Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Vineri, 5 aprilie 2013 | Anul VI, Nr. 14 (267)

Scriam, în ediţia precedentă a „Expresului”, că am cam uitat să ne bucurăm, să zîmbim. Iată că acum am decis să ne descreţim un pic frunţile. În ajutor ne-a venitcaricaturistul deja consacrat, Alexan-dru Plăcintă. Iar ideea am preluat-odin revista „Punkt”, o publicaţie învogă, mai ales, la Chişinău.

Ce iz are conducerea noastră, ce făină se macină la moara ei? Răspunsurile le-am aflat, studiind cu atenţie atît fotografiile (misiunea i-a revenit lui Alexandru Plăcintă), cît şi numele celor trei preşedinţi de raion, dar şi ale primarilor oraşelorde reşedinţă. Iată ce-am aflat.

Vom începe cu Călărașul, raionul care are în frun -te cel mai longeviv președinte din regiune. Ilie Răuse află deja la al doilea mandat. Se vede că nu e chiaratît de rău cînd la conducere este Rău. Asta au demons-trat călărășenii. Dar... Să nu luaţi în nume de rău ce vomspune în continuare, căci rău, potrivit dicţionarelorexplicative, înseamnă „care nu-și îndeplinește înda-toririle, care nu e potrivit unui anumit lucru...”. Se pa -re că nu e cazul lui Ilie Rău. Cu domnia sa în frunte,s-ar putea să-i uite pe oameni toate relele, mai ales căprenumele-i, Ilie, înseamnă „a fi înainte, a fi tare”. Cît

de tare și cît de înainte – vom trăi și vom vedea.Bună făină, pesemne, se macină și la… moara,

pardon – primăria Călărași. Chiar dacă nu e nicirep rezentant al naţiunii titulare, nici călărășean get-beget (de fapt, este originar din raionul Ungheni!),Nicolae Melnic a fost ales de două ori consecutivla cîrma orașului. Nu întîmplător îi spune Nicolae– victoria poporului (din greacă). În plus, e și Mel-

nic, ceea ce înseamnă, din rusă, stăpînul unei morisau conducătorul ei. Nu putea un om cu un aseme-nea nume și prenume să nu fie conducător, măcarpentru cîţiva ani, dacă nu a unei mori, atunci aunui… oraș. Întrebarea e: simt călărășenii victoria?Victoria lor, a poporului.

Lucia Bacalu (Continuare în pag. 3)

Din stradă direct în lac Se pare că tînărul s-a născut în

cămașă, căci s-a ales, de pe urmaacestui accident, doar cu o sperie-tură bună și o răceală ușoară. El areușit să iasă din automobilul ”îne-cat” prin geam.

Istoria unui primar care a schimbat capitala pe un sat mic și sărac

Trezirea la realitate a fost amarăși l-a făcut să înțeleagă, în maipuțin de jumătate de an, că nu-mele de primar doar sună frumos.În rest, este o luptă continuă cugreutățile și neajunsurile unui sat.

Vezi pag. 4

Instituţie publică sau SRL familial?

Se pare că actuala conducere aîntreprinderii municipale „Reţe-lele Termice” din Călărași a trans-format instituţia respectivă într-unSRL familial. Cel puţin, asta o do-vedește o scrisoare semnată de ungrup de consilieri orășenești.

Vezi pag. 5

Expresul.com – în ascensiune

Să nu credeţi că doar ziarul “Expresul”este în continuă creștere: de tiraj, de publi-citate, de audienţă. La fel de constant șisigur merge înainte și cel de-al doilea produsal nostru: site-ul Expresul.com, de care seîngrijește, deja de patru ani, Vitalie Harea.

Dovadă sînt datele statistice, oferite deGoogle Analytics.

În anul 2010, de la relansarea site-ului,adică de la 1 octombrie pînă la 31 decem-brie, numărul de vizitatori unici a fost de11406, fiind vizitate 53454 de pagini.

În 2011, site-ul a înregistrat 49255 vizi-tatori unici cu 236054 pagini vizitate, iar în2012 – deja 108121 vizitatori unici cu448207 pagini vizitate.

Tendinţa de creștere se păstrează și înanul curent, fiind foarte vizibilă. În doar treiluni, ianuarie-martie, numărul vizitatorilorunici a ajuns la 40547, iar al paginilor vizi-tate – la 141378.

Nu mai vorbim de sutele de știri, repor-taje, interviuri, preluate, în acești ani, depresa naţională.

De notat că ziarul “Expresul” și site-ulExpresul.com sînt două produse diferite.Doar citindu-le pe ambele, puteţi să vă faceţio imagine reală despre ceea ce se întîmplăîn regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași.

Lucia Bacalu

O şcoală de vară Copiii nisporeneni ar putea avea parte de

o școală de vară, unde să ia cunoștinţă maiîndeaproape, de la profesori universitari ie-șeni, de “istoria și cultura adevărată a româ-nilor”. O propunere în acest sens a fostfăcută de Ion Ghilaș, reprezentantul „Gintei

Latine”, sucursala Iași, la festivitatea de oma-giere a celor 95 de ani de la Unirea Basara-biei cu România de la Nisporeni.

Fiind solicitat să comenteze propunerearespectivă, președintele raionului, VasileBîtca, a recunoscut că aude pentru primadată de ea. În același timp, dînsul a men țio -nat că, în cazul în care va parveni o propune -re de acest gen la Consiliul raional, vor fi ana -lizate, cu siguranță, toate posibilitățile de a opune în practică, deoarece “o școală de varăar fi binevenită pentru tînăra generație”.

NISPORENI | Ina Landa

În top la cerşitCerșetoarele din Nisporeni și Călărași se

află în topul celor mai “active” în RepublicaMoldova. Anume de aici provin jumătatedin femeile ce cerșesc în capitală. Ele fie vindimineaţa și seara pleacă acasă, fie locuiesccu chirie. Acestea pot fi văzute în stradă șipe ger, și pe caniculă. Îngrijorător este faptulcă-și iau cu ele copiii, pe care îi expun, ne-milos, la multiple riscuri. Potrivit poliţiei,în prezent, ele rămîn nepedepsite, căci legeanu permite reţinerea ori sancţionarea lorpentru cerșit. Atunci cînd sînt întrebate dece-și iau copiii la cerșit, spun că nu au îngrija cui să îi lase.

Proteze auditiveperformante

Circa 40 de copii cu deficienţe de auz șivorbire de la Școala specială internat pentruhipoacuzici din Hîrbovăţ au beneficiat, gra-tuit, de aparate auditive performante, care îivor ajuta să însușească mai bine obiectele destudii. Directoarea școlii, Maria Moraru,spune că această acţiune a fost posibilă, da-

torită implicării Ministerului Educaţiei, Cen -trului Republican de Audiologie, precum șia medicilor de la Spitalul pentru copii „Emi-lian Coţaga” din Chișinău.

Dînsa s-a arătat încrezătoare că și ceilalţielevi din această instituţie vor putea benefi-cia, în scurt timp, de proteze similare, carear contribui, indiscutabil, la facilitarea co-municării lor cu cei din jur, eliminînd, prac-tic, această barieră ce le produce acummulte incomodităţi.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Pe aripile fanteziei cu Spiridon Vangheli

Peste 150 de lucrări, realizate de 80 deco pii, au fost expuse, recent, în sala de ex-poziţii a Bibliotecii „Dimitrie Cantemir”, încadrul concursului raional „Pe aripile fante-ziei în lumea copilăriei: omagiu lui SpiridonVangheli”.

Cei mai buni 13 copii au fost premiaţi cudiplome și rechizite școlare, iar alţi 22 au fostmenţionaţi pentru munca lor. „A fost dificilpentru juriu să stabilească cele mai reușitelucrări”, a recunoscut directoarea bibliotecii,Nadejda Mihai. Acum, lucrările premiante vorparticipa la etapa naţională a concursului.

Anterior, biblioteca a organizat un șir deacţiuni culturale, dedicate scriitorului, maiales că anul 2013 a fost declarat Anul Spiri-don Vangheli.

UNGHENI Natalia | Junghietu

Post-scriptum la ziua glumelorCe iz are conducerea noastră, ce făină se macină la moara ei?

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

Citiți în numărul curent

Oare ce-i sau cine e după această uşă?

Expresul.comȘtiri oriunde te-ai afla

Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni

Ilie Rău Nicolae Melnic

Chiar dacă, la prima vedere, s-ar părea că lucrurile nu stau chiarprost în ceea ce priveşteegalitatea de gen în dome-niul asistență socială, mai ales că şi în frunteaMinisterului de resort este o femeie, situația înregiune, totuşi, nu este roz.

UNGHENIDin 39 de asistenți sociali comuni -

tari, doar trei sînt bărbați. Aceștia de -servesc beneficiarii din Ungheni, Con -drătești și Măgurele. O discre panță lafel de evidentă, în defavoarea masculi -nă, se observă și atunci cînd vine vor -ba de numărul de lucrători sociali. Doardoi din cei 87 sînt bărbați. Aceștia îșiduc slujba în folosul comunitățilordin Agronomovca și Mănoilești.

Dominanța feminină în domeniulasistenței sociale este argumentată deTudor Rădeanu, șeful DASPF Un-gheni, prin faptul că „doar femeile potînțelege mai bine grijile și necazurileoamenilor în dificultate, datorită sim -țului lor matern înnăscut”. Și bărbațiiîși fac treaba bine, subliniază dînsul,doar că prestaţia lor diferă de cea a fe-

meilor prin prisma de gîndire. „Nuvreau să obijduiesc bărbații, dar lafemei această gîndire este mai efi-cientă”, spune Tudor Rădeanu.

În plus, salariile sînt mici și de aceeabărbaţii nu se prea grăbesc să munceas -că în domeniul respectiv. ”Considercă ar fi ideal ca în colectivele de mun -că să existe o paritate de gen”, afirmădînsul, după care face o remarcă: „Defapt, pînă la urmă, un specialist bunnu trebuie ales după gen, ci dupăcompetențe”.

Chiar dacă peste 90 la sută din „ar-mata” de asistenţi și lucrători sociali dinraionul Ungehni este feminină, TudorRădeanu susţine că îi face faţă. Are șio explicaţie în acest sens: experiențaacumulată timp de 20 de ani, dar și cu -noașterea psihologiei femeilor. „Mi-ifoarte ușor să lucrez alături de ele”, asubliniat dînsul.

CĂLĂRAȘIȘi aici asistența socială se află sub

dominaţia feminină. Doar în satelePeticeni și Vărzăreștii Noi funcția deasistent social comunitar revine băr -ba ților. În celalalte 31 de localitățiaceastă muncă o îndeplinesc femeile.Nici profesia de lucrător social nu este

tentantă pentru reprezentanții sexuluiputernic. Doar trei au ales-o – în sa-tele Hirova, Horodiște și Rădeni. Încelelalte 43 de localităţi călărășene lu-crătorii sociali sînt femei.

Fiind întrebat cum se simte într-oambianță atît de feminină, Mihai Co-telea, șeful DASPF Călărași, a răspunsscurt și clar: ”Foarte bine”.

Deși a recunoscut că și-ar dori canumărul de angajați-bărbați să spo-rească, Mihai Cotelea susţine că pari-tatea de gen în domeniul pe care-lreprezintă nu va fi obţinută ușor, de-oarece „la noi mentalitatea e încă ceaveche, iar profesia de asistent social afost declarată, de mult, pentru femei”.Dînsul a mai spus că acest domeniu,poate, ar deveni atractiv pentru băr-baţi, dacă remunerarea ar fi mai bună.

