+ All Categories
Home > Documents > Examen Neurologic

Examen Neurologic

Date post: 03-Jan-2016
Category:
Upload: mariana-olteanu
View: 253 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
neuroped -gomoiu
57
Examenul neurologic Examenul neurologic la copil la copil Dr. RALUCA TELEANU Dr. RALUCA TELEANU
Transcript

Examenul neurologic la Examenul neurologic la copilcopil

Dr. RALUCA TELEANUDr. RALUCA TELEANU

I.I. EXAMENUL NEUROLOGIC LA NOU EXAMENUL NEUROLOGIC LA NOU NĂSCUT ŞI SUGARNĂSCUT ŞI SUGAR

II.II. EXAMENUL NEUROLOGIC LA COPIL EXAMENUL NEUROLOGIC LA COPIL ŞI ADOLESCENTŞI ADOLESCENT

I.I.EXAMENUL NEUROLOGIC EXAMENUL NEUROLOGIC LA NOU NĂSCUT ŞI SUGARLA NOU NĂSCUT ŞI SUGAR

Examinarea neurologică a sugarului trebuie să se Examinarea neurologică a sugarului trebuie să se efectueaze ţinînd seama de dezvoltarea efectueaze ţinînd seama de dezvoltarea neuromotorie pe etape de vârstăneuromotorie pe etape de vârstă

Reguli de reReguli de reţţinutinut dezvoltarea controlului motor se realizează într-o dezvoltarea controlului motor se realizează într-o

secvenţă anume, dinspre extremitatea cefalică spre secvenţă anume, dinspre extremitatea cefalică spre membrele inferioare membrele inferioare sugarul întîi îşi ţine capul, ca sugarul întîi îşi ţine capul, ca expresie a controlului asupra extremităţii cefalice, apoi expresie a controlului asupra extremităţii cefalice, apoi stă în şezut şi în final merge (are control asupra stă în şezut şi în final merge (are control asupra membrelor inferioare) membrelor inferioare)

Regula Regula 11:: “ STAI, UITĂ-TE ŞI ASCULTĂ” “ STAI, UITĂ-TE ŞI ASCULTĂ” pentru că pentru că sugarul nu are capacitatea de a colabora la efectuarea sugarul nu are capacitatea de a colabora la efectuarea unui examen neurologic. unui examen neurologic. Urmărind activitatea spontană Urmărind activitatea spontană a sugarului se poate aprecia statusul mental al copilului, a sugarului se poate aprecia statusul mental al copilului, se pot evalua nervii cranieni, coordonarea şi statusul se pot evalua nervii cranieni, coordonarea şi statusul motor motor

Regula 2Regula 2:: “ “FĂ DIN EXAMINARE O JOACĂFĂ DIN EXAMINARE O JOACĂ”” ccopilul opilul este mult mai cooperant daca examenul neurologic este este mult mai cooperant daca examenul neurologic este efectuat ca un joc pentru ca stîrneşte curiozitatea efectuat ca un joc pentru ca stîrneşte curiozitatea copilului, îi captează atenţia copilului, îi captează atenţia

Regula 3Regula 3: : “ LASĂ PENTRU FINAL CE E NEPLĂCUT“ LASĂ PENTRU FINAL CE E NEPLĂCUT”” examinarea fundului de ochi sau măsurarea examinarea fundului de ochi sau măsurarea perimetrului cranian, etc.perimetrului cranian, etc.

AnamnezaAnamneza Istoricul bolii se obţine de la persoanele în îngrjirea cărora se află Istoricul bolii se obţine de la persoanele în îngrjirea cărora se află

copilulcopilul– reprezintreprezintăă o expunere detaliată, cronologică asupra modului în care o expunere detaliată, cronologică asupra modului în care

boala a debutat şi a evoluat ulteriorboala a debutat şi a evoluat ulterior Antecedentele personale reprezintă un element important al Antecedentele personale reprezintă un element important al

anamnezei examenului neurologicanamnezei examenului neurologic– Se Se menţionmenţioneazăează antecedentele antenatale şi trebuie precizaţi posibilii antecedentele antenatale şi trebuie precizaţi posibilii

factori de risc antenatali. factori de risc antenatali. – Antecedentele intranatale se referă la perioada de sarcină, modul în Antecedentele intranatale se referă la perioada de sarcină, modul în

care a decurs, durata ei, felul şi durata travaliului (naştere spontană, care a decurs, durata ei, felul şi durata travaliului (naştere spontană, aplicaţie de forceps, operaţie cezariană, etc) , prezentaţia fătului, aplicaţie de forceps, operaţie cezariană, etc) , prezentaţia fătului, greutatea copilului, scorul Apgar, existenţa unei suferinţe fetale.greutatea copilului, scorul Apgar, existenţa unei suferinţe fetale.

– Antecedentele neonatale se referă la patologia nouAntecedentele neonatale se referă la patologia nou--născutului în născutului în maternitate (traumatism obstetrical la naştere, icter neonatal prelungit, maternitate (traumatism obstetrical la naştere, icter neonatal prelungit, convulsii neonatale, infecţii, etc). convulsii neonatale, infecţii, etc).

Dezvoltarea psihomotorie pe etape de vârstă trebuie obligatoriu Dezvoltarea psihomotorie pe etape de vârstă trebuie obligatoriu menţionatămenţionată

Antecedentele heredo-colaterale pot aduce informaţii în special cu Antecedentele heredo-colaterale pot aduce informaţii în special cu privire la boli ale sistemului nervos prezente la alţi membri ai privire la boli ale sistemului nervos prezente la alţi membri ai familiei , dar şi alte boli: genetice, sistemice grave.familiei , dar şi alte boli: genetice, sistemice grave.

Condiţiile în care sugarul este crescut (nivelul de educaţie sanitară, Condiţiile în care sugarul este crescut (nivelul de educaţie sanitară, de igienă, echilibrul familial, etc), pot explica în anumite cazuri, de igienă, echilibrul familial, etc), pot explica în anumite cazuri, manifestările neurologice pe care acesta le prezintă.manifestările neurologice pe care acesta le prezintă.

Examenul fizic generalExamenul fizic general

examen clinic general examen clinic general necesar pentru o evalure neurologică necesar pentru o evalure neurologică corectă corectă

Se începe cu o evaluare somatică prin măsurarea lungimii şi Se începe cu o evaluare somatică prin măsurarea lungimii şi înălţimii sugarului pentru a putea fi comparate cu perimetrul înălţimii sugarului pentru a putea fi comparate cu perimetrul cranian.cranian.

ExamenExamenul ul tegumentelor este important, ţinînd seama de faptul că tegumentelor este important, ţinînd seama de faptul că sistemul nervos şi teegumentele provin din neuroectoderm. sistemul nervos şi teegumentele provin din neuroectoderm. – diagnosticul de sindrom neurocutanat poate fi suspicionat în urma diagnosticul de sindrom neurocutanat poate fi suspicionat în urma

examinării tegumentelor. Astfel petele “café au lait” sunt sugestive examinării tegumentelor. Astfel petele “café au lait” sunt sugestive pentru neurofibromatoză iar maculele hipomelanice pentru scleroză pentru neurofibromatoză iar maculele hipomelanice pentru scleroză tuberoasă. tuberoasă.

– de notat aspectele dismorfice, în special ale feţei, pentru că deseori de notat aspectele dismorfice, în special ale feţei, pentru că deseori acestea sunt în strînsă legătură cu alte anomalii cerebrale. acestea sunt în strînsă legătură cu alte anomalii cerebrale.

Examenul aparatului respirator şi cardiovascular este deasemnea Examenul aparatului respirator şi cardiovascular este deasemnea obligatoriu de efectuat .obligatoriu de efectuat .

Examinarea abdomenului aduce informaţii cu privire la o Examinarea abdomenului aduce informaţii cu privire la o eventuală visceromegalie , posibil prezentă într-o boala eventuală visceromegalie , posibil prezentă într-o boala metabolică. metabolică.

Examenul neurologic la nou Examenul neurologic la nou născut născut

ComportamentComportament

Nou născutul la termen prezintă mişcări Nou născutul la termen prezintă mişcări spontane, simetrice, pare atent la mediul spontane, simetrice, pare atent la mediul înconjurător, reacţionează la lumină şi înconjurător, reacţionează la lumină şi sunete puternice. sunete puternice.

reacţionează la un stimul neplăcut reacţionează la un stimul neplăcut plîns plîns nediferenţiat.nediferenţiat.

Se efectuează prin observarea activităţii spontane a Se efectuează prin observarea activităţii spontane a nou-născutului. nou-născutului.

ÎÎn timpul plînsului şi mişcărilor de mimică se n timpul plînsului şi mişcărilor de mimică se apreciază simetria sau asimetria facială ceea ce ne apreciază simetria sau asimetria facială ceea ce ne oferă relaţii depsre nervul facial (VII).oferă relaţii depsre nervul facial (VII).

Forţa şi calitatea plînsului aduc informaţii asupra Forţa şi calitatea plînsului aduc informaţii asupra nervilor cranieni glosofaringian ( IX )şi vag (X).nervilor cranieni glosofaringian ( IX )şi vag (X).

Nervii cranieni oculomotor comun(III), trohlear (IV) Nervii cranieni oculomotor comun(III), trohlear (IV) şi abducens (VI) sunt evaluaţi prin urmărirea şi abducens (VI) sunt evaluaţi prin urmărirea mişcărilor oculare spontane mişcărilor oculare spontane

Testarea comportamenului la stimulare luminoasă Testarea comportamenului la stimulare luminoasă oferă informaţii despre nervul optic (II) iar răspunsul oferă informaţii despre nervul optic (II) iar răspunsul la stimularea sonoră asupra nervului vestibulo-la stimularea sonoră asupra nervului vestibulo-cohlear (VIII). Reflexul pupilar, examenul fundului cohlear (VIII). Reflexul pupilar, examenul fundului de ochi, reflexul cornean de ochi, reflexul cornean cu copilul mare. cu copilul mare.

Examinarea nervilor cranieniExaminarea nervilor cranieni

Examinarea motilităţii şi tonusuluiExaminarea motilităţii şi tonusului

Poziţia nou născutului la termen în decubit dorsal Poziţia nou născutului la termen în decubit dorsal este asemănătoare poziţiei fetale caracterizată prin este asemănătoare poziţiei fetale caracterizată prin flexia membrelor şi adducţia lor spre de trunchi flexia membrelor şi adducţia lor spre de trunchi

Semnul fularuluiSemnul fularului:: examinatorul susţine cu o mînă examinatorul susţine cu o mînă capul copilului şi cu cealaltă duce mîna nou capul copilului şi cu cealaltă duce mîna nou născutului maxim spre umărul opus. În mod normal născutului maxim spre umărul opus. În mod normal mîna copilului nu trebuie să depăşească umărul mîna copilului nu trebuie să depăşească umărul opus iar cotul să nu depăşească linia mediană a opus iar cotul să nu depăşească linia mediană a corpului.corpului.

Proba de tracţiuneProba de tracţiune se efectuează cu nou născutul se efectuează cu nou născutul aflat în decubit ventral , prin aducerea acestuia în aflat în decubit ventral , prin aducerea acestuia în poziţie şezând apucînd copilul de mîini. poziţie şezând apucînd copilul de mîini. Se va Se va urmări poziţia capului şi a membrelor superioare. urmări poziţia capului şi a membrelor superioare. Membrele superioare trebuie să fie parţial flectate Membrele superioare trebuie să fie parţial flectate iar capul sa se ridice pentru câteva secunde înainte iar capul sa se ridice pentru câteva secunde înainte de a cădea posterior sau anterior.de a cădea posterior sau anterior.

Examinarea reflexelor (1)Examinarea reflexelor (1)

Reflexele osteo-tendinoaseReflexele osteo-tendinoase Ideal este ca nou născutul să fie liniştit şi cu capul situate pe Ideal este ca nou născutul să fie liniştit şi cu capul situate pe

linia mediană.linia mediană. Sunt examinate întâi reflexele rotuliene care sunt cel mai uşor Sunt examinate întâi reflexele rotuliene care sunt cel mai uşor

de obţinut prin plasarea membrului inferior într-un unghi de 90 de obţinut prin plasarea membrului inferior într-un unghi de 90 grade la nivelul genunchiului.grade la nivelul genunchiului.

Absenţa reflexelor osteo-tendinhoase este mult mai sugestivAbsenţa reflexelor osteo-tendinhoase este mult mai sugestivăă decît o hiperreflexie la nou născut, putând fi asociată cu o decît o hiperreflexie la nou născut, putând fi asociată cu o boală de neuron motor periferic.boală de neuron motor periferic.

