+ All Categories
Home > Documents > examen psiho

examen psiho

Date post: 15-Nov-2015
Category:
Upload: luciacroitori
View: 158 times
Download: 19 times
Share this document with a friend
Description:
34t3
60
1. Obiectul psihologiei dezvoltarii Psihologia dezvoltarii este o ramura a sistemului de stiinte psihologice, ea isi are toate atributiile necesare ale unei stiinte: obiect de studio, metode de cercetare, sarcini care necesita solutionare, conceptii de care se conduce, reviste de specialitate, ect. Obiectul p.d. este foarte complex: 1)p.d. are ca obiect aparitia si evolutia psihicului in ontogeneza(de la nastere pina la moarte). 2)p.d. arata dinamica pe care o parcurge psihicul in dezvoltarea sa. 3)p.d. are ca obiect fortele motrice de dezvoltare a psihicului, factorii si conditiile care contribuie la dezvoltarea psihicului. 4)p.d. are ca obiect particularitatile de virsta si individuale ale dezvoltarii psihice. 5)p.d. are ca obiect crizele care apar in dezvoltarea psihica si in formarea personalitatii pe parcursul vietii. 6) s.a.m.d. Asadar, obiectul de studiu al psihologiei dezvoltarii este destul de complex. 2.Structura psihologiei dezvoltarii P.d. ca ramura a psihologiei reprezinta la rindul ei un subsistem de branse care se rinduiesc in corespundere cu dezvoltarea psihica pe parcursul vietii: - psihologia nou-mascutului -psihologia pruncului -psihologia copilului de virsta timpurie -psihologia prescolarului -psihologia elevului de virsta scolara mica -psihologia preadolescentului -psihologia adolescentului -psihologia tineretii -psihologia maturitatii -psihologia batrinetii (sinescentei) Toate aceste ramuri ale psihologiei dezvoltarii formeaza un microsistem din cadrul sistemului general de stiinte psihologice. Ele sunt strins legate intre ele si se bazeaza unele pe altele. La rindul lor, fiecare din aceste branse, isi
Transcript

1. Obiectul psihologiei dezvoltariiPsihologia dezvoltarii este o ramura a sistemului de stiinte psihologice, ea isi are toate atributiile necesare ale unei stiinte: obiect de studio, metode de cercetare, sarcini care necesita solutionare, conceptii de care se conduce, reviste de specialitate, ect. Obiectul p.d. este foarte complex:1)p.d. are ca obiect aparitia si evolutia psihicului in ontogeneza(de la nastere pina la moarte).2)p.d. arata dinamica pe care o parcurge psihicul in dezvoltarea sa.3)p.d. are ca obiect fortele motrice de dezvoltare a psihicului, factorii si conditiile care contribuie la dezvoltarea psihicului.4)p.d. are ca obiect particularitatile de virsta si individuale ale dezvoltarii psihice. 5)p.d. are ca obiect crizele care apar in dezvoltarea psihica si in formarea personalitatii pe parcursul vietii.6) s.a.m.d.Asadar, obiectul de studiu al psihologiei dezvoltarii este destul de complex.

2.Structura psihologiei dezvoltariiP.d. ca ramura a psihologiei reprezinta la rindul ei un subsistem de branse care se rinduiesc in corespundere cu dezvoltarea psihica pe parcursul vietii:- psihologia nou-mascutului-psihologia pruncului-psihologia copilului de virsta timpurie-psihologia prescolarului-psihologia elevului de virsta scolara mica-psihologia preadolescentului-psihologia adolescentului-psihologia tineretii-psihologia maturitatii-psihologia batrinetii (sinescentei)Toate aceste ramuri ale psihologiei dezvoltarii formeaza un microsistem din cadrul sistemului general de stiinte psihologice. Ele sunt strins legate intre ele si se bazeaza unele pe altele. La rindul lor, fiecare din aceste branse, isi au obiectul lor de cercetare, metodele sale, sarcinile care urmeaza a fi solutionate. Ect.

3.Importanat psihologiei dezvoltariiPsihologia dezvoltarii are o importanta teoretica si practica.Importanta teoretica consta in faptul ca psihologia dezvoltarii furnizeaza cunostinte pentru diferite domenii ale vietii si activitatii omului. In primul rind pentru pedagogie, medicina, in juristprudenta. De exemplu: pina la o anumita virsta nu avem dreptul la vot. Importanta practica. P.d. are o deosebita importanta practica pentru educatia si instruirea copiilor. Marile pedagog rus, Constantin Usinschi, mentiona ca pentru al educa pe om multilateral, el trebuie mai intii cunoscut multilateral, tot el mentiona printer stiintele importante pentru pedagogie, psihologia ocupa primul loc, deaceea, orice pedagog, orice educator sau parinte trebuie sa cunoasca bine particularitatile dezvoltarii psihice si formarii personalitatii.

4.Sarcinile psihologiei dezvoltariiIn psihologia dezvoltarii exista a) sarcini teoreticeb)sarcini practiceSarcinile teoretice 1-a stabili legitatile noi in dezvoltarea psihica a omului2-a cerceta si a evidentia noi factori care influenteaza dezvoltarea psihica.3-a elucida premisele biologice ale dezvoltarii psihice.4-a determina conditiile sociale care contribuie la dezvoltarea psihica a omului5-a stabili crizele care au loc in dezvoltarea psihica pe parcursul ontogenezei.Sarcini practice 1-aplicarea cunostintelor din psihologia dezvoltarii la:-elaborarea codului educatii-la elaborarea manualelor, ghidurilor-la desavirsirea curriculei scolare-la perfectarea metodelor, procedeelor de instruire si educatie-la includerea copiilor cu dizabilitati in scoala de masa.

5.Metodele psihologiei dezvoltariiIn psihologia dezvoltarii se aplica metodele descrise la psihologia generala:-opservatia (de exemplu una e sa opservam copilul la virsta prescolara si alta la scolarul mic)-experimentul-convorbirea-ancheta-studierea produselor activitatilor-testareaExista insa si unele metode specifice pentru studierea dezvoltarii psihice si formarii personalitatii:- metoda genetica-metoda gemenilor-metoda jurnalului-metoda experimentului psiho-pedagogic-metoda biograficaMetoda genetica (istorica)-consta in studierea feomenului psihic corespunzator de la aparitia lui spre dezvoltarea pe etape si chiar pina la dispozitia posibila a lui.De exemplu: cum apare si se dezvolta vorbirea la copil si cum poate sa dispara la un adult(de exemplu:Gheorghe Urschi).Metoda genetica are 2 forme de baza: 1-longitudinala(genetica), 2-transversala.Lonitudinala consta in faptul ca este cercetat acelasi fenommen psihic la aceiasi copil pe parcursul unei perioade indelungate (luni, ani sau chiar o viata). De ex.:studiem cum apare vorbirea la aceeasi copii, cum se dezvolta ea la ei, de la nastere pina la 3 ani.Transversala se studiaza acelasi fenomen dar la copii diferiti. Intr-un interval mai scurt de timp. De exemplu studiem dezvoltarea vorbirii la 1 luna de zile, la anumiti copii,apoi la alti copii care au 3 luni, pe urma la cei care au 6 luni,12luni,18luni, 24,36 luni(3 ani)Metoda gemenilor-se studiaza gemenii monozigoti si heterozigoti.Aceasta metoda permite de a afirma ca educatia si instruirea sunt rezonabile. Fiind studiati gemenii monozigoti si aplicind diferite metode , procedee de educatie si instruire, la fiecare dintre ei putem determina daca ei se dezvota la fel sau diferit. La gemenii heterozigoti, aplicind aceleasi metode, procedee de educatie, instruire, putem determina daca ei se dezvolta diferit sau se dezvolta la fel.Metoda jurnalului- consta in faptul ca cercetatorul inregistreaza intr-un jurnal special data, virsta, subiectul cercetat, fenomenul cercetat pe parcursul zilelor, saptaminilor, lunilor, anilor si astfel se poate determina in dinamica dezvoltarea fenomenului dat. E bine sa fie inregistrata situatia in care loc aparitia, manifestarea si dezvoltarea fenomenului psihic respectiv(vb, memorie, gindire)Metoda experimentului psiho-pedagogic care consta din:* etapa de constatare a dezv. fenomenului dat la momentul respectiv.*etapa formativa cind are loc aplicarea anumitor metode, proceduri,tehnici de dezvoltare a acestui fenomen.*etapa de control, cind se verifica daca in procesul formarii sa dezvoltatfenomenul pe care lam studiat. Pn aceasta se compara 2 grupe scoala si gradinita-in care initial, la etapa 1 se determina nivelul lor in ceea ce priveste fenomenul cercetat. La etapa urmatoare in una din clase se aplica metode,procedee, noi de dezvoltare a gindirii, timp de 1 an de zile, iar in cealalta nu se aplica matoda traditionala. La sfirsitul anului se trece la etapa de control si se verifica daca sa produs schimbarea la dezvoltarea fenomenului studiat in clasa unde sa produs schimbarea la dezvoltarea vorbirii in clasa unde am folosit metodele si procedeele noi.Metoda biografica consta in descrierea sistemica a vietii, activitatii si dezvoltarii psihice a personei respective. De ex.: bibliografia lui M.Eminescu, sub aspectul reusitei lui la invatatura, sub aspectul aptitudinilor, capacitatilor, interesului, sentimentelor, atitudinilor, muncii. Asadar, de rind cu metodele mentionate in psihologia generala, exista si metode specifice pt psihologia dezvoltarii.

6. Din istoria psihologiei dezvoltarii.In RM psihologia dezvoltarii a inceput sa existe , sa se anunte ca stiinta psihologica in ultimii ani. Pina nu demult se studia psihologia virstelor, acest curs insa avea anumite neajunsuri. Din aceste considerente era nevoie de o disciplina care sa descrie virstele si crizele acestora, sa dezvaluie dezvoltarea umana .Psihologia dezvoltarii a avut adepti, din cele mai vechi timpuri. Elocvente, sub acest aspect, sunt lucrarile filozofilor antici Socrate, Platon, Aristotel, Quintilian, intelepciunea carora este utilizata si astazi. Invatamintul din evul mediu a scos in evidenta ca cpiii nu trebuie tratati ca niste maturi, deoarece au caracteristici specifice de dezvoltare, fiind necesara pregatirea lor pt viata sociala.Psihologii sunt interesati sa nvete despre mintea omeneasca, investigheaza experiente umane, procese psihologice, construiesc modele psihologice. De asemenea, ei sunt foarte atenti la metodele de cercetare pe care le utilizeaza, pentru a fi siguri ca aduna informatii ct se poate de precise. Unii psihologi folosesc experimentele n laborator sau n viata reala; unii efectueaza studii bazate pe observatie, unii lucreaza cu animale, iar altii realizeaza studii de caz pentru a examina individul n profunzime. n prezent toti psihologii sunt preocupati sa se asigure ca lucreaza sistematic si stiintific deoarece trebuie sa elimine ct mai mult posibil erorile propriilor credinte sau idei.Psihologia este un domeniu vast, aparut la confluenta multor domenii si delimitat n timp de necesitatile aparute odata cu dezvoltarea stiintei si a omului. Studiul istoriei psihologiei este de maxima importanta deoarece aduce n fata noastra ntreaga lupta evolutiva de-a lungul mileniilor cu cunoasterea si convingerile omului. Ceea ce a fost la nceput mit si legenda, a devenit istorie, apoi, filozofie si stiinta. Fiecare descoperire din filozofie, medicina, matematica, fizica este azi piatra de temelie pentru un domeniu nou, de sine statator numit psihologie.Dupa Nick, Hayes si Sue Orrell (1993) exista n prezent sase abordari principale ale psihologiei: abordarea behaviorista (comportamentala) ce examineaza modul n care mediul influenteaza comportamentul; abordarea cognitiva ce se refera la studiul proceselor noastre mentale considernd ca pentru a ntelege modul n care actioneaza oamenii este necesar sa ntelegem felul n care gndesc ei, memoreaza si argumenteaza; abordarea biologica se orienteaza n cercetare pe modul n care procesele fiziologice interne si structura genetica influenteaza comportamentul uman; abordarea sociala se bazeaza pe studiul relatiilor si interactiunilor umane n grupuri sociale; abordarea dezvoltarii modul n care oamenii se modifica de-a lungul timpului, odata cu dezvoltarea si diversificarea mediului social, tehnologic, biologic; abordarea umanista pune n centrul atentiei omul si experienta sa, analiznd dezvoltarea umana din punctul de vedere al dezvoltarii personale si a experientei sale subiective.Astfel cei trei factori: ereditatea, mediul, educatia, n dezvoltarea umana ne trimit n timp la cunoasterea istoriei umane; a filozofiei pna la egipteni si vechii greci. Transmisia genetica (modalitatea prin care dobndim nsusiri genetice de la parinti dar si stramosii nostri) este ntarita de transmisia cunostintelor si descoperirilor efectuate de mii de ani.Fara o dezvoltare a contextului socio-cultural si istoric nu ar fi existat dezvoltare a omului deoarece omul este determinat istoric si cultural de mediu, el nu poate trai izolat.Acest curs de istorie a psihologiei este menit sa ilustreze att evolutia cronologica a dezvoltarii gndirii umane pornind de la filozofie pna la ultimele descoperiri stiintifice ct si modul n care psihologia a evoluat o data cu trecerea timpului de la gndirea si simtirea filozofica la ceea ce azi este stiinta de sine statatoare psihologie.

7. Notiuni generale despre dezvoltarea psihicaCa si dezvoltarea in general, dezvoltarea psihica isi are particularitatile sale1-Dezv.psih. are loc de la simplu la compus, de ex mai intii la copil apar senzatiile, percepriile, pe urma reprezentarile, dupa aceea memoria, gindirea.2-dezv.psih are loc de la o calitate inferioara la una superioara. De ex. Copilul pronunta mai intii sunetele vb, apoi silabele, apoi cuvinte, si doar dupa aceea propozitiile.3-dezv. psih are loc de la vechi la nou. De ex-initial la copil apare atentia involuntara,iar in baza ei atentia voluntara, iar dupa aceasta cea postvoluntara.4- Calitatea psihica noua nu desfiinteaza cu desavirsire pe cea veche ci o include in context noi interactionind intre ele.De ex: odata cu aparitia atentiei voluntare, atentia involuntara nu dispare, ci coreleaza intre ele, in dependent de situatie.5-dezv. psihica are loc in mod stadial,adica in etape distincte, ordinea carora este aceiasi, iar durata lor poate fi diferita:de ex: Dupa cum a constatat J. Peaget, dezvoltarea inteligentei are loc in 4 stadii de baza: 1)de la nastere pina la 2 ani-perioada inteligentei senzoirio-motorii, 2) de la 2-7 ani- perioada preoperationala a inteligentei, 3)stadiul operatiilor concrete de gindire(gindirea folosind obiectele reale) 7-11 ani, 4) de la 11-15/16 ani stadiul operatiilor abstracte de gindire (generalizare, abstractizare).6- dezv. Psihica are loc neintrerupt si imperceptibil. De ex: noi nu cunoastem ora, ziua cind la noi a aparut atentia voluntara, reamintirea, imaginatia.7-Pe parcursul ontogenezei are loc cresterea in dezvoltarea psihica care inseamna procesul modificarilor si amplificarilor progressive in dezvoltarea psihicapina la atingerea nivelului mediu al omului adult. De ex: vocabularul copilului la 1 an e de 5 15 cuvinte, la 3 ani de 700-800 cuvinte, iar la 7 ani=3000 cuvinte.8- In procesul ontogenezei are loc maturizarea ei, prin care se intelege rezultatul dezv psih pina la atingerea nivelului optimal al dezvltarii psihice a adultului. De exemplu dupa Peaget, maturizarea inteligentei are loc catre virsta de 15/16 ani. Asadar dezv psih in ontogeneza isi are particularitatile ei.

8. Indicii dezvoltarii psihice.Pentru a judeca despre dezv. psih. ne conducem dupa diferiti ndici. Acestea sunt:-dezvoltarea sferei cognitive ( de cunoastere a senzatiilor, perceptiei)-formarea sistemului de atitudini personale fata de alti oameni si fata de sine insusi.-Insusirea sistemului de actiuni practice si intelectuale.Primul indice(dezvoltarea sferei cognitive):-are loc cresterea volumului de informatii pe parcursul vietii obtinute cu ajutorul senzatiilor, perceptiilor si a memoriei-copilul patrunde tot mai profund in esenta lucrurilor, fenomenelor, de exemplu: insuseste din ce cauza ploua, ninge, s. a.-cunostintele accumulate se ordoneaza, se sitentizeaza.-copilul insuseste metode, procedee noi de analiza, sinteze, comparare, generalizare, clasificare, ect.Al doilea indice de baza: formarea sistemuli de atitudini personale.-obiectivele, fenomenele care initial nu-I atrageau atentia copilului, treptat, incep sa-l atraga sis a-I produca o anumita placer sau neplacere. De exemplu, o carte la o luna de zile inca nu prezinta interes pt copil, iar la 1 an, la 3 ani devine mai atragatoare.-Odata aparute, emotiile, sentimentele copilului, treptat se diferentiaza, se nuanteaza, venind chiar in contradictie unele cu altele.De exemplu la copil poate aparea gelozia care inseamna si dragoste si ura fata de aceiasi persoana.-Atitudinea fata de alti oameni, fata de realitae, treptat se consolideaza si astfel se transforma in convingeri si in conceptie despre lume, natura, societate si psihologia umana.Al treilea indice:Insusirea sistemului de actiuni practice si intelectuale.Pe parcursul ontogenezei se prezinta urmatoarele particularitati ale dezvoltarii sistemului de actiuni practice si intelectuale:-Dupa nastere se manifesta miscarile instinctive, inascute, care sunt impulsive, necoordonate.-In virsta prunciei, treptat are loc coordonarea acestor miscari-De la 1-3 ani copilul insuseste actiunile cu obiectele-De la 3-7 ani apare locul ca activitate psimordiala-De la 7-11 ani apare invatarea sistematica ca activitate primordial.Este demonstrate experimental ca pe parcursul ontogenezei, actiunile intelectuale apar din cele practice, cu obiectele prin intermediul interiorizarii, care trece prin anumite etape (de exemplu, nr pe degete, betisoare, copilul treptat, trece la numaratoarea in gind).

9.Problema factorilor dezvoltarii psihiceFactori inseamna circumstantele(imprejurarile)care influenteaza asupra dezvoltarii psihice si formarii personalitatii in ontogeneza.In psihologie exista mai multe conceptii referitor la acesti factori:1-conceptia biogenetica(Stanlley, Hall, Freug), potrivit careia asupra dezvoltarii psihice si formarii personalitatii omului influenteaza doar factorul biologic.In acest fel, omul ramine pasiv in ceea ce priveste dezvoltarea sa psihica si devenireasa ca personalitate. Ei sustin ca omul se naste cu un anumit potential(mintal, intellectual si ca acest potential se realizeaza tretat pe parcursul vietii.2-conceptia sociogenetica(Helvetius), potrivit careia toti oamenii se nasc cu acelasi potential si doar societatea, mediul ii face diferiti(unii se dezvolta mai mullt, altii mai putin) astfel omul deasemenea ramiine pasiv, deoarece societatea chipurile influenteaza asupra dezvoltarii psihice si formarii acestuia.3- conceptia convergentei factorilor biologici si sociali(Stern, peaget), conform careia ambii factori influenteaza dezvoltarea psihica si formareapersonalitatii dar hotaritor sau decisive, fiind tottusi factorul biologic.4-conceptia convergentei factorilor biologic in sociali, dar cu rolul decisive al factorului sociocultural(Vgotchii, Galperin, Leotev, Luria). Se nasc oamenii diferiti, dar si ursul poate invata sa mearga pe bicicleta, in sensul acesta ei au lucrat cu copiii cu handicap si a format auzul fonematic, auzul musical,.Hotaritor este factorul socio-cultural5-conceptia rezultantei(Jelescu), conform careia dezvoltarea psihica si formarea personalitatii este un rezultat al interactiunii multifactorilae, flexibile,active si permanentte a individului sau a grupului. De ezemlu imediat dupa nastere este mai mare rolul factorului biologic, iar treptat creste rolul factorului sociocultural , iar spre batrinete, din nou isi lasa amprenta factorul biologic, in acest fel se inclhee ciclul vietii.|Asadar, trebuie de lat in consideratie ambii factori: sip e cei biologici cit si pe cei sociali in interactiune si dinamica lor dialectiva pe parcursul vietii.

10. Premisele naturale ale dezvoltarii psihice.Prin notiunea de premise natural se are in vedere, ceea ce se transmite prin ereditate, prin mostenire. Astfel este constatat ca omul mosteneste codul genetic cu toate particularitatile lui, creierul uman care este deosebit de creerul altor fiintesi care constituie sistemul nervos central deosebit de cel al animalelor, datorita substantei cenusii ce se transmie analizatorilor externi sau interni., reflexele neconditionate(care sunt inascute), de ex, reflexul sugerii.Logopedul rus Nadejda Nicolaevna Cate, a cercetat dezvoltarea psihica a copiluluiei Rudolf si a unui pui de maimuta Ionii, constatind ca initial nu exista deosebire in aceasta privinta(aceleasi emotii, miscari, deprinderi, sunete) iar o data cu insusirea vorbirii de catre copil, maimuta a ramas in urma , diferenta marinduse treptat , tot mai mult. Asadar, un creier uman permite si o dezvoltare corespunzatoare, iar un creier animal-nu.

11. Fortele motrice ale dezvoltarii psihice.Intrebarea consta in faptul ce pune in miscare dezvoltarea psihica si formarea personalitatii.Forta motrica a dezvoltarii psihice consta in contributia dintre necesitati/trebuinte siposibilitatile de satisfacere a lor. De exemplu la intrarea in scoala, copilul are un anumi nivel de dezvoltare psihica: al gindirii, memoriei, dar cerintele curriculare sunt ceva mai mari decit ceea ce poate copilul, astfel apare contradictia respective dintre ceea ce se cere si ceea poate.Aceasta contradictie il face sa se mobilizeze, sa invete, sa acumulezecunostinte noi, deprinderi, abilitati-competente.Deci pt ca copilul sa nu bata pasul pe loc in dezvoltarea sa psihica, el trebuie sa se orienteze permanent la cerintele mereu schimbatoare ale curricule de la o clasa la alta, aceatsa si este perpetuum-mobile(forta motrica) care misca permanent dezvoltarea psihica si formarea personalitatii.

12. Legitatile de baza ale dezvoltarii psihiceDezvoltarea psihica se desfasoara in conformitate cu anumite legi:1. Legea inegalitatii conform careia in aceleasi conditii favorabile, unele procese pshice, insusiri, stari se dezvolta intensive vorbirea copilului, actiunile cu obiectele, iar imaginatia raamine in urma, aproape ca nu se manifesta.2. Legea heterocroniei (hetero- diferit, cronos-timp), potrivit careia, procesele, insusirile si starile psihice se dezvolta diferit la diferite etae de virsta. De exemplu vb copilului dupa cum am spus se dezvolta mult pna la 3 anu, iar imaginatia de la 5/6 ani, gindirea abstracta de la 11-15/16 ani.3. Legea integrarii psihice pe parcursul ontogenezei conform careua pe parcursul vietii si activitatii, procesele, insusirile si starile care initial sunt separate, treptat se integreaza si formeaza un system unic al personalitatii. De exemplu atentia involuntara se asociaza cu cea voluntara, procesele de cunoastere(senzatiile, perceptiile, se unesc cu procesele emotionale, affective, volitive, pina ;a devenirea unei personalitati integer/ unice.5. Legea felxibilitatii si posibilitatii de compensare care consta in faptul ca procesele psihice au capacitatea de a trece din unele in altele in dependent de necessitate, trebuinte si de a asigura astfel adaptarea la mediu. De exemplu copiii orbi compenseaza vazul cu auzul, cu tacticilitatea, invatind carte dupa alfabetul Brai.6. Legea rezultantei conform careia dezvoltarea psihica si formarea personalitatii este rezultatul interactiunii active, multifactoriale, flexibile, permanente a copilului/grupului prin intermediul comunicarii si al activitatii..

13.Crizele dezvoltarii psihice a omului in ontogenezaPe parcursul dezvoltarii psihice si dezvoltarii personalitatii se constata si anumite crize care reprezinta niste conflicte ce apar pe parcurs din cauza dezechilibrului proceselor psihice, decompensarii ect. Si care sint urmate de progress sau regres.Pe parcursul vietii se observa urmatoarele crize:1- Criza nou-nascutului, cind vine in contradictie cu dezvoltarea senzoriaala a copilului cu conditiile mediului ambiant: lumina puternica, mirosuri diferite, temperatura diferita. 2- Criza comunicarii emotionali /afectivi de la 3-4 luni, cind fiind obisnuit sa comunice emotional cu cei din jur si fiind lasat singur la un moment dat, copilul se nelinisteste , incepe a scinci, a plinge, a tipa.(Jelescu)3- Criza comunicarii situativ-constructiva la 7-8 luni cind copilul scapind jucaria si neavind cine sa io restituie, incepe sa plinga( Jelescu)4- Criza protoindependentei, de la 1 an de zile (protos-din neogreaca inseamna primul, care consta in faptul ca copilul vrea sa se exprime verbal dar inca nu poate, vrea sa mearga de sine statator dar nu poate( jelescu)5- Criza independentei, in jurul virstei de 2-3 ani jumate, se manifesta prin negativism, mofturi.6- Criza protomaturitatii, la virsta de 6/7 ani, cind se schimba dintii si care influenteaza asupra starii psihice, emotiilor( Jelescu)7- Criza maturitatii de la 12/13 ani care apare datorita maturitatii sexuale in primul rind.8- Criza de la sfirsitul treptei liceale, odata cu finisarea stadiului si alegerea profesiei.9-Criza sensului vietii( la 30 de ani)10-Criza care apare odata cu climaxul, actualizarea relatiilor dintre sot si sotie.11- Criza de la sfirsitul vietii.

14. Accelerarea dezvoltarii psihice a omului.Prin accelerare se are in vedere amplificarea dezvoltarii somatice si psihice care se observa in ultima perioada la copiii si adolescentii in comparare cu semenii lor de la ineputul secolului trecut. De exemplu actualmente, adolescentii contemporani sunt cu 12-15-20 de cm mai inalti, cu o greutate a corpului de 10-15 mai mare, cu o maturitate sexuala de 1-1.5 ani mai devreme. Aceasta se explica prin mai multe cause: de ordin biologic, fizic, social.Din unct de vedere biologic, astazi copiii si adolescentii intrebuinteaza mai multe protein, se alimenteaza cu tot felul de hoot-doguri.Din punct de vedere fizic a crescut fonul radioactive s-a marit cimpul electro-magnetic, spatial este poluat de tot felul de unde, s.a.m.d.Din punct de vedere social, s-au imbunatatit conditiile de ingrijire a mamelor si copiilor, au aparut centrele mamei si copilului.In acest context se observa si o amplificare a dezvoltarii psihice deoarece actualmente exista problem de educatie si instruire cu primele zile si luni de viata a copilului, deaceea ei se dezvolta mai repede.Asadr trebuie sa tinem cont de accelerarea dezvoltarii fizice si psihice a copiilor si adolescentilor.

15. Notiuni generale despre activitatea primordiala si ontogeneza ei.Academicianul Leontev in lucrarea probleme ale dezvoltarii psihicului mentioneaza ca activitatea primordial (dominant, principal, de baza) nu este aceea areia omul ii acorda mai mult timp. De exemplu la virsta scolara mica copilul mai mult se joaca, dar jocul in aceasta virsta nu este activitatea de baza. In legatura cu aceast fapt, Leontev arata trei semen de baza prin care evidentiaza activitatea primordial. 1- Activitatea primordial este acea in cadrul careia apar elementele unei activitati noi. De exemplu la virsta prescolara prescolara(3-7 ani) activitatea principal este jocul deoarece in joc apar elemente de invatare.2- Activitatea primordial este acea in cadrul careia se formeaza sau se restructureaza procesele, insusirile sau starile psihice. De exemplu jocul este activitatea principal in virsta prescolara deoarece se formeaza procesele imaginatiei active, creative.3- Activitatea primordiala este acea in cadrul careia se formeaza personalitatea copilului. De exemplu jocul este activitatea de baza la prescolari si deaceea ca in cadrul lui, copilul isuseste norme etice, morale, conduit civilizata. Asadar activitatea primordial se caracterizeaza prin cele trei caracteristici de baza. Ontogeneza activitatii primordiale:-De la nastere pina la 6 luni, activitatea primordial o constituie comunicarea emotionala.-De la 6 la 12 luni comunicarea situativ-constructiva, prin intermediul jucariilor, obiectelor. De exemplu i se da jucaria, el o arunca, iar I se da , el iar o arunca. -De la 1 an la 3 ani- actiunile cu obiectele si insusirea functiilor lor( la ce serveste lingurita, mingea, papusa)-De la 3-7- activitatea de baza este jocul-De la 7-11 ani- activitatea primordial este invatarea-De la 11-15/16 ani activitatea de baza e comunicarea intima cu semenii-De la 16 pina la 19/20 ani, activitatea instructive-profesionala- De la 20- studiile universitare( depinde de nivelul sau citi ani invata)-De la 25 pina la virsta de pensionare- activitatea profesionala- Dupa virsta de pensionare unii continua activitatea profesionala, iar spre batrinete, activitatea de baza devine comunicarea emotionalaIn procesul vietii si activitatii trebuie de tinut cont de activitatea primordial la acea sau alta virsta.

16. Problema relatiei instruire-dezvoltare psihicaIn acest raport se afla instrruirea si dezvoltarea psihica?Exista doua conceptii de baza:1) Conceptia lui Peagea potrivit careia instruirea se adapteaza la dezvoltarea anatomo-fiziologica, biologica a copilului. De exemplu noi nu putem incepe instruirea scolara pina cind copilul nu atinge virsta respective de 6/7 ani. Deci trebuie sa fie mai intii o maturizare biologica a organismului, in particular a creierului , a sitemului nervos. Aceastaa este conceptia biogenetica in care se acorda un rol priotar factorului biologic, in comparative cu factorul socio-cultural care nu este ignorant, dar care e considerat second in comparative cu factorul biologic. De aceasta conceptie se conduce in deosebi in accident, in statele unite. 2) Conceptia lui Lev semionovici Vigotchii si a elevilor sai ( Leontev, Luria, Galperin). Vigotchii arata ca primordial in dezvoltarea psihica este factorul socio-cultural, adica instruirea si educatiecare duce dupa sine dezvoltarea psihica.El mentioneaza ca educatia si instruirea nu trebuie sa urmeze dupa dezvoltarea biologica cum mentiona Peaget, ci dimpotriva, trebuie sa fie in fruntea maturizarii biologice. Aceasra spune el , e problema carului si a calului. De aceasta conceptie ne-am condus si ne conducem pina astazi si noi. Anume educatia si instruirea trebuie sa fie mai intii mai intii. Dar s-a ajuns pina acolo ca la moment, copiii sunt supra solicitati, supra-incarcati , din care cauza se inbolnavesc frecvent, obosesc, nu doresc sa invete. 17. Zona actuala si cea proxima in dezvoltarea psihicaAceasta conceptie despre zona actuala si cea proxima a dezvoltarii psihice a fost elaborate de vigotchii. Prn notiunea zona actuala a dezvoltarii psihice autorul intelege nivelul actual al dezvltarii psihice la care se afla copilul la momentul dat, stabilit in urma unei testari, astfel prin zona actuala se subintelege ceea ce poate copilul se sinestatator fara sprijinul adultului. De exemplu la lucrarile practice noi determinam nivelul dezvoltarii auzului fonematic, a perceptiei spatiului ect. La copilul respective la virsta 6-7 ani.Zona proxima ( apropiata) dipa vigotchii, inseamna ceea ce copilul va putea cu ajutorul adultului in urma unei educatii si instruiri special organizate dupa o anumita perioada de timp. De exemplu auzul fonematic la copiii de virsta data, noi, lucram cu ei timp de 1 an de zile apoi la sfirsit realizam a doua testare si determinam care e diferenta in dezvoltarea auzului fonematic dupa aceasta perioada de timp.Vigotchii mentioneaza ca in procesul educatiei si instruirii trebuie sa inaintam asa cerinte care ar contribui la dezvoltarea in continuare a copilului sis a nu bata pasul pe loc in dezvoltarea lui psihica, adica instruirea trebuie sa fie dezvoltativa, de altfel, ea nu are rost. Dar care ar fi marimea zoneu proxime in dezvoltareea psihica a copilului?Aceasta e o problema complexa, deaceea si au aparut problemele descongestionarii(descarcarii): curricuei scolare, prescolare, a manualelor, al simplificarii, metodelor, procedeelor de predare, invatare, evaluare. Fiecare d/e autorii curriculei, manualelor ect. Stabileste la ochi marimea zonei proxime si deaceea apar aceste probleme.

18. Problema periodizarii pe virste a dezvoltarii psihice a omului Virsta este o etapa deosebita in dezvoltarea psihica care isi are particularitatile sale specific.In psihologie, exista multimple conceptii cu privire la periodizarea e virste a dezvoltarii psihice.a-Conceptia biologica reprezinta in special de Sigmund Froid, Blonschii. Astfel Froid, punea la baza periodizarii pe virste, maturizarea sexuala, care, potrivit lui,trece prin urmatoarele etape:1- le la 0-1 an perioada bucala, cind energia sexuala(libido) e concentrate in jurul gurii, si se vede prin sugere, amestecarea a hranii.2- de la 1 la 2 ani perioada anala, cind libido e concentrate in jurul anusului;3- de la 2 la 5 ani perioada faciiala cind copiii constata ca ei au organ sexual, pe care si-l demonstreaza celorlalti. 4- de la 5-11 ani perioada latenta (ascunsa) cind libido (energia sexuala) trece pe planul doi, copilul fiind preocupat de asimilarea cunostintelor, deprinderilor, abilitatilor.5- de la 11 ani incepe perioada genitala in dezvolatrea psihica, cind preadolescentii se intereseaza de sexul opus. Blonschii punea la baza periodizarii pe virste a dezvoltarii psihice, dentitia, deosebind -de la nastere-6 luni- perioada fara dinti-de la 6 luni -6 ani- perioada dintilor de lapte- de la 6 ani-..- perioada dintilor stabili.Ambele conceptii desi prezinta un anumit interes nu au capatat o larga raspindire.b-Conceptia sociologica elaborate si aplicata in Franta in fosta R.D. Germana si in fosta URSS potrivit careia periodizarea pe virste a fost efectuata in dependenta de organizarea institutiilor de educatie si instruire in societate, cu un interval din 3 in 3 ani:-0-3 ani-3-6 aniDesi se acorda un rol important educatiei si instruirii , copiilor , aceasta periodizare pina la urma s-a dovedit a fi artificiala, deoarece in realitate nu exista o armonie artificiala.

-6-9 ani-9-12 ani-12-15 ani-15-18 ani

c) Conceptia psihologica elaborate de vigotchii si elevul sau Elconin conform careia se deosebesc urmatoarele perioade:-1)de la nastere pina la 1 an, perioada prunciei-2)de la 1 la 3- perioada/virsta timpurie-3)de la 3-6/7 ani-perioada prescolara-4)de la 6/7- 10/11- virsta scolara mica-5)de la 10/11- 15/16 virsta adolescent -6)de la 15/16 17/18 ani- virsta scolara mare(junetea)La baza acestei periodizari, Vigotchii a pus neoformatiunile psihice , iar Ielconin a completat punind la baza activitatea primordial(dominant), totodata ei s-au limitat pina la virsta respectiva.Astazi exista periodizarea in continuare , pina la moarte , tineretea, maturitatea, batrinetea(prima, a doua, a treia, si ultima)din 10 in 10 ani.

