Home >Documents >Exemplu Hala table sudate Calculata PDF

Exemplu Hala table sudate Calculata PDF

Date post:29-Oct-2015
Category:
View:195 times
Download:11 times
Share this document with a friend
Description:
hala din table sudate exemplu
Transcript:
  • Exemplu de calcul a unei hale parter cu o singura deschidere, avand structura principala de rezistenta executate din elemente

    compuse din table sudate cu sectiuni de clasa III sau IV.

    1. Date initiale Se solicita proiectarea unei hale industriale parter cu o singura deschidere, avand dimensiunile prezentate in fig. 1a, iar detaliile de imbinare in fig.1b. Hala va fi amplasata in Bucuresti. Nu se prevede pod rulant. Proiectarea se face in varianta realizarii structurii principale de rezistenta a halei din elemente cu sectiune compusa alcatuita din table sudate (elemente de Clasa III); Incarcarile halei precum, combinatiile acestora si starile limita de proiectare se stabilesc in conformitate cu standardele romanesti. Verificarea structurii se face in conformitate cu normativele NP 042/2000, P100 /92 si respectiv STAS 10108/0-78.

    Figura 1a Dimensiuni hala

    87

    Detaliu imbinare rigla-stalp

    Detaliu imbinare rigla-rigla (coama)

  • Detaliu prindere stalp fronton

    Detaliu prindere contravantuire perete

    Detaliu prindere contravantuiri (perete, acoperis), rigle longitudinale

    Detaliu prindere contravantuiri acoperis, rigle longitudinale

    Figura 1b - Detalii imbinari

    Materiale utilizate pentru hala: - tabla din otel OL 37 2n cf. STAS 500/2-80 - profile laminate europene executate din otel St.37-1 conform DIN - profile Z cu pereti subtiri formate la rece, executate din otel cu limita de curgere fy=3500

    daN / cm2 (pane / rigle pereti) - suruburi de inalta rezistenta grupa 10.9 - suruburi semi-precise grupa 4.6 - otel rotund OL 37-1 - teava patrata 70 x 70 x 4 - buloane de ancoraj grupa 4.6 - invelitoare si pereti laterali termoizolati in sistem sandwich Etape ale calculului de proiectare-verificare a halei (conform paragr. 5 din Ghid): 1) Stabilirea sistemului constructiv utilizat (geometria structurii). 2) Evaluarea incarcarilor. 3) Stari limita si grupari de incarcari. 4) Ductilitatea elementelor (geometria sectiunii transversale si materialele utilizate) 5) Alegerea elementelor structurale 6) Imperfectiuni de calcul.

    88

  • 7) Alegerea tipului de analiza structurala in conformitate cu criteriile EUROCODE 3 si tinand seama de prevederile din normativul P100-92

    8) Analiza la starea limita ultima (SLU) 9) Analiza la starea limita de serviciu (SLS). 10) Verificarea rezistentei sectiunilor transversale 11) Verificarea de stabilitate a riglei si stalpului cadrului curent. 12) Calculul imbinarilor si al prinderilor in fundatii. 2. Stabilirea sistemului constructiv utilizat Functie de geometria halei, stabilita prin datele temei de proiectare, se alege sistemul constructiv utilizat, respectiv: Tipul de cadru transversal curent utilizat pentru structura principala de rezistenta (vezi fig.2) =

    cadru cu o singura deschidere alcatuit din elemente executate din table sudate cu sectiune variabila;

    Figura 2 Cadru transversal curent

    Figura 3 Cadru transversal de fronton

    Tipul de cadru transversal de fronton utilizat pentru structura principala de rezistenta (vezi fig.

    3) = cadru cu doi stalpi intermediari de fronton dispusi la distanta de 8,0 m interax;

    89

  • Traveea structurii de rezistenta a halei se stabileste la valoarea de 6,0 m (deschidere uzuala pentru panele si riglele de perete usoare cu sectiune Z)

    Sistemul de rezemare al cadrului transversal si de fronton = rezemare articulata (simplitate la montaj si sensibilitate redusa la tasari neuniforme);

    Se prevad bare metalice de legatura intre cadrele transversale, dispuse la nivelul coltului cadrului curent, dupa directia longitudinala a halei;

    In prima si in ultima travee a halei se prevad contravintuiri in X lucrand exclusiv la intindere, atat in acoperis cat si in peretii laterali;

    In cadrele de fronton se prevad contravantuiri in X lucrand exclusiv la intindere, amplasate adiacent colturilor halei (vezi fig. 3)

    Se prevad contravintuiri longitudinale in X lucrand exclusiv la intindere in planul acoperisului, zona coltului cadrului.

    3 Evaluarea incarcarilor din gruparea fundamentala. 3.1 Incarcarea permanenta In cazul halei analizate, incarcarea permanenta provine din: a) Greutatea proprie a structurii principale de rezistenta metalice. Aceasta valoare este automat

    introdusa in calcul de catre programul cu element finit utilizat. b) Greutatea invelitorii, determinata cu ajutorul datelor din cataloagele furnizate de producator

    (table cutate, materiale de izolatie, pane) c) Greutatea peretilor de inchidere, determinata cu ajutorul cataloagelor furnizate de producator

    (table cutate, materiale de izolatie, rigle de perete) In continuare se prezinta cateva detalii relevante de invelitoare si pereti de inchidere (vezi fig. 4 si fig. 5). Se remarca aspectul tipic al sistemului de invelitoare, in care panele si riglele sunt inglobate in grosimea acoperisului respectiv in grosimea peretilor.