Reflexul cutanat plantarReflexul cutanat plantar Răspunsul normal la stimularea pe marginea laterală a plantei Răspunsul normal la stimularea pe marginea laterală a plantei

cu un obiect ascuţit, este extensia halucelui cu răsfirarea cu un obiect ascuţit, este extensia halucelui cu răsfirarea celorlalte degetecelorlalte degete– !!!!!! nu trebuie confundat cu semnul Babinski, care este un semn nu trebuie confundat cu semnul Babinski, care este un semn

patologic, prezenţa lui se datorează mielinizării incomplete a patologic, prezenţa lui se datorează mielinizării incomplete a tracturilor cortico-spinale în primul an de viaţă.tracturilor cortico-spinale în primul an de viaţă.

Reflexele cutanate abdominaleReflexele cutanate abdominale Sunt prezente încă din primele zile după naştere dar au Sunt prezente încă din primele zile după naştere dar au

semnificaţie redusă deoarece din cauza sistemului nervos semnificaţie redusă deoarece din cauza sistemului nervos imatur apare un răspuns generalizat de tresărire la imatur apare un răspuns generalizat de tresărire la declanşarea lor.declanşarea lor.

Examinarea reflexelor (2)Examinarea reflexelor (2)Reflexele tranzitorii sunt reflexe primitive, apar în Reflexele tranzitorii sunt reflexe primitive, apar în

anumite etape ale dezvoltării sistemului nervos şi anumite etape ale dezvoltării sistemului nervos şi permit o apreciere a nivelului (vîrstei) de dezvoltare permit o apreciere a nivelului (vîrstei) de dezvoltare biologică a copilului. biologică a copilului. Examinarea lor este importantă în special Examinarea lor este importantă în special diagnosticul paraliziilor cerebrale infantile. diagnosticul paraliziilor cerebrale infantile.

REFLEXUL DE SUPTREFLEXUL DE SUPT prezent de la naştere. Se obţine prezent de la naştere. Se obţine prin atingerea buzelor sau a obrazului, răspunsul prin atingerea buzelor sau a obrazului, răspunsul constînd în deschiderea gurii şi mişcări ritmice de constînd în deschiderea gurii şi mişcări ritmice de supt.supt.-prezenţa lui peste vârsta de 6 luni este considerată -prezenţa lui peste vârsta de 6 luni este considerată patologicăpatologică

REFLEXELE POSTURALEREFLEXELE POSTURALE 1. 1. Reflexul de păşire sau reflexul de mers automat Reflexul de păşire sau reflexul de mers automat este este

prezent de la naştere şi dispare în luna a 6-7-a de prezent de la naştere şi dispare în luna a 6-7-a de viaţă. Nou născutul este susţinut axilar iar la viaţă. Nou născutul este susţinut axilar iar la contactul cu planul de sprijin va executa mişcări de contactul cu planul de sprijin va executa mişcări de paşire.paşire.

3. 3. Reflexul de cădere, al ascensoruluiReflexul de cădere, al ascensorului. Copilul este . Copilul este susţinut vertical, susţinut de trunchi print-o susţinut vertical, susţinut de trunchi print-o deplasare bruscă în jos, se produce întinderea deplasare bruscă în jos, se produce întinderea braţelor cu degetele răsfirate în evantai. Trebuie braţelor cu degetele răsfirate în evantai. Trebuie urmărită simetria mişcării.urmărită simetria mişcării.

Examinarea reflexelor (3)Examinarea reflexelor (3)

REFLEXUL MORO este deasemnea prezent de la naştere dar REFLEXUL MORO este deasemnea prezent de la naştere dar prezenţa lui peste vârsta de 6 luni este considerată prezenţa lui peste vârsta de 6 luni este considerată patologică. patologică. – poate fi demonstrat prin mai multe manevre; poate fi demonstrat prin mai multe manevre; – esenţială este realizarea schimbării poziţiei capului în relaţie esenţială este realizarea schimbării poziţiei capului în relaţie

cu trunchiul , cu nou născutul aflat în poziţia de decubit cu trunchiul , cu nou născutul aflat în poziţia de decubit dorsal dorsal

– cea mai eficientă manevră este cea în care capul nou cea mai eficientă manevră este cea în care capul nou născutului este lăsat să cadă brusc în mîna examinatorului cu născutului este lăsat să cadă brusc în mîna examinatorului cu aproximativ 30 grade faţă de poziţia trunchiului extins. aproximativ 30 grade faţă de poziţia trunchiului extins. Raspunsul constă într-o mişcare de abducţie şi extensie a Raspunsul constă într-o mişcare de abducţie şi extensie a membrelor , urmată de o adducţie mai lentă, cu poziţionarea membrelor , urmată de o adducţie mai lentă, cu poziţionarea membrelor în forma literei „C”. membrelor în forma literei „C”.

– Hipotonia sau spasticitatea severă reduc intensitatea Hipotonia sau spasticitatea severă reduc intensitatea reflexului. Reflexul este asimetric în: paralizii de plex brahial, reflexului. Reflexul este asimetric în: paralizii de plex brahial, hemiplegia spastică, fractura de humerus sau claviculă.hemiplegia spastică, fractura de humerus sau claviculă.

REFLEXUL DE APUCARE („GRASP „) apare la naştere şi REFLEXUL DE APUCARE („GRASP „) apare la naştere şi dispare la 3 -4 luni, vârstă la care se dezvoltă dispare la 3 -4 luni, vârstă la care se dezvoltă prehnsiunea. prehnsiunea. – Plasarea degetelor examinatorului sau a unui obiect în Plasarea degetelor examinatorului sau a unui obiect în

contact cu tegumentele palmare sau plantare determină contact cu tegumentele palmare sau plantare determină flexie şi reflex de agăţare cu degetele. flexie şi reflex de agăţare cu degetele.

Examenul craniuluiExamenul craniului

Măsurarea perimetrului cranian denumit şi Măsurarea perimetrului cranian denumit şi circumferinţa occipito-friontală, pentru că circumferinţa occipito-friontală, pentru că măsurătoarea se efectuează plasînd cu măsurătoarea se efectuează plasînd cu metrul de croitorie pe cea mai proeminentă metrul de croitorie pe cea mai proeminentă regiune a osului frontal respective occipital. regiune a osului frontal respective occipital.

Palparea suturilor şi fontanelelor Palparea suturilor şi fontanelelor (anterioară şi posterioară) este obligatorie (anterioară şi posterioară) este obligatorie la nou născut, se va şi dimensiunea la nou născut, se va şi dimensiunea fontanelelor. La naştere fontanela fontanelelor. La naştere fontanela anterioară are dimensiuni de 2,5/5cm.anterioară are dimensiuni de 2,5/5cm.

Examenul neurologic la Examenul neurologic la sugarsugar

ComportamentComportament

la la 3 luni3 luni sugarul este atent la mişcările din jurul său, îşi sugarul este atent la mişcările din jurul său, îşi ţine capul, apare “zîmbetul social”, iar la sfârşitul ţine capul, apare “zîmbetul social”, iar la sfârşitul primului trimestru de viaţă copilul gîngureşte, îşi priveşte primului trimestru de viaţă copilul gîngureşte, îşi priveşte mâinile, se uită fix la figuri..mâinile, se uită fix la figuri..

La La 6 luni6 luni sugarul stă în şezut, este extrem de activ, se sugarul stă în şezut, este extrem de activ, se rostogoleşte de pe burtă pe spate, răspunde prompt la rostogoleşte de pe burtă pe spate, răspunde prompt la stimuli vizuali şi auditivi,localizează stimulii auditivi, stimuli vizuali şi auditivi,localizează stimulii auditivi, transferă un obiect dintr-o mână în alta. La această vârstă transferă un obiect dintr-o mână în alta. La această vârstă sugarul gângureşte, îşi recunoaşte mama.sugarul gângureşte, îşi recunoaşte mama.

La La 12 luni12 luni sugarul devine timid şi fricos. Este de preferat sugarul devine timid şi fricos. Este de preferat ca examinarea acestuia să se desfăşoare în poziţie ca examinarea acestuia să se desfăşoare în poziţie şezând în braţele mamei. Sugarul imită diverste activităţi şezând în braţele mamei. Sugarul imită diverste activităţi ale adultului, flutură mâna în semn de la revedere, ale adultului, flutură mâna în semn de la revedere, înţelege şi execută comenzi simple, ajută la îmbrăcat, înţelege şi execută comenzi simple, ajută la îmbrăcat, spune cuvinte “copilăreşti” clare. spune cuvinte “copilăreşti” clare.

Examinarea nervilor cranieniExaminarea nervilor cranieni

Se efectuează la fel ca şi la nou-născut prin Se efectuează la fel ca şi la nou-născut prin observarea activităţii spontane a sugarului.observarea activităţii spontane a sugarului.

La 3 luni sugarul poate urmări în plan La 3 luni sugarul poate urmări în plan orizontal un obiect aflat în cîmpul său vizual orizontal un obiect aflat în cîmpul său vizual iar expresia facială este simetrică.iar expresia facială este simetrică.

La 6 luni sugarul poate urmări în plan La 6 luni sugarul poate urmări în plan orizontal şi vertical un obiect aflat în cîmpul orizontal şi vertical un obiect aflat în cîmpul său vizual. Mişcările faciale pot fi evaluate său vizual. Mişcările faciale pot fi evaluate urmărind sugarul în timpul rîsului sau urmărind sugarul în timpul rîsului sau plînsului.plînsului.

La La 12 luni12 luni sugarul este atent, urmăreşte sugarul este atent, urmăreşte bine cu privirea, examenul nervilor cranieni bine cu privirea, examenul nervilor cranieni se bazează în continuare pe observarea se bazează în continuare pe observarea copilului ( urmărirea oculară, observarea copilului ( urmărirea oculară, observarea mimicii faciale, reacţia la sunete, mimicii faciale, reacţia la sunete, zgomote,etc) zgomote,etc) Paralizie facială

periferică la sugar

Examinarea tonusului şi motilităţiiExaminarea tonusului şi motilităţii La La 3 luni3 luni în decubit ventral sugarul se sprijină pe braţe şi în decubit ventral sugarul se sprijină pe braţe şi

menţine capul drept cîteva minute.menţine capul drept cîteva minute.– Mîna sugarului este acum într-o poziţie deschisă, el Mîna sugarului este acum într-o poziţie deschisă, el

poate prinde un obiect care îi este aşezat în mînă, dar poate prinde un obiect care îi este aşezat în mînă, dar încă nu urmăreşte să prindă acest obiect.încă nu urmăreşte să prindă acest obiect.

Ridicat în şezut sugarul nu are încă un control bun al Ridicat în şezut sugarul nu are încă un control bun al extremităţii cefalice şi poziţia coloanei vertebrale este extremităţii cefalice şi poziţia coloanei vertebrale este rotunjită din cauza hipotoniei axiale fiziologice rotunjită din cauza hipotoniei axiale fiziologice

La La 6 luni6 luni în decubit ventral sugarul îşi întinde braţele şi se în decubit ventral sugarul îşi întinde braţele şi se spijină pe palme. spijină pe palme. În acestă poziţie copilul se poate mişca în În acestă poziţie copilul se poate mişca în jurul propriei axe.jurul propriei axe.

Proba de tracţiune se efectuează cu sugarul aflat în decubit Proba de tracţiune se efectuează cu sugarul aflat în decubit ventral , prin aducerea acestuia în poziţie şezând apucînd ventral , prin aducerea acestuia în poziţie şezând apucînd copilul de mîini. Sugarul are acum un bun control al capului copilul de mîini. Sugarul are acum un bun control al capului şi trunchiului şi se proiectează înainte pentru a ajunge în şi trunchiului şi se proiectează înainte pentru a ajunge în poziţie în sezut. poziţie în sezut.

La La 12 luni12 luni sugarul merge singur sau susţinut, se ridică sugarul merge singur sau susţinut, se ridică singur în poziţia de şezut. singur în poziţia de şezut. Poate fi examinat în joacă şi i se Poate fi examinat în joacă şi i se imprimă mişcări pasive pentru a aprecia tonusul muscular. imprimă mişcări pasive pentru a aprecia tonusul muscular. La 6 luni La 6 luni →→ prehensiune cubito-palmară. La 7-8 luni apare pensa prehensiune cubito-palmară. La 7-8 luni apare pensa

radio-palmară, la 9 luni urmează instalarea pensei police-index iar radio-palmară, la 9 luni urmează instalarea pensei police-index iar între 9-12 luni indexul se individualizează în acţiunea de între 9-12 luni indexul se individualizează în acţiunea de prehensiune prehensiune

Examinarea reflexelorExaminarea reflexelor

Reflexele osteo-tendinoaseReflexele osteo-tendinoase Reflexele osteo-tendinoase sunt vii din cauza lipsei de Reflexele osteo-tendinoase sunt vii din cauza lipsei de

milelinizare a căii piramidale.milelinizare a căii piramidale.Reflexul cutanat plantarReflexul cutanat plantar Persistă şi la sugar aspectul descris la nou născut, adică Persistă şi la sugar aspectul descris la nou născut, adică

stimularea pe marginea laterală a plantei cu un obiect ascuţit stimularea pe marginea laterală a plantei cu un obiect ascuţit apare extensia halucelui cu răsfirarea celorlalte degete. apare extensia halucelui cu răsfirarea celorlalte degete.

