40
Exilium / iunie 2015/ Nr.1 Copyright@Consiliul Diasporei / 2015
Cuprins:
• Exilium: O re istă a diasporei
• Despre jurnalism
• Rezultatele primului chestionar CD
• Lumea din tramvai: despre oameni
• Unghiuri de gen: blonda din bancul tău
• Sunt iga : gânduri din etnie
• Proiectul MIRR
• De iu ie, o ju ărie pentru fiecare copil!
• Celebrarea iei pe 24 iunie
• UBI – o plasă de salvare pe tru ia ă
• O viziune din diaspora asupra omului gânditor
• Ştiri politice posibile: ara iu i din viitor
• Cafeneaua politi ă a diasporei
Exilium: O re istă a diasporei ro â eşti u autor colectiv Coordo ată de Co siliul Diasporei
La sarea re istei E iliu reprezi tă o i ita ie des hisă la e plorarea di erselor tipare de g dire şi de atitudi e ale românilor, analizând
o porta e te so iale dire te, a tuale, di ia a de zi cu zi, atât cu scopul de a ne amuza, dar mai
ales cu s opul de a î ăța.
Di a aliza di erselor situații so iale/ o te tuale preze tate hiar de du ea oastră, o propu e solu ii, e peri e te, proie te so iale, edu ațio ale şi ulturale menite să reas ă resursele de g dire şi de o u i are ale cititorilor, în context social, comunitar, european,
mondial.
Nivelul coeziunii sociale a o u ită ii ro eşti este dire t proporțio al u i elul dez oltării so ietă ii ro eşti, di toate pu tele de
edere. Cu alte u i te, da ă e este i e, a ațiu e, este eritul ostru al tuturor puși
laolaltă, iar da ă e este rău, este "vina" tuturor,
puși laolaltă.
Starea dezordo ată / oruptă a so ietă ii
Da, fie are ro este u i , i u ea pă tului de deștept şi de fru os, har i , dar i . Î să ce se
î t plă cu românul frumos când are de- a face
cu o difere ță de viziune sau de opinie? Se
o portă el constructiv, sau devine un monstru
distructiv , inconștient şi iresponsabil, de teama
u ei o petiții ore te di are este o i s ă va avea doar de pierdut? De ce nu avem
î rederea ă di tr-o lasifi are ore tă a alorilor to i a e de știgat? De e distruge
valori?
De a eea, fie are ro , î parte, tre uie să e dez oltă ai ult partea de g dire are e di tează atitudi ea perso ală față de „ eilalți .
Starea ordo ată şi fu țio ală a so ietă ii
Ceea e e leagă, a ațiu e a anului 2015, este li a ro ă, fol lorul şi te a o i eiuri lăsate di ătr i.
Cum se vede din univers atunci când societatea
este dezordo ată iar valorile u a e izolate şi î prăștiate?
1
Tre uie să păstră u sfi țe ie a easta ază eter ă a spiritului ro es , î să i i u e oprește, î afara i difere ței, să erge ai departe, să e dez oltă ai ult şi să e adaptă ai i e ediului europea şi o dial. E istă din ce în ce mai multe elemente, atât i ter e t şi e ter e, are e dez i ă şi are e i to i ă să ătatea ieții de zi u zi şi atitudi ile u ora față de eilalți. De ulte ori, irespo sa ilitatea presei „li ere , are efe te so iale î grijorătoare, d e g di la intoxicare publicului cu modele sociale negative edu a ie egati ă are afe tează î spe ial
tineretul). I difere ța i tele tualilor u pri ire la fe o e ele so iale egati e se află î „Top di oti ele are stau la aza degradării so ietă ii, la aza
sără irii e agerate a populației şi la aza orupției la orice nivel. Este e esar să a ordă o pozi ie respo sa ilă, ole ti ă, o sta tă şi a ti ă î fa a fa torilor
so iali egati i, adu d solu ii o rete, propu eri, i it d la dez atere pu li ă pe te e de i teres ge eral şi adu d s hi are î pla concret.
Cum se vede din univers atunci când societatea
este ordo ată, așezâ d valorile u a e î pozițiile ore te de o du ere, de dezvoltare, de ghidare a elorlalți ătre o lu e ai u ă
Mai ult de t at t, la să „pro o area de a de ara şi ultipli a a est e er ițiu ole ti ro es de o str d ă su te re epti i la
e esitatea a țiu ii î si e, u pe tru a o ți e „lauri perso ali. Di a est oti , autorii arti olelor şi ai fotografiilor re istei E iliu se or semna cu un pseudonim. Coordo area şi pu li area re istei E iliu a fi realizată de Co siliul Diasporei, pe tru a gara ta i depe de ța fi a iară, ad i istrati ă şi politi ă. Vă i ită să itiți re ista E iliu , să parti ipați a ti la o ți uturile a esteia şi să î ăță î preu ă u să o strui o lu e ai u ă! Pute i tri ite arti olele du ea oastră la adresa de e-mail : [email protected]
A eastă revistă este i ițiată şi fi a țată de Consiliul Diasporei (CD) care a fost lansat pe 29
noiembrie 2014, la Bruxelles. Consiliul Diasporei
este u orga is de izio al i depe de t şi de si e stătător, avâ d î o po e ță repreze ta ți ai diverselor aso iații, orga izații şi fu dații o -profit ro â ești di străi ătate, ai partidelor/i i iativelor politi e de toate culorile construite în diaspora, ai mass-media,
ai ligilor stude țești şi ai o pa iilor private. Consiliul Diasporei are ca obiectiv luarea
de iziilor de i teres o u şi oordo area u or a tivită i o u e, î e efi iul o u ității ro â ești di străi ătate şi di Ro â ia. Misiu ea CD este de a a tiva pozitiv şi de
a ieră solidară pote țialul u a şi aterial al diasporei ro â ești, î i teres pu li , î spe ial î i teresul pu li al etățe ilor ro â i di diaspora, di Ro â ia şi di Repu li a Moldova, respe tâ d u ele relații de o viețuire u elelalte popoare.
2 Exilium / iunie 2015/ Nr.1
Jur alis ul ade ărat, tradiţie şi modernism Un articol oferit de Jurnalul Diaspora Romaneasca, Jurnalist Corina Polici Pentru inceput, as vrea sa va vorbesc despre i porta a si insemnatatea jurnalismului. Jurnalismul este ceva atipic privind consemnarea traditiei si trecerea la perioada moderna a existentei noastre. Mass-media este considerata cea de- a patra putere in stat. De altfel ,politica nu ar putea fi conceputa fara ajutorul mass-mediei, deoarece doar prin intermediul ei poate fi cunoscuta si prezentata : TV,radio, ziare, reviste. Presa are un rol foarte important in sistemul de comunicare. Societatile, institutiile, partidele, asociatiile, etc. comunica toate activitatile publice prin intermediul mass-mediei. In Romania nu mai exista jurnalisti si de asta ziarele mor. Sunt mai mult scriitori la ziar decat jurnalisti adevarati. Majoritatea ziarelor au devenit unelte politice si arme de santaj. Articolele care contin informatii adevarate au inceput sa devina din ce in ce mai scurte si mai rare. Politica interna si scandalurile au acaparat primele tot spatiul ziarelor,iar restul lumii a ramas neglijata.Unde este jurnalismul fara subiectivism? Totala lipsa de incredere in presa a fost cauzata de non-profesionalism si de disparitia adevaratilor jurnalisti. In Romania, calitatea jurnalismului sufera din ce in ce mai mult. In presa locala, ziaristii sunt deseori prost platiti si sunt nevoiti sa-i sustina pe cei cu o anumita forta financiara, mai ales in ambientul politic. Presa centrala din Romania cauta prea mult senzationalul. Nici nu mai poate fi vorba de jurnalism independent, ci de bussines independent.
Daca presa tiparita in Romania a inceput sa fie inlocuita cu cea on-line, in comunitatile romanilor din Diaspora, prezenta unei publicatii pe suport de hartie care sa confere informatiile si stirile de care acestia au nevoie, este o reala necesitate. Putem spune ca stirile pozitive si cele negative,in lupta pentru imaginea romanilor si a Romaniei, in Diaspora este prioritara. Presa in Diaspora este deja, ca profesionalism, mult mai de calitate, pentru ca relateaza fapte reale de la fata locului, in timp ce presa din tara, mai ales cea televizata, manipuleaza si difuzeaza doar ce doreste, pe criterii subiective. Presa din Diaspora mediatizeaza cazuri pozitive, cu romani de calitate si care fac ceva bun pentru tara si pentru comunitatile in care traiesc. Romani extraordinari si merituosi pe care lumea trebuie neaparat sa-i cunoasca.
