Dinuf Ungureanu

Experimentul plpuga

Copyrightq TRITONIC 2019 pentru edilia prezentS.

Toate drepturile rezervate, inclusiv de a reproduce fragmente din

carte.

TRITONICStr. Coacizelor, nr. 5, Bucureqti

email: editura@tritonic.ro

www.tritonic.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

UNGUREANU, DANUTExperimentul pipuEa - roman / Dinu! Ungureanu. - Bucureqti :

Tritonic Books, 2019

ISBN: 978-60 6-7 49 -448-8

Coperta Alexandra Bardan

Editor Bogdan HribIlistrafia copertei Tania Furnea

Bun de tipar: noiembfie 2019

Tipirit in Rominia

Orice reproducere, totali sau partjali a acestei lucriri, firi acordul scris

al editorului, este strict interzisl gi se pedepsegte conform Legii dreptului

de autor.

DANUT UNGUREANU

EXPERIMENTUL PAPUgA

roman

Bucure;ti, 2019

PARTEA INTAI

BREAgLA

q

I

Capitolul unu

.Pofia de viald vine mdnchndu-i altuia zilele!'(M. Martin)

La etalul trei, Moq Martin se opri un minut, gata

s5-qi dea duhul, rlpus de scara abrupti qi de caniculacare suise odatl cu el, din strad[, incolicindu-se ca ungarpe de foc.

- Lua-te-ar boala... morm[ia sufocat, mAnca-mi-ai...

Urcase treptele de nenumirate ori, dar pesemne

anii il ajungeau in sfArqit din urmi. Iar intr-o buni zi,mai spre asfin{it, avea s[ ridice privirea, s-o vad5 lapatru pe madama in negru. Sprijinitl de balustradi,aqteptdndu-l ribditoare, cu chigtocul in collul gurii qi

coasa proptit[ lAngi geamul hidrantului

- Biga-miaq... icni iar gi se urni pAni la ultimd etaj.

Merse citre uga din capitul palierului, tdrqindu-gipantofii ieftini. Cdteva lucruEoare - o pAine de secarigi vreo doui iaurturi, le ducea intr-o sacoqi de plastic.

Suni de trei ori scurt, ca de obicei. Dupi cAteva

secunde, prinse in spatele uqii un zgomot slab qi

punctul luminos din vizor se stinse.

- Cezarc... fhcu Moq Martin, cu glas scizut.Ceziricd,...

011{uT u1{0uBEAl{lJ

Dincolo se-auzi iariqi un fdgAit slab, apoi nimic.

Mai suni o dati. Atunci uqa se deschise doar citinglduia lanlul scurt. Un ochi ingropat in jumltate

de obraz scofilcit, neras de-o siptimAni, se ivi din

semiintuneric.

- Martine, tu eqti?

- Nu, feni fripturista. Scoate lanful!

Uqa se mai cripl un pic, si permiti intrarea noului

venit gi se inchise rapid.

- Cezare... frcu Moq Martin induioqat, dacl nu

vrei si se Etie ci eEti acasi, nu mai ldsa lumina aprinsi

in hol, fraiere. Se vede cind vii lavizor.BitrAnelul uscat, abia vizibil din pijamalele virgate,

surise trist.

- Totdeuna te-ai priceput la de-astea, Martine.

Din noi tofi...

- Lasi. Hai in bucitirie, sd-mi faci o cafea.

- Ai adus tu?

- Am adus.

Manevrari pe lingi chiuveti' spre mu$amaua

slinoasi a mesei. incilecari doui taburete tari, din

vremea tinerelii lor austere 9i angajate. Cezar cd:utl

chibritul pe-o policioari, aprinse un ochi de aragaz'

Privirea ii tot aluneca pe sacoqa lui Moq Martin.

- Ce-ai acolo?

- PAine, iaurt... $i Beretta cu amortizor' s[-1i bat

un cui in ceafi.Cezar rdse gtirb. De mici Ie plicuse s[ vorbeasci'

.cifrat, ca spionii americani", cAnd se jucau pe striziletoropite.

- Niciodati nu poli si fii destul de vigilent. Ia tu

cegtile din duldpior.Mog Martin ii didu borcinelul cu cafea proasti,

lisAndu-l si mogmondeasci lAngi ibric. Se ridici, lui

EXPERIMENTUL PAPU9A

doui cegcule desperecheate qi le studie atent, virAndu-qi degetul intr-una din ele, ca gi cum ar fi vizut-o intAiaoari.-'

Cezar se prezenti triumfbtor cu ibricul. Reuqise sInu-l verse in foc.