Reflexele cutanate abdominaleReflexele cutanate abdominale După vârsta de 2-3 luni reflexele se localizează şi modificările După vârsta de 2-3 luni reflexele se localizează şi modificările

lor au semnificaţie patologică. Declanşarea lor se face în lor au semnificaţie patologică. Declanşarea lor se face în aceeiaşi manieră ca şi la copilul mare.aceeiaşi manieră ca şi la copilul mare.

Examinarea reflexelorExaminarea reflexelor

Reflexele tranzitoriiReflexele tranzitorii Se testează în funcţie de vârsta sugarului toate Se testează în funcţie de vârsta sugarului toate

reflexele tranzitorii descrise anterior şi în plus alte reflexele tranzitorii descrise anterior şi în plus alte reflexe care apar numai la sugar. reflexe care apar numai la sugar.

REFLEXUL LANDAU apare la vârsta de 4 luni şi este REFLEXUL LANDAU apare la vârsta de 4 luni şi este considerat patologic dacă este prezent după vârsta de considerat patologic dacă este prezent după vârsta de 2 ani. Copilul este susţinut în suspensie, în pronaţie; 2 ani. Copilul este susţinut în suspensie, în pronaţie; daca se extinde capul va apare o extensie a truchiului daca se extinde capul va apare o extensie a truchiului şi membrelor inferioare; dacă se flectează capul va şi membrelor inferioare; dacă se flectează capul va apare o flexie a capului şi membrelor inferioare. apare o flexie a capului şi membrelor inferioare. Manevra este utilă în detectarea hipotoniei şi Manevra este utilă în detectarea hipotoniei şi hipertoniei la sugar.hipertoniei la sugar.

REFLEXUL PARAŞUTEI apare la 8-9 luni de viaţă . REFLEXUL PARAŞUTEI apare la 8-9 luni de viaţă . La La proiectarea copilului cu capul spre planul patului proiectarea copilului cu capul spre planul patului acesta va întinde mîinile pentru a se sprijini.acesta va întinde mîinile pentru a se sprijini.

Anomaliile care pot surveni constau în : persistenţa Anomaliile care pot surveni constau în : persistenţa reflexelor peste vârsta la care ar trebui să dispară şi reflexelor peste vârsta la care ar trebui să dispară şi prezenţa unui răspuns asimetric (asimetria reflexelor prezenţa unui răspuns asimetric (asimetria reflexelor este întotdeauna patologică).este întotdeauna patologică).

Examenul craniuluiExamenul craniului

Perimetrului cranian trebuie măsurat la fel Perimetrului cranian trebuie măsurat la fel ca la nou născut şi pentru încadrarea ca la nou născut şi pentru încadrarea corectă a dimensiunilor craniului se vor corectă a dimensiunilor craniului se vor utiliza nomograme utiliza nomograme

Fontanela anterioară se închide între 10-20 Fontanela anterioară se închide între 10-20 luni.luni.– Dacă sugarul esteDacă sugarul este liniştit în timpul examinării, liniştit în timpul examinării,

fontanela va avea un aspect plat sau uşor fontanela va avea un aspect plat sau uşor concav. concav.

– În timpul plînsului fontanela bombează în mod În timpul plînsului fontanela bombează în mod fiziologic. fiziologic.

II.II.EXAMENUL NEUROLOGIC LA EXAMENUL NEUROLOGIC LA COPIL ŞI ADOLESCENTCOPIL ŞI ADOLESCENT

AnamnezaAnamneza Anamneza va preciza: motivele intrenării, date de Anamneza va preciza: motivele intrenării, date de

istoric , antecedente personale fiziologice şi patologice, istoric , antecedente personale fiziologice şi patologice, antecedente heredocolaterale şi condiţiile de viaţă ale antecedente heredocolaterale şi condiţiile de viaţă ale copilului. copilului.

Examenul fizic generalExamenul fizic general După efectuarea anamnezei copilul trebuie supus unui După efectuarea anamnezei copilul trebuie supus unui

examen clinic general care să cuprindă următoarele: examen clinic general care să cuprindă următoarele: stare constituţională, examenul tegumentelor şi stare constituţională, examenul tegumentelor şi mucoaselor, ţesutul celular subcutanat, sistemul mucoaselor, ţesutul celular subcutanat, sistemul ganglionar , sistemul osos şi muscular, examenul ganglionar , sistemul osos şi muscular, examenul aparatului cardiovascular, respirator , digestiv şi renal, aparatului cardiovascular, respirator , digestiv şi renal, examenul sistemului endocrin, oricare dintre aceste examenul sistemului endocrin, oricare dintre aceste aparate putînd determina prin suferinţa lor şi aparate putînd determina prin suferinţa lor şi manifestări neurologice.manifestări neurologice.

Atitudini particulareAtitudini particulare

Lezarea anumitor structuri nervoase Lezarea anumitor structuri nervoase apariţia unor atitudini apariţia unor atitudini particulare caracterizate prin poziţii anormale ale corpului, particulare caracterizate prin poziţii anormale ale corpului, membrelor sau a unor segmente de membru. membrelor sau a unor segmente de membru.

Poziţia în „cocoş de puşcă” apare la copii cu sindrom Poziţia în „cocoş de puşcă” apare la copii cu sindrom meningean.meningean.

Paralizia completă de plex brahial determină aspectul de Paralizia completă de plex brahial determină aspectul de membru „în limbă de clopot”.membru „în limbă de clopot”.

Paralizia nervului radial determină aspectul de „mînă în gît de Paralizia nervului radial determină aspectul de „mînă în gît de lebădă” care apare prin ridicarea antebraţului cînd datorită lebădă” care apare prin ridicarea antebraţului cînd datorită paraliziei extensorilor, mîna va cădea în flexie pe antebraţ.paraliziei extensorilor, mîna va cădea în flexie pe antebraţ.

Paralizia de nerv ulnar determină aspectul de „grifă cubitală Paralizia de nerv ulnar determină aspectul de „grifă cubitală sau mînă în ghiară” care apare datorită extensiei primei sau mînă în ghiară” care apare datorită extensiei primei falange a degetelor 2-3-4-5 cu flexia celorlalte două.falange a degetelor 2-3-4-5 cu flexia celorlalte două.

În boala Little apare „mersul în foarfecă” în care copilul la În boala Little apare „mersul în foarfecă” în care copilul la fiecare pas încalecă genunchii unul peste celălalt.fiecare pas încalecă genunchii unul peste celălalt.

Atitudinea de ceremonial apare în tumorile de fosă posterioară Atitudinea de ceremonial apare în tumorile de fosă posterioară →→ capul este flectat şi înclinat lateral. capul este flectat şi înclinat lateral.

Capul este flectat lateral, cu bărbia ridicată şi rotată de partea Capul este flectat lateral, cu bărbia ridicată şi rotată de partea opusă în torticolisul spasmodic, iar capul flectat anterior se opusă în torticolisul spasmodic, iar capul flectat anterior se numeşte anterocolis şi posterior, retrocolis.numeşte anterocolis şi posterior, retrocolis.

Semne meningealeSemne meningeale

Redoarea cefei se examinează prin efectuarea mişcării de Redoarea cefei se examinează prin efectuarea mişcării de flexie a capului pe torace, la copilul aflat în decubit dorsal şi flexie a capului pe torace, la copilul aflat în decubit dorsal şi cu membrele extinse.cu membrele extinse.

Semnul Brudzinski 1 (semnul cefei): manevra se Semnul Brudzinski 1 (semnul cefei): manevra se efectuează cu copilul aflat în decubit dorsal , examinatorul efectuează cu copilul aflat în decubit dorsal , examinatorul flectează capul pacientului pe torace ceea ce va duce la flectează capul pacientului pe torace ceea ce va duce la flectarea gambelor pe coapse şi a copselor pe bazin.flectarea gambelor pe coapse şi a copselor pe bazin.

Semnul Brudzinski 2 (semnul contralateral): manevra Semnul Brudzinski 2 (semnul contralateral): manevra se efectuează cu copilul aflat în decubit dorsal, se efectuează cu copilul aflat în decubit dorsal, examinatorul flectează forţat gamba pe coapsă şi coapsa pe examinatorul flectează forţat gamba pe coapsă şi coapsa pe bazin, ceea ce duce la flectarea celulilalt membru. bazin, ceea ce duce la flectarea celulilalt membru.

Semnul Kernig 1 : copilul aflat în decubit dorsal nu se Semnul Kernig 1 : copilul aflat în decubit dorsal nu se poate ridica în şezut cu membrele inferioare extinse, poate ridica în şezut cu membrele inferioare extinse, ridicarea trunchiului şi capului produce flexia gambelor pe ridicarea trunchiului şi capului produce flexia gambelor pe coapse . coapse .

Semnul Kernig 2: copilul aflat în decubit dorsal nu Semnul Kernig 2: copilul aflat în decubit dorsal nu poate efectua ridicarea membrelor inferioare în unghi de 90° poate efectua ridicarea membrelor inferioare în unghi de 90° pe bazin decît prin flectarea gambelor pe coapse.pe bazin decît prin flectarea gambelor pe coapse.

OrtostaţiuneOrtostaţiune examinareexaminare→se→se invită copilul să stea în picioare cu invită copilul să stea în picioare cu

plantele alipite. plantele alipite. proba Romberg - copilul stă cu în ortostaţiune cu proba Romberg - copilul stă cu în ortostaţiune cu

plantele alipite şi ochii închişi. plantele alipite şi ochii închişi. – Proba Romberg este pozitivă la tabetici cînd imediat după Proba Romberg este pozitivă la tabetici cînd imediat după

închiderea ochilor apare o deviere a corpului cu modificarea închiderea ochilor apare o deviere a corpului cu modificarea ortostaţiunii; ortostaţiunii;

– în leziunile vestibulare periferice devierea corpului se face lent, în leziunile vestibulare periferice devierea corpului se face lent, cu timp de latenţă de 10-15 secunde, cu cădere de partea cu timp de latenţă de 10-15 secunde, cu cădere de partea vestibulului lezat. vestibulului lezat.

– Proba Romberg este negativă în sindroamele cerebeloase Proba Romberg este negativă în sindroamele cerebeloase închiderea ochilor nu accentuează tulburările de echilibru.închiderea ochilor nu accentuează tulburările de echilibru.

MersMers Se examinează modul în care copilul merge: mărimea Se examinează modul în care copilul merge: mărimea

bazei de susţinere, mărimea pasului, modul în care bazei de susţinere, mărimea pasului, modul în care piciorul se desprinde de pe sol şi cum păşeşte pe sol, piciorul se desprinde de pe sol şi cum păşeşte pe sol, amplitudinea mişcărilor de flexie şi extensie ale amplitudinea mişcărilor de flexie şi extensie ale membrelor inferioare în timpul mersului, întoarcerea membrelor inferioare în timpul mersului, întoarcerea din mers.din mers.

Motilitatea activă şi forţa segmentarăMotilitatea activă şi forţa segmentară

copilul copilul vava execut executaa diverse mişcări active care împlică diverse mişcări active care împlică prproogresiv toate regiunile corpului. gresiv toate regiunile corpului.

Examenul forţei segmentare se efectuează opunîndu-ne unor Examenul forţei segmentare se efectuează opunîndu-ne unor mimişşcări active pe care copilul le execută la comandă. cări active pe care copilul le execută la comandă.

Probe de parezăProbe de parezăutile pt.utile pt. evidenţierea unor deficite motorii evidenţierea unor deficite motorii fruste: fruste: – proba Barre: proba Barre: copilul stă în decubit ventral, cu gambele flectate la copilul stă în decubit ventral, cu gambele flectate la

90° pe coapse, după un timp de latenţă se ob90° pe coapse, după un timp de latenţă se obserservă o oscilaţie a vă o oscilaţie a gambei de partea paretică, urmată de căderea ei pe planul gambei de partea paretică, urmată de căderea ei pe planul patului;patului;

– proba Mingazzini: proba Mingazzini: copilul stă în decubit dorsal, cu membrele copilul stă în decubit dorsal, cu membrele inferioare depărtate unul de celălalt şi cu coapsele flectate la 90° inferioare depărtate unul de celălalt şi cu coapsele flectate la 90° faţă de abdomen, respectiv gambele flectate la 90° pe coapse, la faţă de abdomen, respectiv gambele flectate la 90° pe coapse, la pacienţii cu deficit motor membrul pelvin paretic cade primul; pacienţii cu deficit motor membrul pelvin paretic cade primul;

– proba braţelor întinse:proba braţelor întinse: copilul aflat în ortostaţiune sau în decuibit copilul aflat în ortostaţiune sau în decuibit dorsal este invitate să întindă braţele , de partea paretică dorsal este invitate să întindă braţele , de partea paretică membrul superior va cădea;membrul superior va cădea;

Diminuarea motilităţii active se numeşte pareză iar Diminuarea motilităţii active se numeşte pareză iar pierderea motilităţii se numeşte plegie sau paralizie.pierderea motilităţii se numeşte plegie sau paralizie.

