Expertize Contabile

1. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului

contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii.

În situaţia în care expertul contabil, pentru demonstrarea raţionamentului său profesional,

îşi exprimă părerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra

suficienţei lor sau cu privire la alte aspecte asupra cărora doreşte să reţină atenţia

beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie în finalul Capitolului III, CONCLUZII,

fie într-un capitol distinct, Capitolul IV, CONSIDERAŢII PERSONALE ALE

EXPERTULUI CONTABIL, dar cu respectarea normelor de etică şi deontologie ale

profesiei contabile exercitată liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept

Raport de expertiză contabilă cu observaţii (limitate la strictul necesar sau impuse de

lege, în cazul expertizelor judiciare şi mai cuprinzătoare în situaţia expertizelor contabile

extrajudiciare).

2. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? (13). Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?

Modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile intră în zona confidenţialităţii:

a. În cazul expertizelor contabile judiciare, atât experţii contabili, numiţi din oficiu,

cât şi la recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză

contabilă la organul judiciar care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei

interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot să-l consulte. Expertul este

dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru

judecată. Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa

de judecată care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin această procedură se

evită comunicarea (informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor

expertizelor contabile judiciare către unii utilizatori ai acestora.

1

b. În cazul expertizelor contabile extrajudicare locul şi data depunerii lucrării trebuie

să rezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii

expertizei extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta trebuie să fie

registratura generală de la sediul solicitantului.

Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expertului contabil, după caz.

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare şi extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili în Codul civil, în Codul penal şi Codurile de procedură penală şi civilă.

3. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat? Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale este conditionata de:

a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp pe anul trecut;

b) plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de la beneficiari;

c) dovada asigurarii pentru riscul profesional;

d) dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale(cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere);

e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind conduita etica si profesionala potrivit pct.124 si 125 din ROF, pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de disciplina cu suspendarea dreptului

2

de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;

f) depunerea declaratiei anuale completata la toate rubricile prevazute de formular;

g) dovada privind pregatirea profesionala continua;

h) prezentarea unei adeverinte medicale din care sa rezulte ca in ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani) sau in ultimii 3 ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testata cu privire la indeplinirea conditiei privind capacitatea deplina de exercitiu pentru exercitarea profesiei prevazuta de OG 65/1994.

Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni disciplinare, se suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-se la radierea membrului respectiv din Tabloul Corpului.

4. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile?

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:

a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul

dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.

b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele

contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea

învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau

părţile implicate în proces) sunt, de asemenea, utilizatorii principali ai

expertizelor contabile judiciare.

Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau

juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în

partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor

contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu

3

partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia

consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

5. Care este finalitatea expertizelor contabile?Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.

Scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare mai este şi utilizarea acestora dar numai în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit(ă), înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice expertizei respective.

O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.

Evaluarea întreprinderilor

1. Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic:

a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO;

b) în functie de raportul de schimb leu/dolar;

c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recentã perioadã.

b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor;

c) reevaluarea bunurilor din întreprindere, în vederea aducerii la inflatie.

4

Raspuns: c)

2. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:

a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile;

b) aprecierea fiabilitãtii conturilor anuale;

c) determinarea profitului brut.

Raspuns: b)

3. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizãrii unei întreprinderi?

- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor; - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare; - cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine el, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie regandita; - valoarea intreprinderii trebuie determinata in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

4. Ce semnificatie are relatia ANC . i în evaluarea elementelor intangibile ale unei întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonialã a întreprinderii); i = rata de capitalizare:

a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului;

b) prag de rentabilitate al întreprinderii;

c) goodwill-ul întreprinderii.

5

Raspuns: c)

5. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bazã criteriul principal:

a) recomandat de bibliografia consultatã;

b) rationamentul profesional al evaluatorului;

c) tipul de întreprindere de evaluat.

Raspuns: b)

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Care este ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului?

Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine:1. taxele, timbrele şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 23 alin. (1), art. 27, art. 28 şi ale art. 97 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 101 alin.(4);2. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de instituţii de credit după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii;3. creanţele izvorâte din raporturi de muncă, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;4.creanţele bugetare;5. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă;6. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;7. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii;8.alte creanţe chirografare;9.creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă:a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;b)creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit;10. creanţele membrilor, asociaţilor sau acţionarilor persoanei juridice debitoare,

6

derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, în conformitate cu prevederile legale şi statutare.2. Cine va conduce activitatea în cadrul unui plan de reorganizare?

In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub

supravegherea administratorului judiciar si, in conformitate cu planul confirmat, pana

cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii insolventei si luarea

tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala, fie incetarea

reorganizarii si trecerea la faliment, in conditiile legii (art.107 si urmatoarele).

Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub

supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere

limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii

debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in

planul de reorganizare.

Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura

prevazute in plan.

Planul de reorganizare cuprinde fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie

lichidarea unor bunuri din averea debitorului, fie poate combina cele doua solutii.

De asemenea, planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in

raport cu posibilitatile si cu specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare

disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, cat si programul de plata a

creantelor.

Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi

averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori,

precum si administratorul special pot solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe

intrarea in faliment (art. 107 si urmatoarele).

3. Ce fel de registre trebuie sa aibă o societate pe acţiuni?

Aceste registre privesc capitalul social, activitatea organelor de gestiune si a celor de

control al gestiunii societatii.

a)Registrul actionarilor societatii 

b)Registrul sedintelor si deliberarilor adunarilor generale

c)Registrul sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie

7

d)Registrul sedintelor si deliberarilor comitetului de directie

e)Registrul deliberarilor si constatarilor cenzorilor societatii

f)Registrul obligatiunilor emise de societate 

Avand in vederea importanta acestor registre pentru societate, tinerea lor este

obligatorie. Legea prevede ca registrele se tin prin grija consiliului de

administratie, cu exceptia registrului sedintelor deliberarilor comitetului de directie,

care se tine prin grija acestui comitet. In calitate de comerciant, societatea pe actiuni are

obligatia sa tina registre comerciale (de contabilitate), in care sa consemneze

operatiunile patrimoniale efectuate in cursul exercitiului financiar si sa faca

recapitularea lor periodica, prin intocmirea inventarului si a bilantului contabil. Bilantul

contabil este documentul oficial de gestiune a activitatii societatii.El se intocmeste cu

respectarea dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991.

4. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită

simplă sau cu răspundere limitată?

Art. 222. - (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:

 a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

 b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

 (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.

Art. 223. - (1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii

sau a oricarui asociat.

 (2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.

8

 (3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si

cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.

 (4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul

registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la

cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

5. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii.

Dizolvarea firmei are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a

societatii sau in alte cazuri prevazute de lege. Dizolvarea societatii inainte de

expirare a termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea

unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. Să se calculeze marja comercială şi valoarea adăugată generate de societatea X despre care se cunosc informațiile financiare din tabelul de mai jos şi să se analizeze repartiția valorii adăugate pe destinații.

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 2000 Producția vândută 30000 Producția stocată 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 1200 Cheltuieli salariale 7000 Cheltuieli cu amortizarea 3000 Cheltuieli cu chirii 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 Impozit pe profit 1000

Rezolvare:

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt

evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii)

- si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile

comerciale primite ulterior  facturarii).

Marja comerciala = 20000-15000=5000

9

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia

exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de

consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi

destinatia lor functionala (interna):

- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);

- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;

- che l tu i e l i cu l uc r a r i s i s e rv i c i i e xecu ta t e de t e r t i ( pen t ru i n t r e t i ne r e

s i r e pa ra t i i , r ede ven te , l oca t i i de ge s t i une s i ch i r i i , p r ime de

a s igu ra r e , che l tu i e l i cu s t ud i i l e s i cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii,

reclama, publicitatea etc.);

- alte cheltuieli materiale.

