âx a1 al LXXXIX-les n-l 104 NÜMARUL 2 Leias- «iwiBassaMBga

is fo v Vineri 8 Octomvrie 13 2 6 .

r m r a

niai^a (1 AdministraţiaPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament susai 360 lei Pentru strgfaltsfs 800 lei |Anunţuri, reckmc, după tariL I

fondata la i l l i de ®c@rge Bariţia

Apare de trei ori pe săptămână________ _____ _____________________ :4\________

P Suntem o ţară agricolii. Ş i am avat anul acesta 9 recoltă peste aşteptări, fapt care ne îndreptăţea, ca mă­car acum, în tearnră, după strângerea recoltei, ră sim­ţim o ameliorare câtuşi de mică în ce priveşte suim - petea. E natural doară s im petea traiului îatr-e

ă să de în legătură cu producţia acelei ţării.

La noi agricultura for­mează primul şi cel mai în­tins ram de producţie. Iar anul atesta nu ne putem plânge de loc de recoltă slabă.

Cu toate acestea preţu­rile diferitelor articole s-au urcat şt se urcă fără să ţină seamă de elementul care trebuia să aducă în urmă-i o ieftinire câtuşi de cât, 1a care ne aşteptam pe urma recoltei abundente.

Ba, mai mult: n-am avut fericirea ca nici mă &r pâi­nea să o putem cumpăra, acum dripă strânsul bogă­ţiei câmpului, mai ieftin de cum o aveam. îa primăva­ră sau în vară.

Pentru ce?Mai ales, că ia o scăde­

re, de cât de modestă, a scumpeteî ne îndreptăţea să ne aşteptăm şi faptul t â — mult, puţin — B-a opintit şi s*a m şcat şi leul româ­nesc din letargia îa care amorţise.

Cu toata acestea pista nu numai că-şi menţ’ne Yechile-i preţuri, ci le spo­reşte şi le urcă cu o nepă­sare, care te pune pe gân­duri.

Unde strat deci şi ce fac meşterii politicei eco­nomice a ţării?

Dacă nici bogăţia recol­tei şi nici urcarea leului nâ au făcut tă se simtă efectul lor natural pe piaţă, atunci de unde şi dela cine mai putem aştepta, — dacă nu o ieftinire, — cel pu- ţin o stăvilire a scumpeteî continue?!

Cazul este prea dureros şi prea vorbitor. E l dă do­vada de plită a pricepe ni

actualului guvern, care se i&udă că i-a reuşit sâ mâi adauge câteva puncte la valoarea leului.

Ce folos însă că leul creşte, iar puterea do cum­părare îi scade? Şi ce*am câştigat după na seceriş bogat, care nu ne mişcă de loc din scumpetea şi rărăcia îa care trăim?

Recoltă, valută şi ori ce element t liemat să influen­ţeze spre o ieftinire a tra­iului, la noi plutesc, nepu­tincios pe valările tot mai mari şi mai ameninţătoare ale scumpeteî.

C on v ocareMembrii comitetelor organh

satiri Partidului National din oraşul şl judeţul Braşov suni invitaţi a lua part® ia o şedinfâ, care are toc YlBMi 8 Oct- la Ora 127a tn localul Gtubului Partidului Naţional din Plata Libertăţii.

La ordinea zilei: alegerea delegaţilor, cari oor participa la (Bongreşul Partidului Naţio- m lj convocat in Bucureşti pe ziua de 10 Octombrie a, c% în vederea ratificării fuzlunei cu partidul ţărănesc.

Braşov, 4 Oct. 1926,Blronl GomltetPlul.

I ATAC BiPDTINCIOS.In ziarui »Cuvântul" a apă­

rut un articol prim, în care di* rectorul polii; al ziarului, d*l Titus Enacovlci» îmbrăcat în zale de cavele* el Bizanţului, dă cu spada în* . vânt. Prea puţin cunoscutul până alaitaeri în­cearcă anume sâ treacă cu bu* reţele peste trecutul de muncă §i luptă naţională, cari de zeci de ani de zile au făcut cunos­cut peste hotarele tării numele d-lui Iulfu Maniu.

Câtă răutate, câtă neputinţă şi cât ridicol poete isvorâ din- tr-o inimă mică.«*....

E de prisos să sărim întru apărarea dlui Maniu. N*avem în fsta cui, dar n-avem de cine-1 apăra. Leu! nu se sinchi­seşte doar de musca cereri bă* zâe în jurul cozii.

Un lucru însă : Dacă direc­torul politic al »Cuvântului* se repede, cu ochi închişi asupra d lui Maniu fără ca să i cu­noască, atunci — pentru ca să nu se mai facă caraghios, — îi dăm sfatul să răsfoiască colec­ţia ziarului pe care 1 conduce şi va găsi în el pagini, în cari d l Maniuerp arătat ca unul din* tre cei mai prevăzători şi lumi­nă ti bărbaţi pomici ai tării.

Atât numai.Ziarul pe care-1 conduce, îl

va învăţa ce a fost şi cine este d-1 Maniu. Va şti atunci şi d*l Enacovici cum se vorbeşte despre oamenii mari ai tării, şi nu va mai ajunge în cara­ghiosul rol al şoricelului care se crede a vedea şi a şti ce se petrece pe creştetul muntelui, la poalele căruia stă zgulit.

Ori în felul acesta se manifestă recunoştinţa, pentru dragostea cu care ziarul »Cuvântul* a fost primit în Ardeal ?...

0 mascaradă politicăApei să mei zică cineva că

Românul nu i invenţios !Dumineca trecută sa tinut în

localitatea Panciu, centrul re* giunei viticole din estul Mol­dovei, congresul podgorenilor din întreaga tară. Discuţi le eu fost agitate, căci situaţia pod­gorenilor e una din cele mai precare. Numeroşi delegaţi, es* punând multele lor doleanţe, au cerut măsuri contra falsifica­torilor de vinuri, uşurarea tari­fului de transport pe CFR. pen­tru muncitorii necesari lucrări­lor de podgorie, limitarea fa­brice tiunei spirtului etc. etc., si­tuaţia viticultorilor fiind de aşa natură, că trebuiau luate mă­suri urgente pentru salvarea in­tereselor lor grav periclitate.

Ministrul Garoflid, care era de fafă, a promis tot concursul său.

Nu ştim întrucât declaraţiile dlui ministru vor fi contribuit Ia liniştirea sufletelor celor despe­raţi de ravagiile estenziunei pe care a luai o falsificarea vinu­rilor. Ceea ce ştim însă cu si­guranţă este că o linişte mor mân- talâ s a coborât în sufletele pod* gorenilor când. la or dimii fai­mosului prefect Chiiescu» ei au fost nevoiţi să esecute o deti- • ::e originală.

i »Voind să se folosească de i prilejul congresului, pentru a fa­

ce putină politică înaltă — scrie »Viitorul" — d-1 Chitulescu a durat un măreţ arc de triumj la intrarea în Panciu şi a or­ganizat o defilare în fata dlui Garoflid.

»Arcul de triumf avea trei pa* nouri: în stânga ,d. general A* verescu se uita nedumerit la d. Mussolini, care la rândul său clipea şiret din ochi la d. ge­neral; in dreapta M. S. Regele României» da mâna cu Regele Italiei, iar sus în mijloc trona portretul dlui Garoflid cu urmă­toarea inscripţie l »Trăiască ilus­trul şi iubitul nostru economist d. Costică Garoflid.

»Defilarea a fost deschisă de însuşi d. prefect Chitulescu, în fruntea secţiei de sergenţi din Panciu, în timp ce o bandă de lăutari adusă din Focşani, cân* ta marşul".

Felicitările noastre, d-Ie pre­fect. Ai săvârşit o minune : frun­ţile mohorâte ale podgorenilor s au descreţii căci de acum îna­inte tratatul de amiciţie italo- român i-a pus la adăpostul gri­jilor. De acum înainte nu se voi mai falsifica vinurile, grafie dlui Musolini şi a Regelui Italiei.

La noi ca nicăîri!

P rin line însuţi, celSfene, şi pentru tine, ia libertate, legalitate şi cinste.

Expoziţia şi târgul uolantal produseiar naţionale în oraşul nostru.

de Rfeelae 6. ¥. Gologan.Mâine, 8 Octombrie, orele 12,

în sola ica mare a Uniunii me­seriaşilor (Gcwerbeverein), Ba le fardul Regele Ferdîaaad 7, !a prezenta autorităţilor ideale, se va faee Inaugurarea txpozi• flei şi târgului volant al Româ­niei.