Examenul tonusului muscularExamenul tonusului muscular tonus muscular tonus muscular →→ starea de tensiune uşoară în care se află muşchii starea de tensiune uşoară în care se află muşchii

striaţi în stare de repausstriaţi în stare de repaus palparea maselor musculare urmărindu-se: consistenţa, elasticitatea palparea maselor musculare urmărindu-se: consistenţa, elasticitatea

acestora, apoi se percută masele musculare pentru a vedea acestora, apoi se percută masele musculare pentru a vedea iritabilitatea musculară, iar în timpul mişcarilor pasive se urmăreşte iritabilitatea musculară, iar în timpul mişcarilor pasive se urmăreşte amplitudinea mişcarii, tensiunea şi extensibilitatea masei musculare.amplitudinea mişcarii, tensiunea şi extensibilitatea masei musculare.

Diminuarea tonului muscular se numeşte Diminuarea tonului muscular se numeşte hipotoniehipotonie, abolirea lui , abolirea lui atonie. atonie. Creşterea tonusului muscular se numeşte hipertonie.Creşterea tonusului muscular se numeşte hipertonie.

Există teste speciale pentru a evideţia modificările de tonus muscular: Există teste speciale pentru a evideţia modificările de tonus muscular: – testul caderii braţuluitestul caderii braţului: în care: în care examinatorul ridică braţele copilului urmărind examinatorul ridică braţele copilului urmărind

felul în care acestea cad, felul în care acestea cad, hipotonie ele vor cădea bruschipotonie ele vor cădea brusc hipertonie vor cădea lent;hipertonie vor cădea lent;

– pendularismul membrelor inferioare: pendularismul membrelor inferioare: copilul stă la marginea patului cu copilul stă la marginea patului cu membrele pelvine atîrnînd, după ce examinatorul ridică gambele membrele pelvine atîrnînd, după ce examinatorul ridică gambele copilului la orizontala, se constată în mod normal 6-7 oscilaţii de pendulare a copilului la orizontala, se constată în mod normal 6-7 oscilaţii de pendulare a membrelor inferioare,membrelor inferioare,

în hipotonie: mişcarile sunt cu amplitudine crescută, în hipotonie: mişcarile sunt cu amplitudine crescută, în hipertonie: mişcarile sunt reduse în amplitudine şi frecvenţă în hipertonie: mişcarile sunt reduse în amplitudine şi frecvenţă

Examenul tonusului muscularExamenul tonusului muscular

În În hipertonia piramidalăhipertonia piramidală se deficitul este ectromelic, cu se deficitul este ectromelic, cu caracter electiv interesînd flexorii şi pronatorii la membrele caracter electiv interesînd flexorii şi pronatorii la membrele superioare, extensorii la membrele pelvine. superioare, extensorii la membrele pelvine. – O altă particularitate este caracterul elastic al contracturii, adică O altă particularitate este caracterul elastic al contracturii, adică

după cîteva mişcări pasive ea dispare dar se reinstalează cu după cîteva mişcări pasive ea dispare dar se reinstalează cu intensitatea iniţială după încetarea mişcării.intensitatea iniţială după încetarea mişcării.

În În hipertonia extrapiramidalăhipertonia extrapiramidală deficitul este rizomelic, se deficitul este rizomelic, se constată interesarea globala atît a flexorilor cît şi a constată interesarea globala atît a flexorilor cît şi a extensorilor; diminuează la mişcările active şi cedeaza în extensorilor; diminuează la mişcările active şi cedeaza în timpul somnului.Contractura este plastică, ceroasă. timpul somnului.Contractura este plastică, ceroasă. – semnul Negrosemnul Negro →l→la mişcările pasive contactura cedează sacadat a mişcările pasive contactura cedează sacadat

asemănător tragerii unui lanţ pe o roată dinţată asemănător tragerii unui lanţ pe o roată dinţată – semnul Noica semnul Noica examinatorul imprimă mişcari pasive de flexie-examinatorul imprimă mişcari pasive de flexie-

extensie a mâinii , solicitand atunci ridicarea de pe planul extensie a mâinii , solicitand atunci ridicarea de pe planul patului a membrului pelvin homolateral (extins) şi se remarcă patului a membrului pelvin homolateral (extins) şi se remarcă blocarea mâinii. blocarea mâinii.

Mişcările involuntareMişcările involuntare Sunt contracţii musculare care survin spontan şi independent Sunt contracţii musculare care survin spontan şi independent

de voinţa bolnavului. Se prezintă clinic sub aspecte variate: de voinţa bolnavului. Se prezintă clinic sub aspecte variate: mioclonii, faciculaţii, tremor, ticuri, mişcări coreiforme, mioclonii, faciculaţii, tremor, ticuri, mişcări coreiforme, atetozice, hemibalism. atetozice, hemibalism.

MiocloniileMiocloniile sunt contracţii musculare involuntare, conştiente, sunt contracţii musculare involuntare, conştiente, bruşte, clonice, aritmice, limitate la un fascicul muscular bruşte, clonice, aritmice, limitate la un fascicul muscular sau un muşchi.sau un muşchi.

Tremurăturile Tremurăturile sunt mişcari involuntare regulate, ritmice, sunt mişcari involuntare regulate, ritmice, stereotipe.stereotipe.– Principalele tipuri de tremor sunt: tremorul cerebelos, familial Principalele tipuri de tremor sunt: tremorul cerebelos, familial

(esenţial), tremorul parkinsonian.(esenţial), tremorul parkinsonian. Mişcările coreice Mişcările coreice suntsunt hiperkinezii bruşte, neregulate, ilogice, hiperkinezii bruşte, neregulate, ilogice,

rapide, aritmice, care interesează orice grupă musculară. rapide, aritmice, care interesează orice grupă musculară. Apar atît în repaus cît şi în timpul mişcărilor involuntare.Apar atît în repaus cît şi în timpul mişcărilor involuntare.

Mişcările atetozice Mişcările atetozice au amplitudine mai redusă decît cele au amplitudine mai redusă decît cele coreice, sunt lente, ondulante, neregulate, aritmice şi sunt coreice, sunt lente, ondulante, neregulate, aritmice şi sunt localizate în special sau exclusiv ectromelic la nivelul localizate în special sau exclusiv ectromelic la nivelul membrelor superioare. membrelor superioare.

Hemibalismul Hemibalismul este o mişcare foarte amplă, bruscă, rapidă, este o mişcare foarte amplă, bruscă, rapidă, discordantă, care interesează un membru în întregime. discordantă, care interesează un membru în întregime.

Ticurile Ticurile sunt mişcări involuntare, intermitente, stereotipe, sunt mişcări involuntare, intermitente, stereotipe, bruşte, rapide, care deseori reproduc un gest.bruşte, rapide, care deseori reproduc un gest.

Reflexele osteotendinoaseReflexele osteotendinoase Reflexele frecvent examinate sunt:Reflexele frecvent examinate sunt: - - reflexul bicipital reflexul bicipital (C5-C6): examinatorul susţine cotul (C5-C6): examinatorul susţine cotul

pacientului cu mâna, antebraţul fiind în semiflexie pacientului cu mâna, antebraţul fiind în semiflexie uşoară pronaţie, percută direct tendonul bicepsului uşoară pronaţie, percută direct tendonul bicepsului sau propriul deget interpus între tendon şi ciocan, sau propriul deget interpus între tendon şi ciocan, constatandu-se contracţia bicepsului cu flexia constatandu-se contracţia bicepsului cu flexia antebraţului şi uşoară supinaţieantebraţului şi uşoară supinaţie

- reflexul tricipital (C6-C7- C8): - reflexul tricipital (C6-C7- C8): examinatorul susţine examinatorul susţine braţul copillului, aflat în abducţie, antebraţul braţul copillului, aflat în abducţie, antebraţul atârnând vertical; percuţia tendonului tricepsului atârnând vertical; percuţia tendonului tricepsului deasupra olecranului realizează extensia antebraţului deasupra olecranului realizează extensia antebraţului pe braţpe braţ

- reflexul stilo-radial - reflexul stilo-radial (C5-C6): examinatorul susţine (C5-C6): examinatorul susţine antebraţul copilului în semiflexie şi semipronaţie, antebraţul copilului în semiflexie şi semipronaţie, apofiza stiloidă radială fiind orientată în sus, efectul apofiza stiloidă radială fiind orientată în sus, efectul motor apărut prin percuţia apofizei constă în flexia motor apărut prin percuţia apofizei constă în flexia antebraţului şi supinaţia antebraţului;antebraţului şi supinaţia antebraţului;

-reflexul cubito-pronator -reflexul cubito-pronator (C6-7-C8-Th1): examinatorul (C6-7-C8-Th1): examinatorul susţine antebraţul copilului în semiflexie şi susţine antebraţul copilului în semiflexie şi semipronaţie şi percutia apofizei stiloide cubitale semipronaţie şi percutia apofizei stiloide cubitale induce pronaţia antebraţuluiinduce pronaţia antebraţului

Reflexele osteotendinoaseReflexele osteotendinoase

-reflexul rotulian-reflexul rotulian (L2-L3-L4): percuţia (L2-L3-L4): percuţia tendonului rotulian sub marginea tendonului rotulian sub marginea inferioară a rotulei realizează extensia inferioară a rotulei realizează extensia genunchiului prin contracţia genunchiului prin contracţia cvadricepsului; reflexul se poate cvadricepsului; reflexul se poate examina cu copilul examina cu copilul îîn decubit dorsal, n decubit dorsal, cu copilul aşezat pe scaun sau la cu copilul aşezat pe scaun sau la marginea patului, cu picioarele marginea patului, cu picioarele atârnând sau cu un picior peste atârnând sau cu un picior peste genunchiul celuilalt. genunchiul celuilalt.

-reflexul achilian -reflexul achilian (L5-S2): percuţia (L5-S2): percuţia

tendonului Achile deasupra inserţiei tendonului Achile deasupra inserţiei sale pe calcaneu induce flexia plantară sale pe calcaneu induce flexia plantară a piciorului din glezna; copilul fiind în a piciorului din glezna; copilul fiind în decubit dorsal, piciorul interesat fiind decubit dorsal, piciorul interesat fiind în flexie şi susţinut de gamba opusă în flexie şi susţinut de gamba opusă sau în genunchi pe un scaun, etc;sau în genunchi pe un scaun, etc;

Reflexele cutanateReflexele cutanate Se examinează prin aplicarea unui stimul pe piele sau Se examinează prin aplicarea unui stimul pe piele sau

mucoase.mucoase.

reflexele cutanate abdominale: reflexele cutanate abdominale: copilul în decubit copilul în decubit dorsal, examinatorul stimulează cu un ac bont peretele dorsal, examinatorul stimulează cu un ac bont peretele abdominalabdominal– reflexul cutanat abdonimal reflexul cutanat abdonimal superior (T7-T8) stimulul superior (T7-T8) stimulul

tegumentar este dirijat oblic de jos şi în afară spre linia tegumentar este dirijat oblic de jos şi în afară spre linia mediană în regiunea epigastrică şi drept raspuns ombilicul se mediană în regiunea epigastrică şi drept raspuns ombilicul se deplaseaza în sus in afarădeplaseaza în sus in afară

– reflexul cutanat abdominal mijlociu reflexul cutanat abdominal mijlociu (T9-T11) stimulul (T9-T11) stimulul tegumentar este aplicat orizontal dinspre lateral spre linia tegumentar este aplicat orizontal dinspre lateral spre linia mediană şi ca răspuns ombilicul deviază în afarămediană şi ca răspuns ombilicul deviază în afară

– reflexul cutanat abdominal inferior reflexul cutanat abdominal inferior (T12-L1) stimulul (T12-L1) stimulul tegumentar se aplică oblic în jos, din lateral spre linia mediană tegumentar se aplică oblic în jos, din lateral spre linia mediană iar ombilicul deviază în jos şi în afară;iar ombilicul deviază în jos şi în afară;

reflexul cutanat plantar (L4-S2): reflexul cutanat plantar (L4-S2): se obţine prin stimularea se obţine prin stimularea cu un ac bont a marginii externe a plantei de la calcâi spre cu un ac bont a marginii externe a plantei de la calcâi spre degete, copilul fiind în decubit dorsal, răspunsul constă în degete, copilul fiind în decubit dorsal, răspunsul constă în flexia plantară a degetelorflexia plantară a degetelor

