8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

1/13

Exploatari miniere la Rosia Montana si impactul acestora asupramediului

Matei Berta Corina

Universitatea Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geofizica

e-mail:corina_berta2006@yahoo.com

Abstract

Comuna Ro ia Montan (fostul Alburnus Major de pe vremea romanilor, 131 e.n.) estesituat n jude ul Alba, lng ora ul Abrud, n ara Mo ilor din Mun ii Apuseni. Este olocalitate minier montan , cu aproximativ 4000 locuitori, a ezat pe valea rului Ro ia,afluent al Abrudului, ntre masivele Cetate i Carnic de o parte i Orlea i Jig, de alt parte. Are 42 de case cu valoare de patrimoniu, numeroase biserici apar innd diferitelor culte

i un muzeu al mineritului, n care se poate vizita o galerie minier roman , s pat cu dalta iciocanul, ast zi electrificat Numeroase alte vestigii romane, i nu numai, au fost recent

descoperite.Exist patru lacuri artificiale (t uri). Comuna Ro ia Montan are 16 sate (Ro ia Montan ,Corna etc.), r spndite pe o suprafa de 42 kmp.

Cuvinte cheie

Rosia Montana, proiect, exploatare, dezvoltare durabila

Comuna Ro ia Montana, care face obiectul primei concesiuni a companiei Ro ia MontanGold Corporation S.A. (RMGC), ca i comuna vecin Bucium, care face obiectul celei de-adoua concesiuni, este site arheologic protejat prin Legea nr.5/2000.. Proiectul minier Ro ia

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

2/13

Montan (denumit mai departe Proiectul) este propus de compania mixt Ro ia MontanGold Corporation S.A.Conform documentului Descrierea Proiectului i datelor furnizate pe site-ul companieiRo ia Montan Gold Corporation S.A., RMGC este o companie mixt format din Gabriel

Resources Ltd. (Canada), care de ine 80% din ac iuni, compania statului romn Minvest S.A.ce are 19,3% i al i ac ionari romni 0,7%.

Gabriel Resources Ltd. (GR) este companie orientat spre achizi ia, exploatarea idezvoltarea proiectelor de metale pre ioase, ce are dou proiecte de minerit n Romnia,Ro ia Montan i Bucium.

n 1995, GR a r spuns cu o propunere scris la apelul deschis de c utare de participan i la proiectul Ro ia Montan f cut de Regia Autonom a Cuprului Deva, titular a proiectului Ro ia Montan ; ulterior Regia s-a reorganizat sub numele de Minvest S.A.,

propunerea fiind acceptat . Licen a de concesionare de exploatare pentru Ro ia Montan afost dat de Guvern n 1999 pentru Minvest ca titular i RMGC ca afiliat. n octombrie 2000s-a produs transferul de licen , RMGC devenind titular i Minvest afiliat.

Proiectul (prezentat n mai multe versiuni) prevede acum urm toarele: Ob inerea a 300 tone aur i 1600 tone argint anual, din procesarea a 13 milioane minereu pe

an, timp de 16,2 ani, minereu ob inut din exploatarea n cariere deschise a patru masive(Cetate, Carnic, Orlea, Jig-Vl doaia). Proiectul prevede exploatarea n primii zece ani ncariere la Cetate i Carnic, iar n urm torii 6 ani la Orlea i Jig. Minereul din zon are oconcentra ie medie de 1,56 grame aur/ton i de 7,8 grame argint/ton .

Str mutarea sau relocarea a circa 900 de familii nsumnd circa 2000 de persoane, din 740locuin e i 138 apartamente; str mutarea a opt biserici, nou cimitire, coli, gr dini e,dispensar medical; declasificarea a nou case monumente istorice; distrugerea muzeuluimineritului, mpreun cu galeria care se viziteaz acum i crearea unui nou muzeu;distrugerea a patru masive (Cetate, Carnic, Orlea, Jig) n urma escav rilor ce vor crea patrucratere; distrugerea monumentelor naturale Piatra Corbului i Piatra Despicat ; ocuparea a1200 ha teren n satele Ro ia Montan i Corna; crearea unui iaz de decantare (n loculactualului sat Corna) ca depozit de tulbureal de steril de procesare, cu un baraj (din steril)nalt de 185 metri (ct un bloc cu 60 etaje) la numai 2 km de Abrud.

