EXPOZIŢIA GENERALĂ ROMANĂ D I N 1 9 0 6 . 9 0 D E A N I D E L A O R G A N I Z A R E 1

Cornelia Apostol Mar iana Neguţu

Marţi, 6 i u n i e 1906 , se i n a u g u r a la Bucureşti Expoziţia Generală a României 2, care, după cum se arăta în d iscursul inaugura l al regelui Carol I , în cadru l solemnităţii de deschidere, a fost "p r ima noastră Expoziţie naţională, adevărată serbare a m u n c i i româneşti" Expoziţia a fost organizată cu pr i l e ju l împlinirii a 1.800 de an i de la cucerirea Daciei de către împăratul T r a i a n , în a n u l 106 şi s tab i l i r ea a ic i a p r i m i l o r colonişti români; a 40 de an i de la venirea în ţară a l u i Carol I , în anu l 1866 căpătând, ast fe l , viaţă ideea p r i n c i p e l u i străin, susţinută de Adunările ad-hoc de la Iaşi şi Bucureşti, în 1857 şi, în sfârşit, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României, în anu l 1 8 8 1 3 .

Menită, după c u m sub l in ia în cuvântul său de deschidere Ion N. Lahovary, m i n i s t r u al agr i cu l tur i i , indust r i e i , comerţului şi domenii lor "a arăta astfel ţării şi străinătăţii o icoană fidelă a m u n c i i , a energiei p o p o r u l u i român şi ca u n i n v e n t a r a l avuţiei mora l e , i n t e l e c tua l e şi m a t e r i a l e " 4 , Expoziţia Naţională Română d i n 1906 avea să p rez in t e românilor, da r şi E u r o p e i n u n u m a i p a g i n i ale t r e c u t u l u i i s t o r i c a l românilor dar şi o oglindă a dezvoltării României pe plan economic, pol it ic, mi l i tar , c u l t u r a l 5 , în cei 40 de ani de domnie ai regelui Carol I al României şi cu deosebire în cei 25 de ani după dobândirea independenţei naţionale şi proclamarea României ca regat neatârnat 6. De altfel, pe latur i le a rcu lu i porţii e rau gravate cuv inte le : "credinţă, prevedere, muncă, economie, ştiinţă, pricepere, voinţă, cultură"

Expoziţia a fost organizată la Bucureşti, pe Dealul F i lare tu lu i . Pornind de la o idee ma i veche, datând d in anu l 1894, de transformare a câmpiei mlăştinoase a F i l a r e tu lu i într-un parc. Take Ionescu, reluând, propunea în 1905 transformarea Câmpului Libertăţii (cum i se spunea d in 1848) într-un parc naţional, în care să se inaugureze în 1906 expoziţia jubiliară 7.

Organizată în ap rox ima t i v u n a n , operaţiunea a p r e s u p u s eforturi deosebite căci, după cum arăta în d iscursul rost i t d in z iua de 6 iunie 1906, m i n i s t r u l Ion Lahovary "am tăiat dealuri , am secat bălţi, am u m p l u t o vale, am săpat u n lac mare şi în mai puţin de u n an am scos la lumină parcu l şi clădirile Expoziţiei..."8. Primele lucrări au început în ziua

www.mnir.ro

CORNELIA APOSTOL şi MARIANA NEGUŢU

de 15 ma i 1906, iar fundaţiile pen t ru Palatul Artelor la 16 august 1905 9 . Realizarea expoziţiei în total itatea sa a însemnat, că pe o suprafaţă de 41 ha s-au deplasat 575.000 metr i cubi de pământ, construcţiile provizori i şi definitive au ocupat 35.000 metr i pătraţi, s-au p lantat 4.206 arbor i mar i şi peste 90.000 brazi , copaci de pădure m i c i 1 0 .

