+ All Categories
Home > Documents > Explorarea radiologica a aparatului digestiv.ppt

Explorarea radiologica a aparatului digestiv.ppt

Date post: 17-Sep-2015
Category:
Upload: zainescu-dan
View: 301 times
Download: 13 times
Share this document with a friend
45
EXPLORAREA RADIOLOGICA A EXPLORAREA RADIOLOGICA A TUBULUI DIGESTIV TUBULUI DIGESTIV
Transcript
  • EXPLORAREA RADIOLOGICA A TUBULUI DIGESTIV

  • Indicatii:Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului digestivTehnici de examinare Radioscopia sau radiografia pulmonaraRadioscopia si radiografia abdominala simpla/ pe golPneumoperitoneuNivele hidroaericeAnsa santinelaAerobilieCalcificari pancreaticeChisturi hidatice calcificateRadioscopia cu suspensie baritata administrata peroralIrigoscopia si irigografiaExamenele cu dublu contrastInvestigatia cu substante farmacodinamice

  • Descriere test:Examinarea tractului gastrointestinal superior se efectueaza pentru analiza sectiunilor superioare si mediene ale tractului gastrointestinal. Testul poate fi efectuat prin folosirea bariului ca substanta de constrast, fluorocopiei sau unei radiografii.

    De ce se face testul?examenul radiologic - n prezent cea mai valoroas metod de investigaiepermite obinerea unor date de ordin funcional i morfologicdiagnosticul malformaiilor tubului digestivprezena corpilor strinidiagnosticul bolii ulceroasediagnosticul tumorilor diagnosticul suferinelor cronice digestive

    Pregatire pacientPacientul trebuie sa-si informeze medicul daca: - este alergic la anumite medicamente; - daca este alergic la bariu sau alte substante de contrast; - daca este insarcinata.Pacientul va fi rugat sa urmeze o dieta saraca in fibre cu 3 zile inainte de test dar sa nu consume alimente cu 12 ore inainte de efectuarea testului. Medicul ii va spune pacientului daca trebuie sa nu ia anumite medicamente.In seara dinaintea efectuarii testului, pacientul poate fi rugat sa ia un laxativ pentru curatarea intestinelor. Daca stomacul nu se goleste singur, pacientul va fi supus unei proceduri pentru extragerea continutului stomacal.

  • Pregatirea corespunzatoare a pacientului este o conditie esentiala, deoarece ea influenteaza considerabil acuratetea datelor obtinuteIn zilele premargatoare examenului radiologic:se va renunta la medicatia ce poate modifica fiziologia tubului digestivnu se vor ingera produsi ce contin calciu, iod sau bismut (pentru a se elimina sursa unor imagini opace la nivelul stomacului sau intestinului)cu 2-3 zile inainte de examen va fi evitata alimentatia bogata in celulozain cazul explorarii stomacului: examenul radiologic va fi efectuat in primele ore ale diminetii:secretia gastrica este minimadupa un interval de cel putin 6-8 ore in care pacientul nu ingera alimente sau lichide si se abtine de la fumatin cazul unei tulburari de evacuare cunoscute (staza) => evacuarea prealabila a stomacului prin sondapentru evaluarea intestinului si colonului:se vor administra purgative usoare sau clisme evacuatoare in seara si dimineata care preced examenul.

  • ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EXPLORAREA TORACELUIPregatirea salii de examinarePregatirea casetelor, substantei de contrast baritate daca este cazul.Inregistrarea datelor pacientuluiInstruirea pacientului cu privire la examinarea ce urmeaza a fi facutaSemnalarea contraindicatiilor la expunerea la radiatie ionizanta sau la administrarea substanteilor de contrastPozitionarea corecta a pacientului in functie de tipul de examinareSelectarea elementelor electrice optime in functie de dimensiunile particularitatile paciantului si a examenului ce urmeaza a fi efetuatCunoasterea normelor de radioprotectie pentru personal si pacient. Aplicarea normelor de protectie impotriva infectiilor nosocomiale si a contaminarii suprafetelor si a spatiului de lucru.Mentinerea curateniei aparatului si a instalatiilor conexe.

