6
Pttlrt'r Pnor, Dtr, Huti BnnNt,s'r'rr . l)itl pttuctdc vcclcrc istorico-sitnlrclic, rugilciunca clc dirnirrcirqii uc ducc cu lir pirtilrrilc ittclttrrttc dc MAntr.ritortrl dc la nriezul noptii pAn{ la ziuri. ac{ici dc Lttt tlc lrr Atta la Caiafa, de scuipirile, lovirile gi batjocurile ipcluratc de E136. U ttc rducc rrurintc, totodati, de doui mari evenimente din viata tflrrrprlirtc in ultima parre a nopqii (spre ziui), adici naqterea gi inviereaLrti3T 3. Explicarea rAnduielii actuale a Lltreniei Precum am vi.zur, ca slujbr a dimineqii sau a incepunrlui zilei, utrenia inchi gcncral, inceputul sau zorile cregtinismului, ivirea luminii sau a revelaqiei dumn carc a urmat dupi noaptea innrnericului, a pS.catului gi a Recunoqtinqei. De aceea, nrttlt decAt Vecernia, slujba Utreniei constituie o impletire de elemente din Wchli Nowl restam.enL reprezentAnd in general epoca de tranzilie de la Legea veche Nowri, epocd, pe care, precum am vizut, o intrezrrim inci de la sfhrginrl vecerniei. fcl, psalmii profetici, care prorocesc gi exprimi presimdrea venirii alterneazi cu cintiri ca ,rDumnezeu este Domnul...", care vestesc venirea lui in lume, sau cu troparele gi stihirile diferitelor grupe de cantdri (sedelne, anti aud9 etc.), care slavesc atit lucrarea riscumpiritoare a MAntuitorului, cAt qi lRt l. gi virnrqile sfingilor care au contribuit la rispindirea credinqei creqtine in Dar mai ales vohodul Utreniei duminicilor, adica scoaterea Sfintei Evanghefii in cul brsericii, este actul care, precurn vom vedea mai pe larg ceva mai tArziu, inchi ---_-_-, _^_-^__T' vesteQte Invierea Domnului. Ton4i, puncrul de greutate in alcrtuirea gi cuprinsul duielii Utreniei rimAne, mai ales in prima ei parte, ror elemenrul dinyichiu'l Tr adici cel care simbolizeazS, qi reprezinti epoca anterioari venirii Domnului. a) Pattea d.e la lncepat n Utreniei (pAni la ,,Slavi. Sfintei... Treimi...,,), nurnir linrrgiqti prolog salu proinoion, adicd innod.wcere, cuprinde rugiciuni autori 1au lgndycerea supremi a stanrlui, concretizati odinioari (in epoca sclavagisti gi fcudali), in persoana impiratului Rugiciunea penrm conduci,torii statului igi are temeiul scripturistic in i sfintultri Apostol Pavel, din prima sa epistoli citre Timotei (cap. rl, L-2): ,,y dcmn deci inainte de toate, si faceqi cereri, rugiciuni, mulqumiri, pentru toti pentru cond.ucd.ton si pentru toli care sunt in inalte dregdtorii, ca si petrecem praqnici gi linigtiti, intru toati cuviogia gi buna-cuviinqi....". rJna dintre obligaqiile gioase elementare ale oricirui crestin, inscrisi in porunca a cincea a Biiericii, rugi,ciunea pentru cArmuitorii gdrii din care facem parte ca cetiqeni. De aceea, toate elementele care alcituiesc aceasti parte a Utreniei ne ami intr-un fel sau altul, despre impiraqii de odinioari. Astfel, cei doi psalnoi, care se citer inccput, adici Psalmul )(Ix (,,si te audi. Domnul in ziua necazului...'i) Ei psalmul (,,l)oamne, intru puterea Ta se va veseli impS.ratul:..") se numesc, uneori, gi ,,p in'rp.f,riteqti", pentru ci in ei se vorbegte, intre altele, despre prerogativel"; bil; strilttcirea cu care era investit odinioari cel ce reprezenta suveranitaiea absoluti in dcsprc supunerea pe care i-o datorau cetiqenii gi despre datoria lor de a se mga p( rn Vcz.i l'ovtilttirile d.fu Litwghier (9d. Bucuregti. lg56,p. 415): ,,Sivirgind (preotul) U Lrrrrilinlri sil ginrlcasci cum l)omr.rul a fost dus cu'dcflimiri de Ia Ana la caiafa...;; et. | \tati -Sfhnnrl Ciprian, l)e oratione dtminica,Xxxv, p.G.,t. Iv, col. 559 Ei Simeon al T l(x) t0l iltcil rii liniritea lui (vezi, dc cxcmprlu, vcrscntl ultinr al primului-psalttt: ,,l)oamttc, rricqtc 1'rc irnplratul gi nc auzi pe noi, in orice zi Te vom chema ")' Acclrrqi caracter il au qi cele trei tropare ale Crwcn dtn partea introductivi a lJtreniei, rrift: tincori ,,tropare impiriteqti'j, adicl: ,,N4Antuieqte, Doamne, popoml Tiy l] ppnrtrl Crucii, cf.'PsalmuiXXV[, 12),,,Celce Te-ai inilqat pe cruce de bunivoie.'