19. Neoformatiunile de virsta in procesul dezvoltarii psihice a omului.Aceasta notiune a fost introdusa de Vigotchii, prin care avea in vedere acel tip nou al structurii personalitatii si al activitatii , acele schimbari noi in dezvoltarea psihica generala, care in ceea ce e de baza si essential, determina intreg mersul dezvoltarii psihice a copilului la etapa data de dezvoltare. De exemplu la virsta scolara mica spre finele ei(pt ca neoformatiunile nu apar in cl 1, dar la sfirsitul clasei 3-4) apar asa formatiuni psihice noi ca:- Caracterul voluntar al proceselor psihice(memorie, gindire, imaginatie)- Planul de actiune interne, ideale sib forma de reprezentari, notiuni, judecati.- Autocontrolul- Elemente de gindire abstracta- Reflectia (autoanaliza, autocunoasterea si autoaprecierea)

20. Perioadele sensitiva in dezvoltarea psihica a omuluiPe parcursul dezvoltarii psihice in ontogeneza exista perioade sensibile(receptive) la dezvoltarea acelor sau altor procese, insusiri, stari psihice. De exemplu de la nastere pina la 1 an e perioada senzitiva a comunicarii emotionale cu copilul si a copilului cu adultul, de la 1 an aproximativ 5 ani, perioada senzitiva in insusirea sunetelor vorbirii de la 5/6 ani pina la 10/11 ani perioada senzitiva in formarea diferitelor deprinderi si abilitati practice.In procesul instructiv-educativ nu trebuie sa anticipam sau sa ratam aceste perioade sensitiva.

21. Particularitatile de virsta si individuale in dezvoltare psihica a omului.Prticularitatile de virsta in dezvoltarea psihica sunt caele particularitati care sunt specific pt etapa data de dezvoltare a copilului (omului). De exemplu la virsta scolara mica, procesele psihice (senzatiile, perceptia, memoria.ect) capata un character voluntar, adica elevul isi pune un scop si isi mobilizeaza eforturile de vointa, ceea ce lipseste la virsta anteprescolara(1-3 ani) sau virsta prescolara(3-7 ani).Particularitatile individuale sint particularitatile caracteristice pt acel sau alt copil (om, mai larg), in cadrul aceleiasi virste. De exemplu: Ionica are un temperament sanguine, iar Lenuta un temperament melancholic.Ionica- caracter piuternic, Lenuta slab.Concluzie pedagogica: In procesul instructiv-educativ atit parintii cit si educatorul, profesorul, invatatorul, trebuie sa tina cont atit de particularitatile de virsta, cit si de cele individuale. Invatamintul trebuie sa fie diferentiat in dependent de particularitatile de virsta precum si de cele individulae ale individului.

22. Retinerile temporare in dezvoltarea psihica a omuluiAcestea sunt retinerile care au loc din mai multe cauze:-lipsa de educatie si instruire cuvenita, cind copiii sunt lasati in voia sortii, fara a fi educati si instruiti de parinti, bunei , de nimeni. Acesti copii sunt sanatosi din punct de vedere fizic(anatomo-fiziologic, dar sunt retardati, adica ramasi in urma in dezvoltarea psihica.- nasterea premature(inainte de termen) influenteaza diferit si temporar.- limba prinsa, deficient de auz, vvaz, ect., care-si lasa deasemenea amprenta in dezvoltarea psihica obisnuita.- toate denaturarile care au loc din cauza alcoolismului , narcomaniei, SIDA, s.a. , care se transmit prin mostenire si care influenteaza grav dezvoltarea psihica a copilului. 23. Dezvoltarea psihica a nou-nascutuluiPerioada nou-nascutului dureaza de la nastere pina la 2 luni cind apare complexul de inviorare. Reflexele nou-nascutului. Masterea este insotita de primul tipat. Lucretius mentiona ca primul tipat este presentimental organismului copilului la situatia mizerabila in care a nimerit.Astfel, tipatul este primul reflex neconditionat care se manifesta chiar de la nastere. Exista si alte reflexe neconditionate care se manifesta imediat dupa nastere:-reflexul sugerii(la atingerea buzelor copilul incepe sa suga)-reflexul apararii(la o lumina puternica inchide ochii, la raceala, stranuta)-reflexul respingerii(la atingerea talpii da cu piciorul)-reflexul agatarii( la atingerea palmelor cu un baston, copilul se agata si poate fi ridicat.)-reflexul de orientare(ziua la maternitate putem observa cum toti nou-nascutii, au privirea orientate spre sursa de lumina.)Senzatiile nou-nascutului.Imediat dupa nastere la copilul mic se manifesta cele mai importante senzatii. In primul rind vazul.Copilul este foarte sensibil la intensitatea luminii deaceea se recomanda ca lumina sa fie pala, sa nu-l orbeasca.Auzul. Nu are anumite senzatii auditive, dare le sunt nedeslusite, nediferentiate, ceea ce se explica prin existent unui lichid in urechi care impiedica patrunderea normal a undelor sonore. Senzatiile tactile. Copilul simte corpurile si in primul rind corpul mamei, el simte mamelonul pe care il ia in gura, simmte cum este imbracat, infasat.Senzatiile gustative. Imediat dupa nastere la copil apare senzatiile de foame, el cautind cu gurita hrana.Mirosul. Copilul reactioneaza la tot felul de mirosuri, nu se recomanda folosirea mirosurilor intepatoare, puternice, parfumurilor. Emotiile nou-nascutului. Chiar si dupa nastere se manifesta si anumite emotii, acestea sunt emotii de placere sau neplacere, de satisfactie si insatisfactie, de nervozitate sau de bucurie.Motricitatea nou-nascutului. Imediat dupa nastere, da din minute, picioruse. Acestea sunt miscari inascute care se bazeaza pe reflexele neconditionate.

24. Dezvoltarea comunicarii in virsta pruncieiVirsta prunciei cuprinde perioade de la 2- 12 luni. In aceasta perioada apare si se dezvolta comunicarea emmotionala sau afectiva caracteristica virstei de la 2-6/7 luni si corespunzator 10-12 luni. Comunicarea afectiva se manifesta sub 2 forme:1-sub forma complexului de inviorare2- sub forma complexului de nemultumire.-1-a fost descoperita si analizata la inceputul sec XX. Acest complex consta in urmatoarele puncte:-la apropierea de copil la 10 cm, copilul pt citeva clipe inmarmureste, atintind privirea spre noi ceea ce inseamna perceptia vizuala si concentrarea atentiei.-imediat dupa aceasta, copilul incepe a da vioi din minute, picioruse.-el manifesta bucurie, placere, sattisfactie de la comunicarea cu adultul.-tot odata el emite niste sunete de bucurie,placere.-2- descries in lucrarea Geneza negarii la copii in perioada preverbala el consta din:-perceptia lipsei de comunicare emotionala cu copilul-din miscari terminale si agitate ale minutelor, picioruselor.-din emotii negative(tipat, scincet, plins)-din vocalizari negative(exprimate prin tipat). De exemplu dup ace mamica a comunicat cu copilul si l-a lasat de unul singur la un moment dat putem auzi manifestarea complexului de nemultumire.Comunicarea situativ-constructiva. Aceasta comunicare incepe, aproximativ la 6-7 luni de zile, cind copilul nu se mai multumeste cu comunicarea emotionala(mingieri, alinare) ci incepe sa manipuleze obiectele din preajma scuturindule, aruncindu-le, astfel in asemenea situatie el ne sugereaza ca trebuie sa participam la aceasta situatie de manipulare cu obiecte de unde denumirea de comunicare situativ-constructiva.Parintii, respective, cei din jur trebuie sa treaca astfel de la comunicare afectiva-emotionala la cea situativ-constructiva si astfel se va asigura dezvoltarea psihica in continuare a copilului . Asadar, pe parcursul perioadei prunciei se dezvolta doua tipuri principalede comunicare:1) comunicarea afectiva sau emotionala(pina la 6-7 ani)2) comunicarea situativ-constructiva de la 6-7 luni in continuare.25. Dezvoltarea vorbirii la virsta pruncieiIn dezvoltarea prunciei in virsta prunciei se deosebesc patru faze de baza:-gingiitul-lalatiunea-protocuvintulGingiitul- dureaza de la apoximativ 3 pina la 6/7 luni.Gingaritul este o emisiune de sunete nediferentiate, confuse, caracteristicce pt toti copii lumii. Gingaritul exprima atit placere cit si neplacere. El este prima faza in baza careia se dezvolta treptat vorbirea, deaceea este important ca parintii, cei din jur sa activeze sis a sustina gingiritul copilului preluind emisiunea lui de sunet.Lalatia care incepe de la 6/7 luni dureaza aproximativ la 9/10 luni. Lalatia este o emisiune vocala care se pronunta cu multa placere sub forma de reactive circular adica incepe cu o vocala de silabe, continua cu altele prevenind din nou, de ex: ma, ba, ta, la, ma, ba, ta.Lalatia se dezvolta datorita necesitatii copilului de a comunica, datorita ambiantei in care creste, de situatia lingvistica care domina in familia data.Protocuvintul-din limba greaca protos inseamna primul, protocuvintul este primul cuvint care are trasaturi si de silabe si de cuvint, de ex: copilul pronunta ma-ma, ba-ba, ta-ta.Primele cuvinte se caracterizeaza prin faptul ca ele sunt nediferentiate, instabile, simplificate, imitative si inseamna chiar o propozitie, de ex: mniam, mniam.Catre 1 an de zile, copilul cunoaste in mediu aproximativ de la 5-15 cuvinte.26. Dezvoltarea conduitei motrice la virsta prunciei si importanta ei psihologica.Dezvoltarea conduitei motrice incepe cu complexul de inviorare la o luna jumatate, doua, la copii cu care se ocupa, cu care comunica, apoi continua, cu complexul de nemultumire la 3-4 luni de zile, pe urma la 4-5 luni de zile copilul sta pe sezute. Aproximativ la 7-8 luni apare tiriitul, dupa aceasta urmeaza pozitia copacel, prima pozitie vertical pe picioare, tot odata el merge cu sprijin. La aproximativ 10-11 luni, copilul face primul pas de sine statator. Catre sfirsitul primului an apare mersul vertical, biped, independent.Astfel, in decurs de un an de zile, dintr-o fiinta neputincioasa, copilul capata pozitia vertical umana independent.

27. Dezvoltarea mersului in virsta timpurie di importanta lui psihologica.Virsta timpurie cuprinde perioada de la 1 la 3 ani. In aceasta perioada se dezvolta intensive mersul independent, biped si vorbirea orala.Mersul are o importanta psihologica mare:- Datorita mersului, copilul se orienteaza in spatiu, dezvoltind perceptia directiei(inainte, in dreapta, in stinga, inapoi.)- Deplasindu-se in spatiu, copilul vine in contact cu obiecte noi, si astfel isi imbogateste cunostintele despre realitatea inconjuratoare.- Depistind obiecte noi, copilul insuseste denumirea lor, si astfel isi imbogateste vocabularul. - Ajungind la punctele de destinatie, copilul se bucura si aceasta contribuie la dezvoltarea emotiilor.- Ajungind in punctele corespunzatoare, copilul a dat dovada se effort, si astfel, isi dezvolta sfera volitiva(indeoendenta), indrazneala s.a.m.d- Deplasindu-se in spatiu si aintilnind alti oameni, alte personae, copilul stabileste anumite relatii cu cei din jur.- Depunind effort, ajungind la punctual de destinatie, copilul isi da seama de capacitatile sale, si astfel, se dezvolta constiinta de sine.Asadar, mersul are nu numai importanta fizica, dar si una psihica, contribuind la dezvoltarea personalitatii copilului.Copiii care din anumite cauze nu se pot deplasa in spatiu, spre regret incep a ramine.Concluzie: parintii, educatorii, trebuie sa contribuie la incurajarea mersului pe toate caile.28. Dezvoltarea activitatii obiectuale in virsta timpurieActivitatea primordial la virsta timpurie este activitatea obiectuala, cu obiecte. Aceasta activitate, spre deosebire de manipulare (care este fara de scop, si insotita de un anumit effort volitiv. De exemolu copilul insuseste cum trebuie sa foloseasca lingurita, cum trebuie sa se joace cu papusa. Datorita activitatii obiectuale copilul insuseste procedeele de actiune si functiile pe care le indeplinesc aceste obiecte. De exemplu copilul insuseste urmatoarele procedee: mingea o rostogoleste, o arunca, o bate: lingurita o duce la gurita s.a.m.d.Functiile: Mingea este pt a se juca, lingura pt a minca.Astfel, copilul descopera logica obiectelor, imprimata in ele de societate pe parcursul istoriei. Activitatea obiectuala trece prin trei etape de baza:- La prima etapa, copilul manipuleaza cu obiectele, in mod nespecific. De exemplu: cu creionul scobeste, il arunca, cu lingurita bate-n masa.-La etapa a doua copilul actioneaza doar in mod specific, conform destinatiei obiectului: cu creionul deseneaza, mingea o arunca, papusa o culca, o imbraca.-La aceasta etapa copilul actioneaza conform predestinatiei, dar si in mod simbolic. De exemplu cu creionul deseneaza, mizgileste, dar il foloseste sic a termometru, ca tigara, microfon ect. Parintii, educatorii, trebuie sa ii invete pe copii cum sa se foloseasca de acele sau alte obiecte. La cresa exista curricula corespunzatoare care prevede ce obiecte trebuie sa le foloseasca.In aceasta perioada (1-3 ani) copilul insuseste actiunile instrumentale ( actiunile cu lingurita), actiunile de corelare a obiectelor( actiunile de includere a uunor obiecte, in altele, de cladire a unor obiecte)Astfel, in viirsta timpurie, copilul cunoaste obiectele care-l inconjoara, destinatia lor, functiile si actiunile cu ele ceea ce ii permite sa se incadreze in societatea umana.