  • Tehnica examinrii radiologice a tubului digestiv

    Examenul radiologic - ntotdeauna n concordan i n strns legtur cu datele anamnestice i contextul clinic de evoluie al suferinei bolnavului examinatExamen radioscopic simplu televizat fr substan de contrast, cu rol orientativ:examen sumar al toracelui - depistarea afeciuni pulmonare sau mediastinale ce pot simula o suferin a tubului digestivntr-un examen nativ al abdomenului - poate evidenia calculi radioopaci biliari, renali, corpi strini, perforaii (aer liber subdiafragmatic), ocluzii (nivele hidro-aerice)Examenul cu substan de contrast radioopac - se execut n etape:examinarea n strat subire - studierea reliefului mucoaseiexaminarea n semirepletie - forma, dimensiunile, conturul i peristaltismul tubului digestivexaminarea n repletie complet - pune punct final explorriiadministrarea contrastului oral - bolnavul n ortostatism, n poziia OAD (optim pentruexamenul radiologic al esofagului)poziia Trendelenburg - utilizat pentru studiul cardiei, polului superior gastric, a unor eventuale hernii hiatalese examineaz apoi pilorul i bulbul duodenal i duodenul pn la unghiul duodeno-jejunal

  • Radiografia abdominala simpla incidenta APExamenul radiologic simplu, nativ (fr substan de contrast)Constituie o prim metod prin care se pun n eviden: imagini aerice i hidro-aerice ale duodenului i intestinului subire; imagini de stenoze prin compresiuni de origine extrinsec, periviscerit sau invadareneoplazic din afar; pneumoperitoneu dup perforaie de organ; calcificri ganglionare n diferitele grupe ganglionare; calculi radioopaci biliari/renali; calcificri n peretele chistelor hidatice; calcificri pe aria de proiecie a pancreasului; opacitatea hepatic mrit;Pacient in ortospatismSeexecutapefilmradiograficde30/30cmRazacentralperpendicularlinia mediana la 4-5 cm superior de ombilicDistanafocar film0,8 -1 m.Regim electric 60-65 kV i 150-200 mAs.Timp de expunere scurt

  • Radiografia abdominala simpla decubit dorsal, incidenta APPacient in decubit dorsalSeexecutapefilmradiograficde30/30cm.Razacentralperpendicularlinia mediana la 4-5 cm superior de ombilicDistanafocar film0,8 -1 m.Regim electric 60-65 kV i 150-200 mAs.Timp de expunere scurt

  • Radiografia abdominala simpla decubit lateral, raza lateralaPacient in decubit lateral, cu bratele de-a lungul capuluiSeexecutapefilmradiograficde30/30cm sau 30/45 pe lung.Razacentralperpendicularpe casetaDistanafocar film1 m.Regim electric 60-65 kV i 150-200 mAs.Timp de expunere scurt

  • Examenul radiologic al faringelui i esofaguluiprecedat de o anamnez corectmomentul apariiei boliiexaminri anterioare i rezultatul lorintervenii chirurgicale n antecedenteExaminarea radioscopic i/sau radiografic fr substan de contrast, nativ:torace i coloan vertebrale - modificri de static i de curbur ale coloanei vertebraleplmn - eventuale procese patologice ce tracioneaz, comprim sau disloc esofagulcord, vase mari i mediastin - anevrisme, malformaii cardiace sau ale arterei pulmonareabdomen - lipsa camerei cu aer a stomacului contrastul radioopacsuspensie n ap sau dizolvat n lapte (la sugari)past consistent (150 gr sulfat de bariu i 30 ml ap) precedat de un examen radioscopic (evideniaz modificri funcionale i morfologice), apoi radiografii (intite i de ansamblu) asupra zonei de interes