- Martine, ofti aqezAndu-se, iar o si rizi de mine.Mi-e frici, bii, mi cac pe mine de frici. Tu zici ci suntdecdt un boqorog !aca, mi s-a urAt cu pensia si inventezpoveqti de plictiseald. Da' eu qtiu multe, Martine, preamulte. Si-intr-o zi carcva de la centru o sd vrea si facicurat, si nu mai duci qi grija mea. Pii cu cdte qtiu eu...

Se opri si ia cAteva inghilituri, cu degetul micridicat, ca oamenii bine crescu{i, intipirindu-gi pe chippldcerea stimulati de aroma exoticd.

- $tii pe dreacu', il potoli Moq Martin, sorbihd larAndul slu din cafea. Tu, Cezdricil" n-ai vdzut niciodat[lucrurile cum sunt ele. Mereu fi s-a pirut c[ viafa e

ca-n filme. Nu e, bii, asculti la mine. Ai fost pretenulmeu din gridinifi, mi-ai luat partea cind venea aldeMonti nebunu', ori mai gtiu eu care, si-mi spargi fa!a.

Am dat la pilaf cu aceleagi coarde, ne-am fdcut mucicu aceleaqi pogirci... Da' nu te-a dus niciodati minteamai mult decAt si faci aia - aia, ce ti s-a spus qi si-!iiei binuful. Altfel, fudul nevoie mare, !i-ai vArAt nasulpeste tot, chit c[ nu pricepeai nimic. $ividanjorul crede

c[ cele mai bune lucruri suht l.a fund. Plus ci voiai site dai gi tu important, sd gtie lumea c-ai aflat chestii,s[ te respecte... Mereu ti-am zis, stai frumos pe curultdu,Cezare,nu te biga. Nu trebuie si te creadi tofi maicleqtept decdt eqti. Di cu brandul, furi o serviet[, bagiun qiq... Atit. Trebuia sd rimii prost qi liniqtit, Ceziricl,si apuci suta de ani...

Se ridici icnind qi lui ultima sorbituri in picioare.Vdri in sacoga de plastic cele doui cegcufe, ibricul,

DtrilUI Uil0UREAIIU

linguriJele gi sprayul cu cianurd, lXngi pAinea de secari

qi iaurturi. in uqa bucdtdrioarei, se suci sd mai arunce o

privire mortului pribugit pe podea, care-l urmirea cu

privirea inghelati a nedumerire. Poate n-ar fi stricat sidea o turl prin garsonieri.

- Mersi de cafea...

,,Eu nu mi-o arnintesc pe mama, Papi,femeiablhndd

;i strdlucitoare de care-aifost ;i tncd mai e;ti indrdgostit.

Mi-o povestegti tu tn serile care te cople;esc, chnd nu

mai descifrezi lumea reald, e;ti obosit, descurajat, trist'

imi pare atunci cd nu egti tatdl meu, ci doar un ins scapat

din smdrcul in care a putrezit genera[ia voastrd.

Sunt thndr, Papi, ;i mi-e atht de dragd via{a cd

dorinla de-a-li da ;i {ie din preaplinul meu ma injunghie

ca o durere. Nu-i numai mila sthrnitd de ochii tdi mereu

ro;ii, ca;i cum abiate-aif oprit dinplhns'Am citit despre tine sute de pagini, in serile cdnd

md trimiteai sd md distrez cu bdieli, sd agdldm fete, sd

Ie ame{im cu pove;ti naive. Eu ma furi;am prin vreun

cotlon al clubului, pdrdsind ga;ca, sd mai aflu ceva

despre tine, sd devorez indeosebi bhrfele, incropind istoria

aproximativd a finlei tale cefoase, de care-mi poveste;ti

ata pufin. E;ti zgdrcit cu tine.

Ziarele, microflmele, pozele mi te-au infafi;at ca pe

un thndr semdnhndu-mi leif, mdndrie a profesorilor tai,

un savant renumit tncd de pe bdncile ;colilor ticsite cu

neisprdvi{i, dispera[i sd deprindd arta de-a se descurcain

viald cdlchnd pe grumajii altora <mai fraieri".Te-ai ridicat, imposibil de oprit. Era vremea rdului

absolut, intr-o lume preocupatd doar sa dezmembreze

oamenii, ca pe ma;indrii, ;i sd-i'recompund dupd un

model aseptic, eJicient, suPus.

EXPERIMENTUL PAPU9A

Pu[in dupd ce-ai implinit doudzeci, universitd[ilenu mai aredu ce sd te inve[e. Le terminasegi pe cele maivestite, tn domenii pentru oamenii viitorului. Profesoriite'evitau, acoperi{i de ridicol.

