+ All Categories
Home > Documents > examinarea pacientului

examinarea pacientului

Date post: 17-Dec-2015
Category:
Upload: radu-gheorghe-solomon
View: 715 times
Download: 59 times
Share this document with a friend
Description:
sdfghjk
22
Examenul clinic obiectiv Examenul general-permite aprecierea starii generala de sanatate,a dezvoltarii psiho- motorii.pe baza dezvoltarii generale,pacientul se incadreaza intr-unul din tipurile constitutionale: Ectomorf-crestera este predominant in inaltime -inalt si suplu -fata inalta(leptoprosop) -craniu dolicocefal-predomina dezvoltarea antero- posterioara Tipul ectomorf este predispus la anomalii in plan sagital(prodentie,prognatism,retrognatism).Reacti oneaza bine la tratament dar recidiva este frecventacontentie indelungata Mezomorf(atletic) -statura echilibrata,musculos -craniu mezocefal endomorf-dezvoltarea este accentuata in sens transversal -scund si cu tendinta la ingrasare,vesel,jovial -craniu brahicefal -facies de tip euriprosop Raspuns la tratament lent dar recidiva este putin importanta.
Transcript

Examenul clinic obiectiv

Examenul clinic obiectiv

Examenul general-permite aprecierea starii generala de sanatate,a dezvoltarii psiho-motorii.pe baza dezvoltarii generale,pacientul se incadreaza intr-unul din tipurile constitutionale:

Ectomorf-crestera este predominant in inaltime

-inalt si suplu

-fata inalta(leptoprosop)

-craniu dolicocefal-predomina dezvoltarea antero-posterioara

Tipul ectomorf este predispus la anomalii in plan sagital(prodentie,prognatism,retrognatism).Reactioneaza bine la tratament dar recidiva este frecventa(contentie indelungata

Mezomorf(atletic)

-statura echilibrata,musculos

-craniu mezocefal

endomorf-dezvoltarea este accentuata in sens transversal

-scund si cu tendinta la ingrasare,vesel,jovial

-craniu brahicefal

-facies de tip euriprosop

Raspuns la tratament lent dar recidiva este putin importanta.

FIGIn functie de dezvoltarea generala in raport cu varsta,pacientul poate fi:

-normosom

-hipersom

-hiposom

Examenul loco-regional

Examenul facial

se face din norma frontala si din norma laterala.Se observa:

-forma fetei(ovala,patrata,triunghiulara,pentagonala)

-simetria faciala

-proportia etajelor fetei

Simetria faciala se apreciaza fata de linia mediana,la examinarea din norma frontala

FIGLinia mediana a fetei se traseaza prin doua puncte:

-superior Nasion sau Ophrion

-inferior-subnasion

Se pot evidentia laterodevieri mandibulare prin pozitionarea punctului pogonion(Pg) lateral de linia mediana.Simetria in sens transversal si vertical a celor doua hemifete se apreciaza prin pozitia fata de linia mediana a punctelor Zygion si Gonion,bilateral.

Proportia dintre etajele fetei si ale figurii:

Fata are doua etaje:

Superior -Ophrion-Subnasion

Inferior-Subnasion-Gnation

In AnDM se pot observa modificari ale marimii etajului inferior:

-micsorare-in ocluzia adanca acoperita,hipodezvoltare mandibulara

-marire-in ocluzia deschisa,prognatism mandibular

Figura are trei etaje:

-superior-Trichion-Ophrion

-mijlociu-Ophrion-Subnasion

-inferior-Subnasion-Gnation

Tipul cranian

-se evalueaza prin observatie

-se determina prin masurarea indicelui cefalic(IC),care reprezinta raportul dintre latimea si lungimea maxima a craniului

latimea craniului-distanta(mm) eurion-eurion(Eu)-punctul cel mai extern al boltii craniene,situat la nivelul bazeloe parieto-temporale

lungimea craniului-distanta glabela(G)-punctul median cel mai proeminent al liniei intersprincenoase-opistocraniu(Op)-punctul posterior cel mai proeminent al craniului pe linia mediana

Eu-Eu

IC= (((((x100

G-Op

In functie de valoarea acestui indice,tipul cranian poate fi:

-dolicocefal-IC(75

-mezocefal-IC=75-80

-brahicefal-IC(80 FIG

Tipul facial-se determina prin masurarea indicelui facial(IF)morfologic,care reprezinta raportul intre inaltimea si latimea maxima a fetei

Inaltimea fetei-distanta(mm)nasion (N)-punctul median cel mai decliv la nivelul radacinii nasului-si gnathion(Gn)-punctul cel mai inferior si posterior al mandibulei,pe linia mediana

Latimea fetei-distanta zygiog-zygion(Zy)-punctul cel mai proeminent al arcadei zigomatice

N-Gn

IF= (((((x100

Zy-Zy

In functie de valoarea indicelui tipul facial poate fi:

-leptoprosop(fata lunga si ingusta)

-mezoprosop

-euriprosop(fata lata)

Examenul de profil.Pentru a stabili tipul profilului, pacientul se examineaza din norma laterala,facand abstractie de piramida nazala.In mod normal, profilul este usor convex sau drept.Patologic,poate fi convex accentuat(in proalveolodentie superioara sau retrognatism mandibular) sau concav(prognatii mandibulare, retrognatii maxilare )

Dupa o alta clasificare,profilul poate fi prognat/ortognat/retrognat.