  • Explorarea radiologic a faringelui

    Examenul cu past baritat:incidena de fa- hipofaringele se alungete i se destinde la trecerea bolului opac- laringele se ridic i n mijlocul coloanei baritate apare un defect de umplere- marginile laterale ale faringelui sunt bine conturate, netede i uor convexe n afar profil- hipofaringele are form de plnie, prezentnd anterior o depresiune (amprenta cartilajului cricoid) n dreptul C5 - C6n continuare, la examen n incidena de fa se opacefiaz valeculele (desprite de anul glosoepiglotic) i sinusurile piriforme (separate de transparena central a laringelui)Proba Valsalva (expir forat cu glota nchis, dup inspir forat) evideniaz:diverticulii faringo-esofagieni (Zenker) n faza incipient;tumori ale hipofaringelui i ale gurii esofagului;normal, n timpul acestei probe, pereii faringelui se destind, sinusurile piriforme se destind de asemenea, iar tranzitul bolului se ncetinete;

  • Explorarea radiologic a esofagului

    Incepe cu suspensie baritat; executat n ortostatism, n incidene de fa, de profil i oblice (OAD, OPS); esofagul toracic se examineaz mai bine n incidenele oblice (OAD i OPS); pentru ncetinirea tranzitului bolnavul poate fi examinat n decubit i n Trendelenburg, poziie care faciliteaz evidenierea herniei hiatale i a refluxului gastro-esofagian; relieful mucoasei se evideniaz bine cu past baritat; proba cu ap sau cu bariu foarte diluat, administrate sub forma a 2-3 nghiituri, produce destinderea pereilor esofagului; dac peretele este infiltrat tumoral nu se destinde fa de segmentele nvecinate; n inspir se ncetinete tranzitul baritat i se vede ampula epifrenic care este n poziie axial i se evacueaz complet, n mod normal ;Manevra Valsalva produce, de asemenea, ncetinirea tranzitului esofagian, ceea ce permite o examinare prelungit;Tehnica Brombart-Hillemand:efectuat dup ce esofagul a fost examinat cu substan de contrast i stomacul sa umplut;bolnavul este aezat n inciden lateral stng i flecteaz trunchiul la 90 astfel nct s ating cu degetele minii nclmintea, fr a ndoi genunchii (poziia de legare a iretului);pentru a evidenia o eventual hernie hiatal bolnavul face i un inspir forat;cu aceast ocazie refluxul gastro-esofagian se produce mai uor, crescnd presiunea intra-abdominal i intragastric i devine evident o eventual hernie hiatal;varicele esofagiene devin mai proeminente;Examenul radiologic la nou nscut i la sugar se face cu o cantitate redus de suspensieopac (1-2 linguri) dup ce n prealabil au fost nfometai timp de 2-3 ore, adugat la un biberon de lapte sau ceai; amestecul poate fi introdus printr-o sond nazofaringian;Examinarea stenozelor postcaustice la copilul mic se face cu substan de contrast iodat (cnd exist suspiciune de fistul);

  • Modificari elementare functionale

    de tonushipotonia: marirea calibrului, evacuare intirziataatonia: dilatare si suprimarea peristaltismuluispasmul: local / segmentar = contractia prelungita a unui grup de fibre musculare circulare, cu suprimarea totala a tranzitului hipertonia: ingustarea calibrului, evacuare rapida a continutului

    de peristaltica hiperkinezia: unde cu amplitudine mare, frecvente,propagate rapid hipokinezia: unde cu amplitudine redusa, rare, propagate lent akinezia: absenta totala a peristaltismului prin epuizarea fibrelor secundar: unei stenoze infiltrarii peretelui (inflamator sau tumoral) medicamentelor dischinezia: determina depresiuni ale conturului

    de tranzit accelerare= hipertonie+hiperkinezie staza: cu dilatarea segmentului

    de secretie- hipersecretieMODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARETimpi normali de evacuare:Esofag 5-7 secStomac 2,5-3 oreDd. 60-90 secla valva Bauhin in 3-4 orein flexura hepatica in 8 orein sigmoid in 12-18 ore

  • Modificari elementare morfologice

    1. Modificari de pozitiePtoza deplasare caudala permanenta prin alungirea ligamentelor suspensoareDeplasari (impingere / tractiune)Torsiuni mecanism complex, imagini bizare2. Modificari dimensionale Cresterea / reducerea lungimii calibrului brahiesofag, megaesofag, megacolon, dolicocoloncauze congenitale, disfunctii neuro-vegetative, procese stenozanteStenoze: = regiuni limitate de ingustare pronuntata a lumenului, produse de cauze organiceaxiale / excentricecu contur regulat / neregulatlungime: inelare / tubulareuniformitatea calibrului: tubular / moniliform / neregulat benigne / maligne

    MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE

  • MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTAREModificari elementare morfologice

    3. Modificari de formabilocularea gastricadeformarea polilobata a bulbului ulceros4. Modificari de conturAmprente= denivelari limitate ale contururilor produse de organele / formatiunile vecineconturul nu este intreruptpliurile sunt impinse dar continueNeregularitati = alterari parietale grave intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale)extrinseci (periviscerite)DenivelariIntreruperera contururilor= consecinta proceselor tumorale vegetante! lizereul de siguranta examen cu dublu contrast colonRigiditatea= produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie sau neoplazica, cu absenta peristalticiibenignamaligna

  • 5. Modificari de mobilitatediminuata / disparuta consecinta fixarii de vecinatate prin procese aderentiale (periviscerite) sau tumoralemobilitate anormala (a unor segmente normal fixe) anomalii ale sistemului de fixare (duoden mobil)Modificari elementare morfologice MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE 6. Modificarile reliefului mucoasei pliuri hipertroficepliuri atroficeconvergenta pliuriloraspectul neregulat al pliurilorintreruperea pliurilordisparitia totala a reliefului

  • ESOFAGULImaginea radiologica normalapozitia de examinare: OAD la 45esofagul incepe la faringe (gura lui Killian), in spatele cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12);deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se realizeaza mai frecvent in inspir profund;lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni: cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtori fiziologice: cricoidiana, aortica, bronsica si diafragmatica;substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec;reintoarcerea bariului din stomac in esofag este impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al mucoasei gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90)pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.

  • Refluxul gastroesofagian (chalazia)trecerea involuntar n esofag a unei cantiti de suc gastric n absena vrsturilor, greurilor i fr participarea musculaturii gastrice sau abdominale.Rx. tranzit anticurent ce poate ajunge pn la gura esofagului, de obicei pn n 1/3 medie n ortostatism, dar mai ales n decubit sau Trendelenburg. poziia Brombart-Hillemand (a iretului)refluxul postoperator este relativ frecvent, dup gastrectomii 2/3 sau chiar gastroenteroanastomoze

  • IMAGINEA RADIOLOGICA A STOMACULUI NORMALFORMA SI DIMENSIUNINormoton- forma de cirligHiperton- forma de cornHipoton- alungit in sens vertical

    STRUCTURI SI REGIUNI ANATOMICE- Fete si curburi

    IMAGINE IN DIFERITE INCIDENTE SI POZITIIDecubit dorsal - bariul umple fornixul iar aerul migreaza in antruDecubit ventral bariu in antru, fornix cu aer si bariu

    RELIEFUL GASTRIC - determina benzi lacunareFornix si mare curbura aspect cerebriformMica curbura verticale, paraleleAntral in linii mari paralele, convergente spre pilor

    CINETICA GASTRICA undele peristaltice

    MOBILITATEA GASTRICASTOMAC

  • MODIFICARI DE POZITIE SI FORMA ALE STOMACULUIDEPLASARI de formatiuni de vecinatateSpre dr. splenomegalie, formatiuni unghi splenic colonic, renaleSpre stg. hepatomegalie, T. cap de pancreas, rinichi dr., T. retroperitonealeCranial T. pelvi-abdominale, retroperitoneale, sarcina, ascitaCaudal hepatomegalii, revarsate pleurale

    PTOZA creste spatiul dintre diafragm si fornix

    RELAXAREA DIAFRAGMATICAAscensiunea diafragmului stg., hipoplazic si imobil, sub care se regasesc fornix si unghi splenic