Atunci a inceput sd scrie de tine presa strdind, uniiaduceau vorba despre Nobel ;i n-ai mai putut f ignorat.Deodata erai simbolul omului nou, creat de o societate

perfectd. Erai un brand de lard. Apoi ai dispdrut, Papi.

E;ti aici, cu mine, inchipuindu-{i ca tncd mai ai chte

ceva sd md inve[i, dupa ce m-ai trecut prin copilarie

Si adolescen{d, ferindu-md de tot ce le-a otrdvit pe-aletale. Suntem impreund aici, dar afard, tn lume, pove;tilecu tine s-au oprit. Deodatd n-am mai gdsit nicioconsemnare. Doar zvonuri, ia tnceput senzalionale, apoitot mai anemice. Folclorul urban te plasa undeva, prinslructurile cele mai secrete ale statului, poate o armatade elitd, ori nigte servicii despre care nu se vorbe;te decht

in goaptd. Mici legende, sortite dispariliei, povesteau ca

vcghezi, aldturi de o mhnd de eroi ne;tiu{i, la siguranlapdtriei, a noastrd, a tuturor. Tu ;i alte min[i straluciterenun[ali Ia pldcerile prezentului, ca sd ne modelafi noudviitorul.

O singurd datd, am mai gdsit ni;te urme vagi. Un

tabloid, recunoscut pentru fake news, te semnala tntr-uncentru de dezintoxicare, un sanatoriu de boli mintale,sau ata ceva..."

0tr1{lJT Ult0UREAlrU

,,Cine n-a scris un ,dnd in viala lui e mai valoros

decht cel care n-a scris decdt prostiil'(Vadim)

Prima zi.

ln capitul silii care linea loc gi de anticameri,la un etaj superior al Palatului, se inllfa o mare ugicapitonati cu piele roqie, dincolo de care, judecinddupi eleganla feroneriei, se nigteau hotirdri gi fapte dincele mai grandioase. Un singur om, fireqte, putea viefuiindiritul nobilei ugi, iar acela era chiar Pregedintele

Partidului.Ce se intdmpla acolo in aceste momente? Iati

intrebarea care-l inflicira pe tAnirul aplicant, pregititsi acorde preluirea cuveniti unei legende vii, uneipersonalitili atAt de puternice incAt aura ei se extindea

generos peste lari qi peste istorie. Ce se intAmpla

dincolo de ugi?Din direclia aceea se apropia acum cu paqi rnici,

amortizali in totalitate de covorul lung, o domniqoariminioni, suficient de serioasi qi hotirdti incAt si fieclar pentru toati lumea c[ era purtitoarea unei vegti de

cea mai mare importanli. Lui Andreas i se flcu inimacdt un purice.

Cind ea ajunse la patru, cinci metri de el, tAnirulse ridici ugor intimidat, intrebdndu-se daci existd unprotocol pentru astfel de momente, daci ar fi politicos

si-i intindi el mina (varianti dezagreabili, cicitranspirase ingrozitor), daci vocea n-o si-l trideze inultima clipi. Lucrurile se rezolvari insi de la sine, cicidomnigoara se opri la un metru de dAnsul, distanli lacare n-ar fi putut ajunge nicio mAn5, decdt printr-opleciciune ampli, ceea ce nu era cazul.

EXPERIMENTUL PAPU9A

- Su"nt Laura, voluntari, surdse ea profesional.Domnul Preqedinte vi poate primi acum.

, Si risucindu-se ca un titirez lui deja un avans

cdnsiderabil pe care Andreas il recuperi dup[un moment de fAstAceali. Drumul spre biroulpreziden{ial, deqi nu mai lung de cdteva secunde, iiplru o combinalie intre escaladarea Muntelui Olimp,debarcarea in Lumea Noud qi ceva pe deasupra. Ceva

subtil, energetic, o inifiere intr-o alti via1i.

- Intra{i, spuse Laura, flcAnd un pas lateral pentrua-i permita accesul.

Iar aplicantul, chiar qi-aqa - copleqit de iminentaintilnire cu cel ciruia i se mai spunea,,Dottore", nu se

putu impiedica si refini ce minunilie de trup, micu{ s,i

elastic, activa in rezerva de cadre a Partidului.Bitu inutil in tapiferie.Intri.Biroul Oval era gol.

Ori, cel pu{in, aga i se infhligase la prima vedere.I)acd anticamera ii piruse o sali supradimensionati,sllagul Pregedintelui Vadim (degi de dimensiuni maimici, cum avea si constate dupi stingerea incendiuluicmolional) era de-a dreptul cosmic.