Reflexele Reflexele patologicepatologice

Reflexul sau semnul Babinski: Reflexul sau semnul Babinski: se stimulează planta pe marginea externă dinspre se stimulează planta pe marginea externă dinspre călcâi spre degete iar răspunsul constă extensie plantară lentă, tonică, a halucelui , călcâi spre degete iar răspunsul constă extensie plantară lentă, tonică, a halucelui , precum şi +/- semnul evantaiului: separarea celor 4 degete. precum şi +/- semnul evantaiului: separarea celor 4 degete. – Semnul Babinski este întâlnit în leziuni corticale, medulare prin insuficienţa funcţională a Semnul Babinski este întâlnit în leziuni corticale, medulare prin insuficienţa funcţională a

tractului piramidal. tractului piramidal. – Semnul Babinski se poate pune în evidenţă şi prin alte manevre:Semnul Babinski se poate pune în evidenţă şi prin alte manevre:

-semnul Oppenheim: -semnul Oppenheim: prin apăsarea şi frecarea suprafeţei mediale a tibiei prin apăsarea şi frecarea suprafeţei mediale a tibiei de sus în jos între policele şi indexul examinatoruluide sus în jos între policele şi indexul examinatorului

-semnul Gordon: -semnul Gordon: compresiunea musculaturii posterioare a gambei compresiunea musculaturii posterioare a gambei -semnul Schaffer -semnul Schaffer constă în ciupirea tendonului Achilleconstă în ciupirea tendonului Achille -semnul Chaddock -semnul Chaddock constă în stimulare cutanată, în semicerc, cu un obiect constă în stimulare cutanată, în semicerc, cu un obiect

ascuţit, a regiunii maleolare externe ascuţit, a regiunii maleolare externe Alte reflexe patologice care apar în leziuni piramidale sunt:Alte reflexe patologice care apar în leziuni piramidale sunt: ssemnul Rossolimo emnul Rossolimo se efectuează cu copilul în decubit dorsal, se percută ultima se efectuează cu copilul în decubit dorsal, se percută ultima

falangă a degetelor piciorului ceea ce produce flexia lor plantară,falangă a degetelor piciorului ceea ce produce flexia lor plantară, semnul Hoffmann semnul Hoffmann constă înconstă în ciupirea falangei distale a degetului mijlociu şi flectarea ciupirea falangei distale a degetului mijlociu şi flectarea

ei, induce în caz de leziune piramidală flexia şi adducţia policelui, flexia indexuluiei, induce în caz de leziune piramidală flexia şi adducţia policelui, flexia indexului

În leziunile piramidale În leziunile piramidale – Clonusul rotulian Clonusul rotulian se declanşează astfel:se declanşează astfel: examinatorul fixează genunchiul cu o mână, iar cu examinatorul fixează genunchiul cu o mână, iar cu

cealaltcealaltăă fixează rotula între index şi police deplasând-o brusc în jos, moment în care se fixează rotula între index şi police deplasând-o brusc în jos, moment în care se constată deplasarea ritmică în sus şi în jos a rotulei.constată deplasarea ritmică în sus şi în jos a rotulei.

– Clonusul plantarClonusul plantar se declanşează prin efectuarea unei mişcări rapide de flexie dorsală a se declanşează prin efectuarea unei mişcări rapide de flexie dorsală a labei piciorului, moment în care se constată mişcari ritmice de flexie şi extensie ale labei piciorului, moment în care se constată mişcari ritmice de flexie şi extensie ale piciorului.piciorului.

Examenul nervilor cranieniExamenul nervilor cranieni

Nervul olfactiv. Nervul olfactiv. Determinarea acuitaţii olfactive se face Determinarea acuitaţii olfactive se face folosind diferite substanţe odorizante cu maxim efecte olfactive folosind diferite substanţe odorizante cu maxim efecte olfactive şi minim efect trigeminal: cafea, ţigări, lamâi, portocale; şi minim efect trigeminal: cafea, ţigări, lamâi, portocale; – Patologic se constată anosmii, hiposmii, hiperosmii, parosmii Patologic se constată anosmii, hiposmii, hiperosmii, parosmii

(interpretare eronată a mirosurilor), halucinaţii olfactive (interpretare eronată a mirosurilor), halucinaţii olfactive paroxistice (percepţii olfactive fără obiect, de obicei dezagrabile).paroxistice (percepţii olfactive fără obiect, de obicei dezagrabile).

Nervul optic. Nervul optic. – Acuitatea vizuală (AV) se examinează cu ajutorul tabelelor optotip. Acuitatea vizuală (AV) se examinează cu ajutorul tabelelor optotip.

Se explorează în mod separat fiecare ochi în parte , copilul va sta Se explorează în mod separat fiecare ochi în parte , copilul va sta la 5 m de tabloul optotip care are rânduri de litere cu dimensiuni la 5 m de tabloul optotip care are rânduri de litere cu dimensiuni descrescătoare; descrescătoare;

Ambliopia Ambliopia (diminuarea acuităţii vizuale) şi (diminuarea acuităţii vizuale) şi amauroza amauroza (pierderea acuităţii (pierderea acuităţii vizuale). Acestea pot surveni uni- sau bilateral.vizuale). Acestea pot surveni uni- sau bilateral.

Discromatopsia Discromatopsia reprezintă o tulburare de percepţie a vederii în culori).reprezintă o tulburare de percepţie a vederii în culori). Nictalopia Nictalopia reprezintă diminuarea acuităţii vizuale la lumină scăzută, pe reprezintă diminuarea acuităţii vizuale la lumină scăzută, pe

înserate şi în cursul nopţii, iar înserate şi în cursul nopţii, iar hemeralopia hemeralopia reprezintă diminuarea reprezintă diminuarea acuităţii vizuale în timpul zilei. acuităţii vizuale în timpul zilei.

– Examenul cîmpului vizual (CV)Examenul cîmpului vizual (CV) se efectuează cu campimetrul, însă se efectuează cu campimetrul, însă la patul bolnavului examinatorul se aşeaza la 1 m de acesta, la patul bolnavului examinatorul se aşeaza la 1 m de acesta, acoperă un ochi şi recomandă pacientului să privească într-un acoperă un ochi şi recomandă pacientului să privească într-un punct fix situat în faţa lui. Degetele examinatorului se deplaseaza punct fix situat în faţa lui. Degetele examinatorului se deplaseaza de la periferie spre centru, la o distanţă de 50cm de ochi iar copilul de la periferie spre centru, la o distanţă de 50cm de ochi iar copilul este rugat să precizeze momentul apariţiei lor în câmpul său este rugat să precizeze momentul apariţiei lor în câmpul său vizual. Se procează astfel pentru fiecare din cele patru cadrane şi vizual. Se procează astfel pentru fiecare din cele patru cadrane şi apoi şi la ochiul opus.apoi şi la ochiul opus.

Modificăril cîmpului vizual constau în : Modificăril cîmpului vizual constau în : îngustare concentricăîngustare concentrică (scăderea (scăderea CV de la periferie spre centru din toate direcţiile, pînă la vedere CV de la periferie spre centru din toate direcţiile, pînă la vedere tubulară), tubulară), scotoamescotoame (zone mici insulare din CV în care copilul nu vede), (zone mici insulare din CV în care copilul nu vede), hemianopsii hemianopsii (pierderea unei jumătăţi de CV de la fiecare ochi)(pierderea unei jumătăţi de CV de la fiecare ochi)

Fundul de ochi (FO) se examinează cu Fundul de ochi (FO) se examinează cu oftalmoscopul. În mod normal papila nervului optic oftalmoscopul. În mod normal papila nervului optic este ovală, roz-gălbuie, cu margine mai estompată este ovală, roz-gălbuie, cu margine mai estompată în regiunea nazală. Retina are în mod normal o în regiunea nazală. Retina are în mod normal o coloraţie roşie, omogenă. coloraţie roşie, omogenă.

Modificările patologice ale FO sunt: Modificările patologice ale FO sunt: – edemul papilar şi staza papilară edemul papilar şi staza papilară ( papila este tumefiată, ( papila este tumefiată,

proeminentă, cu contur şters, vene sunt dilatate, iar proeminentă, cu contur şters, vene sunt dilatate, iar arterele sunt subţiri spastice, cu hemoragii papilare şi arterele sunt subţiri spastice, cu hemoragii papilare şi peripapilare)peripapilare)

– atrofia optică primitivă atrofia optică primitivă (papila este alb- strălucitoare (papila este alb- strălucitoare „papila cretacee”cu contur net, depresiunea fiziologica este „papila cretacee”cu contur net, depresiunea fiziologica este mai profundă)mai profundă)

– atrofia optică secundară atrofia optică secundară (papila are contur mai şters, (papila are contur mai şters, decolorată, alb-gri, iar vasele sunt modificate)decolorată, alb-gri, iar vasele sunt modificate)

– papilitapapilita (papila este roşie,proeminentă, cu margini (papila este roşie,proeminentă, cu margini şterse,cu dilataţii venoase şi hemoragii). şterse,cu dilataţii venoase şi hemoragii).

Examen oftalmologic

FO NORMALFO NORMAL

EDEM PAPILAR:EDEM PAPILAR:

EDEM PAPILAR EDEM PAPILAR

CU HEMORAGIICU HEMORAGII

Examen oftalmologic

STAZA PAPILARĂSTAZA PAPILARĂ

ATROFIE OPTICĂATROFIE OPTICĂ

Nervii oculomotori.Nervii oculomotori.Motilitatea globilor oculariMotilitatea globilor oculari se testează iniţial cu ambii ochi, apoi cu se testează iniţial cu ambii ochi, apoi cu

fiecare ochiv separat, celalalt fiind acoperit, urmărindu-se fiecare ochiv separat, celalalt fiind acoperit, urmărindu-se orientarea privirii lateral, medial, sus, jos, sus şi lateral, sus şi orientarea privirii lateral, medial, sus, jos, sus şi lateral, sus şi medial, jos şi lateral, jos şi medial, spre vârful nasului, testându-se medial, jos şi lateral, jos şi medial, spre vârful nasului, testându-se astfel convergenţa.astfel convergenţa.

Leziunea nervilor oculomotori determină: strabism, diplopie şi Leziunea nervilor oculomotori determină: strabism, diplopie şi limitarea mişcării globilor oculari.limitarea mişcării globilor oculari.– strabism: strabism: devierea globului ocular în direcţie opusă muşchiului devierea globului ocular în direcţie opusă muşchiului

lezat, prin acţiunea muşchiului antagonistlezat, prin acţiunea muşchiului antagonist – diplopia: diplopia: perceperea unei imagini duble din cauza faptului că perceperea unei imagini duble din cauza faptului că

globii oculari nu au axe paralele.globii oculari nu au axe paralele. Paralizia completă a oculomotorului comun (perechea a III-a): Paralizia completă a oculomotorului comun (perechea a III-a):

determină ptoza pleoapei superioare, strabism divergent, limitarea determină ptoza pleoapei superioare, strabism divergent, limitarea mişcărilor globilor oculari în sus, jos şi înăuntru, midriază cu mişcărilor globilor oculari în sus, jos şi înăuntru, midriază cu abolirea reflexelor pupilare.abolirea reflexelor pupilare.

Paralizia abducens sau oculomotor extern (perechea aVl-a): Paralizia abducens sau oculomotor extern (perechea aVl-a): se se manifestă prin diplopie omonimă, strabism convergent, înclinarea manifestă prin diplopie omonimă, strabism convergent, înclinarea capului de partea afectată.capului de partea afectată.

Examenul pupilelorExamenul pupilelor→→ normal pupilele sunt egale între ele, dispuse în normal pupilele sunt egale între ele, dispuse în centrul irisului şi au formă rotundă.centrul irisului şi au formă rotundă.– simpaticul cu efect iridodilatator şi parasimpaticul este iridoconstrictor. simpaticul cu efect iridodilatator şi parasimpaticul este iridoconstrictor. – diametrul pupilar normal este 3-4 mm. diametrul pupilar normal este 3-4 mm. – Midriaza Midriaza reprezintă creşterea diametrului pupilar peste 5 mmreprezintă creşterea diametrului pupilar peste 5 mm

administrare de droguri simpaticomimetice, parasimpaticolitice administrare de droguri simpaticomimetice, parasimpaticolitice (atropina), procese expansive intracraniene care produc (atropina), procese expansive intracraniene care produc compresiune pe oculomotorul comun-intrinsec, în botulism. compresiune pe oculomotorul comun-intrinsec, în botulism.

– MiozaMioza reprezintă scăderea diametrului pupilar sub 2 mm reprezintă scăderea diametrului pupilar sub 2 mm intoxicaţii cu opiacee sau nicotină, hemoragii cerebrale cu inundaţie intoxicaţii cu opiacee sau nicotină, hemoragii cerebrale cu inundaţie

ventriculară, tabes.ventriculară, tabes.– Anizocoria Anizocoria reprezintă inegalitatea diametrului pupilar.reprezintă inegalitatea diametrului pupilar.