Uniunea Camerelor de Co­merţ şi de Industrie, apreciindIn adevărata valoare menirea şl Importanta netăgăduită a expo- zIMrior şi târgurilor, In desvol- taree vieţii economice ş! cultu­rale a popoarelor, a organîzet această expoziţie volantă a pro- duselor industriei noastre na­ţionale, sa fiind «ea mai puţin costisitoare.

»In astuala tendinţă a poli­ticei comerciale a popoarelor spre cel mal desăvârşit protes-

Itionlsm*, însemnătatea acestei manifestări a producţiei noastre < industriale este su atât mai mare, eu cât punerea sub ochii tării întreg! a produselor noastre Industriale pentru a desrădâ* cina răul obicei de a da prefe­rinţă la tot ceri strein şi a do­vedi, c i avem o industrie înflo­ritoare, care poate pune In va­loare materii prime indigene, o Industrie de pe urma căreia Işi câştigă existenta atâtea sute de m!l de lucră tort şi pe care Intr’o buni zi se poate sprijini însăşi independenta noastră economică era o itesesfide mai mult decât simţiţi.

In tara noastră avem pe lângă industriile Vechiului Regat, în­semnate surse industriale In noile provincii. Aceste indus­trii, consfituesc pentru noi o adevărată »mândrie naţională", produsele lor putând înlocui In bună parte articolele pc carele mai aducem dfn streinătate, A- 1 ceactfi încercare a afirmării f noastre industriale va da posi­bilitatea populatlunel noastre să cunoască puterea productivi a tiiii crelad raporturi mult mai active Intre comercianţii şi îr- industrfaşii diverselor ţinuturi ceri până acum nu ce cunoş­teau In mod reciproc.

Camera dc Comerţ şi Indus­trie din Braşov convinsă, că a- ccastă manifestare a Industriei n a ia d e prin cunoaşterea, va­lorificarea şl răspândirea pro­duselor industriilor noastre, con- stitee un mijloc efectiv pentru îndrumarea şl propăşirea vii­toare a viejll noastre econo­mice, a făcut o întinsă propa­gandă printre întreprinderile din circumscripţia ca.

Rezultatul acestor sforţări a fost, «8 deşi la început nu se arătau decât slabe speranţe de participare, In cele din urmi s'au câştigat totuşi afară de Sibiu şi Mediaş numai din Braşov 15 aderenţi.

Industria casnică a eirwin« scriptici a fost In parte reprs* serb ii printr’o casetă eonii- r âad diferite eşanfilioane de sto­fa $1 dimii, produse ale gos­podinelor românce din S i-

eele; toate confecţionate din lână Pgae.

Natural, efi aceste aderări nu reprezintă decât In parte ade­vărata produotiune îndur triată a regiune! noeslre cu o viată eco­nomică atât de deevoltată. Nă­dăjduim Insă, să rezultatele practice ale primei încercări a năzuinţei noastre spre Inde­pendenta economisi, vor în­demna şS celelalte ramuri In­dustriale ale circumscripţiei noastre să ia parte ia această »manifestare a condiţiilor na« tloaaie de avânt Industrial*.

Inaugurarea deschiderii aces­tei expoziţii s’a făcut In zha de 7 Septembrie la Gaiafl, in pre­zenta driui Ministru al Muncii Grlgore Traacu Jaşl, a driui S. Ceikez, preşedintele Ustanei Cameriior de Comerţ şi Indus­trie, d-2 inginer Cezar Popescu, directorul general a! industriei, a á-iul ing. Deleanu preşedin­tele Camerei de Comerţ din Galaţi» 3 fruntaşilor vie iii eco­nomice şt a autorităţilor iooait.

Cu ac&at priit j ca şi eu a- cela ci inaugurării Expoztţlel- Târg ie Chtştnău (15 Sept ) şl Cernăuţi (24 Sept.) cei ce au luat cuvântul, eu s?os In evi­dentă maree însemnătate a ini­ţiativei lut te de Uniune, prin vaio?osuI ei preşedinte dri dr. Ştefan Ceikez, acţiune care are menirea să contribue pe de o parte la îndrumarea şt promo• varea Intereselor Industriei noastre naţionale şl de de altă parte ia Intensificarea rela|tu- nilor de afaceri dintre indus­triaşi şi comercianţi.

Colecţia In cine e formată dintr’un foarte variat şi intere­sant material, Numărul paitici- psaţilor trese de 200, afară de casetele speciale ale Regiei Monopolurilor Statului,—Casei Pădurilor, Direcţiunii Generale a Fermelor şi punctelor agro­nomice, Direcţiei zcoteehnfce, Direstlunel Energiei şi Minelor din Ministerul Industriei.

Cele mai bine reprezentate sunt industriile: textili, alimen­tară şt metalurgică.

Expoziţia a fost vizitată Ia Gslati de 9033 de persoane, dintre cari 840 comercianţi şl industriaşi, 6543 elfi vizitatori şl 1650 elevi (gratuit). S au reali­zat transaetiuni tn valoare de2,437.500 Lei. S’au servit 146 informeţiuni comerciale şl In dustriaie; s’au tăcut de servi­ciu special al expoziţiei şi târ­gului volant al României Intre labrict şl comercianţi In vede­rea comenzilor speciale 132 in- terventlunl. La Chişinău au cer­cetat această expoziţie 9201 vi­zitatori, dintre car! 1246 comer­ciant! şi industriaşi, 5845 al|! vizitatori şi 2110 elevi (gratuit). S'au tashelet tren&&c|iuni in va­loare de 892.000 Lei, {s'au ser­vit 38 de informaţiusi şt s’au făcui 86 de interventiuni.

Datele de mai sus dovedesc cu prisosinţă marele folos ee

^««îna 2s Q â g g A ? R A * S f L V A H l l ? nrl 10 4^ -19 3 *

Bli anchetele iM itre.

Avansamentu! recent în arm ată.Doleanţele invalizilor de războirezult! pentru lotreeg* vie|ă e*

eonomică şi culturali a |irlî din această manifestare a produs* (lunii noastre Industriale.

Din oraşul nostru, unde va ră­mâne 6 zile, expoziţia vi pleca la Cluj, după oare "va reveni !q C apitali, unde cu ocazia slin* firii noului Palat ol Academiei de Iaalte Studii eomersiale şi Industriale. In prezenta Mojes* lăţii Sale Regelui, se va face şi inaugurarea Expoziţiei şi târgu­lui volant.

Ia continuarea programului stabilit, expoziţia va mai vizita anul acesta şi alte centre Im­portante ale tirii: Oradea-Mare. Aradul, Timişoara, Cralova ele.

Pentru cunoaşterea şl pecie hotare a produselor muissel I noastre industriale şi ma! ales j pentru desvoltarea exportului acestor produse expoziţia va vi. zita şi streinătstea, areindtn O* rlentul apropiat noi debuşeuri. Iar în Occident demonstrând pu­terea noaslrâ economici, in toa* te domeniile de produeţtune in­dustriali*. !n timpul »eflt expo­ziţia nu va funcţiona, se va tran­sforma tn muzeu îmbogăţind cu produsele sale Muzeul econo­mie mt'onoî ee va lua filaţi pe largă Uniunea C»merilor din Bucureşti.

Cetăţenii şi toate şcolile din localitate şi împrejurimi s l nu piardă ocazia de a cerceta a- cea stă expoziţie care le dă pri­lejul de a cunoaşte produsele celor mai de ceeml ramuri ale Industriei noastre naţionale, pro­duse cari de multe ori ajung In mâna consumatorului sub e- tichetă streină.

Braşov, in 8/X 1926.Nicolae G. V. Gologan,

licenţiat în ştiinţele economice.

Prefectura judetulil Bfişov vatine licitaţia pentru vânzarea automobilului în ziua de 30 Octomvrle a. c. şi nu în 15 Oc- tomvrie cum a fost publicat în numărul trecut !

In toate păturile sociale a produs o mare şi plăcută sur­prindere recentul avansament în rândurile ofiţerilor 'armatei noastre, prin care în mod exm ceptional au fost avansaţi la grade mai înalte peste 1500 o- fiteru

Dorind să aflăm impresia, pe care aceste avansări neobici­nuite le-au produs în sânul o* fiterimei noastre în Braşov am aflat următoarele:

Cu multă satisfacţie s’a pri­mit un mare act de îndreptare a unui rău, ce in ultimul timp se Împuternicise şi ameninţa să sufoce ori oe stimulent şi orice dragoste de carieră pe care desigur muif! o îmbrăţişaseră ca însufleţire.