Exploatarea n cariera deschis a masivului Cetate a nceput n 1970, distrugndu-se maimulte urme importante ale exploat rii vechi, romane.

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

3/13

n l imea masivului a sc zut n timp cu 120 metri, exploatarea actual fiind de maximum400.000 tone minereu/an, la care se folosesc camioane de 15 tone, reziduurile fiind depozitatentr-un mic iaz din Valea S li tei.

Proiectul a fost revizuit de mai multe ori ca timpi i ca valori, pentru a r spunde

comentariilor unor anali ti. n noiembrie 2001, consultantul australian Minproc a elaboratdocumentul intitulat Studiul final de fezabilitate, n care produc ia anual de minereu era de20 milioane tone anual i via a minei era de 11 ani. A urmat Studiul de optimizare f cut deSNC Lavalin, care prevede o produc ie anual de 13 milioane tone pe 16 ani.

n septembrie 2002 a fost elaborat documentul intitulat Descrierea Proiectului, ncare investi ia ini ial (costurile de capital pentru produc ia de 13 mil.tone de minereu anual)a fost prev zut la 253 milioane USD. n decembrie 2002, D.Chambers face unele comentariitehnice asupra celor dou documente, Studiul final de fezabilitate i Descrierea

Proiectului, semnalnd modificarea mai multor aspecte cheie ale proiectului propus:durata Proiectului a fost ridicat de la 11 la 16 ani, n timp ce produc ia anual a sc zut de

la 20 la 13 milioane de tone minereu pe an (produc ia actual fiind de 400 mii tone);m rimea basculantelor pentru nc rcarea minereului i a rocii sterile a sc zut de la 230 tone

la 150 tone (cele utilizate acum fiind de 15 tone) etc.Dup publicarea comentariilor tehnice pe marginea Proiectului, firma canadian a

recunoscut c att cheltuielile de investi ie, ct i costurile de operare au fost subestimate i aemis noi estim ri financiare. La 27 februarie 2003, Dow Jones Newswire scria: cheltuielilede investi ie estimate pentru Proiect se ridic la 437 de milioane de dolari, cu 184 de milioanede dolari (70%) mai mult. Sunt men ionate, n Studiul de fezabilitate, mai multe domenii decre tere, printre care cele legate de costurile de administrare a de eurilor, de accelerare astr mut rii popula iei i de extindere a ariei de exploatare, a teptndu-se ca i costurile deoperare s creasc , n special cele la electricitate. Proiectul, nceput n 1997, prevede acumc , dac se ob ine i acordul final de mediu, faza de construc ie, de doi ani, s nceap n2004, nu n 2003, cum era n Descrierea Proiectului, dup care exploatarea propriu-zis vafi de 16 ani (16,2 ani), urmat de pe perioada de nchidere a minei mai mul i ani, pentru carenu se precizeaz nimic n leg tur cu refacerea mediului distrus. Pe durata de func ionare de16 ani a minei vor fi create aproximativ 250-300 n minerit i un num r de aproximativ 2000de locuri de munc adi ionale, indirecte (n serviciile auxiliare mineritului: transport,restaurante, sta ii de benzin ).