3
Nu putem spune ca nu mai exista jurnalisi buni in tara, dar din pacate sunt foarte putini. Presa romaneasca din Diaspora a intrecut-o cu mult pe cea din tara. Romanii din Diaspora s-au integrat cu succes in toate tarile unde traiesc si muncesc, si sunt stiuti ca fiind muncitori, seriosi si responsabili, incercand pe cat posibil sa nu boteasca imaginea tarii noastre. Daca noi, cei care scriem pentru sau despre romanii din Diaspora suntem mai mult preocupati sa scoatem in evidenta in mod repetat doar pe cei care fac tot felul de prostii,de ce mai punem problema discriminarii si a intolerantei in tara de adoptie, cand, in mod clar si evident, ne defaimam intre noi ,unii pe altii. Un punct important este cel legat de pastrarea limbii romane, de importanta cursurilor de limba romana in comunitatile romanesti unde copiii invata la scolile publice de stat, vorbind limba romana doar in familie. De aceea, este foarte importanta recuperarea identitatii nationale prin limba de origine. Importanta este si comunicarea....de multe ori inexistenta dintre jurnalistii din Diaspora si autoritatile romane. Sunt situatii in care comunicarea dintre acestia este bazata doar pe criterii politice,de interes sau simpatii personale.
Sa mentinem imaginea frumoasa a romanilor din Diaspora, la care cu totii am contribuit, o imagine in care sa credem in primul rand noi insine, sa fim convinsi ca daca problemele economice ne-au alungat din tara asta nu inseamna ca nu mai contam. Nu exista decat jurnalism de buna si de proasta calitate. Un jurnalist adevarat trebuie sa fie o persoana responsabila,care nu se vinde politic sau in alt mod, pentru ca obligatia sa este sa apere adevarul si sa scoata nedreptatea la iveala. Daca nu iubeste adevarul, devine periculos pentru societate. Un jurnalist profesionist este obligat sa-i apere pe oameni si sa le spuna adevarul. Daca nu iu ește lumea,nu poate fi un bun jurnalist. Un adevarat jurnalist va avea intotdeauna pasiunea pentru adevar in suflet si va sluji mereu in interesul omenirii.
4
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
Rezultatele primului chestionar al CD Consiliul Diasporei (CD) a lansat un chestionar cu pri ire la per epția românilor din străi ătate asupra
e oilor o u ită ilor di are fa parte. Este deja u os ut faptul ă fie are o u itate de ro i are un specific propriu, în fu ie de țara-gazdă : i flue țele ulturale lo ale, li ă, pozi ie geografi ă, dista ța față de Ro ia et . In urmatoarele pagini va prezentam rezultatele chestionarului. Cum au raspuns romanii la cele opt intrebari?
5
6
Promovarea valorii romanilor si a tarii noastre
Infiintarea unui sindicat al femeilor
Eradicarea
coruptiei
Promovarea
Egalitatii
Infiintarea unui site in care se explica legile privitoate la drepturile si obligatiile de pe piata muncii in statul respectiv
Promovarea feminismului
Asigurarea ă diaspora
poate vota si
sa fie votata
O singura prioritate: sa se uneasca!
O buna organizare pentru a
reprezenta legitim si unì
comunitatea romanesca Exilium / iunie 2015/ Nr.1
7
1. Informare-Educare asupra drepturilor, obligatiilor si facilitatilor ca urmare a conditiei de imigrant in tara in care se afla
2. Consultanta pentru minimizarea impactului in cazurie de denigrare pe criteriu national/rasial
3. Agilizarea formalitatilor si publicarea tarifelor, pentru serviciile consulare si alte servicii
4. Monitorizarea gradului de satisfactie oferit de serviciile statului romanilor emigranti
5. Reducerea timpului de asteptare pentru obtinerea diverselor acte
6. Reducerea taxelor consulare 7. Crearea unei oferte de servicii fiabile la
preturi rezonabile, pentru principalele acte si formalitati necesare emigrantilor
8. Sprijin in organizarea evenimentelor cu specific national
9. Promovarea valorilor romanesti si a marcii "Romania" in randul emigrantilor si al cetatenilor tarii gazda
Deschiderea centrelor de
consiliere; votul electronic;
cursuri la preturi moderate
pentru meserii diverse
• Intrajutorare in gasirea unui loc de munca
• informatii despre fonduri oferite in tara adoptiva pentru mici afaceri
• identificare proiecte comune in mai multe tari pentru aceleasi necesitati ale romanilor din tari diferite
• website cu link-uri la websituri existente pentru publicarea anunturilor publicitare din diverse tari unde exista comunitate romaneasca
• gasirea unei forme de colaborare cu TVRi, prin TV existente ale diasporei, ca punct comun de comunicare a comunitatilor romanesti din diaspora
• crearea unei scoli de vara pentru copiii romanilor plecati, la virsta studiilor universitare, pentru 2 saptamini, prin rotatie cite o vara la una din universitatile din Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara
Implicarea totală in politică. Apărarea drepturilor românilor de pretutindeni. Facilitarea contactelor intre consulat și cetățenii din diaspora. Facilitarea
reîntoarceri în România (casă, posturi de muncă, eventual pensie) Reducerea taxelor și impozitelor locale (din moment ce nu trăiesc în Ro de ce să platesc colectarea gunoiului din orașul meu?)
Sa incerce sa solutioneze pozitia ,romanilor in societate europeana , spre
exemplu divulgarea cunostintelor culturale si profesionale ale cetatenilor
romani
8
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
1.pace in Europa
2.locuri de munca in tara
3.justitie sociala
4.plata asigurarilor sociale in RO.ptr.
perioada anterioara
5.medicament sofosbuvir gratis ptr.toti cei
cu hepatita c
6.marirea salariilor tuturior celor din tara
7.personal civilizat si omenos la consulate
si ambasade (sunt platiti din banii nostri)
8.micsorarea taxelor consulare
9.ajutor de inmormantare ptr.cei ce
decedeaza printre straini
10.guvernul sa aiba o atitudine de
unificare a tuturor romanilor si nu una de
dezbinare (in particular prin promovarea
razboiului pe fondurile DRP)
11.mai multe transmisiuni tv despre viata
romanilor din diaspora
1) Refacerea increderi intre noi , cei din
afara granitelor tarii
2) Acest asa zis Consiliul al Diasparei , sa
fie transparent, sa poata fi contactat
de noi
3) Si daca este un Consiliul al Diasporei ,
sa fie format din cetateni cu domiciliul
in strainatate (am intilnit un grup care
se autointitula Diaspora Romana si
atunci cind administratorul grupului
postam zicind ca el se afla pe o strada
din München.....pe Facebook aprea ca
mesajul era transmis din ......Bucuresti
Romania. In secunda doi am parasit
grupul !! )
4) Ca prioritate PRINCIPALA , fiind ,
unirea noastra intr-o comunitate
puternica
5) Formarea de celule , la nivel de zona ,
tara , sau limba
6) Ar fi multe prioritati dar asta numai
dupa ce refacem increderea dintre noi
, fara aspecte ascunse !!
Sa se consulte Parlamentul si Guvernul României mai des cu reprezentantii românilor din diaspora
(asociatiile de români) - sa se agilizeze toate formalitatile din cadrul consulatelor si viceconsulatelor
României din strainatate - sa fie numit un ministru sau macar un consilier de stat pe tema diasporei
si sa se întâlneasca mai des cu reprezentantii acestora din strainatate, sau sa se organizeze anual o
conferinta la Bucuresti pe tema diasporei
9
Diaspora trebuie:
• sa-si consolideze pozitia pe care se afla
• sa urmareasca ducerea la indeplinire a
inlocuirii Guvernului cu unul mai puternic
si hotarat pentru a avea niste decizii cu
bataie lunga
• la alegerile parlamentare sa aiba in
obiectiv eliminarea din cursa a
elementelor corupte care au actionat in
grup organizat la devalizarea economiei
nationale
• sa participe unde este cazul la alegerile
locale,eventual sa se implice chiar sa
candideze
• sa se implice in organizarea de activitati
care sa promoveze cultura romaneasca
• sa ajute conationalii care sunt in
momente de impas
• Ministerul Afacerilor Externe sa-si aduca
aportul in micsorarea taxelor consulare.
Cetatenia dubla; micsorarea taxelor consulare,
dreptul la vot pe internet sau maí multe locuri unde
sa putem vota cara sa nu mai stam la rand ore un
sir!