În încheiere, șeful călărășean al DASPFa subliniat că această profesie nu estenici pe departe ușoară, dar atît băr ba -ții, cît și femeile, îi fac față cu brio.

NISPORENILa Nisporeni, ca și la Ungheni și

Călărași, numărul reprezentantelor se-xului frumos îl depășește cu mult pecel al bărbaților angajați în sistemul deasistență socială. Dar, spre deosebire

de raioanele vecine, aici doamne le auluat cu asalt domeniul în între gime, iarla Direcţia Asistenţă Socială și Protec-ţie a Familiei toată conducerea cu apa-ratul său este feminină. Doar automo bi-lul de serviciu este condus de un bărbat.

Din cei 26 de asistenți sociali co-munitari din raion, numai doi sîntbărbaţi – în Ciorești și Mărinici. Înceea ce privește numărul lucrătorilorsociali bărbaţi, Nisporeniul ocupă opoziție de frunte în regiune – 9 din46. Aceștia muncesc la Nisporeni,Șișcani, Călimănești, Valea Trestieni,Bălăurești și Iurceni.

”Știu că, parcă, miroase a discrimi-

nare, dar vă asigur că nimic nu se faceintenționat”, a remarcat Xenia Axente,șefa DASPF Nisporeni, după care asubliniat: ”În colectivul pe care-l con-duc, toți au aceleași drepturi, iar sala-riile sînt stabilite în funcție de sar ci-nile de serviciu”. Totuși, dînsa a găsitmai multe cuvinte de laudă în adresacolegilor săi de genul masculin, spu-nînd că sînt exemplari și se descurcăfoarte bine cu atribuțiile de serviciu.”Îi prețuim pe colegii noștri bărbați,că-s puțini. Ne dorim ca numărul lorsă fie în creștere”, a mai spus șefaDASPF Nisporeni.

Ina Landa

Organizaţia raională și cea locală avînătorilor și pescarilor l-au omagiatpe cel mai longeviv vînător din Ţibi-rica. Evenimentul a avut loc duminicatrecută și a fost prilejuit de aniversa-rea a 80-a de la nașterea lui AlexeiDruţă, căci despre el e vorba.

La festivitate s-au reunit toţi ceișapte membri ai acestei dinastii vînă-torești: trei feciori și trei nepoţi, îm-prăștiaţi de destin în toate cele patruzări. Gheorghe Elisei, președinteleOrganizaţiei raionale a vînătorilor șipescarilor, i-a înmînat omagiatului dip -lome de onoare și cadouri, inclusivdin partea Consiliului republican al or -ganizaţiei respective, însoţite de urăride bine, ani mulţi și sănătate. A urmato șuietă vînătorească, în cadrul căreiacei 9 membri ai organizaţiei locale dinŢibirica, împreună cu oaspeţii, au de-pănat amintiri și întîmplări vînăto-

rești, au organizat „baterea” omagiatu -lui - cu ramuri de copaci înmuguriţi ca -re, conform unor superstiţii ale vînă -torilor, garantează ani mulţi și fericiţi.

În alt context, Gheorghe Elisei amen ţionat pentru „Expresul” că în raionsînt înregistraţi 325 de vînători și pes-cari, care au grijă în permanenţă de fon-dul cinegetic. Anul trecut, spre exem -plu, au fost aduși și puși în libertate 400de pui de fazani. În perioada 22 februa-rie - 17 martie curent, vînătorii călără-șeni au desfășurat o acţiune de vînare avulpilor și a cîinilor vagabonzi, înmul-ţirea exagerată a cărora aduce prejudiciiserioase. „Prin aceste acţiuni, dorim sădemonstrăm că noi, vînătorii, nu nu -mai vînăm, dar și contribuim la conser-varea faunei și chiar sporirea populaţieianumtor specii de păsări și animale”, aspecificat sursa citată.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Chiar dacă pînă la începutul sezonului de scăldat mai este ceva timp, un tînăr de 28 de ani, din Unghenia dat startul chiar recent,pe data de 30 martie. Pe la ora 21.20, el a plonjat în lacul Delia împreună cu... automobilul său, de model Mitsubishi Lancer. Din viteză, șoferul s-a trezit din stradă direct în lac.

”Accidentul s-a produs din cauzaimprudenței conducătorului auto.Neavînd experienţa necesară de con-ducere, nu a reușit să se descurce înmomentul în care a nimerit într-o

situație neprevăzută, favorizată dedrumul alunecos din preajma lacului.El nu s-a încadrat într-o curbă și s-apomenit în iaz, la doi metri de mal”, aexplicat Ghenadie Ciubarcă, inspec-tor al serviciului supraveghere tehnicăși circulație rutieră a Secției securitatepublică din cadrul Inspectoratului dePoliție Ungheni.

Se pare că tînărul s-a născut în că-mașă, căci s-a ales, de pe urma acestuiaccident, doar cu o sperietură bună șio răceală ușoară. El a reușit să iasă dinautomobilul ”înecat” prin geam.

Pentru a scoate unitatea de trans-port din apă, a fost nevoie de mai binede o oră și de două autospeciale aleDirecției Situații Excepționale Un-gheni.

UNGHENI | Ina Landa

Cu drumul în faţă Nu i-ar ajunge degetele de la mîini și picioare pentru a număra țările în

care a avut ocazia să se deplaseze în ultimii ani, de cînd a ajuns, iniţial, vi-ceprimar de Nisporeni, apoi președinte al raionului. Este vorba de VasileBîtca.

L-am contactat telefonic pe 2 aprilie, în momentul în care se pregătea”să-și ia zborul” într-o următoare țară, în Suedia. Era în aeroport. Ne-a spuscă speră să revină „mai școlit în domeniul apă și canalizare”. ”Fac parte dintr-o delegație a R. Moldova care, la invitația părții suedeze, pleacă la un semi-nar de instruire”, a explicat dînsul.

Fiind întrebat cît de utile i se par aceste deplasări frecvente ale oficialilorpeste hotare, Vasile Bîtca a răspuns că sînt nu doar utile, ci și binevenite,căci doar așa pot fi preluate bunele practici în diverse domenii. ”Odată re-veniţi acasă, ne putem orienta mai ușor și stabili cum să implementămaceleași practici la noi”, a specificat dînsul.

După ce va reveni din Suedia, președintele raionului Nisporeni are toateșansele să ia din nou calea aerului - spre Bruxelles. Au fost deja discuţii înacest sens, dar oficialul a recunoscut că, deocamdată, nu știe exact dacă afost inclus în delegația ce urmează să plece acolo, pentru a discuta despreAcordul de asociere a R.Moldova la UE.

NISPORENI | Ina Landa

Guvernul a devenit o realitate

În timp ce la Chișinău crearea unui nou guvern rămîne sub semnul in-certitudinii, la Ungheni guvernul a devenit o realitate. Chiar recent, 18 tinericu iniţiativă au creat aici un guvern al lor sau, mai bine zis, un departmental Guvernului tinerilor din R. Moldova.

“E un început pentru progresul orașului Ungheni”, a declarat pentru “Ex-presul” Ana Ciubotaru, lidera acestei structuri, elevă la Liceul “Vasile Alec-sandri”, exprimîndu-și, totodată, convingerea că, de acum înainte,problemele tinerilor vor putea fi soluţionate mai ușor. Motive de optimismsînt. “Avem o echipă foarte bună. În plus, Ungheniul este un oraș unde ti-nerii au inițiativă. Iar departamentul creat recent oferă oricui posibilitateasă se afirme și să facă ceva util pentru localitate”, a mai spus Ana Ciubotaru.

Primul pas al “guvernului” local al tinerilor va fi elaborarea unui plan deacţiuni. “Avem o mulţime de idei și proiecte, realizarea cărora ar duce la re-zolvarea multor probleme”, a remarcat proaspăta lideră.

Guvernul tinerilor este un proiect, menit să pregătească viitori lideripolitici și activiști civici.

UNGHENI | Natalia Junghietu

O reuniune a unei dinastii vînătoreşti

Stimaţi cumpărători,Centrul comercial

„Europa - Lux” SRL, cu sediul pe strada

Alexandru cel Bun 30 din Ungheni (în piaţa centrală)

îşi începe activitatea.

Vă propunem un sortiment larg de mobilă, mărfuri electrocasnice, saltele

ortopedice – cu reduceri de preţ. Tot aici puteţi comanda uşi, ferestre

din PVC şi mobilă la comandă.

Relaţii la tel.:023625366

(secţia mobilă la comandă, uşi, ferestre din PVC)

023622851 (secţia mobilă, electrocasnice);

Din stradă direct în lac

Egalitatea de gen, dilema dilemelorAsistența socială dominată de femei conduse de... bărbați

Social5 aprilie 20132

Fotografie-simbol | spasrecs.wordpress.com

În fotografie: Dinastia de vînători Druţăde la Ţibirica

Expresul.com16 000 de vizitatori lunar. Intră și tu!

Actual5 aprilie 2013 3

Imediat ce vor permitecondiţiile climaterice,aproape jumătate din cele 65 de gospodăriiale romilor din satul Schinoasa, comuna Ţibirica, vor fi racordate la apeductul construit recent aici.

Potrivit primarului Iacob Prascurov,acest lucru a fost posibil, graţie uneifinanţări de circa o jumătate de milionde lei din parta Fondului de InvestiţiiSociale din Moldova, dar și o contri-buţie a comunităţii de 37 de mii lei.

“Investiţia a fost mai mult ca nece-sară pentru oamenii locului, în specialţinînd cont că, în ultimii ani, foarte se-

cetoși, fîntînile din localitate rămî-neau în totalitate fără apă”, explică pri-marul, după care accentuează că satulSchinoasa care, cu cinci ani în urmă,nici măcar nu era inclus în Registrullocalităţilor din R.Moldova, a benefi-ciat, în ultima perioadă, de mai multeacţiuni cu caracter social, încercîndu-se îmbunătăţirea condiţiilor de traiale celor 300 de locuitori.

Cu un an în urmă, aici a fost des-chis un centru comunitar pentru co-piii de vîrstă preșcolară, cu sprijinulUNICEF și al Ministerului Educaţiei.Apoi a fost pietruit drumul ce leagăsatul de traseul Rezina-Orhei-Călă-rași. “Acum, iată, am rezolvat și prob -lema asigurării cu apă potabilă a

oamenilor”, a precizat sursa citată. Firește, satul mai are multe proble -

me de rezolvat. Pentru că au puţin pă-mînt și nu există locuri de muncă, de -cum se desprimăvărează, toţi cei apţi demuncă, bărbaţi și femei, pleacă în Ru -sia, la munci, revenind acasă doar întoamnă, pentru a ierna. În primăvaraurmătoare, totul se reia de la capăt.

Copiii satului își fac studiile la școa -la din Ţibirica, unde sînt transportaţizilnic cu un autobuz școlar modern. Ceidin clasele primare sînt asiguraţi și cuhrană. Sînt ajutaţi, atît cît permite bu-getul comunal, și cei mai vulnerabilidintre locuitorii satului, a punctat, lafinal, primarul Iacob Prascurov.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Romii din Schinoasa vor avea apă la robinet

În atenția agenților economici ce activează pe teritoriul orașului Ungheni

De la 1 aprilie, începe procedura de prezentare a calculelor și, respectiv,achitările taxelor locale pentru trimestrul I al anului 2013. Termenul limităde plată a acestora este 30 aprilie. Pentru neplata impozitelor și taxelor lo-cale în termenii stabiliți de legislația fiscală, agenții economici vor plăti omajorare de întîrziere.

Cotele impozitelor și taxelor locale ce vor fi încasate la bugetul orașuluipentru anul 2013 au fost aprobate prin decizia Consiliului Orășenesc Un-gheni din 14.12.2012, cu privire la aprobarea bugetului orașului Unghenipentru anul 2013.

În conformitate cu această decizie, spre exemplu, posesorii de gheretedin centrul orașului vor achita o taxă anuală de 2300 lei, iar persoanele ceau o cafenea în zona centrală - 5600 lei pe an.

Proprietarii de magazine alimentare, agricole, de mărfuri industriale, demărfuri de uz casnic, de mărfuri electrice de uz casnic, de aparate electro-nice, de materiale de construcţie, de telefoane mobile, de piese auto, de ar-ticole de mobilă, minimarket, situate în centrul orașului sau cartierulTinereții, cu o suprafață între 31 și 50 m p. vor achita o taxă anuală de 4500lei, cu suprafaţa de 51-100 m p. - 5000 lei taxa locală anuală. Persoanelecare au în proprietate același tip de magazine, dar care nu sînt amplasate încentru sau în cartierul Tinereții, și au o suprafață totală de la 201 și maimulți metri pătrați vor achita în bugetul local o taxă în suma de 12500 lei.

Toate informațiile cu privire la taxele locale pentru anul 2013 potfi găsite pe site-ul primăriei Ungheni : www.ungheni.md la comparti-mentul – informații utile/ taxe locale, sau la Primărie, bir. 208. Tel0236 23994.

COMUNICAT INFORMATIVLa data de 23 aprilie 2013, ora 10-00, Primăria orașului Ungheni

desfășoară licitaţia „cu strigare” de vînzare-cumpărare a loturilor deteren și încăperilor proprietate publică:

Lot nr. 1 – teren public, 0,0024 hectare, nr. cadastral 9201106608, situatpe str. Națională f/n, preajma spitalului raional, pentru vînzare-cumpărare,mod de folosinţă: construcție frizerie, preț inițial 24 000 lei;

Lot nr. 2 – teren public, 0,027 hectare, nr. cadastral 9201103864, situatpe str. O. Ungureanu f/n, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă:amenajare, preț inițial 54 000 lei;

Lot nr. 3 – teren public, 0,0266 hectare, nr. cadastral 9201101451, situatpe str. T. Arghezi f/n, preajma casei nr.94, pentru vînzare-cumpărare, modde folosinţă: construcţie comercială, preț inițial 54 000 lei;

Lot nr. 4 – teren public, 0,0578 hectare, nr. cadastral 9201101424, situatpe str. T. Arghezi 59, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: con-strucţie locativă, preț inițial 80 000 lei;

Lot nr. 5 – teren public, 0,3376 hectare, nr. cadastral 9201101155, situatpe str. M. Viteazul f/n, preajma clubului, pentru vînzare-cumpărare, modde folosinţă: construcție, preț inițial 440 000 lei;

Lot nr. 6 – încăpere publică, 43,21 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.008,situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folo-sinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 108 000 lei;

Lot nr. 7 – încăpere publică, 13,15 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.009,situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folo-sinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 33 000 lei;

Lot nr. 8 – încăpere publică, 34,9 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.011,situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folo-sinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 87 000 lei;

Lot nr. 9 – încăpere publică, 53,5 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.013,situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folo-sinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 134 000 lei;

Lot nr.10 – încăpere publică, 23,3 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.014,situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folo-sinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 58 000 lei;

Lot nr.11 – încăpere publică, 8,3 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.016,situat pe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folo-sinţă: încăpere nelocuibilă, preț inițial 21 000 lei.

Acontul constituie 10 % din preţul iniţial al lotului. Taxa de participare:persoane fizice și juridice – 200 lei pentru fiecare lot separat. Documentelede participare la licitaţie vor fi primite pînă la 22 aprilie 2013, ora 10-00, înbiroul 206. Relaţii la tel. (0236) 2 36 96.

AnunțPrimăria Ungheni atenționează că, în ultima perioadă, au loc furturi ma-

sive ale capacelor de canalizare. Pe lîngă pagubele financiare importante,dispariţia acestora pune în pericol securitatea șoferilor și pietonilor.

În conformitate cu prevederile Codului Penal al RM, infracțiunea res-pectivă se pedepsește cu amendă de la 6000 pînă la 20000 lei sau cu închi-soare de pînă la 4 ani.

Primăria se adresează către ungheneni cu rugămintea de a informapoliția orășenescă la tel.: 023620911 sau 902, dacă au fost martorii unorastfel de infracțiuni.

Știri din Primăria Ungheni P

(Continuare din pag. 1)Trecem Bîcul și… ajungem la Nis-

poreni. Vasile Bîtca este, azi, conducătorul

suprem al raionului. Nici nu poate fialtfel. Știţi ce înseamnă Vasile? Rege -din greacă. Cu Bîtca însă, situaţia emai complicată. Dicţionarul explicatival limbii române ne zice: “Bîtcă (bîtci)- coastă, povîrniș. Origine necunos-cută”. Și mai există o explicaţie: “Batcă,batce (regionalism) - nicovală mică pecare cosașul își ascute coasa, bătînd-o

cu ciocanul”. Iată-așa. Bine că e vorbade nicovală și ciocan, și nu de … se-ceră și ciocan. O fi actualul președinteBîtca întruchiparea raionului, situattot pe povîrnișuri? Sau o “nicovală” încare toţi bat? Ce alegeţi, dragi nispo-reneni?

Ion Gangan, primarul de Nispo-reni. Să recunoaștem: e cam fioros lachip. Reporterii “Expresul” au avutfrică de el, fără să-l cunoască, mai binede un an. Dar… Surpriză! Și numele,și prenumele dînsului ne duc în cutotul altă parte. Gangan ar putea veni

de la goangăn. Cel puţin, acesta estecuvîntul cel mai apropiat fonetic denumele primarului nisporenean. Păiiată, goangăn înseamnă “bucată depîine, de mămăligă”. Prenumele, Ion,cel mai răspîndit în spaţiul românesc,dar și în lume, înseamnă “Dumnezeueste milos” (din ebraică). Milos saunemilos, bun ca pîinea sau ca mămă-liga, Ion Gangan e în fotoliul de pri-mar deja de șase ani!

Vreţi să credeţi sau ba, ne oprim șila Ungheni. La rînd e Iurie Toma,președintele raionului. Hopa! Dicţio-narul ne spune: “Toma, sfînt, unul din -tre cei 12 apostoli aleși de Iisus Hris -

tos, originar din Galileea. Nefiind defață la Învierea Domnului, s-a îndoitde aceasta și s-a încredințat numaidupă ce i-a pipăit rănile provocate decuie și coasta”. Ca și numele, care nuare vreo asemănare fonetică nici cu uncuvînt din limba română, la fel și pre-numele, Iurie, e mai complicat de ex-plicat. Este varianta rusească a nume-lui George, ceea ce înseamnă dingreacă, lucrător al pămîntului, agricul-tor, ţăran. Cu siguranţă, ară și seamănăpreședintele. Întrebarea e: ce și cîndvor apărea roadele?

Încheiem cu... începutul, dacă amfi ţinut cont de ordinea alfabetică.Alexandru Ambros, primarul de Un-gheni. Ce mai, e greu să mai găsești unasemenea primar, despre care numelevor bește nu de bine, ci de foarte bine.

Prenumele vine din limba greacă și în-seamnă... apărător, care-i apără pe oa-meni. Numele, Ambros, este foarteapropiat fonetic de... ambrozie, ceeace însemna, în mitologia greacă, „hra -nă aromată a zeilor, despre care se cre-dea că dă nemurire și tinerețe veșnică”.Ce să credem? Că actualul primar deUngheni a venit să-și apere concetăţe-nii și să dea orașului... tinereţe veșnică?Cine vrea, să creadă.

Lucia Bacalu

Post-scriptum la ziua glumelorCe iz are conducerea noastră, ce făină se macină la moara ei?

Semne bune pentrusectorul zootehnic din Călăraşi

În pofida secetei din anul trecut, pro-ducţia vitelor și păsărilor a crescut în ra-ionul Călărași cu 40,1%, se arată într-uncomunicat al Direcţiei pentru statisticăa raionului Călărași, dat recent publici-tăţii. De notat că nu a fost luată în calcul

situaţia în gospodăriile auxiliare ale po-pulaţiei.

În 2012, s-a majorat semnficativ șivolumul producţiei de lapte la întreprin-derile agricole – cu 74,3% faţă de anul2011. Acest fapt se datorează “măririiproductivităţii la o vacă furajeră”, searată în același comunicat. În medie, cu5,6%.

Efectivul de bovine a crescut în în-treprinderile agricole călărășene cu 93,7

% (inclusiv al vacilor - cu 77,1%), al por-cinelor - cu 31,3% și al păsărilor - cu11,4%.

Dar ponderea o deţine sectorul indi-vidual, unde s-a concentrat 87,9% dinefectivul total de bovine, 92,3% de por-cine, 100 % ovine și caprine, 83,3% pă-sări. În perioada de raport se observă omajorare a efectivului de porcine cu14,3%, a ovinelor și caprinelor cu 22,6%și a păsărilor cu 23,6%.

Vasile Bîtca

Ion Gangan

Iurie Toma

Alexandru Ambros

Social5 aprilie 20134

Vă mai amintiţi istoria satului plin cu Bod -rugi? E vorba de Condrătești, satul care, în ale -ge rile locale din 2011, a avut, în raionul Un -gheni, cel mai mare număr de candidaţi la func-ţia de primar – tocmai 9, iar trei din ei purtauunul și același nume: Ion Bodrug. Probabil, ni-căieri în altă parte lupta pentru fotoliul de pri-mar nu a stîrnit atîta curiozitate și discuţii. Combinaţie trăsnet

Timpul a trecut, apele s-au limpezit, iar actu -alul primar, Gheorghe Busuioc, stabilit cu traiul deani buni la Chișinău, se tot gîndește, pesem ne,de ce n-o fi cîștigat atunci vreunul din Bodrugi?

L-am întîlnit în curtea primăriei. Era oraprînzului. S-a uitat supărat la mine și, fără să as-culte pînă la capăt cine sînt și de unde vin, mi-atăiat: „Dumneavoastră încălcați Constituția!”.

Am încercat să aflu cu ce ”am păcătuit”. ”Eora 12.30 și am dreptul constituțional să mergsă iau prînzul”, mi-a explicat. Chiar dacă ne-amîntreţinut doar cîteva clipe, nu am putut să nu-iobserv ținuta elegantă. În picioare însă avea, catot omul de la sat, galoși. O combinaţie trăsnet!Nu ştia ce-l aşteaptă

După pauza de prînz, Gheorghe Busuioc arevenit mult mai comunicabil și amabil. M-acondus în biroul său cu jaluzele în culoarea tri-colorului. Observîndu-mi privirea curioasă,

imediat a făcut o explicaţie: ”Îmi place foartemult tricolorul nostru, doar că nu-mi place ceeace se face sub el”.

Încerc să aflu ce l-a făcut să schimbe capitalape un sat mic și sărac, situat în una dintre celemai defavorizate regiuni din R. Moldova, nu-mită zona Culei. ”Probabil, așa mi-a fost soarta”,răspunde. Recunoaște că a pornit la luptă maimult din ambiție, neștiind, de fapt, ce-l așteaptă.