Depozitul de la Ro ia Montan are o concentra ie slab de aur i argint. Conformgeologilor, un depozit de aur cu un con inut de sub 2 grame/ton nu merit s fie exploatat,

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

4/13

deoarece mina va fi sensibil la fluctua iile pie ei, existnd riscul major ca aceasta s fienchis temporar sau permanent, datorit unei sc deri a pre ului aurului. De aceea, nivelul produc iei de 13 milioane tone/an (400.000 tone/an n prezent) nu este realizabil n Romnia,cu att mai pu in ntr-o zon populat ca Ro ia Montan . Un calcul simplu arat c chiar dac

RMGC lucreaz n fiecare zi a anului, opt ore pe zi, va avea de nc rcat, transportat, desc rcat30 autobasculante grele (150 tone) pe or , trafic care este practic imposibil de controlat.Astfel, inta nivelului de produc ie este total nerealist ,pentru sute de ani, ntr-o comunitatedistrus .

Proiectul minier nu folose te resurse procesate local, principal materie prim nactivitatea minei fiind minereul, care este direct procesat de companie, cu propriileechipamente de import. Unele produse chimice ar putea fi achizi ionate din Romnia, dar acest lucru nu va avea un impact semnificativ asupra industriei chimice locale.

Produsul final al Proiectului este aurul, dar n Romnia nu exist o pia de desfacere aaurului i nu exist o industrie de procesare a acestuia. n plus, BNR a anun at oficial crezervele na ionale de aur sunt suficiente, astfel pie ele de desfacere ale produc iei ob inutdin aceast exploatare vor fi n str in tate i compania va exporta aproape ntreaga sa produc ie. Mai mult dect att, existen a unei activit i miniere de asemenea propor ii descurajeaz pe al i poten iali oameni de afaceri s investeasc n regiune. Pe lng mineritregiunea are un poten ial semnificativ i imediat pentru o dezvoltare bazat pe turism(agroturism i turism cultural), precum i pentru activit i economice bazate pe cre tereaanimalelor i prelucrarea lemnului. Aceste activit i alternative nu pot fi dezvoltate ntr-ozon n care mediul nconjur tor (ap , sol, aer) va fi afectat n mod considerabil de activitateade tip minier. Mina, n special din cauz c este la suprafa , exclude dezvoltarea poten ial aunor activit i diversificate i de durat , care ar putea oferi locuri de munc i venituri popula iei.

Orict de sigure ar fi m surile de protec ie a mediului pe care lear lua orice companieminier , nici un investitor i nici un turist nu- i va asuma riscul s vin n apropierea uneimine de aur care utilizeaz cantit i mari de cianuri. n plus, dup nchiderea minei, popula iar mas n zon va fi afectat de un omaj total, ntr-o zon distrus .

La Rosia Montana, aurul este exploatat din antichitate, rezervele fiind in prezent foartedispersate. Va fi astfel necesara exploatarea la zi a 13 milioane de tone de minereu pe an, fatade 400000 de tone minereu extras si prelucrat pana in prezent pe an, cu crearea unor excavatiiimense (cinci munti vor fi distrusi,folosindu-se 150 kg de dinamita pe zi, in cratere de 360 m

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

5/13

adancime) si extractia aurului cu ajutorul unor compusi ai cianurii. Vor rezulta 1600 ha haldede steril. Se va construe un baraj de pamant de 180 m inaltime, locul rezultat urmand sacontina in final 250 milioane de tone de solutie cu cianura, la circa 10 km in amonte de orasulAbrud. Populatia Rosiei Montane va trebui sa fie stramutata.Vestigii inestimabile vor fi

distruse.

Considerente geotehnice

I n sudul Muntilor Apuseni se afla Muntii Metaliferi cu un polygon aurifer de circa 2500 km2.