• imbunatatirea relatiei bilaterale dintre Romania si statul de rezidenta
• campanie pentru obtinera dublei cetatenii in cazul tarilor care nu acorda dreptul la dubla cetatenie
• votul prin corespondenta • reducerea taxelor consulare • imbunatatirea relatiei misiuni consulare-
public • repatrierea romanilor morti in strainatate • sprijinirea asociatiilor si organizatiilor care
ajuta la integrarea romanilor in strainatate • promovarea limbii romane • promovarea valorilor culturale romanesti • realizarea de evenimente dedicate
romanilor
Trăi d î Spa ia, red ă u a di tre ele ai i porta te ar fi du la etățe ie ro ă -
spa iola. Trăies ai i de a i,su t ăsătorită u u etățea spa iol, dar u a dreptul la
etățe ie spa iola de t da ă re u ț la ea ro ă, lu ru pe are, i eî țeles, u îl a ept.
autoritățile de ai i spu ă " i a" este a autorităților di Ro ia. Nu s ar putea se a
u a ord,sau tratat i tre ele doua țări, pe tru a rezol a a eastă gra a pro le a?!?!
INTEGRARE SOCIALA SI PROFESIONALA PROMOVAREA CULTURII SI TRADITIEI,
ORGANIZARE, COLABORARE,OPINIE,LUPTA IMP.DISCRIMINARILOR DE ORICE
FEL,PROMOVAREA IN TARA A PRINCIPIILOR EUROPE SI A MODULUI DE APLICARE A ACESTORAIN TARILE DEZVOLTATE,ETC.
Sa pro o eze i agi ea Ro ă iei a o țara u acelasi nivel de trai ca si in restul Europei Legaturi ai str se i tre ro ii di țara si străi ătate Facilitarea demersurilor administrative in Ro ă ia pe tru ro ii di străi atate Dezvoltarea ş olilor ili g e ro o-franceze de exemplu Facilitarea i estițiilor ro ilor di diaspora in România Acces la posturile de televiziune românesti in străi ătate Organizarea de spectacole de calitate cu artisti din România
1) Sa modifice imaginea Romaniei in
strainatate: nu, romanii nu sunt doar hoti,
pungasi, etc
2) Sa convinga ca nu sunt cetateni romani de
mana a doua (si stiu sa voteze de pilda)
3) Sa favorizeze crearea unor cursuri de
romana in scoli sau/si sa creeze scoli care
sa transmita limba generatiilor urmatoare
4) Sa multiplice actiunile in favoarea limbii si
culturii romane
5) Sa ia parte la toate miscarile de opinie
romanesti, pentru a intari forta societatii
civile din Romania
6) Sa participe prin experienta dobandita in
alte tari la schimbari in Romania: sistemul
de vot, sistem scolar, legi, politica,
jurnalism etc
7) Sa-si foloseasca ambasada si centrele
romanesti pentru a se regasi si pentru a
comunica
8) Sa-si faca auzita vocea pe langa
autoritatile romane, asociindu-se si
reactionand la fiecare incalcare a
drepturilor lor
9) Sa se implice politic
10) Sa construiasca o noua Romanie
10
1. Sa fie mai decisa in colaborarea cu
aparatul administrativ din tara
2. Diaspora fie luata mai in serios decit pina
acum
3. Bugetul pentru diaspora sa fie credibil si
adecvat tarilor in care se gaseste aceasta
diaspora
4. Reducerea fluctuatiei de personal
responsabil cu diaspora
5. Reducerea birocratiei
6. Contracte de cooperare serioase
• Consolidarea asociatiilor reprezentative • Profesionalizarea activitatilor comunitare • Integrarea in tesutul social local (asociativ,
politic) • Consolidarea identitatii românesti a famillilor
originare din Republica Moldova • Cultura scrisa si învatarea limbii si civilizatiei
românesti în scoli
• Crearea unei imagini mai bune despre
romani si Romania
• Crearea unei asociatii pentru a veni in
ajutorul persoanelor in cazul extreme
• Crearea unui birou, o organizatie care sa
ajute romanii care se confrunta cu
probleme in strainatate
• Mediatizarea culturii romanesti
• Trimiterea ajutoarelor in tara
• Organizarea politica independenta,
pentru a deveni mai puternici si a avea
un cuvant greu de spus in poltica
nationala
Job decent respect pt TOTI ROMANII , sa fim apreciati pt mainile pline de clor, sa avem daca se poate o Biserica a noastra. Mai multe DREPTURI in Universitati .
Imbunatatirea imaginii romanilor ca si natie,cultura,etc.(este singura prioritate care mi se pare importanta si imi vine in
minte acum).
Ameliorarea imaginii romanilor in strainatate, in special in anumite tari, schimbarea legii electorale; ameliorarea comunicarii cu autoritatile romane; gasirea de puncte comune si punerea de presiune asupra clasei politice romanesti; realizarea unui post de televiziune al diasporei sau prezenta activa in media romaneasca; intarirea relatiilor si cooperarii economice intre romanii din Romania si firmele/ asociatiile/ administratiile europene, datorita diasporei.
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
• Intrajutorare pt o mai buna integrare in
comunitatile-gazda
• sprijin in caz de probleme juridice/financiare
etc.
• mentinerea unor legaturi f.stranse cu patria
• proiecte de ajutor pt Romania
• imbunatatirea propriei imagini in strainatate
• colaborare cu autoritatile/structurile tarii-
gazda
• promovarea valorilor romanesti
• proiecte care sa imbunatateasca unitatea
diasporei
• proiecte pt. copii, legate de limba romana si
Romania in general
• implicare in viata comunitatilor locale gazda
(incl. in politica )
1. Obtinerea votului prin corespondenta
pentru toata diaspora (cetateni
romani)
2. Obtinerea unui numar incomparabil
mai mare de sectii de votare in orasele
mari din Occident
3. Depolitizarea completa a personalului
din ambasade si consulate
4. Schimbarea felului de a oferi servicii
consulare in absolut toate ambasadele
5. Obtinerea unui numar de parlamentari
pentru diaspora proportional cu nr
cetatenilor romani din diaspora
6. Legiferarea unor proceduri care sa
termine cu discriminarea si inegalitatile
in Romania fata de cetatenii romani cu
domiciliul in strainatate (impozite,
asigurari de boala impuse,
imposibilitatea de a face demersuri
administrative daca nu minti ca ai
buletin si ca ai domiciliul in tara etc).
7. Condamnarea morala si legislativa a
declaratiilor politicienilor de genul:
"trebuie sa voteze doar cei ce platesc
impozite in Romania"
8. Eliminarea clientilor politici din toate
organismele statului roman pe langa
Institutiile EU
11
Diaspora romaneasca nu exista decat pe facebook
noi nu avem diaspora ci grupuri de romani, alte
natii sunt unite, se ajuta intre ei se aduc unii pe altii
si ma refer nu la familii neaparat. Unire,
intrajutorare, propaganda pozitiva facuta Romaniei
prin comportament, fonduri de la ue pentru
consoluidarea pozitiei comunitatilor de romani din
strainatate si aici ma gandesc ca banii sa vina direct
la asociatiile de romani si nu prin buzunarul vreunui
politruc din guvernul roman, ministerul de externe
sa se implice mai mult pentru a facilita obtinerea
de drepturi minime de trai pentru romanii din
strainatate si nu numai vorbe asa doar sa ne
deplasam in capitalele europei pt shopping pentru
neveste sa puna biciul pe ambasade si ambasadori
sa raspunda cu promptitudine si celeritate nevoilor
romanilor, taxe consulare minime pentru orice
solicitare sau gratuitati in anumite situatii.
1) imbunatatirea organizatorica din consulate si
ambasade (cel putin in Bonn, e catastrofala) 2)
implicarea in deciziile politice din Romania (ex:
un partid al diasporei) 3) activitati umanitare
(ex: fonduri spre Romania, din strainatate) 4)
vizibilitate mai mare
Pastrarea identitatii culturale romanesti
inclusiv in sectorul de populatie care nu este
interesat de evenimente culturale (de
exemplu muncitorul de rand care nu citeste
sau nu merge la teatru) Impiedicarea venirii
altor romani care au scopuri infractionale
Asigurarea dreptului la ot î o diții apropiate elor de are dispu etățe ii di Ro ia sau odifi area legislației pe tru i trodu erea otului ele tro i . A eastă
odifi are ar putea fi i trodusă hiar și î România, reducând cheltuielile necesare
orga izării și put d da posi ilitate etățe ilor are u su t siguri u de se or
afla, ie a ota o si gură dată, o trolat electronic, decât pe liste suplimentare, care
reprezi tă pro le e.