Imediat după alegeri, proaspătul primar s-asimțit în centrul atenției, iar gustul victoriei i s-apărut infinit de dulce. ”Cînd au fost anunțate re-zultatele alegerilor, am simțit adrenalină însînge”, își amintește. Numele de primar doar sună frumos

Trezirea la realitate însă a fost amară și l-a făcutsă înțeleagă, în mai puțin de jumătate de an, că nu -mele de primar doar sună frumos. În rest, este oluptă continuă cu greutățile și neajunsurile unuisat. Unde mai pui că și populația din cele două lo-calităţi, Condrătești și Curtoaia, aproximativ 1400de persoane, nu mai era chiar atît de săritoare lanevoie și deschisă cum i se păruse la început. ”Oa-menii m-au primit ca pe un oaspete drag. În scurttimp însă totul a luat sfîrșit și am rămas unul launul cu problemele satului”, spune cu o doză detristețe în voce, după care punctează: ”Nici nu-miînchipuiam că, după 40 de ani, voi ajunge să țin o

lopată sau un hîrleț în mînă și voi umbla cu bătă-turi în palme”. Îmi arată mîinile. În ajun, dînsul,împreună cu cîțiva săteni, plantase în jurul primă-riei cîteva zeci de copăcei și puieți de molizi.Curtat de toate partidele politice

O barieră care i-a fost dată s-o înfrunte ţinede... politică. Gheorghe Busuioc a fost un can-didat independent. A rămas independent șidupă ce a cîștigat alegerile. Acum a înţeles: pri-marii independenți nu au nici o susținere de ni-căieri. De aceea, pentru a rezolva o problemăsau alta, trebuie să depună eforturi duble faţă decei ce au în spate un partid.

A fost curtat și continuă să fie curtat de lideriipolitici locali. Le-a refuzat ofertele. ”Le-amcerut, mai întîi, să-mi îndeplinească anumitecondiții, după care voi trece de partea lor. De-ocamdată, nimeni nu mi le-a îndeplinit”, spunecu un zîmbet ironic, după care începe a enu-mera condițiile: satul are nevoie de drumuribune, trebuie reparată grădinița, școala... „Miepersonal nu-mi trebuie nimic”, accentuează. Povara postului de primar – pînă la capăt

Chiar dacă la Condrătești se află și casa pă-rintească, primarul nu trăiește în ea, căci esteprea departe de locul de muncă. A luat în chirieo casă în apropierea primăriei.

Deși recunoaște că nu ar mai candida pentruun nou mandat, Gheorghe Busuioc este dispustotuși să ducă povara acestui post pînă la capăt,după care va reveni în sînul familiei, la soția șifiica ce-l așteaptă la Chișinău.

De cînd a devenit primar, face naveta, ca unstudent. Sîmbătă pleacă la Chișinău, iar du-mincă vine înapoi în satul copilăriei sale, satulcare îi este drag și la care, orice s-ar întîmpla, ținefoarte mult.

UNGHENI | Ina Landa

Agricultorilor le poatecădea bucuria în scîrbă.Efectele secetei sînt încă resimţite. Cel puțin așa a declarat academicianul Boris Boincean în cadrul unei întîlniri cu agricultoriidin raionul Ungheni. Dînsul a subliniat că, deși am avut parte de o iarnă cu multă zăpadă, totuși, la adîncimea de doi metri solul nu are umiditatea necesară.

Boris Boincean s-a arătat îngrijoratde situația existentă, recomandîndagricultorilor să se orienteze, în tim-pul lucrărilor de primăvară în cîmp, lapăstrarea și acumularea rezervelor deapă în sol. ”Umiditatea este factorulprimordial care determină și nivelulde producție”, a subliniat dînsul. Savan -tul a mai recomandat să fie exclusădin calendarul lucrărilor agricole ară-

tura de primăvară. ”În situația cînd se-ceta e tot mai frecventă, vor avea decîștigat agricultorii care nivelează so -lul din toamnă și nicidecum primă-vara, cînd vînturile usucă pămîntulși-l lipsesc de umiditate”, a subliniatdînsul.

Nu s-au lăsat așteptate nici sfatu-rile privind semănatul de primăvarăal culturilor cerealiere. Boris Boin-cean s-a arătat îngrijorat de faptul cămulți agricultori se orientează doar laobținerea venitului, evitînd însă de aface și unele investiții. ”Deseori, ui -tăm că pămîntul este un organism viuși necesită să fie hrănit la fel ca omul”,a precizat academicianul, îndem-nîndu-i pe fermieri să acorde o atențiesporită fertilizării solului, în special cusubstanțe organice, cum ar fi gunoiulde grajd.

La rîndul lor, agricultorii i-au repli-cat că, deși conștientizează că îngră șă -mintele organice fac bine pămîntului,acestea sînt, în prezent, o raritate. ”Sec-torul zootehnic este, practic, pe cale

de dispariție și, în asemenea condiții,noi sîntem nevoiţi să compensăm ele-mentele nutritive din sol pe cale chi-mică, căci altfel nu putem vorbi deproductivitate în agricultură”, a men-ţionat Gheorghe Talpă, agronom-șefal SRL ”ProgAgroter” din Valea Mare.

Evenimentul a fost organizat deDi recția raională agricultură și ali-mentaţie, la el fiind invitaţi atît agențieconomici din agricultură, cît și eleviai Colegiului agroindustrial din Un-gheni.

În prezent, în raion sînt semănatecu grîu de toamnă 9216 hectare, iarcu orz de toamnă - 857 hectare. Înprimăvara curentă, se preconizează afi însămînțate cu orz de primăvară489 hectare, cu ovăz - 40 hectare, cuporumb - 12180 hectare, cu mazăre -104 hectare, cu fasole - 100 hectare,cu sfeclă de zahăr - 1056 hectare, cufloarea soarelui - 9298 hectare, cu soia- 436 hectare, cu rapiţă de primăvară- 187 hecatre.

UNGHENI | Ina Landa

Specailiştii călărăşeni din fitotehnie susţin că, recolta depinde, înmare măsură, de calitateaseminţelor pe care le utilizează agricultorii.

Potrivit lui Vasile Raţă, angajat alDirecţiei fitosanitare Călărași, folosi-rea unor seminţe bune, omologate șiverificate de către instituţiile de re-sort, garantează un surplus de pro-ducţie agricolă cu 25-30 la sută. Dar,mai susţine sursa citată, pentru a avea

siguranţa unei bune calităţi a materia-lului semincier, a răsadului sau mate-rialului săditor procurat, agricultorultrebuie să cunoască și să respecte cî-teva reguli instituite prin actele nor-mative în vigoare.

Astfel, acesta ar trebui să fie sigur căceea ce cumpără este tocmai ceea ce-și dorește: soiul căutat, specia, calitatea,perioada de valabilitate, dar și alţi pa-rametri importanţi pentru viitoarearecoltă. El este în drept să ceară vînză -torului certificatul de provenienţă, să

studieze atent informaţia de pe eti-chete. Apropo, informaţia trebuie săconţină, în cazul prelucrării materia-lului semincer cu substanţe active, de-numirea preparatului utilizat și even -tu alele consecinţe dăunătoare asuprasănătăţii omului și asupra mediului.

Respectînd aceste sfaturi, fiindfoarte atenţi la ceea încorporează însol, producătorii agricoli își vor asi-gura o recoltă bună și calitativă, sus-ţine Vasile Raţă.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

A ieșit în popor cu o misiune de binefacere

Mare bucurie pentru două familii din Grozeşti. Cu ceva timp în urmă, în luna martie, le-a venit în vizită însuşi preşedintele raionului, Vasile Bîtca. Nu a venit cu mîinile goale. El i-a adus în dar unui tînăr imobilizat la pat un calculator, iar unei familii cu gemeni - un cărucior dublu.

Cadourile respective l-au costat pe președinte circa opt mii de lei. Fiindîntrebat din ce surse oferă nisporenenilor, cu atîta generozitate, daruri, dîn-sul a răspuns tare și răspicat: ”Din banii proprii și ai echipei mele de par-tid”.

Și la următoarea întrebare, dacă nu cumva aceste gesturi miroase a „pro-pagandă electorală”, dînsul a răspuns la fel de tare și răspicat: „Nicidecum.Ele izvorăsc doar din dorința de a face bine oamenilor”.

Președintele raionului a recunoscut că și din banii publici se mai facunele ”cadouri bănești”. Dar există anumite reguli: de ele beneficiază cei ceaduc pe lume cîte doi sau mai mulți copii odată. ”Acordăm cîte 3000 de leiunor astfel de familii, iar banii îi luăm din Fondul de rezervă al raionului”, aspecificat dînsul, accentuînd și care e scopul lor – „de a stimula creștereanatalității”.

NISPORENI | Ina Landa

Împotriva corupţiei – pe pereţi

În curînd, pe unele spaţii publice din Ungheni, inclusiv pe pereţi, vor apărea imagini care vor avea unul şi acelaşi subiect: NU corupţiei!

AO „Făclia”, în parteneriat cu Direcţia Învăţămînt, Tineret și Sport, Pro-curatura și Primăria Ungheni, a anunţat un concurs de Art Graffiti „Stopcorupţiei!”, destinat elevilor din instituţiile de învăţămînt atît din oraș, cîtși din localităţile rurale.

Doritorii vor trebui să prezinte, pînă pe 12 aprilie, cîte o schiţă a lucră-rilor graffiti pe care doresc să le execute. Un juriu creat special în acest scopva selecta cele mai reușite schiţe, iar autorii acestora vor fi invitaţi pentruurmătoarea etapă – desenarea pe pereţi și în spaţii publice. Organizatoriipromit să pună la dispoziţia acestora spray-iuri de vopsit, mănuși și măștide protecţie. Vor fi stabilite și spaţiile publice unde ei vor avea dreptul sădeseneze.

Graffiti este un termen general referitor la inscripții caligrafiate sau ima -gini pictate sau gravate pe pereți sau alte suprafețe publice sau private. Pen-tru Ungheni, nu va fi prima experienţă în acest sens.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Recomandări și sfaturi privind lucrările de primăvară în cîmp deschis

Atenţie deosebită la ce încorporăm în sol

Istoria unui primar care a schimbatcapitala pe un sat mic şi sărac

În fotografie: Primarul Gheorghe Busuioc

Actual5 aprilie 2013 5

Confecţionăm articole din metal: Porţi, garduri, scări, gratii,

obiecte decorative, ș.a. Tel: 060301226

Poziţia ONG-urilor de media privind declaraţia CSM

Organizațiile neguvernamentale de media sunt nedumerite de declarația Consiliului Su-perior al Magistraturii din 27 martie a.c. cu privire la presupusa campanie „de exercitarede presiune îndreptată împotriva sistemului judecătoresc, susținută de către anumiteinstituții media”.

Atragem atenția asupra faptului că CSM nu face trimitere la vreo instituție de presă sauvreun material jurnalistic ce ar fi știrbit autoritatea sistemului judecătoresc, după cum seafirmă în declarație. Totodată, chemăm jurnaliștii să se abțină de la generalizări cum cătoți subiecții sistemului judecătoresc ar fi corupți și să realizeze investigațiile de o manierăcât se poate de profesionistă, astfel încât faptele prezentate să nu lase loc de interpretări.

Constatăm că declarația CSM survine pe fundalul mai multor investigații jurnalistice cuprivire la averea unor judecători și procurori, investigații care arată modul în care averileau fost agonisite și prezintă date despre discrepanța dintre veniturile acestora și valoareade piață a proprietăților. Cerem Consiliului Superior al Magistraturii să se abţină pe viitorde la presiuni directe sau voalate asupra jurnaliştilor şi instituţiilor mass-media.

Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente,

Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul "Acces-Info", Comitetul pentru Libertatea Presei,

Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova

“În ultimii ani, odată cu reforma însistemul justiţiei, statul a început săaplice anumite alternative la detenţie,inclusiv probaţiunea”, explică MariaȘoimu, consilier principal de proba-ţiune din Nisporeni. Cea mai “în vo -gă” pedeapsă este munca neremu ne-rată în folosul comunităţii. “Ideea e căpersoana condamnată trebuie să răs-plătească oarecum comunitatea încare trăiește pentru ceea ce a comis,cedînd din timpul său liber pentruprestarea muncii neremunerate în fo-losul comunităţii în care a rămas să lo-cuiască alături de familie, de prieteniși, totodată, păstrîndu-și locul de mun -că sau studii”, spune Maria Șoimu.

În practicăAtunci cînd este pronunţată o sen-

tinţă ce prevede anume această pe-deapsă, ea vine spre supraveghere înBiroul de probaţiune. Unul dintreconsilierii de probaţiune, în colabo-rare cu administraţia publică locală,coordonează modul și condiţiile deexecutare a pedepsei, identifică loculsau obiectele cu destinaţie socială un -de condamnatul va munci în folosulcomunităţii. Consilierul de probaţiu -ne ţine o permanentă supraveghere aexecutării pedepsei respective, efec-tuînd verificări programate sau inopi-

nate în acest sens. La final, face con -cluziile de rigoare în ceea ce priveștemodul de executare și respectarea tu-turor normelor legale de către con-damnat.

Şi teorie Pentru o funcţionare mai eficientă

a sistemului de punere în aplicare apedepsei cu muncă neremunerată înfolosul comunităţii, Biroul de probaţi -une Nisporeni, a organizat, în trimes-trul întîi al anului curent, trei ședinţecomune cu primarii. “Ne dorim ca,împreună, să reușim să facem astfel capersoana condamnată să înţeleagă cea făcut și să-și revadă comportamen-tul”, a spus Maria Șoimu.

Totodată, se dorește o analiză aavantajelor financiare obţinute decătre primării în urma lucrărilor pres-tate de către persoanele condamnate.Astfel, la finele anului, primarii dinraion vor veni cu o analiză a lucruluiîn comun, a avantajelor financiare ob-ţinute în urma lucrărilor neremune-rate în folosul comunităţii executatede persoanele condamnate.

Există deja unexemplu pozitiv

Chiar dacă nu poate fi o mîndrie

pentru sat numărul mare de persoanecondamnate, totuși, se încearcă avedea, și în această situaţie, parteaplină a paharului. Datorită muncii ne-remunerate în folosul comunităţii, pecare au prestat-o, timp de două luni,opt persoane din Vărzărești, atît pri-măria, cît și satul, a avut de cîștigat.Potrivit primarului Ion Crudu, înaceastă perioadă, s-a efectuat unvolum mare de lucru, fără să fie chel-tuiţi bani din bugetul local. Astfel, aufost amenajate cîteva izvoare, a fostcurăţit teritoriul din prejma primăriei,a fost vopsit marcajul pietonal din faţaliceului, grădiniţa a fost aporvizionatăcu nisip. Persoanele condamnate aufost implicate și la acordarea ajutoru-lui la repararea drumurilor ce ducspre Mănăstirea Vărzărești.

Ca şi concluzie“Doar în colaborare cu administra-

ţia publică locală, cu alte instituţii dinteritoriu, vom putea obţine succeseîn acest domeniu, astfel ca în final săputem afirma că munca neremune-rată în folosul comunităţii e o pe-deapsă ce contribuie cu adevărat lareducerea recidivei în Republica Mol-dova”, a subliniat Maria Șoimu.

NISPORENI | Natalia Junghietu

În loc de puşcărie, probaţiuneŞtiaţi că o persoană ce a comis anumite infracţiuni poate fi adusă pe calea cea dreaptă şi prin alte metode decît detenţia?

Se pare că actuala conducere aîntreprinderii municipale „Reţe-lele Termice” din Călărași a trans-format instituţia respectivă într-unSRL familial. Cel puţin, asta o do-vedește o scrisoare semnată de ungrup de consilieri orășenești și ex-pediată recent în adresa a patru or-gane abilitate cu controale, inclusivla Procuratura Anticorupţie.

Semnatarii susţin că directorul ÎM„Reţele Termice” Călărași, folosindu-

se de lipsa de control din partea fon-datorului, Consiliul Orășenesc, și-aangajat trei membri ai familie sale –soţia, fiica și feciorul. Toţi trei, cică,au salarii bunicele plus diverse plăţisuplimentare, de multe ori nejustifi-cate. Mai mult ca atît, conducătorulși-ar fi creat o firmă căpușă, prin careprestează servicii întreprinderii mu-nicipale la cîrma căreia se află.

Unul dintre semnatarii scrisorii,consilierul Iacob Mîndrescu, a preci-

zat că, recent, întreprinderea cu pri-cina a fost supusă unui control dinpartea Direcţiei Teritoriale Unghenipentru Control și Revizie. A reacţio-nat și Centrul Naţional Anticorupţie,care deja a expediat un răspuns sem-natarilor scrisorii, prin care a comu-nicat că „pe faptele semnalate a fostiniţiată o investigaţie, care va stabiliadevărata stare de lucruri de la aceastăunitate”.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Instituţie publică sau SRL familial?

Atenţie: camere de luat vederi în şcoli

Cinci instituţii şcolare din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi se vor alege, în vară, cu camere de luat vederi,care vor fi utilizate pentru securizarea spațiului școlar. Înainte de aceasta însă, echipamentul respectiv va fi utilizat la examenele de bacalaureat. „Camerele video vor fi instalate pentru a-i susţine pe absolvenţii care au învăţat”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei. De ce părere sînt oficialii locali?

NisporeniReferindu-se la instalarea camerelor video în centrele de bacalaureat, Ale-

xandra Lungu, șef adjunct al Direcţiei Învăţămînt, Tineret și Sport, a men-ţionat: „Supravegherea nu se face doar pentru a preveni copierea, ci și pentrusecuritatea celor prezenţi aici”, subliniind că astfel se va instaura o corecti-tudine în rîndurile candidaţilor. „Sînt sătulă de situaţia cînd elevii mint pro-fesorii, copiind. Mulţi dintre ei nici copiuţe nu își mai fac, ci așteaptă să levină răspunsurile prin mesaje la telefoanele mobile”, a remarcat dînsa, dupăcare a concluzionat: „Copiii trebuie să înveţe așa cum se cuvine, dacă vorsă devină buni specialiști”.

La Nisporeni vor susţine examenele de bacalaureat 329 candidaţi, fiinddeschise, în acest scop, două centre: la liceele „Boris Cazacu” și „MirceaEliade”.

UngheniNici Galina Gheorghiţă, șef adjunct al Direcţiei Învăţămînt, Tineret și

Sport Ungheni, nu este împotriva camerelor de luat vederi ce vor fi instalateîn cele două centre de bacalaureat (liceele „Gheorghe Asachi” și „AlexandrPușkin”). Pe de altă parte, dînsa s-a arătat îngrijorată de starea emotivă acandidaţilor, care ar putea fi mult mai stresaţi sau emoţionaţi știind că li seînregistrează fiecare mișcare. „Camerele video nu ar trebui să influenţeze ne-gativ asupra elevilor, iar noi ne vom strădui să fim cît mai insistenţi în pre-gătirea emoţională a acestora”, a mai spus Galina Gheorghiţă.

La Ungheni vor susţine examenele de bacalaureat 798 de candidaţi, eleviai liceelor din oraș și raion.

CălăraşiElena Gonţa, șef adjunct al Direcţiei Învăţămînt Călărași, afirmă că in-

stalarea camerelor video în centrele de bacalaureat este o idee foarte bună.„Această monitorizare îi va influenţa în mod diferit pe candidaţi. Cei ce auînvăţat se vor concentra asupra testelor, nu vor avea timp să se gîndească căsînt monitorizaţi, iar cei care vor miza pe copiat se vor simţi stingheriţi”, aexplicat dînsa, concretizînd, totodată, că elevii deja sînt pregătiţi emoţional.Elena Gonţa și-a exprimat convingerea că, în condiţiile create, vor exista maipuţini elevi nemulţumiţi de notele pe care le-au primit, iar examinatorii voravea mai puţine dubii în ceea ce privește lucrările acestora.

La Călărași va fi creat un singur centru de bacalaureat, la Școala profe-sională, unde vor susţine examenele 403 candidaţi.

Chiar dacă vor fi instalate camere video, candidaţii vor semna, și în acestan, declarații pe propria răspundere, prin care vor confirma că nu vor folosiîn timpul examenului materiale interzise, cum ar fi: tabele, manuale, dicţio-nare, notiţe, calculatoare, telefoane mobile, staţii de emisie-recepţie a infor-maţiei.

Natalia Junghietu

Fragmentarium5 aprilie 20136

Codare contra consumului de alcoolPsihoterapie Psihoanaliză

Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208

Programare la tel.: 079521319

Ungheniul în aşteptare.Cine va fi declarată ceamai frumoasăfată?

La Palatul culturii din Unghenise anunță un spectacol de zile mari.Cel puțin, asta a promis directoareainstituţiei, Aliona Leșanu. Pe 7aprilie, aici va avea loc concursul defrumusețe ”Miss Ungheni 2013”.Pe podium vor ieși 17 tinere un-ghenence, care s-au încris în cursapentru cel mai înalt titlu al fru mu -seții, dar și pentru coronița trans-misibilă „Miss Ungheni”, care va fiîncrustată cu cristale Swarovski.

Inițial, doritoare de a participala concurs au fost mult mai multe,circa 80, dar, urmare a celor treietape de casting, au fost selectatedoar 20. Trei dintre ele au fost eli-minate ulterior din cursă din diver -se motive. Potrivit Alionei Leșanu,care este și regizoarea concursului,solicitări de a participa la ”Miss Un-gheni 2013” au parvenit chiar și dela Nisporeni.

Cea mai mică participantă are15 ani, iar cea mai mare - puținpeste 19 ani.

”Este greșită părerea că un con-curs de frumusețe constă doar înfelul de a-ți arăta cu măiestrie for-mele corpului. Fetele vor avea dearătat mult mai multe lucruri”, a sub -liniat Aliona Leșanu, menționîndcă este vorba despre punerea în va-loare atît a frumuseții exterioare, cîtși a celei interioare. Concurentelevor trebui să se autocaracterizeze,apoi să demonstreze calitățile lor înmodeling, prezentînd în scenă cos-tumul național, sportiv, de baie șicîte o rochie de gală.

Pentru a-și cizela mișcările și aarăta cît mai bine în scenă, ele au unregim foarte sever de repetiții, caredurează cîte patru ore pe zi. De fetese ocupă o echipă întreagă de speci -a liști. Primarul de Ungheni, Alexan -dru Ambros, s-a arătat interesat deconcurs, menționînd că nu și-ar do -ri să se afle în locul juriului, deoarecetoate concurentele sînt demne detitlul suprem. ”Să știți că ceea ce fa -ceți acum, la sigur vă va prinde bineîn viață. Este foarte bine că tindețisă deveniți lider, chiar și în fru mu -sețe”, s-a adresat dînsul către fete.