I n aceasta zona atat de complexa din punst de vedere geologic si mineralogic, Rosia Montanas-a distins din antichitate prin exploatarea depozitelor aurifere, cu filoane ce produceauminereu bogat si aur nativ.I n prezent zacamantul de la Rosia Montana are concentratii redusede metal pretios (1,44 g/tona de aur si 7,25 g/tona de argint), exploatarea acestuia fiind

economica datorita cantitatii mari de aur din depozit.Regiunea este afectata de doua sisteme de falii ce se intersecteaza in zona Rosia

Montana.Rocile magazine ale depozitului aurifer sunt inconjurate de o formatiunesedimentara cu rezistenta mecanica scazuta. Aceasta formatiune sedimentara,constituita dintr-o alternanta de argile si strate de gresii foarte permeabile, poate foarte usor sad ea nastere laalunecari de teren. Nu pot fi evitate alunecarile de teren in zona locului de decantare datoritainfiltrarii apei in maluri, alunecari ce vor produce valuri, care vor putea depasi barajul si vor pune in primejdie intregul oras Abrud si nu numai.

Lacul de decantare nu se prevede a fi izolat cu folii de material plastic,proiectantiimizand pe faptul ca substratul este constituit din roca si pe presiunea hidraulica a stratuluifreatic,luctu care a fost dovedit in alte locatii ca fiind inval

Avand in vedere ca depozite mai putin semnificative de aluviuni cu o permeabilitateridicata au fost intalnite pe fundul bazinului1 (vaii Corna),o scurgere de cianura in retelelede ape subterane sau apa potabila ale populatiei nu poate fi exclusa2

Nici o institutie si nici un specialist roman nu s-au pronuntat public asupra problemei,erorile de tipul termocentralei Anina (dupa investitii enorme, termocentrala a fost abandonatadatorita epuizarii zacamintelor de sisturi bituminoase pentru care fusese construita),exploatari de sulf din masivul Calimani (unde a fost retezat un munte, cu o intensa poluare,

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

6/13

pentru a se realiza de fapt ca minereul avea concentratii de sulf sub limita exploatariieconomice) nu trebuiesc repetate.3

Considerente chimice

A fost calculata o valoare medie de 1,9% a concentratiei de sulf a minereului. Materialele cuconcentratii de sulf mai mari de 1% genereaza apa acida, care mobilizeaza mai departemetalele nocive. Apa reziduala acida are un impact sever asupra vietii.Haldele de steril de laRosia Montana vor avea aproximativ acelasi continut de material sulfatic si vor produce apeacide, o lunga perioada de timp.

Cianurile

La Rosia Montana cianura este reactivul care urmeaza a fi folosit pentru recuperarea

metalelor pretioase.Proiectul va utiliza circa 42700 kg de cianura pe zi, adica 15,6 milioane pe an. Concentratia in lac va fi de 100-130 mg/l, stiut fiind faptul ca la concentratii de peste 3mg CN/l, un rau este mort, iar doza mortal pentru om este 1-3 mg/kg greutate corporala.

Problemele apar in privinta transportului, depozitarii si utilizarii cianurii.De asemenea,folosirea cianurii genereaza cantitati insemnate de produsi secundari, ale caror caracteristicinu sunt bine cunoscute, ceea ce face dificila si monitorizarea lor.Cianura mobilizeaza nu numai aurul din minereu, ci si alte metale precum arsenic, plumb,mercur, fier, nichel, cadmiu, ce dau compusi toxici.

Procesul tehnologic de cianurare

I ntr-o lucrare recenta a sa, Dr. Robert Moran (consultant in geochimie si hidrogeologie, cumai mult de 29 de ani experienta in domeniul minier) isi exprima ingrijorarea in privintaexploatarilor ce folosesc cianura, multe aspecte privind comportamentul geochimic sitoxicitatea cianurii si compusilor acesteia in apa fiind slab cunoscute. Procesul este folositacum doar in tarile subdezvoltate, fiind considerat inacceptabil de catre statele dezvoltate.

Efortul de asigurare a calit ii mediului se dovede te a fi una dintre cele maiimportante investi ii f cute pentru ridicarea bun st rii locuitorilor din zona Mun ilor Apuseni

i a capacit ii lor productive, o investi ie cu unul din cele mai mari i complexe efecte propagate n economia i via a societ ii din zona men ionat .