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu

chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15000+1500+1400 = 17900 lei

Productia exercitiului=Productia vanduta (cont 70-cont 707)+/-Productia stocata

(cont711)+Venituri din productia de imobilizari(cont 72)= 30000 + 1000+200 =31200 lei

Valoarea adaugata = 5000 + 31200 -17900 =18300lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului

uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.

Ind i ca to ru l m as oa ra pe r fo rm an ta e conomi co - f inanc i a r a a

i n t r e p r inde r i i , i nd i ce l e de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe

cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua.

Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest

indicator r e p r e z i n t a o v a l o a r e a d a u g a t a b r u t a d e o a r e c e

c h e l t u i e l i l e c u a m o r t i z a r e a n u s u n t consumatii din exterior si, deci,

deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este l ua t a i n c ons i de ra r e ,

r ezu l t and o va l oa re a dauga ta b ru t a , c a r e i nc lude s i

amor t i za r ea . Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor

aferente exploatarii  permite obtinerea valorii adaugate nete.

10

Raspuns22222:

Marja comerciala= veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret devanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferentmarfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii).Marja comerciala= 2000 – 1200 = 800 leiValoarea adaugata= Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica deconsum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatiide gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cucolaboratorii, reclama, publicitatea etc.);- alte cheltuieli materiale

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii +cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +7000 = 18500 lei

Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) +Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei

Valoarea adaugata= 800 + 31000 -18500 = 13300 lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului umansi contributia sa la realizarea valorii adaugate.Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere alvalorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o cresterecontinua.Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii dinexterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare,rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.Valoarea adaugată este indicatorul care măsoara aportul specific al societăţii la realizarea producţiei. Rata privind creşterea valorii adăugate permite evaluarea creşterii reale a societăţii.Cu cat raportul valoarea adăugată /producţie arată cu cât societatea este mai mare cu atât firma e s t e i n t e g r a t ă , a d i c ă î ş i a s i g u r ă u n n u m a r m a r e d e f a z e d e f a b r i c a ţ i e . V a l o a r e a a d a u g a t ă m a i reflectă gradul de utilizare a factorilor de producţie. Cu ajutorul VA putem analiza randamentulmuncii, care va fi mai mare cu cat gradul de înzestrare este mai

11

mare, permite de asemenea încondiţii de funcţionare identice realizarea anumitor clasificaţii sectoriale.

Indicatorul trebuie interpretat prudent şi corelat cu ceilalţi indicatori, deoarece creştereavalorii adăugate poate fi rezultatul creşterii stocurilor de produse finite fabricate pe care piaţa nule va putea absorbi datorită preţurilor mari.Principalii destinatari ai valorii adăugate sunt :-salariaţii;-impozitele şi taxele;-asociaţii;-investitorii.

2. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în manieră continentală pentru

întreprinderea ale cărei venituri şi cheltuieli sunt prezentate mai jos şi să se compare cu

cele calculate în manieră anglo‐saxonă:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 44000 Producția stocată 2500 Subvenții de exploatare 12000 Venituri din provizioane de exploatare 200 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 20000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurări sociale 2000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate

600

Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200 Venituri din diferențe favorabile de curs valutar

100

Cheltuieli cu dobânzi 700 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300

12

Soldurile intermediare de gestiune (maniera continentala) reprezinta o serie

de indicatori care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei

(profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli

inregistrate.Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:

1. Marja comerciala (MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei.MC = cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vanduteMC = V en i t u r i d in vâ nza rea măr fu r i l o r (4000 ) - Cos tu l m ăr fu r i l o r vându te (4200 ) - Cheltuieli cu materii prime(10000)MC = -10200

2 . V a l o a r e a a d a u g a t a ( V A ) r e p r e z i n t a v a l o a r e a r a m a s a l a d i s p o z i t i a f i r m e i d u p a va lo r i f i c a r ea bunu r i l o r s i s e rv i c i i l o r s i deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieli externe ale firmeiCheltuieli externe =chelt cu mat. Consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, inintretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de tertiVA=MC(-10200)+Producia vândută(44000)+ Producia stocată(2500)- Cheltuieli cu chirii(200)VA = 36100