Cîștigătoarea concursului va fiimplicată, pe parcursul anului, înmai multe activități culturale dinUngheni. În plus, va participa, pe25 mai, și la concursul ”Miss Mol-dova 2013”, sub a cărei egidă se pre -gătește concursul local.

UNGHENI | Ina Landa

De la o habă de vreme, tot mai mulţiconducători ai raioanelor declară căs-ar afla în mai mare siguranţă, dacăar fi aleși de cetăţeni, și nu de un grupmic de persoane, fie și consilieri rai -onali. Despre aceasta s-a vorbit și laultima ședinţă a Asociaţiei președin -ţilor de raioane din cadrul Congre-sului Autorităţilor Locale din Mol-do va (CALM), care a avut loc pe 29martie la Ungheni. În ciuda agende-lor încărcate și distanţei care îi des-parte de Ungheni, la întrunire aufost prezenţi 20 de președinţi.

„Este pentru prima dată cînd avemo prezenţă atît de masivă, ceea ce do-vedește că interesele cetăţenilor sîntimportante pentru autorităţi, dar șică președinţii de raioane au o încre-dere din ce în ce mai mare în asocia-ţia noastră”, a menţionat Viorel Fur -dui, directorul executiv CALM. Dîn -sul a mai spus că, împreună, e maisimplu să identifici problemele prin-cipale, dar și soluţiile la ele.

Conform agendei, s-a discutat unșir de subiecte ce ţin de educaţie,achi ziţii publice, poliţie, revenindu-se din nou la o problemă mai veche- alegerea președinţilor de raioanede către populaţie. „Este o problemăpe care o discutăm, practic, la fiecareședinţă. Nu vrem să fie create situaţiicînd soarta președintelui de raion săfie decisă de un consiliu raional, in-clusiv în momentul în care un preșe-dinte sau altul se află într-o depla -sare”, a explicat Victor Său, președin-tele Asociaţiei președinţilor de rai -oane. Deocamdată, doar se discută.

Congresul Autorităţilor Locale dinMoldova este o asociaţie neguverna-mentală și neafiliată politic, care aremisiunea de a promova o administra-ţie publică locală democratică, auto-nomă, transparentă și eficientă, capa -bilă să contribuie eficient la dezvolta-rea comunităţilor locale și la asigurareapopulaţiei cu servicii publice de calitate.

Natalia Junghietu

În atenţia autorităilor publice localeAutoritățile publice locale (APL) au acum șansa de a-și face cunoscute

experiențele și practicile de succes. Le-o oferă IDIS “Viitorul” prin intermediulProgramului Bunelor Practici ale APL din Moldova 2011-2012.

În acest context, IDIS “Viitorul” îndeamnă APL să depună, pînă la 1 mai2013, formularele de participare la concursul pentru statutul celei mai bunepractici 2011 - 2012 la una din următoarele 4 secțiuni:

1. Buna guvernare: participarea cetățenească și parteneriate co-munitare de succes

2. Dezvoltarea socio-economică locală: performanțe și realizări3. Modele de succes privind eficientizarea energiei în comunitate4. Managementul performant al serviciilor publice locale.Aplicanții trebuie să țină cont de faptul că practica locală a trebuit să fie

implementată în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2012.Pe parcursul lunilor mai – iunie, echipa Programului va vizita autoritățile

solicitante ale statutului celei mai bune practici pentru a vedea modalitateade funcționare a bunei practici, după care se va decide cine merită statutulrespectiv.

Participanţii la concurs vor fi anunţaţi cu privire la rezultatul competiției pî -nă la 30 septembrie şi vor fi invitaţi la Ceremonia de premiere din octombrie.

O bună practică la nivel local înseamnă istorii de succes, parteneriate șiinovație.

Pentru a participa la Programul Bunelor Practici, reprezentanții APL sîntrugați să expedieze formularul de participare completat la următoareaadresă: Chişinău, MD-2005, str. Iacob Hâncu 10/1, IDIS „Viitorul”, pentruProgramul Bunelor Practici.

Varianta electronică a formularului poate fi descărcată pe pagina http://vii-torul.org şi transmisă completată pe adresa: ana.veverita@viitorul.org cumențiunea “Programul Bunelor Practici”.

Pentru mai multe detalii, contactați coordonatorul programului,Ana-Maria Veverița la ana.veverita@viitorul.org.

Au rîs și au glumit de dimineață pînă-n searăPe 1 aprilie, de Ziua Umorului, glumele, bancurile, istorioarele hazlii au curs

gîrlă la Casa Limbii Române din Ungheni. Aproape nonstop, preşcolarii dela grădiniţe s-au aflat ”În lumea lui Păcălici”, iar cei mai mari au participatla un concurs TVC cu genericul: ”Lume, lume, hai la glume”. De organiza-rea acestor activităţi, ca de obicei s-a îngrijit Rodica Toma, directoareaCasei Limbii Române, care a menționat că a devenit deja o tradiție ca deZiua Umorului pragul instituției să-l pășească mulți copii, de la care, potrivitdînsei, ”ar trebui să învățăm şi noi, maturii, a glumi și a zîmbi mai des”.

Pentru călătoria imaginară în lumea glumelor și păcălelilor, gazda și-arăsplătit oaspeții cu diplome, iar cei mai mici au fost serviţi cu bomboane.Au fost şi cîteva premii băneşti, pentru elevii care au demonstrat un simțal umorului deosebit.

UNGHENI | Ina Landa

Citaţii publiceJudecătoria Călăraşi solicită prezentarea cetăţeanului Juc Ghenadie Anatol, a.n. 28 iulie

1985, cu ultimul domiciliu în s. Hirova, r. Călăraşi, pentru data de 24.04.2013, ora 9.30, laşedinţa judiciară (or. Călăraşi, str. Alexandru cel Bun 153, bir. 9) în calitate de pîrît pe cauzacivilă privind desfacerea căsătoriei.

Judecător, Marcel JuganariJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa ÎI „Bolotovici Dumitru”, raionul

Ungheni, s. Bumbăta, în calitate de pîrît în cauza civilă la cererea depusă în judecată decătre SRL „Magirus” privind încasarea datoriei, care va vea loc la data de 14.05.2013, ora10.00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc

Au venit și au trecut sărbătorile deprimăvară, sărbători, prin excelenţă,ale iubirii, ale sufletului îndrăgostit deviaţă, de oameni, de întreaga lume.Atîtea flori, zîmbete, sfioase priviriaprinse de doruri nenumite, o bogăţiede emoţii, de cuvinte, de mîngîieri s-au revărsat peste tot pămîntul. Ce fru-museţe! Ce încîntare!

Atîţia oameni cu buchete de floriîn mîini! Gîndurile de dragoste aurespirat din plin în aceste zile de înce-put de primăvară. Și-au făcut rezervedin belșug pentru situaţia în care vortrebui să petreacă din nou mult timpscufundate în adîncuri.

Ar trebui dată o lege, prin care săfim obligaţi ca, oriunde am merge, săavem asupra noastră cel puţin ofloare, să ne dăruim unii altora flori defiecare dată cînd ne întîlnim, să facemschimb de flori în loc de strîngeri demînă. Or, prezenţa unei flori asupranoastră ne face mai umani. Și, dacă arfi prea mult și prea dificil să avem asu-pra noastră permanent o floare,

atunci să fim noi înșine flori. Să ne îm-bobocească inima, să înmiresmămtotul cu zîmbetele și bunăvoinţa noas-tră. Dar sîntem prea orbi să ne putemadmira frumusețea, sîntem preapreocupați să înflorim cît mai repede,apoi să ne menținem înfloriți cît maimult timp, încît uităm lucruri simple,cum ar fi: să iubim, să ne dăruim…Din păcate, ne dăm seama prea tîrziu,cînd deja ne ofilim.

Noi, oamenii, avem un talent în ane împotrivi vieţii, în a ne plînge, în agîndi prea mult. Toate acestea contri-buie la tensiunea și nemulţumirea pecare o resimţim zi de zi. De aceea,pentru început, te invit, iubite cititor,să te pui pe tine în locul ghiocelului,să-ţi imaginezi că ai curajul și credinţalui, că ai în tine acea cunoaștere a le-gilor universului pe care le urmeziatunci cînd te naști, te dezvolţi, te dă-ruiești lumii și mori. Imaginează-ţicum ar fi viaţa ta dacă nu ai mai opunerezistenţă, dacă nu ai mai fi încătușatîn frică, dacă ai ști că dincolo de întu-

nericul de acum și stratul rece de ză-padă de deasupra, te așteaptă razelesoarelui, veselia vieţii. Cum ar arătaviaţa ta așa? Hai, pune-ţi imaginaţiaîn mișcare, fă-ţi sufletul să vibreze dinnou, alimentează-te cu energie pozi-tivă.

Sînt momente, cînd ascunzi înspatele unui zîmbet toate lacrimile pecare ochii tăi vor să le plîngă. Ascunziîn buze toată durerea, încordînd col -țurile și obligându-le să rămînă ridi-cate într-un zîmbet. Faci asta, pentrua nu fi nevoit să te explici sau să-țiașezi încă o dată sufletul pe tavă.

Dar sînt și momente cînd renunțisă te mai prefaci. Atunci îți ștergi zîm-betul fals de pe chip și îți lași lacrimilesă o ia la fugă pînă la bărbie. Iar ele seadună acolo și se îmbrățișează. Prin-tre sughițuri, începi să-ți scoți din su-flet ce te macină. Nu te mai simți nicirușinat, nici amenințat.

Renunți la paranteza rotundă careseamănă cu un zâmbet și o închiziîntre lacrimi. E mai bine. Parcă sufle-

tul devine mai ușor, chiar dacă pro-blema e tot acolo, chiar dacă încă nui-ai găsit rezolvarea. Și parcă nu-ți maipasă de toate judecățile care vorurma. Pînă la urmă, cine naiba sînt ei,ca să te judece? Atîtea le-am făcut deochii lumii, dar nicicînd nu am avutcurajul unei flori de a supravețui…

Morala: “Omul a fost făcutdintr-un lemn atît de noduros, în -cît e lucru îndoielnic că s-ar puteaciopli vreodată din el ceva absolutdrept” .

Atîtea le-ați făcut de ochii lumii…De la A pînă la Z | Ala Mutilică

Preşedinţii de raioane îşi doresc să fie aleşi de popor

Vrei să fii jurnalist?

Centrul pentru Jurnalism Independent oferăSTUDII POSTUNIVERSITARE

la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism

www.scoaladejurnalism.mdTel.: 022/213652, 929440

Publicitate / Programe TV5 aprilie 2013 7

Luni, 8 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10 Programul emisiunilor Revizie tehnică17.15 “SECRETARUL” 18.00, 21.25 Documen-tar 18.25 55 ani împreună. “Prin ani cu “Dor”18.30 Desene animate 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Moldova în direct22.20 Templul muzicii 23.00 Handball. Tur -neul internaţional “Cupa Independenţei 2013”. PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15,15.30 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!"10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00"Доброго здоровьица!" 14.00 Другие ново-сти 14.30 "Понять. Простить" 15.45 "ТОР-ГОВЫЙ ЦЕНТР" 16.30 "ПОКА ЕЩЁ НЕПОЗДНО" 17.10 "Я подаю на развод" 18.55"Жди меня" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "УСЛОВИЯ КОНТРАКТА".