Cimpul de profil facial este situat intre planurile Simon si Dreyfuss,planuri verticale,perpendiculare pe planul Frankfurt(Suborbitale-Porion).

FIGPlanul Simon(orbitofrontal) trece prin punctul suborbitar.in mod normal,pe acest plan se gasesc Gnathion si comisura buzelor

Planul Dreyfuss(nazofrontal),trece prin Nasion.Pentru un profil armonios,in cimpul de profil se situeaza buza superioara si cea inferioara,santul labiomentonier si Pogonionul.

Examinarea contururilor osoase se face prin palpare

Ex.piramidei nazale-marime,forma.Patologic se poate observa deviatie de sept,care poate determina obstructie nazala.

Ex.partilor moi:

-buze-pot fi subtiri(hipertone),groase(hipotone),uscate,fisurate-la respiratorii orali

-protrudate/normale/retrudate.In mod normal,din profil,buza superioara depaseste spre anterior cu 1-2 mm buza inferioaratreapta labiala.treapta labiala poate fi normala/inversata/accentuata.

Fig

-santurile faciale pot fi sterse/accentuate-in special santul labio-mentonier-sters in ocluzia deschisa,pronuntat in ocluzia adanca acoperita

Ex.sistemului ganglionar-prin palpare-grupurile submaxilar,mentonier,mastoidian,jugulo-carotidian

Examenul endobucal

Aspectul mucoasei bucale

Frenurile marime,insertie(inalta,normala,joasa).ex. frenul buzei superioare jos inserat poate determina aparitia diastemei;frenul lingual scurt se poate asocia cu retrognatism mandibular sau hipodezvoltare mandibulara.

Limba dimensiune,tonus.Macroglosia are ca si consecinta largirea arcadei inferioare cu aparitia de treme,in unele cazuri instalarea unei malocluzii de clasa a-III-a.

Bolta palatina

-forma boltii-normala,joasa,adanca,ogivala

-dimensiunea-se apreciaza in mm,pe linia mediana,de la limita cervicala a proceselor alveolare la adancimea maxima.

-torusul palatin-prezenta,dimensiune,localizare

Parodontiul

Starea igienei-buna,satisfacatoare,deficitara,tartru dentar

Modificari :inflamatie,hipertrofie,retractie gingivala,pungi

Mobilitate dentara- consecinta a traumei ocluzale

Examenul arcadelor alveolo-dentare

Se precizeaza dentatia(statusul dentar) poate fi

-temporara(6 luni-6 ani)

-mixta(6-12 ani)

-permanenta(dupa 12 ani)

dentitia (varsta dentara)-poate fi

-concordanta cu varsta cronologica

-neconcordanta precoce

-intarziata

forma arcadelornormal-semicerc in dentatia temporara

-parabola,la maxilar;semielipsa la mandibula,in dentatia permanenta

-patologic-V-ingustare la nivelul frontalilor

-omega-ingustare la nivel premolar

- U-segmentele laterale de arcada paralele,ingustare la molari

-M-meziopalatorotatia incisivilor centrali

-pentagon-zona anterioara in V+vestibulopozitie a caninilor

-trapez-pozitionarea incisivilor pe o linie dreapta

Examenul arcadelor se continua cu apelul dintilor,examenul monomaxilar,examenul ocluziei statice,examenul ocluziei dinamice. Examenul monomaxilar si examenul ocluziei statice se pot face si pe modelul de studiu.

Apelul dintilor prezenti pe arcada,pentru care se vor preciza modificarile de

- pozitie:-vestibularizari/palatinizari

-mezializari/distalizari

-suprapozitii/infrapozitii

-gresiuni/versiuni

-rotatii-pentru incisivi se precizeaza localizarea axului de rotatie-acelasi cu axul dintelui (rotatie axiala)sau la nivelul unei margini(rotatie marginala)

-forma

-volum-macro-sau microdentie-generalizata sau localizata in mod normal suma incisiva superioara este SI=28-35 mm

in cazul malpozitiilor se apreciaza deficitul de spatiu,mobilitatea dentara-fiziologica/patologica;integritatea-leziuni carioase simple sau complicate,distrofii sau displazii dentare,abrazii,fracturi sau fisuri dentare.In cazul obturatiilor calitatea acestora,fiind important

In dentatia temporara o importanta deosebita are planul postlacteal,stabilit de fetele distale ale molarilor doi temporari,deoarece determina relatia in care erup molarii de 6 ani.Pentru obtinerea unui raport neutral la molar in sens sagital,planul postlacteal trebuie sa fie drept sau in treapta meziala.

