ziarindependent

ANUL III NR.MIERCURI

11 SEPTEMBRIE 1991 8 PAGINI 5 LEI

aNE SE TEME DE LIMBA ROMÂNĂ?

v Agenţia „Romprcs*’ rie in for­mează’ (alţii nu s-au grăbit s-o facă) despre şedinţa de lucru a secţiunii pentru invăţămînt a Consiliului Naţional al Deputaţi-

- lor al U.D.M.R. ţinută zilele tre­cute în municipiul nostru şi un­de s-a analizat hotărîrea Guver­nului privitoare la obligativita­tea predării istoriei şi geografiei Koaiânici în lim ba româna .şi în şcolile care folosesc lim ba dc

' predare a minorităţilor naţionale, l'înă aici toate bune, dacă se

ţine ‘ seama de faptul că respec­tiva hotărîre vine în sprijinul în­suşirii celor două materii „îri spiritul şi litera lor", pentru ce­tăţeanul român (ca şi al oricărei ţări. dc altfel) istoria şi geogra­fia fiind indisolubil legate de limba populaţiei care le-a zămis­lit ori le-a dat nume, specifici­tate, caracter inconfundabil n a­ţional. fn cazul şcolilor cu pre­darea în limba minorităţilor na­ţionale e valabil şi argumentul unei mai bune însuşiri a limbii române, aşadar a limbii oficiale a statului, prin intermediul a ir, - fă două materii carc-i transmit iaturi esenţiale: originile, formar rea şi evoluţia prin cunoaşterr a în chiar graiul lor a oamenilor lă«iiitori de istoric, prin cunoaş­terea faptelor acestora şi, pc do altă parte, toposul, aria genezei răspiridirii şi înfloririi în form e­le specifice de astăzi. Consolida­tă şi de aceste laturi cunoscute în esenţa şi veşmintul lor, limba oficială devine într-adevăr in­strument cu mai largi posibili­tăţi de comunicare, do înţelege­re între toţi locuitorii şi legiti­mează titlul de cetăţean al ţării, t-alilulc peste care mulţi trec cu prea .mare uşurinţă, considerînd că, oricum, „li se cuvine**. .

- Ccrcclind din alt punct de ve­dere lucrurile, poate contribui predarea în lim ba română a Is­toriei şi geografiei ţării la „dez- naţionalizarca** minorităţilor na­ţionale, le poate stinjeni însuşi­rea limbii şi culturii proprii, le diminuează drepturile de orice natură ? Ne îndoim că la acestc întrebări se pot da răspunsuri pozitive. ■

Participanţii la amintita şedin­ţă. însă, tocmai asta fa c :» -d a u , mai mult, impun Ia toate actie întrebări răspunsuri pozitive şi

creează o nouă sursă do conflict în problema învăţămîntului ro riiâncsc cu predare în limba m a­ghiară (fiindcă, oricît s-ar drapă iniţiatorii conflictului în ^ p ă r ă ­tori ai intereselor tuturor m ino­rităţilor naţionale din România", c vorba în exclusivitate despre maghiari). Spre edificarc, repro ducem comunicatul dat la sfîrşi- tul şedinţei:

„Cunoaşterea istoriei şi geogra­fiei României este o obligaţie f i­rească pentru fiecare cetăţean al ţării, obligativitatea predării lor în limba română contravine în ­să dreptului instruirii în limba maternă, al folosirii limbii ma­terne şi dreptului Ia propria cul­tură, reducînd totodată eficienţa procesului. de învăţămînt. R efu ­zăm hotărît această măsură res­trictivă. Deoarece, cu toate de­mersurile repetate ale Uniunii (e vorba de U.D.M.R., n.n.) hotărî- rea nu a fost abrogată, atragem atenţia comitetelor de părinţi ca, în caz de nevoie, împotriva lio- tăi-îrii să facă uz de form ele ne­supunerii civice. Considerăm că hotărîrea lezează drepturile tutu­ro r minorităţilor care trăiesc în România şi este în contradicţie şi cu interesele naţiunii române**.

Declaraţia aproape că nu are nevoie do comentarii: U.D.M.R., cel puţin o parte a reprezentan­ţilor săi, nu doreşte ca elevii ma­ghiari să cunoască mai în p ro­funzime limba română prin stu­dierea, în original, a istoriei şi geografiei ţării. Este o form ă a- buzivă, dc dictat, fiindcă uniu­nea (formaţiune politică) se sub­stituie acelor tineri carc ar dori, eventual, să-şi perfecţioneze cu ­noştinţele do română şi în aces­tc domeriii; este o încălcare a libertăţii lor. Trecem peste fap ­tul că deputaţii maghiari din

, Parlamentul României — deci le ­giuitorii înşişi — so ridică îm po­triva unei hotărîri a Guvernului, act legal cu putere executorie, îndemnînd astfel (prin exem plul personal!) Ia nesocotirea legilor .ţării, Ia încălcarea şi ncrespec- tarca actelor normative. Să spu­nem că esto un gest pe care Eu­ropa civilizată şi care iubeşte le-

D anltE B R E A N L

(Continuare ln pag- a Il-a)

B a n c n o te le şi in f la ţ ia- Faptul că Banca Naţională ' a României a început emiterea de noi bancnote şi monede a apă­rut ca un gest salutar de „salu- brizare** şi înlocuire a inscripţii­lor cu R.S.R. Aşa şi este, dar mai este ceva: deci2ia se înscria ̂de la început in intenţia Guver­nului de a menţine o inflaţie ri­dicată. Numai astfel’ sc explică necesitatea emiterii unor banc­note de 1.000 de lei, care mo­mentan se justifică numai, pen-

’.tru cei cu salarii foarte mari şi mai cu seamă pentru noii „oa­meni de afaceri** din comerţ. Din

. moment ce bancnota de 50 de Iei va fi înlocuită cu o monedă de aceeaşi valoare, ne putem aştep­ta ca banul, ca unitate diviziona­ră a leului, să dispară, leul de­venind, probabil, moneda divi- ' zionară a bancnotei cu chipul lui Kminescu. (De ce a preferat Ban­ca Naţională să utilizeze nume­le M ih a i l— cel de pe- coperta primei ediţii de „Poezii** —, cro­ind astfel în mintea cetăţeanului confuzii, o greu de explicat. Bi- - ne ar fi ca bancherii să-şi vadă de-ale lor şi să-l lase pe literaţi cu grija poeţilor).

Aşadar, o să ne zornăie buzu­narele de firfirici de valori pe

care pină nu de mult le asociam eu un prânz bun la un restau­rant. . Aşadar, inflaţia va conti­nua să urce pînă cînd utilizarea bancnotei de 1.000 de lei la „ A lim entara" ori la , piaţă va de­veni un fapt banal. Asta n-âr fi nimic, în sine: la fe l de bine am putea utiliza sistemul lirelor ita­liene.r Nuihai că’ faptul ne pune pe gînduri şi ne determină să rie întrebăm dacă alinierea leului la circulaţia internaţională nu s-ar fi putut face şi pe altă cale — nu prin devalorizare, ci prin sta bilizarea valorii sale din 1989. E- vident, nu! Nu, pentru că mize­rabila noastră productivitate, rtu o permite. Guvernul a înţeles a- cest lucru. Şi l-a înţeles' atît de bine, îneît ai uneori impresia că l-a şi dorit — ori a fost obligat s-o facă. ,

Bine şi aşa — dacă avem, niă- car speranţa unei lente creşteri a productivităţii şi a stabilizării, încă îndepărtate* a -valorii leu lui. Dar ce se întîmplă cu oame­nii care au depus fceva bani lâ

- Iile CALIAN

■(Continuare în pag. IV)

MSTAIRATII ESI-E1JR0PENE...Nu de mult, c îte v a . sute de

clujeni s-au adunat în Piaţa U- nirii (Libertăţii) din centrul o- rasului pentru a-şi manifesta so­lidaritatea cu m oldovenii de pes­te Prut. La un moment- dat, o parte a celor din piaţă au înce­put să strige „Jos preşedintele Iliescu!1*, „Jos comuniştii1*, iar pe acest fundal sonor unul dintre vorbitori a emis ideea că „şi ro­mânii au nevoie de un Boris El­ita". Se subînţelegea că daeă-i vrem jos pe comunişti acest lu­cru nu poate fi realizat sub ad­ministraţia fesenistă, care men­ţine structurile comuniste, nu le înlătură. în acest caz, este ne­voie de un.B . Elţîn, care tocmai dăduse o lovitură de moarte co­muniştilor ruşi retrograzi. Deci, României îi trebuie un B. Elţîn. Un mucalit de pe margine, par­ticipant ocazional la manifesta- .

COMUNICAT 'hl REUNIUNII CONSULTATIVE TRANSILVANESîmbătă, 7 septembrie 1991, la Cluj-Napoea

s-au desfăşurat lucrările celci de-a V l-a Reuniuni Consultative Transilvane a Frontului Salvării Na­ţionale. La lucrări au participat reprezentanţi ai consiliilor judeţene de coordonare şi ai Grupului parlamentar al' Frontului Salvării Naţionale din judeţele: Alba, Arad, Bihor, Iîistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Maramureş. Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu şi Timiş, Participanţii au salutat lărgirea Reuniunii Consultative Transilvane jprin prezen-' ţa. Pentru prima dată, a judeţelor Arad şi Ti­miş,

Ordinea dc zi a Reuniunii a cuprins următoa­rea problematică:

1. Situaţia actuală O Frontului Salvării Naţio­nale; 1

2. Dezbaterea .Proiectului Legii alegerilor loca­le şi Proiectul Legii administraţiei locale, din perspectiva specificului judeţelor transilvane;

3. Repere ale strategici electorale a Frontului Salvării Naţionale.

La primul punct al Ordjnei dc zi, participanţii au subliniat necesitatea creşicrii activismului po­litic al Frontului in teritoriu. O atenţie deosebită trebuie acordată priorităţilor organizatorice, dc consolidare a structurilor partidului Ia nivelul unităţilor ndinintstratîv-tcritorialc. fn cadrul structurilor centrale este . necesară sporirea rolu­lui decizional al Colegiului director..

Reuniunea Consultativa Transilvană recoman­

dă Guvernului o mai strînsă conlucrare cu parti­dul de guvernămint şi o acţiune mai fermă în aplicarea legislaţiei.

Referitor la punctul 2 al ordine! de zi, partid- ' panţii au votat; cu majoritate, propunerea do m o­

dificară a Proiectului Legii alegerilor localc, în sensul alegerii consilierilor locali pe liste şi nu uninominal.

Discuţii am ple s-au purtat în legătură cu ale­gerea uninominală sau de către consilieri a pri­marilor.

în privinţa Proiectului Legii administraţiei lo- calo s-a evidenţiat, în esenţă, că este necesară o delimitare mai clară a competenţelor Consiliului judeţean, pe dc o parte, şi Prefecturii, po de altă parte

Referitor la campania eledorală a Frontului Salvării Naţionale în alegerilor locale, Reuniunea a hotărît ca în decurs dc două săptămîni să pre­zinte biroului cxccutiv al Golegiului director o variantă d c strategic electorală carc să aibă în vedere atit climatul social-politic naţional, cît şi particularităţile realităţilor transilvane.

Reuniunea Consultativă Transilvană va desfă­şura o campanie electorală decentă şi onestă, fă­ră să şarjeze p c promisiuni clcctoralc ncrcalistc, dem agogice sau popu liste.

Frontul va propune candidaţi- cu o înaltă ţinu­tă profesională şi morală, reprezentativi pentru electoratul care Ic va încrcdinţa mandatul.

ţie, a exclam at: *„Ce B. Elţîn, noi îl avem pe regele Mihai“. „Cei­lalţi au preluat din zbor cuvin­tele salvatoare, transformîndu-le în soluţia căutată de vorbitorii de sub statuia Iui RIatei Corvin, pe care, în cîteva secunde, par? ticipanţii la miting au început s-o scandeze din toate puterile.

Evident, nimeni nu are nimic îm potrivă ca oamenii să-şi ma­nifeste preferinţele pentru o per­soană sau alta dorită în fruntea statului ori în alte funcţii de conducere. Astfel că nu miră slo­ganurile strigate la adunarea despre care este vorba. Mai ales că popularitatea preşedintelui Ion Iliescu, foarte mare în timpul campaniei electorale, a scăzut

Vaier CHIOREANU

(continuare în pag. 4)

ANUNŢ ■Uniunea Vatra Românească —

filiala Cluj, invită cetăţenii mu­nicipiului, formaţiunile politice şi apolitice, la acţiunea de com e­morare a 119 ani dc la moartea marelui tribun al românilor AV RAM IANCU, caro va avea loc vineri, ,13 septembrie 1991, ora 10, Ia monumentul eroului din curtea Liccului „Avram Iancu" (str. Galaţi nr. 23).

COMITETUL DIRECTOR

INVITAŢIE 'Fundaţia pentru tineret <21uj

invită la sediul său din strada M oţilor nr. 18, în ' ziua de miercuri, 11 septembrie, Ia ora 15, pe reprezentanţii sindicatelor şi salariaţilor din Casa Tinere­tului Cluj, in vederea discutării deschise şi a stabilirii modalită­ţilor de conlucrare, întrucît sco­purile noastre sînt aceleaşi.

CONCERT EXTRAORDIN ARFormaţia dc Jazz „Tlirce

Viu\vs“ (Novara — Italia) va sus­ţine un concert extraordinar la Filarmonica din C luj In ziua dc 13 septembrie n.e., ora 19. Uilc- lelc (cu preţ redus pentru stu­denţi i şi elevi) pot fi procurate dc la casa Filarm onicii.-

^ E X P O R T

in cu rîn dP S f B

SI ALTE SURPRIZE ROB. 431

m i»• Gu 299 voturi pentru, Adu­

narea Constituantă a aprobat, în şedinţa sa de ieri, primul articol diri proiectul de Constituţie a României, cleschizînd astfel dru­mul spre validarea, înăuntrul termenului, stabilit prin leg e ,. a viitorului act fundamental al ţării. în consecinţă conţinutul a- vestui articol este următorul:

„ i . România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şî in d iv izib il..

2. Forma de, guvernămînt a statului român este .republica.

3. România este. Un stat de drept, democratic şi social, în ca­re demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ' libera dezvoltare a personalităţii uma­ne; dreptatea şî pluralismul po­litic reprezintă valori supreme şi sînt garantate". •

• MoScova — In istorica saiâ a coloanelor din Moscova, ieri, 10 septembrie, s-a deschis con­ferinţa* privind dimensiunea u- mană : a procesului general-euro- pean, a treia în suita acestei pro­blematici. cele anterioare fiind găzduite de Paris şi Copenhaga. Conferinţa propriu-zisă a fost precedată de o reuniune, preli­minară, în care miniştrii de ex ­terne ai Lituaniei, Letoniei şi Estoniei au fost invitaţi Sâ par­ticipe cu drepturi depline, trans- form înd reuniunea „celor 35“ în conferinţa „celor 38“ de state participante la CSGE.

Un alt element de.noutate al conferinţei de la 'M oscova l-a constituit faptul câ ,' în calitate de invitaţi ai delegaţiei române, la delegaţia condusă de ministrul afacerilor externe, dl. Adrian Năstase participă şi d-nii Ion Cebue, prim viceprim-ministru al Republicii Moldova, ambasadorul acesteia la Moscova, Nicolae Os- mochescu adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Nicolae Ne- delciuc, şeful Comisiei pentru Relaţii externe a Parlamentului de la Chişinău. -

Reuniunea de la M oscova a fost salutată printr-o alocuţiune rostită de preşedintele ţă rii. gaz­dă, Mihail Gorbaciov.

• După consultări cu Mihail- Gorbaciov şi Boris Elţîn, mi­nistrul apărării al U.R.S.S., Ev*, gheni Şapoşnikov, a adoptat ho­tărîrea, de a nu se organiza, la 7 Noiembrie, parada militară de la Moscova. Ministerul Apărării a] Uniunii Sovietice apreciază că, în actuala situaţie politică şi e- conomică, nu este oportună mar­carea aniversării Revoluţiei din Octombrie, cu participarea de. amploare a tehnicii de luptă.

• Parlamentul Republicii M ol­dova a aprobat astăzi decretul preşedintelui Mircea Snegur pri­vind desfiinţarea K.G.B.-Ului în M oldova şi încorporarea sa în­tr-un nou Minister al securităţii naţionale.

• Chişinău — „Nu slăbeşte în­cordarea în Moldova. în Trans- nistria se creează activ unităţi ale miliţiei populare, la Tiraspol

se formează urgent batalionul.Nistru1* cu un efectiv do apro­

xim ativ o mie de oameni**, in­formează M oldova-Pres La Chi­şinău, ministrul afacerilor inter­ne al M oldovei, Ion Costa-ş, a declarat că instituţia pe care o conduce, în cazu l-în care unită­ţile de poliţie din Transnistria vor fi atacate, va acţ'ona în con- ’ formitate eu legile, inclusiv prin folosirea armelor.