    HERNIA DIAFRAGMATICA solutie de continuitate a diafragmului

    HERNIILE HIATALE prin hiatusul esofagian al diafragmuluiPrin brahiesofag esofag scurt, cardie intratoracicaParaesofagiene esofag normal, cardie abdominala, aer in fornixDe alunecare esofag sinuos, cardie intratoracica, absenta aerului in fornix Se apreciaza si dimensiunile, reflux gastroesofagian, fixa/reductibila

    CASCADA favorizata de obicei de aerocolie

    VOLVULUSUL torsiune partiala sau totala in jurul unui ax:Longitudinal (cardiopiloric) volvulus organoaxialTransversal (mezentericoaxial) Cardiosplenoaxial forma extrema de cascada

  • Structurile si regiunile anatomice ale stomacului: E: esofag; D: diafragm; C: cardia; F: fornixul (polul superior); U: unghiul gastric; Pi: polul inferior; A: antrul; P: pilorul; B: bulbul duodenal; D2: duodenul II; T: unghiul duodeno-jejunal

  • Relieful gastric:apare sub forma unor benzi transparente (produse de pliurile mucoasei), separate rin opacitatea Ba patruns in depresiunile dintre pliuripliurile mucoasei:grosime: 3-6 mmcontururi nete si regultedispuse paralel cu axul stomacului si curburile luiparticularitati regionale:la nivelul fornixului: dispozitie neregulata, sinuoasa (pliuri cerebriforme)la nivelul portiunii verticale: pliurile sunt dispuse paralel cu curburileadiacent micii curburi au un traiect liniar regulatspre marea curbura au un aspect sinuos, intrerupte sau intersectate (=> aspect dintat al conturului marii curburi)in regiunea antrala: pliurile isi pastreaza paralelismul, devenind apoi convergente spre pilor

  • Pozitie de decubit dorsal (subst de contrast este in fornix)Ortostatism: stomac in cascada

  • Examenul radiologic al duodenului, cu substan de contrast baritata

    Reprezint metoda fundamental pentru punerea n eviden a modificrilor morfofuncionale ale cadrului duodenal;Pentru a avea garania unei investigaii radiologice corecte este nevoie de o pregtire prealabil a bolnavului care va trebui s fie efectuat cu atenie i seriozitate;Bolnavului i se va indica un regim alimentar adecvat cu cel puin 24 ore naintea examinrii; se vor evita alimentele care fermenteaz i care se evacueaz cu dificultate, sau las reziduu n cantitate crescut;Bolnavului i se va cere s fac un post alimentar premergtor explorrii baritate cu cel puin 8-10 ore, iar eventualele secreii gastrice prea abundente din stenoze, din alte tulburri de evacuare gastro-intestinal (gastroduodenite, ulcer gastric, ulcer duodenal, etc.) vor fi extrase prin sond; se impune evitarea fumatului. Se va interzice n aceast perioad administrarea de droguri care modific comportamentul funcional al tubului digestiv n general i terge aspecte morfo-funcionale duodenale valoroase pentru diagnostic, sau provoac false reacii duodenale;Suspensia baritat, bine omogenizat, fr a fi prea fluid sau cu bule de aer, se va administra n funcie de ora examinrii i aspectele morfo-funcionale care se urmresc.Radioscopia televizat dup ingerarea substantei de contrast baritate este utilizat ca o faz obligatorie a examinrii radiologice n scopul verificrii generale a tranzitului gastroduodenal, a aprecierii tonusului i peristaltismului duodenal, a evidenierii n linii mari a mopdificrilor morfologice, n vederea fixrii lor pe radiografii, pentru a putea stabili care vor fi poziiile n care se vor efectua radiografiile;

  • Metodele radiologice de investigaie ale duodenului

    Metodele de investigaie ale duodenului sunt acelai ca i n cazul stomacului; trebuie avute n vedere corelaiile anatomo-funcionale strnse care exist ntre aceste dou segmente ale tubului digestiv. examenul radioscopic nativpune n eviden corpi strini radioopaci ingerai involuntar sau voluntar (n scop de suicid).pune n eviden gradul de implicare al duodenului n cazul suferinelor abdominale acute chirurgicale. explorarea cu contrast a duodenului se face prin administrarea oral a acestuia, urmat de:examinarea n diferite incidene i poziii,un riguros examen n strat subire, n semiumplere i umplere complet.incidenele utilizate sunt cea de fa (AP) urmat de incidenele oblice (OAD i OAS), chiar de profil dac situaia cazului n spe o cere, asociind n mod obligatoriu compresia dozat, repetat sub ecran.