Marţi, 9 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.10 Cinemateca universală 6.25Săptămîna sportivă 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “SECRETARUL”10.40 Respiro 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Accente economice 12.25, 21.45 “Prinani cu “Dor” 12.30 World stories – lumea înreportaje 13.10, 14.05, 18.30 Desene ani-mate 14.30 Ring Star 15.30 Handball. Finala.Turneul internaţional “Cupa independenţei”18.00 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40Poveste 21.25 Dialog social 22.20 Culturaazi 23.05 “UN PREOT PRINTRE NOI”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.15,15.30 Teleshopping 9.50 "Жить здорово!"10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15Новости 12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доб-рого здоровьица!" 14.00 Другие новости14.30 "Понять. Простить" 15.45 "ТОРГО-ВЫЙ ЦЕНТР" 16.30 "ПОКА ЕЩЁ НЕПОЗДНО" 17.10 "Я подаю на развод" 18.55"Жди меня" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "УСЛОВИЯ КОНТРАКТА".

Miercuri, 10 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45 Respiro7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “SEC-RETARUL” 10.00 Spectacol 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 Tezaur13.10,13.35, 18.30 Desene animate 14.05,22.20 “Prin ani cu “Dor” 14.10, 23.05 “UNPREOT PRINTRE NOI” 15.45 Magazinulcopiilor 16.25 Prin Istorie – spre Victorie18.00 Russkii mir 19.00 Mesager 19.40Poveste 21.25 Portrete în timp 22.30 Muzicacompozitorilor spanioli

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri"9.15, 15.30 Teleshopping 9.50 "Жить здо-рово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать!" 13.00 "Доброго здоровьица!" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.45 "ТОРГОВЫЙ ЦЕНТР" 16.30 "ПОКАЕЩЁ НЕ ПОЗДНО" 17.10 "Я подаю на раз-вод" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"УСЛОВИЯ КОНТРАКТА".

Joi, 11 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45 Cinematecauniversală 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10,17.15 “SECRETARUL” 10.00 Documentar10.25, 21.50 “Prin ani cu “Dor” 10.30 Naturaîn obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 De-sene animate 13.40 Găgăuz ogea 14.10 “UNPREOT PRINTRE NOI” 15.45 Părinţi şi copii16.15 Erudit cafe 18.00 Vector European19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50 Superloto “5” din “25” 21.20 Portrete în timp 22.20Reporter de gardă 22.45 “Un sfert de vorbăcu Ilona Spătaru”. PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri"9.15, 15.30 Teleshopping 9.50 "Жить здо-рово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать!" 13.00 "Доброго здоровьица!" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.45 "ТОРГОВЫЙ ЦЕНТР" 16.30 "ПОКАЕЩЁ НЕ ПОЗДНО" 17.10 "Я подаю на раз-вод" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"УСЛОВИЯ КОНТРАКТА".

Vineri, 12 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “SECRE-TARUL” 10.00, 16.15 Documentar 10.30Vector European 11.00 Moldova în direct11.55, 16.55 “Prin ani cu “Dor” 12.00 La noiîn sat 12.40 “Un sfert de vorbă” cu IlonaSpătaru 13.10, 18.30 Desene animat 13.40Russkii mir 14.10 Portrete în timp 14.40,23.05 “UN PREOT PRINTRE NOI” 18.00 Ac-cente economice 19.00 Mesager 19.40Poveste 19.55 Bună seara! 21.25 Focus.Magazin TV 22.20 Fii tînăr! PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri"9.15, 15.25 Teleshopping 9.50 "Жить здо-рово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать!" 13.00 "Доброго здоровьица!" 14.00

Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.40 "ТОРГОВЫЙ ЦЕНТР" 16.25 "ПОКАЕЩЁ НЕ ПОЗДНО" 17.05 "Человек и за -кон" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 "По -ле чудес" 21.40 "Время" 22.15 "Две звез -ды" 23.00 "Вечерный Ургант".

Sîmbătă, 13 aprilieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “UNPREOT PRINTRE NOI” 7.45 Vedete la bis8.45, 16.00, 23.00 Documentar 9.40 Cine-mateca universală 10.00 Ştiinţă şi inovare10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30Dor 12.00 “Alter ego”. Regizor N. Scorpan.Film-spectacol 12.45 Legendele muzicii12.55, 20.50, 22.20 “Prin ani cu “Dor” 13.00Rugby. Preliminariile Campionatului Euro-pean. 14.45 Vasile Zagorski. “Stanţe” 15.05Desene animate 16.30 Artelier 17.15 Art –club 17.50 Ştiri pozitive 18.10 Erudit cafe19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O searăîn familie 21.25 World Stories – lumea în re-portaje. PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.25"УКРОЩЕНИЕ ОГНЯ" 8.00, 10.15 Tele -shopping 8.20 "Играй, гармонь любимая"9.00 "Умницы и умники" 9.45 "Слово па-стыря" 10.30 "Смак" 11.05 "В харизме надородится" 12.20 "Абракадабра" 14.25 "Проб -ка в голове" 15.20 "КАЛИНА КРАСНАЯ"17.25 "Угадай мелодию" 18.15 "ПОСЛЕД-НЯЯ ВСТРЕЧА" 20.00 "Куб" 21.00 "Primeleştiri" 21.20 "Время" 21.45 "Сегодня вече-ром" 23.25 "Что? Где? Когда?".

Duminică, 14 aprilieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.20 Ştiri 6.15, 13.00,23.35 Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei8.00 Templul muzicii 8.45 Dialog social 9.00Desene animate 10.00 Ring Star 11.00 PrinIstorie – spre Victorie! 11.35 La datorie 12.00Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura înobiectiv 13.30 Profil de savant 13.40Chişinăul de ieri şi de azi 13.55, 18.50 “Prinani cu “Dor” 14.00 Baştina 14.45 Tezaur15.00 Cultura azi 15.45 Evantai folcloric16.25 Săptămîna sportivă 17.15, 19.50Clubul de dans Sportiv “Codreanca” – 40 anide activitate 18.40 Loteria “Milioane pentruMoldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste21.20 55 de ani împreună cu Moldova 1. PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Цыган-ская страсть" 7.05 "УКРОЩЕНИЕ ОГНЯ"8.20, 10.15 Teleshopping 8.35 "Служу От-чизне" 9.00 "Здоровье" 10.30 "Непутёвыезаметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 "Фа-зенда" 12.15 "БУДЬТЕ МОИМ МУЖЕМ"13.40 "КИН-ДЗА-ДЗА" 15.55 "Форт Боярд"17.20 "Один в один!" 20.00 "100 demoldoveni au zis" 21.00 "Sinteza săptămînii"21.40 Воскресное "Время" 22.50 "Бльшаяразница ТВ".

SRL ”Javelin N.A.” produce și comercializează:

1) Cherestea, ștachetă2) Articole de beton: gard decorativ, pavaj, fortan, tuburi3) Penoplast4) Metal5) Materiale de construcție: amestecuri uscate, ci-ment, cărămidă, ardezie, ghips carton, OSB, vopsea,pietriș, ni sip ș.a.

Oferim servicii de transport, excavator și încărcător.Tel: 0236 20785; 0236 22686;

060301229; 060301225; 060301220.

Vînd geamuri de lemn (foste în folosință).

Telefon: 079856766

Vînd Honda Accord, 1993, gaz-benzină. Telefon: 068465009

Citații publiceExecutorul judecătoresc Gheorghe Barnaciuc,cu sediul în or. Ungheni, str. Vasile Lupu 8, bir.32, solicită prezența debitorului Becu Ludmila,domiciliată pe adresa: or. Ungheni, str. CiprianPorumbescu 5, apartamentul 107, pe data de09.04.2013, ora 11.00, pentru a primi încheie-rea din 26.03.2013 privind deposedarea șitransmiterea bunului imobil, amplasat pe adre -sa: or. Ungheni, str. Națională nr. 33, apartamen -tul nr. 40, în beneficiul creditorului BC ”Mol do-va-Agoindbank” SA și evacuarea tuturor per-soanelor din apartamentul sus menționat.

Executor judecătoresc, Gheorghe Barnaciuc

Executorul judecătoresc Gheorghe Barnaciuc,cu sediul în or. Ungheni, str. Vasile Lupu 8, bir.32, solicită prezența debitorului Țuțulescu Du-mitru, domiciliat pe adresa: or. Ungheni, str.Aurel David 43, pe data de 09.04.2013, ora11.00, pentru a primi încheierea din 07.02.2013privind transmiterea bunurilor imobile, ampla-sate pe adresa: or. Ungheni, str. Aurel David43, în beneficiul creditorului BC ”Moldova-Agroindbank” SA și evacuarea tuturor persoa-nelor din bunurile imobile sus menționate.

Executor judecătoresc, Gheorghe Barnaciuc

Consiliul raional Nisporeni, aparatul președintelui raionului

anunță

Concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice vacante:șef al Direcţiei agricultură, industria prelucrătoa -•re, relaţii funciare și cadastru;auditor intern;•specialist domeniul relaţii funciare și cadastru -•0,5 unitate;specialist domeniul eficienţei energetice;•specialist problemele protecţiei civile și serviciu-•lui de alternative - temporar vacantă;specialist problemele relaţii cu publicul •

se prelungesc pînă pe data 12.04.2013.

Condițiile de participare la aceste concursuri sînt plasatepe pagina web: www.nisporeni.md Termenul limită de primire a actelor: 12 aprilie 2013, ora17:00Informații suplimentare la adresa:or. Nisporeni, str. Ioan Vodă 2, biroul 202Telefon de contact: 0264 22381.

Angajăm bucătărese cu experienţă. Telefon: 069031236.

Angajăm pictor-portretist. Salariu – de la 3000 lei.

Tel.: 079063455

Stimaţi cetăţeni, SECŢIA RAIONALĂ CULTURĂ ŞI TURISM UNGHENI vă invi -tă, la 14 aprilie 2013, ora 11.00, în sala mare a Palatului Cul-turii din oraşul Ungheni, să trăiţi clipe inedite prin a savuradin profunzimea folclorului nostru la Festivalul-concurs na-ţional de folclor al copiilor, ediţia I-a, organizat în colabo-rare cu Ministerul Culturii din Republica Moldova şi CentrulNaţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cul-tural Imaterial din Chişinău.Vă aşteptăm cu drag.

Vînd casă cu 2 niveluri, nefinisată, pe str. Aldea-Teodorovici, or. Ungheni.

Tel. 078189013, 069730625

Vînd teren pentru construcţii (7,42 ari) în s. Grătieşti, municipiul Chişinău.

Tel: 068131568.

Săptămîna trecută a fost o adevă-rată sărbătoare pentru elevii franco-foni de la Liceul „Mihai Eminescu”.Concursuri, proiecţii de film, con-certe – de toate au avut parte.

Evenimentul a început cu o pa-radă a posterelor cu genericul “Înlumea miraculoasă a francofoniei”.Au urmat numeroase concursuri:“50 de întrebări pentru un campion”,“Plume d’or”, concurs internaționalorganizat de Alianța Franceză.

Elevii, și cei mici, și cei mai mări-cei, au avut șansa să vizioneze filmefranceze.

Săptămîna francofoniei s-a înche -iat cu un concert extraordinar, pre-zentat de copiii din clasele francofo -ne. Au fost și recitaluri de poezie, afost și teatru, și cîntec, și dans. Eleviiau dat dovadă de multă pasiune, cre -ativitate, de o cunoștere bună a lim-bii franceze. Programul artistic a fostmoderat de două superbe domni-șoare din clasa a 3-a: Livia Covaliovși Ana-Maria Povestca, care au vor-bit ca niște adevărate franțuzoaice .