3.Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitie dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat.EBE = VA – (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)EBE =36100 – (Cheltuieli salariale 20000+ Cheltuieli cu asigurări sociale 2000+Impoziteşi taxe 300) =36100 – 22300EBE = 13800

4.Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile deexploatare.RE = EBE + (alte venituri din exploatare – alte chelt din exploatare ) – chelt cu amortizareaRE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vânzarea mijloacelor fixe1000)-( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000 = 13800+1000-1000RE = 138005.Rezultatul curent (RC) reprezinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea

financiara

13

RC=RE +(venituri financiare – cheltuieli financiare)

RC = 13800 + (Venituri din dobânzi200+ Venituri din diferente favorabile de curs

valutar 100) – (Cheltuieli cu dobânzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) =

13800 +300-800

RC = 13300

Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:

1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii

= marja asupra cheltuielilor variabile

EBITDA = cifra de afaceri – chelt variabile de exploatare

Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 + Subventii de exploatare12000

= 16000

Chelt variabile=Cheltuieli cu materii prime10000 + Costul mărfurilor

vândute4200 + Cheltuieli salariale10000+Cheltuieli cu provizioane200 +

cheltuieli cu chirii200 +

Cheltuieli cu asigurări sociale2000 + Impozite şi taxe300 = 26900

EBITDA =16000 – 26900

EBITDA = -10900

2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit

EBIT = EBITDA – chelt cu amortizarea

EBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000

EBIT = - 11900

3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit

EBT = EBIT - chelt cu dobanzile

EBT = -11900 - Cheltuieli cu dobânzi 700

EBT = -12600

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor

1. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de

AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în

exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de

14

20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile

30.000 lei. Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de

fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora?

2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200X venituri în sumă

de 175.000 lei (reprezentând în totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt următoarele:

- cheltuieli cu materiile prime şi materialele 35000 lei;

- cheltuieli de personal 10000 lei;

- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;

- cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor 15000

lei;

- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;

- cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor 1200 lei (cu chiria spaţiilor puse la dispoziţia

acestora);

- cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea fiscală este

23.000 lei;

- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei

Să se calculeze impozitul pe profit datorat lşa nivelul anului şi diferenţa de virat statului.

3. Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun

impozitului pe venit şi care sunt cotele de impozitare aferente.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal sunt următoarele:

Venituri din activităţi independente

(1)Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din

profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod

individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

(2)Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale

contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi

din practicarea unei meserii.

15

(3)Constituie venituri din profesii l ibere veniturile obţinute din exercitarea

profesiilor  medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal,

expert contabil , contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare,

arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile

legii.

(4)Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală

provindin brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ,

procedee tehnice,know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi

altele asemenea.

Venituri din salarii

(1)Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în

natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui

contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent

de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor oride forma sub care ele se acordă,

inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

(2)R e g u l i l e d e i m p u n e r e p r o p r i i v e n i t u r i l o r d i n s a l a r i i s e a p l i c ă

ş i u r m ă t o a r e l o r t i p u r i d e venituri, considerate asimilate salariilor:

a)i n d e m n i z a ţ i i l e d i n a c t i v i t ă ţ i d e s f ă ş u r a t e c a u r m a r e a u n e i

f u n c ţ i i d e d e m n i t a t e p u b l i c ă , stabilite potrivit legii;

b)indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în

cadrul persoanelor  juridice fără scop patrimonial;

c)drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi

alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d)indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite

administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la

care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar,

precum şi la regiile autonome;

d1)remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat

conform prevederilor  legii societăţilor comerciale;

16

d2)remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte

persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea

şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;

e)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale

constituite prin subscripţie publică;

f)s u m e l e p r i m i t e d e r e p r e z e n t a n ţ i i î n a d u n a r e a g e n e r a l ă a

a c ţ i o n a r i l o r , î n c o n s i l i u l d e administraţie, membrii directoratului şi

ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;

g)sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

h)indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în

declaraţia de asigurări sociale;

i)sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe

profit, peste l imita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia

primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în

străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;

j)indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite

administratorilor  societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de

adunarea generală a acţionarilor;

j1)sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri

judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele

de inflaţie;

j2)i n d e m n i z a ţ i i l e l u n a r e p l ă t i t e c o n f o r m l e g i i d e a n g a j a t o r i p e

p e r i o a d a d e n e c o n c u r e n ţ ă , stabilite conform contractului individual de muncă;

k)orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea

impunerii.