Asest rău ce ducea la sdruo- cinarea sulleteesil, era modul curo se făceau până asum a- vansărlle. In principiu ofiţerii pentru a înainta ia un grad a- veau nevoie de un anumit sta­giu: locotenent 4 ani, căpitan 5 ani maior 3 ani şi de calificări bane care unele se iatheiau au .excepţional", «ea mai bună notă — Ur tn cazul câad ofi­ţerul nu-şl făcea conşticntios datori», era cotat cu nota .Bun !n grad*.

Ce s-a întâmplat îasfi după răsboiu ? Ofiţeri! notaf! hîae ani dearândui au fost nevoiţi să-şi facă stagiul dublu, frecând îna­intea lor dintre cel notat! »buni în grad*, iar pentru-că locurile erau limitate, din aceeaşi serie se avansau câţiva, în timp ce eeliatl, deşi ofiţeri de elită, ră­mâneau tn urmă cu avansarea fiind prin aoeaş diferenţiaţi chiar de colegii de promoţie tn grad şi din punct de vedere material.

NerBHiţcmiri da acestei »'as a-

rltat prin ziare ce diferite prî- lejari, atrlgtndu-se atenţia celor ce cent chemat?, dreptate sâ faci.

Ift poate deci oricine Închipui că atunci — când sufletul mul­tora era iscăract de decepţie, pogorâadU’ i moraliceşte—ivea- sările recente făcute sub d-1 mluiatru de război genarsl Mir* cescu cu adus deodată linişte* însufleţire şi o bucurie caldă acelora ce de mqlt timp o aş* tsptau.

Prin altimife avsssărl s’a în­dreptat un rău, ce iindsa a de­veni o tradiţie şi sve reliefat principiei pedagogic, că numai stlmnientul şi spiritul de drep­tate, câad domneşte, aduce mul­ţumirea individului şi deşt a breslei din care face parte.

Zlea de 28 Sept este scrisă ca slove de bicaris în snfietul multora ce an fost nsiadrcptstlţi pisă la acea dată. Peste tot predomină voioşia, şl maiiumfraa snfletecsză. Ea îndreaptă paşii fiecărui pe dramul încrederii şi a macefi cinstite,căci ştlat;este:uu este stimulent mti m«ra, ca fi­ţuici când dreptitea este dată la timp acelora ce-o merită.

D 1 ministru Mircesou s's dovedit bărbatul, care ca au a- devirat păriate se iuteressszâ de soartea ofiţeri mei ş! care, mergâad au pas mai departe, vrea sâ soluţioneze şi problema ardentă a locuinţelor pentru o Jlţeri, pentru ca ofiţerii să-şi poată construi în condiţii favo­rabile locuinţe, o problemă, care pe lângă foloasele adeee în primul rând ofiţsrimeî, va con­tribui la măsură mare şî ia so­luţionarea maici crize de locu­inţe, de care ssfsre populaţia oraşelor ţării.

Invalizii de războia din Ar­deal, Bănet şl Maramureş sntient îa 3 Oii. tn Cluj sub pre- sidenPa diul general Vlad o Întrunire, tn care şi-au formu­lat ta 28 puncta doleanţele lor.

Din moţiunea votat! reţinem următoarele postulate îmi prin­cipale :

Parlamentul îndată după la- tronlrea lut ei voteze o ’lege prin care să m egaleze şî ma­joreze pensiile ofiţerilor Invalizi la soldele ofiţerilor activi, ur­când u-ce şl 3oborâadu-se dup! aceste soid*?, Pen«iile gradelor Inferioare eă fie solda reepee- tivi, plus a-ocefls de hrană zil­nică fa bani, ce să dă solda­tului la serviciu! activ.

Ui tratament egal de pensio­nare pentru invalizii ofiţer! şi grade inferioare, proveni |4 di® toatele armate auetro-ungară şî rusă, silitori «a cetlten! românie

împroprietărirea tuturor inva­lizilor otiferi şl grade inferioare prevăzute de legm I. O. V, şS «are împroprietărire să se faci Imediat fără nlel o restrîsflune şi fără a fi obligaţi a’i munci.

Invalizii ofiţeri şl grade infe­rioare să albi întâietatea ia nu­miri In funeţluQlle pubiite ia gradul p3 care M dl gradul mfiller oosotindu-ne dupl sta- tuful fun#fioiififilo7 publici; iar Întreprinderile partfoulare să fie silite prin leg! epeeleie a primi In funefiual şi invalizi de război. I

Toate brevetele de licenţa j băuturilor oe ac vor acorda de acum înainte, să fie dete nu» mai Invalizilor şi văduvelor de război.

Lărgirea dresurilor eâştigafe in seea-ee priveşte călătoria pe C.F.R , S. M. K, slN .F.R. con­ferii® prin iegea I. O. V. şi pen­tru soţiile şi copiii invalizilor tsfosmai ca ta armata activă.

Le invalizi s l nu mai fie deo­sebirea de «lena tn eara călă­toreşte. Iavilfzii eomplest in- urmi ei orb! @1 rJb i bilele de «ătitorie g átülte pe viat* îa- ireagi.

Restaurantele din gări eă fie concesionate iarăşi invalizilor eu condiţia de a le eoaduse singuri sau îa osoilajle eu oa­meni de meserie.

Debitele pentru ded âaerea produselor R M. S. să f 3 date Ic exploi!are numai invalizilor şl văduvelor de război.

Oficiu! National 1. O. V să se desfiinţeze iairaeâi nu şi-a ajuns scopul praştie, pentru oare a fost creat şt atribuţiile s i ie eibi .Societatea Ia valizilor din Război*.

Verificarea g?eiiu*el Aso­ciat -.el gţaiinia a iavâilzllo? din rlzooi.

De*f inţărea rag’on iţelor .A- soslafiuitei G anarhie a invali­zilor44 din cuprinsul Ardealului Banatului,. Crişaneî şi Miramu- făşului, fâr q fastuosul eu venit lor să se ordonanţeze direct de către Ministerul osrottrlîor so­ciale pe numele „Sade iţii in* vahztior d* rlzboî" regionalele ardelene, pţaîru a van: im eja* tar ui membrilor lor.

cinema âpolloOctomvrie 7—3

Gdsta BerlingSHI1 II.

Duminecă, Luni şi Marti Oc* tomvrie 10—11—12

Onnl Yesel cEmimaiasângeratăCel mai frumos film« In rolul principai: Mihail Varconyi şi

Maria Corda.

FOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI*

Conştiinţa umanăde leg i IgMsssrian

Traducere

lachiitţl-vă ea rsspact ta faţa dureret armeană, «a tata ne- sfârşit de măreaţă!...

Armsansl, carajos şl stoic, este inteligent, muncitor şi cre­dincios priatenlilor paie şl mo­ralei sale ^aaţl^ale, Istoria sa site plini da eveilmsnts şi •« plsoade Imişcătoare, dureroase, tst aşa ca şi de fapte de vitsjle şl de abntgatiinl sablime.

Putcrnlcâ şi isfloritoare, Ar­menia având o întinsă domina* |lnns militară şi cnltarală, a fost central civilizaţiei graco*romană In Asia* minoră. Teatrele sale, tragedisnti săi, artele şi Uterele, •rchltectnra, constrncţiile eale, agricnltara şi in general, viaţa sa socială şi sconomici, ficeaa admiraţia Babiloniei, Perşilor, Asirieniior, Grecilor, Romanilor şi tatiror vecinilor sli. Armenia a jicat nn mare roi îa viaţa Bizanţalei, dăsd aci geniul săi naţional, arhitectura sa, pa nv- meroşti săi constrictori şi mai milţi împăraţi şi Impârâtese. Misionarii şi monahii săi, au propigat şi cântat credinţa Ini Crtst, in tot Bizanţ«!.

Tiridate cel Mare, regele Ar­meniei şi Grigorie Luminătorul, primai siu patriarh an fost naşii botezai«! Ini Constantin cei Mare, când s’a convertit ta creştinism In Constantinopol. Msi târziu, invitaţi de Constantin cel Mare, el an fost primiţi ia Roma cn o măreţie şi «trăiaclri demne da cei mai mari împăraţi ai Romei.