    examinarea n poziie Trendelenburg pune n eviden cu mai mult acuitate cadrul duodenal, mai ales cnd acestei poziii de examinare i se asociaz o serie de metode speciale de examinare (ex. duodenografia hipoton). examinarea n decubit dorsal, n decubit ventral i decubit lateral drept se utilizeaz pentru a evidenia unele aspecte particulare de patologie, n special cnd evacuarea iniial este dificil sau nu are loc. examenul n dublu contrast este de asemenea util pentru punerea n eviden a unor procese patologice specifice. examinarea endoscopic se va efectua mai ales n cazurile problematice, cu patologieintricat, cnd explorarea radio-logic simpl, nativ i cu contrast nu a fost suficient de concludent.Este important de reinut faptul c nu exist un examen standard al duodenului, ci numai un examen corect i bine fcut. la examenul radiologic, bulbul duodenal normal are o form aproximativ triunghiular ;cel hiperton este asemntor unei castane, n vreme ce bulbul duodenal hipoton are oform care a fost comparat cu o flacr de lumnare.

  • Noiuni de anatomie radiologic

    duodenul se distinge prin calibru i aspect particular, are conexiuni cu canalul coledoc i pancreatic, este separat de stomac prin anul duodeno-piloric i de ileon prin unghiul duodeno-jejunal TREITZ; radiologic se disting patru poriuni: prima poriune sau D1 - bulbul duodenal; a doua poriune, D2 - ntre genunchiul inferior i bulb; a treia poriune, D3 - corespunde genunchiului inferior; a patra poriune, D4 - ultima poriune ntre genunchiul inferior i unghiul Treitz; variantele anatomice - cadrul duodenal n U, cadrul duodenal n V i cadrul duodenal n O; raporturile anatomice cu organele de vecintate sunt de o deosebit importan:prima poriune D1 - bulbul duodenal: dispus oblic n sus, napoi i la dreapta, avnd raporturi strnse cu faa inferioar a ficatului i colul vezicii biliare ;a doua poriune D2: cu faa anterior vine n raport cu colonul transvers, extremitatea lui dreapt ; mezocolonul o mparte n dou :poriunea supramezocolic: n raport cu colonul transvers, VCI, rinichiul drept, bazinet i ureter ;poriunea inframezocolic: n raport cu ileonula treia poriune D3 - raporturi importante prin faa sa anterioar cu rdcina mezenterului i vasele mezenterice ;a patra poriune D4 - raport prin faa sa anterioar cu stomacul, mezocolonul transvers, ansele intestinale; faa posterioar are raport cu rinichiul stng i vasele renale.

  • DUODENULNormoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm.Hipoton: alungitHiperton: rotund2 curburi (mica si mare); 2 fete (ant. si post.)Relieful mucos: pliuri subtiri, longitudinale la nivelul bulbului

    Cadrul duodenalRelief mucos cu pliuri transversale, perpendiculare pe contur aspect dintat

    Tranzit in 60-90 sec

  • Examinarea intestinului subtire proba PansdorfProba Pansdorf se efectueaza in general in continuarea examinarii eso-gastro-duodenale.Examenul radiologieal intestinului se face tot cu ajutorul sulfatului de bariu. Pentru intestinul subtire se practica un pranz baritat fractionat in cantitati mici si cu examinari repetate (15 min) in faza de umplere, de semievacuare si de evacuare.Timp de examinare: 60-180 minute..

