EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE.doc

EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE

CUPRINS

Aparate electrice folosite in instalatii de uz casnic.

Instalatie de iluminat si prize de j.t

A) Scheme electrice

B) Elemente componente

C) Functionare

Defecte si remedieri

Conditii de montaj

Norme SSM specifice

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT Studiul de fata isi propune abordarea unor aspecte teoretice si practice ale instalatiilor de uz casnic, in special cele de iluminat si prize.

Informatiile sunt necesare intrucat constituie punctul de reper de la care porneste un electrician pentru a realiza o lucrare. Prin urmare nu este suficient sa cunosti numai teoretic sau numai practic un anumit aspect, ci voi demonstra ca cele doua, atat teoreticul, cat si practicul au acelasi grad de importanta la finalizarea cu succes a proiectului.

Pe langa cunostintele dobandite, electricianul trebuie sa aiba in vedere si alte aspecte: - existenta unui proiect de executie intocmit de proiectantii de specialitate, insotit de planul casei; -doleantele proprietarului( acesta stabileste impreuna cu electricianul numarul prizelor, dozelor, intrerupatoarelor, locul de fixare a acestora); -materialele din care este construita locuinta ( daca ofera sau nu permisivitatea punerii in functie a instalatiei locuinta de beton , caramida sau prefabricate ); - tipul locuintei ( daca este etajata, necesita tablouri de distributie separate);

-materialele electrice folosite ( trebuie sa corespunda cerintelor ). Electricianul va tine neaparat cont de normele de protectie ale muncii si de preferat ar fi sa-si formeze o echipa cu oameni calificati in acest domeniu. Proprietarul imobilului va colabora cu echipa pentru a nu aparea unele incoveniente. Acesta cunoaste locuinta, prin urmare poate spune pe unde poate veni echipa cu instalatia tinand cont de alte lucrari: tevi de apa, alte instalatii). Impamantarea ocupa un loc important, precum si numarul obiectelor de uz casnic din locatie. In functie de numarul de televizoare, firgidere, calculatoare, masini de spalat, cuptoare electrie, etc., electricianul va imbunatatii schema instalatiei.

Transpunerea schemei tehnice dupa proiect este cea mai importanta ( acum se stabileste clar locul unde vin montate corpurile de iluminat, intrerupatoarele , dozele, masinile electrice , tablourile de distributie, tuburile de protectie si locurile unde vor fi executate strapungerile in zid), caci ea contribuie la finalizarea lucrarii.EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOAREa. GENERALITATIOrice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectantii de specialitate. Acest proiect este insotit de planuri (desene) de executie si de schemele instalatiilor electrice in care sunt reprezentate prin semne conventionale toate clementele componente ale instalatiei proiectate si locul lor de amplasare.In planurile de constructie ale cladirii, etajului sau apartamentului in care urmeaza sa se execute instalatia electrica pentru iluminat sau pentru forta se indica: locurile unde vor fi montate corpurile de iluminat, intreruptoarele, prizele, dozele, motoarele electrice, tablourile de distributie si traseul pe care il vor urma conductoarele care compun circuitele respective (fig. 6.5). Tot in planuri se indica si traseul coloanelor de alimentare cu energie electrica a tablourilor de distributie, schema instalatiei electrice, precum si diferite detalii de montaj ale instalatiei.Instalatiile electrice de iluminat sunt alimentate de la tablouri de distributie separate de cele care alimenteaza instalatiile electrice de forta. Corpurile de iluminat, aparatele electrocasnice etc. functioneaza cu curent alternativ monofazat. Circuitul de curent monofazat este compus dintr-un conductor la un anumit potential (faza) si un conductor la potential zero (nulul). Daca s-ar monta toate lampile si prizele existente intr-o cladire pe un singur circuit monofazat, acesta ar trebui sa aiba o sectiune prea mare. in plus, daca s-ar defecta faza de alimentare cu tensiune, intreaga cladire ar ramane in intuneric. De aceea, acolo unde numarul consumatorilor de energie electrica este mare, sau in cazul instalatiilor de forta, alimentarea tabloului general de distributie se executa in sistemul cu patru conductoare (trei conductoare de faza si un conductor neutru), iar circuitele care alimenteaza lampile din incaperi, sali etc., se leaga la cate o faza si un nul al tabloului de distributie, astfel incat sa se realizeze o incarcare cat mai uniforma a acestor trei faze.

Fig.6.5. Planul unei instalatii electrice.Succesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executarea unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologie de executie al instalatiei respective.Principalele operatii care trebuie executate sunt: traversarea pe tavanul si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice, indicate prin planul de executie, saparea santurilor in pereti, a locasurilor pentru doze, dibluri, prize, iutreruptoare etc. si fixarea acestora in montaj aparent sau ingropat; tragerea conductoarelor in tuburi de protectie, executarea legaturilor intre conductoare si izolarea lor ; montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electrica si a tablourilor de distributie ; verificarea instalatiei.Procesul tehnologic difera de la o lucrare la alta si uneori de la un santier la altul, in functie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor in care se executa etc1. Transpunerea schemei tehnice dupa proiect Aceasta este o operatie importanta, care consta in identificarea si transpunerea cu precizie pe teren a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteaza: corpurile de iluminat, intreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice etc., precum si tablourile de distributie, tuburile de protectie, ca si locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si plansee.Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, innegrite de negru de fum. Doi lucratori intind bine sfoara, tragand de capetele ei. Ciupind sfoara, ea se loveste de peretele (sau tavanul) pe care a fost intinsa si lasa o dunga neagra, marcand astfel traseul circuitului.La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita.Trasarea se face cu creta sau cu carbune, folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele respective.Orientarea orizontala a sforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu bula de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, masurandu-se distanta de la tavan piua la sfoara de trasaj. De obicei, aceasta distanta este de circa 30-50 cm de la tavan.Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu firul de plumbsau cu nivela cu bula de aer. 2. Saparea santurilor si efectuarea strapungerilorSaparea santurilor in pereti, pentru introducerea tuburilor de protectie, precum si saparea locasurilor pentru dibluri, doze, intreruptoare si prize se executa cu dalta lata, dalta cu varf si cu ciocanul, cu ciocane pneumatice sau masini electrice de gaurit si frezat santuri. Drumul circuitelor pe pereti se va stabili, pe cat posibil, de-a lungul rosturilor caramizilor zidariei.Santurile nu trebuie facute prea adanci, deoarece se slabeste rezistenta zidurilor, dar nici prea putin adanci, pentru ca in acest caz exista pericolul turtirii tuburilor de protectie cu ocazia tencuirii zidului. Dimensiunile santurilor vor fi corespunzatoare numarului si dimensiunilor tubului care se va monta.In tavan nu se daltuiesc santuri. Tubul de protectie se monteaza peste planseu (deasupra tavanului), de unde intra apoi in incapere, printr-o gaura facuta in mijlocul suprafetei tavanului, pentru locul de lampa si altele langa perete, pentru derivatiile la doze.Gaurile pentru dozele montate ingropat se executa cu o adancime corespunzatoare, in asa fel incat marginea dozei gata montate sa tina seama ca stratul de tencuiala are de obicei grosimea de 1 -1,5 cm in cazul in care dozele se instaleaza aparent, trebuie sapate in perete locasurile pentru diblurile de lemn.Strapungerea planseelor din beton monolit se executa numai de jos in sus pe 2/3 din grosimea planseului si apoi se completeaza de sus in jos, aceasta pentru a nu slabi rezistenta planseului.La planseele de prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de montarea elementelor pe plansee in locul lor. Grinzile prefabricate nu se strapung.