Reflexele pupilare: Reflexele pupilare: -reflexul fotomotor: -reflexul fotomotor: se efectuează pentru fiecare ochi în parte, se efectuează pentru fiecare ochi în parte,

lumina va produce mioza. lumina va produce mioza. Reflexul fotomotor poate fi direct: mai Reflexul fotomotor poate fi direct: mai intens la ochiul iluminat, consensual: apare şi la ochiul opus.intens la ochiul iluminat, consensual: apare şi la ochiul opus.

-r-reflexul de acomodare şieflexul de acomodare şi convergeţă: convergeţă: copilul este invitat să copilul este invitat să privească degetul examinatorului care se apropie şi se depărtează privească degetul examinatorului care se apropie şi se depărtează de ochii săi, pe măsură ce se apropiea degetul se onservă de ochii săi, pe măsură ce se apropiea degetul se onservă convergenţa globilor oculari care determină mioza bilaterală, la convergenţa globilor oculari care determină mioza bilaterală, la îndepărtarea degetului va apare midriaza . îndepărtarea degetului va apare midriaza .

Nervul trigemen. Nervul trigemen. trei ramuri: oftalmică, maxilară şi mandibulară.primele două sunt trei ramuri: oftalmică, maxilară şi mandibulară.primele două sunt

senzitive , iar ultima este senzitivă şi motoriesenzitive , iar ultima este senzitivă şi motorie motor: motor: se interoghează pacientul dacă are probleme cu masticaţia, va se interoghează pacientul dacă are probleme cu masticaţia, va

efectua mişcări de coborâre, ridicare, proiectare îninte şi înapoi a efectua mişcări de coborâre, ridicare, proiectare îninte şi înapoi a mandibulei. Diminuarea forţei musculare la nivelul musculaturii maseterine mandibulei. Diminuarea forţei musculare la nivelul musculaturii maseterine se pune în evidenţă invitând copilul să strângă cu putere între dinţi un se pune în evidenţă invitând copilul să strângă cu putere între dinţi un creion sau un abaislang, care este tras din gură de către examinator. creion sau un abaislang, care este tras din gură de către examinator. – În leziunile trigeminale bilaterale se observă căderea mandibulei, În leziunile trigeminale bilaterale se observă căderea mandibulei,

masticaţia fiind compromisă, în leziunile trigeminale unilaterale la masticaţia fiind compromisă, în leziunile trigeminale unilaterale la deschidrea gurii apare o deviere a mandibulei de partea lezată.deschidrea gurii apare o deviere a mandibulei de partea lezată.

– În sindromul de excitaţie a trigemenului apare În sindromul de excitaţie a trigemenului apare trismusul trismusul care constă care constă într-o contractură a musculaturii maseterine cu imposibilitatea într-o contractură a musculaturii maseterine cu imposibilitatea deschiderii gurii.deschiderii gurii.

senzitiv: senzitiv: se examinează sensibilitatea tactilă, termică, dureroasă la nivelul se examinează sensibilitatea tactilă, termică, dureroasă la nivelul feţei, dar şi a mucoaselor: cornee, conjunctive, vestibulul bucal, feţei, dar şi a mucoaselor: cornee, conjunctive, vestibulul bucal, sensibilitatea la palpare a punctelor supraorbitar şi infraorbitar sensibilitatea la palpare a punctelor supraorbitar şi infraorbitar

--reflexul cornean: reflexul cornean: este un reflex trigeminofacial, la atingerea corneii se este un reflex trigeminofacial, la atingerea corneii se produce închiderea ochiului prin contracţia orbicularului pleoapeiproduce închiderea ochiului prin contracţia orbicularului pleoapei

-reflexul masterin-reflexul masterin: percutia cu ciocanul de reflexe a barbiei : percutia cu ciocanul de reflexe a barbiei

copilului determină o mişcare rapidă de ridicare a mandibulei prin copilului determină o mişcare rapidă de ridicare a mandibulei prin

contracţia maseterului contracţia maseterului

Nervul facial .Nervul facial . motor motor la inspecţie se urmăreşte aspectul pliurilor feţei, la inspecţie se urmăreşte aspectul pliurilor feţei,

al cutelor frunţii, dimensiunea fantei palpebrale, simetria al cutelor frunţii, dimensiunea fantei palpebrale, simetria şanturilor nazolabiale şi a comisurii bucale; pentru şanturilor nazolabiale şi a comisurii bucale; pentru examenul motilităţii se solicită copilului să efectueze examenul motilităţii se solicită copilului să efectueze diverse mişcări de mimicădiverse mişcări de mimică

ssensibilitatea ensibilitatea la nivelul conductului auditiv extern, la nivelul conductului auditiv extern, timpantimpan

examenul gustului examenul gustului se testează în 2/3 anterioare ale limbii se testează în 2/3 anterioare ale limbii unde se aplică tampoane îmbibate cu diverse substanţe unde se aplică tampoane îmbibate cu diverse substanţe avînd gust dulce, sarat, acru, amaravînd gust dulce, sarat, acru, amar

reflexul nazo-palpebral:reflexul nazo-palpebral: percuţia rădăcinii nasului percuţia rădăcinii nasului produce închiderea pleoapelor bilateralproduce închiderea pleoapelor bilateral

reflexul optico-palpebral: reflexul optico-palpebral: excitaţia luminoasă bruscă sau excitaţia luminoasă bruscă sau apropierea bruscă a unui obiect de ochi va produce apropierea bruscă a unui obiect de ochi va produce închiderea pleoapelorînchiderea pleoapelor

reflex cohleo-palpebral: reflex cohleo-palpebral: la zgomote puternice se produce la zgomote puternice se produce închiderea pleoapelor simultană şi involuntarăînchiderea pleoapelor simultană şi involuntară

Patologic în cazul paraliziei nervului facial se constată: Patologic în cazul paraliziei nervului facial se constată: estomparea pliurilor feţei, estomparea pliurilor feţei, lagoftalmialagoftalmia (fanta palpebrală (fanta palpebrală apare lărgită), ştergerea şantului nazolabial, apare lărgită), ştergerea şantului nazolabial, coborarea comisurii bucale, coborarea comisurii bucale, epifora epifora (lacrimile se scurg pe (lacrimile se scurg pe obraz), saliva se scurge la coltul gurii; nu poate încreţi obraz), saliva se scurge la coltul gurii; nu poate încreţi fruntea, nu poate închide ochii, apare nu poate arăta fruntea, nu poate închide ochii, apare nu poate arăta dintii, nu poate fluiera, se observă că platysma din dintii, nu poate fluiera, se observă că platysma din partea paralitică nu participă la mişcare. Reflexele din partea paralitică nu participă la mişcare. Reflexele din domeniul nervului facial lezat sunt abolite.domeniul nervului facial lezat sunt abolite.

Nervul acustico-vestibular.Nervul acustico-vestibular. se examinează prin rostire cu voce şoptită a unor cuvinte, cifre, apoi cu voce se examinează prin rostire cu voce şoptită a unor cuvinte, cifre, apoi cu voce

taretare Audiometria reprezintă metoda obiectivă de testare cantitativă a auzului.Audiometria reprezintă metoda obiectivă de testare cantitativă a auzului. Vertijul Vertijul este principala manifestare subiectivă a suferinţei vestibulare. Acesta este principala manifestare subiectivă a suferinţei vestibulare. Acesta

poate fi obiectiv (copilul are senzaţia că se deplasează în spaţiu), respectiv poate fi obiectiv (copilul are senzaţia că se deplasează în spaţiu), respectiv subiectiv (copilul are senzaţia că se spaţiul din jurul său se deplasează ) . subiectiv (copilul are senzaţia că se spaţiul din jurul său se deplasează ) .

Nistagmusul Nistagmusul consta într-o deplasare lentă, tonică, de origine vestibulară a consta într-o deplasare lentă, tonică, de origine vestibulară a globilor oculari, urmată de o revenire rapidă, clonică la poziţia iniţială. globilor oculari, urmată de o revenire rapidă, clonică la poziţia iniţială. Componenta rapidă a nistagmusului este mai uşor de remarcat şi defineşte Componenta rapidă a nistagmusului este mai uşor de remarcat şi defineşte sensul nistagmusului. sensul nistagmusului.

Proba Romberg: Proba Romberg: copilul este invitat să stea în ortostatism, cu picioarele alipite copilul este invitat să stea în ortostatism, cu picioarele alipite şi cu ochii închişi; în cazul în care corpul deviază într-o anumită direcţie vorbim şi cu ochii închişi; în cazul în care corpul deviază într-o anumită direcţie vorbim Romberg pozitiv “ sistematizat” şi apare în sindromul vestibular periferic, în Romberg pozitiv “ sistematizat” şi apare în sindromul vestibular periferic, în cazul în care corpul deviază de fiecare dată în altă direcţie vorbim de Romberg cazul în care corpul deviază de fiecare dată în altă direcţie vorbim de Romberg pozitiv “ nesistematizat apare în sindromul vestibular central.pozitiv “ nesistematizat apare în sindromul vestibular central...

Proba “mersului în stea” Babinski-Weil Proba “mersului în stea” Babinski-Weil copilul este solicitat să meargă înainte copilul este solicitat să meargă înainte şi înapoi cu ochii închişi. În leziunile vestibulare copilul deviază şi pe urmele a şi înapoi cu ochii închişi. În leziunile vestibulare copilul deviază şi pe urmele a 6-7 excursii înainte-înapoi se realizează o formă de stea.6-7 excursii înainte-înapoi se realizează o formă de stea.

Sindromul vestibular de tip periferic sau sindromul vestibular armonios Sindromul vestibular de tip periferic sau sindromul vestibular armonios se se caracterizează prin : caracterizează prin : vertijvertij puternic, cu caracter paroxistic, cu sens rotator clar, puternic, cu caracter paroxistic, cu sens rotator clar, nistagmusnistagmus orizontal cu secusa rapidă care bate spre partea opusă leziunii, orizontal cu secusa rapidă care bate spre partea opusă leziunii, devierile tonice ale braţelor şi ale corpuluidevierile tonice ale braţelor şi ale corpului toate în aceeiaşi direcţie, de partea toate în aceeiaşi direcţie, de partea leziunii, leziunii, tulburări vegetative tulburări vegetative accentuate ( greţuri, vărsături, transpiraţie, accentuate ( greţuri, vărsături, transpiraţie, paloare), paloare), simptome auditive asociate simptome auditive asociate (hipoacuzie, acufene).(hipoacuzie, acufene).

Sindromul vestibular de tip central sau sindromul vestibular dizarmonicSindromul vestibular de tip central sau sindromul vestibular dizarmonic: : vertijul vertijul este mai putin intens, uneori lipseşte, este mai putin intens, uneori lipseşte, nistagmusul nistagmusul are secusa rapidă în mai are secusa rapidă în mai multe direcţii, inclusiv verticală sau oblică, multe direcţii, inclusiv verticală sau oblică, devierile tonice ale braţelor şi ale devierile tonice ale braţelor şi ale corpuluicorpului sunt cu timp de latenţă dar nesistematizate, apar alte semne ale sunt cu timp de latenţă dar nesistematizate, apar alte semne ale lezării trunchiului cerebral. lezării trunchiului cerebral.

Nervul glosofaringian.Nervul glosofaringian. Examinarea cuprinde: evaluarea deglutiţiei pentru alimente Examinarea cuprinde: evaluarea deglutiţiei pentru alimente

solide, precum şi mobilizarea peretelui posterior al faringelui. solide, precum şi mobilizarea peretelui posterior al faringelui. În cazul unei leziuni unilaterale se constată În cazul unei leziuni unilaterale se constată semnul cortinei semnul cortinei

Vernet: Vernet: peretele posterior al faringelui şi uvula sunt mobilizate peretele posterior al faringelui şi uvula sunt mobilizate spre partea sanatoasă, iar copilul prezinta un grad moderat de spre partea sanatoasă, iar copilul prezinta un grad moderat de disfagie.disfagie.

sse testează sensibilitatea în loja amigdaliană şi peretele e testează sensibilitatea în loja amigdaliană şi peretele posterior al faringelui. Se testează gustul amar atingandu-se posterior al faringelui. Se testează gustul amar atingandu-se limba în 1/3 posterioară cu un tampon de vata îmbibat cu o limba în 1/3 posterioară cu un tampon de vata îmbibat cu o substanţă amară (chinină).substanţă amară (chinină).

Reflexul faringian: Reflexul faringian: prin atingerea mucoasei peretelui posterior prin atingerea mucoasei peretelui posterior al faringelui apare ridicarea şi contractia musculaturii al faringelui apare ridicarea şi contractia musculaturii faringelui,cu retracţia limbii. faringelui,cu retracţia limbii.

Nervul vagNervul vag sse urmăreşte deglutiţia lichidelore urmăreşte deglutiţia lichidelor reflexul velopalatinreflexul velopalatin→→ stimularea unilateral stimularea unilateralăă a peretelui a peretelui

anterior al vălului palatului apare devierea ipsilaterala a uvulei anterior al vălului palatului apare devierea ipsilaterala a uvulei şi ridicarea palatului moale.şi ridicarea palatului moale.