Variante patologice ale acestui plan sunt-in treapta mezializata(mezializarea peste 2 mm)-insotit de mezializare si anterior(la canin,incisivi)

-in treapta distalizata

La pacientii intre 4-6 ani,prezenta spatierilor dentare-tremele primatelor,situate la maxilar intre incisivul lateral si canin,iar la mandibula intre canin si primul molar,precum si aparitia campului retromolar indica o crestere maxilara normala.

Lipsa abraziei dintilor temporari poate fi o cauza de AnDM-neabrazarea caninilor temporari determina devierea mandibulei spre anterior sau lateral ,cu obtinerea unei ocluzii mezializate sau incrucisate.

Modificarile de pozitie monomaxilare se apreciaza folosind cele trei planuri de referinta(sagital,transversal,vertical).

Planul sagital este un plan vertical,orientat antero-posterior,planul transversal este orizontal iar planul vertical este perpendicular pe celelalte doua.FIG

Se examineaza zona frontala si zona laterala dr/stg.

Grup frontal:

Sagital

-normal-superior-inclinare spre vestibular cu 15 grade

-inferior-inclinare spre lingual 0-5 grade,apreciate prin raportul intre baza apicala si baza coronara

-modificari-protruzie(proalveolodentie)

-retruzie(retroalveolodentie)

Transversal-normal aliniere dentara cu puncte de contact

-modificari-inghesuire

-spatiere(diastema,treme)

Vertical

-normal-grupul frontal atinge planul de ocluzie

-modificari-suprapozitie-marginea incizala depaseste planul ocluzal

-infrapozitie-marginea incizala nu atinge planul ocluzal

Grup lateral:

Sagital

-normal-fetele distale ale ultimilor molari superiori ating planul tuberal

-modificari-mezializari,cu scurtarea arcadei dentare

-distalizari(rar)

Transversal-normal-simetria hemiarcadelor fata de planul medio-sagital(planul medio-sagital are ca repere:anterior-intersectia celei de a-2-a pereche de rugi palatine cu linia mediana;posterior spina nazala posterioara)-se apreciaza cu simetroscopul

-modificari-ingustare simetrica/asimetrica

-largire

Vertical

-se examineaza curba sagitala de ocluzie,care in mod normal este convexa spre inferior-modificari-curba Spee aplatizata,accentuata,inversata

Examenul ocluziei statice se poate face in cavitatea bucala sau pe modelul de studiu. Deoarece mandibula este osul mobil,maxilarul este considerat reper,cu rezerva ca se va face distinctie intre modificarile de cauza bazala(osoasa)si cele de cauza dentara

Examinarea se face:- in zona frontala

-in zona laterala-la canin si la molarul unu,pe ambele hemiarcade,in cele trei planuri spatiale(sagital,transversal,vertical) Frontal

Sagital-normal-raport psalidodont,cu treapta sagitala(overjet) de 1-2 mm

-raport labiodont(cap la cap)-considerat normal la copii daca rapoartele ocluzale in zona laterala sunt corecte

-modificari-angrenaj invers cind 1-2 dinti inferiori sunt situati anterior fata de antagonisti

-ocluzie inversa frontala-cind tot grupul frontal inferior este situat anterior fata de antagonisti.-in prognatism mandibular,retrognatism maxilar etc. ocluzia inversa poate fi cu contact interdentar sau cu treapta sagitala negativa,element de care depinde gravitatea anomaliei

-inocluzie sagitala-treapta sagitala marita(4-6-10mm).masurarea treptei sagitale se realizeaza intre fata palatinala Isup si fata vestibulara a Iinf,la nivelul marginii incizale a Isup-in compresie de maxilar cu proalveolodentie,retrognatism mandibular,ocluzie distalizata

Transversal-normal-linia interincisiva inferioara se afla in prelungirea celei superioare,pe linia medio-sagitala. Liniile mediene nu se traseaza in functie de frenurile labiale ,deoarece acestea pot fi deviate

-modificari-devierea liniei interincisive inferioare fata de cea superioara-poate fi data de laterodeviere mandibulara,laterognatie sau de migrari dentare