1-Votul electronic si prin coresponenta,2-
taxe consulare mai scazute, 3-repatrierea
corpurilor cetatenilor romani decedati, 4-
crearea unui serviciu de consultanta juridica
gratuita pe langa anumite ambasade, 5-
incurajarea de deschideri de afaceri in
Romania prin crearea de facilitati financiare
bine definite si clare, 6-crearea de un serviciu
unic de transfer de bani cu costuri minime, 7-
o prezenta mai sustinuta a unor parlamentari
in randul marilor comunitati de romani, 8-
realizarea de unele TV de emisiuni in direct
cu participarea de persoane din Diaspora mai
ales cand se trateaza de problemele lor.
Aderarea in spatiul Schengen
12
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
1. Constientizarea cetatenilor romani care
doresc sa emigreze despre conditiile
necesare pentru o integrare mai rapida in
tarile de destinatie
2. Organizarea unor cursuri de integrare
sociala pentru romanii aflati deja in tarile
de destinatie
3. Infiintarea unei platforme cu informatii
utile actualizate, accesibile celor care
doresc sa le activeze
3. Identificarea exacta a nevoilor romanilor
aflati pe teritoriul altor state si organizarea
modului de gestionare si rezolvare al
acestora
4. Creerea unei "celule de criza" necesare
rezolvarii unor situatii extreme
5. Delegarea unor persoane sau formarea
unor grupuri de lucru specializate care sa
asigure comunicarea facila cu institutiile
Statului Roman sau alte institutii sau
organizatii si administrarea acestor relatii,
atit din tarile de destinatie cit si din
Romania.
Restul prioritatilor le pot expune la o
proxima intalnire daca o considerati
oportuna!
Da ă doriţi să propu eţi u ou hestio ar sau întrebări specifice, ă i ită să e s rieţi la adresa de e-mail [email protected]
sau pe grupul Exilium https://www.facebook.com/groups/856119174467620
13
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
1: ma indoiesc de puterea intelectuala a membrilor CD,
cred ca majoritatea sunt niste analfabeti
2: CD lupta pentru o singura minoritate, in opinia mea
3: Am citit statutul CD si as vrea sa fie aplicat
4: Nu am incredere in romani, pe mine ma ajuta strainii
5: Pentru moment nu stiu nimic despre ei, oricum , eu
vreau fapte si nu vorbe
6: Este prima data cand aud de existenta acestuia (vreau
acces mai bun la informatie)
7: Traiesc cu impresia ca exista interese
meschine in spate. As vrea sa ma convinga
cineva ca acestea , de fapt, nu exista
8: a fost lansat färä acordul Diasporei, s-a
autoimpus în stil neocomunist, este neavenit
si färä viitor
9: Nu este vizibil
14
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
1: "Ma indoiesc de puterea intelectuala a membrilor CD, cred ca majoritatea sunt niste
analfabeti"
2: "CD lupta pentru o singura minoritate, in opinia mea"
3:" Am citit statutul CD si as vrea sa fie aplicat"
4:" Nu am incredere in romani, pe mine ma ajuta strainii"
5:" Pentru moment nu stiu nimic despre CD,
oricum , eu vreau fapte si nu vorbe"
6: "Este prima data cand aud de existenta acestuia" (vreau acces mai bun la informatie)
7:" Traiesc cu impresia ca exista interese meschine in spate. As vrea sa ma convinga cineva ca acestea
, de fapt, nu exista"
1: Profilul academic al majoritatii membrilor CD este disponibil online. Dincolo de reflectarea oficiala a nivelului intelectual , membrii CD va stau la dispozitie daca doriti sa le adresati intrebari cu un grad crescut de dificultate. Puteti trimite intrebarile dvsla adresa [email protected] 2: Proiecte precum UBI contrazic din start aceasta opinie. In plus, activitatea CD nu reprezinta o "lupta" ci o abordare rationala a nevoilor fundamentale ale romanilor 3: Statutul CD este aplicat permanent, fara exceptie: 4: Sfatul nostru este sa nu ne pierdem increderea in noi insine, in valorile noastre nationale 5: Puteti citi mai multe despre CD la aceasta pagina. Planificarea actiunilor este foarte importanta, de aceea credem ca dezbaterea ("vorbele") este esentiala inainte de a actiona in interes colectiv. De asemenea, numai in cadrul dezbaterii ne putem organiza eforturile si resursele cu care sa trecem la fapte. Credem in procesul democratic si il respectam, lansand cat mai multe consultari publice. 6: Puteti citi mai multe despre CD la aceasta pagina. 7: Teama dumneavoastra de necunoscut si suspectarea unor interese meschine din spatele CD este, pe undeva, justificata de gradul inalt de coruptie cu care se confrunta societatea romaneasca. Va invitam sa identificati elementele componente ale acestei suspiciuni, prin adresarea intrebarilor specifice: ce anume va face sa credeti ca exista interese meschine? Aveti dovezi ca ar exista interese meschine? In ce consta aceste interese meschine? Este suspiciunea dvs fondata pe banuieli, zvonuri sau pe fapte concrete? Ati cautat dovezi?
Raspunsul CD adresat celor 4,82% care au raspuns "O părere nu prea u ă, di motivele prezentate mai jos"
15
8: "A fost lansat färä acordul Diasporei, s-a autoimpus în stil neocomunist, este neavenit si
färä viitor"
9: "Nu este vizibil"
8: CD ar fi fost mai mult decat dispus sa ceara oficial "acordul Diasporei", insa Diaspora nu are o institutie care sa o reprezinte. Tocmai acesta a fost motivul lansarii CD. Inainte de lansarea CD, a fost publicata o consultare publica, unde orice roman din diaspora sau din tara putea sa-si spuna parerea. Majoritatea parerilor au fost in favoarea lansarii unul organism complet independent de Bucuresti, care sa reprezinte asociatiile romanesti din diaspora, deci, indirect, si pe romanii care sunt activi in aceste asociatii, ca membri sau ca voluntari sau simpatizanti. Datorita faptului ca a existat consultarea publica de mai bine de o luna de zile, CD nu considera ca s- a "autoimpus" ci mai degraba a actionat responsabil, proactiv, constructiv, invitand toate asociatiile din diaspora sa-si trimita cel putin 1 reprezentant in CD. Avem speranta, de asemenea, ca CD va avea un viitor bun, prin indeplinirea misiunii sale in interes public. 9: CD va depune eforturi suplimentare pentru a-si face din ce in ce mai vizibila activitatea si procesele de reflectie si consultare publica. Am fi recunoscatori daca ati putea sa ne sugerati modalitati prin care credeti ca ne-am putea mari vizibilitatea, la adresa [email protected]
Raspunsul CD adresat celor 4,82% care au raspuns "O părere nu prea u ă, di motivele prezentate mai jos"
16
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
17 Exilium / iunie 2015/ Nr.1
Lumea din tramvai
Bruxelles, Autoare anonimă Atu i d ălătorești des pe dista țe i i, u eori pe a eleași trasee, î t l ești tot felul de oa e i. Pe u ii îi î t l ești de ai ulte ori, poate hiar a i la r d, fără să afli reodată cum îi hea ă sau ce le place, sau ce fel de oameni sunt. De o i ei aru ă o pri ire, e uită la ei dar fără să-i vedem. De ele ai ulte ori, i i ă ar u î er ă să-i ede pe oa e ii de l gă oi. Î e
ăsură e folosi si țul o ser ației atu i d ălători pe dista țe i i? C t de urioși su te
să-i des operi pe ei de l gă oi? Trăi u a su falsa i presie ă-i u oaște deja pe a eşti oa e i, sau pur şi si plu u e i teresează de ei? Îi urâm, oare? Depinde de moment? De d su t î Belgia, este pri a oară d aud radio românesc în tramvai, la vatman, într-o di i eață. Mă dau ai aproape, ăd o fată foarte fru oasă, u o ă așă "spirt" pe ea şi părul foarte fru os legat î oadă, la spate.