Sursa citată menţionează că „situaţia complicată din ccotio. mie continuă să se înrăutăţeas­că. La hotarele M oldovei s-au adunat mii de vagoane eu ma­terii prime destinate uzinelor şi fabricilor din republică. S-au di­minuat serios livrările de legume şi fructe din Moldova spre cen . trcle industriale din R.S.F.S.R., Bielorusia şi Ucraina".

Ad e v ă r u l d e cluj PAGINA 2

Stadiu! principalelor lucrări agricole.Din datele furnizate de Direc­

ţia pentru Agricultură şi ali­mentaţie reiese că, faţă de pe­rioada calendaristică în care ne aflăm, principalele lucrări agri­cole sînt foarte mult rămase în urmă.

Principala lucrare a verii — secerişul • griului — nu este în­că încheiată. A mai rămas de recoltat grîul de pe aproximativ 8500 ha. Dacă în sectorul de stat recoltarea griului s-a încheiat, în sectorul privat m ai. sînt de re­coltat 20 la sută din suprafaţa cultivată. La fondul de stat s-au predat pînă acum abia 16.705 to­ne griu, 3.226 tone orz şi 1.645 tone orzoaică.

Intr-un stadiu avansat ar tre­bui să se afle eliberarea terenu­lui şi executarea arăturilor. Pînă luni, însă, nu s-a eliberat decît

34 la sută din suprafaţa prevă­zută iar arături s-au făcut pe 3.720 ha. Cele mai mari rămî- neri în urmă la recoltarea griu­lui, eliberarea terenului şi exe­cutarea arăturilor- se constată în localităţile din raza de activitate a societăţilor comerciale „A gro- m ec“ Aghireşu, Panticeu, Apahi- da, Gherla, Ţaga, Dej, Iclod şi altele.

Faţă de programele întocmite ■şi alte lucrări, sînt mult rămase în urmă. Din 6,843 ha. cultivate cu ovăz. recolta este strînsă de pe abia 67 la sută din suprafa­ţă. Lucrarea este mult rămasă în urmă în zona Aghireşu, Ţaga, Huedin, Panticeu, unde s-a re­coltat numai între 30—34 la sută. Deşi recoltarea mazării s-a î n - .

..clieiat, nici măcar 1 kg n-a fost livrat la 'fon du l de stat.

Preţurile unor produse la Hala Agroatantarâ din Piaţa Mihai Viteazul

D e b u tu l. toamnei nu a adus nici o înseninare în sectorul pre­turilor practicate la piaţă, cu â- atît mai puţin în ceea ce pri­veşte gama sortimentală, care, din păcate, nu aduce prea mul­te noutăţi. Dacă speram şă mîn- căm roşii de grădină la un preţ rezonabil, ne-am înşelat: kilo­gramul costă între 40 şi 50 de lei la fe l ardeii graşi,-ca să nu mai vorbim d e gogoşari, care costă 60—70 lei kilogramul. Aşa

' eă, adio zacuscă, ghiveci de • le­gume şi alte bunătăţi cu care gospodinele obişnuiau să.şi um­ple cămările pentru iarnă! Nici cu ceapa nu stăm mai bine: ki-

' logramul costă între 30—35 lei* vinetele 30—35, fasolea verde 20 sau chiar 25 lei kilogramul, car­tofii s-au fixat la 25 lei. Ustu­roiul a „săltat" din nou Ta 130 Iei kilogramul, asta ca sâ ne obişnuim, probabil, cu preţul pe care îl va avea la iarnă. Nici

murături se pare că nu vom mai pune, socotind că un kilo­gram de castraveciori costă, în medie, nu mai puţin' de 70 lei (am văzut şi cu 80!) şl fără a avea în vedere condimentele ab­solut nefcesare în cazul murătu­rilor. Zarzavatul pentru supe costă între 20—25 lei kilogramul, ţelina, după mărime, între 10— 15 şi 20 lei, bucata. Despre mie­zul de nucă şi miere nu mai

.spunem nimic vă lăsăm să vă minunaţi singuri! La fructe, pe­penele verde e cel mai ieftin, „numai" 15 lei kilogramul, dar rar se mai găseşte unul cu ade­vărat dulce: Prunele acre şi ne­coapte au încă preţuri care os­cilează între 25 şi 30 lei, iar perele nu au dulceaţa şi par­fumul, toamnei, cu care ne-am delectat în anii trecuţi. S ă ' mai aşteptăm. Făina albă (nu se ştie cu cîte 0-uri) costă 25 lei kilo­gramul, cca de mălai — 25.

/ARADIOA\JOI, 12 septembrie: 6,00 —

8,00: Bună dimineaţa — actua­lităţi şi muzică; 10-00 — Suflet şi Cîntec românesc: Riturile ar­borilor în obiceiurile anotimpu­rilor; 10,30 — Unda pentru min­te, inimă şi literatură: Biografii jurnale, memorii; 11,00 — Tutti Frutti — magazin muzical; 11,40 —' Peregrinul transilvan: Tradi­ţie -şi meşteşug la Gisnădie, Obi­ceiuri legate de orient în zona Satu Mare, Popas pe Crişuri;12.00 — Dialog pentru un por­tret: Istoricul clujean Aurel Ră- duţiu; 12,30 — Din culisele Ope­rei: Stella Simonetti (VI); 16,00— File de istorie: Bătălia de la Dealul Spirii, moment de glorie în istoria modernă a românilor; 16,30 — Zig-Zag muzical; Pe ma­pamond; 17,00 — O oră pentru toată lumea — program de radio- actualităţi şi muzică; 20,00 — Cutia cu cîntece şi graiuri: „Că­suţa din pădure**; 20,15 — Tre­nul m elodiilor — muzică, uşoară;

VINERI, 13 septembrie: 6,00— 8,00: Bună dimineaţa — ac­tualităţi" şi muzică; 10,00 — Re­prize muzicale; 10,30 — Drumuri spre mileniul III: Instrucţia şi educaţia Ia răscruce de drumuri;11.00 — Rezonanţe corale: Corul din Aidusat. judeţul Satu Mare;

11.30 — Din lumea largă; 12,00— Concert de pHnz; -16,00 — Un milion de prieteni: Arta de a vorbi în public; 17,00 — O oră pentru toată lumea — radioac- tualităţi şi muzică; 20,00 — Top 9099 — clasament^ muzicale;

SIMBATA, 14 septembrie: 6,00— 8,00: Bună dimineaţa — ac­tualităţi şi muzică; 10,00 — Week-end: Sfîrşit de vacanţă;10.30 — Liceenii: Azi despre sta­rea manualelor;. 11,00 — Top 9099; 12,00 — Biblioteca din A- lexandria: Cărţi străine reflec- tînd istoria contemporană româ­nească; 12,20 — Glose lirice: Toamnă în Apuseni; 12,30 — La hora satului — cîntece şi jocuri populare româneşti; 16,00 — Re­porter '91; 17,00 — Radio Disco Rock Club; 17,30 — Unda pen­tru minte, inimă şi literatură;20.00 — Top Transilvania — clasamente de muzică populară, melodii la cererea ascultătorilor;

DUMINICA, 15 septembrie: 8-00 — Universul-creştin; 8,30 — O poveste muzicală; Ludwig van Beethoven (III); 8,50 — Săptâ- mîna — evenimente şi sem nifica­ţii; 9,00 — Top Transilvania;12.00 — Radioduminica: Primul clopoţel. începutul unui nou an şcolar; 13,00 — Top 10 — mu­zică uşoară; 16,00 — Ocolul pă- mîntului: Călători vestiţi; 16,20 Tutti Frutti — magazin muzical;17.00 — Student Magazin: Uni­versuri paralele; 20,00 — Din grădina cu flori multe; — 20,30 Lumea sporturilor.

CINE SE TEME DE LIMBA KUMANÂ?(Urmare lin p I )

gatiiatca, normele tic drept, il v,i aplauda (vor avea grijă unii să

'Sfunească aceste aplauze!). Mal grav ni se pare alt aspect, sem­nalai chiar do profesori din şcoli clnjcnc cu predare in limba ma­ghiară. E vorba dc imixtiunea unui partid, a unei formaţiuni politice, în probleme ale învăţă- mîntului. tn Itomânla, şcoala, subvenţionată de stat, este insti­tuţie apolitică, nu urc dreptul şi

căderea a sc transforma în fie­ful nici unui partid, al nici unei grupări politia;, chiar dacă a- ccasta apare sub faldurile unei „secţiuni pentru învăţămînt*'. De­claraţia deputaţilor U.D.M.R. es­te o imixtiune grosolană tn pro­blemele şcolii, in programa. ci, în plus, prin „recomandarea" fi­nală incită direct şi periculos co­mitetele de părinţi Ia „nesupune­re civică”. Co este „nesupunerea' civică**? Refuzul de a intra la ore, alungarea profesorilor care

„Meniul” omului

preistorieDacă pînă de curînd a fost

dificil de stabilit meniul omului preistoric, din cauza faptului că uzura dentară şi resturile culi­nare conservate nu permiteau stabilirea exactă a proporţiilor hranei vegetale şi animale, în prezent datorită unei metode de origine americană, bazată pe a- nalizarea izotopică a colagenului — o proteină foarte rezistentă

care constituie 20 Ia sută din structura osoasă — s-a putut sta­bili cu exactitate că omul de Neanderthal a fost un redutabil carnivor, prea puţin atras de „m eniurile vegetariene'*. Acesta .a fost rezultatul unui recent stu­diu întreprins de Universitatea Curie, din Paris, pe baza anali­zării unui fragment osos al stră­moşului omului, vechi de circa 40.000 ani, descoperit într-o gro­tă din vestul Franţei. •

în prezent, cercetătorii fran­cezi aplică- aceeaşi tehnică pen­tru studierea fosilelor de dino­zauri, specie dispărută' în urmă cu 65 milioane de ani. ■

tliem i*.25.isofer* cri gros

Ţ U IC Â o e C A IS E import Ungaria °*;> ‘380 (ei - 1.0 I

ANUNŢ

Corul veteranilor de război co . 'optează noi membri veterani şi militari rezervişti în zilele de vineri, ora 17, la Casa Armatei din Chij-Napoca.

Cursurile de schimb valutar■ în Piaţa Unirii (fostă Libertăţii) la nr. 10 func-

■ ţionează Agenţia de Turism „Kilometrul 0“ care efectuează schimburi valutare. Cursul de cumpă­rare, acelaşi de cca zece zile este următorul: do­larul S.U.A. — ?20 de lei, lira sterlină — 372,88 lei, dolarul australfan — 172,72 lei, 100 .şilingi Austria — 1799 lei, 100 franci belgieni — 615,04 lei, dolarul canadian* — 192,64 le i,100 coroane Da­nemarca - - 3280.15 lei; francul elveţian r— 144,07 lei, 100 mărci Finlanda — 5203,4 lei, 100 franci francezi — 3724,39 Iei, marcă germană — 126,65 de lei, 1000 lire italiene — 169,65 lei, 100 coroa­ne norvegiene — 3241,01 lei, guldenul olandez - r 112,35 lei, 100 coroane Suedia — 3488,74 lei. In prezent se cumpără doar: dolarul american, lira

, sterlină," şilingul austriac, francul elveţian, fran­cul francez, marca germană, lira italiană, gulde­nul olandez, valu te ; care sînt vandabile. .‘ Cursul de vînzare al valutelor are o marjă de majorare legală de pînă la 10 procente. La „K i­

lometrul 0“ Cluj plafonul maxim este sub cel le­gal admis) stabilinau-se l a . 7 procente pentru

■ marca germană şi şilingul austriac^ La restul va­lutelor se practică o marjă de 5 la sută. Iată şi cursul de vînzare: dolarul american — 235,4 lei,' lira sterlină1— 391,52 lei, dolarul australian — 181,45 lei, 100 şilingi Austria — 1924,93 lei, 100 franci Belgia — 645,79 lei, dolarul canadian — 202,27 lei, 100 coroane Danemarca — 3444,15 lei, francul elveţian — 551,27 lei,. 100 mărci Finlanda — .5463,57 lei, 100 franci Franţa — .3910,6 lei, marca germană — 135,51 lei, 1000 lire Italia — 178,13 lei, 100 coroane Norvegia — 3403,06 lei, guldenul olandez — 117,96 lei; 100 coroane Sue­dia — 3663,17 Iei. I

Pentru operaţiunile de schimb valutar se apli­că un comision de 5 la sută care se plăteşte în lei. Valorile afişate nu includ şi acest comision.

Forintul unguresc, rubla sovietică şi celelalte monede din ţările foste socialiste nu fac obiectul tranzacţiilor valutare deocamdată, deoarece la nivelul băncilor naţionale nu ■ au fost încheiate convenţii. Propuneri de includere a lor pe listă au fost făcute, însă.

sport UJffîţf sport Polo-ul revine in actualita teIată eă (şi) polo-ul revine in actualitate, noua tnte după rccent încheiatele „europene** de Ia

ediţie a Campionatului naţional, cea cu numărul 4f.ena* ln această rubrică publicăn* ,,buletinul la-_ . . * . , , ’ . . . 71 a pregătirilor clujcmlor şi ştiri despre pre-27, fiind foarte aproape de debut, pe care-1 dorim zonţele acestora la competiţii interne'şi interna--cu dreptul acum cînd valurile sint atît de agi- ţionale.

VOINŢA, echipa port-fanion a polo-ului clujean, care a tre­cut eu rezultate de marcă prin toate cele 26 de ediţii cîte a nu­mărat pînă acum istoria , sportu­lui cu mingea pe apă în ţara noastră, deşi traversează o peri­oadă critică din punct de vedere material, nu renunţă, aflîndu-se pentru a 27-a oară în rîndul celor 8 protagoniste ale Diviziei A, alături de STEAUA. CRIŞUL ORADEA, DINAMO, RAPID, SPORTUL STUDENŢESC, ENER­GIA IAMRCE şi A'STRA (fost Vagonul) ARAD. Sperăm că va dispune de fondurile necesare pentru întreaga durată a com ­petiţiei. Sponsorul principal (în' fapt unicul), cooperaţia meşteşu­gărească, pe care o reprezintă, se manifestă cu adevărat doar prin „Munca Invalizilor" (preşe­dinte domnul Alexandru Tu- dor)!?.

Din lot nu mai fac parte Mircea Marc (se poartă tratative cu clubul german S.S.V. Esslin- gen) şi Mircea Rusu (transferat la Rapid Bucureşti), .iar asupra prezenţei în echipă a lui Ladis- lau Sebok, Dorin Colceriu (se pa­re că vrea să evolueze în stră­inătate) şi Paul Maroşi planează încă incertitudinea. Ceilalţi sînt: Radu Sabău. Călin ' Cosmaţchi, Vladimir Kagan (participanţi la „Universiada** din Anglia), Mir­cea Boţoc, Cristian Iordache, Ga- gyi Csaba, A lin Fetiţă, Daniel Zegreanu, M oldvai Istvan, Laszlo Levente, ultimii doi internaţio­nali de juniori. Antrenorul Va­sile Pop intenţionează o întine­rire masivă a echipei, prin fo lo ­sirea la cei „mari** a unor talen­taţi juniori crescuţi şi formaţi în secţiile clujene: Mircea Mischi-

vor stărui să predea istoria şt geografia in limba română, sti­mularea, pe orice cale, a Urii interetnice şi şovinismului in rîndul elevilor maghiari şi a pă­rinţilor acestora? Adunări <Je protest şi „lanţuri vii** am vă-

. zut, mai trebuie să insistăm şi la altele în Clui, pc terenul un­de, a existat totuşi înţelegere, to­leranţă, colaborare, prietenie în­tre români şi maghiari?

l’ oato vor găsi dc cuviinţă re­prezentanţii locali ai - U.D.M.R. tau inşişi deputaţii clujeni în cauză să nc lămurească in legă­tură cu toate acestea şl, mai a- les, cu ,*,nesupunerea civică". Le aşteptăm precizările.

an, George Mureşân. Venczel G e- za . (Voinţa), Călin Gheţie, Şte­fan Baloga, Sanda Petru (C.S.S. „Viitorul**).

• Ca deobieei, turneele fina­le ale juniorilor au încheiat se­zonul oficial 1990-1991. Clujenii au reuşit următoarea clasare: JUNIORI I: Voinţa (antrenor V. Pop) — locul IV, C.S.S. Viito­rul (antrenor P. Marinescu) — locul V I; JUNIORI II: C.S.S. Vi­itorul (P. Marinescu) — locul IV ; JUNIORI III: Voinţa (O. Pocol) — locul IV, G.S.S. Viitorul (I. Nemeş) — locul V. Nemulţumiţi de poziţiile ocupate, în disputa cu echipele bucureştene, de re­gulă ocupante a locurilor de pe podium, conducerile celor două grupări au decis (iar Oficiul ju ­deţean pentru sport a parafat) să-şi unească eforturile. Aflăm de la domnul Emil Horvath, vi­cepreşedintele clubului Voinţa.' că Viitorul a preluat tot ce e mai bun de la juniori I, iar V o­inţa la juniori II. Deci. . reaşe­zarea s-a făcut, mai rămîne de

cucerit mult visatele medalii. Noi le dorim chiar tricourile de campioni.