Armenia a fost nna din cele diztâiu ţâr!, unde creştinism ui n fost Îmbrăţişat ca căldură de către Io viitori şi de asemenea, una din acele, asde iitorgia mi- nisalft s'a fix «st mai dia vechime.

de 6. H.

Biserica armeană, ma din cete m«t vechi, este astăai aceeaşi cam a fost ia foadarsa sa dia timpii lai Cristos, psntrs că, s u i din rsgii Armeaisi, Abgar, trese drept anat care să fi fost ia corespondenţă ca Isas, şi să fi fost botezat da anal din dis­cipolii săi, trimis de Isas lisaşi.

Către sfârşital celei de a! Ul iţa eeeoi, «n rege ai Armeniei, Ti­ridate cei Mare, cu toată familia şi cartea sa, s*a convertit la creştiiism. in aaal 305, poporai armean era creştin ia Întregime, tmbrăţişiad această religia, prii Grigorie Limiaătorai, ia Eteh* miadrii, Vatieaasi armaan, «nde tronează CsthoJcos, şef suprem al blasrieei armeneşti, iată de ce biserica araeaai sa chiamft! Biserica Ortodoxă Armeană- Gregoriană, Bissrica armeană, a râmts simplă şi primitivă, piuă ta zilele noastre; noi n’am schimbat almia in lltsrgta aoa- strâ, mai aiss îa câatsce, care eant de o limpezime şi de o framaseţe sabiimă. Mazica reli­gioasă armeană, are o aota|!o particaiară, care este da origină foarte veahe.

Poporul armean este mândru de blserlsa sa. Cele câteva ol rătfislte, nu sunt, decât victime ale mizeriei, ale teroare!, şl tot aşo, ale iăgădueillor, prin ne- număraţi misionari, — totdeau­na gata, tn momentul eeior mal mari dureri şl suferinţe — unei vieţi fără griji şi înfloritoare. Trebue s i plângi pe aseste săr­mane ot, şi nu să le aruusl piatra ta fată. Cândltl-vă sât a suferit poporul armean. Martirul Poiyeuete este tipul viu al credinţei creştine armeneşti, pe

care Corneille a preamarii-o, luând pe unul din ce! mai mă­reţi eroi al săi. Tot aşaSamoei eroul Istoria, descris de marele romensler armean, Raff!.

Arenele gladiatorilor şi săl- bătăclunilor sângeroase ale Ro­mei, erau pline de martiri ar­meni.

Ia războiul Cruciadelor, Ar­menia a jueat un rol prepon­derant aşa ea nSd un alt creş­tin şl nici un Părinte, nu poate şl nu are dreptul s*o uite.

Ce s*a schimbai de atunci ? Nimis I...»

Chiar în zilele noastre, este seeastă biserică lesă#!, care a fost eauzi atâtor lupte, adesea neegaie, izvorul atâtor dureri şi suferinţe ale viteazului popor armean.

Poporul armean, a apărat !n toate timpurile Gredinţa lui Crtst au căldură, tndrăsneall şt pa­siune!..

Armeanul a rămas totdeauna credtasios religiei sale creştine, simplă, primitivă şi cât de su­blimă t

In timpul marelui războîu, a* proape trei sute de mii de ofi­ţeri şi soldaţi armeni, tn tău-

;dorite armatelor ali&ţiior sau purtat şi au luptat ea adevăraţi eroi; n*ai avea deaât să citeşti ordinele de zi pe armate ale Mareşalului Aienby, şl de ge­neralilor tranşezi, ruşi, amerb câni şl alţii.

Trebuia s l fii armean pentru a înfrunta, şi su ce curaj măreţ şi ce stoicism de adevărat creş­tini, toate grozăviile, pe care „dulsea" umanitate a secolului nostru, ile-a Impus în aceşti ani din urmă, şi aceasta, ea răsplată a nemăsuratelor ser* vicii pentru cauza ailaflor.

Să fi na popor cu un astfel de trecut, să fi alcâtatt, astăzi ca şi altădată. în zdrobitoare m&joritats, 90% din agrlcai- tor), msştsiegsri, intdectuall, ar­tişti, savanţi, şi dia glorioşi coa-

ducălori de mari armata şi să treci totaşl jdrspt, un popor de gsam- b«şt, d» negitători, iată ce în­trece, cât priveşte curata! ade­văr, orice Închipuire.

Conştiinţa asană I...Lt detchiderea, le Sepfsmvrls

1920, — a primai adnsărt a Societăţii Naţinnilor, România, mişcată de durerea armeană, neascsltâ&d decât strigătul con­ştiinţei eale, prin vocea prim* mtsisţrslai săa, 7ak i lonesou şi a frdeiai acciais, 7orna Io nescu> reprezestastni Români•! Îq slaai Adnairei eeior 52 aa- ţiaai, a propas acostei adaaâri, armttii $1 fiaaaţeic gale, peatra a scăpa pe&trs totdeaaaa popo­rai armean, scandalos exploatat, înjosit, apoi părăsit, de sib j i ­gni tagroeitorclsi său apr* »or, Turcai, şi astfel să spsie son- ştUaga nmssâ deja spre pierdere. Brasilia se asojiass Româfliei oferind flota sa.

Deci numii R^mâaia, împrea- aă cu Brazilia, rspressutaa a* tund couştilnţa umanăl...

Poporal armean este vecinie recunoscător generosul»! popor român cs. şi acslai al Brasiiisl.

T*ke |i Tema lonesca sist marji astaz!, ă&t a«m6iâ lor sist vede iăpgîe iu ssfle tale răaite ais peporaiui armean.

Ds s’ar pitea ca flacăra di- v'nl a sifieteior lor tajosits, car@ iumii iizâ mormintele ior •fiaţlte, si rejeştfpte şî să ti- drsmszs conştiinţa umanâl...

Noi nu vom striga niciodată prea tare, câ pnporil armean cere ca fii sât şl mii aies or­fanii săi, — pria răatatsa crudă a providenţei şi a oamenilor, Împrăştiaţi astăzi aproape preta tlsdeiîf, — să no fie obiectai psrsecaţtaaei, nid a! exploatărd .coffiercisie", alei ai şovini»* mulai „patriotic*, nici al pofte­lor misionarilor, fanatici şi ia* fomstaţî.

Usil, in ni?me!s zeului .Inte­resul*, al|!l îs numele iul Crts-

to«. — Doamne, ce bleateml« fie!, — se îndârjesc asupra -- eesto? sărmane htnte fir§ rare, Ură s i le pese atei de Drept, alţi de Jistlţie, ni«f de interesul suprem, iateres divin ş! sublim, &1 poporului armean.

Armenia vrea să trăiască, ş! nimeni au are dreptul să o îm­piedice ! ..

Daeă aonştitnt« umană, lasă nu este moartă, descompusă, putredă, omenirea tşl va face, trebue să-şl Iscă, datoria sa sfântă şt laţi de ea însăşi şi fa|ă de poporul armean mu* «enie. —

Ei îi va păstra eu pietate, eu duioşie, m dragoste, pe copil săi, pe toţi copiii sil, ea apoi să-l redea tuir’o zi Armeniei şi astfel eă ajute pe poporul său măreţ, să-şi reaoastltue naţia, marea sa naţie...

Armenia vrea să Irătascăl...Ah! burghezime armeană, ne-

norocită burghestme, fără dsrn- nii&te, şt fără mândrie, de câte rele faeep voi să sufere popo­rul armean, sâte ruşini, câte u* miitrl.

Armenia va renaşte!. Rişlne eonitUntet omeneşti, dacă ea rămâne adormiţii Sft se fereasaă acei «ari sosotess sft şl .Imor- talfseze* numele î i istoria po­poarelor, îa Istoria tuturor po­poarelor!

S l se fereaşsă toii, eăs! Jus­tiţia fără greş, sălbatică şi fără milă, işî urmează calea, î-sif jc e datoria şi Isbeşte la timpul slu!

Egoismul oamenilor, şi nici alt iateres, nu pot să acopere şi nici să Îndreptăţească ruşinea sau intamtal,... (Va arma).

Expoziţie şl târg volant. Atragem atenua pubiteuiul şl mai ales a dî re st orilor şî profesorilor, asu­pra acestei expoziţii, unde elevii vor avea prilej să vadă sl s i eunoasci diferitele produse ale industriei noastre naţionale.