Nervul spinalNervul spinal se distribuie muşchilor sternocleidomastoidianse distribuie muşchilor sternocleidomastoidian şi şi

trapez avînd rol în mişcarea capului şi gâtului. trapez avînd rol în mişcarea capului şi gâtului. În paralizia unilaterală de nerv spinal se constată În paralizia unilaterală de nerv spinal se constată

coborârea ipsilaterală a umărului cu devierea coborârea ipsilaterală a umărului cu devierea scapulei, diminuarea sau abolirea tonusului scapulei, diminuarea sau abolirea tonusului muşchiului trapez şi uneori a muşchiului muşchiului trapez şi uneori a muşchiului sternocleidomastoidian.sternocleidomastoidian.

Nervul hipoglos.Nervul hipoglos. Se evaluează pozitia limbii in situ şi în protruzie, Se evaluează pozitia limbii in situ şi în protruzie,

mişcările limbii troficitatea limbii, prezenţa mişcările limbii troficitatea limbii, prezenţa fibrilaţiilor sau a fasciculaţiilor. fibrilaţiilor sau a fasciculaţiilor.

În paralizia unilaterală de hipoglos limba este În paralizia unilaterală de hipoglos limba este atrofiată de partea leziunii, este încreţită şi prezintă atrofiată de partea leziunii, este încreţită şi prezintă fasciculaţii, în protruzie vârful limbii deviază spre fasciculaţii, în protruzie vârful limbii deviază spre partea bolnavă. partea bolnavă.

În leziuni bilaterale apare atrofia limbii în întregime, În leziuni bilaterale apare atrofia limbii în întregime, dizartrie, jenă în masticaţie şi deglutiţie.dizartrie, jenă în masticaţie şi deglutiţie.

CoordonareaCoordonarea Desfăşurarea armonioasă a mişcărilor depinde esenţial de cerebel, Desfăşurarea armonioasă a mişcărilor depinde esenţial de cerebel,

care este considerat centrul coordonăriicare este considerat centrul coordonării Tulburările de coordonare sunt cunoscute sub numele de ataxie. Tulburările de coordonare sunt cunoscute sub numele de ataxie.

Ataxia cerebeloasăAtaxia cerebeloasă Dismetria Dismetria semnifică dimensionarea greşită a mişcărilor, pacientul semnifică dimensionarea greşită a mişcărilor, pacientul

nefiind capabil să atingă ţinta propusă iniţial. nefiind capabil să atingă ţinta propusă iniţial. – Proba indice-nas: Proba indice-nas: se solicită copilului aplicarea vârfului indexului se solicită copilului aplicarea vârfului indexului

de la o mâna pe vârful nasului, alternativ cu o mână şi cu alta; de la o mâna pe vârful nasului, alternativ cu o mână şi cu alta; – Proba indice-indice: Proba indice-indice: copilul cu ochii închişi este solicitat să îşi copilul cu ochii închişi este solicitat să îşi

apropie în mod corect vârfurile degetelor, în leziuni cerebeloase apropie în mod corect vârfurile degetelor, în leziuni cerebeloase greşeşte ţinta. greşeşte ţinta.

– PProba călcâi-genunchi roba călcâi-genunchi copilul în decubit dorsal este solicitat să copilul în decubit dorsal este solicitat să aplice calcâiul pe genunchiul de partea opusă, dacă există o aplice calcâiul pe genunchiul de partea opusă, dacă există o leziunee cerebeloasă se remarcă depaşirea ţintei.leziunee cerebeloasă se remarcă depaşirea ţintei.

DisdiadocokineziaDisdiadocokinezia imposibilitatea dee a executa mişcări alternative imposibilitatea dee a executa mişcări alternative succesive. Se poate evidenţia prin mai multe probe.succesive. Se poate evidenţia prin mai multe probe.– Proba marionetelor: Proba marionetelor: se solicită copilului să efectueze mişcari se solicită copilului să efectueze mişcari

repetate de supinaţie-pronaţie ale antebratelor şi mâinilor.În repetate de supinaţie-pronaţie ale antebratelor şi mâinilor.În leziuni cerebeloase se constată succesiunea lentă şi sacadată a leziuni cerebeloase se constată succesiunea lentă şi sacadată a mişcarilor. mişcarilor.

– Proba moriştii Proba moriştii se solicită copilului să rotească mâinile, una în faţa se solicită copilului să rotească mâinile, una în faţa celeilalte.În cazul unei afectări cerebeloase de partea afectată se celeilalte.În cazul unei afectări cerebeloase de partea afectată se constată o lentoare în executarea mişcărilor.constată o lentoare în executarea mişcărilor.

Asinergia Asinergia constă în imposibilitatea de a coordona acţiunea diferitelor constă în imposibilitatea de a coordona acţiunea diferitelor grupe musculare în vederea executării unei mişcări complexe grupe musculare în vederea executării unei mişcări complexe Cerebelosul va descompune mişcările complexe în componentele lor Cerebelosul va descompune mişcările complexe în componentele lor elementareelementare

Tremurătura intenţională Tremurătura intenţională apare în cursul mişcărilor şi dispare în repaus. apare în cursul mişcărilor şi dispare în repaus. Se evidenţiază prin proba indice – nas , se accentuează la sfârşitul Se evidenţiază prin proba indice – nas , se accentuează la sfârşitul mişcărilor şi devine mai amplă cu cât efortul de a o efectua este mai mişcărilor şi devine mai amplă cu cât efortul de a o efectua este mai mare. mare.

VVorbirea orbirea cerebelosului este lentă, sacadată, explozivă.cerebelosului este lentă, sacadată, explozivă. MMersul ersul este ebrios, ezitant cu baza de susţinere largită, titubant, nu este ebrios, ezitant cu baza de susţinere largită, titubant, nu

poate păstra linia dreaptă având tendinţa la deviere de partea bolnavă.poate păstra linia dreaptă având tendinţa la deviere de partea bolnavă. Tonusul muscular: Tonusul muscular: la bolnavii cerebeloşi se constată hipotonie. la bolnavii cerebeloşi se constată hipotonie. Reflexele osteotendinoase Reflexele osteotendinoase sunt pendulare la cerebeloşi din cauza sunt pendulare la cerebeloşi din cauza

hipotoniei musculare. hipotoniei musculare. Ataxia tabeticăAtaxia tabetică Apare ca o consecinţă a unei tulburări de sensibilitate proprioceptivă. Apare ca o consecinţă a unei tulburări de sensibilitate proprioceptivă. Mers Mers talonat, cu baza de susţinere lărgită, copilul îşi urmăreşte mersul talonat, cu baza de susţinere lărgită, copilul îşi urmăreşte mersul

cu ochii. cu ochii. Proba indice-nas şi călcâi-genunchi Proba indice-nas şi călcâi-genunchi se efectuează de la început greşit se efectuează de la început greşit

( spre deosebiree de cea cerebeloasă în care mişcarea iniţială etse bună ( spre deosebiree de cea cerebeloasă în care mişcarea iniţială etse bună însă ţinta nu este atinsă din cauza dismetriei) şi se accentuează la însă ţinta nu este atinsă din cauza dismetriei) şi se accentuează la închiderea ochilor deoarece deficitul proprioceptiv este compensat la închiderea ochilor deoarece deficitul proprioceptiv este compensat la aceşti bolnavi prin văz.aceşti bolnavi prin văz.

Proba RombergProba Romberg este pozitivă, căderea se face imediat după închiderea este pozitivă, căderea se face imediat după închiderea ochilor, fără timp de latenţă şi este nesistematizată. Ataxia tabetică se ochilor, fără timp de latenţă şi este nesistematizată. Ataxia tabetică se însoţeşte de tulburări de sensibilitate proprioceptivă, hipotonie însoţeşte de tulburări de sensibilitate proprioceptivă, hipotonie musculară şi reflexe osteo-tendinoase abolite.musculară şi reflexe osteo-tendinoase abolite.

SensibilitateaSensibilitatea Examinarea sensibilităţii la copil este extrem de dificilă întrucât Examinarea sensibilităţii la copil este extrem de dificilă întrucât

copilul nu colaborează. copilul nu colaborează. Sensibilitatea subiectivă: Sensibilitatea subiectivă: se consemnează paresteziile, durerile se consemnează paresteziile, durerile

resimţite de copil, periodicitatea lor şi manevrele care pot declanşa resimţite de copil, periodicitatea lor şi manevrele care pot declanşa sau accentua durerile.sau accentua durerile.

Sensibilitatea obiectivă: Sensibilitatea obiectivă: se examinează copilul simetric, într-o se examinează copilul simetric, într-o cameră încălzită. cameră încălzită.

Examenul sensibilităţii superficialeExamenul sensibilităţii superficiale Sensibilitatea tactilă: Sensibilitatea tactilă: se testează cu o bucată de vată care se se testează cu o bucată de vată care se

aplică pe tegumente excitaţiile se aplică simetric şi copilul este aplică pe tegumente excitaţiile se aplică simetric şi copilul este rugat să precizeze dacă le simte egal, copilul va sta cu ochii închişi rugat să precizeze dacă le simte egal, copilul va sta cu ochii închişi şi este rugat să răspundă cu uda" şi "nu" ori de câte ori este stimulat şi este rugat să răspundă cu uda" şi "nu" ori de câte ori este stimulat tactil.tactil.– hiperestezie hiperestezie (exagerarea sensibilităţii), (exagerarea sensibilităţii), hipoestezie hipoestezie (diminuarea (diminuarea

capacităţii receptive), capacităţii receptive), anestezie anestezie (pierderea capacităţii(pierderea capacităţiireceptive), receptive), tulburări de sensibilitate globale sau disociate tulburări de sensibilitate globale sau disociate (disociaţie siringomielică, disociaţie tabetică).(disociaţie siringomielică, disociaţie tabetică).

Sensibilitatea termică: Sensibilitatea termică: se testează cu două eprubete pline cu apă se testează cu două eprubete pline cu apă rece şi caldă. rece şi caldă. – Se poate constata: Se poate constata: hipoestezie, hiperestezie, anestezie termică hipoestezie, hiperestezie, anestezie termică şi şi

mai rar mai rar inversiune termică inversiune termică (stimulul cald este perceput ca stimul rece).(stimulul cald este perceput ca stimul rece). Sensibilitatea dureroasă:Sensibilitatea dureroasă: se examinează înţepând uşor tegumentule se examinează înţepând uşor tegumentule

cu un obiect ascuţit. Se poate constata cu un obiect ascuţit. Se poate constata hipoalgezie, hiperalgezie, hipoalgezie, hiperalgezie, analgezie, analgezie, sau sau normoalgezie.normoalgezie.

SensibilitateaSensibilitatea

Examenul sensibilităţii profundeExamenul sensibilităţii profunde Sensibilitatea propioceptivă sau Sensibilitatea propioceptivă sau

mioartrokinetică mioartrokinetică (simţul atitudinilor, al mişcării, al (simţul atitudinilor, al mişcării, al poziţiei): se examinează mobilizând pasiv diverse poziţiei): se examinează mobilizând pasiv diverse segmente de membru iar copilul trebui să segmente de membru iar copilul trebui să precizeze stând cu ochii închişi ce mişcări i s-au precizeze stând cu ochii închişi ce mişcări i s-au imprimat. imprimat.

Sensibilitatea vibratorieSensibilitatea vibratorie (simţul vibrator) (simţul vibrator): : se se examinează aplicând un diapazon în vibraţie pe examinează aplicând un diapazon în vibraţie pe extremităţile osoase simetric (aprofizele stiloide, extremităţile osoase simetric (aprofizele stiloide, radială, cubitus, creasta iliacă, maleole, etc.). radială, cubitus, creasta iliacă, maleole, etc.).

Sensibilitatea barestezică:Sensibilitatea barestezică: copilul este copilul este solicitat să aprecieze greutatea unor obiecte cu solicitat să aprecieze greutatea unor obiecte cu aceeiaşi formă dar gramaj diferit.aceeiaşi formă dar gramaj diferit.

