnăviri șiposibilitățile de prevenire și tratament ale infecțiilor cauzate


Cunoasterea: morfologiei, fiziologiei și geneticii bacteriene modurilor prin care microorganismele produc îmbolnăviri rolului sistemului imun în apărarea antimicrobiană principiilor de baza în imunizare unor elemente epidemiologice



1.Protoplastul bacterian. Peretele bacterian.Glicocalix.Organite de locomoţie ale bacteriilor.Pilii bacterieni. Endospori.


2. Nutriţia bacteriană. Metabolismul bacterian. Prezentare orala +multimedia 1

3. Creşterea bacteriilor. Cultivare insamânţare Prezentare orala +multimedia 1

4.Organizarea genomului bacterian. Mutaţiile.Transferuri şi recombinări genetice. Semnificaţiibiologice ale variaţiei genetice a bacteriilor.


5. Definiţii şi particularităţi. Procesul infecţios etc. Prezentare orala +multimedia 1

6. Caractere de patogenitate ale microorganismelor. Prezentare orala +multimedia 1

7. Apărarea antimicrobiană a gazdei. Infecţia. Prezentare orala +multimedia 1

8. Bazele microbiologice ale profilaxiei infecţiei.Vaccinuri şi seruri imune


9. Acţiunea agenţilor fizici, chimici şi biologici asupramicroorganismelor.


10. Agenţi terapeutici antimicrobieni. Mecanisme deacţiune.


11. Farmacorezistenţa bacteriană. Mecanisme derezistenţă ale germenilor Gram pozitivi


12. Farmacorezistenţa bacteriană. Mecanisme derezistenţă ale germenilor Gram negativi


13.

Biosiguranţa. Reguli generale. Precauţii înactivitatea de rutină. Biohazard. Precauţiiuniversale. Condiţii de transport ale produselorpatologice între unităţi sanitare. Nonbiologichazards. Bioterorism


14.Asigurarea calităţii. Control intern de calitate.Monitorizarea echipamentului de laborator.Monitorizarea mediilor de cultură, reactivilor,stocurilor. Control extern de calitate.


Semestrul II1.2.3.4.

5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Buiuc D., Neguţ M.: Tratat de microbiologie clinică. Ediţia a IIa, Ed. Medicală, 2008Păun Ludovic: Boli infecţioase, arme biologice, bioterorism. Ed. Almatea, Bucureşti, 2003Popa I.M.: Microbiologie generală şi microbiologie specială – note de curs. Ed. Concept PublishingHouse, Bucureşti, 1999Toma Felicia: Bacteriologie generală. Curs, UMF Tg.Mureş, 2005Toma Felicia: Bacteriologie medicală. University Press, TgMureş, 2006.Washington C. Winn jr. et al: Koneman’s color atlas and text book of diagnostic microbiology, sixthedition, LippincottWilliams&Wilkins, 2006 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.Reguli de protecţie a muncii în laboratorul demicrobiologie Metode de decontaminare:flambare, filtrare, decontaminare chimică.Dezinfectante şi antiseptice


2. Sterilizarea prin căldură uscată. Sterilitarea princăldură umedă. Sterilizare prin radiaţii..


3. Teste de control ale sterilizării şi sterilităţii demonstrații practice,lucrare practică 1

4.Examenul microscopic. Tehnici de microscopie.Examenul direct al microorganismelor necolorate:preparat nativ, picătura suspendată, reacţiaNeufeld


5.Examinarea preparatelor colorate: coloraţianegativă, etapele obţinerii unui frotiu, coloraţiasimplă, coloraţia Gram,Coloraţiile ZiehlNeelsen,Neisser, Giemsa.


6. Medii de cultură – definiţie, clasificare, compoziţieMedii de cultură – preparare


7. Metode de insămânţare. Cultura mixtă. Culturapură.


8. Caractere de cultură în mediul lichid şi pe mediulsolid


9.Metabolizarea carbohidraţilor. Metabolizareaaminoacizilor şi a proteinelor. Testul oxidazei.Testul catalazei. Testul coagulazei.


10.Reacţii de precipitare în soluţie şi în gel.Imunoelectroforeza. Contraelectroforeza. MetodaElek.


11.Reacţii de aglutinare: aglutinare, hemaglutinare,latexaglutinare. Reacţia de fixare acomplementului.


12. Teste de imunofluorescenţă directă, indirectă.ELISA. Imunoblot.demonstrații practice,lucrare practică 1

13. Antibiograma. Metoda difuzimetrică. Etestul. demonstrații practice,lucrare practică 1

14.Antibiograma prin tehnica diluţiilor în mediul lichidsau solid. CMI. CMB. Determinarea efectului demonstrații practice, 1

14. sau solid. CMI. CMB. Determinarea efectuluibactericid al serului. Testul de eficienţăterapeutică.


Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:www.microumftgm.ro 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAvând în vedere creșterea numărului pacienților cu intervenții invazive și/sau imunosupresați,vulnerabili la infecții microbiene, fungice și parazitare, emergența sau reemergența unormicroorganisme, devine esențială pregătirea viitorilor medici în domeniul microbiologiei care asigurădobândirea cunoștințelor privind microorganismele implicate în infecții, a principiilor de diagnosticetiologic, de tratament și profilaxie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere













1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii MASTER LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN VIRUSOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Post vacant P8 sef lucrari (plata ora: Conf. Dr. Adrian Man)2.3 Titularul activităților de lp Post vacant P8 sef lucrari (plata ora: Conf. Dr. Adrian Man)2.4 Anul destudii I 2.5


disciplinei DD





suspectarea/recunoasterea etiologiei infectiilor viraleo solicitarea in mod corect a analizelor de microbiologie necesarestabilirii diagnosticuluio intelegerea rezultatelor microbiologice si utilizarea acestora in modadecvat in tratamentul pacientuluio dobandirea cunostintelor de baza in profilaxia si tratamentulinfectiilor viraleo cunoasterea problemelor actuale privind infectiile virale emergentesi reemergente cunostinte de baza in infectiile tropicale si asociate turismului


o abilităţi de lucru în echipăo abilităţi de comunicare orală şi scrisă, o respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale, o rezolvarea de probleme clinice şi luarea deciziilor terapeuticecorecte



Conţinut de bază:noţiuni generale privind morfologia şi biologia agenţilor infecţioşiviralielemente de genetică viralărelaţia microorganismmacroorganismhospitalism infecţiosprofilaxie specifică şi nespecifică


Cunoasterea morfologiei, fiziologiei si geneticii virale modurilor prin care acestea produc imbolnaviri rolului sistemului imun in apararea impotriva infectiilor virale Intelegerea procedurilor diagnostice utilizate in infectii virale, afactorilor care influenteaza rezultatele diagnosticului,cunoasterea principalelor indicatii pentru efectuareadiagnosticului microbiologic Cunoasterea unor elemente de epidemiologie Obtinerea unor cunostinte de baza (morfologie, boli cauzate,patogeneza, imunitate, mod de transmitere, posibilitati deprevenire si tratament) despre microorganismele – virusuri implicate in infectii umane importanteIntelegerea problemelor medicale majore cauzate demicroorganisme (virusuri): infectiile pacientilor imunosupresati,rolul vaccinarii in prevenirea unor infectii



Semestrul I1. Ipoteze privind originea virusurilor ADN și ARN prezentări ppt 1

2. Criterii taxonomice. Clasificarea virusurilor ADN șiARN. prezentări ppt 1

3. Morfologia virusurilor prezentări ppt 1

4. Structura virusurilor: genomul viral, capsida,învelișul prezentări ppt 1

5. Metode de studiere a morfologiei virale prezentări ppt 16. Viroizii și prionii prezentări ppt 17. Agenții fizici, chimici, biologici prezentări ppt 18. Etapele replicării virale prezentări ppt 1

9. Mutațiile, recombinarea. Relații negenetice întrevirusuri prezentări ppt 1

10. Relații virus – celulă gazdă. prezentări ppt 111. Relaţii virus organism gazdă prezentări ppt 1

12. Răspunsul imun în infecții virale. Modalități deevaziune a răspunsului imun. prezentări ppt 1

13.Culturi celulare, ouă embrionate, animale delaborator Evidențierea incluziilor și al efectulcitopatic.

prezentări ppt 1

14.Detectarea virusurilor în produse biologice.Metode de biologie moleculară aplicate îndiagnosticul virusologic.

prezentări ppt 1

Semestrul II1.2.