> Kr. m w i k TR VA1* !* !

i i p n riii litenlpi Jnerei $apa"

— Din discursul d-iul prof. D r. Gheorghe Popo- vicl rostit Duminocă cu prilejul aniversării a 75 -a ....in «cit 1850, Aprilie 19, vred*

nicul protopop al Bnşovuiai lom Popim propnic repreaea* taaţel dela Sft. Nicolae, ca Im- preuaft ca fraataşiS româci dta Cetit«, să ia măsurile accesare pentru (nfiiuţarsa uiui liceu, care «ft se deschidă ta toamna a. 1850.

Reprezentanţa bisericească prL mrţte această propusere a ze* IoiuIbI protopop şi decidea ie an- gsja ci acoperirea părţii celei mai mari a cheituellior împreu­nate cc susţinerea proiectatului licee, adaogând ca cealaltă parte a cheltaiellior i& o ia aaipra ia biserica din ;Cetate şi cele« leite cotnuae dia district«! Bra* şovnini şi îs fise ca toată îs- treprfnderea plisaftâ ei afle con nîmţăminta. epls looelul lumtiat de atenei Aîjrti Ştgisa. Abia trecură câteva zile dela luarea prea frumoasei hotărâri şi !a 28 Aprilie neobosita! protopop coc- chemă o conultare a reprtzea« fanţilor bltericei Sf. Ador miri din Cetite, la care Iest* parte şl Gheorghe Barlţ precum şl pro­fesorul dela liceu! rom, catolic dia loc Ucob Mareşîaai. Cei adunaţi ca o îassfiepre de ie* descrie primiră ca s l eoatribue ca btaii necesar! la retilssree plănui«! lai Popasu, Şl astfel avem dovada cea mai iăairită câ setea de căituri pltruaeese aeâsc la piepturile Roaâaiior braşoveni şi câ ei erau g«ta s i aduci ori şi ce jertfă pentru la- JHajfrta gimnaziului, deocamdată, * cărui lipsă se simţea atât de aujt.

Iu toana« aauli! 1850 se deschis deci gimaasiaS, nu iu edificiu* de «zi, ci iu caseta Bă* «anului dia Şirul Spitalului ar. 10. Na cred a fi fără interes ■amirea laviţătorilor angajaţi Ia această şcoală fi cari au iwm: iosif Barac ca rector, apoi Au droaie Audrone, Nicolae Prcue, Vasile Oroisaa şi irtmle Verzea profesoral Gavrii Mintea«« di* rectoral atât de iasemaat ai H- ceaiai da mai târziu, a primilor elevi pe cari l*a avat gimaaaiul românesc deschis ş, a.:

loao Meşotă, Tita Malorssca, Nicolae Stiăvoia, Mlheil 'Prada, loaa Stele n, Leonts r iş ^ f , B. Bellisimus, Nicolae Ţioriea, Oct. Popeîi fpopee), S. Rădo u.Coast. Toilor, Ni-;, iosif, I. Peşcaş, 1, Aiursşîaau, I. Odor, P. Gouţes, D, Apostol, I. Irimie, C. Danie- lopol, P, Tipsie, Aliz. Verzea, S. Pap!« (Popes«a) G. Pete«, 1. Boţcaleţ,

luceputul bun, ivea să dea fa curând rezultate atât de stră* lucite lacăt lacăperile îuehiriate na mal erau corsepuazătosre. şi inimoşii coudacători au face* pet să sa ocape cu gludui, dacft ne ar fi timpal să se realizase zidirea şcolară proiectată iacă fa a. 1844.

•Să zidim Ierusalimul romb» mâi££*e"— erau vorbele favorite ele protopopului Popasu, «are nu 8@ îndoia o tllpă că ofldi- rea — proiectaţi de dânsul fa înţelegere eu arhitectul Ştefan Bmiiiaa, — care avea să cu­prinde 20 de odăi şi o sală fee* lift, se va şi aduce la Indepli- cir- . — Atest plan încălzii şl susţinut îasoaiifiu treaz de ma­re! ar^hlereu Şaguas, avea în cu?ând s i s@ realizeze. Lipseau însă mm întotdeauna banii ne- eesari. Şl atunet Eforia şcolari a i puse pe lucru m ce! mal mare zei, conch amari dese în­truniri şi indemnsri pe fruntaşii români din Braşov, s l faşă aubseripţiuai pe seama edifi­ciului şcolar. Sub acrie; Ile dă- duri frumoasa sumă ds 15,500

fi. Pe iâegi e ceste eoilribtifr! la bani, se fisuri şi coatrlburi materiale. Aşa d. 1. zelosul Ni« tolae Mieluşi a dăruit 58 mii cftrlmSzi. Românii din comuna Ţânţari dlrueee 50 stejari şi promit că vor ajuta Ia «Uratul cărămizilor; asemenea ffigSdu* eee aseasta obştile româaeştl din comunele Sân petru, Her­mán şl Preşmer. Tot stanei vă­duva Elena Nicolae Prişeu, In înţelegere eu ginerele iiu Dîru, Ojotoiu dirueas pe seama ştoo- teiop muntele Radu»S!ovelu seu Prişcu de lâagi Vama Şanţului, for văduva Paraschlva Radu Borsán alias Butmeloiu tSSru- eşte o grădină frumoasă siluetă «După laiştr.

Era un adevărat entuziasm pentru şeo&ie intre Românii din Braşov şi împrejurime; eu lefii tineri şl bătrâni, bogaţi şt sft* raci, erau gata ei dea mână de ajutor «are au ce putea pentru ridicarea clădirii liceului.

îşi poale închipui ori şi eiae grijile şi ostenelile membrilor Eforiei in decursul seesiei !u* eră?! făcute fn regie proprie şi cu mijloace adunate rânduri rânduri dela diferiţi binefăcători. Nu era unui dintre Românii bra­şoveni, — toţi oameni ocupaţi fn aceiaşi timp cu afacerile lor particulare şl uaU având chiar familii numeroase — cere s i nu f! fost însărcinat cu ceva. Nicolae Măciucă avea @1 In* grijeaeeft de procurarea şi lua­rea în seamă a clrftmizii, Po- sile Lacea avea câ poarte gri­jă de var, Gheorghe Burbea şi Vasile Stlngh* de nisip, /?«• doif Orghidan de iespezlle de piatră, ce aveau sft se aşeze la partea de jos a edificiului, loan Jippa, de stejari, Bucur Pop de luarea la primire a bârnelor şS de fierăria necesari, loan Susu de piatra ordinari ş. c. m. d. loan Popasu fnofi au rimase fir i lucru. »Domnul protopop*— zice protocolul eforiei dia 14 Aprilie 1851,—„va avea bunita­tea a servi eu măeetrie vorbirii şi a îndemnării ia toate trcbUe, m se cer la uşurarea «heîtu- eiilor clădirii şi a eâ#itgirii de denii*.

A ieste fspic hotărâri pe pro­topopul I. Popasu şi soţii iui din Eforie, a nu mal întârzia nici o clipă. Puseră totul In mişcare, astfel eft In ziua de Luni 17/29 Septemvrie a 1851 — zi aieaei de episcopul Şa- guna şi care a luat parte In persoană, s-a pus peafro funda* mentală. Era o zl împărătească, cum zice Românul. Parei însuşi cerul se bucura de fapta fru­moasă şi măreaţă, ce avea s i se întâmple fn acea zi fl de aceea se îmbrăcase «u vest- mistui său cel mei po^pov. Sunete de clopote şi bubuituri de treagcuri vesteau des de dl-

mfneaţl, serbarea de bucurie, ce avea că ae petreacă tnacea z! tasemneti. La orele 8 diml- neeţe se tneepu serviciul divin fa bis. Sf. Nicolae din Prund, pontfficâad fasuşf episcopul, în­conjurat de asistenţă preoţeas­că. La orele 10 după termina­rea sfintei Liturghii întreg po­porul adunat In biserică, fn frunte eu episcopul şi preoţii slujitori, îmbrăcaţi la ornate bi­sericeşti, m îndreaptă tn pro* eeelune, cu capetele descope­rite s^re lotul de clădire. Era un Imposant «S mişcător tablou. Ia frunte mergea tinerimea ş#o» icră, după dânsa urma preoţi« mea, cântând imnuri de laudă Atotputernicului, care învred­niceşte pe Românii braşoveni a se putea bueura de o aseme* nea zi atât de mult debită, fn sfârşit urma o mare mulţime de popor: bărbaţi ş! femei, tineri şi bătrâni îmbrăcaţi In hain© de sărbătoare.