3. Montarea tuburilor de protectie Lucrari pregatitoare. Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire etc.Tuburile IP se innadesc intre ele cu mansoane (mufe) din tabla plumbuita.Desi fiecare tub IP se livreaza cu cate un manson de legatura, in cele mai multe cazuri aceste mansoane nu sunt suficiente. Va fi deci necesar ca electricianul sa-si confectioneze pe santier numarul de mansoane de care are nevoie.Trebuie sa se dea o atentie deosebita asezarii cap la cap a tuburilor care se innadesc, in asa fel incat distanta dintre capetele tuburilor sa fie cat mai mica.Imbinarea (innadirea) tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare curbe (90), semicurbe (45) si mansoane. Aceste piese auxiliare sunt prevazute la ambele capete cu portiuni largite (mufe), astfel incat sa fie posibila imbinarea cu tubul de acelasi diametru (fig. 6.6).Se pot insa executa si direct pe santier mansoane de legatura din PCV, folosindu-se in acest scop prelucrarea prin deformare la cald a tubului PCV-IP. Se procedeaza astfel: se taie o bucata de tub de lungimea corespunzatoare unui manson prefabricat. Se incalzesc pe rand capetele mansonului pana la o temperatura de 130 -140C si se mufeaza cu ajutorul unui dorn calibrat.Incalzirea capetelor tubului se face in baie de nisip, de ulei, cu lampi cu benzina etc. Se va urmari ca incalzirea sa fie uniforma la suprafata si in adancime, iar deformarea (mufarea) si racirea sa se faca cat mai repede. Taierea, indoirea si filetarea tuburilor de protectie. inainte de a fi taiate, tuburile de protectie se masoara, potrivit traseului stabilit prinproiectul de executie. Se tine seama de curbele ce urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat metale sau clestele cu role.

Montarea si fixarea tuburilor de protectie. Tuburile de protectie IP montate aparent fixeaza cu ajutorul unor bratari bc, care sunt prinse la randul lor in diblu.

Bratarile se vor monta la 10 cm distanta de fiecare capat al tubului cotului sau dozei de pe traseu.Cand sunt montate ingropat, tuburile IP se fixeaza in santuri prin agrafe. Fiecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de circa 1 mm grosime, legata de capatul unui cui. Cuiul se bate in fundul santului daltuit, in dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce se introduce tubul in sant, capetele sarmei se impletesc, asa cum se arata in figura 6.7.La instalatiile sub tencuiala, in cazul cand se succed mai mult decat trei curbe, se intercaleaza doze intermediare. Pe traseele in linie dreapta, mai mari decat 10 m, trebuie intercalate doze de trecere.Montarea tuburilor P comporta operatii asemanatoare celor necesare in cazul montarii aparente a tuburilor IP.Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, ferme etc. sau daca se monteaza mai multe tuburi pe acelasi traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau pe console, asa cum se arata in figura 6.8.In montajul ingropat, tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP montate ingropat, iar montajul aparent este asemanator celui folosit in cazul tuburilor.Instalatiile electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator instalatiilor in tuburi PEL pozate aparent sau montate sub pardoseala. Tevile de otel se pol monta pe console si in canale vizibile din beton, executate in pardoseala. in aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm deasupra fundului canalului.

Montarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente prefabricate. in constructiile cu pereti si plansee prefabricate, mai ales in cele pentru locuinte executate din panouri mari.NOTIUNI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILORActivitatea in mediul exploziv obliga la luarea unor masuri care sa previna declansarea unor explozii sau a unui incendiu. Pentru aceasta, in functie de mediu, s-au stabilit o serie de masuri suplimentare ce trebuie respectate in mod deosebit. Cele mai importante dintre acestea sunt: se interzice folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice si a receptoarelor de energie electrica de orice fel, precum si a celor uzate sau improvizate se interzice incarcarea instalatiilor electrice (cabluri, conducte, tablouri, transformatoare)peste sarcina admisa se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductele de alimentare se interzice agatarea sau introducerea pe interiorul panourilor, niselor, tablourilor electrice etc. a obiectelor de orice fel se interzice executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a instalatiilor electrice de catre personal necalificat se interzice folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina, improvizate din carton, hartie, etc. se interzice intrebuintarea radiatoarelor si a resourilor electrice in alte locuri decat cele stabilite si in conditii care prezinta pericol de incendiu se interzice utilizarea receptoarelor de energie electrica (fiare de calcat, resouri, ciocane de lipit, etc.) fara luarea masurilor de izolare fata de elementele combustibile din incaperi.NORME DE SECURITATEA MUNCIIPersonalul care lucreaza la instalatiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele individuale de protectie impotriva electrocutarii si actiunii arcului electric. Acestea sunt: mijloace de protectie izolante, care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant. Cele mai importante mijloace de acest fel sunt: clesti si prajini electroizolante (pentru a manipula sigurantele si separatoarele din instalatiile electrice exterioare), scule cu manere electroizolante, manusi, cizme, covoare, presuri si platforme electroizolante; indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau lipsa tensiunii; garnituri mobile de scurtcircuitare si legare la pamant pentru protectie impotriva aparitiei tensiunii la locul de munca (datorita conectarilor gresite, tensiunilor induse sau descarcaturilor capacitive); panouri, paravane, imprejmuiri si semnalizari sau indicatoare mobile, folosite pentru a delimita zonele protejate si zonele de lucru; placi avertizoare care au rol: de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea de elemente aflate sub tensiune; de interzicere a unor actiuni care ar putea duce la accidente; de siguranta, prin care se aduce la cunostinta personalului executant ca au fost luate unele masuri inainte de inceperea lucrului si ca se pot executa anumite manevre si lucrari (cum ar fi: scos de sub tensiune, Lucrati aici, Urcati pe aici, legat la amant, etc.) de informare cu privire la unele puncte de lucru. De asemenea, la locurile de munca pentru diferitele lucrari in instalatiile electrice se vor afisa instructiuni de protectie a muncii, de acordarea primului ajutor in caz de electrocutare si de prevenire si de stingere a incendiilor.Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar sa se cunoasca urmatoarele: atingerea cu mana a unui conductor aflat sub tensiune provoaca in majoritatea cazurilor o contractie convulsiva a muschilor in urma careia degetele se strang atat de tare incat mainile nu pot fi desprinse de pe conductor. cel care intervine nu trebuie sa vina in contact direct cu accidentatul aflat sub tensiune prima masura care se intreprinde este scoaterea rapida de sub tensiune a partii din instalatie cu care accidentatul a venit in contact. Este necesar ca scoaterea de sub tensiune sa fie completata de masuri ca: asigurarea securitatii accidentatului daca acesta se afla la inaltime asigurarea unui iluminat corespunzator in locul in care s-a produs accidentul, utilizand o alta sursa de energie. daca deconectarea nu se poate realiza rapid, se indeparteaza accidentatul de partile aflate sub tensiune, intrebuintand materiale izolante bine uscate. Este interzisa utilizarea unor elemente metalice sau a unor materiale umede. De aceea se interzice tragerea de picioare sau de haine daca acestea nu sunt bine uscate. pentru tragerea accidentatului se pot utiliza manusi din cauciuc electroizolant si galosi din acelasi material; accidentatul se va plasa pe un material conductor (o panza uscata, o gramada de haine uscate, o scandura, etc.); pe cat posibil se recomanda a se actiona cu o singura mana; la nevoie, conductorul sub tensiune se poate taia cu un topor cu coada din lemn uscat. Pentru mai multa siguranta, operatorul se echipeaza cu galosi si manusi de cauciuc; daca accidentatul nu si-a pierdut cunostinta, dar a stat un timp indelungat sub curent, trebuie sa i se asigure o liniste perfecta pana la venirea medicului, si apoi sa stea 2-3 ore sub observatie; daca accidentatul si-a pierdut cunostinta, dar isi pastreaza respiratia, va fi intins comod. i se vor descheia hainele (cravata, cureaua, cordonul etc.) pentru a se crea un curent de aer proaspat, I se va da sa miroasa amoniac si i se va frectiona corpul pentru a se incalzi. Medicul va fi chemat de urgenta. Daca respiratia este greoaie, i se va face respiratie artificiala; daca lipsesc semnele de viata (respiratie, bataile inimii, pulsul) accidentatul nu trebuie considerat decedat. I se va face imediat respiratie artificiala fara intrerupere.Regulile de efectuare a respiratiei artificiale sunt urmatoarele: respiratia artificiala se aplica numai atunci cand accidentatul nu respira deloc, sau cand aceasta este foarte greoaie si se inrautateste in timp; respiratia artificiala incepe imediat dupa scoaterea de sub tensiune si continua fara intrerupere, pana la obtinerea unui rezultat pozitiv, sau pana apar semnele de moarte reala (pete pe corp si intepenirea corpului); inainte de a incepe respiratia artificiala, accidentatul este eliberat imediat de hainele ce-i stingheresc respiratia si i se deschide gura (daca este inclestata, se introduce intre masele o scandurica, o placa metalica sau o coada de lingura).Respiratia artificiala poate fi efectuata in doua feluri: prima metoda se aplica cand cel ce efectueaza respiratia artificiala este singur. Accidentatul se aseaza cu spatele in sus, cu capul pe o mana, cu fata intr-o parte, iar cealalta mana de-a lungul capului; sub obraz este bine sa i se astearna o panza curata. Pe cat posibil trebuie sa i se scoata limba afara fara a o tine cu mana. Persoana care acorda ajutorul se va aseza in genunchi deasupra accidentatului, cu fata spre capul acestuia, in asa fel incat coapsele accidentatului sa se gaseasca intre genunchii celui care acorda ajutorul. Se aseaza palmele pe spinarea accidentatului, pe coastele inferioare, apucandu-l lateral. Numarand '1, 2, 3,'corpul persoanei care da ajutorul se va apleca treptat inainte in asa fel incat greutatea corpului sa se sprijine pe mainile intinse, si, in acest fel, se vor apasa coastele inferioare ale accidentatului. Fara a dezlipi mainile de pe spinarea accidentatului, persoana care da ajutorul va reveni in pozitia initiala. Dupa ce va numara '4, 5, 6', persoana care da ajutorul se va apleca din nou cu greutatea corpului sau pe mainile intinse numarand '1, 2, 3', etc. a doua metoda se utilizeaza cand ajutorul este dat de doua persoane. Se aseaza accidentatul pe spate, punandu-i-se pe omoplati un pachet de haine, in asa fel incat capul sa-i atarne inapoi. Trebuie sa i se scoata limba si sa i se mentina afara.Una din cele doua persoane se aseaza in genunchi langa capul accidentatului, apucandu-l de maini ranga coate si se lasa incetisor pe partile laterale ale pieptului acestuia (expiratie). Numarand '1, 2, 3', ridica mainile accidentatului si i le da peste cap (inspiratie). Numarand '4, 5, 6', apasa din nou mainile pe piept, etc.Executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor electrice se vor face numai de catre electricieni calificati. Electricienii care trebuie sa execute lucrari sub tensiune vor fi autorizati, in mod special de conducerea intreprinderii.Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie sanatoase din punct de vedere psihic; sa nu sufere de boli sau sa aiba infirmitati care i-ar putea stanjeni in activitatea lor; sa posede cunostinte profesionale si de securitatea muncii si prevenire si stingere a incendiilor, corespunzatoare functiei ce o detin sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si sa le poata acorda primul ajutor.Pentru o buna insusire a cunostintelor de securitate muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de scoatere de sub tensiune si de acordare a primului ajutor, personalul muncitor este supus urmatoarelor instructaje: instructajul introductiv general, care se efectueaza la angajare (ca si cu ucenicii, elevii si studentii la efectuarea practicii). Durata acestuia poate fi intre 8 ore si 2 zile, in functie de specificul intreprinderii. Dupa instructaj, se face o verificare a cunostintelor de securitatea muncii al carei rezultat se mentioneaza in fisa individuala de securitatea muncii; instructajul la locul de munca, care se efectueaza la locul unde a fost repartizata persoana nou incadrata (sau transferata). Durata instructajului va fi de cel putin 8 ore. Verificarea cunostintelor se face de catre seful ierarhic superior al celui ce a facut instructajul.

Cunoaterea elementelor componente ale instalaiei electrice interioare, precum i cunoaterea tehnologiei de execuie a celor mai uzuale lucrri de la aceast instalaie sunt strict necesare depanatorului amator pentru remedierea cu competen a defectelor posibilece se potivi n timpul folosirii instalaiei electrice.

De mare importan n acest domeniu este cunoaterea i respectarea ntocmai a regulilor de electrosecuritale n timpul executrii oricror lucrri de instalaii electrice, precum i in timpul exploatrii instalaiei electrice interioare. Nerespectarea acestor reguli poate avea urmri grave, care se pot finaliza cu deteriorarea parial sau total a instalaiei, precum i prin electrocutare.O regul de extrem importan, ce trebui

e respectat ntocmai, este aceea de a nu executa nici un fel de lucrare la elementele componente ale instalaiei care s fie sub tensiune.

n cazul cand pentru anumite lucrri de intervenie", instalaia trebuie s fie sub tensiune, cum este n situaia nlocuirii unei sigurane arse sau cand este necesar ca s se determine conductorul de faz pentru executarea legturilor-corecte la un comutator etc., trebuie luate o serie de msuri de electrosecuritale din care se menioneaz :