• Dacă în introducerea acestor ştiri făceam aluzie la recent în­cheiatele Campionate Europene de la Atena, unde reprezentati­va României a ocupat locul 8, poziţie care ă dus la schimbarea antrenorului Gheorghe Zamfires- cu, notăm in încheiere, cu satis­facţie, şi prezenţa unui clujean la acest moment de vîrf al na- taţiei. Dacă nu mai avem jucă­tori selecţionaţi în prima repre­zentativă, îl avem pe Radu Ti- moc cotat mereu printre cei mai buni cavaleri ai fluierului din lume. Valorosul nostru arbitru a condus:m ai multe partide decisi­ve, prestaţia sa fiind apreciată cu note maxime. Calificative pe care le-a obţinut şi cu o lună înainte în Spania, la „Cupa Mon- dială**, şi care-i asigură delega­rea în fazele superioare ale cu­pelor europene. Succes.

Rubrică redactată de Mircea Ion RADU

„Pîinea” lui Lăcătuş, în pericol!Derbiul de la Satu Mare a

fost precedat, la ora micului de­jun, de o zgomotoasă manifesta­ţie de stradă. Miting antiguver­namental ? — se vor fi întrebat sătmărenii, cu dumicatul oprit în' git. Nici vorbă. O „simplă*4 demonstraţie de simpatie, in fa ­ţa hotelului „Aurora**, unde un grup de cîteva sute de suporteri scanda numele unui jucător de la F.C. Maramureş, avertizînd, în versuri, Rapidul, că Buia g averea lor. şi nicidecum a celor de sub Podul Grand. După ce şi-au făcut „show “-ul într-o hăr­mălaie de nedescris, bătînd în tobe, suflînd în trompete, agi- tînd pancarte şi strigind aşa ca să se audă pînă în Giuleşti, su­porterii s-au îndreptat spre star d io n . . .

Unde Bula, pe teren, n-a reu­şit să facă mai nimic, d e ş i . . . a făcut totul. In prima repriză, el a dispus de o „gardă de corp" fundaşul de pe stînga, Prodan) necruţătoare, care nu l-a lăsat nici să respire, păzindu-1 sobru, corect, eficace. Şi s-a mutat Bu­ia, în a doua, pe centru, unde se aflau Insă Paul Mihai şi Csik, care i-au interzis accesul dincolo de „16“ . Astfel îneît Buia s-a zbătut, demonstrînd ce ştie (ş1

ştie ! ) . . ,*Dar numai atît! . . .Am înţeles de ce se tem băi-

mărenii că-1 vor p ie r d e ...Buia e jucătorul care vine. El

are talent, seriozitate, -e tînăr. Şi mai are ce-i lipseşte lui Lăcă­tuş: respect pentru adversar e disciplinat tactic, e disciplinat, pur şi simplu. Nu l-am văzut tăvălindu-se pe gazon, vociferînd, protestînd.

La „naţională**, zilele 1-ui Lă­cătuş sînt numărate.

Vine Buia 1 . . .Xibcriu IANCU

P.S. La rîndurile de mai sus adăugăm şi noi cîteva: simbătă, Ia Baia Marc, formaţia F.C. M A­RAMUREŞ va întîlni echipa clu­jeană C.F.R. Un jo c greu pentru clujeni. Asta nu înseamnă că trebuie adică musai, să plecăm în deplasare resemnaţi. Fotbalul’ este . . . fotbal, iar ba lon u l. . .ro­tund. Luptînd cu dăruire, disci­plinat, feroviarii clujeni pot o b - ţinen un rezultat pe măsura ta­lentului jucătorilor, chiar dacă în formaţia gazdă’ va evolua mult adulatul. . . Buia. Şi clujenii îi pot asigura o . . . „gardă perso­nală". Cu încredcre, deci, spre Baia Mare.

PAGINA 3 « A D S V A R U L DE CLUJ

„La Teatrul Maghiar Cluj, miza venirii publicului o constituie

acum arta”Tâmpa Găbor este un nume

ce nu mai are nevoie de pre­zentare. Regizor, profesor, direc­tor, Tompa Găbor trăieşte intens, în această ultimă ipostază, des­chiderea noii stagkin*. L-am a- bordat într-un astfel de moment amplificat şi de invitaţia la Phi­ladelphia, unde, pe scena com ­paniei teatrale „The People’s Light and Theatre Com pany" va monta, anul viitor, „Cum vă pla­ce".

— Dnmaule dircctor, cum apre­ciaţi. din punctul de vedere ar­tist-o -;i financiar, stagiunea tre­cută ?

— Artistic, traversăm o peri- oadă de tranziţie. Trupa, de-a lungul anilor, s-a împuţinat la numără fie prin plecarea defini­tivă din ţară a unor foarte buni actori, fie prin pensionări sau decese. Faţă de 45 de actori cîţi erau în anul angajării mele, în 1981, la ora actuală avem 25. So­luţia liniştitoare o aşteptăm de la pepiniera noastră principală, secţia de actorie Sn limba ma­ghiară a Academiei de teatru din Tirgu Mureş. Dorim ca la anul, aici la Cluj, să se înfiin­ţeze o secţie de teatru în lim­ba maghiară. Cred că atît calita­tiv cît şi cantitativ, numărul de şcolarizare de la Tîrgu Mureş nu poate asigura necesităţile ce­lor şase teatre maghiare din ţară. Cred de asemenea că mul­te puncte în educaţia actoricească din. Tîrgu Mureş lăsau de dorit. Ducem lipsă de critici care vin dinspre teatru, dorim deci, trei, patru locuri la teatrologie şi la regie păpuşi. Este o boală cro­nică a teatrelor maghiare din România lipsa de regizori pro­fesionişti, Sn adevăratul sens al

cuvlntului. Sînt teatre cu un .sin­gur regizor, cum e la Cluj sau chiar fără regizori, cum e secţia maghiară a Teatrului diri Tim i­şoara. Compoziţia trupei trebuie întărită.' Avem actori buni, dar sîntem în situaţia-în . care nu există o concurenţă reală pentru Un rol'. Ducem apoi lipsă de ac­tori în vlrstă, mulţi plecînd sau ieşind la pensie. Cît priveşte pu­blicul,, eu cred că nu numai noi, ci toate teatrele din ţară sînt

IN PREAJMA DESCHIDERII \ NOII STAGIUNI

puse într-o sifcuatie nouă. Cred că funcţia pe care a îndeplinit.o teatrul ln perioada dictaturii s-a schimbat radical. Miza - venirii publicului la teatru este acum arta. Teatrul nu mai este u n - templu al rezistenţei, cum a fost. Politicul actualizant, vulgar, a- luziv, nu-şi m a i. are sensul şi locul în spectacolele de teatru .' Teatrele trebuie să abordeze ma­rile teme ale existenţei umane. Publicul trăieşte acest şoc. fiind conştient de el. La Cluj nu va fi uşor, din cauza .Conservato­rismului publicului. Iată de ce dorim să nu excludem multitu­dinea de genuri din teatrul nos­tru, dorim să-l facem la un ni­vel profesionist. Financiar, tra­versăm o criză,, trebuie să ne aşteptăm la o perioadă grea, ca­re nu asigură în nici Un fel, oa- " menilor de teatru o existenţă decentă. Salariile şi subvenţia ar cordată instituţiilor de artă /cu l- tură sînt mizerabile. Şi pot fa ­ce o comparaţie concretă. Se va angaia *a noi o actriţă din SzqI- nok, Spolaricz Andrea, care v i­

ne la noi renunţînd la un salar de opt ori mai mare decît cel mai 'mare salar al unui actor din România. Şi oa nu are cel mai mare salar ~ din Ungaria. Atît Ministerul nostru, Guvernul cît şi forurile locale au foarte, foar­te mult de făcut.

— Cu cc forţe noi porniţi la drum şi cu ce prem iere?

— Ca forţe n oi: scenografa Dobre Kothay Judit, de la Tea­trul din Tîrgu* Mureş, actriţa Gaspar Imola, de la ace'aşi tea­tru, şi actriţa Spolarics Andrea, de la Teatrul din Szolnok. Ca premiere: Bănk Băn de Katona Jozsef, în regia deja cunoscutu­lui la noi Arpâd Arkosi (Unga­ria), Pantagleize de Michel de Ghelderode, în regia lui Bocsâr- di Laszlo, student în anul II — regie, Tîrgu Mureş, Richard alIII-lea, în regia lui Tompa Gă­bor, Sinucigaşul, de Nikolai Erd- man, regizor, un alt invitat din Ungaria, Seprodi Kiss Attila, iar pentru copii, Aventurile lui Bab Berci de Lâzăr, Ervin şi Janos Vitez de Kacsoh Pangrâc. Este ultima stagiune înaintea bicen­tenarului Teatrului Maghiar din Cluj, care anul viitor în 17 de­cembrie, împlineşte 200 de ani. Această stagiune festivă ne do­rim să fie şi una a calităţii, tn acest sens sînt în tratative cu aşi ai artei regizorale diri ţară şi de peste hotare: Andrei Şer- ban, Pintilie, Ciulei. In afara titlurilor amintite, un spectacol studio, Cîntăreaţa cheală de Io- nesco ş1, in aprilie sau mai, un spectacol festiv, fie Ubu Roi, fie un Garagiale, dacă Ciu'ei sau PintHie vor accepta.

Demostene ŞOFRON

/ ޣ.ecturi /

//Timpul esţe umbra noastră'

ANSAMBLUL „MIORIŢA” PESTE HOTARELE TĂRII

Lucrătorii din comerţul alimentar şi alţi ce­tăţeni ai Clujului, iubitori de folclor, cunosc foarte bine şi apreciază spectacolele pe care an­samblul „M ioriţa", aparţinind Societăţii comer­ciale „Alim entara" S.A., le prezintă periodic pe scene din oraş. Ca majoritatea formaţiilor de acest gen, şi ansamblul „Mioriţa" a participat în această vară la concursuri sau festivaluri in ­ternaţionale. Este vorba despre cele din Szeged (Ungaria) şi Salonic (Grecia)., uncie interpreţii amatori clujeni au prezentat cîntece şi dansuri populare (opt suite) din majoritatea zonelor fo l­clorice ale ţării. Existînd ca urmare a dragos­tei interpreţilor pentru creaţia populară, an­samblul a reuşit să susţină şi în străinătate spectacole de un bun nivel artistic, apreciate de public şi specialiştii prezenţi la Szeged şi Salo­nic. Moi trebuie amintit că spectacolele au fost pregătite de coregrafu l' Dumitru Oltean, sub conducerea muzicală a lui Nicolae Răchită şi în regia artistică a lui Vasile Roşu. Nu poate fi omis faptul că ansamblul exista din 1964 şi că participările sale îa spectacole susţinute în Cluj ori la diferite concursuri interne şi internaţio­nale s-nil bucurat de un meritat succes.

în acest context, aş vrea să amintesc, deo­camdată în citeva rînduri, faptul că la căminul cultural din Baciu este în curs de perfecţionare un nou ansamblu folcloric, printre puţinele care există în mediul rural De două ori pe săptă­mînă, la Baciu se intîlnesc o mină de tineri dansatori, care au atins deia un nivel ce le dă dreptul la aplauze. Tineri şi tinere din diferite întreprinderi ori instituţii ale Clujului, unii din B-iciu, se pregătesc, în condiţii nu dintre cele mai bune. pe care Ionel Andraşoni, directorul instituţiei, caută să le amelioreze într-o măsu­ră care să le facă arceptabile. In lipsa orches­trei, repetiţiile au loc cu ajutorul unui acompa­niament vocal al instructorului coregraf, GaVri- lă Felecan, abia la spectacole taraful fiind şi el prezent. In ciuda acestor condiţii grele, tinerii ştiu să joace, întîlnirile lor la căminul cultural rîefiind deloc neplăcute Dimpotrivă. Lucrînd cu asemenea abnegaţie, interpreţii amatori din Ba­ciu au şanse să ajungă foarte departe. Inclusiv într-un turneu în Olanda, pe care l-ar putea perfecta pentru anul viitor.

Vaier CIIIOREANU

JAZZ LA COSTINEŞTIDeşi cu o mare întîrziere, cu multe amînări

şi tergiversări, datorate dificultăţilor financiare, Festivalul de jazz de la Costineşti se va ţine şi anul, acesta, în perioada 13—18 septembrie. Este un lucru meritoriu ţinînd cont că o serie de activităţi culturale ' au căzut, în primul rînd, din lipsă de fonduri. Se speră ca problemele administrative să fie rezolvate înaintea celor muzicale, artistice. Totuşi, pare ciudată progra­marea festivalului în m ijlocul lunii septembrie. Marile festivaluri se ţin, de regulă, în perioada de vîrf, turistic vorbind. Firmele sînt interesa­te să profite din plin, efectul econom ic fiind dublu. Festivalul >de la Costineşti a fost pregă­tit încă de la Sibiu cînd au fost semnate o se­rie de contracte. Anul trecut a fost, aşa cum scriam la timpul potrivit, o ediţie modestă, cri­ticată din multe puncte de vedere: organizare, prcblem e tehnice şi muzicale. Datele şi infor­maţiile despre ediţia din acest an ne-au fost oferite de domnul Alexandru Sipa, coordona­tor al festivalului, cunoscut nouă din emisiunile televiziunii române: „Voi începe cu formaţiile străine care ne vor onora cu prezenţa; un trio din Italia, Trei puncte dc vedere, un big band din K rivoi Rog, Krivoi Rog Big Band, un cvartet din Chişinău, din Germania, vor veni,_ Dan Ionescu, Bili Boritaş şi un grup din H ano-‘ vra. Nu va fi practic seară fără un sau o for­maţie din străinătate Lor li se adaugă Johnny Răiucanu, pe care îl vom aniversa pentru cei 60 de ani pe care îi împlineşte, un moment Nicolae Ionescu, marcat de trista trecere în ne­fiinţă a distinsului profesor, organizator al fes­tivalurilor de la Sibiu, în ' fine, Romeo Cozma din Iaşi, Trio Anca Parghel din Suceava, Trip­tic din Cluj, Di.Yicland, tot din Cluj, Trio Bela Kamocsa din Timişoara, Mircea Tiberian Quar- let. Trio Zoltan Boros, un show Ion Pascu, Duo Dan Ionescu, Formaţia Titel Popovici din Iaşi, W einberger-Stroe blues band, Gaudeamus din Galaţi, şi, în fiecare seară, AII That Ja/.z. Nu vor lipsi Florian Lungu („Moşu“ ), compozitorul Dumitru Capoianu, Virgil Mihaiu, Iosif W ieh- mann cu proiecţii de istoria jazului, Mihai Go- doroja. mom entele de jam session, proiecţiile video-jazz. Un festival care ne înscrie, încet şi sigur, în circuitul marilor festivaluri de jazz“ .

Demostene ŞOERON

Cei care-şi uita copilăria sint condamnaţi de rigoarea veşnică a meschinăriei. Dar, ce se intim­i i cu maturii ce nu şi-au pă: răsit copilăria, preferind să fie acei uluitori luna teci, frumoşi „cavaleri ai nimicului", păstră­tori ai civilizaţiilor pierdute, tră­ind cu credinţa că fiecare om este un depozit al uitării şi al amintirii, părtaşi direcţi (une- ori inconştienţi |)" la schimbările' de vrajă pe care viitorul şi tre­cutul ni le impun, în marele jo c al universului ? I-a fost dat Unui critic şi istoric literar clu­jean, Cornel Robu, să pună de­getul pe eternitate şi să scoată, cu ajutorul Editurii Dacia, un volum antologic de literatură s.f. intitulat Timpul este .umbra hoastră. Cornel Robu îşi depă­şeşte astfel confraţii întru teo­ria acestui tip de literatură cum ar fi Mircea Opriţă (prezent în antologie); Sorin Antphi, Florin Manolescu sau Ovid S. Crohmăl- niceanu, şi el subtil autor şi pa­radoxal creator de universuri s.f.. prezentînd în cele cinci sute de pagini autori ai dulcei fantasme din toate generaţiile şî face un act de recuperare a ceea ce nu­meam, în urma „indicaţiilor" foarte preţioase ale cenzorilor literari: literatură s.f., „cerberii" punînd această creaţie de m ar-' că a spiritului românesc în sfe­ra cea mai de jos a literaturii. Existenţa oarecUm de exil şi dispreţ purtată de o literatură care în alte ţări are locul privi­legiat al visului total 'ş i al celor mai îndrăzneţe calcule despre: şinele umanităţii, este astfel pu ­să în panoplia de onoare de Cor­nel Robu, u n meticulos observa­tor al fenomenului de evadare din obişnuit, de fapt unul din­tre cei mai subtili apărători şl constructori ai literaturii lipsite- de „îngăduinţa" oficială. Ceea ce este însă foarte important în a- ceastă antologie e prezenţa ti­nerilor autori născuţi în deceniul al şaselea, dovediţi a fi cu ade­

Litcratura dizidenţei:

vărat scriitori. Leonard Oprea. Gc-oige Ctauşu. Ovidiu Pecican. Cristian Tudor Popescu, D :i-u Davideanu. Ovidiu Bufnilă, Con­stantin Cozmiuc, Lucian Ion ă, Rodica B re tin . Mircea Liviu ■ .o- ga vor reuşi să concureze nume de marcă, asemeni lui Mircea E- liade, Vlad ;m ir Colin. Adrian Ro.

