+ All Categories
Home > Documents > EXAMEN DE LICENb CONTROLUL ^I EXPERTIZA...

EXAMEN DE LICENb CONTROLUL ^I EXPERTIZA...

Date post: 03-Feb-2018
Category:
Upload: dodung
View: 257 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
16
EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013 1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMツNIA Tel.: + + 4021 318 0469; Fax:+ + 40 21 318 0498 www.fmvb.ro , e-mail: [email protected] DEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICE DISCIPLINĂ: BIOCHIMIE Cadru didactic responsabil: Conf. Dr. Andreea Iren Şerban TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE TEMATICĂ LICENŢĂ BIOCHIMIE I anul universitar 2012-2013 Capitolul 1. Aminoacizi (pag. 10-11, 13, 16-17, 20-23, 26-26, 44) Capitolul 2. Peptide (pag. 50-52) Capitolul 3. Proteine (pag. 57-61, 102-104, 110-112) Capitolul 4. Enzime (pag. 145-147, 202-204) Capitolul 5. Glucide (pag. 209-213, 230-232, 245-248, 259-265, 283-284) Capitolul 6. Lipide (pag. 285-292, 310-315, 318-321) BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE I. Andreea Iren Serban, (2011). Compuşi biochimici din alimente, Ed. Ceres, Bucureşti BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ II. Andreea Iren Serban, (2008). Reacţia Maillard în sănătate şi alimentaţie, Ed. Ceres, Bucureşti III. Food Biochemistry and Food Processing (2006), Editor Hui, Y.H., Blackwell Publishing
Transcript

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DINBUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂSplaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA

Tel.: + + 4021 318 0469; Fax:+ + 40 21 318 0498www.fmvb.ro , e-mail: [email protected]

DEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICE

DISCIPLINĂ: BIOCHIMIE

Cadru didactic responsabil: Conf. Dr. Andreea Iren Şerban

TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

TEMATICĂ LICENŢĂ BIOCHIMIE I anul universitar 2012-2013

Capitolul 1. Aminoacizi (pag. 10-11, 13, 16-17, 20-23, 26-26, 44)

Capitolul 2. Peptide (pag. 50-52)

Capitolul 3. Proteine (pag. 57-61, 102-104, 110-112)

Capitolul 4. Enzime (pag. 145-147, 202-204)

Capitolul 5. Glucide (pag. 209-213, 230-232, 245-248, 259-265, 283-284)

Capitolul 6. Lipide (pag. 285-292, 310-315, 318-321)

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

I. Andreea Iren Serban, (2011). Compuşi biochimici din alimente, Ed. Ceres, Bucureşti

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

II. Andreea Iren Serban, (2008). Reacţia Maillard în sănătate şi alimentaţie, Ed. Ceres,Bucureşti

III. Food Biochemistry and Food Processing (2006), Editor Hui, Y.H., Blackwell Publishing

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

2

SUBIECTE

100 întrebări, cu 5 variante de răspuns, dintre care DOAR o variantă este corectă (grilăunivariantă)

1. Cei 20 aminoacizi comuni întâlniţi în proteine sunt α-aminoacizi cu excepţia:a) alanineib) tirozineic) triptofanuluid) prolineie) histidinei

2. Sunt aminoacizi cu radical R polar, neionizat la pH fiziologic:a) glicină şi alaninăb) cisteină şi serinăc) fenilalanină şi valinăd) leucină şi izoleucinăe) triptofan şi prolină

3. Sunt aminoacizi cu radical R nepolar la pH fiziologic:a) metionina şi prolinab) serina şi cisteinac) lizina şi cisteinad) tirozina şi histidinae) arginina şi treonina

4. Sunt aminoacizi cu radical R nepolar la pH fiziologic:a) histidina şi argininab) cisteina şi treoninac) valina şi leucinad) asparagina şi lizinae) glutamina şi serina

5. Sunt aminoacizi monoaminodicarboxilici:a) arginină şi lizinăb) asparagină şi glutaminăc) acid glutamic şi acid asparticd) leucină şi izoleucinăe) metionină şi cisteină