Lucrările pen t ru amenajarea expoziţiei, pavilioanele şi diferitele clădiri a u fos t încredinţate arhitecţ i lor Ştefan Burcuş. V i c t o r G. Ştephănescu. împreună cu alţi arhitecţi şi ing iner i , cum au fost: Ion D. Berindey, D. Maimaro lu . Atanasie Bo l in t ineanu, Elie Radu, fraţii Cerchez. E . Grant , ş.a. 1 1. Comisar general al Expoziţiei a fost n u m i t Constant in 1. I s t r a t i ( 1850-1918 ) , persona l i ta te cunoscută a acelor v r em i , profesor univers i tar şi m e m b r u al Academiei Române.

în rândurile de mai sus am sub l in ia t câteva trăsături generale p r i v i n d amenajările şi construcţiile Expoziţiei Generale d in 1906 de la Bucureşti, p en t ru care au fost necesare practic "11 l u n i , d in care trei l u n i de iarnă - mărturisesc real izatori i expoziţiei Munca era grea, t i m p u l era s c u r t , d a r l u c r a m p e n t r u o idee m a r e , sărbătoream o dată memorabilă Expoziţia avea să se deschidă în b u b u i t u l t unur i l o r bateriei Carol I de la Cala fat " 1 2 .

în cont inuare, ne propunem să ne opr im asupra a ceea ce a însemnat Expoziţia Naţională d i n 1906 s u b a s p e c t u l f o n d u l u i şi a l conţinutului ei. întinse pe întreaga suprafaţă a expoziţiei, împreună cu monumente de arhitectură, s ta tu i , grădini, puteau fi vizitate importante şi numeroase pavi l ioane, c i rca 165. Pav i l i onul sau Pa latu l i n d u s t r i e i era dest inat să sublinieze dezvoltarea acestei r a m u r i a economiei româneşti la sfârşitul s e c o l u l u i a l X IX - l e a şi începutul s e c o l u l u i a l XX- l ea . S u n t p r e zen ta t e i n d u s t r i a alimentară, a băuturilor, i n d u s t r i a hârtiei d in fabrici le de la Câmpulung şi Letea: i n d u s t r i a de pos tavur i , a teracotei, st iclăriei , f ierăriei, pielăriei e tc . în d i s c u r s u l său de l a b a n c h e t u l industriaşilor, d in 14 octombrie, dr. C I . Istrat i sub l in ia tocmai acest fapt, spunând "Sunt peste 20 de ani de când diferite guverne ale ţării au căutat pe rând să proteguiască indus t r i a ţării şi sun t deja aproape două decenii de când v-aţi a f i rmat în mod bărbătesc, dând cea mai impunătoare dovadă în admirabi le le şi variatele producte conţinute în Palatul Industr i i lor şi în atâtea numeroase pavilioane pa r t i cu la r e " 1 3 .

Conform P lanulu i General al Expoziţiei, tipărit în anu l 1906 la I n s t i t u t u l de Ar te Graf ice, Caro l Göbl, d i n Bucureşt i 1 4 , pe c u p r i n s u l expoziţiei au fost realizate pavi l ioane ilustrând dezvoltarea ag r i cu l tu r i i , f i ind expuse produse şi maşini agricole, şcoli sau societăţi cu prof i l agricol: pav i l ionul t ranspor tur i l o r şi a activităţilor bancare, Pavi l ionul Camerei de Comerţ, al Poştelor. Totodată, a fost u n pavil ion al Pa latului Primăriilor, unde erau expuse har ta în relief a Bucureştilor, stat is t ic i cu lucrările din t r e c u t şi p r e z e n t p r i v i n d populaţia, s t a r ea de sănătate, în genera l dezvoltarea capitalei României. Pavil ionul Eforiei Spitalelor Civile prezenta

www.mnir.ro

EXPOZIŢIA GENERALĂ ROMÂNĂ DIN 1906.

S p i t a l u l Colţea şi Pan t e l imon ; al Fa rmac i i l o r dezvoltarea i n d u s t r i e i farmaceutice sau pav i l ionul învăţământului ilustrând situaţia acestuia şi dezvoltarea ma i ales a celui cu caracter practic.