(D-l prof. Popovici citeşte apoi din Istoricul şeoalelor din Braşov“ scris

(le fericitul prof. A. Bârseanu descri­erea decursului actului solemn şi dis­cursul Arhiereului A. Şaguna).

LIBRĂRIAmitu H

))str m m m i i carol 7., braşov,Complect asorlală, oferă măr­furi de papetărie, de cea mai bună calitate şi tot fe­lul de cărţi didactice şi li­terare, dia cele mai repu­tate, cu preţurile ce!e mai convenabile.724 10—50 Administraţia.

DuSa caută un bun bucătar sau i. îărea^ă pentru popota of.

K T. T. Braşov. Locuinţă, în­călzit şi luminat la oficiu. Do* ritorii se vor adresa dl ji S. Năstărescu Of. Braşov. 790 3-3

Si pieptenitenă vată din plăpumi uzate. Str. Lungă No. 225. 804 1—3

~CÎNEHIĂ l O D E i iOctorr.vrie 7

CeasornicarulImpresionantă întâmplare de a- mor în 7 acte. In rolul princi­

pal : ila LothOcfomvrie 8—9

Cântecul leagănuluiMare dramă în 3 acte. Lux film#

Vine 1

Călăreţul negruMare film de aventuri.

CURAM!

T9H9SE la BraşovPrimării mnnlclitlolol Braio?

ad. Nr: 20087/1926.

OfâOMiţa LI.referitoare fa preturile maximale şi tarifele stabilit?. !a baza legii peaîra lafrăaarea ’ şi reprimarea spesnlei Ilicite, pa iona Octamvrle

1926.A. Preţurile maximale.

I. Făină, loco moară.1 Kg. făină neagră 20®/«

extracţie normală L«i 9‘—1 Kg. fâisă aibă m jbcis

38Vo extracţia normalăLei 42 50

1 Kg. făină albă 18% e.v fr&cpe Borca*lă . Lei 16’ —

II. Pâine, la brăţării1 Kg. Pâine neagră Lei 8 50 1 Kg. Pâine albă mijlo­

cie . . . . . , Lei 12'— Pâiies aibă ffnizelă) s§ ksă

liberă în con^rţ.Fabricarea diferitelor calităţi

de pâlae m v* efectoi is cele mal bane eoaditiual.

Detaiiişti v r putea adăuga Îs preţarile arătate şi spesele de tramporf.

iIL Lapte.1 litru lapte de vfccâ pi

piaţă , Lai 7.—1 litre iapie de bivoliţă Lei 8.50

IV. Carne*1 Kg. carna de viii parka

«iîţerloî.rl , . . Lei 36’— 1 Kg. came de vită p*rt«a

posterioară . . . Lol 38'— 1 Kg. carne de viţei

de vacă prima . . Lei 44.— 1 Kg. carne de vitei

de bvol . . . . L*1 30’— 1 Kg caria® de b *oi

«sperată . . . . Lti 28’1 Kg. e-tise de ffiâ&z t Le! 28*— 1 Kg. c«fno de oá® . Lti 24‘— 1 Kg. care de porc Lei 52.— 1 Kg. carne de porc

cine Lei 56.—1 Kg. slănină crudă de

perc Le! 60’—1 Kg. osânză Lei 62.—1 Kg. n&tm-.- topită Lei 74.—

ALşsrws pr*ţarilor ia fiecare SMsgefie de csîne tsti ob lgâ- to&re.

Separat sim@ de bivol.V. Peşte*

Preţuri de en-gros per Jtg.proaspăt narat

Cegă . . . L* 42'— — —Nisetra . . « 32'— 34*—

„ fără cap sîmmsi . 63’— Crsp peste 4 kg. L, 26 — 30'—

• dela2 —4 kg. » 1 9 — 22 — „ pâsâ le 2 kg> • 12 — 15'—

Soma pe|te 10 kg. » 21'— 27'— „ dela 4 - 6 kg. „ 18 — 23*— „ deli 1—4 kg » 13’— 15*—

Morus, Bogr.*r, Păs* tragă , kg. L* 30‘— 32’—

Morus fără cap siómat . 63’—

/v_ w« S im iU IU Dl ŞAMPANIE lEFflML A

B O D EG A FRIEDRICH 0 Z E L L şi FiiGRUPA CAROL CZELL

Strada Vămii 17.

Şalău . . . kg. L. 23'— 25 — Ştiaca «sare kg. L. 13’— 16*—

„ mică . kg. L. 10*— 12’50 Ur . . . kg'L. 12— 13*—Plătlcâ, Moru

naş . kg. L 12 50 16*—Preţul en*detail per 2£g.

proaspăt săratCegă . . . L. — — — :Nlsetru ■ * . L 7P— 76*—

„ fără cap L‘ — — -C?ip peste 4 kg. L1 51*—

„ delK2— 4 kg L 47'— „ până la 2 kg. L 45 —

Somaptştv lOkg.L, 61'— „ d«î*4—6 kg. L, 57*— » delal—4kg L. 55’—

Morun, Bogzar,Păstragă

Sufla . . Ştiacă mare

• mică Lfu

L 61*—L, 51*— L 4 1 - L, 37 — L 47 —

65'—51.—49'—65'—6* 1—

58’—

66 ' —

56 — 44’—; 39 — 49’— 39 —Piătică Moraoa# L 37'-

Ptffteie viu, raoi ţi icrele coa*glderâadu*«« d3 lux sânt ssutiie d§ maxlmaHiare.

VI. Birje şi intomobiie.Conform tarifului detailat fixat

de comiilunea de maxitnalizare, care se află la fiecare birjar şl automobilist.

VII. Hoteluri.Coafora tarifului detailat fi­

xat de coaisiuuea de maximi- ljzare, prevăzut cu clausula de aprobare care se afi| la flecara Hotsl,

vin mConform tarifului fixat de co-

misiunea de maximaiizare, afi­şat in localul băilor centrale şl celorlalte băi dia localitate.B. Tariful pentru mâncări ta

resisurante şi ospătârii,CI. 1. CI. li. CI. HI.

1. Sapă de carne sau le­gume Leî 6 '— 5‘— 4.5$

2. Rasol cu cartofi, sos sau hrean (150 gramecarne) Lei 18.— 17.— 16.—

3* Papricaş de viţei şi go­laş de vacă L. 22.— 20 — 19’—*

4. Friptură de viţel (piept şi spinare) Lei 26 — 25'— 22.—

5. Friptură de porc(pulpă) Lfi 28 — 27.— 26,—

6. To.anâ de porc cucartofi Lei 25*— 24.— 23*—

7. Legume cu carne de, vită (80 gr. carne 2 dl legume) Lei 18.— 17.— 16.—

8. Legume cu carne deporc Lei 22.— 2!.— 20.—

9. Prăjitură de casăfiartă L«! 15*— 12.— 11.— Trufandalele na sunt maxima-

Uzate.In preturile arătate se car

prind toate impozitele.Preţurile maximale de faţă în­

tră în vigoare 24 ore dela afişa­rea lor şi rămân valabile timp de uaa lână. Ordonanţa ae va afişa în toate localurile de vftn- zare la dispoziţia publicului. — Ori-ce abateri dela preţurile sta­bilite se vor pedepsi cu amen­dă penală dala 10.000—30.00$ Lei şi închisoare dela 15 zile până la o luaâ. Contra preţuri* ior stabilite pria Ordonanţa de faţă se poate face apel in ter­min de 10 zile la Ministeral de industrie |i comerţ, prin Primă* rit* oraşului, insă fără drept sas* pensiv.

Braşoot la 30 Septemvrie 1926. 797 1-1 Primăria.

Ahonftm$nta ia Gazata Transilvania! sa p6t faoa ari şi câni timp mai ÎBr «Mungat sau Itenara.

0A7ETA TEAHSILWNWI Nr. I M - m t

Un eveniment cultural.