• got. 'Mircea . Opr.ţâ, M ircea Ho- ria Simionescu. Ovid S. Croh- mâln.ceanu. Ce t-ste de fapt a- ceaştă carte? Pur şi simplu o mi­nune. un vis pu«. pe picioare, un pian la care -proza ‘ "omâneasrft’ ' poate cinta in linişte, poate un destin. Şl da:ă im lega înţele­sul cărţii do dest h :j( şi viitorul literaturii noastre 'n-am putea greşi deloc, diri - oi p iu f motiv că în jurul creaţiilor noa-tr» -ieanticipaţie 'nu s-a fScin « i m ' î deloc. Şi acesi zgnm..i rt-1'.-! - se facă. Există ,. ^enerutu-' o- sită de vîrstă şi de locun' ţim-i- ne şi aceasta ^parţint, deop-itri- vâ, şi lui Constant r> Co>tn;tic, care-şi intitulează i proză Tim­pul este umbra noastră, . dar -îi lui Mircea Eliâdp.N clas.icul' n is­tru vrăjitor. Pe aceşti oameni îi poate despărţi y manieră ie t trata timpul, dar nicidecum area credinţă a eternităţii ,.şi .'nici ilu­zia că trebuie să rămînern veş­nici. ,

Cornel Robu. prin selecţia de mare rafinament, cu un aparat critic demn de invidiat, deschi­de viziunea clară a unui s f. ro­mânesc de mare putere— o lite­ratură ce şi-a depăşit frontierele, aducind imaginaţia în normali- tate,. fiind, atunci cînd trebuia să fie : evadare- luptă împotriva fricii de singurătate, protest real, pamflet şi chiar act politic. -Cor­nel Robu poate acum culege eeea ce a semănat: un vîn't benefic venit dinspre iadul ideilor fixe şi multe, devenit acum esenţa u- nei libertăţi. Cornel 'R ob u e djin-ul din basmele arabe.

Dorin SERGIIIE

ZBÎOMEW BERBERI (Polonia)Literatura dizidenţei. Pe repre­

zentanţii noştri îi cunoaştem. Pe cei străini îi descoperim încetul cu încetul. Zbigniew Herbert, la cei 66 de ani ai săi, este con­siderat unul din cei mai mari scriitori ai Poloniei. Cărţile sale de poezie, ^Mister G ogito/D l. Co- gito“ şi „Report From a Besieged C ity /R aport dintr-un oraş asedi­at" au fost inspirate şi au la bază opoziţia manifestată în tim­pul stării de asediu. De 20 de ani trăieşte la Paris. Recent a acordat un interviu coresponden­tului săptămînalului „N ewsweek" (august, 19, pag. 56), Benjamin Ivry.

— în poemul „W hat Mr. Co- gito Thinks o f Hell /C e crede dl. Cogito despre Infern" afir­maţi că „Cine are parte de cea mai bună artă are parte şi de- cel mai bun regim". Este arta de azi din Polonia mai bună?

— Walesa nu este un geniu politic, dar cel puţin a fost li­ber ales. Inteligenţa dezbinată a colaborat într-un mod profund cu comuniştii. Să ceri artiştilor să fie morali e o povară prea mare. Aceşti colegi, foşti stali- “ işti au colaborat fără teamă şi cu lăcomie, lucru pe care eu îl înţeleg. Scriitorii au putut cîşti- ga mai mult chiar decît în Am e­rica. Acum, inteligenţa comunis­tă doreşte să-i dea sfaturi bune lui Walesa, fără să-şi asume insă responsabilitatea. Vor să conducă de pe poziţia elitei, fără respon­sabilitate. lucru ce naşte criză.

— Aţi publicat o scrisoare pre­şedintelui B ush .,

— Da, sînt mai mult un ani­mal politic, decît Un poet. I-ani adresat un apel lui Bush de a pune capăt acestui război ruşinos'

îm potriva kurzilor. Pasivitatea politică în numele păstrării u- nei balanţe a puterii era un lu­cru de acceptat în secolul al 19- lea, nu acuma. In America, deci­ziile nu se iau de la o zi la alta. Democraţia e un animal ce devorează încet, dar sigur.

— Papa Ioan Paul a publicat multe poezii. Sînt ele bune?

— Poezia Papei este- in spiri­tul tradiţiei impuse de francezul Paul Claudel, cu o anumită gran­doare faţă de Dumnezeu, natu­ră, animale, probleţne filosofice şi morale. Nu este însă o poezie lipsită de valoare, are o însem­nătate anume, un anumit curaj. După cum se spune, oricine poa­te scrie ca Victor llugo, dar ciţi au curajul să o facă. Aş dori ca Bush să aibă curajul de a scrie lunar cîte un poem de dragoste şi să ni-1 ofere spre lectură. Am şti mai multe despre caracterul său. Papa, ca toţi oamenii mari, ca orice personalitate, are ele­mentul său tragic-. Polonia presupune • doar a fi (romano) catolică cind de fapt ea e-;te păgînă.

— Sînteţi de acord cu Fî.-nata Gorczynski, care a afirmat ’ ă „li­teratura emigraţiei este term na. tă“ ?

— Literatura emigraţiei şi-a pierdut din Snsemnătate, din mi­siunea ei de a apăra libertatea ideilor. Din nefericire, nu mai e- xisţă cenzură în Polonia, deoa­rece mi-am dezvoltat un stil al meu ca re . să atragă cenzura. Scriam poeme serioase tragice. ■ Acum scriu despre corpul meu, despre boală, do pierderea ru- sinii. . .

Demostene ŞOI RON

A d e v ă r u l d e c l u j ==î*AGtNA i

Şl HOTELURILE ŞI-AU ALINIAT" PRETURILE• Gîlceava Parlamentului cu

Viorel Cataramă continuă, fără ca noi să ne dumirim de ce a fost atît de necesară fantastica majorare de preţuri la hotelurile din România. Deocamdată, sigur este un lucru: de pe urma măsu- -'; d i luate,’ în anantaj sînt străinii care apelează la serviciile hote­liere româneşti şi îri dezavantaj sînt turiştii rom âni.. In fapt, s-a realizat (din nou) o aliniere la preţurile mondiale, fără a fi luat în considerare faptul că, în pri­vinţa veniturilor băneşti, sîntem .

. departe de orice fe l de aliniere, în pofida numeroaselor discuţii iscate, Ordinul nr. 89 din 1991 al Departamentului Turismului, prin care se adue la acelaşi ni­vel preţurile practicate de hote­luri, a rămas în vigoare. Pe' a-

. ceastă temă am avut o' discuţie cu domnul A lfrcd Oprea, şeful Agenţiei de Turism Cluj, din ca­drul S.G. Turism Transilvania*1.

— Cum au fost stabilite, în fapt, preţurile?■ — In baza. Ordinului 89, fieca­

re unitate hotelieră şi-a stabilit preţurile, în funcţie de eheltuie-

. Iile proprii şi de gradul de ocu­pare. '

■— Concret, caro ' sînt accslo preţuri, în reţeaua dumneavoas­tră hotelieră?: — La hoteluri de categoria â

îl-a , curii este „Astoria1*, un -pat Sn cameră cu baie costă 400 de Jei, în cameră fără baie —- 300 de lei, camera cu două paturi fără baie costa 400 de lei, cea cu baie — 600! lei. La^Fîntînele Be- îiş,- camera cu doua paturi costă 400 de lei, un pat în cameră fă ­ră baie costă 300 de lei, un apar­tament costă 2500 pe noapte. La hotelurile „Sport11 şi „Napoca11, camera cu un pat şi baie. costă 650 de lei, camera cu două pa­turi şi baie costă 800 de lei, ca­mera cu două paturi şi' duş costă 700 de lei, apartamentele costă 7.500 de lei, iar garsonierele — 4.500. La Hanul „Colina11 camera cu două paturi şi duş costă 700 de lei, iar la-hanul Gilău came­ra cu două paturi şi duş costă 000 de lei." La Vila „Poleacul" (Casa Albă), camerele cu pat du­b lu ' costă 1.300 de lei, aparta-

, montul — 7.000 de lei şi o came­ră cu 5.000 de lei.

■— Ne apropiem dc „Belvede­re".

— Da, aici sînt cele mai mari preţuri:-cam era cu un pat costă 4.500. de lei, camera cu două pa­turi —■ 6.500 de lei, apartamen- ; tul — 11.000 de Iei. Preţurile sint pentru o noapte de cazare.

— Pentru noi este foarte imtll, pentru srtăini este ieftin. Cu cî­teva pachete dc „K enl" aceştia se pot caza mulţumitor. Cît cos­ta, înainte, cazarea la „Napoca1* pentru străini?

— 37 de dolari S.U.A, pe noap­te, pentru o cameră.

— Şi acum?— 10 dolari.— Acest ordin es(c bun sau

rău pentru turismul românesc?Deocamdată este greu să ne

dăm seama. ■ :— Se face o diferenţă între tu­

rismul dc grup şi cel individual?

•— In toată lumea se practică tarife diferite: pentru turismul organizat pe bază de contracte preţurile sint extrem de avanta­joase (se ajunge la preţul de 10 dolari pe noapte), iar pentru tu­rismul individual, pentru exact acelaşi spaţiu de cazare, se per­cepe uri preţ mult mai ridicat: între 40 şi 100 de dolari. La noi nu se face, încă, o astfel de di­ferenţiere.

— S-a făcut o clasificare a ho­telurilor româneşti după. norma­le internaţionale?

— Nu s-au făcut asemenea în­cadrări. Dacă se -v o r face după normele internaţionale, la noi de-abia „Belvedere11 va putea as­pira la trei stele. Vor fi multe unităţi, însă, care nu vor avea nici o stea.

A consemnat M. SANGEORZAN

Milioane

Fotografia:

abandonate în Piaţa Cipariu: cind vor structorii Ia lucru?

reveni eon­

ii! atenţia pensionarilorPentru a informa pensionarii în legătură cu une­

le reglementări legale mai puţin cunoscute, dar de larg interes, ne-am adresat doamnei. Dafina Sa- moilă,. şefa Oficiului de pensii din cadrul Direcţiei pentru muncă şi protecţie socială.

— Cînd se vor primi diferenţele rezuitate din majorarea pensiilor?

— Direfenţa rezultată din majorarea pensiilor pe Juna august se va primi în această lună. Pentru

. a preveni anumite încurcături, pensionării sînt ru­gaţi s i stea acasă la data eîrid sînt planificaţi pen­tru a primi pensia. Se evită astfel reordonanţarea pensiilor câre nu se poate fac6 decit prin Oficiul central’ de plată a pensiilor şi această operaţiune durează cel puţin două luni de zile.

— Ce noutăţi aveţi pentru invalizii, veteranii şi văduvele de război?

— Prin Legea- nr. 49 din 1991 se stabileşte acor­darea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, vete­ranilor şi văduvelor de război. Calitatea de vete­ran şi văduvă de război, care nu beneficiază de-pensie prin Oficiul de pensii, se dovedeşte de către Asociaţia veteranilor de război. Urmează să ie stabilească, în scurt timp, cine va plăti aceste pensii. -

— Urmează să înreapă, in curînd, un nou an şcolar. Ce trebuie să facă elevii şi studenţii, bene-

Hadu SANTEJUDEAN

ficiari de pensii de urmaş?— Elevii şi studenţii care au depăşit vîrsta de

16 anf trebuie să prezinte adeverinţe din care să rezulte că s-au înscris' in noul an şcolar.

— Mai mulţi pensionari care şi-lucrează-întrea­bă dacă li se mai reţine procentul de 3 la sută.

— în cazul în care : cumulează pensia cu-sala­riul, li se reţine. C ei1 care au fost pensionaţi'- pe baza Decretului nr. 60 din 1990 au beneficiat de aceleaşi procente ca şi, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3 din 1977, modificată prin Decretul-Lege nr. 70 din 1990. O dată cu împlinirea vîrstei de 60 de ani bărbaţii şi 55 de ani femeile, pot fi angajaţi cumul înd pensia cu salariul. ■

Există, apoi, mulţi pensionari cu gradul III de invaliditate care lucrează. Ei urmează să fie plă­tiţi prin oficiile de pensii. în acest scop, agenţii economici trebuie să ne trimită adeverinţele cu­venite. ' ‘

— Unii pensionari - şi-au cumpărat . locuinţele. Cum plătesc? - : .

— li rugăm să achite ratele la C.E.C, pînă cînd reţinerea va apare pe cuponul de pensie. -' — S-a reuşit să se îmbunătăţească activitatea

oficiului in ultimul timp?— într-o oarecare măsură, da. M odificarea le­

gislaţiei a dus, însă, la creşterea substanţială a volumului de muncă şi încă nu putem face faţă acestuia aşa cum dorim.

I. R.

PRIVAL” : PROBLEME, SOLUŢil, PROIECTEt fTn ciuda deselor menţionări

(mai mult sau mai puţin agre­sive) în presă a firmei particu­lare de salubritate „Privai*1, am aflat de la domnii Nicu Văleanu şi Dan Prigoană, cei doi patroni, că sînt primul om care-i întreabă de sănătate.

I.: Pentru a clarifica un lu­cru, pornim dc Ia „mărul dis­cordiei": cc este cu rampa dc pc varianta Mănăştur-Zorilor?

R.: Este adevărat că noi am depozitat acolo gunoL Dar ceea ce nu s-a precizat în ’ cele scri­se, este faptul că e vorba de 6’ depozitare in tranzit. Distanţa Mănăştur-rampa Pata (rît) este de 36 de kilometri şi combusti­bilul este scump! Am ales so­luţia tranzitării gunoiului, dar acesta nu stă mai mult de două zile în zona din variantă. Răul a început eîrid s-a luat decizia dezafectării toboganului din Mănăştur (nod N), cînd acesta era absolut necesar în cartier! Noi am început construcţia u- nui nou tobogan pe variantă, şi cînd va fi gata, nu va mai fi nici o problemă.

I.: Să ne întoarcem puţin la început. Cum a apărut firma „Privai1*?

R .: Firma s-a născut din do­rinţa de a fee ceva folositor pentru oraş (nicidecum ca să ne-mbogăţim peste noapte!). Am pornit de la zero, ca do­vadă că nici pină în -ziua de azi nu avem un sediu, iar cu noile tarife, camerele închiria­te la hanul „Colina11 nu sint tocmai mană cerească. Acum avem utilaje suficiente pentru a .asigură curăţenia cartierului Mănăştur, şi chiar ne-am pu­tea extinde. Problema este că se' apropie iarna şi nu dispu­nem de un spaţiu acoperit pen­tru parcul-auto, de un vestiar

pentru oameni. Am solicitat primăriei pasajele din Calea Floreşti, dar se pare că au fost considerate prioritare alte ini­ţiative, deşi activitatea noastră este vitală pentru oraş!, I.: Ce oferă firma „Privai1* beneficiarilor?

- R.: Conform contractului '.îri.-’ cneiat cu beneficiarul, ridicăm gunoiul de două ori pe săptă- . mină, asigurăm curăţenia punc­tului gospodăresc şi deratizarea acestuia (lucrăm la tariful ve-, chi, nemajorat). .Firma îşi res­pectă, abonaţii şi .pentru a ne feri oamenii de „ispite1*, le-am oferit salarii bune. De aseme­nea, actele de indisciplină' au fost sancţionate foarte sever. Ne străduim să prestăm servi­cii de calitate, să nu avem re­clamaţii din partea'beneficiaru­lui, Chiar dacă am avut o se­rie de greutăţi, lucrurile o iau pe făgaşul cel bun: avem con­tracte in valoare de două mi­lioane iei lunar, contracte cu localităţi din jurul municipiu­lui (Mărişelu, Someşul Rece). In" perspectivă, rie gîridim foar­te serios să n? ocupăm de spa­ţiile verzi de pe lîngă blocuri şi de terenurile' de joacă pen ­tru copii. Deocamdată, acestea le trecem la capitolul „proiecJ te11. ... ■ ' ' " . - :

I.: Ce vă doriţi ccl mai mult? .R.: Aştept ca, dimineaţa,

mergînd la serviciu, să treacă stropitoarea p e ‘ lîngă mine; să simt aerul proaspăt şi să spun: ,;este_ maşina mea, eu am reu­şit să fac asţa!“.

Aşteptăm şi noi, cu încrede­re, acest moment.'.