Un candelabru baroc, alcltuit din cristale stelare,

atArna pe plafon, la o inilfime ametitoare, proiectAndlumini gi umbre feerice. ln afara mesei de abanosmasivla care pesemne lucra marele om, prin ungherelecamerei de formi eliptici fuseserl create doui, treialveole delicios de intime, cu fotolii qi misufe potriviteindelungatelor taifasuri de taini ale elitei . .Dottore" gi

apropiafii sii.Mire{ia inciperii era desivArqiti de biblioteca

imensi, care acoperea to{i pere{ii, din podea pdniaproape de tavan, mii de volume pretioase, cele mai

ohrlJT lJ1{8uREA1{U

multe ferecate in coperli de piele si mltase, tot ce-a

scornit mintea omeneasc[ mai profund, mai generos'

nemuritor.Acolo, pe-o sciri!6, nici prea sus (ca si nu se

interpreteze drept infatuare, retragere in turnul de

fildeq, departe de popor), nici prea jos (cici autoriimarilor idei, ca gi eroii, trebuie ciutali mai spre vdrfulscirilelor), Pregedintele risfoia gAnditor un tom.

Andreas il privi un minut lntreg.Era un birbat falnic, ca la vreo cincizeci de

primiveri, un metru saizeci gi cinci, gaptezeci de

kilograme, pLr grizonat,musticioari. Cum gedea acolo,

cu piciorul drept flexat pe unul din fuqteii scirilei, cu

cotul sprijinit in raftul filozofilor, Descartes, Aristotel,

Heidegger, una din razele candelabrului ii luminazimbetul cu care-l intimpinase.

- Tinere, ce faci, mii? il abordi jovial, inchizAnd

tomul cu o pocnituri care stArni un noriqor de praf.

ii indice unul din ungherele cu fotolii 9i siriel insuqi, sprinten, din lumea clasicilor, pe podea,

luAndu-l apoi de umeri ca pe-un amic din copilirie.

- Aici e Paradisul mieu. Cirlile nu-s,i dau brAnci

una alteia de pe raft. Ce mai ziciz. Ce face titicul?

- Mullumesc, bine, rispunse Andreas copleqit de

aceasti bunitate pirinteasci.Domnigoara voluntari Laura veni discretd, magicl,

aducAnd cafele, apl rece gi doud degetare de grappa.

- Si vi fie de bine! le uri din iniml.Aga arita deci Partidul de care tAn[rul urma si-gi

sudeze inima, ciruia voia si-i diruiasc[ tot ce alcituiafiinfa sa, cunogtinlele lui extraordinare, viala viitoare.

O familie a iubirii.

- Tu, Andreas, egti ca biiatul mieu, ii mirturisiVadim dupi degetarele de grappa, Pe care le diduse

EXPERTMENTUI eAeugl

voinicegte peste cap, in pereche, fiindcl tAnirulll refuzase politicos. N-am gtiut de tine, dar l-am

cunoscut pe titicul tlu in tinerefe, cAnd sistemul

ifi'cerca zadarnic si puni frAni impetuozitilii noastre,

si ne reteze aripile. lnci de-atunci mi-era limpede cd,

ln afard de geniul care era el insuqi, urmagii sii vor fioamenii de nidejde de care viitorul lirii isteia are atiftanevoie.

- Ati cunoscut-o qi pe mama? indrdzni sfios

trlnirul.

- Din pdcate, nu, il asiguri Pregedintele, vialarre-a despirfit vremelnic, pe mine qi pe tatil tiu.

Vorbiri apoi un ceas intreg despre cAte-n luniqi-n stele, ca doi prieteni, apropiindu-se tot mai mult,cleschizAndu-se unul citre celilalt, slrind cu uqurin!6peste pragul dincolo de care diferenfa de genera(ie ar

li insemnat ceva.

Andreas ii povesti copiliria gi adolescen{a sa,

recompuse din amintiri destul de vagi, dominate de

rresfArgitele tribulafii ale lui Papi, mereu in migcare,

nrereu in conflict cu ceilalli, rareori ei doi stabilindu-seIntr-un loc vreme indelungati.

Pregedintele il asculta atent gi din cAnd in cAnd

intervenea,la momentul cel mai bun, fie cu o interjeclieplastici, fie cu un mic, dar nepreluit sfat de via![,asortat confesiunilor lui Andreas, cum se monteazinestemata in aurul diademei. Aceste minuscule povete,

gen ,,totdeauna e mai bine s[ te feregti de rele", ori ,,sicunogti oamenii inseamni si cunoEti viata", parciturnau api vie in mldularele, mintea gi limba tiniruluiabia iegit in largul oceanului politic.

in sfdrqit, tdcu ostenit. Vadim il privi cu dragoste.