Tünl J o i “ a fost închiriat ile Ép. ini Braşov al Jstrei“

Ia ţcdinţs de eri ceară a co- mltitelal dsfpărţimâctaiai css- trai jrdeţesn Braşov si »Astrei* a fo*t adas ia cunoştinţa membri* lor com.contrictnl încheiat şl scm- act, in bf zafjarsaleiGi concilia* lai de mlaiştri, Intre d ! misia- tra Va si le Goldiş, titnlarnl mi* nişteralul căitelor ei artelor şl tfmii dr. Voiau N>fescu şi 'dr. liberia Bredioeonu, deSegeţil defipârfămâctilal gceatrii pete* t«an Braşov, prin care ^contract ministerul cultelor teehlrlszi Teatral „Apollo" decp. jad. Bra­şov al »Astrei*.

Pcntrn Încheierea acostai cost tract in condiţii deosebi de fa>

w vorsbife ccmitctoi decp* Braşov a exprimat d lai dep. dr. Voiau Ntţescu mulţumite protocolare pcnfrn demersurile şi iatervsa* ţlile făcute de d-ea îs diferite rladnri îa locurile competente.

Prin '«aceat contract întregul Imobil, in care se gisoşte Tea­tral »Apollo*’ s fost închiriat pe timp de 10 uni, desp.Braşov ci »Astrei* să p 'lteiici o chirie învaţă de 100.C00 iei.

Mâoe, Vineri Teatral Apolîo va fi leat In primire e noii chiriaş, ce fs fă fiind d l delegat! ai ministerului artelor şi delega* fii deap. fad. Braşov il »Astm*.

încheierea acestui contract are o deosebită Importi^jă na asinii pentru mk ttn m, si pentru

In ultimul timp inmu!|lndu>sa furturile în loca filate, d I Dr. Oc* ta vie n Comanici prefectul polfief a luat măsor« ca ofiţerii de po­litie ş! agcn| i să U. ă razii pen­tru prinderea autorilor acelor furturi. O consecinţă in urma raziei făcute în noaptea de 5 Octomvrfe a, c. de către d-nui comisar Simjonesai şl agenjll dela secţia penali, s’au putut prinde chiar asupra faptului unii dintre acei ce fşl făcuseră o me­serie de a fura,

Astfel comisarul Simionescu trecând pe la orele 3 noaptea pe str. Porţii N*-. 39, a observat că în prăvălie este oarecare miş­care cu zgomot, A luat Imediat măsuri, postând ia intrări cât şi la eşirf agenţi. Intrând tn pră­vălie cu proprietarul a det de un individ, care se numeşte Bu- ghiu Ioait, soldat desertor din Keg. 11 jandarmi, garnizoana Cer na. Vodă. Cercetat, s’a con­statat, cft acest individ a intrat In prăvălie pe ia orele 8 seara în modul următor:

După ce a intrat in curte, a urcat pe o scară ce duce in po­dul casei. Uşa dela pod, fiind încuiată, a scos şase butiţi ţ'gle de pe acoperiş intrând In pod, A mers prin pod până în drep­tul, unde se a fia magazinul. Aici a spart plafonul şi cu o frânghie legată de un căprior ai acoperi­

tul fl a dat drumul In prăvălie, uns aci, a iuat un rând de

haine noul, cu care s'a Îmbrăcat, a furat alie haine, pe car! îe-a Împachetat, a scotoc i in saltare, unde a g&slt 750 lei şi şi-a însuşit o casetă cu suma de30.000 iei formată de teble de fier care urma s’o la cu dânsul. Dând să plece, a scos oblonul dela o fereastră a prăvăliei, care dă in sfr. Sf. Ion, dar aici a dat de ageu|;f forţei publice cart t’au arestat.

Cercetările ront’tu I, bănuindu»se că ar mai o s.v. rfit în ioce- Rtate 7 furtul i.

p . â, m m u m t

îstreg publicul românesc dia ţi* eutai Braşovului. Prlis închirierea diferiţilor tparUmesie ca şi prin venitele adusa de reprezentaţiile cinematografice şi de alt sole, desp. Braşov al »Astrei* îşi va asfgira venita remarssbfie, prin cari va putea să-şi deşi la În­deplinire teşita misiune cnitorală ca o ere îo acest coif ie ţari, iar prin regierasataroa reprszta* taţliior cinamstegrsfîce şl a al­tor reprezentaţis ai se va da ea nou avânt Teatralei »Apollo* din Braşov.

înregistrăm ce o deosebită plăcere şi satisfacţie acest eve* siaitnt impcrtatit cultaral social.

Convocare.D-nii membrii ai comftetoiul

organizaţiei judeţene a partidu­lui naţionai sunt convocaţi pe ziua de 9 Octomvrfe 1924 ora 11 a. m. în Mediaş (biroul ad­vocata! al subsemnatului) pen­tru alegerea delegaţilor, cart vor participa la congresul partidului naţionai, convocat pe 10 Oc- tomvrie a. e. ia Bucureşti, in ve­derea ratificării fuziunci cu par­tidul ţărănesc.

Mediaş, 3 Octomvr'é 1926.Dr, Dionisie Roman,

preşedinte.

Expoziţia şi târgui volant al României

Uniunea Camerelor de co­merţ şl de industrie, ae anunţi e i eeeesiă expoziţie se va des­chide la Braşov Sa ziua de 8 Ostombrie şl va rămâne pftal ia 13 Octombrie 1926. Produ­sele vor fi expuse în looslui Societăţi! meseriaşilor (Orwer- beverein*) Bulevardul Regele Ferdinand 7.

Inaugurarea deschiderii se va fase In ziua de 8 cor, orele 12 a. m, Vizitarea expoziţiei se poale faee zilnic între orele 9—1 a. m. şi 3—12 a. m.

in fieeare z! publicul va putea asculta concerte radiofonice în­tre orele 9—12 seara. intrarea Le! 10 de persoană. Copii, e* levil şi militarii grade inferioare 5 iei de persoană.

Traesatţiunile şi cumpărături- ie se fae dimineaţa între 9 şi 1. Publicul este rugat să nu piardă această rară ocazie de a cunoaşte produsele celor mai de seamă ramuri ale industriei noastre naţionale.

Activitatea desp. Braşov al „Astrei“ .

Duminecăf tn 10 Oct. a, c. la ora îl a. m. va avea loc în fruntaşa noastră comună Codlfil reorganizarea despărţi „Astrei“. Din partea comitetului centrai ludsţean va asista delegaţi ofi­ciali Ia acest act d n!I Dr, N. GâUman, protosreul I, Hociotâ şi V, Branisce,

In aceeaf| zi va avea loz in comuna Dârită înfiinţarea unui cerc cullurai în prezenţa preşe­dintelui desp. judeţean d l prof. Ax&nte Banda şl a d lul prof. Sângioon,

Duminecă în 24 0:t, a. c. va aven loc reorganizarea despărţă­mântului R3|B6V sl .A trei* în prezenţa mal multor d* *'gaţl ai comitetului Judeţean.

Cela Prefectura Poliţiei

i i iniermatiTîncercare de Iert — nereuşită.

Indlvzi necunoscuţi in noaptea de 5 Octomvrle a. c. pe Ia orele 4 dimineaţa, şi-?u pus In gând sâ dea câte-o lovitură tn scopul de a*ş! însuşi diferite lucruri la losulnta d-nel Bczocea Maria din Strada Morii Nr. 40 şl ia locuinţa d-lui Gh. Petrjşor din Strada Si­tei. In speranţă cl vor putea da lovitura, hoţii nu s’au sfiit să vină cu trăsura pentru a.şi putea

î transporta marfa*. Planul il s’a ] zădărnicit, căci proprietarii au I simţit şl au pus hoţii pe fugă.

S’au luat măsuri pentru prinde­rea autorilor şl a birjarilor, cari nu pot fi streini de cauză.

*Hoţ dispărut D*nui Argrn Ic k

din strada Gârei Nr, 72 a re­clamat comisariatului circumscrip­ţiei a ii a, că servitorul sfu Alee santru Bsndic a dispăru din serviciu, furândud lucruri în va* io* re de 4CC0 lei. De asemenea servitorului Andrei Constantin dela fabrica de gaz Tchen hs’a furat îmbrăcăminte da necunos­cuţi in suma de 5000 lei. Sub­comisarul Pauiman cercetează cazurile. •

Contraveni!!. Au fost daţi tn judecată ia tegea repausului du* mintcal pentru ci au ţinut des­chis peste orele reglementare următorii eomtrsienţl: Caro! Mar* ton din Strada Gărei Nr. 45 fiind în recidivă, Hodnogy Ana şi Ltonhardt Rozal'a din Sîr. Glref, Renovitz Beia, Vassle Fiorea şi Vasile Ravcceanu, aceşti 3 pen* tru motivul câ în z! de Dumi­neca ţin prăvăliile deschise.