-s se evite orice atingere a corpului omenesc cu conducte de ap, conducte de gaz, radiatoare de calorifer, perei i alte corpuri bune conductoare de electricitate ;-s fie protejate prile corpului omenesc, prin mbrcarea mainilor n mnui izolante (lin uscat, cauciuc etc.), prin utilizarea nclmintei cu talp de cauciuc, prin utilizarea de ochelari care s nu stanjeneasc vederea ;-s se verifice cu mult atenie ca izolaia conductorului s fie n bun stare, nainte de a fi prins cu mana pentru manevrare sau pentru executarea unei legturi;-s se foloseasc indicatorul de tensiune pentru verificarea prezenei sau lipsei tensiunii n conductor ori Ia bornele aparatelor de conectare (prize, ntreruptoare etc.) ;-s se evite orice reparaie la instalaia electric, atata timp cat nu exist o certitudine c prin lucrrile ce se vor executa, nu se va produce o deteriorare a instalaiei, un scurtcircuit, o electrocutare ;-s se execute lucrrile de reparaie, de verificri, pe cat posibil la lumina zilei, pentru ca n cazul arderii siguranei de la tablou sau ntreruperii accidental a curentului electric, s nu mpiedice continuarea lucrrilor, ori s favorizeze provocarea unor accidente ;-se interzice stingerea incendiilor de natur electric cu ajutorul apei sau stingtoarelor cu spum, n locul stingerii cu nisip ori prin acoperirea cu pturi, haine groase etc. Stingerea cu ap este posibil numai dup ntreruperea curentului electric.

inand seama de cauzele care produc cele mai multe deranjamente, la o instalaie electric interioar se disting urmtoarele defecte posibile:defecte de izolaie ale conductoarelor electrice, cu privire la izolaie ;defecte de izolaie la legturile conductoarelor electrice ;defecte de izolaie la aparatele de protecie i siguran, la aparatele de conectare i la corpurile de iluminat.

DEFECTELE DE IZOLAIE ALE CONDUCTOARELOR DE LA INSTALAT IILE ELECTRICE MONTATE APARENT, PRECUM I DE LA CELELALTE INSTALAII, LA LOCURILE UNDE EXIST POSIBILITATEA DE ACCES, (DOZE), se determin pe cale vizual i n cazul constatrii acestor defecte se procedeaz la nlocuirea lor, la ntrirea sau refacerea izolaiei. Defectele de izolaie ale conductoarelor montate n tuburi de protecie se determin cu ajutorul unui aparat special, numit megohmmetru i odat defectul gsit se trece la nlocuirea conductorului n cauz.

DEFECTELE LA LEGTURILE CONDUCTOARELOR ELECTRICE au ca o cauz principal executarea n mod necorespunztor a mbinrii conductoarelor. La aceste legturi defectuoase, la trecerea curentului electric se produce o nclzire mai mare decat n restul conductorului, datorit rezistenei mari create la contactul capetelor conductoarelor, nclzire ce poate conduce la arderea izolaiei, respectiv a conductorului.

O atenie deosebit trebuie acordat legturilor de la bornele tabloului cu sigurane, legturi ce sunt necesar s fie prevzute cu rondele elastice (aibe Grower), pentru a se realiza contacte bine stranse i pentru a se preveni formarea de jocuri la legturi, ce pot provoca arc electric, nclzirea locului de contact sau chiar arderea instalaiei.

Asemenea defecte se pot produce i la legturile din dozele de derivaie, unde datorit nclzirii conductoarelor se produc scurgeri de mas izolant topit (bitum).n aceste situaii artate mai sus, remedierea const n refacerea legturilor n mod corect, astfel ca s se realizeze o suprafa de contact mai mare, o strangere bun a legturii i o izolare perfect.De asemenea, pentru prevenirea acestor defecte, trebuie fcut periodic verificarea legturilor, n vederea refacerii legturilor, n cazul cand este necesar.

DEFECTELE DE LA APARATELE DE PROTECIE I SIGURAN, DE LA APARATELE DECONECTARE I DE LA CORPURILE DE ILUMINAT, avand cauze care pot fi bine determinate i remedierea lor fiind pe msura posibilitilor de realizare ale depanatorului, se prezint defectele posibile i remedierea lor la urmtoarele elemente componente :

-arderea siguranei i nlocuirea patronului ars ;-defectele posibile la ntreruptor, comutator i remedierea lor ;-defectele posibile la priz i remedierea lor ;-defectele posibile la corpul de iluminat i remedierea lor. Odat cu prezentarea defectelor posibile i remedierea lor se vor arta cauzele care au condus la aceste neajunsuri, pentru a se putea lua msurile de prevenire a lor.

In timpul exploatarii instalatiile electrice trebuie sa functioneze la parametrii pentru care au fostconcepute ,lucru care este posibil doar daca instalatiile sunt sub un control permanent. Pe langa uzura care intervine de-a lungultimpului , instalatiile electrice mai sunt supuse unor solicitari suplimentare cum ar fi :- solicitarimecanice ,datorate specificului procesului tehnologic , vibratiilor sau loviturilor- solicitaritermice ,datorate supraincarcarii la care sunt supuse receptoarele electriceIn urma acestor solicitari apar defecte care se pot manifesta in urmatoarele moduri :1.Intrerupereacircuitului electricpe un anumit traseu , care poate fi cauzata de :- topirea fuzibilului sigurantei fuzibile- datorita unui scurtcircuit pe circuitul de lumina sau un scurtcircuit ori o suprasarcina pe circuitul de prize.Pentru inlaturarea defectului se urmareste traseul circuitului electric cautandu-se locul unde s-a produsscurtcircuitul ,se inlatura scurtcircuitul dupa care se schimba patronul sigurantei fuzibile- slabirea unei legaturi electrice- datorita unui contact imperfect la o doza de ramificatie sau un aparat electric. 2. Defecte de izolatie- apar datorita imbatranirii izolatiei conductelorrespective, cele mai expuse fiind conductele solicitate la variatii mari de temperatura. Defectul se observa cu ochiulliber ,iar pentru remediere se intrerupe alimentarea cu tensiune a traseului respectiv dupa care se inlocuieste portiunea defecta sau daca este cazul tot traseul functie de suprafata deteriorata.3. Defecte in tablouri electrice- se pot datora supraancarcarii ; scurtcircuite prelungite ; loviturilor mecanice ; patrunderii unor corpuri straine care pot provoca scurtcircuite sau incendii.Cele mai frecvente defecte care pot apare sunt:- slabirea unei legaturi electrice dintr-o clema sau borna de prindere- care se remediaza prin strangerea suruburilor respective-deteriorareaclemelor sau bornelor de prindere- care se inlocuiesc dupa care se refac legaturile electrice respective4.Defectela corpurile de iluminatpot fi :-arderealampii.Se inlocuieste lampa arsa fara a demonta corpul de pe pozitie- deteriorarea starterului la corpurile de iluminat fluorescente- caz in care lampa nu se aprinde sau descarcarea nu este stabila. Se inlocuieste starterul cu unul nou de aceeasi valoare fara a demonta corpul de iluminat.- defectarea balastului -caz in care lampa nu amorseaza sau se aude in interior un bazait. Balastul se schimba cu unul nou de aceeasi putere.5. Defecte la prize- apar in cazulsupraincarcariiprizei prin racordarea la aceasta a unui consumator mai mare de 2000 W sausolicitarilor mecanice repetatedatorita introducerii si scoaterii repetate a fiselor din priza.Aceste solicitari duc la incalzirea excesiva a prizei care provoaca topirea sau arderea acesteia si la lipsa de stabilitate a prizei prin slabirea suruburilor de prindere in doza.Pentru a prevenii aceste defecte se strang bine suruburile de la clemele delegatura ,se strang bine suruburile ghearelor de fixare a prizei in doza si se evita conectarea la priza a unui consumator de putere mai mare de 2KwNTSM si PSIcare trebuiescrespectate :-personalulcare lucreaza in instalatii trebuie sa foloseasca obligatoriumijloacele individuale de protectie impotriva electrocutarii si actiunii arcului electriccare sunt :- mijloace de protectie izolante-care sunt scule cu manereizolante ,manusi , cizme , covoare electroizolante- indicatoare mobile de tensiune- cu care verifica prezenta sau lupsa tensiunii- placi avertizoare- care au rolul de a informa prin inscriptiile care le au o serie de activitati care se executa sau trebuie executate si a interzice o anumita manevraBIBLIOGRAFIE