  • Afectiunile intestinului subtireAspect radiologic normalTopografieJejun hemiabdomen stg. sup. si periombilicalIleon hemiabdomen dr. inf. si pelvisCalibru 3 cm2-2,5 cmRelieful mucos autoplastica vieContururi dintaturi fine , regulate, simetrice-jejunTonus si cineticaTranzitul in 3-4 ore la valva ileocecalaSituatia si aspectul reliefului de mucoasa ale jejunului (a) si ileonului (b); D: duoden; C: cec; D: valvula ileo-cecala (Bauhin)

  • COLONULIntestinul gros se intinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecala, pana la nivelul canalului anal, dar aceasta definitie morfofunctionala trebuie sa includa apendicele si valvula Bauhin. Lungimea intestinului gros variaza intre 100 150 cm, cu o medie de 130 1350, cresterea in lungime se poate face pe seama intregului colon dar mai ales pe seama unor segmente separate.Astfel: sigmoidul si transversul au o lungime in jur de 50 cm, ascendentul 12 17 cm iar descendentul 14 20 cm.

    Calibrul intestinului gros prezinta o scadere progresiva incepand de la cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec si 2,5 cm la sigmoid dar in mod normal sau conditii patologice, exista modificari de calibru prin spasme sau dilatari, creand astfel dificultati in investigarea colonului si mai ales in punerea diagnosticului.

  • CEC-ulAre forma de sac inchis in interior, iar superior se continua cu colonul ascendent, pe peretele postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se afla jonctiunea ileocecala prevazuta cu un sfincter, numita valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub aceasta se afla insertia apendicelui vermicular.Cecul este situat de obicei in fosa iliaca dreapta dar poate fi situat si inalt lombar, prerenal sau jos in micul bazin. COLONUL ASCENDENTEste situat intre insertia valvulei ileocecale si a unghiului hepatic. situat retroperitoneal si prin intermediul fasciei lui Toldt vine in contact cu patratul lombelor si polul inferior inferior al rinichiului drept.In afara, interior si anterior, colonul ascendent vine in contact cu ansele intestinale. Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe portiuni ale colonului. Configuratia exterioara este asemanatoare cu a cecului, cele trei bandelete musculare formeaza boselurile iar in interior ele determina formarea pliurilor falciforme si a cavitatilor haustrale.

    Unghiul hepatic al colonuluiFace trecerea intre colonul ascendent si transvers, este situat in hipocondrul drept si lasa o amprenta marcata pe fata interioara a ficatului. Este un segment semifix, iar posterior se invecineaza cu rinichiul si portiunea a doua a duodenului iar anterior vine in contact cu ficatul, care il acopera.

  • COLONUL TRANSVERSEste partea cea mai mobila a colonului, poseda un mezocolon cu marginea anterioara inserata pe colon iar cea posterioara fixa, este inserata de la dreapta spre stanga pe portiunea inferioara a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului si partea superioara a rinichiului stang.Acest mezocolon, la extremitate, da nastere la doua formatiuni peritoneale si anume ligamentul frenocolic drept si ligamentul frenocolic stang care fixeaza cele doua unghiuri colice la peritoneul parietal. Ligamentul gastrocolic il solidarizeaza de stomac. Unghiul splenic al colonuluiEste predominant ascutit, situat aproape in plan anteroposterior fiind asezat adanc in hipocondrul stang, se invecineaza cu splina deasupra, cu marginea exterioara a rinichiului stang intern si anterior cu marea curbura.COLONUL DESCENDENTEste situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului subtire, se intinde de la unghiul splenic pana la o limita de demarcatie conventionala corespunzatoare crestei iliace stangi. Este segmentul cel mai stramb al colonului si dispune de o musculatura puternica.COLONUL SIGMOIDAlaturi de cec si transvers este una dintre cele mai mobile portiuni a colonului iar prima portiune are o dispunere fixa ca a descendentului.Prezinta un mezocolon sigmoidal care are o insertie colica de doua ori dand inflectiuni sigmoidului, asemeni literei S.Se gaseste in fosa iliaca stanga iar portiunea pelvina vine in raport cu vezica si rectul.La nivelul sigmoidului exista numai bandelete musculare longitudinale si atunci el prezinta doua serii de boseluri diminuate ca volum in raport cu restul segmentului colonului. La nivelul sigmoidului se reduc si de asemenea numarul si volumul haustrelor interne.