18
Văt ă ița se uită urioasă, î ogli dă la ia mea (copie zara, deoarece pe cele originale le păstrez pe tru săr ătoarea Sânzienelor). Am i trat î or ă i sta ta eu şi aproape si ulta , u egală plă ere. Ti pul a fi fru os azi la Bru elles, peste de grade. Ne u ură . De şapte a i u a ai fost a asă. Îi este dor de ară. Oftă a două. Fa e ursuri să de i ă
ăt ă iță pe etrou, si te ă a î ățat destul la tra ai, rea să u eas ă ai ult şi ai i e. O feli it si er şi îi dores su es la e a e e. Se
u ură şi î i ulțu ește. O ro ă e traordi ară, care mi- a fă ut ziua ai
u ă, u preze a ei proaspăta a o gura de aer urat şi u radioul ei sport. A ul a esta, ea este
s zia a ea, uza ea. Pe tru ea şi pe tru ro e a ea, har i e, de e te, urate şi are aspiră per a e t spre e ele ță, oi purta ia ro eas ă la Bru elles, î perioada -24 iunie, pe tru ă ă dres u ase e ea surate!
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
Blo da di a ul tău Unghiuri de vedere pe genuri
Da ă lo da di a ul tău ar e i ătre ti e într-o u ă zi, u fizicul ei hipnotic, şi te-ar lua la
işte î tre ări apare t si ple, s-ar putea să u știi răspu surile. Cu este posi il aşa e a, ar putea î tre a u ii,
d, de fapt, lo da este de fapt ai „tută de t Bulă î suşi? Da, este posi il. Ceea e eti hetă oi, de
ulte ori, a „prostie este pur şi si plu u alt u ghi de edere asupra a eluiași o ie t al o ser ației. Să presupu e ă Blo da şi u Bulă pri es a doi işte pisi i i i, î tr-o a eră, așezați pe o asă. Blo da, o for „rolului ei (aparent) tâmp oferit "în dar" de cultura underground ro eas ă, ar putea g di u
o e tare ătre Bulă: „ e ult î i pla a eşti pisi i i i! Pute să luă asa? iar Bulă poate să răspu dă e a de ge ul: „ ok dar… i e plăteşte area şi ăuturile!? Da ă a aliză , tre uie ai î t i să o ser ă neclaritatea descrierii contextului: nu este clar da ă ei doi pisi i i i stau pe asă , ori da ă
lo da şi u Bulă stau pe o asă î tr-o a eră. Cel mai probabil, nici personajelor nu le este lar şi i i reatorul perso ajelor u dorește să
fie i i lar a şi î presă, de ulte ori, o te tul u este i e defi it, i este lăsat î tr-
un vag nedefinit pentru a fi mai simplu de a pu e „refle torul „ ai i e pe u detaliu poate insignifiant în întregul context, dar scandalos deci generator de rating). Ce este clar, de o strat știi ifi , este faptul ă
ăr ații ăd lu rurile di alte "unghiuri" decât femeile.
Ambele unghiuri de vedere sunt extrem de utile î larifi area/studierea o ie tului er etării , oricare ar fi acesta, şi în generarea celor mai bune solu ii. Studiile arată ă e hipele for ate di
u ere apro i ati egale de fe ei şi ăr a i su t mult mai performante decât echipele unisex, în toate domeniile. Da ă pri i politi a, do e iul el ai i porta t al so ietă ii are i flue țează ia a tuturor oa e ilor, o putea î țelege ai i e auzele defi ie țelor de perfor a ță pri si pla o ser are a a se ței fe eilor di pro esul de g dire, dez atere şi de izie. Lu ea usul a ă este exemplul perfect al efectului excluderii femeilor din procesul decizional în stat. Mihaela Meresi Dr în Sociologie
19
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
Su t țigan Gânduri fără u ăr, din etnie
iga fii d, şi u e a idei o u iste pe deasupra, u ăd u aș putea fi ai i tegrat î Europa
decât venind dintr-o ară pre u Ro ia. Poate părea de-a dreptul parado al ă ă
dres u lu ruri de are ul i al ii se ruși ează. Dar da ă luă lu rurile i stit, iată e a e : î Ro ia a a ut parte de edu a ie gratuită, î ai te de ˊ , fără difere ță de a es la siste : puteai să fii de ori e et ie, erai i tegrat la ș oală şi puteai să ur ezi o fa ultate, tot gratuit. Pe l gă asta, asiste ța edi ală era tot gratuită: de i to i copiii, indiferent de etnie, beneficiau de vaccinuri, trata e te şi î grijiri î od egal, fără a depi de de puterea de plată a pări ilor. A res ut așadar are, să ătos şi edu at la o fa ultate u ă, î Ro ia, datorită o u is ului, de a eea pot să ă des ur astăzi
î ia ă, să a u lo de u ă. Nu pot să u fiu re u os ător siste ului are - a res ut şi i- a dat u start u î ia ă. Nu pot să u iu es România. Da, era nevoie de mai mult, era nevoie de li ertate de iș are şi u e lăsau să ieși di ară. Da, ozile la are erau lungi. Da, se mai
trezeau u ii să- i spu ă î fa a eşti țiga şi e î i gea la ătaie î fa a lo ului, dar după o ora era tot priete i. Astăzi e a e , ai pre is? A
știgat li ertatea de iș are, dupa , dar u e preț? Nu ai a e să ătate, u ai a e edu a ie. Ce start au a u î ia ă copiii? Ce se alege de ei? Corup ia e mai mare decât oricând, rasismul e mai mare decât oricând, prostia e la putere. Vă ai a i tiți al u ul ăla fă ut de Sarmalele Reci „Prostia la putere ? Să-l as ultați pe outu e, să ă a i tiți re urile.
20
Eu nu m-a si țit i iodată dis ri i at, î i i u fel. Pe tru ă a u it. C d spu u it, reau să spu u it pe r i. Mi- a şi plă ut munca, aşa a ăzut şi la tata, şi la u i ul. Asta sfătuies pe toată lu ea, de toate ulorile: u iți! Nu le e iți! Ştiu, e î ă o idee o u istă, re u os . Să ătatea şi edu a ia su t ele ai i porta te. Asta, at t pe tru i e t şi pe tru to i di ge erația ea, țiga i sau e-țiga i, a î se at u start de e t î ia ă. De a eea ă zi ea ai sus ă am idei comuniste: aceste idei, legate de startul în
ia ă al tuturor î od egal, i se par u e. Să ătate şi edu a ie. Restul realizărilor î ia ă depi de de u a fie ăruia. Sără ia, în ziua de astăzi, sau fri a de sără ie o oară indiferent de et ie, aşa î t eu sugerez i iștrilor să u ai foloseas ă ter e ul de „i tegrarea ro ilor î discursurile lor bolborosite pe la TV, scrise de o silieri u aș la gură, i să foloseas ă ter e ul
de „i tegrarea săra ilor . Pe tru ă atu i d spui „i tegrarea ro ilor te referi şi la i e şi î i i sulți u a de o ia ă, al i pe realizările ele de o ia ă. Pro le a oa e ilor u este et ia lor sau a altora, i este sără ia şi a se ța șa selor de a-şi o strui ia ă di u ă i stită.
Proiectul MIRR Mecanismul de Ide tifi are Rapidă şi Răspu s
Consiliul Diasporei (CD) a propus Ministerului Afacerilor Externe (MAE) un proiect de parte eriat u repreze ta ți ai so ietă ii i ile ro ești di străi ătate aso ia ii o -profit) în
ederea a ordării de asiste ă i ti elor trafi ului de fii țe u a e, etățe i ro i şi ai Repu li ii Moldova, în special minori. CD propu e ur ătoarele:
. Cola orarea MAE u i istere şi ser i ii ațio ale rele a te Mi isterul Afa erilor I ter e
– Poli ia Ro ă, Mi isterul Justiției et . pre u şi u so ietatea i ilă î ederea reerii şi sus i erii, î Ro ia, a u or stru turi de stat şi ale so ietă ii i ile de asiste ă şi re uperare psiho- edi ală a i ti elor trafi ului u a , active din momentul repatrierii victimelor, sprijinind în mod concret integrarea socio-profesio ală a a estora. Propu e a esarea Fondului European Social 2014-2020, care este în valoare de € 80 de miliarde, unde 3,2 miliarde sunt alocate pentru integrarea profesionala a tineretului: http://ec.europa.eu/regional_policy/thefunds/social/index_en.cfm
. Sele tarea, pe riterii de o pete ță, î o sultare u CD, a u or aso ia ii ro ești di
străi ătate are prezi tă o pete țele e esare de a reprezenta oficial colaborarea la nivel local u ser i iile poliție ești di țările-gazdă şi u
aso ia ii o -profit locale, unde victimele sunt re uperate di rețelele de trafi u a , pre e i d repatrierea acolo unde victimele nu o doresc, sprijinind recuperarea psiho- edi ală şi integrarea socio-profesio ală a a estora î ările respe ti e, a es d resurse lo ale şi de la i el UE.