Vertical normal Isup acopera 1/3 din inaltimea Iinf

-modificari-cresterea gradului de acoperire:1/2,2/3,1/1

-inocluzie verticala-ocluzie deschisa. Spatiul de inocluzie are o dimensiune orizontala-nr.de dinti cuprinsi si o dimensiune verticala marimea inoluziei(mm)

Lateral examinarea se face la nivel canin si la nivel molar(M1)

Sagital Canin- normal-virful cuspidului caninului superior este situat intre Cinf si PM1

-modificari-raport distalizat,cind reperul inferior se afla mai distal.distalizarea poate fi de cuspid,1 cuspidetc.,sau se poate aprecia in mm

-raport mezializat,cind reperul inferior este situat mai mezial.de asemenea ,mezializarea poate fi de diverse grade

Molar-normal-verticala prin virful cuspidului mezio-vestibular al M1 sup se afla in prelungirea primului sant intercuspidian al M 1 inf-cheia de ocluzie a lui Angle

Modificari-raport mezializat

-raport distalizat

transversal

canin normal-fata palatinala a Csup vine in contact cu fata vestibulara a Cinf si a PM1inf

-modificari-treapta transversala

-raport cap la cap

-angrenaj invers

Molar-normal-cuspizii vestibulari ai M sup circumscriu cuspizii vestibulari ai M inf

Modificari- ocluzie incrucisata--cuspizii vestibulari ai M inf circumscriu cuspizii vestibulari ai Msup

-ocluzie inversa laterala

-ocluzie cap la cap--cuspizii vestibulari ai M sup vin in contact cu cuspizii vestibulari ai M inf

-ocluzie lingualizata-dintii laterali superiori circumscriu cu mai mult de un cuspid dintii laterali inferiori

Vertical

Canin-normal Csup acopera 1/3 din inaltimea Cinf

-modificari-cresterea gradului de acoperire:1/2,2/3,1/1

-inocluzie verticala-ocluzie deschisa.Molar-normal-existenta contactelor ocluzale functionale

modificari- contacte ocluzale nefunctionale

-inocluzie verticala-ocluzie deschisa laterala

Examenul functional al ocluziei

( se examineaza pozitia de repaus sau de postura a mandibulei.Pacientul aflat in fotoliu cu capul orientat drept, planul Frankfurt, paralelcu podeaua, in stare de relaxare, efectueaza o deglutitie, dupa care in momentul imediat urmator mandibula se afla in pozitie de repaus. Se apreciaza: echilibrul muscular , pozitia condililor, dimensiunea verticala a etajului inferior, spatiul de inocluzie in zona laterala si gradul de acoperire incisiva.

( din aceasta pozitie se examineaza drumul de inchidere parcurs de mandibula pana la intercuspidare maxima, urmarindu-se pozitia mentonului si punctului interincisiv. In cazul unui contact prematur se va observa o inchidere in doi timpi: primul timp de contact initial, prematur, si al doi-lea timp, cu devierea mandibulei pana la opozitie de intercuspidare maxima de convenienta.

( se examineaza miscarea de propulsie, urmarim daca dintii superiori asigura ghidajul anterior si daca se produce dezocluzia dintilor posteriori (laterali).In cazul pacientilor cu retrognatie mandibulara se recomanda efectuarea testului functional de propulsie: se comanda pacientului sa propulseze mandibula pana la relatii neutrale la molari si canini si se urmareste daca: se normalizeaza sau nu aspectul general de profil endobucal: ce procent se reduce din inocluzia sagitala prin propulsarea mandibulei si ce procent trebuie desfiintat prin palatinizarea incisivilor superiori.In cazul pacientilor cu prognatie mandibulara se va realiza testul functional de retropulsie: se conduce mandibula in retropulsie cu o manevra asemanatoare celei de conducere in relatie centrica. In urma acestui test putem avea: rezultate negative: daca mandibula nu poate fi condusa in retropulsie (in prognatii mandibulare adevarate si in pseudoprognatii prin retrognatie maxilara) rezultate partial pozitive: mandibula poate fi condusa in retropulsie partial pana la intalnirea unui obstacol (in pseudoprognatii mandibulare prin conducere cuspidiana si in cele in care exista atat modificari functionale cat si anatomice) rezultate pozitive: mandibula poate fi condusa in retropulsie pana la relatii neutrale (pseudoprognatii mandibulare prin conducere articulara)( se analizeaza miscarile de lateralitate dreapta si stanga precizandu-se tipul de ghidaj si existenta sau nu a unor interferente sau contacte premature pe partea activa sau inactiva. In cazul in care linia mediana este deviata in ocluzie se va urmari daca aceasta se corecteaza sau nu in repaus.Daca avem o laterodeviere mandibulara sau ocluzie distalizata trebuie sa observam pozitia mandibulei si in fonatie. De obicei se observa corectarea pozitiei in fonatie si ameliorarea aspectului facial.


Recommended