O secţiune importantă a fost aceea prezentând Az i lu l "Elena Doamna", unde erau expuse obiecte realizate de copii sau donaţii ale celor ce p a t r o n a u această şcoală. A u fos t n u m e r o a s e acele p a v i l i o a n e part iculare ce i l u s t r au dezvoltarea mic i i i ndus t r i i şi a industr i e i casnice; n u au fost ui tate n ic i pavilioanele sau mici le expoziţii ale societăţilor de b ine face re , c u m a u fost : " F u r n i c a " Leagănul S f . E c a t e r i n a s a u ale Doamnelor române 1 3 .

A m lăsat intenţionat la sfârşit menţionarea pav i l i oane l o r dedicate artei româneşti, fie ea cultă sau populară, laică sau religioasă; etnografie şi istorie, care au ocupat u n loc deosebit în cadrul Expoziţiei Generale d in 1906. Putem afirma cu cert i tudine că acest fapt s-a datorat şi p a s i u n i i deosebite a dr. C I . I s t ra t i , care a acordat u n loc special în cadrul preocupărilor sale generale de organizare a expoziţiei, celor legate de prezentarea t r e c u t u l u i , c u m îi plăcea să spună " Când am fost chemat să conduc ca comisar general Expoziţiunea Generală Română d in 1906 Doream ca, cu ocazia acestei expoziţii să adun mater ia l abundent pen t ru ca la închiderea expoziţiunii să se fi p u t u t deschide numeroase muzee" 1 7 .

D i n cele patrusprezece c i rculare emise de dr . C I . I s t ra t i în acea perioadă reiese "preocupaţiunea mea hotărâtă de a c inst i t r ecutu l şi de a scăpa ce se ma i află, de uitare şi distrugere" 1 8.Totodată, reiese modu l cum intenţiona C I . I s t r a t i să fie organizate aceste pavilioane de cultură şi artă şi care avea să fie soarta lor şi a obiectelor după închiderea expoziţiei. Toate aceste preocupări s-au concretizat în realizarea Pa la tu lu i Artelor, deschis la 17 august , în prezenţa d - lu i Ion N. Lahovari. "Numele acestei construcţiuni variază, u n i i o numesc "Pa l a tu l A r t e l o r " , alţii " M u z e u l T r ecu tu lu i n o s t r u " Şi u n i i şi alţii au drepta te " 1 9 , spunea dr. C I . Istrat i în cuvântul său la inaugurarea acestui pav i l ion în care erau concentrate mar i va lor i ale istoriei şi artei româneşti. Aic i a fost expusă copia fidelă a Lupoaicei, realizată după or ig inalul aflat în muzeul Cap i to l iu lu i d in Roma, ca dar p e n t r u oraşul Bucureşti, d in partea p r i m a r u l u i cetăţii 2 0. în Au la centrală au mai fost expuse o serie de machete reprezentând monumente istorice şi de artă, cum au fost: cetatea Sarmisegetuzei, cetatea Sucevei, m o n u m e n t u l de la A d a m c l i s i , t u r n u l C h i n d i e i ş.a. A u fost totodată realizate şi expuse machete după podul l u i Traian de la Turnu-Sever in şi podul Carol de la Cernavodă. Opere de arhitectură şi ma i ales pictură ale mar i l o r noştri p i c t o r i T h . A m a n , N. Gr igorescu, Oscar Obedeanu, T. Adjukiewicz şi Costin Petrescu lucrări cu caracter istoric împreună cu frumoase costume naţionale completau acest pavi l ion.

Alături de Palatul Artelor, Cula prezenta obiecte de artă veche religioasă, vechi manusc r i s e cu f rumoase m i n i a t u r i , cărţi bisericeşti.

www.mnir.ro

118 CORNELIA APOSTOL şl MARIANA NEGUŢU

obiecte de cu l t , lucrări de artă bisericească, icoane 2 1 , ele având daru l să arate " dorinţa de a crea comori de artă şi de înălţătoare privelişte p en t ru suf le tu l şi cugetul românesc" 2 2.