CD ă stă la dispoziție pentru dezvoltarea ecomapei tuturor parteneriatelor relevante din teritoriu http://ec.europa.eu/immigration/tab3.do?subSec=40&language=7$en 3. Alocarea unor resurse financiare, din bugetul DPRP desti at fi a țării proie telor di străi ătate, aso ia iilor ro ești di străi ătate doritoare să ofere asiste ă spe ializată victimelor, angajând personal de specialitate în
ederea re i tegrării edi o-socio-profesionale a i ti elor trafi ului u a , î spe ial a i orilor şi i orelor de et ie ro ă folosi i de trafi a i î
ederea furturilor î străi ătate sau a prostituției . Pri a est proie t se a ra orda asiste ța oferită de ediul aso iati ro es di străi ătate la mediul asociativ din România, în vederea i tegrării i ti elor şi a s hi ului de u e pra ti i î do e iu A a So ietatea i ilă– „Di itrie Gusti http://www.dprp.gov.ro/proiecte/proiecte-finantate/
21
. Î u ătățirea tra spare ței pu li e pri itoare la participarea României la accesarea resurselor o u e oferite de EUROJUST şi sta ilirea u ui
pro es de o u i are î tre aso iațiile ro ești rele a te di diaspora şi E hipele Co u e de I estiga ie Joi t I estigatio Tea s u s opul de a ide tifi a şi eutraliza rețelele de trafi u a , parti ip d a ti la pre e irea şi o aterea trafi ului de fii țe u a e pre u şi
de a esare gratuită a for ării de spe ialitate trai i g a e rilor aso ia iilor parte ere î
proiect http://www.eurojust.europa.eu/Practitioners/JITs/Pages/historical-background.aspx 5. Î u ătățirea tra spare ței pu li e pri itoare la participarea României la obiectivele Europol de pre e ire şi o atere a trafi ului de fii țe u a e pre u şi e iterea de propu eri apeluri din partea organelor abilitate din România, adresate so ietă ii i ile ro ești di diaspora, pe tru susți erea a ti ă a i ter e țiilor tra s-
ațio ale de pre e ire şi o atere a trafi ului de persoa e u de i ti e su t etățe i ro i sau ai Republicii Moldova. https://www.europol.europa.eu/content/page/mandate-119
6. Spriji irea a e dării t ai rapide a Legii r. di / / î ederea î ăspririi pedepsei
i i e a trafi a ților de persoa e, de la la a i şi a pedepsei a i e de la la de a i http://www.politiaproximitate.ro/lege_678_traficul_de_persoane.html 7. Acordarea de burse, cursuri de formare gratuite, pre ii şi disti ții repreze ta ților so ietă ii i ile ro ești şi de alte ațio alități di străi ătate şi di Ro ia, î spe ial stude ților şi repreze ta ților presei are se re ar ă pri a ti itatea o siste tă î do e iul pre e irii şi o aterii trafi ului de fii țe u a e şi î do e iul asiste ței re uperatorii a victimelor.
22 Exilium / iunie 2015/ Nr.1
De 1 iunie, o jucărie pentru fiecare copil! Cetă eni români din diaspora au lansat a țiu ea arita ilă O ju ărie pe tru Fie are Copil cu
ocazia Zilei Internationale a Copilului, 1 iunie 2015. Ju ăriile au fost colectate de la donatori generoși p ă la ai , fiind apoi trimise în România, pentru a fi distribuite unor copii afla i în dificultate , din ai ulte jude e.
Exilium / iunie 2015/ Nr.1 23
25
A țiu ea arita ilă de 1
iu ie O ju ărie pe tru fiecare copil" Pe data de iu ie , au fost distri uite ju ării şi alte adouri opiilor di edii defa orizare di Ro ia, pro e ite di do ațiile ro ilor sta iliți î Belgia. De Ziua Copilului, au fost oferite momente unice de u urie u or opii aflați î difi ultate di Vestul Ro iei Lupe i, Vul a , Petroșa i, Baru, Orăștie, Hu edoara, De a, Brad și Criș ior dar şi di Moldo a, jude ul Iaşi lo alitatea Trestia a di Rădu ă e i şi jude ul Botoșa i. Aso ia ia o -profit ROSA Belgia a colaborat cu alte aso ia ii şi grupuri de i i iati ă di Belgia şi di Ro ia, de a eea dori să ul u i prietenilor din Unite in Good, Rombel, Crucea Roșie Ro ia- Filialele județelor Hu edoara si Botosani, Fundatia Serviciilor Sociale Bethany din Iaşi. Mulțu irile şi feli itările oastre se î dreaptă şi spre ele ii și profesorii de la Li eul Teoreti „Las ăr Rosetti di Rădu ă e i-Iaşi, are orga izează a ual a eastă a iu e de iu ie , a ept d să distri uie, a ul a esta, şi darurile oferite de ro ii di Belgia. Su te i u odel pe tru alte li ee di ară!
Sponsori: Magazinele La Bu i uța di Belgia are au oferit gratuit spațiul de depozitare pe tru do a iile di Bru elles şi Na ur, asigur d tra sportul î tre di erse lo ațiile di Belgia pre u şi tra sportul Belgia-România Kasteel Flora – spa iu de depozitare pe tru do a ii, î Belgia Mul u i do atorilor, ola oratorilor şi spo sorilor î a eastă a iu e pe tru opii şi apelă , u a eastă o azie, la o pa iile de tra sport ro eşti şi la alte o pa ii pri ate ro eşti să de i ă spo sori î a țiu i arita ile similare, pe viitor, lansate de ROSA Belgia. În s hi , ă oferi spațiu de re la ă pe e site-ul aso ia iei oastre şi pe alte pagi i e .
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
26
Pe data de 24 iunie 2015
dar şi î eeke d-ul 20-21 iunie,
săr ători î preu ă Ziua I ter aţio ală a Iei!
Săr ătoarea se află la a treia edi ie î Belgia, o
iu i foarte ult şi dori să o orga iză di e în ce mai bine, devenind
o ade ărată tradi ie a diasporei ro eşti.
Pe 24 iu ie purtă ie oriunde ne-am afla!
Daca doriti sa publicati pozele dvs cu ie in revista Exilium editia iulie, va rugam sa ne
contactati la adresa de e-mail [email protected] cu subiectul "Ziua Iei
2015" mentionand tara in care va aflati
A 8-a Săptă â ă a Ve itului de Bază Ne o diţio at UBI
14-20 septembrie 2015
Contact
I ter aţio al
http://basicincomeweek.org/ contact-form/
România
[email protected] https://www.facebook.com/
UBI.Romania
Apel la participare
UBI – o plasă de sal are pe tru iaţă Ne o fru tă u ultiple rize are e a e i ă ia a at t a i di izi, t şi a spe ie u a ă glo ală. Crizele – so ială, e ologi ă şi fi a iară – su t trăite î tr-o i e sitate di ersă de for e, pe tot glo ul.
Ce/ u este Ve itul de Bază Ne o diţio at UBI ?
Universal: fie are persoa ă, i difere t de rstă, origi e fa ilială, rezide ță, profesie et . a pri i a eastă alo ație. Individual: fiecare individ în parte are dreptul la UBI, deoarece este si gura etodă pri are se poate asigura dreptul la ia ă pri ată şi se pre i e o trolul di partea altor i di izi. UBI a fi o alo ație i depe de tă de starea i ilă ăsătorie , i depe de tă de situa ia de oa itare sau de ori e o figurație a gospodăriei. UBI u a depi de de e iturile
altui membru al familiei. Ne o diţio at: ca drept al omului, UBI nu va depinde de nici o pre- o diție, u ar fi o ligația de a a epta u lo de u ă î s hi ul u ui salariu, sau o liga ia de a presta ser i ii î folosul o u ită ii, sau de a afișa u o porta e t „tradi io al referitor la „rolurile so iale ale ăr aților şi femeilor. UBI nu va depinde nici de alte venituri, economii sau de li ite ale proprietății. Suficient din punct de vedere cantitativ: su a tre uie să fie sufi ie tă astfel î t să poată a operi osturile e o o i e ale u ei ieți de e te, o for alorilor ării respe ti e. UBI tre uie să pre i ă sără ia aterială şi să ofere fie ărui o posi ilitatea de a parti ipa la ia a so ială, du d u trai decent.
i e să e io ă ă UBI u î lo uieşte for a statului so ial fo dat pe pri ipiul re o pe sei e o o i e, i ai degra ă îl o pletează şi îl tra sfor ă pe a esta î tr-o for ă statală azată pe u pri ipiu e a ipator al u ăstării o u e.