29. Dezvoltarea limbajului in virsta timpuriePerioada de la 1-3 ani, este perioada senzitiva in dezvoltarea vorbirii orale la copii, deaceea trebuie sa profitam de aceasta ocazie sis a contribuim optimal la dezvoltarea ei in aceasta perioada la copii apare necesitatea de a se exprima oral, de a fi intelesi, si de a putea comunica efficient cu cei din jur.In perioada 1-3 ani se dezvolta atit vocabularul activ, cit si cel pasiv. Vocabularul pasiv il constituie cuvintele pe care copilul le intelege dar nu le poate folosi, iar vocabularul activ il constituie cuvintele pe care copilul le intelege si le foloseste.La 1 an de zile copiii poseda in medie aproximativ de la 10-15 cuvinte.La 1,6 luni copilul poseda 100 cuvinte; La 2 ani 300/400 cuvinte, iar la 3 ani 700/800 cuvinte.In aceasta virsta sunt frecvente cuvintele neclare( gag a, miau-miau, pis- pis), concomitant copiii folosesc asemenea cuvinte care poarta un character ambiguu (schimbator)care pot insemna mai multe lucruri, de exemplu: pronunta cam, ceea ce poate insemna atit mincam cit si jucam.In aceasta virsta copiii pot exprima unele propozitii prin asemenea cuvinte: Tas cat buz_- Dumitras a mincat harbuz.In cazul in care nu poate pronunta acelea sau alte cuvinte, copilul recurge la pronuntarea specifica a lor:1-Eliziunea- de ex copilul in loc de masina pronunta sina.2-Metateza-schimbarea cu locul, de ex: in loc de catifea copilul pronunta cafitea.3-Perseverarea- neschimbarea insistenta a cuvintului care trebuie pronuntat, de ex: in loc de lopata pronunta papata4-Contaminarea- molipsirea, de ex: dupa pronuntia propozitiei am facut, copilul pronunta am mergut5- Economia- de ex: dup ace noi la-m ridicat pe copil de subtioara ii zicem hopa sus, copilul spune pusDupa 1 an si 6 luni, incep sa se dezvolte propozitiile simple, de ex: pt asi satisfice necesitatile, copilul mai intii spune apa, ceia ce inseamna apadupa aceasta spune vau apain sfirsit spune mama deIn aceasta perioada limbajul este autonom, adica specific doar pt copilul dat sau pt familia data de ex: in unele familii pa inseamna mincare, iar in altele culcare, sint cazuri in care pa inseamna larevedereDupa 1,6 luni, copilul incepe sa-si pronunte numele sau in felul sau specific, de ex: Bogdanel- bobo, Ionica- ica.Concluzie pedagogica: trebuie sa comunicam permanent cu copilul sis a pronuntam correct cuvintele fara tot felul de inventii.Spre sfirsitul perioadei timpului la 3 ani, de regula copiii pot comunica oral in limba respectiva.

30. Dezvoltarea proceselor psihice cognitive in virsta timpurieIn aceasta perioada se dezvolta mult senzatiile si perceptiile copiilor spre sfirsitul acestei virste deosebesc sunetele limbii invatate, au auz muzical, deosebesc ritmul, deosebesc obiectele mari si cele mici, si altele. Culorile le asociaza cu anumite obiecte, de ex: verde-iarba, galben-soarele, rosu-visina, albastru-cerul.Formele obiectelor de asemenea le asociaza cu anumite obiecte: cercul cu mingea, triunghiul cu bradutul, patratul cu casuta iar ovalul cu un castravete.Dezvoltarea reprezentarilor in aceasta virsta apar primele reprezentari despre obiectele inconjuratoare, de ex: cind intrebam unde-I pisica el raspunde niisi o cauta cu privirea, sau spunem tic-tac ea cauta ceasul.Memoria este dezvoltata memoria verbal deoarece insuseste vorbirea verbal si memoria plastic-intuitiva, tot felul de imagini, de ex: copilul spune cicea ca este ceva frumos, dezvoltata memoria si atentia involuntara.Gindirea in perioada aceasta se dezvolta mult gindirea concreta prin actiuni practice, nemijlocite, gindirea prin probe si greseli.

31. Dezvoltarea personalitatii si criza in virsta timpuriePe parcursul virstei timpurii are loc si dezvoltarea personalitatii copilului. In primul rind se dezvolta necesitatea in desfasurarea activitatii obiectuale, cind copilul insuseste procedeele de actiune cu obiectele si functiile lor. Concomitent, in aceasta virsta, copiii mai au si necesitatea in comunicare orala si necesitatea de a fi intelesi de catre cei din jur.In perioada 1-3 ani, copilul actioneaza in mare parte din anumite motive(fac parte din structura organismului) Catre 2 ani 6 luni- 3 ani motivele principale ale conduitei constau in a face totul invers, in raport cu ceea ce I se cere din partea adultului. De ex: cind parintii ii propun sa-l ajute sa-si inchee nasturii, ei de obicei in acest timp resping propunerea si actiunile lor.Asa dupa cum am mentionat anterior, la ei apare negativismul, indaratnicia, incapatinarea s. a. m. d.In legatura cu aceasta criza se recomanda:-Sa respectam strict regimul zilei, adica regimul de activism, de veghe si de odihna, somn, alimentatie. Se recomanda ca in aceasta perioada, copilul sa doarma 2-3 ore pe zi;- Trebuie sa fim informati despre aceste capticii, indaratniciri despre aceasta virsta-Trebuie sac edam intr-o anumita masura in fata copilului si nici intr-un caz sa nu fim categorici, sa nu ne manifestam la fel ca si ei.In aceasta perioada( de la 1-3 ani) se dezvolta mult constiinta de sine, asa incit, aproximativ la 1 an si 6 luni copilul se constiintizeaza pe sine isi cunoaste numele propriu. In psihologie exista chiar criteriul conform caruia, copilul incepe sa se manifeste ca personalitate de la 1 an di 6 luni, odata cu aparitia constiintei de sine.Astfel catre virsta de 3 ani, apare tendinta spre independent ca structura a personalitatii, iar in legatura cu aceasta, se manifesta si criza virstei respective(criza independentei)Aceasta criza isi are atit efectul sau negative cit sic el pozitiv deoarece contribuie la accelerarea dezvoltarii psihice.

32. Dezvoltarea jocului si activitatilor productive la prescolariPerioada prescolara cuprinde virsta intre 3-7 ani.Situatia sociala a dezvoltarii cu intrarea la gradinita se schimba.Copilul s eincadreaza intr-o institutie noua in care apar oameni noi cum ar fi : educatorul, alti copii, medicul din gradinita s. a. m. d. Totodata incep activitatile special organizate(artele plastic, educatia muzicala, educatia fizica, stiintele invatarii de carte, ) toate aceste asunt prevazute de un curriculum special. De la 5 ani incepe pregatirea obligatorie pentru scoala. Activitatea primordiala in perioada 3-7 ani, este jocul, care in acest rastimp, evolueaza, asa incit difera la copiii de 3 -4 ani si de 6-7 ani.Copiii de 3-4 ani, de regula, se joaca individual, izolat unul de celalat, folosind de obicei obiectele din preajma. Totodata ei se joaca linistit, fara mari emotii, si executa actiuni pe care le infaptuiesc parintii sau adultii.Practic, acesta aproape ca nu e joc, ci o executare a aceleiasi actiuni pe care o infaptuiesc adultii.De ex: iau matura si imita maturatul, la fel procedeaza si cu alte obiecte. In aceasta virsta (la 3-4 ani) copiii nu repartizeaza roluri. La 6-7 ani apare jocul pe roluri. Copiii repartizeaza intre ei aceste roluri si se straduie sa le respecte. De ex: In jocul de-a mama si de-a tata, magazinul, medicul, unii indeplinesc rolul de vinzator, altii de comparator, unii de mama si altii de tata. Reflectarea rolului in joc, este chitesenta acestei activitati( in munca, principalul este producerea bunurilor , in invatare, principalul este formarea cunostintelor, formaarea deprinderilor, competentelor iar chitesenta jocului reprezinta respectarea rolului. In cazul nerespectarii rolului, copiii se bat, striga.Importanta jocului.:-In joc copilul isi satisface necesitatile sale in desfasurarea unei activitati sociale de muncitor, medic, pedagog.-Datorita jocului, copilul insuseste anumite deprinderi si obligatii(dreptul de a invata, dar so obligatia de a se comporta.- In joc copilul isi dezvolta relatiile cu alti copii, adulti,(cum trebuie sa interactioneze unii cu altii.-datorita jocului copilul insuseste functia simbolica a obiectelor, fenomenelor, de ex: alearga si spune ca e calut, masina, scoate sunete, el isusi este masina, calut.- In joc se dezvolta totate procesele de cunoastere, senzatiile, perceptiile, reprezentarile, memoria, gindirea, imaginatia, vorbirea, atentia .- In joc se formeaza trasaturile de personalitate, cum ar fi vointam caracterul, aptitudinile, cit si sfera motivationala a peronalitatii (interese, aspiratii, ideal)Jocul are o anumita structura care contrituie din: -subiect-continut -roluri-actiuniIn cadrul jocului un mare rol il are jucaria care este mijlocul ce intermediaza relatiile copiilor in cadrul jocului. Jucaria poarta un character istoric.In general se spune ca asa cum e copilull in joc asa va fi si cin el va fi mare.

33)Dezvoltarea senzatiilor si perceptiilor la prescolariSensibilitatea copilului de virsta prescolara se aprofundeaza si se restructureaza.Sensibilitatea vizuala si auditiva pe prim-plan captind prioritar informatiile.Copilul prescolar,diferentiaza culorile spectrului scolar(rosu,galben,verde ,albastru)iar pe la 5 ani incearca sa diferentieze si culorile intermediare-portocaliu,violet ,indigo,intimpinind unele greutati.Sensibilitatea auditiva la prescolari devine mai fina iar cea tactile se supune auzului si vazului,ca instrument de control si sustinere a acestora.Sensibilitatea gustative,olfactiva continua sa se dezvolte,sa se nuanteze desi nu in aceeiasi masura ca si cea auditiva si vizuala,care sunt mai avansate.Mai bn se dezvolta auzul verbal si musical,,apt ce le ofera copiilor posibilitatea sa deosebeasca dupa aceste semen,obiectele la atingere,lovire,ciocnire.Numai in primele zile ale vietii,la copii putem intilni senzatii in stare pura.Ei nu reflecta insusiri isolate ale obiectelor,fenomnelor,ci lukruri si fenomene in multitudine si unitatea insusirilor lor,senzatiile fiind subordinate si integrate in perceptii.Activitatea de perceptive se imbogateste,prin cunoasterea si diferentierea pozitiilor spatiale ale obiectelor,insusirilor de lungime,marime,greutate,culoare.La virsta de 3 ani,copilul efectueaza cu usurinta sortarea unor obiecte cu 3 forme,2 marimi,2 lungimi,2 culori.Dupa 3 ani,copilul este in stare sa efectueze un numar mai mare de diferentiere.La 5 ani poate deosebi 3 lungimi de obiecte,iar la 5 ani si jumatate realizeaza comparari intre lungimi de tipul-mai scurt mai lung.Comparativ cu celelalte tipuri de perceptive,care se refera la insusiri fizice de forma,marime,culoare,perceptia timpului si a relatiilor temporare este cea mai dificila.La 5 ani copilul deosebeste mai usor dimineatza si seara ca e inceputul si sfirsitul zilei.Ei trebuie invatati sa evidentieze principalele momente ale zilei prin evenimentele care ii intereseaza.La virsta de 6 ani,orientarea in timp este mai precisa,copii pot denumi 3 momente principale ale zilei dupa activitatile pe care le indeplinesc(dimineatza la amiaza si seara).Prescolarul stie ce este saptamina,cite zile are,distinge cele 4 anotimpui ale anului.In timpul activitatilor prescolare,nu trebuie trecuta cu vederea necesitatea orientarii copilului in timp,deoarece prin aceasta ii creaza copilului posibilitati reale de orientare in activitate,tot acestea stimuleaza conturarea unui mod realist de avedea lumea,in carea existent sa este marcata de timp.