Venituri impozabile din cedarea folosinţei bunurilor

(1)Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură,

provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar,

uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.

17

(2)Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea

unui n u m ă r m a i m a r e d e 5 c o n t r a c t e d e î n c h i r i e r e l a s f â r ş i t u l

a n u l u i f i s c a l , î n c e p â n d c u a n u l f i s c a l următor califică aceste venituri în

categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a

venitului net pentru această categorie. În aplicarea acestei reglementări se

va emite ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Venituri din investiţii

(1)Veniturile din investiţii cuprind:

a)dividende;

b)venituri impozabile din dobânzi;

c)câştiguri din transferul titlurilor de valoare

d)v e n i t u r i d i n o p e r a ţ i u n i d e v â n z a r e - c u m p ă r a r e d e v a l u t ă l a

t e r m e n , p e b a z ă d e c o n t r a c t , precum şi orice alte operaţiuni similare;

e)venituri din lichidarea unei persoane juridice.

(2)Sunt neimpozabile următoarele venituri din dobânzi:

a)venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente;

b)venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza

legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ .

c)venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcţie de fondul social

deţinut;

(3)Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzacţionare

a acţiunilor emise d e F o n d u l " P r o p r i e t a t e a " d e c ă t r e p e r s o a n e l e

f i z i c e c ă r o r a l e - a u f o s t e m i s e a c e s t e a c ţ i u n i , î n condiţiile t itlurilor

I şi VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţi i

şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate din deţinerea şi tranzacţionarea

titlurilor de stat şi/sau a obligaţiunilor emise de către unităţile administrativ-teritoriale.

18

Venituri din pensii

Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din

contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele

din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.

Venituri din activităţi agricole

Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:

a)cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi

solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;

b)cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;

c)exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea;

d)valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare

naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către

unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi,

pentru utilizare ca atare, începând cu data de 1 ianuarie2008.

Venituri din premii şi din jocuri de noroc

(1)Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, precum şi cele

din promovare a produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit

legii.

(2)Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la

jocuride noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.

Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

(1)La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte

juridice î n t r e v i i a s u p r a c o n s t r u c ţ i i l o r d e o r i c e f e l ş i a t e r e n u r i l o r

a f e r e n t e a c e s t o r a , p r e c u m ş i a s u p r a terenurilor de orice fel fără construcţii,

contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

19

a)pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum

şi pentru terenurilede orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3

ani inclusiv:- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei +

2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;

b)pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:- 2% până la

valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce

depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

Venituri din alte surse

(1)În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:

a)prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de

orice altă entitate, în c a d r u l u n e i a c t i v i t ă ţ i p e n t r u o p e r s o a n ă f i z i c ă

î n l e g ă t u r ă c u c a r e s u p o r t a t o r u l n u a r e o r e l a ţ i e generatoare de venituri

din salarii, potrivit cap. 3 din prezentul titlu;

b)câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare

încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;

c)venituri, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte

drepturi,primite de persoanele fizice pensionari, foşti salariaţi, potrivit clauzelor

contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;

d)v e n i t u r i p r i m i t e d e p e r s o a n e l e f i z i c e r e p r e z e n t â n d o n o r a r i i d i n

a c t i v i t a t e a d e a r b i t r a j comercial;

e)venituri primite de persoanele fizice din activităţile menţionate la art. 52alin. (1) lit .

a) - e), î n c a z u l î n c a r e c o n t r i b u a b i l u l a e x e r c i t a t o p ţ i u n e a d e

i m p o z i t a r e a a c e s t o r v e n i t u r i p o t r i v i t prevederilor  a r t . 7 9 . O p ţ i u n e a

d e i m p u n e r e a v e n i t u l u i b r u t s e e x e r c i t ă î n s c r i s , î n m o m e n t u l

î n c h e i e r i i f i e c ă r u i r a p o r t j u r i d i c / c o n t r a c t ş i e s t e a p l i c a b i l ă

v e n i t u r i l o r r e a l i z a t e c a u r m a r e a activităţii desfăşurate pe baza acestuia.