1 Masini aparate ,actionari si automatizari

Manual pentru clasa XI-a si a XII-a

Editura Didacatica si Pedagogica Bucuresti 1995

Autori : Nastase Bichir , Dan Mihoc , Corneliu Botan , Sabina Hilohi

2 Instalatii si echipamente electrice

Manual pentru clasele xI-a si a XII-a

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1996

Autori : Niculaie Mira , Constantin Negus

3. Materiale de invatare/PHARE/2004/TEHNIC/

http://archive.tvet.ro/web/FR_PHARE_2005/Anexe/Anexa%208/4%20Materiale/PHARE2004/Tehnic/

4. Auxiliare curriculare clasa a XII-a si a XIII-a SAM / ELECTRIC /

http://archive.tvet.ro/web/Aux_Nivel_3/Electric/

ANEXA 1

PRINCIPALELE PRESCRIPII TEHNICE

STANDARDE

STAS 297/1- Culori i indicatoare de securitate. Condiii tehnice generale.

SR CEI 60446- Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice

STAS 452/1- Sigurane cu filet tip D. Condiii tehnice generale de calitate (M-SR/2/83).

SR CEI 60034- Maini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecie asigurate de nveliurile mainilor electrice rotative.

STAS 2612- Protecia mpotriva electrocutrilor. Limite admise

STAS 2614/1- Aparate electrice pentru uz casnic i scopuri similare. Condiii tehnice generale de securitate

STAS 2849/1...7- Iluminat. Terminologie

SR EN 60529- Grade normale de protecie asigurate prin carcase. Clasificare i metode de verificare.

STAS 6646/1- Iluminatul artificial. Condiii generale pentru iluminatul n construcii

STAS 6646/2- Iluminatul artificial. Condiii speciale pentru iluminatul n industrie

STAS 6646/3- Iluminatul artificial. Condiii speciale pentru iluminatul n cldiri civile

SR CEI 6050(826)+A1- Vocabular electrotehnic internaional. Capitolul 826: Instalaii electrice n construcii

STAS 9954/1- Instalaii i echipamente electrice n zone cu pericol de explozie. Prescripii de proiectare i montare

STAS 10413/1- Unelte electrice portabile. Condiii tehnice generale de securitate

STAS 11054- Aparate electrice i electronice. Clase de protecie contra electrocutrii

STAS 11237/2- Echipament electromedical utilizat n vecintatea pacientului. Condiii generale de securitate. Protecia mpotriva electrocutrii

SR CEI 598-2-22- Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguran. Condiii tehnice speciale

STAS 12216- Protecia mpotriva electrocutrii la echipamente electrice portabile. Prescripii

STAS 12217- Protecia mpotriva electrocutrii la utilajele i echipamentele electrice mobile. Prescripii.

SR CEI 60245-4SR 12294- Iluminat artificial. Iluminat de siguran n industrie

STAS 12604- Protecia mpotriva electrocutrii. Prescripii generale

STAS 12604/4- Protecia mpotriva elecrocutrilor. Instalaii electrice fixe. Prescripii

STAS 12604/5- Protecia mpotriva electrocutrilor. Instalaii electrice fixe. Prescripii de proiectare, execuie i verificare

STAS 12993/11- Simboluri grafice pentu scheme. Partea II: Scheme i planuri de instalaie, arhitectur i topografie.

SR EN 50014- Aparatura electric pentru atmosfere potenial explozive. Prescripii generale

SR EN 50028- Echipamente electrice pentru atmosfere potenial explozive. ncapsulare "m".

SR EN 60 529- Grade normale de protecie asigurate prin carcase. Clasificri i metode de verificare

Normative, instruciuni, decrete

Normativ I 7- Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V c.a. i 1500 V c.c.

Normativ I 20- Normativ privind protecia construciilor mpotriva trsnetului

P 17- Normativ pentru proiectarea staiilor de ncrcare a bateriilor de acumulatoare

P 100- Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor

PE 102- Normativ pentru proiectarea i execuia instalaiilor de conexiuni i distribuie cu tensiuni pn la 1000V c.a. n uniti energetice.

PE 103- Instruciuni pentru dimensionarea i verificarea instalaiilor electroenergetice la solicitri mecanice i termice n condiii de scurtcircuit

PE 106- Normativ pentru construcia liniilor aeriene de joas tensiune

PE 107- Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice

PE 112- Normativ pentru proiectarea instalaiilor de curent continuu din centrale i staii

PE 116- Normativ de ncercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice

P 118- Normativ de siguran la foc a construciilor

PE 120- Instruciuni privind compensarea puterii reactive n reelele electrice de distribuie i la consumatori industriali i similari.

PE 124- Normativ privind stabilirea soluiilor de alimentare cu energie electric a consumatorilor industriali i casnici.

PE 132- Normativ pentru proiectarea reelelor electrice de distribuie public

PE 134- Normativ privind metodologia de calcul a curenilor de scurtcircuit n reele electrice

PE 142- Normativ privind combaterea efectului flicker n reelele de distribuie

PE 143- Normativ privind limitarea regimului deformant

HG 170- Regulament pentru furnizarea i utilizarea energiei electrice. Definiii.

- Instruciuni de detaliere a prevederilor din RFUEE

PE 936- Instruciuni privind modul de autorizare a introducerii n proiecte a montrii i utilizrii receptoarelor electrotermice.

PE 155- Normativ pentru proiectarea i executarea branamentelor electrice pentru cldiri civile

ID 17- Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea i recepionarea instalaiilor electrice n zone cu pericol de explozie.

C 56- Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente

CEI 664- Prescripii de coordonare a izolaiei n instalaiile de distribuie de joas tensiune

SR CEI 354-1- Instalaii electrice ale cldirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale

SR CEI 60364-2- Definiii

SR CEI 60364-3- Determinarea caracteristicilor generale

SR CEI 60364-4- Protecia pentru asigurarea securitii

SR CEI 60364-5- Alegerea i punerea n oper a materialelor i echipamentelor electrice

SR CEI 60364-6- Verificri

SR CEI 60364-7- Reguli pentru instalaii i amplasamente speciale

SR CEI 60536- Clasificarea echipamentelor electrice i electronice din punct de vedere al proteciei mpotriva ocurilor electrice

[top]

ANEXA 2

GRADE DE PROTECIE A MATERIALELOR

Protecia mpotriva corpurilor solide

ClasificareCaracteristici electriceGrad IP

neglijabilfr protecie0 x (1)

obiecte mari i mijlociiprotejat mpotriva corpurilor solide mai mari de 50 mm1 x

protejat mpotriva corpurilor solide mai mari de 12 mm2 x

obiecte miciprotejat mpotriva corpurilor solide mai mari de 2,5 mm3 x

obiecte foarte miciprotejat mpotriva corpurilor solide mai mari de 1 mm4 x

prafprotejat mpotriva prafului5 x (2)

protejat total mpotriva prafului6 x

[top]