Alături de acestea, istoria şi mai ales istoria militară au ocupat u n loc impor tan t în p l anu l expoziţional. Pavil ionul regal găzduia în partea sa stângă secţiunea militară, unde "p r in t r e vechi drapele, mărturii de v i te j ie d i n t r - u n g lor ios război, apare v i t r i n a în care s u n t aşezate, ca emblemă a Dinast i e i : Coroana de oţel şi Coroana de aur , s i m b o l u r i de vitejie şi de mărire" 2 3 . Alături este reprodusă întocmai casa de la Poradim -u n d e s-a a f l a t s e d i u l C o m a n d a m e n t u l u i a r m a t e i române în t i m p u l asediu lu i Plevnei, în războiul pen t ru dobândirea independenţei naţionale a României.

Se impune a fi menţionat faptul că Expoziţia Naţională de la Bucureşti d i n 1906 a fost şi u n pr i le j de reun i re a t u t u r o r românilor, odată p r in organizarea acelor pavilioane ale Bucovinei , al Dobrogei sau al T r a n s i l v a n i e i . în p a v i l i o n u l B u c o v i n e i a u fost expuse vech i odoare bisericeşti. Evanghelia mănăstirii Humor şi u n epitaf d in t i m p u l l u i Ştefan cel Mare. Totodată, expoziţia a fost vizitată de m a r i g r u p u r i de români aflaţi încă în provinci i le d in afara graniţelor României, ea f i ind astfel u n pas impor tan t în pregătirea Mar i i Un i r i d in anu l 1918.

Deşi Expoziţia Generală din 1906 a avut u n caracter naţional ea a c u p r i n s , d i n mot ive po l i t ice lesne de înţeles şi câteva pavi l ioane străine, c u m a u fost cele ale Aust r i e i , Ungariei , I tal ie i , Elveţiei, Franţei, Germaniei . Se impune a fi menţionat şi pav i l i onul Comisiei Europene a Dunării, unde o hartă în relief a Dunării prezenta lucrările executate la g u r i l e Dunăr i i în 5 0 de a n i de când e x i s t a C o m i s i a . M e d a l i i l e comemorat ive 2 5 aminteau împlinirea a jumătate de secol de la înfiinţarea Comisiei , în u r m a hotărârilor Congresului de pace de la Paris d in anu l 1 8 5 6 2 6 .

D e s i g u r că această c o m u n i c a r e este d o a r o i l u s t r a r e rezumativă şi rapidă a ceea ce a fost Expoziţia Generală Română d in anul 1906. O asemenea mare întreprindere p r e supune m u l t e alte reven i r i asupra ei. Totuşi, dacă ar fi să concluzionăm, în câteva rânduri, putem af irma că: Expoziţia Generală Română de la Bucureşti d in 1906 a fost p r i m a expoziţie organizată la n i v e l naţional, înscri indu-se în şirul expoziţii lor un i v e r sa l e ale acelor a n i , de la Par is , Liege s.a.: ea a s u b s u m a t toate r a m u r i l e economiei naţionale româneşti, ale evoluţiei polit ice, dând, totodată, o mare importanţă ilustrării dezvoltării cu l tu r i i şi artei româneşti; a fost o expoziţie a tu tu ro r românilor, inc lus iv a celor d in p r o v inc i i l e af late sub stăpânire străină; deşi a fost o expoziţie naţională, expoziţia de la Bucureşti a c u p r i n s şi pav i l ioane ale unor importante state europene - Expoziţia Generală d in 1906 a fost o oglindă a s tad iu lu i de dezvoltare at ins de România la începutul secolului al XX-lea.

www.mnir.ro

EXPOZIŢIA GENERALĂ ROMÂNA DIN 1906.

NOTE

1. Comunicarea de faţă a fost inspirată de organizarea la M.N.l.R. în v a r a a n u l u i 1996 a expoziţiei t e m p o r a r e "Expoziţia Generală Română. 1906. 90 de ani de la organizare" realizată de u n colectiv de specialişti de la a m i n t i t u l muzeu cu colaborarea Muzeu lu i de Is tor ie şi Artă a M u n i c i p i u l u i Bucureşti, a M u z e u l u i Ţăranului Român şi a Muzeu lu i Tehnic "D imi t r i e Leonida" D in colectivul de organizare au făcut parte : Cornel ia Aposto l , Lucia Bieltz, Şerban Constant inescu, Mar iana Neguţ, Mar ia Ioniţă, Emi l Dumi t rescu .