(2)V e n i t u r i d i n a l t e s u r s e s u n t o r i c e v e n i t u r i i d e n t i f i c a t e c a f i i n d

i m p o z a b i l e , c a r e n u s e încadrează în categorii le prevăzute la art. 41

lit . a) - h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu

20

prezentul t itlu, precum şi cele enumerate prin normele metodologice

elaborate în aplicarea prezentului articol.

Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil

corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe

veniturile din:

a)activităţi independente;

b)salarii;

c)cedarea folosinţei bunurilor;

d)investiţii;

e)pensii;

f)activităţi agricole;

g)premii;

h)alte surse.

4. Prezentaţi plătitorii impozitului pe profit şi precizând în cadrul fiecărei categorii sfera

de cuprindere a impozitului.

Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane(contribuabili):

- p e r s o a n e l e j u r i d i c e r o m a n e ;

-persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul

unui sediu permanent inRomania;

-persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care

desfasoara activitate inRomania,intr-o asociere fara personalitate juridical;

-persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu

proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de

participare detinute la o persoana juridica romana;

-persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane,pentru

veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara

personalitate juridica.(in acest caz impozitul datoratde persoana fizica se calculeaza,se

retine si se varsa de catre persoana juridica romana).

21

Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice

sursă, atât din România, cât şi din străinătate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui

sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară

activitateîn România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul

impozabil al asocieriiatribuibile fiecărei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu

proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de

participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent

acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care

realizează venituriatât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate

juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice

rezidente.

5. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în

extravilan. In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in ha, cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel, inmultita cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. 251 alin. (5)*):

Nr. crt. Categoria de folosinta Zona [lei (ron)/ha]0 1 A B C D1 Teren cu constructii 22 20 18 162 Arabil 36 34 32 303 Pasune 20 18 16 144 Faneata 20 18 16 145 Vie pe rod, alta decat cea prevazuta la nr.crt.

5.1 40 38 36 345.1 Vie pana la intrarea pe rod X X X X6 Livada pe rod, alta decat cea prevazuta la nr.crt.

6.1 40 38 36 346.1 Livada pana la intrarea pe rod X X X X7 Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera, cu

exceptia celui prevazut la nr.crt. 7.1 12 10 8 67.1 Padure in varsta de pana la 20 de ani si padure X X X X

22

cu rol de protectie8 Teren cu apa, altul decat cel cu amenajari

piscicole 4 3 2 18.1 Teren cu amenajari piscicole 24 22 20 189 Drumuri si cai ferate X X X X10 Teren neproductiv X X X X

Tinerea contabilitatii unei entitati

1. La data de 01.05.N o societate a achiziţionat 1.000 de obligaţiuni pentru un preţ unitar de 100 u.m. Dobânda în sumã de 20.000 u.m. este plãtitã la data de 31 octombrie anual.

Care vor fi incidenţele în situaţiile financiare ale exerciţiului N conform IAS 18 „Venituri”?

Societatea înregistrează un venit din dobânzi de 20.000 x 6/12 = 10.000u.m. pentru perioada 01.05.N-31.10.N, iar diferenţa de 10.000 u.m.(dobânda încasată minus venitul din dobânzi) reprezintă recuperarea costuluide achiziţie al obligaţiunilor.

2. În luna mai 2007 societatea Alfa constatã cã a omis sã înregistreze în contabilitatea anului 2006 venituri dintr-un contract de prestãri servicii în sumã de 70.000 u.m. Alfa constatã cã a omis sã înregistreze între cheltuielile anului 2006 factura primitã de la un furnizor de prestãri servicii. Valoarea serviciilor prestate fãrã TVA este de 100.000 u.m. Cum înregistreazã Alfa corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005?

3. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mãrfuri pentru care încaseazã 20.000 lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt urmãtoarele:

– 50% la semnarea contractului;

– 30% peste un an;

– 20% peste doi ani.

Se estimeazã cã întreprinderea-client ar fi putut obţine un credit echivalent pe piaţa financiarã, la o ratã de 10%. Care sunt calculele şi înregistrãrile pe care ar trebui sã le facã întreprinderea în ipoteza în care aplicã IAS 18 „Venituri”?

Sumele nominale ce vor fi încasate de întreprindere sunt de :- 10.000 de lei la semnarea contractului;- 6.000 de lei peste un an;- 4.000 de lei peste doi ani.Pentru a determina valoarea acestor încasari la momentul semnariicontractului se procedeaza la actualizarea lor cu rata de 10%.Valoarea actualizata a încasarilor viitoare este de :

23

10.000 + 6.000 / (1+10%)+ 4.000/(1+10%)2 = 18.761 de lei. Se considera ca pre_ul devânzare con_ine dobânzi în valoare de 20.000 – 18.761 = 1.239 de lei.Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi urmatorul:La 1 ianuarie N:-vânzarea pe credit:411Clienti= 707Venituri din vânzarea marfurilor 18.761-încasarea imediata:5121 Conturi la banci în lei = 411 Clienti 10.000

Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani, consideram ca întreprindereacrediteaza clientul cu pretul bunului în momentul încheierii contractului, mai putinavansul primit, adica 18.761 – 10.000 = 8.761 de lei.

Pentru a determina dobânda pentru primul an, aplicam rata dobânzii la sumadeterminata anterior 10% x 8.761 = 876 de lei.

În al doilea an, dobânda se determina prin multiplicarea ratei dobânzii cu„debitul” clientului dupa primul an (8761 de lei la care se adauga dobânda pentruprimul an 876 de lei si se deduce suma platita de client 6.000 de lei), ob_inându-se osuma pentru exerci_iul N+1 de 364 de lei (adica 3637 * 10%).

La 31 decembrie N:- înregistrarea dobânzii aferente exercitiului N:411 Clienti= 766 Venituri din dobânzi 876

La 1 ianuarie N+1:- încasarea primei rate:5121 Conturi la banci în lei = 411 Clienti 6.000 La 31 decembrie N+1:- înregistrarea dobânzii aferente exercitiului N+1:411 Clienti = 766 Venituri din dobânzi 364 La 1 ianuarie N+2:- încasarea ultimei rate:5121 Conturi la banci în lei = 411 Clienti 4.000

4. Societatea comercialã ALFA SA are în stoc la începutul lunii martie N:

– sold iniţial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziţie);

24

– sold iniţial mãrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziţie).

În cursul lunii martie au loc urmãtoarele operaţii:

1) achiziţie de materii prime la costul de achiziţie de 1.000 lei, TVA 24%;

2) achiziţie de mãrfuri la costul de achiziţie de 200 lei, TVA 24%;

3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei;

4) vânzare de mãrfuri la preţul de vânzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziţie fiind de 600 lei.

La sfârşitul lunii are loc inventarierea în urma cãreia se stabilesc stocurile finale faptice:

– stoc faptic materii prime 1.700 lei;

– stoc faptic mãrfuri 6.500 lei.

Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent. D 301 C Si 2000 2000 5(a)6(a) 1700

1700 Sff

D 371 CSi 7500 7500 5(b)6(b) 6500

6500 Sff

Potrivit acestei metode, intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi decheltuieli dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara cidoar la locurile de gestiune. La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurileinitiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.

1. Achizitia de materii prime :

% = 401 1.240601 1.0004426 240

2.Achizitia de marfuri :

% = 401 248607 2004426 48

25

3.Consumul de materii prime:Nu se contabilizeaza.