34. Dezvoltarea reprezentarilor la prescolari.Evidentierea unor insusiri mai importante ale obiectelor, fizarea lor in cuvinte constituie o premisa esentiala in formarea reprezentarilor. Cu cit descrierea unui obiect este mai bogata, bazata pe sugestii intuitive, cu atit imaginile copilului despre obiect sunt mai clare si mai subtile. Reprezentarile au un character intuitive, situativ fiind incarcate de insusiri concrete ale obiectelor.Prescolarii au reprezentari de culoare (rosu, verde, galben, albastru,cafeniu, alb, negru), desi mai comit greseli la diferentierea unor nuante intermediare , de forma (patrat, dreptunghi, cerc, triunghi, oval), marime a obiectului(mare, mic, lung, subtire).Aceste cunostinte se consolideaza in activitatile practice.Pe la sfirsitul etapei de pescolar, inchipuirile capata un character siatematizat si generalizat. Rolul reprezentarilor despre obiecte si fenomenele realitatii pt copil este extrem de mare. Ele maresc sfera de cunoastere a copilului si-I ofera posibilitatea se a-si inchipui obiectele in absenta lor, de a reactualiza experienta de viata. La aceasta virsta, se dezvolta intens reprezentarile aparute in baza senzatiilor, perceptiei, memoriei si a imaginatiei.Prescolarul este receptive fata de imagini, povesti, povestiri, acumulind in baza reprezentarilor, cunostinte, experiente, care constituie un adevarat tezaur pt gindire si vorbire. Astfel, se explica faptul ca imaginatia prescolarului este bogata. El o manifesta povestind despre intimplarile reale sau alcatuind o poveste.

35. Dezvoltarea memoriei la prescolariToate activitatile copilului de aceasta virsta , in special cea de koc,solicita participarea activa a memoriei. Formele elementare ale memoriei se dezvolta destul de timpuriu, odata cu formarea primelor reflexe conditionate. Daca in perioada anteprescolara , memoria copilului are un caracter spontan , in prescolaritate , datorita dezvoltarii gindirii si a limbajului interior, memoria mecanica este completata cu cea logica, memoria involuntara neintentionata, cu cea voluntara, intentionata.Trecerea de la formele inferioare , nedezvoltate de memorie la superioare e posibila datorita acumularii experientei de viata, perfectionarii calitatilor intelectuale. Manifestarile mai evidente ale memoriei apar la virsta prescolara mojlocie, 4-5 ani. Aceasta are loc in informatiile cu semnificatie pentru copil, legate de satisfacerea trebuintelor, necesitatilor copilului. Memoria copilului inregistreaza succese mari, el memoreaza orice miscare, stare afectiva,imagini , cuvinte idei.La virsta prescolara se dezvolta mult insusirile ale memoriei. Experimentele arata ca din din 5 cuvinte rostite odata cu voce tare, copii de 3 ani memoreaza un singur cuvint, de 4-5 ani 3 cuvinte , de 5-6 ani 4 cuvinte .performantele cresc , in special atunci cind are loc o repetare. Creste intervalul de timp in care este posibila identificarea unui material dupa o singura perceptie.. un copil de 3 ani poate recumoaste un obiect deja cunoscut dupa citeva luni, cel de 4 ani- aproape dupa 2 ani, 6 ani- chiar si dupa 2 ani de la prima perceptie. Desi memoria prescolarului este capabila de aceste reusite , ea este inca nediferentiata, difuza, inconsecventa,haotica. Copilul memoreaza repede si uita repede, el memoreaza mai bine informatia care la emotionat mai mult, pozitiv sau negativ. Necesitatea dezvoltarii memoriei este conditionata de faptul ca ea indeplineste si importante functii sociale deoarece contribuie la insusirea manierelor civilizate fundamentale.

36.Dezvoltarea gindirii la prescolariLa prescolari se remarca o perioada intensa de dezvoltare,implicind expansiunea simbolicii reprezentative, a semnalizarii si comunicarii verbale.Progresul consta in faptul ca prescolarul se elibereaza partial de limitele actiunilor motorii concrete, imediate , le poate inlocui in cadrul jocului prin acte simbolice*(exemplu: batul reprezinta calul ).Obiectele sunt schematizate ,reprezentate in desen iar odata cu insusirea cuvintelor si structurile gramaticale sporeste mult posibilitatea de intindere, cuvintul si propozitia constituie mijlok de integrare. In acest stadiu se constituie operatiile de scriere(ordonarea in sir crescator,sau descrescaror a elementelor unei multimi) precum si cele de clasificare,operatie mult mai coplexa, deoarece necesita gruparea elementelor asemenatoare dintr-o multimee heterogena de obiecte, dupa diverse criterii(culoare,forma ,marime, functie)Desi cunoaste o perioada de intensa verbalizare si organizare a limbajului , prescolarul ramine tributar, manifestata prin imposibilitatea de a trece de aspectele de forma .culoare,inregistrata pe cale perceptiva, imposibilitatea surprinderii unor raporturi, fenomene inaccesibile simturilor cum ar fi invariatia (ex. Copilul apreciaza ca foita fiind mai mare decit bastonasul obtinut din aceeasi cantitate de plastilina). Rar pot fi intilnite cazuri de copii care realizeaza reversibilitatea sau semireversibilitatea. Cuvintele copiilor prescolari nu poseda decit semnificatii semiconceptuale in forma unor reprezentari generale.

37. Dezvoltarea imaginatiei la prescolariVirsta prescolara este perioada senzitiva a dezvoltarii imaginatiei. Dupa cum mentiona renumitul Kaffka, prescolarul parca traieste in doua lumi, 1- reala, si alta imaginara, poate sa incalece pe un bat si sa alerge ca un calaret, poate sa-si intoarca scaunul si sa isi imagineze ca e capitan de corabie s. a.m.dAcest fapt se datoreaza in mare parte jocului ca ativitate primordiala.In special jocul pe roluri. Cind isi imagineaza ca sint invatatori, medici, parinti stabilind anumite relatii de cumparator-vinzator, invatator-elev.

38. Dezvoltarea limbajului la prescolariVirsta prescolara este perioada senzitiva in ceea ce priveste auzul fonematic. In aceasta perioada se dezvolta vocabularul de la 600-700 cuvinte la 3-4 ani, la 2000-2800 cuvinte la 6-7 ani.In aceasta perioada copiii adreseaza multe intrebari din care cauza au si fost numiti- deceusi. Sa constat ca ei manifesta nu atit curiozitate cit necesitate in comunicare.La virsta prescolara se dezvolta creatiile verbale, asa incit ei nascocesc, compun tot felul de cuvinte, de ex: la o broasca care ocaeste un copil ia spus broscoi-cintarici, , la dezordine-hodorobete.In perioada prescolara copilul trece de la vorbirea situativa la cea contextuala si in sfirsit la cea exlicativa.De ex: copii mai intii pronunta cuvinte intelese( vorbire situativa), de sine si de cei din jur, apoi cuvinte in stricta conformitate cu poieziile, textele ( vb contextuala), si mai tirziu, poate vorbi cu cuvinte proprii, folosind sinonime, antonime.Catre virsta de 5 ani de zile la copii apare limbajul egocentric adica limbajul catre sine, de sine, pentru sine. De exemplu: copilul se joaca si totodata vorbeste.

39. Dezvoltarea atentiei la prescolari.Dezvoltarea intelectului la copii nu ar fi posibila fara avansarea atentiei, care include capacitatea de orientare, focalizare si concentrare asupra obiectelor si fenomenelor pt redarea lor adecvata.Inca in perioada anteprescolara, copilul a achizitionat ambele forme principale de atentie-atentie involuntarea si atentie voluntara. La virsta prescolara, sub influenta gindirii si limbajului, are loc organizarea atentiei voluntare. Activitatile din institutiile prescolare contribuie mult la dezvoltarea acestui tip de atentie. Creste stabilitatea, concentrarea atentiei, se mareste volumul atentiei, ea capata un character active si selective.Forma predominanta in virsta prescolara a atentiei este atentia involuntara. Prin aceasta si se explica sustragerea frecventa a prescolarilor mici de la insarcinarile pe care le indeplinesc. Unele dintre mijloacele eficiente, care ar putea contribui la dezvoltarea atentiei copiilor sunt:-inaintarea sarcinilor de lucru de catre adult-precizarea obiectivelor activitatii-exprimarea clara, calda, expresiva-solicitarea raspunsurilor copilului prin intrebari-indrumarea copiilor in ceea ce au de facutPentru a dezvolta atentia voluntara este necesar sa folosim mijloace legate de imbogatirea cuunostintelor, dezvoltarea intereselor, formarea vointei, care la rindul lor, trebuie promovate.

40. Dezvoltarea personalitatii prescolaruluiEtapa data de dezvoltare este semnificativa in procesul de formare a personalitatii. Pe parcursul virstei se formeaza lumea interioara proprie care permite de a numi prescolarul personalitate. In cadrul desfasurarilor activitatilor de joc,copilul insuseste treptat realitatea ambianta. In acelasi timp copilul descopera si locul pe care il ocupa el in singur in multimea de obiecte si relatii. Procesul de evidentiere si cunoastere este un izvor de dezvoltare a motivelor noi, a motivatiei care determina intregul conportament. La inceput copilul nu este pe deplin constient de propriile actiuni. Spre sfirsitul perioadei comportamentul prescolarului este mult mai constient. Pe parcursul intregii perioade de dezvoltare prescolarul manifesta motive legate de interesul stabil fata de viata omului matur. Grupele noi de motive apar in cadrul activitatii copilului prescolar. Cele mai importante sunt motivele cognitive. Unele motive apar dominante altele subordonate primelor. Anume subordonarea motivelor este formatiunea psihologica noua in personalitatea prescolarului.O alta directie este dezvoltarea sferei afectiv volitive, care asigura stabilitatea comportarii, independenta relativa. La virsta prescolara predomina emotii, sentimente. Pe parcursul virstei date se dezvolta stabilitatea sentimentelor si se modifica insusi procesul de traire a lor, copilul devine mult mai retinut. In perioada prescolara copii se invata a subordona actiunile proprii motivelor, care nu sunt legate direct de scopul activitatii si principalul factor al formarii personalitatii copilului prescolar este omul matur.Un loc aparte in dezvoltarea psihica a prescolarului revine comunicarea copilului cu semenii. Pentru dezvoltarea favorabila a cunoasterii de sine este necesara interactiunea armonioasa a experientei individuale obtinute in activitatea practica si aprecierii, pe care copii o primesc in cadrul comunicarii cu oamenii maturi si semenii. Copilul prescolar treptat devine capabil de asi aprecia singur propriile neajunsuri si calitatile pozitive pe care le poseda.