6. Care din următorii aminoacizi sunt esenţiali din punct de vedere nutriţional şifiziologic:a) glicină şi alaninăb) lizină şi argininăc) acid aspartic şi acid glutamicd) prolină şi serinăe) asparagină şi glutamină

7. α-aminoacizii sunt molecule optic active cu excepţia:a) alanineib) glicineic) serinei

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

3

d) cisteineie) fenilalaninei

8. Alanina are:a) 4 stereoizomerib) 3 stereoizomeric) 2 stereoizomerid) 1 stereoizomere) Nici un stereoizomer

9. Glicina are pK1= 2,4 (α-COOH) şi pK2=9,8 (-NH2). La pH=1 are sarcina netă egalăcu:a) -2b) -1c) 0d) +1e) +2

10. Glicina are pK1= 2,4 (α-COOH) şi pK2=9,8 (-NH3+). Sarcina netă 0 şi forma de

amfion o atinge la pH:a) 1b) 3c) 5,4d) 6,1e) 9,8

11. Lizina are pK1= 2,2 (α-COOH), pK2=9,2 (α-NH3+) şi pK3= 10,8 (R). Punctul

izoelectric (pI) se atinge la pH egal cu:a) 5,7b) 6,5c) 7d) 10e) 10,8

12. Prin procesarea termică a alimentelor, aminoacizii componenţi în prezenţaglucidelor reducătoare dau reacţia:a) Fehlingb) Maillardc) Molischd) Biale) Selivanoff

13. La reacţia Maillard, pot participa:a) aminoacizii cu nucleu aromaticb) aminoacizii cu grupări –SHc) aminoacizii cu grupări – OHd) toţi aminoaciziie) aminoacizii cu radical nepolar

14. În urma procesării termice a alimentelor, la finalul reacţiei Maillard se formează:a) o tripeptidăb) compuşi bruni şi aromaţic) aspartamuld) o amină biogenă

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

4

e) cistină15. În general peptidele au un gust :

a) amarb) dulcec) acrud) ce depinde de configuraţia resturilor de aminoacizi din compoziţiee) ce depinde de numărul resturilor de aminoacizi din compoziţie

16. pI al peptidelor depinde de:a) procentul de glicină din structurăb) tipul aminoacidului de la capătul carboxi-terminalc) tipul aminoacidului de la capătul amino-terminald) procentul de cisteina care participă la formarea punţilor disulfuricee) compoziţia şi secvenţa în aminoacizi a peptidelor

17. Intensitatea gustului peptidelor creşte cu:a) secvenţa aminoacizilor din moleculăb) hidrofobicitateac) hidrofiliad) numărul grupărilor ionizabile din moleculăe) numărul de resturi de cisteină

18. În structura îndulcitorului sintetic aspartam intră esterul metilic al aminoacidului:a) L-fenilalaninăb) L-leucinăc) L-tirozinăd) L-triptofane) L-histidină

19. În general peptidele au un gust:a) dulceb) acruc) neutrud) neutru sau amar cu excepţia celor ce conţin acid L-aspartice) amar

20. Care dintre dipeptidele următoare sunt utilizate ca înlocuitor al clorurii de sodiu:a) carnozinab) anserinac) L-aspartil-L-fenilalaninad) β-alanil-histidinae) ornitil-β-alanina

21. Structura primară a proteinelor este dată de:a) numărul resturilor de aminoacizi constituenţib) felul resturilor de aminoacizi constituenţic) numărul radicalilor de cisteinăd) numărul radcalilor polarie) numărul, tipul şi ordinea în care resturile de aminoacizi se succed în catena

polipeptidică22. Sunt proteine simple:

a) hemoglobina şi mioglobinab) ovovitelinele şi fosfovitelinele

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

5

c) citocromiid) cazeinelee) colagenul şi keratina

23. Sunt proteine conjugate:a) nucleoproteineleb) glicoproteinelec) fosfoproteineled) cromoproteinelee) toate răspunsurile anterioare sunt corecte

24. Structura secundară a proteinelor reprezintăa) secvenţa de aminoacizi a catenei polipeptidice, respectiv numărul, tipul şi

succesiunea lorb) împachetarea tridimensională a proteinelorc) numărul de catene polipeptidice dintr-o proteinăd) aranjamentul spaţial al atomilor resturilor de aminoacizi implicaţi în formarea

legăturii peptidice care rezultă din combinaţiile unghiurilor phi şi psi într-oformă stabilă

e) numărul de punţi disulfurice dintr-o catenă polipeptidică25. Alegeţi afirmaţiile incorecte cu privire la caracteristicile scleroproteinelor:

a) sunt proteine cu rol structuralb) sunt proteine cu rol dinamicc) sunt insolubile în soluţii apoased) sunt rezistente la digestia cu enzime proteoliticee) prezintă rezistenţă mecanică şi elasticitate

26. Colagenul este o proteină cu valoare nutriţonală scăzută deoarece:a) este cea mai abundentă proteină la vertebrateb) este formată din trei lanţuri polipeptidice identice sau diferite de aproximativ

1000 de resturi de aminoacizic) catenele polipeptidice sunt formate din aproximativ 1000 de resturi de

aminoacizi din care: 33-35% Gly şi 20-24% Pro şi 4-Hypd) conţine în structura sa cantităţi mici de resturi de 3-şi 4-hidroxiprolină şi 5-

hidroxilizinăe) conţine glucide legate covalent la nivelul resturilor de 5-hidroxilizină,

reprezentând 0,4-12% din masa totală27. Solubilitatea crescută a gelatinei în apă, utilizată în industria alimentară ca agent

de îngroşare, se datorează:a) scăderii conţinutului de Gly, comparativ cu a colagenului din care provineb) adoptării unei structuri dezorganizate de tip random coil odată cu distrugerea

structurii de tip triplu helix a colagenului din care provinec) creşterii procentului de structură de tip triplu helix, comparativ cu a

colagenului din care provined) scăderii conţinutului de Hype) creşterii procentului de resturi de 5-hidroxilizină, comparativ cu al

colagenului din care provine28. Prin expunerea colagenului la o temperatură mai mare decât temperatura de

contracţie, proces datorat prelucrării termice a alimentelor are loc:a) hidroliza legăturilor peptidice din structura colagenului

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

6

b) oxidarea resturilor de prolinăc) dezorganizarea structurii de tip triplu helixd) pierderea conformaţiei de tip random coile) creşterea procentului de legături încrucişate

29. Precursorul cofactorului enzimatic FAD este:a) riboflavinab) tiaminac) niacinad) piridoxalule) acidul folic

30. Care dintre cofactorii enzimatici sunt grupări prostetice:a) NAD+

b) FADc) ATPd) Coenzima Ae) Cu2+

31. Coenzima A este implicată în transferul unor grupări:a) provenite de la arginină şi asparaginăb) aminoc) carboxild) acile) metil

32. Cofactorul piridoxal fosfat este implicat în transferul grupărilor:a) aminob) carboxilc) fosfatd) metile) pirofosfat

33. Precursorul Coenzimei A este:a) tiaminab) acidul pantotenicc) piridoxaluld) acidul folice) riboflavina

34. NAD şi NADP participă la reacţii de:a) oxidoereducereb) transaminarec) transferul grupărilor acild) transferul grupărilor alchile) fixarea dioxidului de carbon

35. Catalaza este o hemoproteină care catalizează:a) hidroliza unei legături peptidiceb) descompunerea peroxidului de hidrogenc) formarea unei legături covalented) o reacţie de transaminaree) o reacţie de decarboxilare

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

7

36. Butandiol dehidrogenaza este utilizată în industria alimentară la procesul deobţinere al:a) laptelui prafb) cerealelor expandatec) brânzeturilord) beriie) margarinei

37. În vederea obţinerii unui gluten cu masă moleculară mai mică în aluat se adaugă:a) proteinazeb) catalazăc) FADd) Coenzima Ae) glucozoxidază

38. Enzima aldehid dehidrogenaza este utilizată în procesarea alimentelor pentruîndepărtareaa) Peroxidului de hidrogenb) glucozeic) izomerilor trans ai acizilor graşid) n-hexanaluluie) clorofilei

39. Sunt monoglucide:a) glucoza, galactoza, lactozab) aldehida glicerică, fructoza, celobiozac) arabinoza, fructoza, manozad) arabinoza, glicogenul, izomaltozae) trehaloza, β-fructoza, guloza

40. Care dintre următoarele glucide conţin resturi de α-glucoză:a) celobiozab) glicogenulc) agaruld) alginaţiie) toate glucidele menţionate

41. Alginaţii, compuşi poliglucidici produşi de algele brune, sunt utilizaţi ca agenţi deîngroşare care stabilizează umplutura unor produse de patiserie, a sosurilorpentru salate iar prin adăugarea în produsele semipreparate congelate previneformarea unor cristale mari de gheaţă. În structura acestor compuşi intră aciziuronici. Aceştia sunt:a) acidul galacturonic şi acidul manuronicb) acidul galacturonic şi acidul guluronicc) acidul guluronic şi acidul manuronicd) doar acidul galacturonice) doar acidul manuronic

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

8

42. Prin condensarea unei molecule de α-glucopiranoză C1 cu o moleculă de β-fructofuranoză C2 rezultă:a) un diglucid cu proprietăţi reducătoare numit zaharozăb) un diglucid nereducător numit zaharozăc) un poliglucid cu gust dulced) un poliglucid ramificate) un diglucid numit trehaloză.

43. Nu prezintă proprietăţi reducătoare:a) izomaltozab) trehalozac) glucozad) celobiozae) maltoza

44. Reprezintă o rezervă de combustibil metabolic pentru organismul animal:a) glucozab) glicogenulc) amidonuld) celulozae) numai amidonul şi glicogenul.

45. Sunt poliglucide derivatizate:a) alchil-celulozab) hemicelulozelec) alginaţiid) agarule) carrageenanii

46. Reprezintă trioze:a) glicerolulb) glicocolulc) gliceraldehidad) glicerolul şi gliceraldehidae) glicocolul şi gliceraldehida.

47. Laptele este un aliment indispensabil pentru sugari. Principalul glucid din lapteeste:a) glucozab) galactozac) zaharozad) fructozae) lactoza

48. Galactoza are un număr de:a) 1 atom chiralb) 2 atomi chiralic) 3 atomi chiralid) 4 atomi chiralie) 5 atomi chirali

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

9

49. Riboza are un număr de:a) 1 atom de carbon asimetricib) 2 atomi de carbon asimetricic) 3 atomi de carbon asimetricid) 4 atomi de carbon asimetricie) 5 atomi de carbon asimetrici

50. D-glucoza şi D-manoza sunt glucide epimere în raport cu:a) atomul de carbon 1b) atomul de carbon 2c) atomul de carbon 3d) atomul de carbon 4e) atomul de carbon 5

51. D-glucoza şi D-galactoza sunt glucide epimere în raport cu:a) atomul de carbon 1b) atomul de carbon 2c) atomul de carbon 3d) atomul de carbon 4e) atomul de carbon 5

52. Galactoza intră în constituţia:a) maltozeib) izomaltozeic) lactozeid) trehalozeie) zaharoză

53. Alegeţi afirmaţiile greşite cu privire la reacţia de caramelizare:a) are loc prin topirea glucidelor reducătoare (>120˚C), în lipsa compuşiilor care

conţin grupări aminob) are loc prin topirea glucidelor reducătoare, în prezenţa compuşiilor cu

grupări aminoc) este catalizată de baze sau acizid) are loc în timpul obţinerii dulceţurilor, gemurilor şi a bomboanelore) dă culoare şi savoare de tip caramel alimentelor

54. Prin reacţia de caramelizare în mediu acid, din hexoze se formează în special:a) amide cu catenă scurtăb) hidroxiacizic) acid glucuronicd) acid gluconice) hidroxi-metil-furfural

55. Maltolul şi izomaltolul sunt doi compuşi care dau aroma şi culoarea pâinii şi aproduselor de brutărie. Aceştia se obţin:a) în urma reacţiei de caramelizare în mediu acid a glucozei şi fructozeib) în urma condensării a două molecule de α- glucoză în poziţiile 1-4c) în urma hidrogenării glucozeid) în reacţia de oxidare a glucozei la gruparea aldehidăe) în urma ciclizării glucozei liniare

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

10

56. Reacţia Maillard conduce la brunificarea alimentelor supuse unor tratamentetermice. Aceasta debutează printr-o reacţie de:a) hidrogenare a glucozeib) de formare a unei baze Schiff dintre un glucid reducător şi o grupare amino

liberă a unei proteine sau a unui aminoacidc) oxidare a glucozei la gruparea aldehidăd) condensare a două glucide reducătoaree) hidroliză enzimatică a unei peptide

57. Produsul Amadori rezulă din:a) rearanjarea bazei Schiffb) ruperea oxidativă a furfuraluluic) reacţia de caramelizared) deshidratarea izomaltoluluie) polimerizarea hidroxi-metil-furfuralului

58. Polimerii de culoare brună obţinuţi în urma reacţiei de brunificare a alimentelorpoartă numele de:a) substanţe pecticeb) carrageenanic) amilozăd) amilopectinăe) melanoidine

59. În procesul de obţinere al produselor fermentate (iaurturi şi brânzeturi) dinlactoză se formează:a) cheagulb) acidul lacticc) lactoglobulinad) lactazăe) fructoză

60. Zahărul invertit:a) are o putere de îndulcire mult mai mică ca a zaharozeib) se extrage din trestia de zahărc) este un amestec echimolecular de D-glucoză şi D-fructozăd) se extrage din sfecla de zahăre) toate răspunsurile anterioare sunt corecte

61. Sunt poliglucide perfect liniare:a) amiloza şi amilopectinab) celuloza şi glicogenulc) amiloza şi celulozad) guma de guaran şi celulozae) amidon şi celuloza

62. Sunt poliglucide ramificate:a) celuloza şi amilozab) celuloza şi glicogenulc) alginaţii şi celulozad) glicogenul şi amilopectina

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

11

e) guma de guaran şi amiloza

63. Sunt poliglucide cu grupări carboxil:a) alginaţiib) amilopectinac) glicogenuld) carrageenaniie) guma de guar

64. Sunt poliglucide cu resturi de acizi tari:a) amilopectinab) amidonulc) carrageenaniid) guma arabicăe) guma de guar

65. Agarul este un mix de poliglucide cu o catenă comună formată din resturi de:a) acid α-D-glucuronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil

sunt aleator metilateb) β-D-galactopiranoză şi 3,6-anhidro-α-L-galactopiranoză legate prin legături

glicozidice 1-4c) acid α-D-manuronic legate prin legături glicozidice 1-4, iar grupările carboxil

sunt aleator metilated) β-D-galactopiranoză şi 3,6-anhidro-β-D-galactopiranoză legate prin legături

glicozidice 1-4e) acid α-D-iduronic legate prin legături glicozidice 1-4

66. Majoritatea lipidelor sunt derivaţi ai acizilor graşi formând cu polialcolii sau cuunii alcoli:a) eterib) amine biogenec) poliglucided) esterie) polipeptide

67. Alegeţi informaţiile incorecte cu privire la lipide:a) în alimente sunt generatoare şi suport pentru substanţe de gust şi aromăb) au rol de a solubiliza alte componente hidrofobec) sunt utilizate în procesarea alimentelor prin prăjired) au un echivalent energetic mic comparativ cu proteinelee) conferă alimentelor calităţi organoleptice

68. Din clasa lipidelor polare fac parte următorii compuşi:a) triacilgliceroliib) cerurilec) glicerofosfolipideled) tocoferoliie) sterolii

69. Din clasa lipidelor neutre fac parte următorii compuşi:a) gliceroglicolipide

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

12

b) sfingoglicolipidec) triacilgliceroliid) glicerofosfolipidelee) sfingofosfolipidele

70. Sunt lipide nesaponificabile următorii compuşi:a) acizii graşib) monoacilgliceroliic) diacilgliceroliid) triacilgliceroliie) glicerofosfolipide

71. Sunt lipide saponificabile compuşii:a) acidul palmiticb) acidul oleicc) steroliid) dipalmitostearinae) hidrocarburile

72. Sunt lipide saponificabile compuşii:a) sfingomielinab) acidul oleicc) sfingozinad) stearatul de sodiue) stearatul de potasiu

73. Denumirea uzuală a acidului tetradecanoic este:a) acidul caprinicb) acidul miristicc) acidul lauricd) acidul palmitice) acidul stearic

74. Denumirea uzuală a acidului hexadecanoic este:a) acidul caprinicb) acidul miristicc) acidul lauricd) acidul palmitice) acidul stearic

75. Acidul stearic este:a) un acid monocarboxilic nesaturat cu 18 atomi de carbon în moleculăb) un acid monocarboxilic saturat cu 18 atomi de carbon în moleculăc) un acid monocarboxilic nesaturat cu 16 atomi de carbon în moleculăd) un acid monocarboxilic saturat cu 16 atomi de carbon în moleculăe) un acid monocarboxilic nesaturat cu 20 atomi de carbon în moleculă

76. Cei mai abundenţi în natură şi în alimente sunt acizi graşi saturaţi:a) capronic şi caprilicb) lauric şi miristicc) palmitic şi stearicd) arahic şi behenice) lignoceric şi cerotic

77. Prin hidrogenarea acidului oleic se fomează:

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

13

a) acidul lauricb) acidul miristicc) acidul palmiticd) acidul stearice) acidul arahic

78. Sunt acizi graşi esenţiali:a) acizii palmitoleic şi oleicb) acizii palmitic şi stearicc) acizii linoleic şi α-linolenicd) toţi acizii graşi nesaturaţie) toţi acizii graşi saturaţi

79. Din grupa aciziilor graşi ω9 face parte:a) acidul oleicb) acidul linoleicc) acidul α-linolenicd) acidul arahidonice) acidul miristoleic

80. Din grupa aciziilor graşi ∆9 face parte:a) acidul erucicb) acidul arahidonicc) acidul nervonicd) acidul palmitice) acidul palmitoleic

81. Sunt acizi izoprenoidici:a) acidul pristanic şi fitanicb) acidul valerianic şi oleicc) acidul enantoic şi pelargonicd) acidul pelargonic şi margarinice) acidul arahidonic şi nervonic

82. Alegeţi informaţiile incorecte cu privire la acidul margarinic:a) este un acid gras saturat cu număr impar de atomi de carbonb) are un număr de 17 atomi de carbon în moleculăc) este un acid gras nesaturat cu un număr impar de atomi de carbond) are denumirea de acid heptadecanoice) are în structură o singură grupare carboxil

83. Prin hidrogenarea totală a trioleinei rezultă:a) tristearinăb) tripalmitinăc) linoleo-oleo-linoleinăd) dioleo-palmitinăe) dioleo-stearină

84. Prin hidrogenarea totală a linoleo-oleo-linoleinei rezultă:a) trioleinăb) tristearinăc) tripalmitina

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

14

d) dioleolinoleinae) un amestec din toate gliceridele menţionate

85. Antioxidanţii utilizaţi în industria alimentară au în structura lor de regulă:a) un rest de cisteinăb) un rest de sfingozinăc) un rest de colinăd) un rest fenolice) un rest de acid fosfatidic

86. Sunt antioxidanţi naturali următorii compuşi:Alimentele datorită compoziţiei, amodului de prelucrare şi depozitare sunt supuse autooxidării. Ordinea etapelorautooxidării lipidelor este:a) tocoferolii şi esteri ai acidului galicb) tocoferolii şi β-caroteniic) β-carotenii şi esterii acidului galicd) tocoferolii şi derivaţi ai fenoluluie) β-carotenii şi derivaţi ai fenolului

87. Care dintre compuşii de mai jos sunt utilizaţi în industria alimentară caantioxidanţi:a) acidul 2,4-dinitro-salicilicb) estei ai acidului galicc) acidul tricloraceticd) fenolule) acidul izopropilic

88. Care dintre compuşii de mai jos sunt utilizaţi în industria alimentară caantioxidanţi:a) acidul 2,4-di-nitro-salicilicb) acidul linoleicc) acidul tricloraceticd) 2,6-di-terţ-butil-p-hidroxi-toluene) acidul izopropilic

89. Triacilgliceridele simple conţin în structura lor:a) un rest de glicerol şi trei resturi acil identiceb) un rest de glicerol şi două resturi acil identicec) un rest de glicerol şi trei resturi acil diferited) un rest de glicerol şi un radical fosfate) un rest de glicerol şi un rest de sfingozină

90. Compusul 1,2-dioleo-3-stearina este:a) o triacilgliceridă simplăb) o triacilgliceridă mixtăc) o diacilgliceridă simplăd) o diacilgliceridă mixtăe) un monoacilglicerol simplu

91. În industria dulciurilor, untul de cacao este adesea înlocuit cu:a) untul de cocosb) uleiul de palmierc) untul de Borneod) seul de bovine

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

15

e) untul de arahide92. În urma saponificării acilglicerolilor în prezenţă de KOH şi alcool etilic, la fierbere

se obţin:a) glicerol liber şi săpunuri de potasiu ai acizilor graşi componenţib) glicerol liber şi etilesteri ai acizilor graşi componenţic) glicerol liber şi săpunuri de sodiu ai acizilor graşi componenţid) glicerol liber şi acizi graşi liberie) glicerol liber şi diacilgliceroli

93. Prin interesterificarea monofazică dintre un procent egal de trioleină (OOO) şitristearină (SSS) se formează:a) 12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% OSO, 25%SOO şi 25%OOOb) 12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% SOO, 25%OSO şi 25%OOOc) 12,5% OOO, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% OSO, 25%SOO şi 25%SSSd) 12,5% SSS, 12,5%OOO, 12,5 %OSS, 12,5% SOO, 25%SOS şi 25%OSOe) 12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OOO, 12,5% OSO, 25%OSS şi 25%SOO

94. Sfingoglicolipidele au în compoziţia lor:a) acizi graşi, sfingozină şi glicerolb) acizi graşi, sfingozină şi acid fosforicc) acizi graşi, sfingozină, mono- şi oligoglucided) trigliceride, sfingozină şi monoglucidee) palmitatul de colesteril, sfingozină şi oligoglucide

95. În structura cerurilor intră:a) sfingozină, acizi graşi şi glicerolb) acizi graşi, alcooli superiori şi diolic) acizi graşi, colesterol şi acid fosforicd) alcooli superiori, colesterol şi monoglucidee) un rest de acid gras şi un rest de alcool inferior

96. Gliceroglicolipidele nu conţin:a) glicerolb) acizi graşic) monoglucided) rest de acid fosforice) diglucide

97. În clasa lipidelor simple erau incluse:a) gliceridele, fosfolipidele şi sterideleb) gliceridele, glicolipidele şi cerurilec) gliceridele, fosfolipidele şi glicolipideled) gliceridele, cerurile şi steridelee) gliceridele, glicolipidele şi steridele

98. Care din următoarele lipide conţin în structura lor oze:a) triglicerideleb) carotenoidelec) gliceroglicolipideled) sterolie) sfingofosfolipidele

99. Acidul fosforic întră în structura:a) triacilgliceridelor

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2013

16

b) sfingoglicolipidelorc) cerurilord) sfingofosfolipidelore) esteri ai sterolilor

100. Glicerofosfolipidele au în structură:a) acizi graşi, glicerol şi monoglucideb) acizi graşi, glicerol şi sfingozinăc) triacilgliceroli şi oligoglucided) acizi graşi, glicerol, acid fosforic, mono-şi diglucidee) acizi graşi, sfingozină, acid fosforic, mono-şi diglucide

Titular curs,

Conf.univ.dr. Andreea Iren ŞERBAN


Recommended