Cu o azia a estei Săptă i UBI dori să atrage ate ția asupra Ve itului de Bază Ne o di io at a o posi ilă „Plasă de Sal are pe tru Via ă u rolul de a proteja fie are o , fără deose ire. Într-o lu e î are lo ul de u ă se ara terizează di e î e ai ult pri
i sta ilitate şi esigura ță pre aritate , UBI reduce teama care-i face pe oameni să de i ă iole i u ii fa ă de eilal i. De ase e ea, UBI ge erează reştere e o o i ă a olo u de tre uie, î ti p e legiti ează des- reşterea e o o i ă
a olo u de este e esar. UBI a ti ează e hili rul e ologi să ătos, gara t d
ia a pe pla eta oastră, î iitor. Săptă a Ve itului de Bază Ne o di io at a fost i i iată î de ătre a ti işti / olu tari di ările or itoare de li a ger a ă. Deşi
i i iati a a a ut de la u î eput u profil i ter a io al, ea a ăpătat u profil mai puternic în Europa, din punct de vedere practic, abia dupa lansarea
oii oali ii U o ditio al Basi I o e Europe (UBIE) în anul 2014.
27
Re eaua o dială UBI Basi I o e Earth Net ork sau BIEN a o tri uit la glo alizarea a estei i i iati e pri orga izarea u ei serii de e e i e te o li e la are parti ipă e per i UBI şi a ti işti la i el i ter a io al. I ită a ti iştii UBI de pe î treaga pla etă să o tri uie la glo alizarea/i ter a io alizarea şi ai largă a Săptă ii UBI.
Haideţi să ţese î preu ă Plasa de Sal are pe tru Viaţă !
Da ă dori i să orga iza i u e e i e t UBI î oraşul sau o u itatea du ea oastră, oi ă oferi suportul u ui e site ole ti , ă pute ajuta să găsi i or itori la e e i e t şi să fa e i pu li itate evenimentului, adresându- e u ei audie e glo ale. Arăta i lu ii întregi ă e e i e tul du ea oastră fa e parte di efortul glo al pe are-l facem cu to ii să e efi ie de Ve itul de Bază: http:// asi i o e eek.org/ Lua i legătura u e hipa regio ală sau i ter ațio ală oordo atoare, folosi d datele de o ta t de ai sus.
Carta Ve itului de Bază Ne o diţio at Carta UBI)
UBIEurope este o alia ă for ată di i di izi şi orga iza ii are pro o ează Ve itul de Bază Ne o di io at. Articolul 1 Ve itul de Bază Ne o di io at UBI este o su ă de a i plătită î od regulat fie ărui i di id, fără o di ii şi de a ieră u i ersală, sufi ie tă di pu t de edere a titati î t să poată asigura e iste a aterială a o ului şi parti iparea sa î so ietate. UBI reprezi tă u pas ătre e a iparea siste ului
so ial al u ăstării u a e. Articolul 2 UBIEurope are urmatoarele obiective: - introducerea Ve itului de Bază Ne o di io at î Europa - pentru a to i oa e ii să trăias ă de , re u oaşterea UBI pri tre Drepturile U i ersale ale O ului. Articolul 3 UBIEurope respe tă di ersitatea pu telor de edere şi a opi iilor u pri ire la Ve itul de Bază Ne o di io at UBI . Di ersele auzalită i/justifi ări şi etode de i ple e tare u or sta î alea ooperării oastre.
Articolul 4 UBIEurope respe tă difere ele individuale sau colective , cum ar fi, dar nu limitându-se la: ge , rasă, orie tare se uală, ha di ap, religie, statut fi a iar, o upa ie, ară sau o di ie i pusă de igra iu e.
28
Activează pentru UBI!
Echipa Venitul de Baza (facebook.com/UBI.Romania)
alaturi de Diaspora Progresista-Romanian Open Society
Abroad (DP-ROSA)
https://www.facebook.com/diasporaprogresista.eu a
lansat o campanie de sensibilizare sociala si politica
i titulata „Diaspora Fotografiază Sără ia di Europa are va dura un an de zile.
Fotografii amatori si profesionisti de toate nationalitatile
sunt rugati sa participe la campanie creand albume proprii
de cate 30-40 de poze fie are, i titulate „Diaspora Fotografiază Sără ia di Europa + u ar + Nu ele autorului pe di erse e siteuri, pagi i de fa e ook si pe alte suporturi online si sa ne transmita linkurile catre
aceste albume, pentru a realiza un album foto central.
Toate pozele primite pe paginile Venitul de Baza si
Diaspora Progresista vor fi printate pe suport de hartie sau
textil (depinde de resursele pe care le vom avea la
dispozitie si se a realiza u „Co or al Sara iei Europe e care va fi asternut pe esplanada Parlamentului European
(Bruxelles) in data de 27 noiembrie 2015.
Voluntarii sunt bineveniti u „covoare deja
facute (printate ori serigrafiate) pe data de 27
noiembrie 2015.
Comunitatea internationala va fi activata, de
asemenea, pentru participare, prin intermediul
retelei de activisti UBIE (Unconditional Basic
Income Europe).
Actiunea, initiata de UBI Romania (Venitul de
Baza) va reprezenta un semnal de alarma atat
pentru societatea civila internationala cat si
pentru clasa politica europeana in vederea
demararii cat mai rapide a actiunilor si
proiectelor comune pentru eliminarea
definitiva a saraciei din Europa.
https://www.facebook.com/events/825375794
186844/
Dire ția progresului
politic: viziune din diaspora
asupra Omului Gânditor
De ele ai ulte ori, există o difere ță se ifi ati ă î tre ceea e „este și eea e „pare a fi’. Spre exe plu, o textul „tre erii oa e ilor u aspirații politi e de la u partid la altul u este î totdeau a a elași și u are î totdeau a a eleași o se i țe. Si acum sa demonstram cele declarate mai sus: Situația 1. Un membru de la partidul x migreaza la partidul y imediat dupa alegerile in urma carora partidul y este castigator. Acesta este tipul clasic de „traseis politi pe are lu ea il uraste, si pe buna dreptate, din cauza scopului (aparent) individual al migrarii respective (a se avea in vedere ca exista si exceptii). Pe deasupra, daca doctrina partidului x difera considerabil de doctrina partidului y, migratorul (sau migratoarea) da dovada de inconsistenta in judecatile politice si de lipsa onoarei. Presupunem ca cel sau cea care s-a dus la partidul castigator a facut- o din motive strict individuale, iar individualul ar trebui sa joace un rol secundar in politica.
Deci este bine sa acuzam migrarea intre partide in acest tip de situatie si sa nu-i aplaudam pe cei care migreaza mânati fiind doar de instinctul lor de conservare (in special cand exista dovezi foarte clare cu privire la motivatiile din spatele migrarii). Si u toate a estea, da a „legea le per ite migrarea, ei au dreptul sa faca asemenea „ utare , di pu t de edere legal. Da ă „legea u refle ta alorile so ietatii i
ansamblul ei, ea ar trebui schimbata. Daca legea nu e schimbata in Romania, inseamna ca romanilor le place si vor continua asa. Concluzie: traseismul politic este acceptat de romani. Dar asta e cu totul alta analiza, mult mai complexa decat pare la prima vedere, pe care, cu voia dvs, o dezvoltam zilele viitoare). Situația 2.
Daca un membru al partidului x realizeaza oripilat, la un moment dat, ca partidul x este putred, corupt, fals, contra interesului public etc (fapt pe care nu l- ar fi putut descoperi decat dupa inscrierea in partid) primul sau instinct (sanatos si legitim) ar fi sa reformeze partidul. Mari sanse sunt sa nu reuseasca aceasta performanta, in special intr- un mediu intern dominat de suspiciune, teama, discriminare pe criterii indecente, si nemultumire pe care multi alti membri o recunosc in discutii individuale, dar refuza (le e teama) sa incerce ceva in vederea schimbarii.
Mihaela Meresi & Laurentiu Barbu
31
Concluzie: Membrul nemultumit si care nu se regaseste in valorile reale ale partidului x, care incearca sa traga semnale de alarma dar nu este auzit, are responsabilitatea de a se retrage din partidul x, refuzand sa urmeze sau sa aplice niste valori impotriva bunului simt, decentei si a interesului public. NB: cel care a plecat din partidul x din convingere ca locui lui (al ei) nu se afla acolo nu trebuie sa devina un pasiv politic si sa nu se mai ocupe de politica niciodata, mormaind tot restul vietii i potri a elor „rai i a est o tre uie sa foloseasca invatamintele din experienta x si fie sa activeze intr-un partid serios deja format, fie sa contribuie la constructia partidului y, daca acesta inca nu exista pe fata pamantului. Ase e ea oa e i erita toata î urajarea si toată sustinerea. Acesta nu se numeste traseism politic, ci sacrificiu politic in interes public.