." ,,diolositoarc, infricogati Qi neinfruntati..."; in acesta din urmi ne ru-qim: ,rN'{Annr- t pc accia .I.ot" le-ai pomncit si implriteasca gr le da lor biruingi din cer...". hiittyrin intreitd scurtd, de la sfArgitul prologului lJtreniei, cuprinde de asemenea un rent special de mgiciune pentru conducitorii statului. Accst exordiu al'Utreniei constituia. la origine, un serviciu religios deosebit de sluj- prg;rriu-zisi a Utreniei qi analog cu Tedeumul sau Polihroniul de azi (vezi la cap. 'l.rrc'Ierw,lii). La ilcepui, ,..rt serviciu se sivArqea, intre Miezonopticl gi lJtrenie, ;;ri il ;'d;r,iril. ."r. eiau ctitorii sau fundaqii impirltegti. Cu timpul, a intrat -Ei prtr(tica celorlalte mlnistiri. lp:i,' "-:I,'_l' Y ll^lfo:lltl ,o^':::::19j,'-"^11i'l: lpindu-se cu lJtrenia qi rimAnAnd astfel ca un prolog sau o introducere insepara- n rcestei slujbe. Itrccum am vizut (in cap. anterior, la rAnduiala Utreniei), in timpul de la Pagti Ia Domnului, prologul Utreniei se suprimi, deoarece IJtrenia din acest rasttmp ilm.rr irr.l de la inceput icutiti de el, predominAnd rugaciunea qi lauda adresati lui I el se suprimi de asemenea qi in resnrl anului, atunci cAnd Utrenia se face Birrrrr.rl sdrbitorilor mari, sub forma de Priveghere (vezi in urmi). -h1 In portto unu.dtoare a (Jtreniei, adici incepAnd de la ,Sla1i Sfintei..' Treimi"'" la i"noane (Catavasii), predomini lecturile sau cttrrile biblice; inceputul acestei 1i rcprezinti prin excelengi epoca Legii Vechi. il,,rmol" ,,Slayd Sfintei...'Treinci..", iu car. incepe aceasti parte, binecu- ., p..i- incepunrl propriu-zis al Utreniei (in fbrma ei originara). Ea are un ca- trinitar desnrl de vidit;'in loc si-L preaslivim pe Dumnezeu in unitatea esenlei ;ci) Sale, ca la inceputul Vecerniei, il preaslivim pe Dumnez:" ql in Treime liu- . Cu Uirenia n" ahim deci intr-o perioadi mai avansati. a istoriei mAntuirii gi a ellqiei despre fiinga qi insuqirile lui Dumnezeu. Lucrul acesta il exprimi qi formula arrl ,. incepe rispunsul credincioqilor la binecuvAntarea dati de preot: ,,Slavl intru {c sus lui Dumnezeu..." care precede citirea celor gase psalmi qi care nu este altceva :fit cAntarea ingerilor din noaptea nagterii Domnului (Lc. II, I4)' Astfel, de la ince- , Utrenia.r. do.. cu gAndul inapoi la nagterea Domnului, care s-a intAmplat noap- r prccum am spus deja. 'l',rttw,ile din aceasti. parte a Utreniei sunt alcltuite din grupul de psalmi pe care .il nu- HeDrrtinta sa (mai ales Ps. Lxxxv[), cind speranqa El rncreoerea sa ln maNurrca ii[,t.lrritA, care rrebuia sI vini (vezi, mai ales, Ps. CII). Citirea lor simbolizeyl. v.refel A?i;;,;;i;ri; Je dupi clderea in picat a primilo de aceea, in ministiri, cAnd [jrrc,,i" se face seara in cadrul irivegherii, se cest timp toate luminile din hlle r.ic,i, afar[ de cea de la analog, lucru care se flcea odinioari in toate bisericile. 'x tirnrp. Sirrcon al Tesakrnicul uii, Despre sfintele ru.gd.ciwni, cap. 309, P.G., t. CLV, col. 565 A 9i Aul, ,ioti.iit.,- j. zOZ (la Simcon, forrnula dclinccnvl-ntarc apariadiugatti cu atribuntl ,,9i ir.rtru rot prrt llr ricci (Tlclimi)" (rct[ ncxvco8r udpco Tptd6r... ). Lnrr lt(;tCA sl,l.)(llAl,A i ales Ps. 'Lxxxlr f;, cAnd speranqa gi increderea sa in mAntuirea frtlrn Hrapsalruwl (b E\o:yalpoq), adtcd, cei Snse psalrrui ai diminetii sau ai lJtreniei: III, if xvrr, rxrl Llxx\,r[, CII qi CxLrI. Aceqti psalmi expriml sentimente gi stiri sufle- -Ciri ti,arte ,,".ir.., cAnd iAnguirea omului Ligii Vechi pentru pS.catele, deznideidea gi