41. Pregatirea psihologica a copiilor de virsta prescolara pentru instruirea scolaraConform afirmatiilor savantilor, un copil poate fi considerat apt sau matur pt instruirea in scoala in clasa I daca a atins etalonul optimal al dezvoltarii biopsihosociale, raportat virstei si este in stare sa insuseasca baremul de cunostinte prevazut de programa in vigoare. Conceptul de pregatire, maturitatea scolara inseamna schimbarile intervenite in procesele cognitive care deschid calea unei depasiri si a unor noi achizitii. La examinarea maturitatii scolare se iau in consideratie achizitiile in dezvoltarea fizica, psihica, sociala. In plan fizic, psihologic copilul trebuie sa atinga un anumit nivel de maturitate, pentru ca el sa poaate beneficia de instruirea scolara.Astfel, in caz de suprasolicitare, spre exemplu, a copilului imatur scolar, instruirea devine ineficienta sau chiar nociva. Elevii profita de instruire doar atunci cind se respecta dezvoltarea. Aceasta insa nu inseamna ca dezvoltarea copiilor, ritmul avansarii , pregatirii lor nu poate fi grabit, accelerat sau incetinit. De aceea scolarizarea copiilor de la 6 ani si necesitatea de a preveni insuccesul si impune examinarea medicala si psihologica a lor, pt admiterea in scoala.

42.Situaia social a dezvoltrii psihice i criza la debutul colar. nmatricularea copiilor n c constituoe un eveniment crucial n viaa lor. La nceputul vrstei c mici elevii vor parcurge o perioad de adaptare. ncadrnduse ntr-o situaie social nou (un pedagog nou, un sediu de nvmnt nou, copii, activit nou, cerine noi), ei, desigur, vor tnji, un anumit timp, dup jucriiile preferate, dup jocurile amuzante de la grdini. Unii dintre ei se vor adapta mai uor la condiiile noi alii mai greu. Aceasta va depinde de muli i de diferii factori: de pregtirea bio-psiho-socio-cultural p/u c, de condiiile noi n care nimeresc copiii, de exigenele profesorului dat, ale c respective. Momentul cel mai semnificativ n viaa copilului de 7 ani l constituie schimbarea statutului social: precolarul de ieri devine astzi elev, a crui activit primordial este nvarea. Aceasta are o import decisiv n dezvoltarea psihic a copilului de vrst colar mic..

43)Particularitatile anatomo-fiziologice ale elevilor mici si neoformatiunile lor psihice.Sre sfirsitul virstei prescolare,in organismal copilului au lok un sir de schimbari anatomo-fiziologice,morfologice,psihlogice care permit incadrarea lui in scoala..Transformari se produ in toate tesuturile,organelle,sistemele de organe ce dirijeaza activitatea vitala a organismului copilului.La 6-7 ani se intareste sistemul osos-muscular.In creier se produc un sir de schimbari morfologice si functionale.Creste greutatea lui.In aceasta perioada constitue aproape 90% din greutatea creierului unui om matur,cuprinzind aceleasi zone.Deasemenea,se dezvolta considerabil lobii frontali,care joaca un rol important in formarea,desfasurarea proceselor psihice superioare,raspund de gindire,constiinta.Dezvoltarea creierului este asigurat de imbunatatirea alimentarii lui cu substantele necesare,datorita ameliorarii activitatii inimii,vaselor sangvine,plaminilor.Muschii inimii se intaresc,vasele sangvine se dilate,se intensifica activitatea plaminilor.Toate aceste transformari permit elevilor mici sa efectueze cu success activitatea de invatare,care solicita de el o munca intelectuala incordata si o mare rezistenta fizica.Totodata,trebuie sa se tina cont de faptul ca osificarea scheletului inka nu sa terminat,organismal copilului fiind destul de mobil si plastic.Pentru a evita deformarile coloanei vertebrale,a tinutei,este necesar ca mobile sa corespunda virstei.De asemenea,mai slab dezvoltati sunt muschii mici,indeosebi cei ai minii.Din aceasta cauza,elevilor le vine greu sa realizeze miscari,care cer precizie,iinsusind cu geu scrisul.Neoformatiunile. Aceasta notiune a fost introdusa de vigotchii prin care avea in vedere acel tip nou al structurii personalitatii si al activitatii.La elevii de virsta scolara-mica deabia incepe de a se exprima, contura, forma caracterul. Caracteristicile specific caracterului elevului de virsta scolara mica sunt urmatoarele:impulsivitatea; dezvoltarea insuficienta a vointei, incapatinarea, capriciile, dragostea de a cunoaste, sinceritatea, capacitatea de a imita, scolarul mic este ft emotional, in schimb trebuie de mentionat ca sub influenta cerintelor de lucru din scoala, la majoritatea elevilor se evidentiaza dragostea de munca, acuratetea, disciplina, sirguinta, se dezvolta capacitatea de asi regla volitiv comportamentul, la finele acestei etape, copiii incep sa constiintizeze simtul datoriei.

44.nvarea activitatea primordial a elevilor de vrst c mic. nvarea este o activitate complex. Scopul ei rezid n dezv personalit elevilor, n nsuirea cunotinelor, formarea deprinderilor, abilitilor i aptitudinilor corespunztoare, conform prevederilor curriculei c p/u clasele primare. nvarea are urmtoarea structur: sarcina de nvare, aciunea de nvare, aciunea de autocontrol i aciunea de autoapreciere. Sarcina de nv difer de sarcina practic concret. De ex, elevilor li se poate propune s nvee pe de rost o poezie aa cum pot ei. Dar li se poate propune i alt variant: cum trebuie ei s nvee aceast poezie, adic s-i nvm cum trebuie s nvee.Aciuni de nv orientarea spre

nsuirea modelelor, procedeelor generale de soluionare a problemelor. Bunoar, la nvarea structurii cuv i a semnificaieimorfemelor elevii vor trebui s execute urmtoarele aciuni de nv: a) s schimbe cuv iniial (de ex, fier) i s obin cuv-te cu semnificaii noi (fierar, fierrie); b) s compare semnificaia cuv iniial i s evidenieze morfemele (ar, rie); c) s confrunte formele cuv iniial i s evidenieze morfomele; d) s stabileasc semnif funcional a morfemelor cuv dat (fier- metal; firerar- pers care prelucrez fierul).Aciunea de autocontrol copilul trebuie s stabuleasc ralaia dintre aciunile sale de nv i rezultatele obinute n urma executrii lor cu modelul existent. Drept urmare, el va nsui contient relaia respectiv, i va desvri calitatea acestor aciuni a cunotinelor, a abilitilor sale.Aciunea de autoaprec care fixeaz corespunderea sau necoresp rezultatelor nsuirii marerialului cu cerinele sarcinii de nvare. Iniial aceast apreciere o face nvtorul. Treptat ns funcia dat trebuie transmis i elevilor. Aprecierea poate fi pozit sau negat i nu trebuie confundat cu nota.

45. Motivele invatarii la elevii miciInvatarea ca activitate primordial a elevilor de virsta scolara mica are la baza anumite motive.Pe primul loc se claseaza se claseaza motivele social largi, cum ar fi motivele de autoperfectionare(a fi un om destept) si motivele de autodeterminare(pt a putea apoi lukra, invata). Pe locul 2 se situeaza motivele personale inguste(sa fie laudat). Abia pe locul 3 se plaseaza motivele cognitive(sa acumuleze cunostinte noi).Elevii de virsta scolara mica pot fi motivate pozitiv pt a invata, daca lectiile vor fi interesante, emotive, cu elemente de joc este important ca elevii sa nu invete pt note, ci pt a se dezvolta intellectual, moral si spiritual. Pentru a ditija efficient procesul invatarii si dezv psihice adecvate a elevilor, invatatorul tr sa cunoasca particularitatile de virsta a proceselor cognitive, afcetive, volitive, trasaturiel individual-psihologice ale personalitatii, relatiile interpesonale.

46.Particularitatile dezvoltarii senzatiilor si perceptiei la elevii miciLa elevii cl.1-2 perceptia poarta un character preponderant involuntary, adica fara scopbn determinat si fara eforturi volitive mari.(ei percep ceea ce este colorat,viu,dynamic, nou, neasteptat..) In clasele 3-4, perceptia lor devine voluntara, ei fiind apti sa-si puna un scop si sa-si mobilizeze vointa in vederea realizarii lui. Perceptia eleevilor nu este ampla si succesiva, ex in timpul citirii ei omit unele litere sau adauga altele de la sine; Elevii din cl 1-2 nu intotdeauna diferentiaza clar obiectele, particularitatile lor. Ex, ei scriu inversat unele litere sau cifre; Initial elevii intimpina greutati in perceptia si denuirea obiectelor stere, asociindu-le cu unele obiecte cunoscute, ex:cilindru cu un pahar, conul cu un bradut, sfera cu o minge.. La inceputul claselor primare elevii nu pot recunoaste bn figura daca aceasta e situate putin altfel; Daca in perceptia tabloului prescolarii se afla la stadiul enumerarii(privind tabloul ei numesc separate obiectele de pe el), iar elevii cl 1-2 se afla la stadiul descrierii obiectelor percepute(scoala este mare, luminosa), apoi cei din cl 3-4 se afla la stadiul interpretarii celor percepute(scoala este mare pt ca sa incapa multi copii); Elevii claselor primare au problem mari in ceea ce priveste perceptia timpului.(1 min ei o subapreciaza,iar 10,15 min le supraapreciaza; Elevii mici initial percep greu si diferentiaza prost grupurile de litere si sunete(io, oa, ci, ce, ge, gi, ghe,)Tinind cont de aceste particularitati ale perceptiei elevii tr invatati nu numai sa priveasca lucrurile dar sa si le vada, nu numai sa le asculte dar sis a le auda.

47. Particularitatile dezvoltarii reprezentarilor la elevii miciLa intrarea in scoala elevii poseda anumite reprezentari despre natura, societate, psihicul uman. Reprezentarile au un character situativ-concret. (ex:elevii de la tara isi reprezinta mai bn ceea ce tine de mediul rural(animale si pasari domestic, unele lukrari agricole), iar cei de la orash isi reprezinta mai clar transportul urban, muzeele, piata. Reprezentarile au un caracte empiric, se bazeaza mult pe experienta senzoriala, includerea in aceeasi categorie logicalegumele varza si morcovul Reprezentarile poarta un character antropomorfic, adica li se atribuie insusiri umane pe care nu le au, le personifica:padurea e trista, soarele zimbesteInvatatorul tr sa contribuie la imbogatirea volumului de reprezentari, sa le precizeze, sa le completeze, sa le rectifice, in cazz de necessitate pe cele gresite.

48. Particularitatile dezvoltarii memorie la elevii mciCopii claselor primare sint la virsta cind memoriaza involuntary obiectele, fenomenele, materialul studiat. Memoria mecanica este ft dezvoltata. Ei nu folosesc memorizarea combinata:mai intii in intregime, apoi pe parti logice, deaccea elevii din cl.1-2 inteleg prost regulile gramaticale. Pe parcursul virstei scolare mici are lok si dezvoltarea memorie voluntare, despre aceasta ne marturisesc urmatoarele fapte. Insusirea de catre elevi a anumitor procedee de memorare. Ex , mai intii ei citesc de mai multe ori textul , apoi rinduiesc cititul cu reproducerea(povestirea) materialului; Divizarea textului in parti logice, traptat ei incep a imparti textul in fragmente, dar nu pt a stabili esentialul in ele, ci pt a determina ordinea in care vat r sa invete textul Asocierea materialului insusit dj cu cel care va fi memorat.In ceea ce rpiveste reproducerea materialului ca process al memoriei ea se realizeaza anevoios, deoarece ei reproduce dar pe de rost, ei nu apeleaza la amintiri, dupa cum se stie acestea necesita mult effort intellectual. Ex: daca in timpul recitarii unei poezii uita un vers, ei reiau recitarea de la inceput, dar nu tind sa-si reaminteasca versul respective.Pastrarea si uitarea ca process al memoriei elevilor mici se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati. Elevii din cl1-2 memorizeaza si pastreaza mai bn materialul intuitive, deoarece este mai bn dezvoltata memoria intuitive palstica, in acelasi timp exista si anumite particularitati individuale(unii memoriaza mai efficient visual, altii auditiv..).Elevii de virsta scolara mica memorizeaza mai greu materialul verbal-cuvintele, imbinari de cuvinte, propozitii. Ei memorizeaza si pastreaza mai bine materialul abstract, de exemplu: pomi fructiferi (generalizare a pomilor de mar, par, visin), ei memorizeaza mai prost materialul abstract care nu este insotit de ilustrativitate. Conditiile si procedeele memorizarii voluntare a materialului de catre elevi sint urmatoarele:

punerea scopului de a memoriza; Crearea motivatiei de invatare; Mobilizarea eforturilor volitive; Intelegerea materialului care urmeaza a fi memorizat; Intocmirea planului de memorare; Compararea obiectelor, fenomenelor ce urmeaza a fi memorate; Clasificarea si sistematizarea obiectelor, fenomenelor me morate; Reproducerea materialului memorat Repetarea materialului memorat.49. Particularitatile dezvoltarii imaginatiei la elevii miciIn procesul instructive educative elevii claselor primare apeleaza permanent la imaginative. Imaginatia acestor se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati: In primul rind directia principal a dezv imaginatiei o constituie oglindirea mai concreta in baza cunostintelor, deprinderilor si abilitatilor accumulate. In al 2 rind creste realismul in imaginatia copiilor de virsta scolara mica; In al 3 rind la etapa initiala imaginatia se caracterizeaza printr-o prelucrare nesemnificativa a reprezentarilor avute, iar in cl 3-4 elevii prelucreaza creator reprezentariel avute, le restructureaza, le imbogateste; In al 4 rind elevii in imaginatia lor se sprijina pe obiectele reale ,concrete, in jok ei utilizeaza jucariile de care dispun. In cl 3-4 insa in imaginatia lor se sprijina nu atit pe lukruri si actiuni concrete cit pe cuvint, care le primesc sa creeze mintal chipuri noi.O particularitate a imaginatiei elevilor din cl 1-2 este tendinta lor spre fabulatie. Aceasta se intimpla sub influenta lecturii, filmelor, a evenimentelor la care au participat.In procesul instructive educative dezv imaginatiei la elevii din cl primare se desfacsoara in urmatoarele directii: Initial, cl1-2, chipul imaginatiei este neclar, nebulos. Iar apoi in cl 3-4 devine tot mai clar si mai exact; Chipul imaginative, initial, contine doar semen, treptat el se constituie din mai multe semen si concomitant din cele esentiale; Prelucarea reprezentarilor in cadrul imaginatiei elevilor din cl 1-2 este nesemnificativa, in timp ce in cl 3-4 ei poseda mai multe cunostinte si deaceea imaginatia lor devine mai generalizata si expresiva La inceput imaginatia se sprijina pe obiecte concrete,in a 2 jum a perioadei ea se bazeaza tot mai mult pe cuvint

50. Particularitatile dezvoltarii gindirea la elevii miciCopii la virsta scolara mica, in special cl 1,2 , se afla la stadiul dezvoltarii gindirii intuitive plastice. Aceasta inseamna ca ei pot gindi , sprijininduse pe utilizarea obiectelor concrete sau reprezentarilor despre el. De exemplu pentru a intelege mai profund structura copacului ca planta, invatatorul va demonstra plansa cu reprezentrea lui. In cl 3,4 ponderea prezentarii obiectelor reale si ilustrarea lor sub forma de imagini treptat se va micsora pentru a retine trecerea gindirii copiilor de la nivelul sensorial concret la cel rational abstract. In dezvoltarea lor elevii de virsta scolara mica urmeaza urmatoarele etape: La prima etapa copii evidentiaza semnele conventionale ale obiectelor, de exemplu vaca ea da lapte; La cea de-a doua etapa ei enumera semnele neesentiale, secundare cunoscute, vaca- are coada ,coarne, par; La etapa a treia elevii evidentiaza semnele esentiale commune ale obiectelor, vaca- este un animal domestic care adduce folos omului si da lapte.La fel urmeaza si insusire notiunilor despre relatii (exemplu relatii dintre ei si parinti; parintii sai sint mai mari, toti parintii din clasa lui sint mai mari,in general toti parintii din lume sint mai mari).Operatiile gindirii: Analiza, in dezvoltarea sa trece prin urmatoarele etape: mai intii are loc analiza partialaa obiectelor, fenomenelor, exemplu: copacul estemare are Frunze; apoi se desfasoara analiza complex a obiectelor:copacul este mare, are Frunze; in sfirsit se produce analiz sistemica a obiectelor, fenomenelor, exemplu:copacul are radacini, tulpina, coroana, frunza si fructe. Copii urmeaza calea de la analiza prin actiuni spre analiza senzoriala. Sinteza, copii urmeaza calea de la sinteza simpla , prin sumare spre sinteza vasta si complexa, copii initial unesc literele in silabe, silabele in cuvint sinteza estezvolta mai e o opratie inversa a analizei, mai dificila, aceasta de la urma se dezvolta mai repede si contribuie la dezvoltarea sintezei, nu intimplator metoda de baza in invatarea stiintei de carte se numeste metoda fonetico-analitica-sintetica. Compararea, daca obiectele care le compara sint cunoscute, atunci elevii mici constata mai usor asemanarile, daca insa sint necunoscute, ei constata mai usor deosebirile. Abstractizarea, una din particularitatile abstractizarii la scolarii de virsta mica consta in faptul ca ei confunda trasaturile esentiale ale obiectelor sifenomenelpr cu cele exterioare neesentiale.ei cred ca balena este un peste. Generalizare, in dezvoltarea sa parcurge trei etape principale: senzoriala, (ei deosebesc unele animale de altele), intuitive plastica(elevii generalizeaza sub forma de reprezentari animalele domestic sint acele care traiesc linga casa omului si aduc folos), abstracta(cind elevii generalizeaza dupa semnele esentiale commune iar rezultatul il constituie notiunea, legea si definitia, d e exemplu, pixul, radiera, creionul- sint rechizite scolare.), la scolarii de virsta mica generalizarea se dezvolta de la vast spre diferentiat. Concretizarea, la virsta scolara mica intimpina dificultati in concretizarea notiunilor, judecatilor, rationametelor, rugulilor si definitiilor, ei se limiteaza la ex date de profs au la cele date in carte. Unul din obiectivele principale ale invatamintului contemporan il constituie dezv gindirii creative la elevi. 51. Particularitatile dezvoltarii atentiei la elevii miciVirsta scoalara mica este perioada de tranzitie de la atentia involuntara la cea voluntara si postvoluntara. Atentia se bazeaza mult pe reflexul orientarii,ce sa intimplat, ce este?. Pe parcursul virstei scolare mici atentia involuntara a elevlor nu ramine static, ci se dezvolta. Ei reactioneaza imediat la ceea I intereseaza, ce ii captiveaza. Atentia voluntara se dezv deoarece invatatorul necesita formularea unui scop si mobilizarea eforturilo volitive. Aceasta capacitate a elevilor de a-si pune scopuri si de a le realize tr formata traptat si cu multa iscusinta pt ca invatarea pt ei sa fie o placer, dar o pedeapsa sau o povara. O importanta deosebita in dez atentiei voluntare a elevilor o are responsabilitatea lor pt indeplinirea exigentelor scolare. Volumul atentiei la elevii din cl 1-2 este mai mic decit al celor din cl 3-4, deaceea elevii intimpina greutati in distribuirea atentiei, de ex: ei nu pot concomitant citi correct si constientiza deplin continutul celor citite.Stabilitatea elevilor din cl 1-2 este subreda, in cl 3-4 comutarea atentiei este dj intetionata si elevii pot usor sa-si transfere atntia de la un obiect la altul.Concentrarea atentiei la elevii din cl 1-2 nu este profunda, ei nu se pot adinci in activitatea desfasurata, in esenta ei. In cl 3-4 atentia elevilor este mai concentrate ei se patrund in esenta lukrurilor. Deasemenea dispersarea elevilor din cl.1-2 este mai evident decit a celor din cl 3-4.Atentia elevilor de virsta scolara mic va fi concentrata si stabile, daca:Ei vor fi ocupati permanent in lukru; materialul va fi accesibil si intersant; vor fi incurajati si sustinuti; vor avea trebuinte in ceea ce fa; le va trezi emotii si sentimente placate; activitatea va fi creatoare, li se formeaa deprinderi de munca intelectuala permanenta.52.Particularitile dezvoltrii vorbirii la elevii mici. La intrarea n c gradul de dezv a limbajului la copii este diferit. Acest fapt se explic prin influena asupra dezvoltrii lui a mai multor factori: a vorbirii n fam, n curte, la grdini, n societate. Latura fonetic a dezv limbajului elevilor claselor primare, ndeosebi celor sin clasele I-II, se

caracterizeaz prin unele defeciuni temporare, cum ar fi vocea prea slab, blbiala, defeciuni de ritm, tempoul, fluiditatea, vocea neclar. n povestirea oral elevii de vrst c mic fac neglijene de pronunie: purm, nu poas vin, la, aia, unpe, doipe. Uneori colarii mici folosesc i sunete n plus: iera, ieu.a. Dezv

limbajului scris decurge anevoios la vrsta c mic. n clasele a II-a se manifest dificulti de difereniere a sunetelor. Drept urmare, snt frecvente eliziunile de grafeme: tuneric, biliotec, copot, plo, pavlion, finc (fiindc). Fenomene asemntoare se ntlnesc n scrierea diftongilor, triftongilor, precum i a

silabelor ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi, pe care elevii mici deseori le confund ghem- gem, ciap- ceap, cias- ceas. n unele cazuri copiii de vrst c mic adaug unele litere n plus: mangazinul, diminieaa. Pe parcursul vrstei c mici are loc creterea vocabularului elevilor. La intrarea n c vocabularul copiilor constituie

aproximativ 2500-3000 de cuv. Vocabularul activ e de 700-800 cuv, iar cel pasiv restul cuvintelor. Lexicul, dup cum se tie, cuprinde masa vocabularului i fondul lexical de baz. n limba romn fondul lexical principal e de aproximativ 1500 cuv. Astfel, elevii mici pn la finele claselor primare, vor poseda aproximativ 4500 cuv, dintre care

aproximativ 1500 cuv vocabular activ. Iniial, n clasele I-II, elevii ntmpin dificulti n determinarea la auz numrului de cuv n propoziie. Treptat ns ei ncep s deferenieze unitatea fonetic i grafic a cuvntului, elementele propoziiei simple i dezv. Acest fapt se datoreaz muncii permanente a nvtorului cu elevii.

53.Dezv personalit la elevii mici (trebuinele, contiina de sine, autoaprecierea). Vrsta colar mic este binevenit p/u formarea i dezv n continuare a personalitii elevilor. Un indice important al dezv aesteia l constituie orientarea ei care se exprim n urmtoarele trebuine. Trebuina de a se juca. Dei la vrsta c mic activit primordial este nvarea, elevii claselor

primare rmn a fi copii. Sa nu uitm acest fapt incontestabil i s nu form evenimentele. Desigur, coninutul jocurilor se va schimba. Ei se vor juca (dea coala; dea nvtorul), sub form de joc atractiv vor trebui organizate i primele lecii. Trebuina n micare. Copii nu pot edea locului. Ei se afl n micare permanent. ndeosebi, n timpul recreaiilor, dar i n timpul orelor.

Trebuina n impresii externe. Elevii mici sbt preocupai n primul rnd de aspectul exterior al obiectelor, fenomenelor. n clasa I ei acord atenie formei colare, ghiozdanului, cum se salut, cum ridic mnua. Trebuinele de impresii exterioare se transform treptat n trebuine cognitive. De aceea, ele nu trebuie ignorate ci organizate i rnduite

judicios. Chiar din primele zile de c elevilor mici le apar trebuine noi: de a executa n tocmai exigenele colare, de a nsui cu succes cunot, deprinderile i abilitile noi, de ai face sistematic temele, de a lua note bune. Un alt indice important al dezv personalit elevilor de vrst c mic l constituie nivelul de dezvoltare a contiinei de

sine.n perioada micii colariti se evideniaz 3 categorii de copii dup gradul dezvoltrii contiini de sine. Prima categorie elevii la care contiina de sine e adecvat i stabil. Ei i analizeaz corect faptele svrite, motivele conduitei, gndurile enunate. n aceast baz lor li se formeaz uor deprinderile de autocontrol.

A doua categ elevii a cror coniin de sine e parial adecvat i stabil. Ei au nevoie de o anumit dirijare din partea adultului n ceea ce privete formarea deprinderilor de autocontrol.Cea dea 3 categ o alctuiesc copiii la care contiina de sine lipsete. Ei nu pot s se orienteze i s-i aprecieze adecvat posibilitile i eforturile proprii. Att n

via, ct i n activit ei se conduc de opinia altora, n special a adulilor.La elevii de vrst c mic se manifest urmtoarele tipuri de auto


Recommended