SensibilitateaSensibilitatea

Funcţii senzitive complexeFuncţii senzitive complexe -stereognozia -stereognozia (capacitatea copilului de a percepe forma şi a (capacitatea copilului de a percepe forma şi a

mărimea obiectelor numai prin palpare cu o mână ); iar tulburarea mărimea obiectelor numai prin palpare cu o mână ); iar tulburarea acestei funcţii se numeşte acestei funcţii se numeşte aastereognoziestereognozie

- - amorfognozieamorfognozie (incapacitatea de a recunoaşte forma (incapacitatea de a recunoaşte forma obiectelor) obiectelor)

- - ahilognozieahilognozie (incapacitatea de a recunoaşte materialul din (incapacitatea de a recunoaşte materialul din care este creat un obiect)care este creat un obiect)

-somatognozia -somatognozia ( simţul schemei corporale); tulburarea ei se ( simţul schemei corporale); tulburarea ei se numeeşte numeeşte asomatognozieasomatognozie (bolnavul nu recunoaşte o parte copilului) (bolnavul nu recunoaşte o parte copilului)

-discriminarea tactilă(-discriminarea tactilă( posibilitatea de a decela doi excitanţi posibilitatea de a decela doi excitanţi similari aplicaţi simultan dar în locuri difrite pe tegumente, se similari aplicaţi simultan dar în locuri difrite pe tegumente, se examinează cu compasul Weber) examinează cu compasul Weber)

-dermolexia: -dermolexia: capacitatea de recunoaştere a literelor şi cifrelor capacitatea de recunoaştere a literelor şi cifrelor scrise pe piele de examinator; tulburarea acestei funcţii se numeşte scrise pe piele de examinator; tulburarea acestei funcţii se numeşte dermoalexiedermoalexie

--anosodiaforie anosodiaforie (bolnavul îşi ignoră, este indiferent faţă de (bolnavul îşi ignoră, este indiferent faţă de hemiplegia sa)hemiplegia sa)

-anosognozie -anosognozie ( bolnavul nu admite că ar prezenta o ( bolnavul nu admite că ar prezenta o hemiplegie)hemiplegie)

TroficitateaTroficitatea tegumente şi ţesut celular subcutanat : escarele de tegumente şi ţesut celular subcutanat : escarele de

decubit, edemul, modificările de coloraţie pigmentaţie, decubit, edemul, modificările de coloraţie pigmentaţie, modificările fanerelor, tumefacţiile cutanate modificările fanerelor, tumefacţiile cutanate nodulare,ulcere, erupţiile buloase, etc.; nodulare,ulcere, erupţiile buloase, etc.;

osteoarticulare se numesc neuroartropatii: fracturi osteoarticulare se numesc neuroartropatii: fracturi spontane indolore, diverse artropatii de origine nervoasă, spontane indolore, diverse artropatii de origine nervoasă, etc.etc.

musculare: amiotrofii prin leziune pericarională (amiotrofia musculare: amiotrofii prin leziune pericarională (amiotrofia Werdnig Hoffman etc.), prin leziune radiculară Werdnig Hoffman etc.), prin leziune radiculară (poliradiculonevrite, etc), prin leziune troculară (neuropatia (poliradiculonevrite, etc), prin leziune troculară (neuropatia senzitivo-motorie Charcot Marie, etc.), amiotrofii prin senzitivo-motorie Charcot Marie, etc.), amiotrofii prin lezarea directă a fibrelor musculare (distrofii musculare, lezarea directă a fibrelor musculare (distrofii musculare, miotonii, etc).miotonii, etc).

SfinctereSfinctere Pînă la vîrsta de 2 ani se pot consemna tulburările Pînă la vîrsta de 2 ani se pot consemna tulburările

sfincteriene de tip retenţie, după acestă vârstă şi cele de sfincteriene de tip retenţie, după acestă vârstă şi cele de tip incontinenţă, enurezis.tip incontinenţă, enurezis.

Examinarea limbajuluiExaminarea limbajului vorbirea provocatăvorbirea provocată (dialog) şi (dialog) şi spontană spontană (naraţiune): copilul este solicitat (naraţiune): copilul este solicitat

să raspundă la întrebari: nume, unde locuieşte, etc; să raspundă la întrebari: nume, unde locuieşte, etc; vorbirea automatăvorbirea automată copilul este rugat să enumere zilele săptămanii, copilul este rugat să enumere zilele săptămanii,

lunile anului, anotimpurile,etc); lunile anului, anotimpurile,etc); vorbirea repetatăvorbirea repetată (litere, cuvinte, propoziţii: treizeci şi trei de cocostârci (litere, cuvinte, propoziţii: treizeci şi trei de cocostârci

pe casa lui Kogălniceanu)pe casa lui Kogălniceanu) lexia expresivălexia expresivă (copilul va citi cu voce tare litere, cuvinte, cifre, (copilul va citi cu voce tare litere, cuvinte, cifre,

propoziţii)propoziţii) lexia receptivălexia receptivă (copilul va citi numele propriu, va explica gestual (copilul va citi numele propriu, va explica gestual

cuvintele citite, va găsi obiecte corespunzatoare cuvintelor citite, va cuvintele citite, va găsi obiecte corespunzatoare cuvintelor citite, va executa ordine scrise)executa ordine scrise)

Există două mari grupuri de tulburări de vorbire:Există două mari grupuri de tulburări de vorbire:– tulburări ale emisiei şi articulării cuvintelor: tulburări ale emisiei şi articulării cuvintelor: dislalia, disfonia, disfazia, alaliadislalia, disfonia, disfazia, alalia– tulburări ale înţelegerii, formulării şi exprimării vorbirii: tulburări ale înţelegerii, formulării şi exprimării vorbirii: afaziaafazia

dislaliadislalia reprezintă imposibilitatea pronunţa anumite sunete; reprezintă imposibilitatea pronunţa anumite sunete; disfoniadisfonia este o este o tulburare în emisiunea fonemelor, cuvintelor; tulburare în emisiunea fonemelor, cuvintelor;

disfaziiledisfaziile reprezintă tulburări ale armoniei, modulării, ale ritmului vorbirii; reprezintă tulburări ale armoniei, modulării, ale ritmului vorbirii; alaliaalalia constă în imposibilitatea exprimare vocală. constă în imposibilitatea exprimare vocală.

afazia Wernicke sau afazia senzorială sau surditatea verbalăafazia Wernicke sau afazia senzorială sau surditatea verbală: este o stare în : este o stare în care „bolnavul aude dar nu înţelege”, nu poate decodifica semnalele sonore ale care „bolnavul aude dar nu înţelege”, nu poate decodifica semnalele sonore ale limbajului; limbajului;

afazia motorieafazia motorie sau sau afemia afemia reprezintă imposibilitatea exprimării limbajului sonor; reprezintă imposibilitatea exprimării limbajului sonor; agrafiaagrafia imposibilitatea exprimării limbajului scris; imposibilitatea exprimării limbajului scris;

alexia sau cecitatea verbalăalexia sau cecitatea verbală constă în imposibilitatea bolnavului de a decodifica constă în imposibilitatea bolnavului de a decodifica semnalele grafice ale limbajului semnalele grafice ale limbajului

GnoziaGnozia

funcţie corticală integrativăfuncţie corticală integrativă pe baza căreia copilul poate pe baza căreia copilul poate recunoaşte recunoaşte obiectele, fenomenele din jurul său precum şi obiectele, fenomenele din jurul său precum şi semnificaţia lorsemnificaţia lor ttulburarea acestei funcţii se numeşte agnozie. ulburarea acestei funcţii se numeşte agnozie.

Agnozia tactilă (astereognozia): Agnozia tactilă (astereognozia): deficit de recunoaştere a deficit de recunoaştere a obiectelor cu ajutorul pipaitului (copilul fiind cu ochii inchişi, fără obiectelor cu ajutorul pipaitului (copilul fiind cu ochii inchişi, fără tulburări de sensibilitatea superficială şi profundă); tulburări de sensibilitatea superficială şi profundă); ahilognozia ahilognozia deficit de recunoaştere a materialului din care este format deficit de recunoaştere a materialului din care este format obiectul, obiectul, amorfognoziaamorfognozia deficit de recunoaştere formei şi deficit de recunoaştere formei şi dimensiunii obiectului, dimensiunii obiectului, asimbolia tactilă asimbolia tactilă în care bolnavul nu poate în care bolnavul nu poate nu recunoaşte obiectul. nu recunoaşte obiectul.

Agnoziile vizuale: Agnoziile vizuale: pierderea capacităţii de recunoaştere a pierderea capacităţii de recunoaştere a obiectelor cu ajutorul vederii. obiectelor cu ajutorul vederii. Agnozia vizuală pentru obiecte, Agnozia vizuală pentru obiecte, agnozia vizuală pentru imagini agnozia vizuală pentru imagini în care poate recunoaşte obiecte în care poate recunoaşte obiecte concrete, dar nu recunoaşte aceleaşi obiecte prezentate în concrete, dar nu recunoaşte aceleaşi obiecte prezentate în imagini), imagini), agnozie vizuală spaţială agnozie vizuală spaţială în care bolnavul nu poate aprecia în care bolnavul nu poate aprecia distanţa între obiecte şi relaţiile lor spaţiale), distanţa între obiecte şi relaţiile lor spaţiale), agnozia vizuală agnozia vizuală pentru simboluri grafice, prosopagnozia pentru simboluri grafice, prosopagnozia sau agnozia pentru sau agnozia pentru fizionomii.fizionomii.

Agnozii auditive: Agnozii auditive: incapacitatea de aincapacitatea de a identifica sunete, o arie identifica sunete, o arie muzicală. muzicală.

PraxiaPraxia Reprezintă incapacitatea de a Reprezintă incapacitatea de a executa mişcari adecvate unui scopexecuta mişcari adecvate unui scop Pentru testare se solicită copilului efectuarea unor mişcări intranzitive şi a Pentru testare se solicită copilului efectuarea unor mişcări intranzitive şi a

unor mişcări tranzitive.unor mişcări tranzitive.– Mişcările intranzitive (care nu implică manipulări de obiecte) sunt: închiderea şi Mişcările intranzitive (care nu implică manipulări de obiecte) sunt: închiderea şi

deschiderea ochilor, strângerea pumnului, surâsul, gestul de a bate un cui, de a deschiderea ochilor, strângerea pumnului, surâsul, gestul de a bate un cui, de a aplauda, etc. aplauda, etc.

– Mişcările tranzitive (care implică manipulări de obiecte) sunt: dezbrăcarea, Mişcările tranzitive (care implică manipulări de obiecte) sunt: dezbrăcarea, îmbrăcarea, legarea unui şiret, aprinderea unui chibrit, efectuarea unui nod la îmbrăcarea, legarea unui şiret, aprinderea unui chibrit, efectuarea unui nod la cravată, folosirea telefonului,etc.cravată, folosirea telefonului,etc.

Apraxia ideatorieApraxia ideatorie: în care este perturbată reprezentarea corticală a execuţiei : în care este perturbată reprezentarea corticală a execuţiei unui act (apare o “uitare” a formulei kinetice) şi se caracterizează prin unui act (apare o “uitare” a formulei kinetice) şi se caracterizează prin alterarea mişcărilor tranzitive.Poate efectua mişcări simple dar nu şi pe cele alterarea mişcărilor tranzitive.Poate efectua mişcări simple dar nu şi pe cele complexe. complexe.

Apraxia ideomotorie:Apraxia ideomotorie: se caracterizează prin alterarea mişcărilor intranzitive, se caracterizează prin alterarea mişcărilor intranzitive, interesează atât actele complicate cât şi cele simple, dar doar pe cele interesează atât actele complicate cât şi cele simple, dar doar pe cele executate la ordin, nu şi pe cele automate (de exemplu se poate încheia executate la ordin, nu şi pe cele automate (de exemplu se poate încheia automat la un nasture dar nu şi la ordin, etc.). automat la un nasture dar nu şi la ordin, etc.).

AApraxia buco-facio-linguală praxia buco-facio-linguală în care copilul nu poate efectua mişcări voluntare în care copilul nu poate efectua mişcări voluntare ale feţei, gurii, limbii la solicitarea examinatorului ( nu poate arăta dinţii, nu ale feţei, gurii, limbii la solicitarea examinatorului ( nu poate arăta dinţii, nu poate fluiera, nu poate exeecuta gestul sărutului la comandă).poate fluiera, nu poate exeecuta gestul sărutului la comandă).

Apraxia mersului Apraxia mersului reprezintă pierderea iniţiativei şi îndemânării mersului: reprezintă pierderea iniţiativei şi îndemânării mersului: bate pasul pe loc, merg cu paşi mici, desprind greu picioarele de sol dar bate pasul pe loc, merg cu paşi mici, desprind greu picioarele de sol dar trunchiul rămâne în urmă .trunchiul rămâne în urmă .

Apraxia de îmbrăcare Apraxia de îmbrăcare în careîn care copilul nu poate manipula obiectele de copilul nu poate manipula obiectele de îmbrăcăminte spontan şi la comandă.îmbrăcăminte spontan şi la comandă.

Examen psihicExamen psihic

Se vor examina funcţiile: Se vor examina funcţiile: – intelectuale intelectuale (memoria de fixare, de (memoria de fixare, de

evocare, atenţia, calculul mintal, evocare, atenţia, calculul mintal, orientarea auto- şi allopsihică, funcţia orientarea auto- şi allopsihică, funcţia perceptivă) perceptivă)

– afective afective şi şi voliţionalevoliţionale (activitatea, (activitatea, iniţiativa, comportamentul copilului, iniţiativa, comportamentul copilului, mimica).mimica).

ÎNTREBĂRI ?ÎNTREBĂRI ?

Vă mulţumesc pentru Vă mulţumesc pentru atenţie!atenţie!


Recommended