4.Vanzarea de marfuri :

4111 = % 992707 8004427 192 Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza

5. Anularea soldurilor initiale :a ) p e n t r u m a t e r i i p r i m e : 601 = 301 2.000 b) pentru marfuri : 607 = 371 7.5006. Preluarea soldurilor finale :a) pentru materii prime: 301 = 601 1.700b) pentru marfuri: 371 = 607 6.500

5. Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o clãdire. Clãdirea avea o valoare contabilã de 12.000 u.m. Amortizarea calculatã pânã în momentul vânzãrii a fost de 6.000 u.m. Preţul de vânzare este de 40.000 u.m. Chiria anualã plãtitã este de 8.000 u.m. Sã se contabilizeze operaţia de lease-back la societatea X la data semnãrii contractului, în conformitate cu OMEF nr. 2.374/2007.

a) Dacă preţul de vânzare este egal cu valoarea justă, orice câştig sau pierdere va fi recunoscută imediat, deoarece dacă preţul de vânzare a fost stabilit la valoarea justă, aavut loc de fapt o tranzacţie normală şi orice câştig sau pierdere se recunoaşte imediat:

6.000 lei 281 = 212 12.000 lei 40.000 lei 5121 Castig din

tranzacţii deleaseback 

34.000 lei

b)Dacă preţul de vânzare este mai mic decât valoarea justă, orice câştig sau pierdere va fi recunoscut(ă) cu excepţia cazului în care pierderea este compensată prin plăţi de leasing viitoare cu o valoare sub preţul pieţei, iar profitul şi pierderea va fiamânată şi amortizată proporţional cu plăţile de leasing pe durata estimată de utilizare a bunului. 6.000 lei 281 = 212 12.000 lei 40.000 lei 5121 Castig din

tranzacţii deleaseback 

34.000 lei

26

c) Dacă preţul de vânzare este mai mare ca valoarea justă, surplusul reprezentânddiferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea justă va fi amânat şi amortizat pe durataestimată de utilizare a bunului.6. Societatea X achiziţioneazã ambalaje astfel: 50 bucãţi x 100 lei/bucatã. Deoarece 20 bucãţi sunt deteriorate, acestea sunt scoase din evidenţã. 10 bucãţi sunt vândute la preţul de vânzare de 120 lei/ bucatã, TVA 24%. Efectuaţi înregistrãrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005.

a) achiziţie amnbalaje

6.200 lei = % 401 5.950 lei

5.000 lei 381

1.200 lei 4426

b) descărcare gestiune

2.000 lei 608 = 381 2.000 lei

c) vânzare ambalaje

1.488 lei 4111 = % 1.488 lei

708 1.200 lei

4427 288 lei

si

1.000 lei 608 = 381 1.000 lei

7. Efectuaţi înregistrãrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005 pentru urmãtoarele tranzacţii:

a) se încaseazã un avans de 1.000 lei, TVA 24%, pentru livrarea unor semifabricate;

b) sunt livrate semifabricate pe bazã de facturã la preţul de vânzare de 5.000 lei, TVA 24%. Costul semifabricatelor este de 3.000 lei;

c) se încaseazã creanţa clienţi, reţinându-se avansul;

d) este acordat un avans de 2.000 lei pentru achiziţia unui utilaj, TVA 24%;

e) se achiziţioneazã utilajul la costul de 3.000 lei, TVA 24%;

f) se plãteşte datoria cãtre furnizorul de imobilizãri, reţinându-se avansul.

27

a) încasare avans1.240 lei 5121 = % 1.240 lei 419 1.000 lei 4427 240 lei b) livrări semifabricate6.120 lei 4111 = % 6.120 lei 702 5.000 lei 4427 1.200 leişi descăcarea gestiunii3.000 lei 711 = 341 3.000 leic) încasare creanţă cu reţinere avans6.000 lei = % 401 6.000 lei1.000 lei 419 240 lei 4427 4.760 lei 5121d) acordare avans pentru achiziţia utilajului2.480 lei = % 404 2.480 lei2.000 lei 232 480 lei 4426 plată avans2.480 lei 404 = 5121 2.480 lei

e) achiziţie utilaj

3.720 lei % = 404 3.720 lei3.000 lei 2131 720 lei 4426 f) plată furnizor cu reţinere avans

3.720 lei 404 = % 3.720 lei 232 2.000 lei 4426 480 lei 5121 1.240 lei

28