ANEXA 3

GRADE DE PROTECIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protecia n prezena apei

ClasificareCaracteristiciGrad IPSimbol

neglijabilfr proteciex 0-

cderi de picturi de approtejat mpotriva cderii verticale a picturilor de ap (condens)x 1

protejat mpotriva cderii picturilor de ap a cror nclinare este de maxim 15 x 2

aspersii de approtejat mpotriva apei care cade n ploaie pentru o nclinare de pn la 60 fa de verticalx 3

proiectri de approtejat mpotriva proiectrii de ap din toate direciilex 4

jeturi de approtejat mpotriva jeturilor de ap venite din toate direciilex 5

mase de approtejat mpotriva maselor de ap similare valurilor mriix 6

imersiuneprotejat mpotriva efectelor imersiuniix 7

scufundareprotejat mpotriva efectelor prelungite ale scufundrii sub presiunex 8

[top]

ANEXA 4


Protecia mpotriva ocurilor mecanice

ClasificareCaracteristiciGrad "oc"

slabe1

3

medii5

mari7

foarte mari9

7.8.1. Distribuiile instalaiilor electrice din ncperi cu pericol de incendiu trebuie realizate astfel nct acestea s nu permit propagarea flcrii.

Aceast prevedere este valabil i pentru distribuii dispuse la exterior, pe perei care pot s transmit cldura (de ex. perei metalici).

7.8.2. Aparatele utilizate n instalaiile electrice din ncperi cu pericol de incendiu trebuie concepute astfel nct n funcionarea normal, cu arc electric ce se produce n interiorul acestora s nu poat provoca incendii n exteriorul lor, avnd gradul de protecie stabilit potrivit prevederilor normativului I.7.

7.8.3. Echipamentele electrice utilizate n aceste ncperi trebuie limitate la strictul necesar procesului tehnologic. Celelalte echipamente electrice (care nu sunt strict necesare exploatrii) se recomand s fie amplasate ntr-o incint separat de ncperile cu pericol de incendiu prin perei rezisteni la foc.

7.8.4. Este permis traversarea acestor ncperi cu pericol de incendiu cu circuite care deservesc alte ncperi dac se respect simultan urmtoarele condiii:

- circuitele sunt protejate la suprasarcin i scurtcircuit prin dispozitive de protecie amplasate n amonte de traversare;

- circuitele nu conin nici o conexiune pe parcursul din interiorul ncperii cu pericol de incendiu; dac totui acestea exist ele trebuie nchise n manoane i trebuie s aib gradul de protecie IP 4X, n absena prafului i IP 5X, n prezena prafului.

7.8.5. Se recomand protejarea cricuitelor care deservesc aceste ncperi cu dispozitive de protecie difereniale avnd un curent diferenial rezidual nominal mai mic sau egal cu 500mA.

Nu este necesar prevederea unui dispozitiv de protecie diferenial pe fiecare din circuitele care deservesc aceste ncperi dac un asemenea dispozitiv este amplasat n amonte de aceste circuite. (de ex. la originea instalaiei).

7.8.6. Traversarea pereilor i planeelor acestor ncperi de ctre instalaiile electrice nu trebuie s diminueze rezistena la foc a acestor elemente de construcii lundu-se msuri corespunztoare de etanare a golurilor din jurul acestora cu alctuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativelor I.7, P 118 i P 107.

7.8.7. Prile active ale circuitelor TFJS i TFJP trebuie s fie:

- nchise n manoane care au grad de protecie IP 2X;

- prevzute cu o izolaie complet care s suporte o tensiune de ncercare de 500 V timp de un minut.

7.8.8. Corpurile de iluminat din aceste tipuri de ncperi trebuie s aib gradul de protecie IP 4X, n absena prafului i IP 5X, n prezena prafului.

7.8.9. Elementele uor de deteriorat ale instalaiilor electrice (de ex. lmpile corpurilor de iluminat) trebuie protejate mpotriva ocurilor (de ex. prin capace de plastic, grilaje etc.).

7.9. Instalaiile electrice n zone cu pericol de explozie

7.9.1. Materialele electrice trebuie alese n funcie de zonele cu pericol de explozie.

7.9.2. Instalaiile electrice din zone cu atmosfer exploziv format din gaze, vapori sau ceuri trebuie s fie:

- n totalitate construite cu materiale electrice n execuie Exi sau Exia II, atunci cnd atmosfera exploziv este prezent permanent sau pe perioade ndelungate;

- n totalitate construite cu materiale electrice n execuie Ex (d, p, i), dac atmosfera exploziv se formeaz intermitent n funcionare normal.

7.9.3. Materialele utilizate n instalaii electrice din ncperi cu pericol de explozie trebuie s fie alese i instalate astfel nct nclzirea normal n acest caz de defect s nu poat provoca incendiu.

7.9.4. Instalaiile electrice trebuie proiectate i executate astfel nct:

- s respecte prevederile normativului I.7;

- s fie reduse la ceea ce este strict necesar nevoilor de exploatare;

- s nu fie una din cauzele posibile de inflamare a atmosferei explozive.

7.9.5. Distribuiile electrice nu trebuie s fie propagatoare de flacr i s fie protejate mpotriva ocurilor mecanice i aciunii produselor utilizate sau fabricate n aceste ncperi.

7.9.6. Trecerile distribuiilor ntre ncperi cu pericol de explozie i alte ncperi sau amplasamente trebuie s fie realizate astfel nct s mpiedice trecerea atmosferei explozive.

7.9.7. Cablurile cu tensiunea nominal de 1000V pot fi utilizate dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele condiii:

a) Cablurile nu trebuie s fie supuse nici unui risc de deteriorri mecanice:

- dac distribuia electric se afl n ncperi cu riscuri mecanice, acestea trebuie s aib, fie prin construcie, fie prin instalare, o protecie mecanic corespunztoare riscurilor mecanice la care sunt expuse.

b) Valorile curenilor admisibili n conductoare trebuie s fie reduse cu min. 25%.

c) Toate circuitele trebuie protejate mpotriva suprasarcinilor. Amplasarea acestor dispozitive se face conform normativului I.7 i nu se admite deplasarea punctului de instalare.

d) Cablurile trebuie s fie protejate mpotriva influenelor externe prezente.

e) Modul de racordare al cablurilor la aparatele i echipamentele necesare trebuie s fie corespunztor condiiilor impuse astfel nct s se elimine riscurile de explozie.

7.9.8. n cazul n care atmosfera exploziv este format din prafuri sau fibre, instalaiile electrice trebuie s aib gradul de protecie IP 5X sau IP 6X n funcie de riscul pe care l prezint zona i avnd temperatura de suprafa conform normativului I.7.

La realizarea distribuiei instalaiilor electrice trebuie luate msuri pentru a se evita depunerile de praf sau fibre pe acele pri ale instalaiei care pot provoca o nclzire periculoas. Aceste zone trebuie limitate prin proiectare, astfel nct n funcionare normal, temperatura pe suprafaa lor s nu produc aprinderea prafului sau a fibrelor depuse.

Dac distribuiile sunt pozate n tuburi de protecie acestea trebuie etanate la extremitatea plasat n zona cu pericol de explozie.