3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Brooks G.F., Butel, J. S., Morse, S.A.: Jawetz, Melnick, Adelberg’s Medical Microbiology, 23 rdedition. 20062. Ciufecu E. S.: Virusologie Medicală. Editura Medicală Naţională, 2003.3. Joklik W.K., Willet H.P., Amos D.B., Wilfert C.M., Zinsser – Medical Microbiology 20th edition,Appleton&Lange, 19924. Koneman: Color Atlas and Textbook of Diagnostic Microbiology, Lippincott, 20065. Murray, P.R., Rosenthal, K.S., Kobayashi, G.S., Pfaller, M.A.: Medical Microbiology, FourthEdition. Mosby 2002. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I

1.Erori şi variaţii în investigaţia microbiologicăclinică; performanţele testelor de laborator şirelaţia costbeneficiu;

Demonstratiipractice 1

2. Metodele virusologiei clinice Demonstratiipractice 1

3. Recoltarea și transportul produselorpatologice/biologice.


4. Criterii de respingere a produselorpatologice/biologice.


5. Prelucrarea produselor patologice/biologice Demonstratiipractice 1

6. Metode de detectare a virusurilor în produsebiologice.


7. Studierea morfologiei virusurilor. Microscopiaelectronică.


8. Metode de biologie moleculară aplicate îndiagnosticul virusologic.


9. Metode de hibridizare. Reacția în lanț apolimerazei.


10. Culturi celulare. Cultivarea virusurilor. Demonstratiipractice 1

11. Evidențierea incluziilor și al efectului citopatic. Demonstratiipractice 1

12. Diagnosticul serologic al infecțiilor cauzate devirusuri


13.Biosiguranţa. Reguli generale. Precauţii înactivitatea de rutină. Biohazard. Precauţiiuniversale. Condiţii de transport ale produselorpatologice între unităţi sanitare. Bioterorism


14.Asigurarea calităţii. Control intern de calitate.Monitorizarea echipamentului de laborator.Monitorizarea reactivilor, stocurilor. Control externde calitate.


Semestrul II

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:microumftgm.ro 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAvand in vedere cresterea numarului pacientilor cu interventii invazive si/sau imunosupresate,vulnerabile la infectii, emergenta sau reemergenta unor microorganisme, devine esentiala pregatireaviitorilor medici si cadre cu activitate in domeniul medical. Microbiologia asigura dobandireacunostintelor privind microorganismele implicate in infectii, a principiilor diagnostice, de tratament siprofilaxie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere



intrebari din cursul anterior (15minute) 15%



intrebari din LP anterioara (15minute) 15%



teste de tip grilă din materia decurs 50%

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei

teste de tip grilă din materia delucrari practice 20%

10.6 Standard minim de performanțăNota 5 (cinci) cunoasterea a 50% din informatiile prezentate la curs si la lucrari practice



1.2 Facultatea DE MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii MASTER – LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei METODOLOGIA SI ETICA CERCETĂRII ÎN LABORATORUL

DE ANALIZE MEDICALE2.2 Titularul activităților de curs VACANT2.3 Titularul activităților de lp BACÂREA VLADIMIR / PROF. UNIV.2.4 Anul de studii 2 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14




Masterandul va trebui să cunoască principalele etape de evaluare şide iniţiere a unui studiu de specialitate în domeniul medicinii delaborator Să fie capabil să interpreteze calitatea unui studiu/articol publicat Să poată aplica cunoştinţele dobândite în practica comunitară, îniniţerea şi susţinerea desfăşurării unui studiu comunitar, îndiseminarea rezultatelor obţinute şi în asistarea programelor localesau naţionale strategice Abilităţi de comunicare orală şi scrisă prin cunoaşterea regulilor deprezentare orală a unei lucrări ştiinţifice şi prin însuşirea structurii unei

Competențe transversaleprezentare orală a unei lucrări ştiinţifice şi prin însuşirea structurii uneilucrări de dizertaţie Respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale prinînsuşirea protocoalelor obligatorii care trebuie urmate în cercetareamedicală


7.1 Obiectivul general al disciplineiSă instruiască masterandul în vederea realizării, interpretării şiredactării de articole ştiinţifice de specialitate, a tezei de dizertaţieşi/sau a tezei de doctorat.


Familiarizarea masteranzilor cu tehnicile de studiu clinic şiepidemiologic.Învăţarea protocoalelor obligatorii de urmat în cercetareamedicală.Metodologia unui studiu clinic medical.Prezentarea rezultatelor şi concluziilor în formă scrisă (articol) şiformă orală (reguli de prezentare).



1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Paradigme în cercetarea ştiinţificăPrezentarePowerPoint, discuţiiinteractive

2 Cercetaremedicală

2. Designul de studiu (de la idee la publicare)PrezentarePowerPoint, discuţiiinteractive

2 Studiucercetare

3. Tipurile de studii epidemiologice TBL 2 Studiucercetare

4. Alegerea şi aplicarea corectă a testelor statistice(evaluare avansată)

PrezentarePowerPoint, discuţiiinteractive

2 Studiucercetare

5. Evaluarea critică a literaturii de specialitatePrezentarePowerPoint, discuţiiinteractive


6. Aspecte şi cadre etice în cercetarePrezentarePowerPoint, discuţiiinteractive


7. Redactarea şi prezentarea unui articol/teză dedizertaţie

PrezentarePowerPoint, discuţiiinteractive

2 Lucrareştiinţifică

8.9.10.

10.11.12.13.14.Bibliografie:Bacârea Vladimir, Ghiga DanaValentina, Pop Raluca Monica. Principii metodologice în cercetareamedicala. University Press Tg. Mures, 2014, ISBN 9789731693194.Marcu A. et al. Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate, Institutul de Sănătate PublicăBucureşti, 2002, ISBN 9739989357.Chelcea S. Cum să redactăm o lucrare în domeniul ştiinţelor socioumane, Ed. Comunicare,Bucureşti, 2007, ISBN 9789737111234.Lupu I., Zanc I. Sociologie medicalăteorie şi aplicaţii, Ed. Polirom, Bucureşti, 1999, ISBN 973683259¬7.Margetts B., Nelson M. Design concepts in nutritional epidemiology, Oxford University Press, 2000.Gibson RS. Principles of nutritional assessment, Oxford University Press, 2005.Achimaş A. Metodologia cercetării ştiinţifice, Ed. MedicalăUniversitară "Iuliu Haţieganu" ClujNapoca, 1999.Beaglehole R., Bonita R., Kjellstrom T. Basic Epidemiology, WHO, 1993 (traducere în limbaromână I. Marcu)Cassens B.J. Preventive medicine and public health, Harwal Publishing Company, Philadelphia,1992Drugan T., Ţigan St. Inferenţa statistică a datelor medicale, ClujNapoca, 2003Landrivon G., Delahaye F. La recherche clinique, Ed. Mason, Paris, 1995Sabău M., Golea C., Bacârea V. Curs de Epidemiologie specialăboli netransmisibile, LitografiaUMF Tg. Mureş, 2005*** Norme privind regulile pentru buna practică în desfăşurarea studiului clinic al medicamentului,Bucureşti, 2000 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Studiile descriptive şi analiticePrezentarePowerPoint, teme deredactare individuală

2

2. Analiza unui studiu controlat randomizat aplicaţiiDiscuţii interactive şiproiecte de lucrucomunitare

2

3. Analiza unui studiu tip metaanaliza aplicaţiiDiscuţii interactive şiproiecte de lucrucomunitare

2

4. Test Test grila pe calculator 2

5.Analiza unui studiu prin chestionare/interviu aplicaţii; Analiza unei recenzii sistematice aplicaţii

Discuţii interactive şiproiecte de lucrucomunitare

2

aplicaţii comunitare

6.Cum să redactăm o lucrare de disertaţie îndomeniul medicinii de laborator exemplificareindividuală a planului temei de disertaţie

Discuţii interactive şiproiecte de lucrucomunitare

2

7. Examen practic Test grila pe calculator 28.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCunoaşterea etapelor unui studiu de cercetareCunoaşterea modalităţilor de colectare a datelor pacienţilor în vederea utilizării acestora în studii decercetareCunoaşterea structurii unei lucrări ştiinţifice în vederea elaborării tezei de doctorat 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode

de evaluare10.3 Ponderedin nota finală

10.4 Evaluare peparcursul semestrului

La curs Raspunsurile individuale Raspunsul echipeiArgumentarea raspunsurilor TBL 10%

În timpul activităţiipractice Corelarea intre notiunile teoretice si practice Test grila pe

calculator 30%

10.5 Evaluare finală Examen teoreticfinal

Intelegerea si integrarea tuturor notiunilorteoretice Examen grila 45%

Examen practic final Corelarea intre notiunile teoretice si practice Test grila pecalculator 15%

10.6 Standard minim de performanțăCunoașterea principalelor tipuri de studii epidemiologiceCunoașterea aspectelor şi cadrelor etice în cercetare



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei MICOLOGIE MEDICALĂ2.2 Titularul activităților de curs Post vacant (conf. dr. Felicia Toma)2.3 Titularul activităților de lp Post vacant (conf. dr. Felicia Toma)2.4 Anul destudii II 2.5


disciplinei DS





Utilizarea metodelor / tehnicilor specifice pentru efectuarea de testemicologice în scopul evaluăriistării de sănătate Interpretarea fenomenelor biologice folosind instrumente specificelaboratorului medical Determinarea calitativă şi cantitativă a parametrilor biologiciIdentificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile,condiţiilorde finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,

Competențe transversalede finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şidistribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate


7.1 Obiectivul general al disciplineiDobândirea cunoștințelor referitoare la biologia fungilor șilevurilor de interes medical,a modului în care aceștia cauzeazăîmbolnăviri și posibilitățile de prevenire și tratament ale infecțiilorcauzate


Obținerea unor cunoștințe de bază (morfologie, boli cauzate,patogeneză, imunitate, mod de transmitere, posibilități deprevenire și tratament) referitoare la fungii și levurile implicate îninfecții umane importanteÎnțelegerea rolului florei normale a organismului, a noțiunilor decolonizare, portaj și infecție Înțelegerea problemelor medicale majore cauzate de fungi șilevuri: factorii care duc la apariția și răspândirea rezistențeiantimicrobiene, infecțiile nosocomiale și rolul măsurilor de controlal infecțiilor, infecțiile pacienților imunosupresați



1.Definirea şi clasificarea fungilor. Caracteregenerale ale micromiceţilor. Particularităţi ecofiziologice. Procese de înmulţire.


2. Recoltarea şi procesarea probelor Prezentare orala +multimedia 1

3. Fungi necultivabili: Genul Pneumocystis Prezentare orala +multimedia 1

4.Levuri: Generalităţi. Încadrare taxonomică.Implicarea levurilor în patologia infecţioasăactuală


5.Genuri de levuri de interes medical.G.Blastoschizomyces. G.Candida.G.Cryptococcus.


6. G.Geotrichum. G. Malassezia. G. Rodotorula. G.Trichosporon.


7. Fungi filamentoşi neseptaţi: Generalităţi.Încadrare taxonomică. Patogenitate.


8. Rhizopus. Mucor. Absidia. Rhizomucor Prezentare orala +multimedia 1

9. Dermatofiți: Generalităţi. Ecologie. Caractereepidemiologice. Aspecte clinice.


10.Genuri şi specii implicate în patologia umană. G.Epidermophyton. Microsporum. Trichophyton.Epidermophyton floccosum. G.Microsporum.


11. Fungi filamentoşi septaţi hialini: Generalităţi.Ecologie. Semnificaţie clinică.


12. Genul Aspergillus. Genul Fusarium. GenulPenicillium.


13.Fungi filamentoşi septaţi dematiacei: Generalităţi.Ecologie. Semnificaţie clinică. Genul Alternaria.G. Aureobasidium. G. Chladophialophora


14. Fungi dimorfici: Blastomyces dermatitidis,Histoplasma capsulatum,


Semestrul II1.2.

2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Buiuc D., Neguţ M.: Tratat de microbiologie clinică. Ediţia a IIa, Ed. Medicală, 2008 Coman Ioan, Mihai Mareş: Micologie Medicală Aplicată, Ed. Junimea, Iaşi, 2000 Mareş Mihai: Tehnici de laborator în micologia medicală, Ed. PIM, Iaşi, 2007 Washington C. Winn jr. et al: Koneman’s color atlas and text book of diagnostic microbiology, sixthedition, LippincottWilliams&Wilkins, 2006 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1. Modalităţi şi medii de cultivare a micromiceţilor demonstrații practice,lucrare practică 1

2. Micromiceți: Recoltarea şi examinarea probeloruscate


3. Micromiceți: Recoltarea şi examinarea probelorumede


4. Micromiceți: diagnosticul etiologic prin teste delaborator: microscopie, însămânţare, test biologic


5.Levuri: produse patologice. Recoltare, transport,prelucrare. Semnificaţia clinică a levurilor dinpreparatele patologice.


6. Identificarea levurilor. Examen microscopic.Cultivare. Teste de identificare


7.Diagnosticul de laborator al infecţiilor cu ciuperci.Identificare prezumtivă. Candida spp.,Cryptococcus neoformans, Rodotorula spp.


8.Fungi filamentoşi neseptaţi: Examen microscopicdirect. Cultivarea prelevatelor. Identificareagenurilor şi a speciilor.


9. Identificarea dermatofiţilor: examen microscopicdirect. Cultivare.


10. Identificarea dermatofiţilor din genurileEpidermophyton, Microsporum.demonstrații practice,lucrare practică 1

11.Identificarea dermatofiţilor din genurileTrichophyton. Epidermophyton floccosum,Microsporum.


12.Fungi filamentoşi septaţi hialini: Identificareafungilor din: Genul Aspergillus. Genul Fusarium.Genul Penicillium.


13.Fungi filamentoşi septaţi dematiacei: Identificareafungilor din: Genul Alternaria. G. Aureobasidium.G. Chladophialophora


14.Fungi dimorfici: Identificarea speciilor:Blastomyces dermatitidis, Histoplasma demonstrații practice,

lucrare practică 1

14. Blastomyces dermatitidis, Histoplasmacapsulatum, lucrare practică 1

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Coman Ioan, Mihai Mareş: Micologie Medicală Aplicată, Ed. Junimea, Iaşi, 2000 Washington C. Winn jr. et al: Koneman’s color atlas and text book of diagnostic microbiology, sixthedition, LippincottWilliams&Wilkins, 2006 www.microumftgm.ro 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAvând în vedere creșterea numărului pacienților cu intervenții invazive și/sau imunosupresați,vulnerabili la infecții microbiene, fungice și parazitare, emergența sau reemergența unormicroorganisme, devine esențială pregătirea viitorilor medici în domeniul microbiologiei care asigurădobândirea cunoștințelor privind microorganismele implicate în infecții, a principiilor de diagnosticetiologic, de tratament și profilaxie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere













1.2 Facultatea DE MEDICINĂ1.3 Departamentul M1, ȘTIINȚE MORFOLOGICE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii Laborator Clinic 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei GENETICĂ MEDICALĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. Univ. Dr. Bănescu Claudia2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei F 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp)3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 423.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului înscrierea a unui număr minim de 5 studenți5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Descrierea conceptelor, teoriilor şi noţiunilor fundamentale alegeneticii (gena, genom, cromozomi, expresia genica) implicate înproducerea afecţiunilor cu compenentă genetică pentru orientareadiagnosticului Realizarea şi interpretarea corectă a analizelor genetice (citogeneticăclasică, citogenetica moleculară, analize moleculare) Implementarea unor abordări noi privind procesul de stabilire adiagnosticului bolilor genetice în relaţie cu progresul cunoaşterii şi celtehnic din domeniul biologiei moleculare

Iniţierea şi derularea unei activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniulgeneticii


Conștientizarea nevoii de formare continuă în domeniul geneticii șibiologiei moleculare în era de genetizare a medicinei: utilizareaeficientă a resurselor si tehnicilor de învătare pentru dezvoltareapersonală si profesională, a surselor informaționale și a resurselor decomunicare, a literaturii de specialitate la zi, a bazelor de dategenetice și softuri de asistare a stabilirii diagnosticului în bolilegenetice. Elaborarea, tehnoredactarea și susținerea unei lucrări de specialitateutilizând diverse surse si instrumente de informare.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor fundamentale de genetică umană şi medicală


Cunoaşterea rolului factorilor genetici în realizarea trăsăturilorfiziologice şi a bolilor umane. Studiul mecanismelor de bază aleeredităţii în vederea înţelegerii aspectelor genetice ale bolilorumane. Abordarea pacientului cu boală genetică – de ladiagnostic (examinări genetice în practica medicală) la tratament



1. Genomului uman şi implicaţiile sale în medicinamodernă. Era postgenomică. Lumea „omica”.

Prezentare orală +multimedia 1 oră

2. Polimorfismul structural şi flexibilitatea moleculeide ADN. Caracteristici generale.


3. Structura genomului uman nuclear şimitocondrial.


4.Organizarea moleculei de ADN. Cromatina.Cromozomi umani. Tehnici de evidentierea acromozomilor.


5.Structura discontinuă a genei. Rolul fiziologic alintronilor. Elemente de control genetic: promotor,intensificatori si silentiatori; factorii de transcriptie.Elemente genetice transpozabile.


6. Expresia genica, reglarea exresieigenice.Epigenetica


7. Leziuni ADN. Mecanismele reparării ADN.Instabilitatea genomială.


8.Mutaţia genică: mecanism de iniţiere şi modificărimoleculare în cadrul mutaţiilor. Semnificaţiapatogenică a mutaţiilor punctiforme şi extinse.


9. Mutaţii dinamice. Anomalii structuralecromozomiale


10. Polimorfismele mononucleotidice. Variatianumarului de copii (CNV)


11. Medicina genomica. Farmacogenomica,nutrigenomica


12.Tehnici de diagnostic molecular(tehnici bazate pePCRRFLP, ARMSPCR, QFPCR, realtimePCR, MLPA, secventiere)


13. Oncogene. Gene supresoare a creşterii tumorale.Oncogenomica


14.Cancerele ereditare si familiale. Evolutiamultistadiala a cancerelor. Modificari citogeneticesi epigenetice în cancere.


Semestrul II

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Bănescu Claudia. Mutațiile genice. Dobreanu Minodora. Biochimie clinică. Implicații practice.Editia 3, Ed. University Press, 2015, cap. 24, pg. 303320. ISBN 9789731693576 2. Bănescu Claudia. Anomalii genetice în cancer. Analize genetice în cancer. Dobreanu Minodora,Biochimie clinică. Implicații practice. Editia 3, Ed. University Press, 2015, cap. 25, pg. 321334, ISBN97897316935763. Bănescu Claudia. Tehnici de diagnostic molecular. Dobreanu Minodora. Biochimie clinică.Implicații practice. Editia 3, Ed. University Press, 2015, cap. 26, pg:335364 ISBN 97897316935764. Katalin Csep, Claudia Bănescu, Anamaria Todoran Butilă. Genomica nutrițională – aspectepractice. Editura University Press, Tîrgu Mureș, 2013, 169 pg. ISBN 97897316928145. Bănescu Claudia. Citogenetica leucemiilor acute. Editura University Press, Tîrgu Mureș, 2013,125 pg. ISBN 9789731692241 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.

10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiRecunoașterea și abordarea factorului genetic în realizarea patologiei umane pentru ameliorareasănătății la nivel individual și populațional 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La cursÎn timpul activităţii practice



Examen scris Testgrilă 100%


10.6 Standard minim de performanțăCunoașterea elementelor fundamentale de genetică umană și medicală



1.2 Facultatea DE MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Noțiuni fundamentale de biostatistică2.2 Titularul activităților de curs Vacant PO Prof. Dr. Măruşteri Marius2.3 Titularul activităților de lp Vacant PO Prof. Dr. Măruşteri Marius2.4 Anul de studii 2 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1ExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 63.8 Total ore pe semestru 843.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a înţelege şi deaşi însuşi termenii specifici domeniului Biostatisticii, respectiv glosarulde termeni de specialitate utilizat în acest domeniu Cunoaşterea principalelor tipuri de teste statistice, a paşilor necesariaplicării lor şi a algoritmilor de selecţie a unui anumit test statistic, înfuncţie de tipul de studiu/experiment Demonstrarea capacităţii de a înţelege şi aplica corect un protocolstatististic specific unui anumit tip de studiu clinic sau epidemiologic


capacitatea de a detecta principalele surse de erori sistematice şialeatorii ce pot interveni în cadrul unui studiu clinic/experiment ştiinţific capacitatea de a integra corect un protocol statistic în contextul unei

Competențe transversale capacitatea de a integra corect un protocol statistic în contextul uneilucrării ştiinţifice din domeniul biomedical înţelegerea rolului şi importanţei analizei statistice în contextulmodern al “medicinei bazate pe dovezi –evidence based medicine”



În contextul actual al medicinei bazate pe dovezi, Biostatistica adevenit unul din instrumentele esenţiale de lucru pentrupracticianul sau cercetătorul din domeniul biomedical. Ca atare,obiectivul principal al acestei discipline îl constituie familiarizareastudenţilor din domeniul biomedical, cu glosarul de termeni despecialitate din domeniul statisticii matematice, în scopul însuşiriinoţiunilor legate aplicarea corectă a unui protocol statistic, înfuncţie de tipul de studiu clinic/experiment ştiinţific;


înţelegerea glosarului de termeni de specialitate utilizat în acestdomeniul biostatisticii demonstrarea, în contextul medicinei bazate pe dovezi, afundamentelor statistice ale homeostaziei umane, respectiv anecesităţii furnizării de instrumente statistice adecvate pentruorice studiu sau experiment biomedical cunoaşterea principalelor tipuri de teste statistice, a paşilornecesari aplicării lor şi a algoritmilor de selecţie a unui anumittest statistic, în funcţie de tipul de studiu/experiment Înţelegerea şi aplicarea corectă a unui protocol statististicspecific unui anumit tip de studiu clinic sau epidemiologic

8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs

Metode depredare

Nr.ore Observații Corelare cu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

Noţiuni fundamentale de biostatistică.Introducere. Tipuri de erori. Exactitatea şiprecizia. Organizarea datelor în vedereaprocesării statistice a lor. Distribuţii de frecvenţă.I. INTRODUCERE Populaţia statistică şi probelestatistice Variabilitate biologică Factori de eroare.Exactitatea şi precizia. ORGANIZAREADATELOR. Date primare. Date indexate. Calcultabelar. Tabele de contingenţă. DISTRIBUŢII DEFRECVENŢĂ Curba de distribuţie normalăDistribuţii anormale (nongaussiene)

Prezentareorala +multimedia

2 2 ore la 2saptamani

Biologicalvariability

2.

Statistică descriptivă. Consideraţii generale.Indicatori statistici A.indicatori ai tendinţei centraleB.indicatori ai dispersiei (împrăştierii) datelor înjurul valorii medii Medii Dispersia (varianţa).Abaterea standard. Eroarea standard Eroarea



Homeostasis.LaboratoryReference Rangesin Healthy

Abaterea standard. Eroarea standard Eroareaprocent Coeficientul de variaţie Grade de libertateLimite fiduciale (interval de încredere)

multimedia in Healthy

3.Statistică inferenţială. Interpretarea statistică arezultatelor unui experiment. Teste de valabilitate.Teste de concordanţă (goodnessoffit)/teste denormalitate


2 2 ore la 2saptamani Clinical trials

4.

Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie.Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie:Valoarea lui P. Ipoteza nulă (H0).Dependenţa/independenţa eşantioanelor studiateStatistică parametrică/neparametrică Teste desemnificaţie parametrice testul t Student ;Ivariantele sale. Teste de semnificaţieneparametrice. Statistica ordinei. Testul Wilcoxonsignedrank. Testul Mann–Whitney



5.Analiza tabelelor de contingenţă Testul Chi pătratşi variantele sale (Testul Chi pătrat cu corecţieYates, Fisher exact test). Rata de şansă/Oddratio (OR) şi Riscul relativ/Relative risk (RR).



Epidemiologicalstudies

6.Corelaţii şi regresii. Corelaţii şi regresii. Noţiuniintroductive. Coeficientul de corelaţie. Coeficientulde determinare Ecuaţia de regresie Regresiiliniare şi neliniare



7.

Analiza de varianţă (ANOVA).Studiiepidemiologice şi clinice Indicatori statistici utilizaţiîn studiile epidemiologice şi clinice AnalizaANOVA monofactoarială. Repeated measuresANOVA. Testul KruskalWallis. Testul Friedman.Rate şi proporţii Indicatori ai frecvenţei boliiIndicatori ai asocierii factori de risc (expunere)boala. Tipuri de studii epidemiologice . Studiidescriptive Studii analitice Studii de tip CaseControl (CaseControl studies) Studii de tipCohortă (Cohort studies) Selecţia unui anumit tipde studiu (study design) Asociere versuscauzalitat Criterii pentru stabilirea unei relaţii detip cauzăefect



Bioequivalencestudies

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Marusteri M. Notiuni fundamentale de biostatistica:note de curs]/Fundamentals inbiostatistics:lecture notes. University Press Targu Mures, 2006. (in Romanian, with Powerpoint slidesin English). Disponibil online la adresa www.umftgm.ro/info/2. Tigan S., Achimaş A., Drugan T.: Curs de Informatică şi Statistică Medicală, ed. SRIMA, ClujNapoca, 2001 3. Drugan T., Bondor C., Bolboacă S., Călinici T., Colosi H., Gălătuş R., Istrate D., Văleanu M.,Achimaş A., Tigan S.: Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, ed. Alma Mater, ClujNapoca, 20024. Motulsky HJ. GraphPad Prism Statistics Guide. GraphPad Software Inc., San Diego CaliforniaUSA, 2007, disponibilă la: www.graphpad.com.5. Motulsky HJ. The InStat Guide to Choosing and Interpreting Statistical Tests, GraphPad SoftwareInc., San Diego California USA, 2001, disponibilă la: www.graphpad.com 6. Marius Măruşteri, Vladimir Bacarea, Comparing groups for statistical differences: how to choosethe right statistical test?, Biochemia Medica 2010;20(1):15–32, disponibil online la adresahttp://www.biochemiamedica.com/content/comparinggroupsstatisticaldifferenceshowchooserightstatisticaltest

Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelare cuICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Noţiuni fundamentale de biostatistică.Introducere. Tipuri de erori. Exactitatea şiprecizia. Organizarea datelor în vedereaprocesării statistice a lor. Distribuţii de frecvenţă.

Demonstratiipractice,Metode de elearningsincron


Biologicalvariability

2. Statistică descriptivă. Consideraţii generale.Indicatori statistici



Homeostasis.LaboratoryReferenceRanges inHealthy

3.Statistică inferenţială. Interpretarea statistică arezultatelor unui experiment. Teste de valabilitate.Teste de concordanţă (goodnessoffit)/teste denormalitate



4. Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie.Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie



5.Analiza tabelelor de contingenţă Testul Chi pătratşi variantele sale (Testul Chi pătrat cu corecţieYates, Fisher exact test). Rata de şansă/Oddratio (OR) şi Riscul relativ/Relative risk (RR).



Epidemiologicalstudies

6. Corelaţii şi regresii. Noţiuni introductive.



7.Analiza de varianţă (ANOVA).Studiiepidemiologice şi clinice Indicatori statistici utilizaţiîn studiile epidemiologice şi clinice



Bioequivalencestudies

8.9.10.11.12.13.

13.14.Bibliografie:1. Marusteri M. [Notiuni fundamentale de biostatistica:note de curs/Fundamentals inbiostatistics:lecture notes. University Press Targu Mures, 2006. (in Romanian, with Powerpoint slidesin English). Disponibil online la adresa www.umftgm.ro/info/ 2. Drugan T., Bondor C., Bolboacă S., Călinici T., Colosi H., Gălătuş R., Istrate D., Văleanu M.,Achimaş A., Tigan S.: Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, ed. Alma Mater, ClujNapoca, 20023. Motulsky HJ. GraphPad Prism Statistics Guide. GraphPad Software Inc., San Diego CaliforniaUSA, 2007, disponibilă la: www.graphpad.com.4. Motulsky HJ. The InStat Guide to Choosing and Interpreting Statistical Tests, GraphPad SoftwareInc., San Diego California USA, 2001, disponibilă la: www.graphpad.com. 5. Marius Măruşteri, Marius Petrișor: Biostatistică. Îndrumător de activități practice manual digital (filme didactice adnotate cu activitatile de la LP), 2014, disponibil online pe platforma de elearning RoELME Guest login), http://roelme.umftgm.ro/moodle/course/view.php?id=5 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiInsușirea adecvată a conținutului curicular menționat asigură studentului înţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate în domeniul biostatisticii, respectiv capacitatea de a stabili corect coordonatele unui protocol statististic specific unui anumit tip de studiu clinic sauepidemiologic/experiment ştiinţific. De asemenea, este furnizat cadrul teoretic și practic pentru lecturarea critică a articolelor stiințifice din domeniul biomedical, respectiv înțelegerea corectă a protocoalelor statistice utilizate în astfel de articole. 10. EvaluareTipactivitate

10.1 Criterii deevaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4Evaluare peparcursulsemestrului

La cursÎn timpulactivităţiipractice

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

cunoaștereamaterialuluibibliograficințelegereaconceptelor debază șiintegrarea lor

Test grilă pe calculator, folosind serverul de testare aldisciplinei 50%

Examenpracticfinal

corelareanotiunilorteoretice cucele practice

Verificari pe parcursul semestrului a abilitatilor practice,prin testarea capacitatii de a aplica corect un anumit tipde test statistic. Examen practic la sfârsitul perioadei depregătire.

50%

10.6 Standard minim de performanțăÎnţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate în domeniul biostatisticiiCapacitatea de a alege şi aplica corect un anumit test statistic.Capacitatea de a stabili corect coordonatele unui protocol statististic specific unui anumit tip destudiu clinic sau epidemiologic/experiment ştiinţific



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PARAZITOLOGIE MEDICALĂ2.2 Titularul activităților de curs Post vacant (sef lucr. dr. Anca Mare)2.3 Titularul activităților de lp Post vacant (sef lucr. dr. Anca Mare)2.4 Anul destudii II 2.5

Semestrul 1 2.6 Tipul deevaluare EXAMEN2.7 Regimul

disciplinei DS





suspectarea/recunoasterea etiologiei infectiilor PARAZITAREo solicitarea in mod corect a analizelor de microbiologie necesarestabilirii diagnosticuluio intelegerea rezultatelor microbiologice si utilizarea acestora in modadecvat in tratamentul pacientuluio dobandirea cunostintelor de baza in profilaxia si tratamentulinfectiilor PARAZITAREo cunoasterea problemelor actuale privind infectiile PARAZITAREemergente si reemergente cunostinte de baza in infectiile tropicale si asociate turismului




7.1 Obiectivul general al disciplineiDobandirea cunostintelor despre biologia PARAZITILOR, amodului in care acestea cauzeaza imbolnaviri si posibilitatile deprevenire si tratament ale infectiilor cauzate


Cunoasterea morfologiei, fiziologiei si geneticii PARAZITILOR modurilor prin care acestea produc imbolnaviri rolului sistemului imun in apararea impotriva infectiilorPARAZITARE Intelegerea procedurilor diagnostice utilizate in infectiiPARAZITARE, a factorilor care influenteaza rezultatelediagnosticului, cunoasterea principalelor indicatii pentruefectuarea diagnosticului microbiologic Cunoasterea mecanismelor prin care substanteleantimicrobiene isi exercita efectul Cunoasterea unor elemente de epidemiologie Obtinerea unor cunostinte de baza (morfologie, boli cauzate,patogeneza, imunitate, mod de transmitere, posibilitati deprevenire si tratament) despre microorganismele – PARAZITI implicate in infectii umane importanteIntelegerea problemelor medicale majore cauzate demicroorganisme: infectiile pacientilor imunosupresati, rolulvaccinarii in prevenirea unor infectii



Semestrul I1. Noțiuni generale de parazitologie prezentări ppt 12. Patogeneza infecțiilor parazitare prezentări ppt 13. Entamoeba prezentări ppt 1

4.Giardia lamblia. Dientamoeba fragilis. Balantidiumcoli. Isospora belli. Cryptosporidium parvum.Microsporidia.

prezentări ppt 1

5. Trichomonas vaginalis prezentări ppt 16. Plasmodium. Babesia.. prezentări ppt 17. Toxoplasma gondii prezentări ppt 18. Leishmania.Trypanosoma. prezentări ppt 19. Fasciola, Schistosoma, Paragonimus prezentări ppt 110. Diphyllobotrium, Hymenolepis prezentări ppt 111. Taenia, Echinococcus, Dipylidium prezentări ppt 112. Enterobius, Trichuris prezentări ppt 113. Ascaris, Strongyloides, Trichinella prezentări ppt 114. Arthropode , Parazitoze tropicale prezentări ppt 1

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Rădulescu S., E.A.Meyer: „Parazitologie medicală”, Ed. All, Bucureşti, 20042.Brooks G.F., Butel, J. S., Morse, S.A.: Jawetz, Melnick, Adelberg’s Medical Microbiology, 23 rdedition. 20063.Joklik W.K., Willet H.P., Amos D.B., Wilfert C.M., Zinsser – Medical Microbiology 20th edition,Appleton&Lange, 19924.Koneman: Color Atlas and Textbook of Diagnostic Microbiology, Lippincott, 20065.Murray, P.R., Rosenthal, K.S., Kobayashi, G.S., Pfaller, M.A.: Medical Microbiology, FourthEdition. Mosby 2002. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1. Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare Demonstratii practice,prezentari de caz 1

2. Examenul coproparazitologic Demonstratii practice,prezentari de caz 1

3. Examenul parazitologic al sângelui Demonstratii practice,prezentari de caz 1

4. Entamoeba Demonstratii practice,prezentari de caz 1

5.Giardia lamblia. Dientamoeba fragilis. Balantidiumcoli. Isospora belli. Cryptosporidium parvum.Microsporidia.

Demonstratii practice,prezentari de caz 1

6. Trichomonas vaginalis. . Demonstratii practice,prezentari de caz 1

7. Plasmodium Demonstratii practice,prezentari de caz 1

8. Toxoplasma gondii Demonstratii practice,prezentari de caz 1

9. Fasciola, Schistosoma, Paragonimus Demonstratii practice,prezentari de caz 1

10. Diphyllobotrium, Hymenolepis Demonstratii practice,prezentari de caz 1

11. Taenia, Echinococcus, Dipylidium Demonstratii practice,prezentari de caz 1

12. Enterobius, Trichuris Demonstratii practice,prezentari de caz 1

13. Ascaris, Strongyloides, Trichinella Demonstratii practice,prezentari de caz 1

14. Diagnosticul de laborator al parazitozelor tropicale Demonstratii practice,prezentari de caz 1

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.

9.10.11.12.13.14.Bibliografie:microumftgm.ro 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAvand in vedere cresterea numarului pacientilor cu interventii invazive si/sau imunosupresate,vulnerabile la infectii bacteriene, emergenta sau reemergenta unor bacterii, devine esentialapregatirea viitorilor specialişti in domeniul microbiologiei care asigura dobandirea cunostintelorprivind microorganismele implicate in infectii, a principiilor diagnostice, de tratament si profilaxie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere








Examen teoretic final În funcție de specificuldisciplinei test grilă 50%

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei test grilă 20%

10.6 Standard minim de performanță5 (cinci)



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii MASTER LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Patologia eritrocitară2.2 Titularul activităților de curs Şef lucrări post vacant Dr.med.Dorcioman Bogdana2.3 Titularul activităților de lp Şef lucrări post vacant Dr.med.Dorcioman Bogdana2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14



Competențe profesionaleCunoaşterea tehnicilor şi metodelor de investigare a parametrilorhematologici pe seria eritrocitară,controlul calităţii, recunoaştereasemnificaţiei normale şi patologice ale acestora. Explicarea datelorrezultate din determinări, inclusiv a erorilor posibile.

Competențe transversale Abilitatea de organizare a lucrului în echipă, de comunicare orală şiscrisă între laborator şi compartimentele, secţiile deservite.


7.1 Obiectivul general al disciplineiObţinerea de rezultate, care să dovedească calitateadeterminărilor de laborator în domeniul hematologiei, vizândpatologia eritrocitară.

patologia eritrocitară.

7.2 Obiectivele specificeÎnsuşirea cunoştinţelor specifice de laborator, vizând patologiaeritrocitară: aparatură, tehnici, metode, interpretări, evaluări,controlul calităţii privind fazele: preanalitică, analitică şipostanalitică.



Semestrul I

1. 1. Anemia feriprivă şimegaloblastică.Metabolismul Fe,vit.B12,ac.folic Prelegere + ppt 2

2. 2. Anemia din bolile cronice. Anemia aplastică. Prelegere + ppt 2

3. 3. Anemia sideroblastică,refractară şidiseritropoetică congenitală Prelegere + ppt 2

4. 4. Anemii posthemoragice.Hemoliza(introducere) Prelegere + ppt 25. 5. Anemii hemolitice congenitale Prelegere + ppt 26. 6. Anemii hemolitice dobândite. Prelegere + ppt 27. 7. Policitemia vera (policitemii) Prelegere + ppt 28.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.R.Păun:Tratat de medicină internă(Hematologie),vol.I.,Ed.Med.Bucureşti,19972.RS Hillman si co: Hematology in clinical practice, Mc GrawHill, Lange, fifth edition, 20113.Dacie and Lewis si co: Practical Hematology, Churchill Livingstone, eleventh edition, 20134. Williams hematology, eight edition, 20105.D.Boran si co: Oxford hand book of hematology, Oxford Univerity Press, 2009 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1. 1.An.feriprivă:hemograma,FP,MO,col.Perls Colecţialame:ex.microscopic 2

2. 2.An.megaloblastică:hemograma,FP,MO,reticulocitocriza Colecţialame:ex.microscopic 2

3. 3.An.din bolile cronice:hemograma,FP,MO Colecţialame:ex.microscopic 2

lame:ex.microscopic

4. 4.An.aplastică:hemograma,FP,MO Colecţialame:ex.microscopic 2

5. 5.An. hemolitice: hemograma, FP, MO Examenmicroscopic 2

6. 6.Determinarea rezistentei osmotice, electroforeza dehemoglobina dem practice 2

7. 7.Policitemia vera:hemograma,FP,MO Colecţialame:ex.microscopic 2

8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.R.Păun:Tratat de medicină internă(Hematologie),vol.I.,Ed.Med.Bucureşti,19972.RS Hillman si co: Hematology in clinical practice, Mc GrawHill, Lange, fifth edition, 20113.Dacie and Lewis si co: Practical Hematology, Churchill Livingstone, eleventh edition, 20134. Williams hematology, eight edition, 20105.D.Boran si co: Oxford hand book of hematology, Oxford Univerity Press, 2009 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului







Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei Ex.microscopic 20%

10.6 Standard minim de performanță1.Cunoaşterea parametrilor hematologici ai diferitelor tipuri de anemii, policitemiei vera

citemiei vera2.Descrierea la microscop a diferitelor tipuri de anemie,a policitemiei vera



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii MASTER LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Patologia leucocitara2.2 Titularul activităților de curs Şef lucrări post vacant Dr.med.Dorcioman Bogdana2.3 Titularul activităților de lp Şef lucrări post vacant Dr.med.Dorcioman Bogdana2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14



Competențe profesionaleCunoaşterea tehnicilor şi metodelor de investigare a parametrilorhematologici pe seria leucocitara, recunoaşterea semnificaţiei normaleşi patologice ale acestora, obţinerea de rezultate, care să dovedeascăcalitatea determinărilor în laborator.

Competențe transversale Abilitatea de organizare a lucrului în echipă,de comunicare orală şiscrisă între laborator şi alte compartimente şi secţii medicale.


7.1 Obiectivul general al disciplineiObţinerea de rezultate, care să dovedească calitateadeterminărilor de laborator în domeniul hematologie pe serialeucocitara

leucocitara

7.2 Obiectivele specificeÎnsuşirea cunoştinţelor specifice de laborator în domeniulhematologieipe linia leucocitara: aparatură, tehnici şi metode,interpretări, evaluări, controlul calităţii privind fazele: preanalitică,analitică şi postanalitică.



Semestrul I

1. 1. Reactii citochimice leucocitare (principii,interpretare) Prelegere + ppt 2

2. 2. Anomalii calitative si cantitative ale neutrofilelor Prelegere + ppt 2

3. 3. Anomalii calitative si cantitative ale monocitelorsi limfocitelor Prelegere + ppt 2

4. 4. Leucemii acute mieloblastice (clasificare,diagnostic) Prelegere + ppt 2

5. 5. Leucemii acute limfoblastice (clasificare,diagnostic) Prelegere + ppt 2

6. 6. Neoplasme mieloproliferative(clasificare,diagnosic) Prelegere + ppt 2

7. 7. Neoplasme limfoide cu celulemature(clasificare, diagnostic) Prelegere + ppt 2

8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.R.Păun:Tratat de medicină internă(Hematologie),vol.II., Ed.Med.Bucureşti,19992.RS Hillman si co: Hematology in Clinical Practice, McGrawHill, Lange, fifth edition, 20113.Dacie and Lewis si co: Practical hematology, Churchill Livingstone, eleventh edition, 20134.Williams hematology, eight edition, 20105.D.Boran si co: Oxford handbook of Clinical Hematology, Oxford Univesrity Press, 2009 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1. 1. Reactii citochimice leucocitare: determinare,interpretare

dem practice, exmicroscopic 2

2. 2.Leucemia acuta mieloblastica: hemograma, FP,MO ex.microscopic 2

3. 3. Leucemia acuta limfoblastica: hemograma, FP,MO ex. microscopic 2

4. 4. Sdr. mieloproliferative cronice:hemograma, FP.MO, ex. microscopic 2

5. 5.Neoplasme limfoide cu celule mature:hemograma, FP, MO ex. microscopic 2

6. 6.Ex citogenetice si biologie moleculara inleucemii acute si cronice prelegere+ppt 2

7. 7.Fenotiparea prin citometrie in flux dem practice 28.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.R.Păun:Tratat de medicină internă(Hematologie),vol.II., Ed.Med.Bucureşti,19992.RS Hillman si co: Hematology in Clinical Practice, McGrawHill, Lange, fifth edition, 20113.Dacie and Lewis si co: Practical hematology, Churchill Livingstone, eleventh edition, 20134.Williams hematology, eight edition, 20105.D.Boran si co: Oxford handbook of Clinical Hematology, Oxford Univesrity Press, 2009 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului








10.6 Standard minim de performanță

10.6 Standard minim de performanță1. Cunoasterea metodelor de investigare a anomaliilor calitative si cantitaive ale leucocitelor2.Cunoasterea clasificarii leucemiilor acute limfoblastice, mieloblastice si a sindroamelormieloproliferative cronice



1.2 Facultatea DE MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PATOLOGIE MEDICALĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. Dr. Alina Serban2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul I și II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei DD 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 03.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 56 3.6 laborator (lp) 0


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0Tutorial 0Examinări 1Alte activități 03.7 Total ore de studiu individual / săpt 53.8 Total ore pe semestru 703.9 Număr de credite 7 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum nu e cazul4.2 de competențe nu e cazul 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului nu e cazul5.2 de desfășurare a laboratorului nu e cazul 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleÎnțelegerea principalelor mecanisme de reglare neuroendocrina aleorganismului si a implicarii acestora in patogenia diferitelor boliIntelegerea modului de functionare a aparatelor și sistemelor și amecanismelor principalelor boli care le afecteaza

Competențe transversale Capacitatea de a colabora cu medicul curant in efectuareainvestigatiilor cele mai adecvate pentru patologia medicală

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea mecanismelor principalelor boli

corelatia dintre mecanismele de reglare al organismului sidereglarea lor in patologia endocrina


dereglarea lor in patologia endocrinacorelatia dintre mecanismele de reglare al organismului sidereglarea lor in patologia digestiva corelatia dintre mecanismele de reglare al organismului sidereglarea lor in patologia respiratoriecorelatia dintre mecanismele de reglare al organismului sidereglarea lor in patologia cardiovascularacorelatia dintre mecanismele de reglare al organismului sidereglarea lor in patologia renala



1.

Bazele fiziologice ale reglării neuroendocrine aactivităţii organismului. Funcţionarea sistemuluinervos vegetativ. Organizarea generala asistemului endocrin. Mecanismul de actiune alhormonilor. Fiziologia neuroendocrină asistemului hipotalamohipofizar. Neurohormonii.Hormonul de creştere, prolactina, vasopresina,ocitocina. Patologia hipotalamohipofizară.

predare orală +prezentarepowerpoint

2.Fiziologia glandei tiroide şi rolul hormonilortiroidieni. Patologia glandei tiroide. Homeostaziacalciului si fosforului: fiziologia glandelorparatiroide, calcitonina, vitamina D


3.Pancreasul endocrin şi efectele principalilor săihormoni: insulina, glucagonul, somatostatina,polipeptidul pancreatic. Diabetul zaharat şi altedereglări ale metabolismului glucidic


4.Fiziologia hormonilor steroizi. Glandelesuprarenale: hormonii mineralocorticoizi siglucocorticoizi. Patologia glandei suprarenale.


5.Functia endocrina a ovarului: progesteronul,hormonii estrogeni, reglarea secretiei endocrineovariene . Functia endocrina a testicolului


6.Hormonii cu acţiune locală: prostaglandinele,sistemul kininelor plasmatice şi alţi hormonipolipeptidici locali.


7.Digestia bucala şi digestia gastrică: activitateamotorie a stomacului, secretia gastrică. Reglareadigestiei gastrice. Fiziopatologia ulcerului gastroduodenal.


8.Pancreasul exocrin: anatomia functionala ,proprietatile si compozitia sucului pancreatic,reglarea secretiei pancreatice. Fiziopatologiapancreatitei.


9.Fiziologia ficatului si a cailor biliare: anatomiefunctionala, compozitia bilei, mecanismul secretiebiliare, reglarea secretie biliare.


10.Fiziologia intestinului subtire: anatomiafunctionala a intestinului subtire, motilitatea,functia secretorie , functia de digestie si absorbtiea intestinului subtire.


11.Fiziologia intestinului gros: anatomia functionala,motilitatea , flora intestinala, functia secretorie,functia de digestie si absorbtie a intestinului gros.


12.Mecanica ventilaţiei pulmonare. Disfuncţiileventilatorii. Astmul şi bronhopenumopatia cronicaobstructivă.


13.Circulaţia pulmonară. Difuziunea alveolocapilara.Raportul ventilaţieperfuzie. Trombembolismulpulmonar. Hipertensiunea pulmonară


pulmonar. Hipertensiunea pulmonară powerpoint

14.Schimburile de gaze la nivel circulator. Hipoxia,hipercarbia şi alte tulburări ale transportuluigazelor în sânge.


Semestrul II

1.

Fenomene electrice ale celulei miocardice.Potenţialul de repaus şi acţiune la fibrelemiocardice. Excitabilitatea, automatismul şiconductibilitatea miocardică. Evaluareafenomenelor electrice ale inimii. Bazelefiziopatologice ale aritmiilor cardiace.


2.

Fenomene mecanice ale celulei miocardice.Organizarea structurală a aparatului contractil alcelulei miocardice. Mecanismul contracţieimiocardice. Cuplul electrocontractil la nivelulcelulei miocardice.


3.Fenomene mecanice ale inimii ca întreg. Ciclulcardiac. Determinanţii performanţei cardiace,caracterizarea funcţiei ventriculare. Debitulcardiac şi determinarea


4.Metode de evaluare a fenomenelor mecanice aleinimii. Zgomotele cardiace şi evaluare lor.Cateterismul cardiac şi ecocardiografia


5.

Metabolismul miocardic şi fiziologia circulaţieicoronariane. Particularităţi ale metabolismuluimiocardic şi modificări ale acestuia legate dealterarea fluxului sanguin coronarian: ischemia,reperfuzia, precondiţionarea miocardică,miocardul hibernanat. Infarctul miocardic


6. Fiziopatologia insuficienţei cardiacepredare orală +prezentarepowerpoint

7.

Noţiuni de hemodinamică: interrelaţiile dintreviteză, flux şi presiune. Fiziologia circulaţieiarteriale. Presiunea arterială şi măsurarea ei.Circulaţia capilară. Forţele care controleazăschimburile dintre sânge şi lichidul inerstiţial.


8. Fiziopatologia hipertensiunii arteriale.predare orală +prezentarepowerpoint

9. Mecanisme adaptative in efortul fizicpredare orală +prezentarepowerpoint

10.Filtrarea glomerulară. Mecanisme şi forţele caredetermină filtrarea glomerulară. Evaluarea filtrăriiglomerulare. Sindromul nefrotic şi alte dereglăriale funcţiei glomerulare


11.

Mecanismele generale ale funcţiei tubulare.Anatomia funcţională a tubilor renali.Mecanismele şi dinamica schimburilor la diferitesegmente tubulare. Principalele patologii legatede funcţia tubulară.


12.Rolul rinichiului în menţinerea echilibrului diferiţilorelectroliţi. Rolul rinichiului în eliminarea ionilor deNa+, K+, Ca+2, fosfaţilor, sulfaţilor. Funcţia deconcentraţie şi diluţie a rinichiului.


13.

Echilibrul acidobazic al organismului. Rolulrinchiului în menţinerea echilibrului acidobazic alorganismului prin reabsorbţia tubulară şineoformarea de bicarbonaţi. Acidozele şialcalozele şi rolul rinichiului în compensarea lor


14.predare orală +prezentare

14. prezentarepowerpoint

Bibliografie:Materiale specifice furnizate in suport electronic Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAbilitatea lucrului în echipă în intelegerea patologiei care determina solicitarea unor teste delaborator și interpretarea rezultatului acestora în conformitate cu atribuțiile specifice 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La cursÎn timpul activităţiipractice


Examen teoretic finalcunoașterea materialuluibibliograficințelegerea conceptelor de bază șiintegrarea lor

Examen test grilă 100%

ințelegerea conceptelor de bază șiintegrarea lor

Examen practic final10.6 Standard minim de performanțăprezenta la cursuri (in proportie de 80%)insusirea terminologiei de specialitate si utilizarea ei in context in mod adecvatinsusirea cunostintelor de baza



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTER1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Sistemul de management al calitatii in laboratorul de analize

medicale2.2 Titularul activităților de curs dr. Fodor Márta Andrea, șef de lucrări2.3 Titularul activităților de lp dr. Fodor Márta Andrea, șef de lucrări2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare EX 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14



Competențe profesionaleAbsolventul acestui curs va putea sa elaboreze proceduri specifice,instructiuni de lucru, va fi capabil sa valideze la locul de munca,metode specifice laboratorului medical, sa calculeze si utilizezeincertitudinea de măsurare a diversilor analiti in lichide biologice.

Competențe transversaleUtilizarea unor softuri specializate pentru calcul in laboratorul deanalize medicale. Munca in echipa in vederea organizarii si functionariicorecte a unui loc de munca/laborator


Cunoasterea si implementarea elementelor de baza ale unui

7.1 Obiectivul general al disciplineiCunoasterea si implementarea elementelor de baza ale unuisistem de management al calitatii in laboratorul de analizemedicale.


Cunoasterea prevederilor standardului specific functionariilaboratoarelor medicale (ISO 15189:2007), a procedurilor demanagement, tehnice, specifice/operationale si auxiliare carestipuleaza modul de organizare si functionare a unui laborator deanalize medicale



Semestrul I

1. 1.Prezentarea generală a standardului ISO15189:2013

Prelegere +.ppt 2

2. 2.Proceduri de management Prelegere +.ppt 2

3. 3.Proceduri tehnice Prelegere +.ppt 2

4. 4. Proceduri specifice / operaționale Prelegere +.ppt 2

5. 5. Proceduri auxiliare si Instructiuni de lucru Prelegere +.ppt 2

6. 6.Controlul de calitate in laboratorul de analizemedicale

Prelegere +.ppt 2

7. 7. Manualul Calitatii Prelegere +.ppt 2

8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.SR EN ISO 15189:2013 Laboratoare Medicale. Cerinte particulare pentru calitate si competenta 2.SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1. 1. Elaborarea documentelor sistemului calității manualul calității

Prelegere +exemplificare pratică 2

2. 2. Fisa postului medicului, biologului, asistentuluide laborator


3. 3. Monitorizarea mediului de lucru planullaboratorului


4. 4.Circuitul produsului patologic in laborator planullaboratorului


5. 5.Controlul de calitate intern si extern semnificatie, rol, interpretare


6. 6.Validarea metodelor analitice calculareaincertitudinii de masurare


7. 7.Auditul intern si extern, identificarea si controlulneconformitatilor.


8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.SR EN ISO 15189:2013 Laboratoare Medicale. Cerinte particulare pentru calitate si competenta 2.SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular. 3.www.renar.ro 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiRespectarea cerintelor de calitate in functionarea laboratoarelor medicale, este esentială in vedereaasigurării unor servicii paraclinice corespunzatoare cu asteptarile medicilor curanti, precum sicontractării serviciilor de sanatate cu companiile de asigurari de sanatate. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La curs Ex orala 15%În timpul activităţii practice Ex orala 15%

În timpul activităţii practice Ex orala 15%10.5 Evaluare finală


Examinare scrisa, testgrila 50%

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei Examinare scrisa 20%

10.6 Standard minim de performanțăCapabilitatea de a elabora documentele sistemului de management al calității unui laboratormedical.



1.2 Facultatea MEDICINĂ1.3 Departamentul M21.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii MASTERAT1.6 Programul de studii LABORATOR CLINIC 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei VIRUSOLOGIE MEDICALĂ2.2 Titularul activităților de curs Post vacant P8 sef lucrari (plata ora: Conf. Dr. Adrian Man)2.3 Titularul activităților de lp Post vacant P8 sef lucrari (plata ora: Conf. Dr. Adrian Man)2.4 Anul destudii I 2.5

Semestrul II 2.6 Tipul deevaluare EXAMEN2.7 Regimul

disciplinei DS





suspectarea/recunoasterea etiologiei infectiilor viraleo solicitarea in mod corect a analizelor de microbiologie necesarestabilirii diagnosticuluio intelegerea rezultatelor microbiologice si utilizarea acestora in modadecvat in tratamentul pacientuluio dobandirea cunostintelor de baza in profilaxia si tratamentulinfectiilor viraleo cunoasterea problemelor actuale privind infectiile virale emergentesi reemergente cunostinte de baza in infectiile tropicale si asociate turismului




7.1 Obiectivul general al disciplineiDobandirea cunostintelor despre biologia virusurilor, a modului incare acestea cauzeaza imbolnaviri si posibilitatile de prevenire sitratament ale infectiilor cauzate


Cunoasterea morfologiei, fiziologiei si geneticii virale modurilor prin care acestea produc imbolnaviri rolului sistemului imun in apararea impotriva infectiilor virale Intelegerea procedurilor diagnostice utilizate in infectii virale, afactorilor care influenteaza rezultatele diagnosticului,cunoasterea principalelor indicatii pentru efectuareadiagnosticului microbiologic Cunoasterea mecanismelor prin care substanteleantimicrobiene isi exercita efectul Cunoasterea unor elemente de epidemiologie Obtinerea unor cunostinte de baza (morfologie, boli cauzate,patogeneza, imunitate, mod de transmitere, posibilitati deprevenire si tratament) despre microorganismele – virusuri implicate in infectii umane importanteIntelegerea problemelor medicale majore cauzate demicroorganisme (virusuri): infectiile pacientilor imunosupresati,rolul vaccinarii in prevenirea unor infectii



1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1. Poxvirus. Adenovirus. PREZETARE PPT 2

2. HHV1, 2; HHV3, HHV4, HHV5, HHV6, HHV7,HHV8

PREZETAREPPTPREZETAREPPT

2

3. VHA; VHB; VHC; VHD; VHE PREZETARE PPT 24. Papillomavirusuri umane. PREZETARE PPT 2

5. Genul Parvovirus, Erythovirus,Dependovirus.Genul Alphavirus, Genul Rubivirus. PREZETARE PPT 2

6. Genul Flavivirus. genul Coronavirus. PREZETARE PPT 2

7. Genul Respirovirus. Genul Rubulavirus. GenulMorbillivirus. Genul Pneumovirus. PREZETARE PPT 2

Morbillivirus. Genul Pneumovirus.

8. Genul Vesiculovirus. Genul Lyssavirus. GenulFilovirus. PREZETARE PPT 2

9. Virusurile gripale A, B, C. PREZETARE PPT 210. Genul Bunyavirus.Arenavirus PREZETARE PPT 211. Subfamilia Oncovirinae.Subfamilia Lentivirinae. PREZETARE PPT 212. Virusul imunodeficienței umane. PREZETARE PPT 2

13. Genul Enterovirus. Virusul poliomielitei. VirusurileCoxsackie. Virusurile ECHO. Genul Rhinovirus. PREZETARE PPT 2

14.Genul Rotavirus. Genul Reovirus. GenulOrbivirus. Genul Coltivirus. Virusuri oncogene.Virusuri cu transmitere verticală

PREZETARE PPT 2

Bibliografie:1.Brooks G.F., Butel, J. S., Morse, S.A.: Jawetz, Melnick, Adelberg’s Medical Microbiology, 23 rdedition. 20062.Ciufecu E. S.: Virusologie Medicală. Editura Medicală Naţională, 2003.3.Joklik W.K., Willet H.P., Amos D.B., Wilfert C.M., Zinsser – Medical Microbiology 20th edition,Appleton&Lange, 19924.Koneman: Color Atlas and Textbook of Diagnostic Microbiology, Lippincott, 20065.Murray, P.R., Rosenthal, K.S., Kobayashi, G.S., Pfaller, M.A.: Medical Microbiology, FourthEdition. Mosby 2002. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Algoritm de diagnostic in hepatitele virale Demonstratii practice,prezentari de caz 2

2. HAV, HEV Demonstratii practice,prezentari de caz 2

3. HBV, HCV, HDV Demonstratii practice,prezentari de caz 2

4. Algoritm de diagnostic in infecțiile herpetice Demonstratii practice,prezentari de caz 2

5. HHV1,2; VZV, EBV, CMV, HHV6,7,8. Demonstratii practice,prezentari de caz 2

6. Algoritm de diagnostic în infecția cu HIV Demonstratii practice,prezentari de caz 2

7. Screeningul infecției HIV Demonstratii practice,prezentari de caz 2

8. Algoritm de diagnostic în infecția cu HPV Demonstratii practice,prezentari de caz 2

9. Algoritm de diagnostic al infecțiilor viraletransmise vertical

Demonstratii practice,prezentari de caz 2

Demonstratii practice,

10. Influenzavirusuri Demonstratii practice,prezentari de caz 2

11. Rotavirus, Adenovirus, Demonstratii practice,prezentari de caz 2

12. Adenovirus, RSV, Coronavirus Demonstratii practice,prezentari de caz 2

13. Virusuri emergente și reemergente Demonstratii practice,prezentari de caz 2

14. Recapitulare Demonstratii practice,prezentari de caz 2

Bibliografie:microumftgm.ro 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAvand in vedere cresterea numarului pacientilor cu interventii invazive si/sau imunosupresate,vulnerabile la infectii bacteriene, emergenta sau reemergenta unor bacterii, devine esentialapregatirea viitorilor medici in domeniul microbiologiei care asigura dobandirea cunostintelor privindmicroorganismele implicate in infectii, a principiilor diagnostice, de tratament si profilaxie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere



intrebari din cursul anterior (15minute) 15%



intrebari din LP anterioara (15minute) 15%



teste de tip grilă din materia decurs 50%


teste de tip grilă din materia delucrari practice 20%

10.6 Standard minim de performanțăNota 5 (cinci) cunoasterea a 50% din informatiile prezentate la curs si la lucrari practice

Date post:	19-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	buitruc
View:	213 times
Download:	0 times

F I Ș A D I S C I P L I N E I - umftgm.ro · Stagiu Virusologie DEMONSTRATII+activitate ... La...

Documents