ATU. Curs de bucătărie fran­ceză începe ia 11 Octomofie 1926 /. Hellwig, în curtea Hon- terus No. 2 (Sala ucenicilor,), înscrierile se fac la Bodega Or* ghidan* 798 1—3

l

,

Deschidere de prăvălieAvem onoare a aduce Ia cunoştinţă onor. clientele,

că în 4 Octomvrle vom deschidemagazinul nostru de haine de Dame

fn Braşov, Str. Porţii Ho« ILMare depozit de cele mai noui modele pentru toamnă

şi iarnă, de:Paltoane blănite, de piele, de postav-Costume, haine, paltoane de copii etc.

Vom aduce pe piaţă SftlGOii tiâ primul flM| atât ca ca­litate cât şi ca exterior.

Asigurăm Onor. clientelă de servtciii premt şl prefiri solideprecum şi de fantul că în magazinul nostru va fi tot­

deauna pe deplin satisfăcută.Cu deosebită stimă

780 2—10 iiMouveftitte de Par!»*1

M h m w % & iUd&s v ftBâj#*#'«m

Epidemia furturilor lo BraşovOaneill se ipără sa sâ?mi ghimpate. — Narcotice!

Hoţi angrosişti- —Cu toata silinţele pe «ari şl

ie dau organele poliţiei noastre, furturile ae ieteţese sugerâcdu* ţi impresia că etlm tn faţa unei bande bineorgaolzate eu legă­turi întinse şt seerete. N-avem decât s l cetim buletinele zil­nice ale prefer tarei poliţiei, sare ne oferă un vast material de meditat.

Hoţii par a fl angrosişti. Ei se prezent! chiar eu trăsuri, pentru ea să Saearce mărfurile farate, Îndeosebi îmbrăcăminte şl Ungerii, ea s i le desfacă apoi tn sine şile tn ce piaţă. Ar fi poate la loc ea or­ganele poliţiei s i desctsdi prin împrejurimi pe unde se găsesc colonii de muncitori, de pildă pe ia Teifu. Poete astfel s'ar da uşor de urma mărfurilor des­făcute.

Unui dintre eeie mal bântuite cartiere ale oraşului nostru este Braşooui oeeftiu. Spaima pro* dusă tn acest cartier, unde fur* turiie se repetă aproape noapte de noapte, este atât de mere, tnsât oamenii au tras sârme ghimpate tn jurai caselor lor stfiod de pază eu revolverele întinse.

Hoţii pltrund eu predilecţie pi în geamuri ş! — ceea-ee e curios — (oală lumea din easă doarme tun cât timp ei îşi exe­cut! meseria. De aid se pre­supune ei hoţii dibsd se folo­sesc chiar de narcoze pentru a adormi lumea ca să şi faşă în toată liniştea mendrele.

Spaima între loauitori e. atât

Biodltil NicolălţA lde mare in&âf, tn fle­care om eare trece noaptea pa lângă easele lor, văd In elhoţuL Astlei — ni se spune — s’a iniâmplai cazul, să fiul sosind noaptea acasă părintele său,. crezându-S hoţ, l-a lovit, iar a- «ceia trtzănd că ce l eare l a lovit e hoţul pătruns tn casa părintească, s’a revanşei apii- cându-1 alte lovituri, până când ambii s’au deemeteclt din ză­păceală.

Ar fi poate ia foo, ea locui­torii din Braşovul*veehlu să formeze gărzi, 2ari împreună cu organele poliţiei — prea puţine la număr, să pună sapli aoestelsi luaţi u al insuportabile.

*Recentul afectai săvârşit îo

vedea Timişului, în apropterea vilei fostului ministru Const&n- Hneseu P. tn contra fotogra* fulul Lang, a produs mare groază la cartierul de vile de pe Timiş,

Se spune e l d l Constant!» nes?u, aflând de cele întâm­plate, şi-a constituit o gardă permanentă pentru a şi pune scumpa sa persoană ia adă­postul bandiţilor. Şt aceasta cu a!âî mal muii, cu cât zî’e’e a-* eestea b’a găsit la locul ,Vâ fiil dracului” un avertisment îa scrie lisat de faimosul bandit Ni co­lii ţă, — daci cumva nu şi a permis cineva o glumă — ce lumea s i se păzeassl.

Se vede c& au reînviat şi la noi vremile haiduciei 1

IH F 0 R H & T ID H 1N. Sa Reglaa Marfa a s© it

laliuerl, insoţită fiind de A, S. R. Principesa Eieena şi A, S R Prinţul Nisoiae la Perl», unde va rămâne opt zile.

Agenţia „Rador* comu­nică îa legătură cu această ştire că M, S, Regina s a întâlnit cu fiu l său fo s ­tul P rincife Car ol, eare 8e află la Paris şi împre­ună an luat ceaiul după amiaz;.

«Va accident de automobil, din

norocire cu urmări nu prea gra­ve, s*a întâmplat Duminecă pe şoseaua S’gişoara-Braşov. La o cotitură a drumului a eşit o roată a automobilului, care ve- nea cu o viteză de 70 km., pe oră, răsturnându-se într’un şanţ. In automobil se găseau pre­fectul poliţiei din Braşov Br, (Somantctu, inspectorul industri­al Marine seu şi comisarul de poliţie Toma, Dl Comaniciu s‘a ales cu leziuni la faţă, provo­cate cu deosebire de spargerea ochelarilor, iar dnii Marmescuşi Toma cu leziuni mai uşoare.•

Logodii. Afllm eu plăcere lo­godna colegului nostru deis zi eru! »Patria* Dr. Gheorghe Stoica cu d-şoora Mărioars Ne­grită, administratoarea aceluiaşi ziar. Felicitări!

*Opera germani. Scurta stagi­

une a operei germane vieneze se deschide Sâmbătă cu • Băr­bierul din Ssvillam. Duminecă aceiaşi operă. Luni şi Marţi sea­ra mTravista*, Bilete începând de mâine, Vineri, la egeniia „Klingsor-. începutul reprezen­taţiilor la ora 8 seara în sala „Redutei*.

Deoarece faţă de această sta­giune, atât de rară în Braşov» se manifestă un deosebit inte* res, avertizăm publicul ron.â- nf sc să-şi p.coatA ia timo bilete.

Consiliul Metropoliei or­todoxe ardelene a fost con- vocât pe zilele de 11 şi 12 O etosm ie a. c. la Si­biu. Se yorţine atât şedinţeplenare cât şi pe secţii.

«ReitînratOflf bodegeril şi câr-

ttfumarü români din oraşul şi judeţul Braşov au luai iniţiativa înfiinţării unei esoclsţluzi pro­prii. ia acest scop vor ţine o întrunire în ziua de 10 Octam- vrie a. a, ia ora 3 p. m. în io» calul „Coroana Veche" din loc,

Avându se ia vedere scopul pe eere>i urmăreşte aoeaslă a- soeîâţtuae, cei interesaţi suci rugaţi — In propriul lor inte­res — să la parte la adunarec

*Pisici dresate. La expoziţia de

animale mici domestice, care va avea loc in zilele de 9 şi 10 Octomvrie în grădina restau­rantului „Tiănengrube* din Sbv Fântânei, vor forma un punct de atracţie mai multe pisici dre­sate, al căror proprietar este dî luliu Lehmann din Strada Cas­telului. Pisicile sunt de origine din Turcia şi au ajuns la Bra­şov cătră sfârşitul războiului mondial, fiind aduse aici pe timpul retragerii armatelor ger mane. •

0 «pieile de moţii s-a pro­dus Marţi pe o şalupă, eare îa» soţea vasul pe «cre-şl face Su­veranul călătoria pe Dunăre. In şalupa unde s a produs explo­zia se află între alţii daii Mo* eioBy, comandor Dragollno, dr, Aniipo s. e. In urma exploziei eu fost grav răniţi «ăplionui Tebacu şi un mesecis-pluionter,

•Tren oprit In tunel Di» cauza

uniri defect ic. ioc&motifă un tren de marfă s a oprit în tu­nelul Rkkeu din Elveţie. Perso­nalul trenului, compus din cinci persoane, a murit ssfixkt de t e . Trei. per$mne, cari au fost. triEifse îk âfater, şi au g<*siî e- m m şl moarte.________