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

7/13

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

8/13

un tablou de ertic. Pnza de ap freatic va cobor la zeci sau sute de metri, iar p durile -spa iul verde vor r mne numai n amintiri.

Vorbind de patrimoniul cultural i istoric, n amintirea celor de mine se va p straatitudinea iresponsabil a celor de ast zi care nu s-au implicat n conservarea siturilor,

valorilor cultural-istorice.Un popor f r izvoare istorice, f r istorie, necunoscnd trecutul nu poate s existe.Mo tenirea istoric , cultural , deci etnofolcloric din zona Mun ilor Apuseni este obligatorieast zi, dar i mine.Omul, prin activitatea sa economic , trebuie s - i dimensioneze strategia pentru un mediuaproape de echilibru, s corecteze printr-o activitate con tient dezechilibrele. SpiritualitateaP mntului trebuie n eleas de cel care locuie te i este tolerat de mediu. Politica ecologicn zona Mun ilor Apuseni trebuie s justifice, n viitor, con tientizarea unei ecologii ra ionale

a gestiunii economice n contextul durabilit ii.

Concluzii

Romnia este o ar s rac , n tranzi ie. A face un proiect care exploateaz resursa aurprinmutilarea mun ilor, afectarea mediului, a comunit ii umane etc. pentru 18% din afacere esteo pierdere evident pentru Romnia, problema rentabilit ii pentru ara noastr punndu-se in cazul unui procent mai mare.

Cu beneficiile aduse Romniei prin exploatarea z c mntului aurifer de la Ro iaMontan nu vom fi mai boga i, dar genera iile urm toare vor fi cu siguran mai s race, priepuizarea resurselor, distrugerea reliefului i a mediului, distrugerea cultural i, nu n ultimulrnd, prin distrugerea coeziunii comunit ii locale. n ultim instan , un astfel de proiecttrebuie s realizeze o bun stare general . Beneficiile mici pentru Romnia n acest caz p lescn fa a pierderilor, raportul costuri (pierderi)/beneficii fiind foarte defavorabil pentru aranoastr .

Beneficiile substan iale poten iale care ar putea deriva dintr-un proiect alternativ, cum ar fi unul bazat pe agricultur i dezvoltarea turistic sunt cele care ar trebui, cu adev rat, avuten vedere.

Guvernul i-a fixat obiective na ionale pentru o dezvoltare echilibrat i de durat .Prognoza economic a institu iilor de specialitate calific Mun ii Apuseni drept o zon cu un

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

9/13

poten ial turistic imens i a dezvoltat o strategie viabil de reabilitare progresiv a centrelor miniere i de promovare a dezvolt rii rurale i ecoturismului.

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

10/13

Bibliografie

1. Bran, Paul, coord. ; Bran, Florina, Dimensiunea economica a impactului

de mediu : studiu de caz Rosia Montana , Editura ASE, 2004

2. Bran, Paul, coord. ; Bran, Florina , Componenta ecologica a strategiei de

dezvoltare economica a zonei Muntilor Apuseni - Studiu de caz Rosia Montana

3. Rosia Montana Project-Definitive Feasibility Study

4.Comments on the Rosia Montana Project-Ion Stelea ,Institutul National de

Geologie

5. Compatibilitatea proiectului minier Rosia Montana cu principiile si normele

legislatiei UE si CE Prof. Univ. Dr. Peter Fischer, Universitatea Vi

ena, 1 octombrie 2002

6. Apel-colectiv de cadre didactice din cadrul ASE, Bucuresti,1 septembrie

2002

7. Comments on the Rosia Montana Feasibility Study-David M. Chambers,

Centre for Science in Public Participation , 18 septembrie 2002.

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

11/13

Anexe

Prezentarea proiectului minier

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

12/13

Ruinele cet ii romane Alburnus Maior

Piatra Corbului T ul Cornei

Mina Rosia Montana

8/8/2019 Exploatari Miniere La Rosia Montana Si Impactul Acestora Asupra Mediului 3

13/13