"Amploarea rizei orale și politi e di Ro ia, a plifi ată î ulti ele două de e ii, este ge erată, pri tre altele, de joasa alitate orală și profesio ală a oa e ilor politi i. Este i perati
e esară refor a politi ă la ro i, pe pri ipii de efi ie ă și de î altă o pete ă. Co sideră ă su t e esare depolitizarea o pletă a ad i istra iei pu li e și si plifi area a esteia î sluj a etă ea ului, o i erea i depe de ei o plete a Justi iei și o struirea u or argu e te
solide pe tru re oralizarea și progresul a iu ii, î spe ial a oilor ge era ii de ro i." Preambul la Viziunea PDP
32
Exilium / iunie 2015/ Nr.1
Ştiri politice posibile Naraţiu i din viitor La alegerile parla e tare de du i i a tre ută,
oie rie , partidul are a o ți ut ajoritatea voturilor românilor a fost Partidul Diasporei. Atât ro ii di ară t şi ei di diaspora s-au preze tat la ot î u ăr are. Co struit î diaspora, î , partidul știgător a u os ut o reştere e po e țială î popularitate, î
spe ial datorită progra ului u pri ire la Statul Etocratic: o abordare inovatoare (unii o numesc re oluțio ară are a st r it o tro erse la i el i ter a io al î pri ii a i, deoare e reorga izarea o pletă a statului părea i posi ilă.
PD a o struit şi a de o strat pu li , pu t u pu t, toate e a is ele de o atere şi de pre e ire a orupției. Viziu ea partidului era, la origi e, e pli ată i ter e i ai pu i a esi ili pu li ului larg, î să partea teh i ă a a esteia a fost adaptata, din ce în ce mai bine, la toate nivelurile de î țelegere ale oa e ilor, a ia pe la sf rșitul lui 2017. Printre membrii noului partid parlamentar majoritar se află etă e i ro i de toate et iile şi spe iile spirituale, i lusi repreze ta ți ai oii spe ii ro-
org, ei are şi-au modificat structura electro-iologi ă pe tru a-şi o e ta ire ersi il e titatea la
Internet.
UBI
Noul partid este condus de numere egale de
ăr ați, fe ei şi ro-borgi, stârnind critici dure, în perioada 2015-2016 din cauza a se ței unui singur președi te ăr at şi di auza î depărtării
radicale de modelul tradi io al al orga izației.
Cu toate acestea, în timp, noul model de orga izare o plet des e tralizat şi o -ierarhic şi- a de o strat pe depli efi ie ța fu țio ală şi şi- a știgat sus i ători î r durile alegătorilor, pre u şi ultipli fi a atori. Pe tru pri a oară
î istoria partidelor politi e ro eşti, sursele de fi a are ale partidului au fost fă ute pu li e,
chiar înainte de alegeri fiind publicate pe Internet toate extrasele de cont.
De larați de partidele tradițio ale drept " o -
dezira ili" şi izolați ai i e de de a i î spații di erse di afara gra ițelor, oii etă e i ro i din specia ro- org au o ți ut dreptul de a ota şi
de a fi aleşi a ia î ur ă u doi a i, a u după știgarea alegerilor ur d să ai ă posi ilitatea
o retă de a se î toar e „a asă .
Ro-borgii au contribuit activ la lansarea, pe î țelesul tuturor, a o eptului de Stat Eto rati şi
e pli area detaliată a tuturor apli ațiilor oii ordini politice propuse de PD. Claritatea mesajelor
şi î țelegerea a estora de ătre ațiu e au ge erat o iș are de susți ere politi ă
fără pre ede t, partidele tradițio ale fii d luate pri surpri dere de u sf rșit i e ita il.
Ideile noului Stat Etocratic ale PD, demonstrate pri studii știi țifi e şi pri proie te-pilot au
o stituit fa torul de isi î știgarea ajorității voturilor. Proiectul-pilot UBI Ve itul de Bază află pe lo ul î preferi țele a peste % di
alegatorii români, conform ultimului sondaj centralizat de Institutul European de Sociologie.
"Putem sa avem idei politice e ele te, î să a estea
ră efolosite da ă u e preocupam foarte serios de
o u i area logi ă di tre oi, da ă u e a orda ti pul
e esar să e fa e î țeleși şi să e asigură ă a fost
i e î țeleși. Î a se ța î țelegerii di tre oa e i şi
preze a relei- redi țe, societatea nu poate progresa"
a declarat una din membrele fondatoare ale partidului.
Exilium / iunie 2015/ Nr.1 33
Cafe eaua politi ă a diasporei Dumitru Chihaia … Nimeni u fa e politi ă î diaspora. Ni e i!
Asta ți-o or spu e toate aso iațiile ro ești și, pro a il, or s uipa și î s î tre două ru i fă ute oste tati . Dar, st d eu str și g di d drept, mi-a spus: de e a u e să u fa e politi ă?! Și
ă î tre a u și pe oi, de e oare u a fa e politi ă sau de e u a sta ă ar de or ă despre politi ă? Părerea ea este ă politi a fa e parte, re u
re , di iața diasporei. O dis ută pe Fa e ook, o dez ate î fața u ei eri, o luă u oi pe la priete i, pe la î t l irile u aso iațiile și, teodată, ieși u ea î stradă strig du- e ideologia. Î să di pă ate, politi a a de e it î ulti a re e u fel de subiect tabu care presupune asumarea unor anumite riscuri atunci când recurgem la a ne desfășura ideile și o i gerile ideologi e u pri ire la iața politi ă. Relația di tre diasporă și politi ă este u a cu dublu se s. Noi, diaspora, su te i flue țați de politi a i ter ă a statului gazdă dar și de politi a Ro iei. Î se s i ers, oi diaspora pute i flue ța su ai
ulte aspe te, at t politi a ro eas ă t și pe ea i ter ă a statului u de rezidă . Și, ori t a rea să u fie așa, ulte di aspe tele otidie e
su t ar ate de tot eea e se î t plă pe s e a politi ă î ge eral. …
Și atu i, de e u a alege să or i des his despre politi ă, a astfel să e dez oltă orizonturile cu privire la alegerile pe care le facem, să e dez oltă u oști țele u pri ire la politi ă, să î ăță poate e a istorie și per total să reuși să fa e di politi ă o ar ă î si e u are pute să luptă pe tru drepturile oastre. Sunt el puți puerili ei are red ă știu totul despre politi ă. Politica u e o știi ță e a tă și
i iodată i e i u a găsi o defi iție lară și defi iti ă asupra a estei laturi a ieții so iale. Pe tru ă di politi ă rezultă ulte alte dis ipli e,
ai o ora ile sau u, despre are pute să î ăță pri dialog și pri i tera țiu e. Ai i ă refer hiar și la a ipulare – ar ă letală și ar ă de distrugere î asă; poate ea ai folosită ar ă î zilele oastre. Și u pute oi a si pli oa e i să luptă u o astfel de ar ă de t u ai da ă e i for ă ore t, da ă î țelege ris urile și da ă o știe tiză o e tele d a eastă ar ă este
î dreptată î spre oi?! Noi, diaspora, a e e oie să dis ută politi ă pe față. A e e oie să fi u iți. A e e oie să fi i for ați și a e e oie să pute să e apără interesele într-un mod calculat. Așa ă ă i it să e iți la dialog, să e iți u idei, să adu eți î tre ări și î preu ă să reuși să for ă u grup de la are să î ăță și de u de să pute să tri ite esajele ore te ătre restul diasporei. Grupul de pe Facebook este unul deschis, putem fie are i ita pe i e dori . Spe ifi î ă de pe a u ă pu li itatea de ori e fel este i terzisă. Propaga da politi ă la fel, este i terzisă, și toate
esajele or fi șterse fără prea iz. Voi a epta î a pa iile ele torale dez aterile i ițiate de diferite
for ațiu i politi e dar u oi a epta si pla propaga dă.
34
EXILIUM
Condi ii Da ă dori i să prelua i şi să repu li a i u arti ol di E iliu , ă rugă să pre iza i:
Sursa: Revista Exilium, Nr1/2015, Copyright@Consiliul Diasporei
Contact: [email protected] https://www.facebook.com/groups/856119174467620
Parteneri media: Diaspora Progresistă
Identitatea Ro eas ă