Arii de distribuie a carburanilor lichizi

7.9.9. Zonele de protecie pentru gurile de descrcare a carburanilor din rezervoarele de stocaj, pentru guri de aerisire i pentru aparate de distribuie sunt definite n normativul NP 004.

7.9.10. Distribuiile electrice executate n aceste zone trebuie realizate cu cabluri rezistente la solicitri mecanice i la hidrocarburi.

Dac distribuiile sunt pozate n tuburi de protecie, acestea trebuie etanate la extinderea plasat n zona cu pericol de explozie.

7.9.11. n zonele cu pericol de explozie nu trebuie s se instaleze i nu trebuie s treac dect distribuiile electrice care servesc exploatrii acestor zone.

7.9.12. Aparatele de protecie ale instalaiei electrice trebuie grupate pe unul sau mai multe tablouri care vor fi instalate:

- n ncperi sau amplasamente care au condiii normale cu privire la influenele externe;

- n dulapuri nchise situate n afara zonelor cu pericol de explozie, a zonelor de splare sau a zonelor de gresaj.

7.9.13. Asigurarea legrii la pmnt a maselor instalaiei electrice a conductelor metalice i a prilor metalice ale elementelor de construcie i a rezervoarelor din zona respectiv se realizeaz printr-o priz sau un ansamblu de prize de pmnt.

7.10. Instalaii electrice montate pe elemente de construcii din materiale combustibile

7.10.1. Instalaiile electrice montate pe elemente de construcie combustibile trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

- distribuia trebuie realizat astfel nct s nu fie propagatoare de flacr; este interzis pozarea conductoarelor cu izolaie de cauciuc pe lemn;

- toate aparatele electrice, echipamentele, conductoarele, cablurile i evile de protecie trebuie montate conform normativului I.7. [top]ANEXA 1


STANDARDE




SR CEI 60034

























































[top]

ANEXA 2











[top]

ANEXA 3













[top]

ANEXA 4




slabe1

3

medii5

mari7

foarte mari9

7.8.1. Distribuiile instalaiilor electrice din ncperi cu pericol de incendiu trebuie realizate astfel nct acestea s nu permit propagarea flcrii.

Aceast prevedere este valabil i pentru distribuii dispuse la exterior, pe perei care pot s transmit cldura (de ex. perei metalici).

7.8.2. Aparatele utilizate n instalaiile electrice din ncperi cu pericol de incendiu trebuie concepute astfel nct n funcionarea normal, cu arc electric ce se produce n interiorul acestora s nu poat provoca incendii n exteriorul lor, avnd gradul de protecie stabilit potrivit prevederilor normativului I.7.

7.8.3. Echipamentele electrice utilizate n aceste ncperi trebuie limitate la strictul necesar procesului tehnologic. Celelalte echipamente electrice (care nu sunt strict necesare exploatrii) se recomand s fie amplasate ntr-o incint separat de ncperile cu pericol de incendiu prin perei rezisteni la foc.

7.8.4. Este permis traversarea acestor ncperi cu pericol de incendiu cu circuite care deservesc alte ncperi dac se respect simultan urmtoarele condiii:

- circuitele sunt protejate la suprasarcin i scurtcircuit prin dispozitive de protecie amplasate n amonte de traversare;

- circuitele nu conin nici o conexiune pe parcursul din interiorul ncperii cu pericol de incendiu; dac totui acestea exist ele trebuie nchise n manoane i trebuie s aib gradul de protecie IP 4X, n absena prafului i IP 5X, n prezena prafului.

7.8.5. Se recomand protejarea cricuitelor care deservesc aceste ncperi cu dispozitive de protecie difereniale avnd un curent diferenial rezidual nominal mai mic sau egal cu 500mA.

Nu este necesar prevederea unui dispozitiv de protecie diferenial pe fiecare din circuitele care deservesc aceste ncperi dac un asemenea dispozitiv este amplasat n amonte de aceste circuite. (de ex. la originea instalaiei).

7.8.6. Traversarea pereilor i planeelor acestor ncperi de ctre instalaiile electrice nu trebuie s diminueze rezistena la foc a acestor elemente de construcii lundu-se msuri corespunztoare de etanare a golurilor din jurul acestora cu alctuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativelor I.7, P 118 i P 107.

7.8.7. Prile active ale circuitelor TFJS i TFJP trebuie s fie:

- nchise n manoane care au grad de protecie IP 2X;

- prevzute cu o izolaie complet care s suporte o tensiune de ncercare de 500 V timp de un minut.

7.8.8. Corpurile de iluminat din aceste tipuri de ncperi trebuie s aib gradul de protecie IP 4X, n absena prafului i IP 5X, n prezena prafului.

7.8.9. Elementele uor de deteriorat ale instalaiilor electrice (de ex. lmpile corpurilor de iluminat) trebuie protejate mpotriva ocurilor (de ex. prin capace de plastic, grilaje etc.).

7.9. Instalaiile electrice n zone cu pericol de explozie

7.9.1. Materialele electrice trebuie alese n funcie de zonele cu pericol de explozie.

7.9.2. Instalaiile electrice din zone cu atmosfer exploziv format din gaze, vapori sau ceuri trebuie s fie:

- n totalitate construite cu materiale electrice n execuie Exi sau Exia II, atunci cnd atmosfera exploziv este prezent permanent sau pe perioade ndelungate;

- n totalitate construite cu materiale electrice n execuie Ex (d, p, i), dac atmosfera exploziv se formeaz intermitent n funcionare normal.

7.9.3. Materialele utilizate n instalaii electrice din ncperi cu pericol de explozie trebuie s fie alese i instalate astfel nct nclzirea normal n acest caz de defect s nu poat provoca incendiu.

7.9.4. Instalaiile electrice trebuie proiectate i executate astfel nct:

- s respecte prevederile normativului I.7;

- s fie reduse la ceea ce este strict necesar nevoilor de exploatare;

- s nu fie una din cauzele posibile de inflamare a atmosferei explozive.

7.9.5. Distribuiile electrice nu trebuie s fie propagatoare de flacr i s fie protejate mpotriva ocurilor mecanice i aciunii produselor utilizate sau fabricate n aceste ncperi.

7.9.6. Trecerile distribuiilor ntre ncperi cu pericol de explozie i alte ncperi sau amplasamente trebuie s fie realizate astfel nct s mpiedice trecerea atmosferei explozive.

7.9.7. Cablurile cu tensiunea nominal de 1000V pot fi utilizate dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele condiii:

a) Cablurile nu trebuie s fie supuse nici unui risc de deteriorri mecanice:

- dac distribuia electric se afl n ncperi cu riscuri mecanice, acestea trebuie s aib, fie prin construcie, fie prin instalare, o protecie mecanic corespunztoare riscurilor mecanice la care sunt expuse.

b) Valorile curenilor admisibili n conductoare trebuie s fie reduse cu min. 25%.

c) Toate circuitele trebuie protejate mpotriva suprasarcinilor. Amplasarea acestor dispozitive se face conform normativului I.7 i nu se admite deplasarea punctului de instalare.

d) Cablurile trebuie s fie protejate mpotriva influenelor externe prezente.

e) Modul de racordare al cablurilor la aparatele i echipamentele necesare trebuie s fie corespunztor condiiilor impuse astfel nct s se elimine riscurile de explozie.