  • RECTUL SI CANALUL ANALRectul se intinde de la locul de terminare a colonului sigmoid pana la linia anorectala care este circulara si desparte zona mucoasa de zona cutanata a rectului.Lungimea rectului este 11 15 cm iar diametrul transversal de 2,5 3 cm, in timpul umplerii cu bariu se pot dubla diametrele si apare fuziform dilatat in portiunea mijlocie si ingustat la nivelul jonctiunii rectosigmoidiene si la nivelul portiunii perirenale.In sens sagital rectul descrie o curbura superioara cu concavitatea anterior si o curbura inferioara cu concavitatea posterior iar in sens frontal o curbura inferioara cu concavitatea spre dreapta. Posterior vine in contact cu sacrul si coccisul, fetele laterale sunt tapetate de peritoneu iar anterior vine in contact cu organele genitale la femeie, prin fundul de sac al lui Douglas, iar la barbat este separet de vezica urinara tot prin acelasi fund de sac.Portiunea perineala vine in raport cu fosa isteorectala si uretra la barbat si vaginul la femei. Rectul nu mai prezinta bandeletele musculare lipsind astfel boselurile si haustrele. Canalul anal are o lungime de aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia anorectala si inferior de linia anoperineala.

  • Dispozitia si segmentele cadrului colic: I: ileon; Vic: valvula ileo-cecala; C: cec; Ap: apendice; As: colon ascendent; Uh: ungi hepatic; T: colon transvers; Us: unghi splenic; D: colon descendent; S: sigmoid; R: rect; h: haustre; VH: valvula Houston

  • Examenul radiologic al colonului prin clisma baritataClisma baritata sau irigoscopia, reprezinta metoda fundamentala si de selectie pentru investigatia afectiunilor colonuluiPregatirea bolnavului pentru clisma baritata reprezinta conditia esentiala pentru o realizare optima a investigatiei irigografice . Curatirea colonului se face prin mai multe mijloace: administrarea de purgative mai ales la bolnavii ambulatorii, la cei constipati sau dupa examinari baritate per os, substanta de contrast persistaND timp indelungat la nivelul colonului.

  • Modul de executare a clismei baritate Clisma baritata executata morfo-functional Este cunoscut faptul ca irigoscopia reprezinta o trauma mecanica pentru colon, care atrage dupa sine tulburarea tonusului si a peristaltismului intestinal odata cu declansarea senzatiei de defecare, provocata de distensia anselor. Pentru a inlatura aceste inconveniente si in scopul de a permite colonului sa-si revina la un tonus, peristaltism si autoplastica, s-au folosit doua procedee de administrare a clismei baritate: o introducere modulata cu multa prudenta a bariului pe segmente si asteptarea aparitiei aspectelor radiologice functional motorii.o evacuare treptata si partiala a bariului dupa o umplere completa cu substanta de contrast. Odata cu evacuarea treptata a bariului apar si aspecte functionale de tonus, peristaltism si autoplastica .

    Tehnica dublului contrast colic in prima intentie recunoaste o procedura radiologica speciala :-se introduce substanta de contrast pana la nivelul unghiului splenic al colonului, fara al depasi si sa contina ingrediente impotriva precipitarii. Inaintarea substantei de contrast in restul colonului se face, pe de o parte cu ajutorul rotatiilor bolnavului in sens orar, iar pe de alta parte prin insuflatiide aer sub control radioscopic, in final executandu-se o importanta insuflatie de aer, dupa necesitatile diagnosticianului.

  • Imaginile radiologice difera in functie de aspectul macroscopic al tumorii-formele vegetative dau o imagine de lacuna;-cele ulcero-vegetative dau o imagine de nisa in lacuna;-cele infiltrante dau o imagine de stenoza

    La nivelul rectului imaginea relevanta este de rect amputat; pe colonul sigmoid si descendent aspectul radiologic este de lacuna sau de stenoza:-imaginile lacunare sunt bine circumscrise;-stenoza poate fi partiala sau completa si se intinde in sens longitudinal dand asaect tipic de cotor de mar.

  • Timp IReflux in ultima ansa ileala

  • Timp II evacuarea continutului

  • Timp III/ Proba Fischer

    *


Recommended