A consemnat Flavia SERGIHE

RESTAURAŢII T$T-EIJR®I>ENE ...' . (Urmare din pag. I)

destul de mult în perioada tre­cută' (le la alegeri. Celor care nu-î voiau de la început li s-au alăturat nemulţumiţii de situaţia economică, socială şi politică, de­gradarea ei fiind pusă pe seama incapacităţii preşedintelui şi gu­vernului sâ facă faţă greutăţilor tot mai mari eu care se confrun­tă românii.. A lţii au ajuns la concluzia eă preşedintele Iliescu este un om nehotârit şi îl com ­pară, din acest punct de vedere, cu preşedintele Republicii M oldo­va pe care îl văd, în cazul unei Ro­mânii mari, în fruntea statului. S i­gur, comparaţiile, sînt inevitabile şi de ele trebuie să ţinerii seamă, chiar dacă se uită faptul, esen­ţial, că preşedintele Snegur lup­tă acum pentru o idee — inde­

pendenţa M oldovei, la care este- imposibil să nu te raliezi.

In sfîrşit, o parte a românilor ar vrea, sau afiririă că vor, ca ex-regele Mihai să fie adus pe tronul Rom âniei.. Nu se poate şti cu exactitate cîţi dintre locuito­rii ţării doresc cu adevărat o restauraţie in Rorhânia: Lozinci­le strigate la mitinguri nu con­stituie argumente decisive. Pro­babil, o parte a celor care de­clară ca oportună întoarcerea cx-regelui în .ţară urmăreşte alte interese, mult mai aproape de

B a n c n o te le şi in f la ţ ia(Urmare, din pag. I)

C.F..C.? Numărul celor care s-au trezit ruinaţi nu e mic. Cei bă- trini nu depus micile lor econo­mii pentru n-şi asigura bani pen­tru medicamente şi pentru în- mormîntare. Azi nu le mai folo- t-esc la nimic. Cei vîrstnici, cu copii adolescenţi, au strîns cu­reaua pentru a putea suporta — timp de cinci-şnse ani — chel­tuielile pentru facultate. Cei ti­neri s-au gîndit să adune bani, cum pot, ca să-si cumpere, casă şi mobilă. (Innimc, dintr-o nun­tă „eu dar“ problema eră ca şi rezolvată). Cei cu venituri medii au depus bani pentru automobil, al cărui preţ a crescut de la

70—80.000 la 350.000, 500.000 lei pe piaţa „liberă11. Dacă econom ii­le Ja C.E.C. ar fi fost şi ele „in ­dexate' exact în ritmul ratei in ­flaţiei, totul ar fi fost în ordine.

Pe lingă pauperizarea rapidă a oamenilor din aceste categorii, apare o altă implicaţie majoră: clasa aceea de mijloc, prosperă, pe a cărei apariţie se baza F.S.N., nu mai poate să prospere, ci, dimpotrivă, sărăceşte. S-ar fi putut întimpla ca p parte din oamenii cu bani la C.E.C. să în­cerce — in locul utilizării lor pentru achiziţionarea unor bu­nuri — să-i investească în . afa­ceri, prin asocierea unor mici ca­pitaluri. De acum încolo — nici o speranţă în această direcţie.

Totuşi, o clasă „m ijlocie11 apare: clasa celor câre au obţinut deja ciştiguri mari prin exploatarea dezastrului econom ic al ţării, cla­sa speculanţilor, traficanţilor de influenţă, a codoşilor, hoţilor etc. Nu zic ba, printre cei care au în­jghebat ceva afaceri bune şi, mai ales, cu perspectivă, se găsesc şi dintre aceia care, înainte de re­voluţie, aveau sume mari (cine sînt aceştia Si. ghiciţi uşor) şi ca­re, cu fior, relaţii şi pe baza in­tuirii direcţiei vîntului economic, s-au grăbit să investească ime­diat in afaceri sigure. Totuşi, nici aceştia riu sint mulţi.

Este, deci, limpede că inflaţia a devenit —' din rezultat al sla­bei productivităţi — generatoare a penurici de capital investibil în afaceri. Pină la cc nivel se va ridica inflaţia — pe care Gu­vernul ne-a asigurat că o poate

slăpîn i. . . — nu putem şti. A flu­xul de capital străin, care sâ re­vigoreze economia, nu se prea arată, iar liderii sindicali sînt în permanenţă preocupaţi doar de două problem e: accesul la fondu­rile fostului U.G.S.R. şi creşterea permanentă a salariilor, mult peste nivelul creşterii sărmanei productivităţi. (In ce măsură cu­tare sau cutare protest şi „atitu­dine" ale unor lideri sindicali au la haV.ă consultarea membrilor sindicatelor e o altă- problemă. A r fi amuzant să . ne imaginăm, asemenea ..viitoarelor alegeri lo­cale, noi alegeri sindicale...) .

Aşa stind lucrurile, nu avem decit să ne bazăm pe inteligenţa, bunăvoinţa şi înţelepciunea celor din sistemul financiâr-bancar, care ne oferă bancnote şi mone­de noi, cu care nu prea avem ee cum păra. . .

pielea proprie decît cele genera­le. Pe de. altă parte, este de ob­servat că aproape toţi foştii rem . sau urmăşii acestora din ţările est-europene şi-au manifestat disponibilitatea de a reveni, in

; aceeaşi calitate în ţara de unde i-a alungat revoluţia bolşevica. Cel mai- recent caz este al Ma­relui duce Vladimir Kiriloviei Rcmanov, nepotul ţarului Nico- lâe al II-lea, care a declarat în- tr-un interviu acordat ziarului „Le Figaro“ că reinstaurarea m o­narhiei în. Rusia nu este im po­sibilă şi, din punct de vedere poiitic, ea ar fi un factor stabi­lizator. Marele duce Vladimir, în vîrstă de 74 api, care trăieşte in Franţa, a adăugat că a primit numeroase scrisori care cer re­instaurarea monarhiei în Rusia:

Aşadar, ş i : în Rusia lui Elţîn, pe. care participanţii la mitingul despre care pomeneam lâ înce­putul acestor rînduri îl conside­raţi providenţial pentru salvarea Rusiei de comunism. Şi îl doreau

' reeditat, ca să spun aşa, in Ro­mânia, în persoana ex-regelui Mihai. Relativitatea părerilor u- nor participanţi la astfel de adu­nări iese şi cu acest prilej în e- vîdenţă. Asimilîndu-1 pe ex-rege- le Mihai cu Boris Elţîn, adepţii monarhiei din România, mulţi, puţini, cîţi sînt, ar fi huiduiţi ia o adunare la care să participe şi partizanii reinstaurării monar­hiei în Husia. In acest concert est-european pro-monarhic, nota distinctă a fost oferită, din nou, de Ungaria şi eventualului pre­tendent la tronul.ei. Dacă nu mă înşel, în anul trecut a fost pof­tit pe scanul Sfîntului Ştefan un urmaş al Habsburgilor. Mişcare foarte iscusită, ale cărei intenţii încep să iasă la iveală acum, cînd aluziile la Europa Centrală unită se fac tot mai des auzite. Descendentul imperial a refuzat însă onoarea, spunînd că poate fi mai de folos Ungariei acolo unde se află, adică în Europa a- puseană. Iar folosul despre care pomenea în treacăt osul de îm­părat devine tot mai evident, o- dată cu „înaintarea spre Apus11 a ţărilor fost comunisto. Încălţaţi cu pantofi scîrţiitori, să se audă departe, ungurii păşesc pe un co­vor foşnitor, în timp ce drumul românilor este plin de hîrtoape.

V PAGINA 5 Ad e v ă r u l d e c l u j

11 N9 9 ■

UN UNIVEîn cîte apartamente, birouri, laboratoare etc. sînt pre­

zente produsele firmei „Sanex"? Imposibil de răspuns acum îa o astfel de întrebare. Cert este însă faptul că produsele, materialele fabricate la „Sanex“ sînt indis­pensabile oricărei construcţii moderne, indiferent de uti­litate, contribuind la conturarea unei ambianţe de con­fort. „Sanex“ înseamnă util si frumos, înseamnă o notă aparte, de individualizare a gusturilor noastre, a exigen­ţelor noastre estteticte, a aspiraţiilor de civilizaţie.

Ceramica fî/iă pentru construcţii nu este o invenţie a noastră şi cu atît mai mare este meritul specialiştilor clujeni din acest domeniu că au transformat-o într-o in­dustrie cu un loc bir.e definit, de largă utilitate in eco­nomia românească

Domnul ec. Dumitru Corhuţ, directorul general al So­cietăţii com erciale „Sanex“ S.A. • este un specialist de marcă în acest domeniu. Cu ajutorul domniei sale creio­năm^ po scurt, drumul acestei prestigioase firme clujene.

O TINEREŢE SCURTA PENTRU O INDUSTRIE MARE

— „Sanex", ne spune dl. Dumitru Corhuţ, a luat fiin ­ţă in anul 1972, ca urmare a creşterii cererii de ^nateria ■ je de construcţii de finisaj din ceramică fină. Atunci s-a pus în funcţiune prima capacitate de 2.850 tone, anual, de obiecte sanitare de porţelan.

— Etape mai importante?— :in acelaşi an a intrat in producţie şi prima linie

rte fabricaţie a plăcilor de faianţă, cu o producţie anuală de 600.000 m.p. Lucrările de investiţii continuă şi,- îri 1973, se; pune în funcţiune a doua linie de obiecte sani-

* *

j :

Imagine din secţia presare .

tare (îin porţelan tot cvi o capacitate anuală de 2.850 to­ne, precum şi a doua linie de fabricat plăci de faianţă (capacitate 4300.000 m .p ./an ); în 1974 — prima linie de fabricaţie a 'p lăcilor din gresie si a treia linie pentru plăci din faianţă, iar îr. 1975 a doua linie de plăci de grecie antiacidă (250.000 m .p./an). Dezvoltarea rapidă a sectorului ceramic, atît pentru finisarea construcţiilor ci­vile şi industriale, cît şi a ceramicii dc menaj a condus la necesarul creşterii de materiale refractare necesare echipării vagoneţilor cuptoarelor tunel- pentru produce­rea acestora în ţară. Astfel ,in 1975 începe construcţia secţiei de refractare speciale, inaugurată anul următor, căreia îi, urmează alta :n 1978 In acelaşi timp s-au îm­bunătăţit considerabil tehnologiile pentru obţinerea unor preduse de ralitfjte. Am reuşit, de asemenea, să fabri­căm ia 'n o i pigmenţi şi coloranţi ceramici, care înainte se importau:

— Mai departe?— Nu preconizăm mărirea capacităţilor de producţie

existente. Avem în obiectiv, în schiiftb, dotarea societăţii cu; utilaje noi, moderne.. Aceasta va permite reducerea consumurilor energetice, concomitent cu îmbunătăţirea: calităţii producţiei, creşterea competitivităţii produselor şi materialelor ce poartă marca „Sanex“ pe piaţa internă ţi externă.

„S A ftE X " — PRODUCE

1. — Obiecte din porţelan sanitar, atît pentru piaţa in­ternă cît şi pentru export, sub formă de garnituri de baie completc („M clania", „Sanda", .,Eiard“ etc.), cît şi. piese disparate, care nu formează o garnitură întreagă (vase WC, lavoare, port-hîrtie, săpuniere, racorduri, port- prosoape, rezervoare pentru vasele WC, cuiere . etc.). Obiectele sanitare sînt de culoarc albă, colorate uni sau bicolore (in degrade).

2. — Plăci faianţă. Producţia constă din plăci de fa ­ianţă, glazurate, albe, colorate, decorate prin serigrafiere sa» stropite, flainate, marmorate, ce le conferă un aspect comercial plăcut, calitatea fiind substanţial îmbunătă­ţită. I-’e lîngă formatul tradiţional de 15x15 cm se mai- fabrică formatele: 20X15 cm, 10,8X10,8 cm şi 20X20 cm. întreaga producţie este absorbită de piaţa internă cît si da export. _ .

3. — Plăci gresie. Se produc: plăci din firtsie nntinci- dc neglnzurate dc. dimensiunile: 10X10; 7,5X15; 15X15;

25X?0: 20X20; 15X30 cm de diferite grosimi, cu supra­faţa lisă, sau în relief, utilizate în spaţii acoperite sau. în aer liber, cum ar fi: peroane, hale industriale, aba­toare, spitale, restaurante, gări, etc. *

•1. — Plăci ceram ice pentru pardoseli interioare, glazu­rate în form atele de 15X15: 15X20 şi 20X20 cm, cu gla­zuri simple, colorate într-o culoare, sau glazurate şi stro­pite, flamate, decorate prin serigrafiere e tc ., ' utilizate pentru placarea pardoselilor construcţiilor civile cu cir­culaţie redusă (săli de baie, bucătării, holuri, sufragerii etc.). j .. . . . . .

5. — Produse refractare speciale, cu liant corodici itie sau din şamot, obţinute prin turnare (casete pentru ars piăci faianţă şi gresie, glazurate), presare (plăci şi suporţi refractari pentru suprastructura vagoneţilor cuptoarelor tunet din sectorul ceramic) şi extrudere (unit suporţi spe­ciali pentru vagoneţii cuptoarelor tunel-ceramice). Tot în cadrul secţiei se mai produc şi refractarele anorlitice poroase, cu greutate . specifică aparentă mică (0,6—0,7 g /cm c), fiind un material izolant foarte bun, avînd şi marele avantaj de a fi foarte uşor. ,

6. — Frita, care este o sticlă răcită brusc, prezentîn- du-se sub form ă de granule tensionate, fiind componen­ta principală a glazurilor fritate pentru plăcile de fa­ianţă şî. gresie. Elaborarea ei se face în cuptoare vană continue (cu vatră fixă), cît şi rotative, intermitente.' So­cietatea noastră produce frită şi pentru alte unităţi ce­ramice din ţară, cu profil de producţie asemănător cu al nostru. . . . . . . /, . . •

7. — Pigmenţi şi coloranţi ceramici. Pigmenţii cera­mici sînt pulberi obţinute-prin calcinarea’ la temperaturi ridicate (1000— 1500 gradeC) ş l ă unor ox iz i'sa u săruri metalice, care, datorită ■ prezenţei. în 'com p onen ţa lor- a- unor grupe crom ofore colorate, colorează glazurile cera­mice în care se introduc, fiind stabili lă temperaţtiri ri­dicate. -Coloranţii ceramici sînt amestecuri de. frite -cu pigmenţi ceramici, utilizaţi la realizarea decorurilor plă ­titor din faianţă şi gresie. >-Paleta de culori obţinută; cu* aceşti pigmenţi şi coloranţi este foarte întinsă,- începînd cu roşu şi terminînd cu violet, tuprinzînd, deci, tot spec­trul de culori obţinut prin descompunerea luminii. Ca­pacitatea de producţie existentă acoperă consumul in­tern, cit şi o bună parte din necesarul fabricilor din sec­tor..

p e r s p e c t i v i : ,

In perspectivă nu se preconizează o mărire a capaci­tăţilor de producţie existente, în schimb, se prevede do­tarea societăţii cu utilaje noi, moderne, ce-i vâ permite reducerea consum urilor energetice, concomitent cu îm­bunătăţirea calităţii producţiei. Astfel,., se are în vede-

> -V-MTV-

' \ / - } . . - L f - j i I

Masa' dc sortare

Stand c\poziţional

Imagini din scoţia cu produse finite

l'e cbn tiirarea în 1932; a - u n u i! cuptor tunel cu role cu flacără directă, pentru • arderea , obiectelor,:.sanitare, în locul unuia 'd in 'cele dotiă cuptoare tunel cu mufă exis­tente. Acosta va avea t~capacitate de producţie de cca2 ori mai iriare! decît;'uh '.'cuptor existent, iar consumul de combustibil do 4 ori niai mic.

f ‘ în anii următori (1993— 1995) se preconizează construi­rea - unor linii de fabricaţie a plăcilor de gresie şi fa­ianţă la care cuptorul — ca utilaj conducător — va fi cu role ceramice, faţă de cuptoarele tunel cu mufă, exis-

. tente. Avantajele obţinute prin construirea unor aseme­nea -cuptoare sirtt: reducerea consumului de combustibil; : reducerea gradientului d e . temperatură pe înălţimea la- , boratoruluî cuptorlilui; îmbunătăţirea aspectului corn er-' cial a1 plăcilor şi reducerea pierderilor tehnologice.

Diversificarea şi -îmbunătăţirea calităţii .producţiei de produse refractare presate se va realiza prin dotarea în­că in acest an a sectorului „Refractare speciale *, cu pre­să de 1500 tf, construită prin autodotare. Dacă în viitor vor fi comenzi suficiente de cărămizi izolante anortitice, se preconizează construirea unui cuptor microtunel pen­tru arderea separată a acestor produse.