- Nu m-am indoit nicio clip6, Andreas, dupi ce-

am discutat cu tatil tiu si m-am consultat mai mult

, lttrl{ljT ull0uREAllll

aga, de formi, cu colegii din Partid, ci unul ca tine ne

trebuie pentru etapa urmitoare, pentru noul drum pe

care ne avAntim. $i nu, nu neapirat la organizalia de

tineret, acolo, o avem pe Carla W., ai s-o cunogti, fata e

spirt. in cazut tiu ar fi fost insi o risipi de resurse. Aqtia

mici cresc singuri, mai dau cu capetele de pragul de sus,

se mai impiedici si cad de-a bugilea, ii mai reorientimcu cite-o scatoalci pirinteasci dupi ceafi, mi rog, se

descurci. Dar ceea ce ai mogtenit tu de la Papi, iii, de la

titicul,la care se adaugd inteligenfa sclipitoare, pofta de

muncl, loialitatea, cunogtinlele colosale, enciclopedice(he, he, credeai c[ nu gtiu?), toate comorile astea ne

trebuie aici. $i cind zic,,aici'1 inseamni lAngi mine.LAngi noi, conducerea superioari de Partid.

Zicind hcestea, Preqedintele plesni cu palma

braful fotoliului, ca magistrafii care incheie gedinla cu

o lovituri de ciocinel, qi se ridici in picioare. Ca la un

semn, uqa capitonati se deschise flri zgomot,lisAnd-ope micula voluntarl Laura s[ se strecoare.

Parci ar fi fost un semnal, ori, mai gtii, incercurile restrinse era incurajati procedura eficient[ aascultatului pe la uqi, pentru a se economisi strigite,apeluri telefonice, minute de agteptare etc. Un soi de

lupti cu birocralia comunicirii. Toate astea le analizi,

intr-o secundl mintea brici a tdnlrului, care se ridicigi el.

- N-am s[-!i povestesc nimic despre noi, Andreas,

ii zise Vadim, vreau si auzi totul cu ochii til, si vezi cu

urechile tale, si gugti qi si pipii cu...

Rise, incintat de propriile ghidugii.

- Vreau si inveli singur-singurel qi cAnd teimpiedici si vii direct la mine, si te despiedic. Laura'

cheam-o te rog pe Carla, si-l preia pe noul nostru coleg

gi si-i faci un tur, si se familiarizeze cu casa noastri,cu Partidul.

EXPERTMENTUL PAPU9A

Oare se zirise o umbri fugar[ in ochii fetei?

Oricum, Laura dldu din cap gi se retrase pentru a duce

sarcina la indeplinire.-' - Andreas, fbcu ,,Dottore" urcAnd la loc, pe

luqteii sclrifei, citre Descartes, Aristotel qi Heidegger,

vei fi asistentul mieu personal. Nu, nu, te rog si nuprotestezi. Vezi tu, am nevoie de forfa virstei tale, de

inrpetuozitateata, dar gi de cunoqtin[ele pe care le-ai

ucumulat in Ecoli.

- Dar dumneavoastri...

- Eu dau tot ce pot, pentru a distinge din mullimeaviselor ce animl viafa Partidului, aspirafiile membrilorsrli, pe acelea cu adevirat realizabile, fezablle. Vise care

pot deveni realitate, strategii, planuri de guvernare.

Ori asta inseamni concretefe, evaluarea resurselor,

clicienfi, aprecierea unui numlr coplegitor de factori,de variabile. Aici, de buni seami, imi trebuie uncxecutant, iart[-mi te rog trivialitatea termenului, care

s[ mi debaraseze de toatl bucitlria ce urmeazi uneidecizii importante. Si, de fapt, ca asistent al mieu, nuvci fi tu insufi executantul, ci coordonatorul celor care

vor face treaba. Vei fi...Se intrerupse, ciulind urechea la zgomotul

ritmic, sacadat, ce cregtea din holul anticamerei, inciuda tapileriei care izola uqa. Era un liclnit parciumenin![tor, dar care, cumva, printr-un efect psihic, telndemna si laqi balt[ reveria, sau orice altceva fhceai

ln momentul acela, s6-ti sufleci mAnecile qi s[ treci latreabi. La o treab6.

Preqedintele chicoti.

- Asta-i muzica pe care defilim.Marea ugd se deschise din nou. ln incipere igi frcu

rpari{ia, picinind pe tocuri stiletto de doisprezece

centimetri, o femeie superbi, cu pirul in fliciri. Era cdt