2. A m i n t i r i despre Jubi leul de 40 de ani de domnie a M.S.Regelui Carol I , Bucureşti. 1906, p .251 . Documentu l se află în pa t r imon iu l B.A.R. şi a l M.N.l.R. (bibliotecă inv. 9725).

3. George Potra, D in Bucureştii de ier i , Bucureşti, 1990, vol . l , p. 337 4. A m i n t i r i p . 2 4 7 ; vezi şi V a l e n t i n H o s s u L o n g i n , M o n a r h i a

românească, Bucureşti. 1994, p. 37 5. La Roumanie. 1866. 1906, Bucureşti, 1907. p. I I I , cu o introducere

de Ion N.Lahovari. 6. A m i n t i r i p. 249. 7 G.Potra, op. cit . , p. 337. 8. A m i n t i r i .... p. 247. 9. Ib idem, p. 248. 10. Ibidem, p. 247; G.Potra, op.cit., p. 337 11. G.Potra, op.cit., p. 338. 12. A m i n t i r i , p. 248. 13. Ibidem, p. 293. 14. Expoziţia Generală şi Jubiliară Română d in 1906. Plan panoramă

Bucureşti, I n s t i t u t u l de Arte Grafice Carol Göbl, 1906 (în M.N.l.R., inv. 106506 sau Biblioteca M.N.l.R. inv. II 461).

15. Vezi cele c inci volume de albume "Expoziţia jubiliară română" 1906, cuprinzând fotografii ale expoziţiei din 1906 (la M.N.l.R., vol . I - inv. 143769; vol. II - inv. 143770; vol. III - inv. 143771; vol. IV - 143772; vol. V 143773).

16. Dr .Constant in I . Istrat i , Câteva cuvinte relative la cele ce a u voit să fac sau am făcut pen t ru muzeele noastre, Bucureşti, 1908, p.6.

17 Ibidem, p.7. 18. Ibidem 19. Ibidem, p. 14 20. A m i n t i r i , p.273 2 1 . Ibidem, p.254 22. Dr .C. I . Is trat i , op.cit.p.10

www.mnir.ro

120 CORNELIA APOSTOL şi MARIANA NEGUŢU

23. A m i n t i r i p. 263. Cele două piese se află astăzi expuse în M.N.l.R.. Coroana de oţel a regelui Carol I în Secţia de is tor ie modernă momentu l proclamării Regatului Român (nr. inv. 37.391); Coroana de aur a reginei Elisabeta în tezaurul naţional.

24. Vezi A lbume l e "Expoziţia Jubiliară Română. 1906" (în M.N.l .R. . nr . inv . 143769 - 143770 - 143772 - 143773).

25. Idem 26. Ghenadie Petrescu, D.A.Sturdza şi D.C.Sturdza, Acte şi documente

relat ive Ia i s to r ia renaşterii României, vo l . I I , Bucureşti. 1889, p. 1081-1082.

L EXPOS IT ION GÉNÉRALE ROUMAINE D E 1906. 90 ANNÉES DEPUIS SON ORGANISATION

Résumé

L'exposition Générale Roumaine de Bucarest ouverte en 1906 a été la première exposition organisée à u n niveau nat ional et a présenté tous les aspects de l'économie nationale roumaine l'évolution pol it ique, et en même t emps que le développement de la c u l t u r e et des a r t s en Roumanie. Elle a été une exposition de tous les roumains , y compris de ceux des territoires soumis aux empires voisins. Malgré le fait qu'elle a été une exposit ion nationale elle a présentée aussi des pavil ions d ' importants pays européens. Par t o u t cela elle a représenté le h a u t n i v e a u d u développement de la Roumanie au commencement d u x x è n i e siècle.

www.mnir.ro

L ' expos i t i on générale r ouma ine . Bucarest 1906. Vue générale.

www.mnir.ro

Fig. 2. Arene le Romane. Les Arènes Romaines.

www.mnir.ro