Lipsa de fonduri valutare necesare achiziţionării, din import, de prese pentru presat plăci faianţă şi gresie, a constrîns. fabrica sâ-si iacă singură asemenea utilaj, ajungîndu-se să se producă, pentru prima dată în ţară, prese hidraulice automate de 400 şi 800 tf, atît pentru noi, cit şî pentru fabrici surori din sector: („Mondial"* Lu­goj şi Combinatul chimic din Tîrnâveni). Extinderea

'Acestei activităţi; a condus la necesitatea construirii unei hale speciale de producere a lor, care se \‘a termina acest an. . . .

E X P O R T . •

Socicta tea exportă în multe ţări produsele d e ; bâză ce le fabrică: obiecte sanitare, plăci faianţă şi gresie, pon­derea cea niai mare. avînd-o obiectele sanitare, pentru câre avem, Sn 1991, oferte de cca 5000 tone, ceea ce în­seamnă aproximativ 90 la sută din capacitatea de pro­ducţie existentă. Exportăm în: Belgia, Franţa, Italia, Is­rael: Polonia, S.U.A., Germania, Anglia etc. Pe primele "

'6.; luni ale anului sarcina de expori s-ă realizat în pro- ; porţie de 100 lâ'sută. _ '

r PRODUSE NOI

Avindu-se în vedere marca cerere la export a obiec­telor sanitare, în acirst an s-a asimilat şi lansat în fa­bricaţie: " ■

0 garnitura de baie „RETRO1- pentru o firmă bel­giană;

0 o garnitură de baie pentru o iirm ă 'd in Ita lia ;'9 anumite piese componcnte ale unei garnituri pen­

tru o firmă din Austi ia. - '.■Toate acestea au !ost asimilate după modelele aduse

de firm ele respective, care au solicitat şi culorile „ la .z i" pe piaţa internaţională.

Pentru plăcilede faianţă şi gresie, s-a diversificat gama sortimentală prin introducerea în fabricaţie a modelelor stropite şi flamate şi la plăcile de gresie glazurate, pe lîngă cele din faianţă. S-au asimilat .culori noi, moderne, solicitate dc cumpărători. Se lucrează la punerea la punct a unei glazuri mate pentru plăcile de faianţă, gla­zură foarte căutată pe piaţa internaţională. Tot în sfera preocupărilor societăţii, împreună cu Institutul dc cerce­tări pentru materiale de construcţii „I’ROCEMA" Bucu­reşti, Filiala Ciuj-Napoca, intră şi elaborarea unor reţete dc fabricaţie a pigmenţilor ceramici pentru glazurarea obicciclor sanitare utilizind ca materie primă silicatul de zirconiu.

Pagină realizată dc

Ion RUS şi Gh. P. LAZANUFotografii: ,

R. SANTEJUDEAN

itfSVĂRULDECLUJ ^PAGINA 6

SOCIETATEA COMERCIALA „NAPOCA" S.A. CLUJ-NAPOCA

anunţăpublicul călător deschiderea traseului

© CLUJ-NAPOCA - RECEA CRISTUR - GÎRBOU - JIBOU - ARDUSAT - SATU MARE

Autobuzul pleacă zilnic din AUTOGARA II, la ora 6,00, cu înapoierea din Sotu Mare la ora14,00. (1359)

UNIUNEA SINDICATELOR LIBERE DIN JUDEŢUL CLUJ

Bulevardul Eroilor nr. 16, telefon 11-63-17 angajează, prin concurs:

• CONTABILCondiţii de studii: conform Legii 12/1971. Concursul va avea loc în data de 17 septembrie

1991, ora 10,00. Informaţii suplimentare la sediul uniunii.. (1538)

S.C. „NAPOCHIM" S A C L U J -N A P O C A ~ ~organizează ,

în ziua de 12 septembrie a.c., ora 9,00, la sediul din str. Someşului nr. 34, licitaţie pentru vînzarea

• unei MAŞINI DE INJECŢIE, amortizată inte­gral. (1360)

^OCIETAT E a ' c O MER C IA LA „SANEX* S A CLUJ-NAPOCA

Strada Beiuşului nr. 1 anunţă

în conformitate cu legislaţia în vigoare concurs, în data de 25 septembrie 1991, ora 9,00, pentru ocuparea postului de:

• FIZICIAN (cu cel puţin 5 ani vechime în pro­fesiune) i

Informaţii suplimentare se primesc la Serviciul0.N.S.P., telefon 14-70-38, interior 130. (1361)

SOCIETATEA COMERCIALA ... FORTPRES - C.U.G. — S.A.

Bulevardul Muncii nr. 18 organizează

LICITAŢIE privind închirierea de• spaţii pentru activităţi de producţie şi servicii Licitaţia va avea loc în data de 16 septembrie

1991, în Bulevardul Muncii nr. 83, ora 10,00 (cămin de nefamilişti nr. 4 FORTPRES - C.U.G. - S.A.).

Relaţii suplimentare la telefonul 15-44-25, int. 1205. (1362)

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL CONSTRUCŢII DE MAŞINI C.U.G. CLUJ-NAPOCABulevardul Muncii nr. 199-201

face înscrieri pentru ŞCOALA DE MAIŞTRI la ur- " motoarele meserii: -

© ELECTROMECANIC A.M.A. - 14 locuri © ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE Şl REPARAŢII IN

1.C.M. — 2 locuri© LĂCĂTUŞ CONFECŢII METALICE CAZANGE-

RIE Şl SUDURĂ - 11 locuri Înscrierile se fac zilnic la secretariatul şcolii pî­

nâ fa data de 13 septembrie, orele 12. (1363) >

S.C „TERMOROM" S.A. CLUJ-NAPOCABulevardul Muncii nr. 16 ’

vindecătre societăţi comerciale şi persoane particulare:

© FONDURI FIXE cuprinse în lista de casări pe 1991

De asemenea organizează licitaţie, in ziua de 12 septembrie 1991, ora 10,00, pentru:

© ANGAJAREA UNEI LUCRĂRI de schimbare a conductelor subterane de apă, pe lungimea de 250 metri, cu materialul beneficiarului

Informaţii: la telefonul 14-18-98, 15-44-25, int. 1008 sau 1009. (1364) ,

„ELECTROMAGNETICA" S.A. BUCUREŞTIangajează

© MUNCITOR ELECTRONIST pentru REPRE­ZENTANTA TEHNICĂ JUDEŢEANĂ CLUJ

Informaţii: telefon 14-51-15. (1374)

„CANTOR CONFMET" S.R.L.

ofera servicii de:© confecţii metalice şi plasă de sîrmă cu orice

grad de complexitate © Execuţie promptă O Calitate deosebită © Pre­

ţuri avantajoase.Informaţii şi comenzi: zilnic în str. Bulgarilor nr.

10 (lîngă pasajul de cale ferată din Mărăşti).(12291)

NOU! aparate electrocasnice PHILIPS la CLUJ. Adresa: EUROcom, Piaţa Muzeului 5. (11478)

REGIA AUTONOMA A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA (fost A.P.S.)

invităpe toţi concesionarii de morminte, a căror .termen expiră în anul 1991 în cimitirele pe care le admi­nistrează, sâ se prezinte la Administraţia Cimitiru­lui Central de pe str. Avram lancu nr. 26—28, în vederea clarificării situaţiei.

Primirea publicului se face: MIERCURI, JOI şi VINERI, între orele 8,00-13,00. (1370)

SOC. COM. „AGROINDUSTRIALĂ" S.A. CLUJ-NAPOCA

FERMA STELUŢAStrada Odobeşti nr. 5

* angajează <© MUNCITORI SEZONIERI pentru recoltarea

MERELOR, contra cost, la preţuri avantajoaseInformaţii: la telefonul 13-04-79. (1373)

SOCIETATEA COMERCIALĂ MIXtJ T ~ ~ ~ ROMĂNO-GERMMiĂ „PRO-TENVSîR.L.,

VIDEO AKTUELL \vă oferă:

■ © închirieri de filme pe videocasete VHS PAL © înregistrări de filme la cerere © videocasete înregistrate-Vă aşteptăm la sediul firmei: str. Cîmpului nr.

133.(11941)

N~ ~ ~ C . .P . CUBLEŞ ~ 'vinde prin licitaţie, în data de 28 septembrie:

© sediul © construcţii gospodăreşti © separator de lapte, nou. (11940)

C A P . COASTA 'vinde la licitaţie, în 18 septembrie:

© utilaje confecţionat mături © saivane © agre­gat tuns oi © magazii © autocamion © casă de locuit © tocătoare furaje. (11465)

C.A.P. LUNA DE SUSvinde prin licitaţie, în data de 21 septembrie 1991:

© două grajduri modernizate• 3 fînare. (9285)

C.A.P. SÎNMĂRTINanunţă licitaţie la mijloace fixe în data de 15 sep­tembrie 1991, ora 9. (11473)

C A P . BOJUorganizează licitaţie publică în data de 21 septem­brie 1991, ora 10:

© patru fînare din lemn 9 un grajd 316 capete bovine © două instalaţii muls mecanic

t © motoare electrice. (11949) _

RESTAURANTUL „PARADIS PÂUL“ S.R.L ~

str. Ciocirliei nr. 47 angajează personal 'calificat şi necalificat pentru funcţia de:

© ospătar şi ajutor ospătari Relaţii: la sediul unităţii. (11470)

ASOCIAŢIA EXPERŢILOR CONTABILI SI ' TEHNICI CLUJ

anunţa că face înscrieri pentru o nouă serie la cursul de- '

© CONTABILITATE, care va începe la 16 sep­tembrie 1991.

Informaţii şi înscrieri la sediul din Piaţa Victo-ţ riei nr. 19, etaj II, cam. >123. (11471)

FIRMA „STEAUA DAMASCULUI"vă oferă:

© un sortiment mare de produse en-gros şi cu amănuntul, la preturi foarte avantajoase.

Telefon: 11-93-09.Str. Napoca nr. 25. (11948)

SOC. COM. „LEMN-TEX" GHERLA

cu sediul in Gherla, str. Hăjdăţii nr. 3 organizează concurs pentru ocuparea posturilordio *

© CONTABIL SEF© PROGRAMÂTOR-OPERATOR maşini de calcul înscrierile vor avea loc pină la data de 20 sep­

tembrie 1991 iar concursul in data de 26 septem­brie 1991. ' -

Unitatea mai încadrează:O sculptori în lemnO tîmplari universali Proba practică la sediul unităţii. (1376)

CITIŢI

IN NUMĂRUL 49 AL REVISTEIapM ministerul re interne M I T

MAFIA DIN P O i™ CLUJEANĂ? l i | JFOSTUL ŞEF AL SECURITÂTII DIN CLUJ

Stt "ARANJA? ODRASLELE RĂSPUNS COLONELULUI LES

ANUNŢAngajăm tinere pe post de ospătar, la firmă

particulară.Informaţii: 13-42-76, orele 8 -15 . (12164) < t >

.t-i <S.C. „AFAMIA" IMP.EXP. S.R.L.vinde en-gross şi cu amănuntul:

• „Helas" Iămîie 1© bere cehoslovacă 0,5 I ‘ " ^Relaţii: Piaţa Mihai Viteazul nr. 2, telefon:

13-03-92. (11472) • > ••

OFERTĂ IMPORTANTA! uFirmă posesoare de aparat de producţie băuturi -

răcoritoare, made în S.U.A.: Coca-Cola, Kiwi, Ana­nas, Mango, Mandarine, Struguri, Coacăze, d e mare productivitate,

livrează:© băuturi finite la preţurile cele mai scăzute d in

ţară — 75 lei litrul, cu ambalajul dv. în condiţii d e igienă şi calitate perfecte

Adresaţi-vă cu încredere firmei noastre Ia adre­sa: APAHIDA, jud. Cluj, telefon 952/3-14-67. ir?

l (11947)

C A P . SUCUTARDvinde la licitaţie publică, în data de 12 septem­brie 1991, ora 10, următoarele:

© 2 remorciO bazin polstif 8000 I nou• moară MTMF© maşină tratat seminţe• alte mijloace circulante şi fixe. (11474)

C.A.P. JiCHIŞU DE SUS vinde Ia licitaţie publică în data de 21 septembrie, ora 10, următoarele obiective:

© un selector cereaje© o magazie cereale 50 tone ^© un grajd bovine 100 capete ^ ,c'© două saivane oi, din cărămidă, cu acoperiş

din azbociment, capacitate 1500 capete, respectiv 700 capete

© un grajd bovine 50 capete © un cîntar pod-basculă 10 tone ® alte mijloace fixe. (11464)

ITT NOKIA — cel mai avantajos TV color pe p ia - ’ ţa actuală, oferit de INTERCOM „ZERO" S.R.L. şi garantat de CMC ELECTRONICS S.R.L.

INTERCOM ZERO S.R.L.: str. Pavlov nr. 3. (11463)

VIZITAŢI CONSIGNAŢIA „ANGELA" situată pe str. Republicii, în cadrul complexului c o ­mercial „SATURN" (la etaj). sn <

Vă oferim o gamă variată de produse, la pre^;'* } ţuri avantajoase! (11462) r ‘

~ S.c. IMP.-EXP. „PROMPT" S.R.L.a n g a je a z ă in con d iţii a v a n ta jo a s e : o.- ?

© TINICHIGIU-VOPSITOR AUTORIZAT, pentru ;- i- reparaţii auto.

Informaţi: telefon 12-48-97 sau la sediul firrnşî- str. Castanilor nr. 3, ap. 3, ap. 11, cartier Zorî-S? lor. (11452/A)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „COMITRA" S.R.Lvinde, prin magazinul propriu din Cluj-Napoca, B-dul 22 Decembrie nr. 137 (Piaţa Mărăşti):

© televizoare color import marca ELECTRON, cu telecomandă

Preţ: 59.000 lei.Garanţie: 6 luni. (11942) , 'r [

RAN CLUJstr. Horea 78

anunţă, pentru 16 septembrie a.c., la sediul depo-s zitului central Aghireş, comuna Aghireş, vînzarea; ia licitaţie a unor utilaje miniere. (12289)

PAGINA ADEVĂRUL DE CLU J

UNIVERSITATEA INDEPENDENTA ..DIMITRIE CANTEMIR" bucu reşti;

j 2 u^ $ ^ eschiderea, în centrul CLUJ, a Colegiuiui şi Turism, cu durata de studii de 3 ani

j suii,> ii şi fără frecvenţa) ;1QOiSC-? '-*e Se pot f ° ce în perioada 12—20 sept.

între orele 10-18, la sediul Fundaţiei Li orfi/ eret* 'n Cluj-Napoca, str. Moţilpr nr. 18,‘el. 95/11.18-78.»ju! ax<i1i de înscriere 500 le i. Testul de ADM ITEREl e,Tat,că şî Economie politica sau Geografie — . a '^9ere) se va susţine duminică, 22 sept. a.c., o ra 10. (11475)

REGIONALA DE CAI FERATE CLUJ» . anunţa ~ -In ziua de 24 septembrie 1991, ora 10,00, va

0V®>J * ’ s.a*a Şedinţe a Staţiei C.F.R. Cluj: © Consfătuirea anuală de lucru cu delegaţii în­

treprinderilor, unităţilor economice şi instituţiilor cu personal navetist, în vederea stabilirii, pe baza mersurilor de tren în vigoare, a orariilor şi compu> neriior trenurilor pentru viitorul plan de mers, co-

Programele de lucru pe schimburi ale be­neficiarilor de transport, precum şi trenurile de na- vetişţj care nu vor circula în zilele de sîmbătă şi duminică.

Delegaţii care vor participa la aceste consfătuiri smţ rugaţi sâ prezinte şi o situaţie numerică a na­vetiştilor pe direcţii, precum şi programul de lucru pe schimburi. (1356)

SOCIETATEA COMERCIALA „REMAT“ S.A. CLUJri organizează .

în data de 18 septembrie 1991, orele 10,00, licita­ţie pentru vînzarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune, după cum urmează:

• AUTOBASCULANTE S.R.D.• AUTOCAMIONETE T.V.• REMORCI AUTO• INSTALATII ACETILENA©MOTOSTIVUITOARELicitaţia va avea Ioc la sediul, unităţii pentru

mijloacele fixe existente în Cluj -Napoca iar, în 19 septembrie 1991 la Dej şi Gherla, urmînd ca în data de 20 septembrie licitaţia sâ aibă loc la Huedin.

Lista nominală cu preţurile de strigare se g ă ­seşte la sediul unităţii şi la Atelierul Mecanic, pu­ţind fi consultată zilnic între orele 8,00-14,00.

Persoanele interesate sînt obligate a depune 10 la sută din preţ la casieria unităţii, înainte de da­ta licitaţiei cu 24 de ore. (1354)

S.C. „SINTEROM" S.A. CLUJ

vindeIa licitaţie, în data de 19 septembrie 1991 (ora 9,00): ;

© FONDURI FIXE CASATE (maşini unelte)Lista mijloacelor fixe ce,urmează a fî licitate se

poate consulta zilnic la sediul S.C. „SINTEROM" S,A., Bulevardul Muncii nr. 12. (1352)

COOPERATIVA „CONSTRUCTORUL" CLUJ-NAPOCA

Strada Avram lancu nr. 19 anunţă

organizarea vînzării, prin licitaţie, a mijloacelor fixe:

• BULDOEXCAVATOARE• IFRON• MULTICARE• UTILAJE DE BALASTIERA• CONVERTIZOARE DE SUDURA

şi altele, propuse pentru casare conform Legii 50/1990.