7.9.8. n cazul n care atmosfera exploziv este format din prafuri sau fibre, instalaiile electrice trebuie s aib gradul de protecie IP 5X sau IP 6X n funcie de riscul pe care l prezint zona i avnd temperatura de suprafa conform normativului I.7.

La realizarea distribuiei instalaiilor electrice trebuie luate msuri pentru a se evita depunerile de praf sau fibre pe acele pri ale instalaiei care pot provoca o nclzire periculoas. Aceste zone trebuie limitate prin proiectare, astfel nct n funcionare normal, temperatura pe suprafaa lor s nu produc aprinderea prafului sau a fibrelor depuse.

Dac distribuiile sunt pozate n tuburi de protecie acestea trebuie etanate la extremitatea plasat n zona cu pericol de explozie.

Arii de distribuie a carburanilor lichizi

7.9.9. Zonele de protecie pentru gurile de descrcare a carburanilor din rezervoarele de stocaj, pentru guri de aerisire i pentru aparate de distribuie sunt definite n normativul NP 004.

7.9.10. Distribuiile electrice executate n aceste zone trebuie realizate cu cabluri rezistente la solicitri mecanice i la hidrocarburi.

Dac distribuiile sunt pozate n tuburi de protecie, acestea trebuie etanate la extinderea plasat n zona cu pericol de explozie.

7.9.11. n zonele cu pericol de explozie nu trebuie s se instaleze i nu trebuie s treac dect distribuiile electrice care servesc exploatrii acestor zone.

7.9.12. Aparatele de protecie ale instalaiei electrice trebuie grupate pe unul sau mai multe tablouri care vor fi instalate:

- n ncperi sau amplasamente care au condiii normale cu privire la influenele externe;

- n dulapuri nchise situate n afara zonelor cu pericol de explozie, a zonelor de splare sau a zonelor de gresaj.

7.9.13. Asigurarea legrii la pmnt a maselor instalaiei electrice a conductelor metalice i a prilor metalice ale elementelor de construcie i a rezervoarelor din zona respectiv se realizeaz printr-o priz sau un ansamblu de prize de pmnt.

7.10. Instalaii electrice montate pe elemente de construcii din materiale combustibile

7.10.1. Instalaiile electrice montate pe elemente de construcie combustibile trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

- distribuia trebuie realizat astfel nct s nu fie propagatoare de flacr; este interzis pozarea conductoarelor cu izolaie de cauciuc pe lemn;

- toate aparatele electrice, echipamentele, conductoarele, cablurile i evile de protecie trebuie montate conform normativului I.7. BIBLIOGRAFIE

1 Masini aparate ,actionari si automatizari

Manual pentru clasa XI-a si a XII-a

Editura Didacatica si Pedagogica Bucuresti 1995

Autori : Nastase Bichir , Dan Mihoc , Corneliu Botan , Sabina Hilohi

2 Instalatii si echipamente electrice

Manual pentru clasele xI-a si a XII-a

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1996

Autori : Niculaie Mira , Constantin Negus

3. Materiale de invatare/PHARE/2004/TEHNIC/

http://archive.tvet.ro/web/FR_PHARE_2005/Anexe/Anexa%208/4%20Materiale/PHARE2004/Tehnic/

4. Auxiliare curriculare clasa a XII-a si a XIII-a SAM / ELECTRIC /

http://archive.tvet.ro/web/Aux_Nivel_3/Electric/

ANEXA 1


STANDARDE




SR CEI 60034- Maini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecie asigurate de nveliurile mainilor electrice rotative.

























































ANEXA 2











[

ANEXA 3













ANEXA 4




slabe1

3

medii5

mari7

foarte mari9

ANEXA 5

METODA SIMPLIFICAT PENTRU DETERMINAREA SECIUNII CONDUCTOARELOR I PENTRU ALEGEREA DISPOZITIVELOR DE PROTECIE

Protecia mpotriva suprasarcinilor, seciuni, pierderi de tensiune

Conductoare de cupruCurentul nominal al dispozitivului de protecie (A)Seciuni minime ale conductoarelor (mm2)Pierderea de tensiune %

Fuzibile gl-gGDisjunctoare miciDisjunctoare uzualeFazaNeutru (N)Protecie (PEN)Monofazate 230VTrifazate 400V

Lmax6/LmaxLmax6/Lmax

1016161,51,51,5320,18650,092

1620202,52,52,5400,15800,075

202525444500,121000,060

323235666550,111100,054

404750101010650,0921300,046

506065161616800,0751600,037

807590251616900,0671800,033

100951103516161000,0602000,030

1251605025251000,0602000,030

1602107035351000,0602100,028

2002509550501200,0502400,025

25030012070701200,0502500,025

31534015070701200,0502400,025

31539018595951200,0502500,024

4004602401201201300,0462600,023

4005202x1201201202900,021

5006002x1501501502700,022

6306902x1851501502800,021

6307303x1201851853100,019

6308403x1501851852900,021

8009603x1852402403000,020

Protecia mpotriva suprasarciniolor, seciuni, pierderi de tensiune

Conductoare de aluminiuCurentul nominal al dispozitivului de protecie (A)Seciuni minime ale conductoarelor (mm2)Pierderea de tensiune %

Fuzibile gl-gGDisjunctoare miciDisjunctoare uzualeFazaNeutru (N)Protecie (PEN)Monofazate 230VTrifazate 400V

Lmax6/LmaxLmax6/Lmax

1016152,52,52,5320,18650,092

162020444400,15800,075

202525666450,13800,066

323840101010500,12950,063

404750161616600,101200,050

636070252525700,0851400,043

807585352525800,0751600,037

100125502525750,0801500,040

125160703535850,0701700,035

160190855050950,0631900,031

20022012070701000,0602100,028

2002601507070950,0631900,031

25029018595951000,0602000,030

3153502401201201000,0602100,028

3154003001501501100,0542200,027

3154002x1201201202300,026

4004602x1501501502200,027

4005202x1851501502300,026

5005603x1201851852500,024

5006403x1501851852300,026

6307303x1852402402400,025

8008603x2402402402600,023

1PEConductor de protectieCuAl(OL echivalent)s 16sP sF Cu 4 mm2Al 4 mm2LocuinteCu 2,5 mm2Al ---

16 < s 35sP = 16

sF 35sP sF/2

s 16CusP 10Cu*** Echipamente informatice

2NConductor neutru (nul de lucru)CuAlsF 16sN = sF

16 < s 35sN 16Cu

sF > 35sN 25Al

3PENConductor comun de protectie si neutruCuAlsF 16sPEN 10CusPEN 16Al

sF - seciunea conductorului de faz; sP - seciunea conductorului de protecie; sN - seciunea conductorului neutru.

*Pentru circuitele monofazate seciunea conductorului neutru (de nul) este egal cu cea a conductorului de faz.

**Conform SR CEI 60364-3+A1/97.

***Cu excepia cazului cnd conductorul face parte dintr-un cablu sau din conductoarele n eav (tuburi).

****Se pot folosi i mai multe conductoare n paralel dac suma seciunilor este cel puin 10 mm2.

Date post:	08-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	paul-olaru
View:	136 times
Download:	17 times

EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE.doc

Documents