Pe bună dreptate, la liceu a fost o

sărbătoare de suflet și asta, grație pro -fesoarelor de limba franceză, TatianaCimbriciuc și Anastasia Viscun.

Au pus accentul pe franceză Și elevii de la liceul „Vasile Alec-

sandri” au vorbit doar în franceză.Aici, Zilele francofoniei au fost mar-cate printr-un șir de activităţi, în careau fost încadraţi și elevii, și profeso-rii. Ei au pregătit gazete de perete, auvizionat filme în franceză, au parti-cipat la diferite concursuri. Cei maibuni au fost premiaţi cu seturi decărţi în limbă franceză.

Potrivit Galinei Iurii, profesoară delimba franceză, alecandriștii au de-dicat Zilele francofoniei renumiteicîntăreţe, Edith Piaf, comemorînd50 de ani de la trecerea ei în nefiinţă.

„În fiecare an, ne străduim să fa -cem ceva frumos în aceste zile, astfelca să interesăm fiecare elev să parti-cipe la eveniment”, a accentuat dîn -sa. De doi ani, au loc aici și specta co-le teatralizate, tot în franceză.

De notat că cele două licee dinUngheni sînt francofone.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Sub semnul francofoniei

O sărbătoare de suflet

Diverse | Natalia Junghietu5 aprilie 20138

Discuţie între doi pensionari:- Azi am fost la doctor și mi-a ziscă mai am de trăit două luni.- Din ce, bă, Vasile? Din ce?!

O femeie se chinuia rău tare cu obe-zitatea. Se duce la medic. Acesta osfătuiește să mănînce normal douăzile și apoi să sară peste o zi. Și totașa, două săptămîni, timp în care vaslăbi 5 kg. Peste două săptămîni, fe-meia vine din nou la medic. Șocat,doctorul constatată că ea slăbise cu20 kg.- Uimitor, văd că aţi urmat întru totulrecomandarea mea.- Da, domnule doctor, dar mi-am ziscă voi cădea moartă după a treia zi.- De ce? întrebă uimit doctorul. Defoame?- Nu, de la sărituri.

Seara soţul și soţia, vizionează unfilm de groază. Dintr-odată aparepe ecran un monstru.– Oh, mamă! strigă speriată soţia.– Daaa, așa se pare…

PP EXPRESULPublicaţie de informaţii, analiză şiopiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanDirector: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, TudorJosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Edit Tipar GrupChişinăuTiraj total: 2820 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: 0236 28575Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar APIeste afiliată Asociaţiei Mondiale a Zia -relor şi a Producătorilor (WAN IFRA)

Fotografia săptămînii | Satul moldovenesc...Fotografie: Ina Landa

Bancuri

8 aprilie: noaptea - +6° (cer posomorît); ziua - +10° (cer posomorît).9 aprilie: noaptea - +3° (cer puţin noros); ziua - +12° (cer posomorît).10 aprilie: noaptea - +3° (cer puţin noros); ziua - +12° (cer posomorît).11 aprilie: noaptea - +5° (cer senin); ziua - +8° (cer puţin noros, ploaie

slabă).12 aprilie: noaptea - -1° (cer puţin noros); ziua - +8° (cer puţin noros,

ploaie).13 aprilie: noaptea - -2° (cer puţin noros); ziua - +11° (cer puţin noros,

ploaie slabă).14 aprilie: noaptea - 0° (cer puţin noros); ziua - +12° (cer puţin noros).

Meteo | 8 – 14 aprilie

Luni Soborul Arhanghelului Gavriil. Sf. Mc. Montanus preotul și soţia saMaxima.

Marţi Sf. Mc. Matroana, Manuil și Teodosie; Sf. proroc Anania.Miercuri Cuv. Ștefan; Sf. Ilarion cel Nou. Sf. Mc. Filit și Lidia.Joi Cuv. Marcu, Ep. Aretuselor, Chiril diaconul și cei împreună cu ei.Vineri Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Proroc Ioad; Sf. Evula.Sîmbătă Cuv. Ipatie, Ep. Gangrei; Sf. Acachie și Veniamin (Pomenirea morţilor).Duminică Duminica a 4-a din Post (a Sf. Ioan Scărarul). Cuv. Maria

Egipteanca; Cuv. Macarie Mărturisitorul; Sf. Pahomie de la Gledin, Epis-copul Romanului.

Calendar creștin-ortodox | 8 – 14 aprilie

Horoscop | 8 – 14 aprilie

BerbecFoarte multe de făcut și puţin timp. Acţiunea e cuvîntul cheie al acestei

săptămîni. Eforturile vor avea succes în viitorul apropiat.

TaurTreceţi printr-o perioadă de melancolie și singurătate. Această perioadă

este destul de favorabilă activităţilor legate de casă.

GemeniVă bucuraţi de un val de energie care vă determină să luaţi decizii im-

portante și să vă faceţi planuri măreţe.

RacSăptămîna se caracterizează printr-o activitate socială intensă. Banii vor

veni sub forma unor cadouri sau a unor datorii recuperate.

LeuDeși sînteţi, în general, foarte preocupaţi de aspectul exterior, veţi avea

grijă mai mult ca niciodată de cum arătaţi.

FecioaraVă apucaţi acum de bătălii pe termen lung. Aveţi energie și entuziasm

și veţi transmite această stare și partenerului de viaţă.

BalanţaRiscaţi să spuneţi cuvinte sau să faceţi gesturi jignitoare. Ar fi bine să vă

opriţi din pornirile misionare, căci vă veţi crea o reputaţie proastă.

ScorpionAr fi bine să vă stăpîniţi reproșurile și observaţiile, pentru că perioada

aceasta este nesigură în ceea ce privește relaţiile de cuplu.

SăgetătorVă simţiţi puţin plictisiţi, aveţi nevoie de provocare și acţiune. Chiar și

cei care duc o viaţă mai activă, vor simţi că au nevoie de ceva nou.

CapricornSînteţi stăpîniţi de imbolduri romantice, nu neapărat îndreptate către

partenerul oficial. Atenţie la aceste mici indiscreţii.

VărsătorActivităţile intelectuale sînt favorizate de perioada astrologică prin care

treceţi. Tot ce veţi învăţa acum veţi reţine corect și pe termen lung.

PeștiVeţi dori mai mult să vă distraţi, veţi fi veseli, entuziaști, veţi dori să adu-

ceţi ceva nou în relaţia de cuplu, ceea ce vă va face bine.

Cum eviţi vampirii de energie

Nu există om care să nu se fi întîlnitmăcar o dată cu un vampir energetic - opersoană care să-l sleiască de puteri. Toţiprimim și dăm energie. Dar unii dintrenoi sînt construiţi astfel încît iau maimult decît dau.

Cine sînt vampirii de energie? Cumîi recunoști?

Nu îi diferenţiem de alţii prin cevaanume. Ei sînt la fel de umani ca și noi,doar că au capacitatea de a fura energiacelorlalţi. Vampirii energetici sînt depen-denţi de oamenii din jurul lor. Cu cît emai multă agitaţie și emoţii, cu atît e maibine pentru ei.

Semnele după care poţi să-i recunoști:- Îţi vorbesc doar de cîteva minute, iar

tu ai și devenit somnolent, deși erai per-fect în formă.

- Se plîng continuu, îţi strică dispozi-ţia. Te manipulează.

- Vorbesc mult și gesticulează teatral.Dacă ai satisfacţii sau bucurii de la cevaanume, aceste persoane ţin să găseascăceva negativ în toate lucrurile care ţie îţiplac și-ţi dau o energie pozitivă.

- Îţi pierzi vocea. Este un semnal carete anunţă că ai pierdut o cantitate impor-tantă din energie.

Cum îi respingi?- Creează în jurul tău un scut imagi-

nar și spune-ţi în gînd cu toată convinge-rea: eu deţin controlul.

- Ţine persoana respectivă la distanţă.Inventează o scuză ca să întrerupi con-versaţia.

- Încearcă să eviţi asemenea persoaneși contactează cu el cît e posibil de puţin.

Ca să previi atacurile vampirismuluienergetic, trebuie să-ţi exprimi dorinţaîn acest sens. Cînd simţi că ţi se fură dinenergie, spune tacticos persoanei respec-tive: „Am înţeles ce vrei să spui”, „Hai sădiscutăm despre altceva”, „Nu vreau sădiscut despre asta”.

Încearcă să petreci cît mai mult timpcu persoanele energice și pline de viaţă.Fă lucruri care îţi aduc bucurie, zîmbeștemai mult, vezi latura pozitivă în oameniși străduiește-te să eviţi persoanele carete epuizează, ca să nu devii victima lor.

Ieftin și la îndemînă

Ingrediente:O conservă ton în ulei,

200 gr varză de pechin (chi-nezească), jumătate de cea -pă roșie, un castravete, ungrapefruit, 2 linguri miere, 3linguri sos de soia, o lingu-riţă muștar granulat, ulei.

Mod de preparare:Varza se rupe în bucăţi

mici și se amestecă îm-

preună cu tonul. Grape-fruitul se curăţă de coajă,se înlătură pelicula albă șise taie felii. Castravetele setaie semiinele, ceapa setaie pai. Se amestecă toateîntr-un bol. Aparte se pre-gătește sosul din miere,sos de soia, muștar, ulei.Se agită bine, după care sestropește salata.

Salată de ton

La bucătărie | Irina Caducenco

Fiecare grădinar bun știe că estebine ca plantele să fie udate dimineaţasau seara, dar nu mulţi știu că existăunele plante care se udă doar dimi-neaţa. Momentul în care sînt udateplantele din grădină sau din ghiveceeste uneori foarte important pentru să-nătatea lor.

De ce este mai eficient udatul plan -telor dimineaţa?

Atunci cînd sînt udate dimineaţa,plantele absorb mai multă apă din sol,iar grădinarul folosește mai puţină apă.Cînd pămîntul este încă rece, iar soarelenu strălucește puternic, evaporarea apeieste minimă. Dacă nu poţi uda planteleîn primele ore ale dimineţii, este reco-mandat să o faci după-amiază sau seara.

Plante pe care să le uzi dimineaţaLa prima oră, un grădinar va uda

mai întîi tufele și legumele. Udă tufelede trandafiri, mure, afine și viţa de viedimineaţa, pentru a le ajuta să aibă o zicît mai bună. Cele mai multe legumebeneficiază de udatul matinal, dar pen-tru unele este obligatoriu: roșii, castra-

veţi, fasole și pepeni (harbuji și ză-moși).

Flori pe care să le uzi dimineaţaDacă vrei ca florile din grădină să fie

în formă în zilele calde ale verii, udă-ledimineaţa. Begonia, dalia, crizantema,bujorul și mușcata sînt cele mai sensi-bile la aceste schimbări și este recoman-dat să faci un efort să le uzi dis-de-dimi -neaţă, chiar dacă pentru restul plantelorai timp abia după-amiază sau seara. Udăîntotdeauna și pămîntul din jurul bazeitulpinii, pentru a te asigura că rădăcinileflorilor tale beneficiază de apă de-a lun-gul întregii lungimi.

Pomi fructiferi pe care să-i uzi di-mineaţa

Același sfat este și mai important lapomii fructiferi, ale căror rădăcini crescla distanţe mari de trunchi. Udă dimi-neaţa cireșii, merii, perii, piersicii și pru-nii din grădină sau livadă.

Udînd aceste plante dimineaţa, con-tribui și la prevenirea bolilor care se ins -talează atunci cînd planta rămîne înum ezeală peste noapte.

Plantele care se udă doar dimineaţaGrădina mea