    Figura 4 Detaliu de invelitoare

    Sistemul descris prezinte avantaje ca rigiditate respectiv din punct de vedere estetic. Se creeaza un sistem sandwich rigid, format din tabla cutata exterioara, tabla cutata interioara, si sistemul de pane / rigle, toate asamblate intre ele prin suruburi autoperforante si autofiletante. In acest mod,

    90

  • ambele talpi ale panelor sunt legate de tabla cutata exterioara respectiv interioara, fiind impiedicata deformarea laterala a panei/riglei (datorita rigiditatii tablei cutate in planul ei, pe directia cutelor) ceea ce aren un efect benefic asupra stabilitatii acesteia pe portiunile comprimate din incovoiere. Deasemenea, dispare necesitatea prevederii de tiranti in planul acoperisului, care (la sistemele clasice) pot aparea ca necesari pentru crearea de reazeme suplimentare dupa axa minima de inertie a panelor. Dezavantajele sistemului sunt volumul sporit de manopera la montaj si prezenta unor punti termice in dreptul panelor / riglelor (desi sistemul prevede fasii de termoizolatie locala, dispuse pe talpa dinspre exterior a panei / riglei, cu rol de reducere a acestui efect).

    Figura 5 Detaliu pentru perete de inchidere

    Valoarea normata a incarcarii permanente din invelitoare se determina in conformitate cu cele aratate mai sus, respectiv utilizand standardele de produs puse la dispozitie de catre producator, in cadrul tabelului 1:

    Tabelul 1 Calculul valorii normate a incarcarii permanente din invelitoare

    Element Invelitoare

    Tipul Elementului

    Calculul greutatii proprii a elementului

    Greutate [daN/m2]

    Tabla exterioara LTP 45 / 0,5 mm = conectori) & (suprap. 1,1m / kg 5,0 2 5,50 Tabla interioara LVP 20 / 0,4 mm = conectori) & (suprap. 1,1m / kg 4,0 2 4,40

    Pana (la 1,2 m interval) Z 150 / 2,5 mm = ri)(suprapune 15,11,2m

    1m / kg 5,1 4,89

    Termoizolatia Therwoolin 120 mm 3,0 daN / m2 3,00 Bariera de vapori Folie polietilena 1,0 daN / m2 1,00

    Total calculat = 18,79 Rotunjire (tine cont de prezenta diverselor pazii, consolelor de prindere, etc.) = 1,21

    Incarcare permanenta (normata) = 20,00 Valoarea normata a incarcarii permanente din peretele de inchidere se determina in conformitate cu cele aratate mai sus, respectiv utilizand standardle de produs puse la dispozitie de catre producator, in cadrul tabelului 2:

    91

  • Tabelul 2 Calculul valorii normate a incarcarii permanente din pereti inchidere.

    Element perete

    Tipul Elementului

    Calculul greutatii proprii a elementului

    Greutate [daN/m2]

    Tabla exterioara LVP 20 / 0,5 mm = conectori) & (suprap. 1,1m / kg 5,0 2 5,50 Tabla interioara LVP 20 / 0,4 mm = conectori) & (suprap. 1,1m / kg 4,0 2 4,40 Rigla de perete

    (la 1,2 m interval) Z 100 / 1,5 mm = conectori)&(suprap. 15,1

    1,2m1kg/m 2,5

    2,40

    Termoizolatia Therwoolin 100 mm

    2,5 daN / m2 2,50

    Bariera de vapori Folie polietilena 1,0 daN / m2 1,00 Total calculat = 15,80

    Rotunjire (tine cont de prezenta diverselor pazii, consolelor de prindere, etc.) = 1,20 Incarcare permanenta (normata) = 17,00

    3.2 Incarcarea cvasipermanenta Se furnizeaza de catre beneficiar si provine din incarcari cu caracter tehnologic datorate prezentei corpurilor de iluminat, traseelor de cabluri, tuburilor de ventilatie etc, suspendate de invelitoarea halei. Elementele mentionate isi pot eventual schimba pozitia pe durata de viata a halei. In cazul halei analizate valoarea normata a acestei incarcari se ia de 20 daN / m2 3.3 Incarcarea cu zapada 3.3.1 Calculul valorii normate a incarcarii cu zapada Valoarea normata a incarcarii distribuite din zapada se determina conform STAS 10101/21-92 cu relatia (1):

    2zezi

    nz m / kN 2,10,18,05,1gccp === (1)

    unde: gz = 1,5 kN/m2 (greutatea de referinta a stratului de zapada pentru o perioada de revenire de 10 ani in Bucuresti, zona de zapada C ) ce = 0,8 (coeficient de expunere pentru conditii normale de expunere si acoperis cu profil plat sau putin agitat) czi = 1,0 (coeficient al aglomerarii zapezii pe suprafata constructiei)

    Incarcarea distribuita din zapada pe metru liniar de rigla a cadrului curent (tinand cont ca traveea halei are valoare T=6,0 m) rezulta din formula.

    m / kN 2,70,62,1Tpq nzzc === (2) Incarcarea distribuita din zapada pe metru liniar al riglei cadrului de fronton:

    m / kN 6,30,32,12Tpqf nz === (3)

    3.3.2 Coeficientii incarcarii cu zapada Se determina conform prevederilor din STAS 10101/21-92 paragraful 3. Pentru starile limita ultime de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale, coeficientul incarcarii rezulta din relatia (4):

    92

  • aze

    paF 3,013,25,18,0

    2,04,02,2gc

    g4,0 === (4)

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended