Evu[ MediuoccidentalDe dr. Hans-Peter Peschke

llustralii de Nikotaj Smirnov

Traducere din [imba germani de Manuela Camelia Tomufi

Consultant de specialitate pentru edilia romdniconf. univ. dr. Ecaterina Lung

denciclopedia rao

CuprinsEvul MediuDe ce este Evul Mediu atAt de fascinant?

Cum ardta Europa in Evul Mediu timpuriu?

Mlsurarea timpului

De ce a fost considerat Evul Mediuclasic o ,,perioadl de aur"

Cum a fost organizat[ societateain Evul Mediu?

Vasalitatea

ln ce conditii tr[iau oamenii?

Lumea ca o tipsie

ln ce credeau oamenii?

Cronologie

Viafa ln castelDe ce se construiau castele?

Cum ar[tau primele castele?

Viafa la ministireCum au aplrut mAnlstirile? z7

Ce probleme aveau mAnlstirile? z7

Din ce se compunea o mAn[stire?28

Producerea c5rlilor

Cine trlia in mAn[stiri?

Sinitatea

Viafa la oragUnde gi de ce au ap[rut ora;ele? 33

Ce drepturi aveau oragele?

Cine conducea un oras?

Evreii 35

Cine nu frcea parte din categoria cet6lenilor? 36

Cum arf,tau ora;ele? 16

Catedratele 37

Cum erau construite casele dintr-un ora;? 38

Pedepsele 39

Cum trliau si munceaumegtegugarii? 40

Ce se intAmpla Ia pialifl 4tCum erau educali tinerii

Scrisoarea de schimb 43

Cititoriite 44

Trecerea [a o epoci nouiCum s-a incheiat Evul Mediu? +6

Ce modificlri au dus la apariliaunei epoci noi? 47Un fel de mAncare din Evul Mediu

lndice +e

4

5

5

6

6

8

8

9

z8

29

34

35

73

73

Ce clldiri ficeau partedintr-un castel? 14

Construirea unui castel t4Cine trlia intr-un castel? r5

Ce slrb[tori avea

nobilimea;i cumpetrecea? 75

Ce tipuri de turniruriexistau?

Cum se desff,;ura o vAnltoare?

Cum se pregf,teau bucatele?

Timpul liber gi moda

Lupta pentru castel

Viafa la fariin ce condilii trliau ![ranii?

Cum arlta viala la !ar[?Inovatiile agricole

16

t777

24

24

25

Evut Mediucavaleri viteji care luptau pentru a rv-lea si al v-lea. Se extinde pe

De ce este

EvutMediu atdtde fascinant?

turniruri minunate, dar in acelasitimp gi mizerie, foamete gi epidemiiingrozitoare - Evul Mediu occiden-tal a avut numeroase fa{ete. Este im-pregnat de contradictii si poatetocmai de aceea pentru foarte mul(ioameni aceastd perioadl reprezintauna dintre cele mai fascinante epociale istoriei omenirii.' 0 problemi controversat[ e cAndanume putem considera c[ a inceputEvul Mediu in Apusul Europei. Uniirtorici afirmd ci Evul Mediu a ap5-

rut la disparilia Imperiului Ro- Existl o datl simbolicl pentru sfArman de Apus, cucerit in

perioada migraliei po-;itul Evului Mediu occidental: de$perirea Americii in 1492,

aproximativ 1 000 de ani: de la 500pAn[ la 1500. Pentru alti istorici, in-cepe doar odata cu Carol cel Mare,care a fost incoronat in anul 800,flind primul imparat din Evul Mediu.IncepAnd cu Carol cel Mare s-a for-mat o societate strict organizatd, incare fiecare om igi avea locul lui bi-ne definit. Nobilii ;i biserica st5pA-neau asupra faranilor si a orf,senilor.

Fata Europei s-a schimbat pe par-cursul Elului Mediu. Suprafele maride p[dure au fost transformate incAmpii, populalia a crescut, au ap5-rut orasele, iar oamenii practicau uncomer! intens. Inven{iile si descope-ririle au schimbat lumea. Trecerea lao epoci nouf, s-a frcut treptat, prin-tr-un proces care a durat secole.

care deschideeuropenilornoi orizon- tturi. ' ' 1".,-

obtine o favoarede la doamnelenobile, ceta{i care

asigurau protecfiacelor dinluntru gi

catedrale mdrete,

poarelor in.:, secolele al

Evul Mediu timpuriu, respectiv

Cum ardta

Europa rn Evut

Mediu timpuriu?

pdn[ in jurul a-nului 1000 d.Hr.,a fost perioadamigraliilor. Nu-meroase rlzboaieau pustiit terito-

in acest desen dintr-o cartedin secolul al XV-lea se poatevedeo un nobil la vdndtoore cu

;oimi. Nivelulinolt la care trdiase poate observa din stroielebogotimpodobite aleoomenilor ;i ale coilor,di n culo rile putern i ce.

Un hditas merge pe jos in foloco nv o i u lu i, im b rd cd m i nte alui fiind simpld Si cenuSie.

l{opuxm DE Ev MEDIU

a fost inventati de savantii

din secolele XV-)UI.

Ei lntelegeau prin aceasta

perioada dintre Antichitate,

care era caracterizati de marea

culturi a grecilor gi a

romanilor, gi Renagtere, cdnd

gtiinta 9i cultura Antichititii

au reniscut. De aceea au gi

numit-o ,ev mediu", adici

o perioadi intermediari,

o epoci de declin 9i dec6dere

a educatiei gi culturii.

Mult mai tdrziu nofiunea

gi-a pierdut conotatia

negativi.

rii intinse, ora;ele romane erau

acum depopulate. 0amenii s-auretras la larf,, in sate si cituneizolate, unde trliau sub imperiulpermanent al fricii nlv[lirilorarabilor, vikingilor, ungurilor gi

ale triburilor slave, care in timpulinvaziilor predau totul ;i incen-diau asezerile. Acum au aperutprimele cetefl - ca simbol al pu-terii, dar gi ca punct de retragere,

de refugiu pentru populafie. No-bilii ;i mAn[stirile erau aplr[toriicelor de la sate, care erau nevoilisi presteze zile de clacf,.

Peisajul se deosebea considerabilde cel de astlzi. Pe teritoriulImperiului Roman existau dejanumeroase cAmpuri cultivate,orage gi drumuri. in Italia erau

numeroase vii, ogoare dar gi o

relea de drumuri, care legaulocalitllile de tirguri. Aga era gi

larna ero o perioodd greo otdt pentruoameni, cdt Si pentru animole.Primdvara, cAnd onimolele puteau mergedin nou lo pdsune, oamenii se trezeou

Si ei lo viofd.

in Franla de astdzi, de-a lungulRinului qi Ia sud de Dun[re, undeinc[ din perioada romanilorap[ruserl orase cum ar fi Mainz,Augsburg si Regensburg. La nordde Alpi se intindea pf,durea, uria-

$a, de nepetruns, f[r[ nici o

poteci.

?n Evut Mediu viata era puternic influenfati

de naturi. Modul nostru de a misura cu mare

exactitate timpu[ era pe atunci necunoscut.

Cei mai mufi nu gtiauln ce an triiau

gi probabit nu-gi cunogteau nici

data nagterii. Alternanta

anotimpurilor gi schimbarea zilei

cu noaptea determinau ritmul vielii

lor. Ziua ?ncepea la risdritul

soarelui 9i se sfirgea odati cu

apusul soarelui. Se muncea atata

timp cit era lumin6, deoarece

noptile erau foarte lntunecoase, iar

luminirile din seu sau din ceari

dideau putini tumin6. Aceasta

Ecea ca ziua de lucru sd fie vara considerabil

mai lungi decit iarna. Momentele zilei erau

stabilite in functie de pozitia soarelui gi de

dangitul clopotelor de la biserici.

Numai pentru citugirii din biserici

gi de la m6nistiri era importanti

misurarea exacti a timpului:

trebuia ca rugiciunile si fle spuse

din 3ln 3 ore, iar ritmul trebuia

respectat. Pentru a misura timpul,

citugirii foloseau,ceasuri' simpte,

9i anume luminiri care ardeau o

anumiti perioadi de timp, ceasuri

solare sau cu api gi clepsidre

(stinga).

Intre anii 1000 si

De ce a fostconsiderat EvulMediu clasic o,perioadi deauf?

in Evul Mediu, rdzboiul era omniprezent.Aceastd minioturd francezd din secolul al XV-leane prezintd asedierea unui oraS,

in aceastl ,,mare de pldure" se

formau treptat-treptat insule de

civilizalie. Triburile germanice, se-

dentarizate, au inceput defri;area,deseori sub conducerea unor c[-lugiri. A$a au ap[rut satele ;iorasele, intre p[guni gi cAmpii, in-conjurate de inlllimi impidurite,respectiv peisajul care ne este nou[cunoscut ast[zi in Europa Central[.

1300, Europa a

cunoscut o pe-

rioad[ de inflo-rire. Sunt de-fri;ate din ce ince mai multeteritorii, care se

fa![ de cele de la Jar[. La

aceastl permanent[ dez-

voltare contribuie ;i faptulc[, de la inceputul acestei

epoci, au incetat atacurilevikingilor, ale arabilor gi

ale mongolilor. Pe lAnglaceasta, in aceste trei secole

clima a fost blAnd[ ;iplicut[. Groenlanda i;ipurta pe buni dreptate nu-mele de ,,tara verde". Toate

acestea se reflectau in dez-

voltarea populaliei: daci inanul 1000 tr[iau in EuroPa

intre 25 ;i 30 de milioanede oameni, in i300 nu-

m[rul lor era intre 50-75 de

milioane.

Societatea din Evul Mediu era ri-guros organi-zatd. Fiecarepersoan[ se in-cadra intr-unanumit grup,strat social, c[-

ruia ii aparlinea, de cele mai multeori, pe parcursul intregii vieli.Preo{ii qi invala{ii din Evul Mediu

Cum a fost r

0rganizatisocietatea?n Evut Mediu?

Hristos, stdpAnd fumii, leinmdneazd regelui (dreapto) gipopei cdte o spadd, ca semn alputerii lumegti 5i spirituale.

impimrul gr PAPA

La inceputul Evului Mediu,

tmpiratul gi papa formau o

atianti de interese. Biserica gi

papa spriiineau dorinfa de

dominare a lmpirafilor, iar

acegtia apirau [a rdndul [or

biserica gi pe pap6lmpotriva

dugmanilor. Mai tdziu au

inceput divergenfele cu privire

la putere. Cine avea dreptul si-i

numeasci pe preoli gi episcopi,

impiratul sau papa? In aceasti

lupti, impdratul dispunea de o

armatd numeroas5, dar papa

avea mijtoacele necesare sd-[

scoati pelmp6ratin afura legii,

adici st-l excomunice, fapt care

avea o puternici influenfi

asupra oamenilor.

urbanizeaz[. Inovaliile din agri-cultur[, cum ar fi plugul si asola-

mentul trienal pe un teren arabil,au flcut recoltele s[ creascl.

flranii au oblinut recolte din ce ince mai mari, ceea ce a f[cut ca dinsurplusul pe care il aveau s[ Poat[hrini si populalia de la ora;, aflatiin crestere. Apar tot mai multeora5e, care devin puncte nodale

pentru comert si pentru me;-te5ugari. din mAna cf,rora ies

produse mai fine si mai complicate

6

Un element de baz6 al Evului Mediu

il reprezenta vasalitatea, care s-a

dearoltat ?n linii principale ln timpul

lui Carol cel Mare. Pentru a Putea

conduce gi administra imperiul, Carol

cel Mare avea nevoie de aiutorut

principilor spirituati gi laici: episcopi

gi abati de mdnistiri, duci gi confi iiimpuneau hotir?rile gifi Puneau [a

dispozitie lmpiratului oameni

lnarmati pentru campaniite sale.

Drept r6splati pentru serviciile

lor, acegtia primeau pim6nt

La incheierea unui contractvasalic, vosolul iura credinSd

seniorului sdu.

lmpreuni cu tiranii care triiau acolo

gi deveneau vasali. Acest pEmint le

era datin posesie, pe timpul viefii, gi

se numea,feud". Principii dideau, [a

rindul lor, pi(i din aceste piminturi

unor oameni aflatiln slujba lor -adesea unor rizboinici valorogi,

precum cavalerii.

imRimruq REGEIE,

DUCETE

lnifial, triburile germanice erau

conduse de un duce. Atunci

cdnd ln cazul unui rizboi se

uneau mai multe triburi,

acestea alegeau drept

conducitorul ogtilor pe un

,rege". Principiul alegerii

regelui s-a pistratln Evul

Mediu. Principii laici gi

spirituali alegeau un rege.

Acest,rege german" putea

fi lncoronat de papi la

Roma, devenind lmpiratul

"Sfdntului lmperiu Roman'.

Componenta comisiei care

il alegea pe rege se modifica

mereu; lncep6nd din secolul

al XIV-lea erau $apte ,principi

electori" care aveau misiunea

si-l aleag6 pe rege.

Na;terea unui copil intr-o locuinld nobild de la orag-

Fiecore om fdceo parte dintr-o anumitd categorie sociold.

lntreaga lui viofd ero determinatd prin nostere.

au stabilit trei ordine, cu sarciniclar def,nite: cei care se luptl, cei

care se roag[, cei care muncesc.

Nobilii, printre care se numerau qi

cavalerii, alcf,tuiau primul ordin.Cu arma in mAn[, ei aveau grijl de

securitatea si ordinea din interior,dar gi de ap[rarea ![rii impotrivadusmanilor externi. Cel de-al

.Piramido socialdin Evul Mediu":Nobilimea Si biserico stdpdneouasupro ldranilor, core erou obligayisd pldteascd ddri- Pentru oceosto,in vremuri de nevoi, le asigurouprotectie gi in g rijire.

cdlugdr

doilea ordin era repre-zentat de cler: preotii, cupapa in frunte. Prinrugiciuni, dar gi prineducalie, ei se ocupau de

mAntuirea sufletelor, daraveau grtj[ ;i de ceislrmani ;i aflali innevoie. Baza societf,{ii era

reprezentatl de al treileaordin, alc[tuit din 900/o

din populatie. Aici se

incadrau in primul rAnd

llranii, dar gi negustorii fimegte;ugarii de la orage.

Fiecare pf,tur[ sociala era

structuratl pe mai multeniveluri. Exista o mare diferenlldaci erai rege, conduc[tor de ogtisau un simplu cavaler intr-o cetatemici, papf,, episcop sau un s[rmanpreot de !ar[. Populalia de Ia larlnu avea practic nici un drept. Chiargi atunci cAnd dorea se se ce-sdtoreasc[, un teran trebuia sh aiblinvoirea stlpAnului s[u. Cei de la