Cei interesaţi sînt rugaţi să se adreseze la com­partimentul Mecanic Ş,ef din cadrul cooperativei, Calea Baciului nr. 43—45, telefon 18-27-88 sau centrala 18-77-65. (1357)

C.A.P. CĂLÂTELE

organizează licitaţie pentru vînzarea mijloacelor fixe: -

• două grajduri animale• doi boi muncă• două iepe ,• MCS-5• fînar etc.Licitaţia va avea loc în ziua de 14 septembrie

1991, ora 9, la sediul Unităţii din comuna Călăţele. Relaţii la telefon-192. (11951)

CLUBUL TERAPIA CLUJ-NAPOCAorganizează

cursuri cu durata de 6 luni de:9 desen tehnic © stenografie

cu durata de doi ani de:© depanare radio-TV - alb-negru şi color inscrieri şi informaţii numai la telefonul 14-05-47,

zilnic între orele 9 -15 .Cursurile vor începe în data de 16 septembrie

1991, orele 16, la clubul Terapia, str. Deltei nr. 5.(1346)

<MK.iclalc.1 tom crdalA româno germana

Import-export s.r.l., . ■ Va ol"cra calculatoare . „ .

A T 2 8 6 pcnlru numai 189.000 Ici reducere de 3% pentru persoane particulare

|80286 CPU/12MHz. 1 MB RAM. 40 MB HDD. 1 2 MB FDD. Interfeţe tS/IP. monitor mono. 101 taste. MS DOS 4 01.5 conectoare de exlenste|

XT TUIUK)............ ........................ ...........148.000 Ici|8088 CPU 6/10 MHz. 640 KB RAM. 20 MB HDD. t 2 MB FDD. montto» mono. Interfeţe 2S/1P. 83 taste MS DOS 3 30)Laptop HITACHI............................ ....289 .000 Ici

(80C88 CPU/4.77 MHz.512 KB RAM. 89 taste. dlsplay LCD CGA 4 nuanţe Interfeţe 1S/1P. conector pentru FDD extern de 5.25', 20 MB HDD. 720 KB 3 5 ’ FDD. MS DOS 3 3|PC 386SX....... ....................... ................. 399.000 Ici

I80386SX CPU/20MHZ. 15 MB RAM, 45 MB HDD. 1.2 MB FDD. Interfeţe IS/1P. adaptor EVGA cu monitor mono. 10! taste, MS-DOS 4 Q l|

Informaţii la tel. 117623 sau la adresa: str. Poştei nr. 20, Cluj

S.C. „AGROINDUSTRIALA- S.A. CLUJ-NAPOCA (I.A.S. CLUJ)

viinde© MERE PARMEN pentru consum şi industriali­

zare, Ia preţ negociabil Informaţii: Ia telefoanele 13-04-79; 11-79-94;

14-11-1(5 şi 15-26-25. (1353)

„ROMCIM0 S.A. SUCURSALA AGHIRES (FABRICA DE IPSOS)

organizează ■concurs pentru ocuparea postului de:• ŞEF DE SCHIMB pentru secţia fabricaţie

locuri)Pot concura: maiştri, tehnicieni sau subingîneri

de profil tehnologia materialelor de construcţii sau mecanic.

Data concursului: 12 septembrie 1991, ora 9,00, la sediul întreprinderii.

De asemenea angajează prin transfer sau repar­tiţie de la Oficiul forţei de muncă:

© MINER — pentru carieră de suprafaţa © ARTIFICIERI — pentru carieră de suprafaţă Relaţii suplimentare la telefon 13 Aghîreş, inte­

rior 115, serviciul personal. (1135)

C.A.P. URIŞOR' v ' ■

vinde, prin licitotie publică, in 24 septembrie, ora 10 :

® tractor, remorcă, gater, grajduri, magazii.(11461)

i a e CCS a s e s 8S$

m ic a ■

• Rugăm persoanele care au văzut accidentul din data de 12 iulie, în jurul orei 6,30, în apro­pierea staţiei liniilor 32 şi 33, de lîngă Teatrul Naţional, să te. lefoneze la numărul 16-07-72. (12168) •

• - Angajăm două persoane ca­lificate pentru munci agricole pe perioadă determinată. Infor­maţii: telefon 11-13-83. (12223)

Ofer spaţiu, central, pentru a- telier (depozit). Telefon: 13-18.23 liln ic după ora 15. (11348)

J M a m m E R u

• Profesoară, caut să în­chiriez cameră mobilată, se­parată garsonieră sau apar­tament, pe termen lung. Pla-, ta în lei. Telefon 18-81-23.(12220)

• Studenţi, căutăm urgent garsonieră. Telefon 18-02-52, dupa ora 15. (12132)

• ' Studentă, caut spre fn- cliirierc, garsonieră sau apar­tament 2 camere, preferabil eu telefon.. Urgent. I’ lata în lei. Telefon 16.84-42. (1155C)

• Căutăm spaţiu ' central pentru birou şi apartament, nemobilat, pc termen lung. T c - ‘ lefon 12-19-69. .12X90)• Caut apartament 2 camere

prefcrâbil te!efon. exclus cartier Mărăşti. Pe lei. Telefon: 14-96-77

după ora 16. (12217) .• Dau în chirie spaţiu pentru

atelier, zona Abator. Telefon15-62-89. (12128)

• închiriez Dacia 1304 .cami­onetă, zero kilometri, carosată, cu conducător auto achizitor. Te­lefon 16-17-03, după ora 20.

• Dau în chirie apartament 3 camere, în valută, semicentral. Telefon 15-87-69. (12126)

• închiriez garaj central, pe valută. Telefon 13-05-90. (11944-A)

• Student, închiriez aparta­ment 2—3 camere, pe lei sau valută. Telefon 14-05-73. (11945)

• închiriez cameră mobilată pentru un student din Germania. Telefon 18-34-95. (11604)

• închiriez spaţiu comercial a- menajat, cu plata investiţiilor făcute. . Inform aţii: miercuri — joi, între orele 15— 18, str. Ma­ramureşului nr. 46. (il608)

• Caut, pentru închiriat, gar­sonieră sau. apartament cu două camere, mobilat. Plata In lei. Te­lefon 18-73-86. (11613)

. • închiriez garsonieră ultra­centrală. pe valută, tot, confor- ' tul. Telefon 11-17-42. (11619). • Studente străine, caută a - , apartament cii 4 camere sau vi­lă cu telefon. Inform aţii: zilnic la telefon 12-43-14. (11609)

• Ofer chirie apartament mo­bilat 3 camere, central, telefon, frigider, pe valută. Telefon14-02-20 sau 14.78-24, (11628)

• Căutăm pentru Închiriat a- partament 3— 1 camere. Telefon 11-36-68,(11629)

• Dau în chirie apartament 2 camere pe valută, zona ultracen­trală. pentru studenţi. Informaţii:18-48.46. (F.N.)

• Ofer spaţiu de lucru, 18 mp, cu trifazic. Str. Cîmpului nr. 13 /A , (12242)

• Două fete grecoaice, căutăm locuinţă de 3 camere, aproape de centru. Telefon 15-06-81. (12146)

• Tineri căsătoriţi (studenţi) căutăm de închiriat apartament cu una, două camere; preferabil Mărăşti. Telefon 11-94-25. (11561)

• Două doctoriţe, căutăm de închiriat apartament pe lei. Te­lefon 15-21-03. (12125). • Studenţi străini, greci, dorim

să închiriem apartament cu trei camere, mobilat, cu telefon, în zonele: Zorilor, Haşdeu, centru. Telefon 12-80-53. (11573)

• Gadru mediu sanitar, caut persoană singură pentru îngrijire In schim bul găzduirii., Telefon13-22-16, Intre orele 17— 18. (11179)

■ • Familie tînără, caută de în ­chiriat garsonieră nemobilată. Telefon 18-21-43. (10327)

• închiriez apartament 3 ca­mere. Str. Brăilei rir. 10, bloc G 1, ap. 34. (11256)

• închiriez trei camere. în vi­lă, confort impecabil, la trei stu­dente serioase. Străinii excluşi. Telefon 13-27-32. (12114)

• închiriez casă particulară, cu 2 camere zonă centrală, pc valută.. Telefon 16-64-29. (12118)

• Dau în chirie apartament liber. Plata în valutâ. Telefon13-91-58. (12147)

• O fer spre închirierc apar­tament 2 camere, mobilat, tele­fon, frigider, zonă ccntrală, pc valută. Telefon 13-54-19, între orele 16—20. (1209C)

• închiriez cameră mobilată, pentru studentă. Telefon 16-17.51, orele 17—21. (121?8)

• Studenţi — frate, soră — căutăm, pentru închiriat, cu pla­ta în lei, apartament cu 2 ca­mere, cu vecini liniştiţi şl în

@£ 819 O l SD CB B S GB E3

zonă liniştită (prefer centru, Zo­rilor). Telefoane: 11-55-49 sau 920'l-51-30. (12154)

• . în ch iriez ' apartament două camere, etaj I, cartier Gheor­gheni, loc parcare. Telefon14-62-06, între orele 17—22. Nu­mai în valută. (12170)

• Gaut pentru închiriat gar. sonieră mobilată. Plata în lei. Telefon 17-47-63. (12183)

• Studente, căutăm aparta­ment pe termen lung. Telefon17-95.33. (12193)

• Dau în chirie, pe valută, a- partament mobilat, cu telefon, 3 camere. Mărăşti central. Telefon18-42-25 după ora 16. (10396)

• Pierdut motan Figaro, negru- alb, în . Făget Recompensă. Te­lefon 11-41-50. .12226)

• Toma Ioan, pierdut legiti­maţie veteran război nr. G — 69525, tichet transport 23403. Le clar nule. (161)

• Pierdut prototip cuţit — furculiţă — păhărel, într-un ta­xi roşu. Recompensă. Telefon14-37-31. (11587)

• Irimuş Mariana, pierdut le­gitimaţie de serviciu. O declar nulă. (11542)

• Ţiplea Onuţ, pierdut legiti­maţie de serviciu. O declar nu­lă. (11529)

• Puşcaş Vasile, pierdut con-1 tract închiriere eliberat do

ICRAL Cluj. II declar nul. (2097)• Mureşan Horea, pierdut au-

. torizaţie „S N.G.“ , eliberată dePrimăria Cluj. O declar nulă. (12064)

• Perde Traian, pierdut legi­timaţie de veteran CJ — 180924. O declar nulă. (12042)

• Paşca Dana Monica, pier­dut carnet student. îl declar nul. (12191) - r ,

Kallo Anton, pierdut autoriza- ţia eliberată de Primăria Cluj cu nr. 4539 din 4 octom brie 1990. . O declar nulă. (10962)

• Oltean Florin, pierdut chi­tanţa nr. 472862, din 5 august1991, pentru firma „Gerotour“ . O declar nulă. (11352)

• G îrbo Lazăr, pierdut legi­timaţia şi abonamentul de călă­torie eliberat de Asociaţia han­dicapaţi motori. Le declar nule. (11417)

• Raţiu Aurelia, pierdut con­tract apartament. î l declar nul. (155)

• Făgârăşan Mariana, pierdut fişa locativă. O declar nulă. (156)

• Pop Ioan pierdut contract închiriere nr. 12106, din 0 no­iembrie 1978, eliberat de IGCL Turda. II declar nul. (157)

• Koszta Ferenc, pierdut con­tract locuinţă. II declar nul. (158)

• M oldovan Ioan, pierdut con­tract închiriere nr. 26523, din 16 ianuarie 1989. II declar nul (159)

• Savan Vasile, pierdut con­tract închiriere. II declar nul. (160)

• Eseki Dionisie, pierdut fişă calcul din contractul nr. 20710. eliberat de TGCL Turda. O de­clar nulă.

• Pintilic Costache, pierdut contract de închiriere. Il declar nul. (162)

• Kiss Dezso, pierdut con­tract de închirierc. î l declar nul. (163)

• Tarţa Lucian, Tarţa Ana. Băldean Vasile Valentin, Ghişu Miclea Liviu, Lupşe CrisţiaM. pierdut legitimaţiile de s e r v ic i i Le declarăm nule. (12019)

ADEVARUL DE GLUJ PAGINA 8

-AmmBSÂm-• Cu ocazia aniversării a 53

»h i şi a pensionării îi dorini „La mulţi' ani“ , sănătate şi 'feri- cire lui GRIGOROŞGUŢA IOAN, din partea soţiei, feciorilor, nu­rorilor şi nepoţilor. (12059)

JVO Tm M Q N IA LE.,• Domnişoară intelectuală,* 33

ani, distinsă doresc căsătorie ti» trat, deosebit. O.P. 1 Cluj, Post restant, Nica G..- .12159)

—V.T.NZAR1__-CUM.PÂRÂRI-

• Vind Mercedes Diesel 200 D Cobra. Telefon: 13-12-39. (11626) , . ______

'• Vînd CEC,'cîstigător Da­cia 1310, imediat ridicabilă. Su­naţi la Zalău, telefon 996/1-50-61.(12201) .

• Vînd VţV G olf camionetă Diesel clin 1981 şi lam pă'spa­te V olvo 340. Telefon 12-11-59, zilnic între orele IC—22. .(12221)

• Vînd casă pe forinţi. Te­lefon 13.41-51, între oreie 13—16. .12181)

• Vînd Renault. Fuego GTX.• Str. Meteor 4,. bloc OS 6, sc. 3,

etaj 4, ap. 34, orele 16—20. . (12193) - -

• Vînd CEC iu'ie 1981, preţ convenabil, ridicabil din lotul so­sit acum la depozit. Telefon14-89-92 sau 15-18-19. (12289)

• Vînd Fipt „Ritmo“ (1980),110.000 km, două uşi consum6 1/100 (260.000 lei);, Fiat „Rit- iud“ , 4 uşi, 450.000 km, Fiat 131 M irafiori (1980), 280.000 lei, toa­te pe benzină. Telefon 14-74-95. (12196)

0 Vinci Dacii de 5 şi de 13 ani. Telefbn 13-40-54. (12218)

• Vînd Dacia 1300, la preţ convenabil, ani 1979. Str. Canto­nului 12/A. (12205)

• Vînd Peugeot 305 Diesel, fa ­bricat 1979 (9R.000 km). Telefon18-69-43. (12203)

• Vînd tractor U-650 cu -îrn-• bunătăţiri. Ofer garanţie. Tele-'

fon 996/2-03-9C (Zalău). (11616)• Vînd motor Dacia 1300. Te­

lefon 16-64-82, orele 19—22. (11615) .

- ‘ • Vînd Renault 10. Re'aţii: te­lefon 18-12-41. orele 17—23. (11614)

• Vind apartament 4 camere, confort I,. preţ convenabil. Tele­fon 11-34-30. (12121)

• Vînd casă singur in curte, posibilitate de ' privatizare. Str. Karl M arx 75. orele 10—18. (12287)

• Vînd mobilă de dormitor sau de sufragerie. Informaţii: telefon 136, Răscruci. (11581)

• Vînd mobilă tip „Bobilna“ stare bună şi maşină de cusut „Singer". Telefon 14-94-36. (11944)

• Vind 2 fotolii şi o masă pentru sufragerie. Telefon15-32-37. (12211)

Vînd casă cu grădina, m obi­lă sufragerie şi salon stil, Sim- leu. Telefon 95/15-44-90. (12204)

• Vînd clisă în cartierul Gheor- Shcni. Telefon 15-73-84. (11599)

• Vînd casă, Giordano Rrun'o19, respectiv CEC Dacia 1987 şi Oltcit nr. 1793. (11601)

• Vînd serviciu din porţelan fin de 12 persoane peste 100 piese, pentru mese festive. Plata numai în valută. Telefon 16-82-18, (11618)

• Vînd casă particulară, 5 ca­m ere plus beci, tn comuna Mă- rişel. Relaţii: la familia Maris. (11G22)

• Vind mobilă diferită. Tele­fon 14-43.32. (11624)

• Vînd război de. ţesut. Tele- : fon 14-98-31. (11579)

• Cumpăr cărţile colecţiei „Bi­blioteca pentru toţi". Telefon

' 18-68-07. (U435) ',: . • VVînd reviste. „Chip“ (vest- germ ane).'M editez matematică .şi

' informatică. Telefon 14-00-47.' (12004) /

• Vînd vin vechi şi butoaie- stejar. Telefon 12-15: 94. (12215)

’ • Vînd televizor color ^Griin- dig“ , diagonala 37 -cm.- Preţ in-,

- formativ: - 42.000 lei. Telefon16-49-86, între orele 14—22.

'‘ ‘.12169) ■ - - •• Vînd am plificator Technics

2 x 100 W ,‘ cu două boxe de 200 VV. Preţ 110.000 lei. Telefon 952/4-19-07. (11586)

• Vînd: TV, motor Diesel. In­formaţii: cartierul ' Dîmbul Ro­tund, Vişinilor 1. (12212)

• Vind TV color Griindig. Str. Gli. Dima 41, ap. 31- după ora18. (11602) „

• Vînd înscriere TV color, nr. 4847, ridicabil imediat. Telefon -18-37-65. (11610)

• Vînd magnetofon Saiuz 110, nou. Telefon 15-00-79. (11620)

• Cumpăr medicament „Rave- , ron“ 'in jecţii sau „Primbactam

Aztreoman", tot injecţii. Infor­maţii: la telefon 12-13-27, după ora 19. .100)

• Cumpăr garsonieră (aparta­ment cu două camere). Telefon14-31-93 sau 930/2-81-41,(11595)

•, Preiau contract locuinţă ICRAL, do la persoane în vîrstă, pentru cumpărare cu condiţie vi- ajeră. Telefon 14-69-13. (12202) .

• Vînd Volga cu motor Diesel. Str. Ploieşti nr. 11. (12224). • Vînd - GEC Dacia, înscriere iunie 1989. Telefon 14-15-54. (12228)

• Vînd urgent: Fiat 131 D, Re­nault 20 VW Golf, Audi 100, te­levizor color. Telefon 11-01-01. (12233)

• Vînd CEC Dacia 1300, febru­arie 1987 (210.000 lei). Telefon18-33-12, seara. (12243)

• Vînd CEG Dacia 1300, de­cembrie 1987. Telefon 13-53-22. (12244)

• Vînd autoturism/ Skodii 105 L, stare bună. Telefon 16-30-01. (12253)

: ' # Schimb apartament Mărăşti,2 camere, cu 2—3 camere Zori­lor. .Vînd convenabil CEC Dacia1989, depunere. Telefon 12-70-77. .12104) ■ -

• Schimb apartament 3 came­re, parter parchetate, cu 5 fo ­curi (ideal sediu firmă particu­lară), pe str. Horea; cer garso­nieră (exclus Mănăştur)' plus di­ferenţa-sau variante. Informaţii: telefon 13-31-33. (12112) .

• Graiova, schimb garsonieră, confort sporit, cu -similar . Cluj sau preiau contract apartament3— 4 camere. Telefon 941/3-13-69.0 1497-A)

•' Schimb - apartament cu o cameră, IC K A lv zona Calvaria, cu apartament 3—4 camere ICRAL, cumpărabil. Ofer com­pensaţie. Telefon 18-48-03, între orele 18—20. (11208) ■

. • Schimb garsonieră ICRAL,■ confort I, zona Calvaria, eu simi­lar sau apartament bloc sau ■ în casă. Suport diferenţe. Telefon 11-48-22 după masă. (12186)

• Schimb cameră semicentrală, proprietate ICRAL, cu aparta­ment 3 camere, eventual - 2 ca­mere. Ofer recompensă. Telefon17-74-21, după ora 17. (12166) -,-

CERERI SI OFEItTE DE SERVICIU

• Schimb garsonieră confort, Mănăştur (lîngă com plex „Nora"), cu apartament 2 camere. Tele­fon 16-86-72. (11541)

• Schimb garsonieră central, confort I sporit, Zalău, cu gar­sonieră Cluj. Teîefon 11-70-76,' după ora 19, (12219) '

• Schimb apartament cu 2 sau3 camere, din oraşul Covasna proprietate de stat cu similar în Cluj-Napoea. Telefon 11-71-54, după masă. (11589);

• Schimb garsonieră confort I, cu apartament cu 2 camere. Te­lefon 11-71-54, după masă. (11590)

• Schimb apartament Baia Mare, proprietate, 3 camere plus garaj, cu similar C iu l Telefon 11-53-74. (11603)

• Schimb două apartamente, proprietate, cu casă familială 3— 5 camere central sau semi- central, variante. Inform aţii: te­lefon 16-51-21, sîmbătă 14 sep­tembrie sau duminică 15 sep­tembrie. (11612)

• Schimb apartament ISRAIi,2 camere, confort, 2 balcoane, eu2 garsoniere. Telefon 17-34-08, o - rele 18—21. (11617)

• Schimb garsonieră ICRAL- cartierul Zorilor, cu' apartament două camere. Telefon 12-46-42, după ora 20. (11623)'

• Schimb, urgent, apartament3 camere, în Tirgovişte, cu si­milar Cluj-Napoea. Telefon 11-67-73 Sluj, după ora 19. (12167)

• Cedez garsonieră confort I, Pata, pentru apartament 2 ca­mere Grigorescu. Telefon 17-16-75. (12111-A)

• Executăm lucrări redac­tare cărţi, ziare, cărţi vizită, afişe publicitare pe calcula­tor, în termen scurt, calitate superioară, preţuri foarte a- vantajoase. Comenzi: str. Po-- taissa 10, telefon 17-36-46;15-83-41. (12237)

• Predau dactilografie. Tele­fon 18-81-43, între orele 18—20. (11600) •

• Profesor fizică, titular Sibiu, schimb Cluj. Telefon 952'5-13-29. ' (114G8)

P,E£,E.&B.,

« Sincere condoleanţe şi în­treaga noastră compasiune co ­legei noastre Elvira. Colegele de la Unitatea „73 Jiu l", Cecilia şi Dorina. (12117)

0 Sintem alături dc naşa, sora, cumnata) noastră Jn marea durere pricinuită de m oartea soţului, ca ­rc nc-a fost naş, cumnat. Fam i­lia Vcreş Vasiie şi luliana. (12094-B)0 Cu adincă durere in suflet

aducem la cunştinţă că iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, prof. TRAIAN GIIIURUŢAN, de 71 d.e ani, a încctat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, în ziua de 6 septem brie 1991. O- dihnească-se in pace. Familia în ­durerată. (12189)

0 Cil inim ile zdrobite de du­rere, anunţăm că după o lungă şi grea suferinţă, a trecut In eternitate buna şi scum pa noas­tră mamă, soacră, bunică, stră­

bunică VERONICA SATMARI (născută PETRUŢ), in al 81-lea an al vieţii. Înmormintarea are Ioc azi, m iercuri 11 septembrie, orele 13, in Inău, judeţul Sălaj. Va răm ine veşnic în sufletele noastre. F ie-i ţărîna uşoară! Fii­cele Maria, Livia, fiii Ioan, Gri- gorc, ginerii Vaier, v ictor, nora Ana, nepoţii şi strănepoţii, in veci nemîngiiaţi. (11623)

• Cu adincă durere în suflet anunţăm stingerea fulgerătoare din via)ă a dragului nostru tată, socru şi bunic col. (r) SZABO

EUGEN. Înm ormintarea va avea loc jo i, 12 septembrie 1991, ora 13, in Cimitirul central Cluj. Fa­milia. (12239) y

0 Cu ochii in lacrimi şi inimile pustiite de durere ne despărţim de scum pul şt iubitul nostru fra­te OIIIŢA ISPAS, din Huedin, de­cedat prematur, Sntr-un tragic accident. Azi, ora 13, !1 vom con ­duce pc ultimul drum. Va trăi veşnic in inim ile noastre. Fraţii ioan fspas cu familia, Viorica Roşea c u ' familia şi Mia Ispas. (12217)

• Cu tristeţe şt lacrimi în och i ne despărţim, pentru totdeauna, de dragul nostru verişor GIIIŢA ISPAS, p e care nu-l von» uita ni­ciodată. Verişorii Ovidiu Ungur cu fam ilia, Mihai Ungur cu fa - n illa ,; Livia Toader cu fam ilia şi Crlstina Ungur. (12247-A)

0 Cu adincă durere anunţăm încctarea - din viată a scum pei noastre sofii, mame, bunici, stră­

bunici, vecine şi prietene ‘ WATZEK IRINA, născută JENEI, înm orm intarea va avea loc jo i, 13 septem brie, orele ÎS,, din ca ­pela mare » Cimitirului' central. Familia îndoliată. .(12269)

• De pe ceru l Snstelat s-a stins o stea şt, odată c a ea, cel mai bun şl minunat suflet va urca spre veşnicie. In data de 9 se- lem brie ne-a părăsit, fulgerător, iubitul nostru tată, socru şi bunic IOAN COJOCNEAN (NAŞA DE

LA MONU), in virstă de 70 ani. înm orm intarea are lo c in data de 12 septembrie, ora 14, din ca ­pela veche, Mănăştur. Copiii L i­via, Liviu şi Ioan cu fam iliile. (11649)

• Cu adincă durere anunţăm incetarca din viaţă a iubitului nostru fiu TETBADE EKVIN, ia frageda virstă de 18 ani neîm pli­niţi. înm ormintarea va avea loc jo i, 12 septembrie, orele l i , in Cimitirul central. Tata, m ama şi sora Lizbcta. . (12230)

| U 7 an i- de ia deces adu­cem un pios om ig lu celui care a fo s t - grefier şef ILIE MAŢU. Fratele Tudor cu rudeniile. (11298),

0 Azi, la 11 ani tle La dureroasa despărţire, păstrez neştearsă im a­ginea de neuitat a iubitului m eu soţ, p rof. dr. EUGEN COSMA. Soţia. (12025)

. 0 A zi se îm plinesc 6 luni dc tristeţe, lacrimi şi durere, de cind iubita noastră soţie, m amă şi

fiică, VOICA MOŞ, ne-a părăsit în urm a unui tragic accident. A fost şi va rămîne veşnic în ini­m ile noastre. Soţul, fiica, mama şi sora. (11380)

* P ios om agiu m em oriei mult iubitului nostru soţ şi tată

GRIGORE COZAC, la şase luni de la deces. El -trăieşte în sufletele, gindurile şi inimile noastre. Fie-1 sufletul bun şi răbdător binecu- vîntat. Soţia Veronica, copiii Li- liana. Cristian şi Cosminel. (11C32)

• Un.-ultim omagiu fostei noas­tre colocatare, doamna WATZEK. Asociaţia de locatari, Dcccbal 12—14. (12234)

i Sintem alături de doamna prof. Otilia P îrvu în durerea pri­cinuită de dispariţia tatălui iu­bit. Colegii de- la Liceul dc in ­form atică. (12216)

0 Sintem alături de colegul nostru Iacob Constantin şl ii împărtăşim durerea pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Colectivul catedrei tratamente şi agregate termice. (11588)

* Familia dr. Teofil Lung este alături de conf. dr. Alexandru* Itotaru in aceste momente grele pricinuite de moartea m amei sa­le. (11598)

^ Sîntem alături de familia Ispas în m arca durere pricinuită de m oartea tragică a colegului nostru GIIIŢA. Colegii dc la „Trarnar-'. (11391)

• Colectivul Clinicii dc chirur­gie B.M.F. este alături dc şeful clinicii, conf. dr. A lexandru Ro- taru, in marea durere cauzată de m oartea m amei sale şi trans­mite, p c această calc, sincere condoleanţe familiei îndoliate. (11396)

0 Cu sentimente de profundă com pasiune participăm la dure­rea fam iliei con f. dr. Alexandru Itotaru şi transmitem, pe aceas­tă cale, condoleanţe fam iliei. Dr, A lexandru Băcluţ. (11397)

0 P ios om agiu prietenei noas­tre dr. VIORELA CULEA, plecată prem atur dintre noi. Fam . dr. Iulian Opincariu. (11383-A)

0 Cu ̂ sufletele Îndoliate un u l­tim om agiu verişoarel noastre» dr. VIORELA CULEA. Fam, d r . Florin Pelea. (11583). • Un giud p ios pentru ce a . care il fost EUSABETA

CONSTANTIN. Condoleanţe fanai- ■ Hei. Fam. N icolae Foalea. (FJJ.)

• Sincere condoleanţe şi în ­treaga noastră compasiune Ia d is -

- pariţia fostului coleg ing. ' TEODOR BUNTA. Salariaţii de 1»I.I’ .E.T. Cluj. (11607) ’

0 Cu alese sentimente d e com pasiune ne alăturăm durerii colegei noastre Puşa în' .a ceşte . m omente grele pricinuite d e p ier­derea m am ei dragi, Colegii d e la „T ram ăr". (11591-A) -

0 Sincere condoleanţe doam nei dr. Maria Statov la pierderea m a -. m ei dragi. Secţia stomatologie a Policlin icii studenţeşti. (11606)

0 Sintem alături de co lega noastră Sanda Rotund acum, la pierderea tatălui drag. Colegii d e la Oficiul de calcul T.C.I. (11(85)'j

0 sîntem alături de colşgstj noastră şebe Ilona ia marea d u - ' rere pricinuită de dispariţia fu l - ; gerătoarc a soţului drag. C olec­tivul S.C. „A brazivul". , S.A> ; (12230) -

0 Sîntem alături de n ep ot», noştri Debe şi N icu tn m area: pierdere pricinuită de m oartea tatălui, co l. (r) SZABO EUGEÎf.j Bunicii, mătuşile şi unchii. > (2229-A)

0 Sintem alături de fam. c o n ­stantin Constantin in încercarea prin carc trece la pierderea, s o ­ţiei şl mamei dragi. Asociaţia d e locatari str. Mehedinţi 65—67, b lo c C. 7. (12233)

0 Colocatarii din imobilul s t r . 3. Curie 2 aduc ultimul om agiu doamnei • LEONTINA' PLOSCA ş i condoleanţe fam iliei. (12243) -

9 Sinccre condoleanţe şi în ­treaga noastră compasiune fam i­liei Tctrăde pentru pierderea f i ­ului iubit. Asociaţia de locatari str. Gorunului nr. 3. (12241)

• Sinccre condoleanţe fam iliei Vasiie M oldovan Ia pierderea fr a ­telui drag. Colectivul Băncii c o ­merciale rom âne Cluj. (12260) -

0 Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă după o l iw - S’â suferinţă a scum pului şi iu ­bitului nostru soţ, tată, frate»

unchi co l. ing., rcz. VOINEA NICOLAE in virstă de 64 ani. d - dihnească-se in pace sufletul iu l bun. înm orm intarea azi 11 sep ­tembrie 1991 ora 12 la cim itirul M ănăştur.. Familia. (12303)

• încă unul din foştii co leg» a păşit pe drum ul spre veşnicie însoţit de regretele, gindurile ş i amintirile noastre. Să-ţi fie ţ ă - rina uşoară COSTI IACOB. C on­doleanţe famiUei. Foştii colegi d e la Studioul de RTV Cluj. (12286)

0 Adine îndureraţi ne despăr­ţim de soţul, tatăl, socrul şi

bunicul nostru VASILE MUREŞAN în vîrstă de 65 a n i după o grea suferinţă. în m or-. mîntarea va avea loc în ziua d e jo i 12 septembrie 1991 in sat ş o i - meni nr. 86 ora 12. Soţia N a s­tasia, fiica V iorica, fiii Vasiie ş i N icolae cu familiile. (12281)

I Cu sufletele îndurerate an un­ţăm încetarea din viaţă a nepre­ţuitei noastre mame, bunici, s o a ­

cră şi. soră ELISABETA ' dr. PLOSCA. înm ormintarea s e va. oficia la cimitirul Central In ziua de 12 septem brie 1991 o r a '11. Familiile dr. Tudor P av el, ing, Şerban Ţigănaş, pictor L e - ontin Plosca. (12293)

• Cu adincă durere in su fle t anunţăm că după o lungă şi grea. suferinţă a încetat din viată, scumpa noastră m am ă ANISIA. PLO SCA » in virstă de S3. an i.; înm orm intarea va avea loc j o i12 septem brie 1991, ora 13 in F r a - ta. Nu o vom uita niciodată. C e l nouă copii cu familiile. (12307)

^ Condoleanţe fam iliei Budişan la moartea soţului, şi tatălui drag. F a m . Aşchilean Ioan şl Viorel. (12109)

# Un ultim om agiu coloca taru lu i nostru col. (r) SZABO EUGEN. L o ­catarii din Piaţa Abator, b loc C.S. (12225)

CO LEG IUL DE REDACŢIE

llie C o iian (redactat şef}. D an Rebreanu (re* d a c to i je l adjunct), V a le i Chioreanu (redactor şef ad juncl), Traian Bara (secretai genera) de redacfie ), (on Rus, M aria S ângeonan , Radu Vida.

REDACŢIA: C lu j, str. N a p o c a rir. 16. TELEFO ANE: 1 M 0 32 (redactor şef); U-75-07 (redactor şei adjunct şi secretariatul de re d a c (îe ); 11-74*18 (seefîa culturală); 11*73*07 (sec* fia problem e social-econom ice); 11*74-90 (secţia problem e cetăţeneşti); 11*73-04 (a d * m inistraţla ziarului). M ic a p u b lic ita le se prim eşte lî ln îc Intre orele 9-16 , num ai la a d m i­nistraţie, str. N apo ca nr. 16 (la parter). S im b â ia şl dum inica închis.'

( I n ) - .27.694