+ All Categories
Home > Documents > EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu...

EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu...

Date post: 04-Mar-2021
Category:
Upload: others
View: 4 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
33
EVOLUŢIA CETĂŢII TÀRANESTI DE LA VISCRI, JUD. BRAŞOV, ÎN LUMINA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE SI DE ARHITECTURA de MARIANA DUMITRACHB Localitatea Viacri est* afesată la 17 km nord-vest de oraşul Ru- pea, lingi IsToarele unul pfrtu ale o arul ape ae varsă îh rîul Valea Ma- re, afluent ei Homorodulul. Deşi retrasă de la drumul ds circulaţie oe leagft valea Tîrnavel Mari do valea Oltului, ea dispune de o puternică ce- tate ridioată îh jurul unei bleerioute romanloe, plasată pe o oollnă oare domină teritoriul sătesc dinspre nord-vest. Cetatea închide îhtre sld uri- le el o aupraîaţă de mloă întindere, oferind îhsă prlTlrilor o Imagine lm- perslonantă prin numeroasele turnuri ele lnolntel (flg. 1). Înălţată pe punctul oel mai ridicat al colinei, biserica se oompun* dintr-o navă dreptunghiulară, legată printr-un arc triumfal ou traseu semicircular de un oor trapenoidal, încheiat apre răsărit ou o abaldă s emlciro ulară. La exterior oorul are două tipuri de contraforturi, oele Initiale sfnt so unde, 1er oele adoaate într-o fesă ulterioară sînt înalte J.** gate fhtre ele prin aroe pentru guri de păcură. Aooste arce au purtat 1- nltial un drum de strajă, oe a foat îhsă demontat fh sec. al XLX-lea. Pe latura de nord a oorulul ee află o sacristie do mici dimensiuni, iar spre sud-est o încăpere fn care eate adăpostit mecanismul orgii, aceasta fiind montată fh absida oorulul. Nava eete îhoonj urată de contraforturi am sire. La rest se ridloă un turn Toluminos, fh care aooeaul se faoe din interio- rul blaerioii prlntr-o Intrare mloă, ou anoadrament simplu de faotură go- tloă. Turnul η foot aidit din piatră de carieră ou colturile întărite prin blocuri de' piatră nefătulte, do dimensiuni mari f are şase nivele, o e l I n - ferior α fost boltit fh semicllindru, neaTÎhd nici o deschidere spre exte- rior, fh afară de intrarea menţionată mal sus | le etajul fhtfl ae mai păs- treană numai rosturile dintr-o boltire asemănătoare ) ambele au feet re-* «lisate din pintnt de tuf. Comunicarea fntre parter fi etajul I i i Π ee f a - oe prlntr-o scară amenajată fh srosimeu aldurilor. tn peretele eatlo al etajului I ae păatxeasă o Intrare ou arc semicircular, oare th présent nu mai are nici o funcţionalitate, fiind astupată. Celelalte etaje au avut plan- fee f l soărl de lemn. Nivelele U-fV prealntă guri de tragere înguste fi lungi. Ln penultimul nivel (al olnoilea) ee mal păs tree să pînă astăsl dru- mul de strajă. Şarpanta din lemn este nooperltă ou ţiglă. Pe latura de aud biserloa dispune de trei intrări. Cea principală,a¬ flată fh jumătatea de est, are un anoadrament de piatră din blocuri sim - ple făţulte f i afesate îh arc semicircular, fn present tenoulte. Aceet lement romanic de arhitectură nu a foatt semnalat pînă acum, treofnd ne- observat din causa contraforturilor masive care fl acoperă partial 2 . Ce- lelalte două intrări, secundare, aflate spre oapătul de vest al bieerioil, 253 www.mnir.ro
Transcript
Page 1: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

EVOLUŢIA CETĂŢII TÀRANESTI DE LA VISCRI , JUD. BRAŞOV, ÎN LUMINA CERCETĂRILOR A R H E O L O G I C E

SI D E A R H I T E C T U R A

de MARIANA D U M I T R A C H B

Loca l i ta tea V i a c r i es t* afesată l a 17 km n o r d - v e s t de oraşul R u ­pea , l i n g i I sToare le unul p f r t u ale o a r u l ape ae varsă îh r îul Valea M a ­r e , af luent e i H o m o r o d u l u l . Deşi retrasă de l a d r u m u l ds c irculaţ ie oe leagft valea Tîrnavel M a r i do valea O l t u l u i , ea dispune de o puternică ce ­t a t e ridioată îh j u r u l unei b l ee r i ou te r o m a n l o e , plasată pe o oollnă oare domină t e r i t o r i u l sătesc d i n s p r e n o r d - v e s t . Cetatea închide îhtre s l d u r i ­l e e l o aupraîaţă de mloă întindere, o f e r i n d îhsă p r l T l r i l o r o Imagine l m -perslonantă p r i n numeroasele t u r n u r i ele l n o l n t e l ( f l g . 1 ) .

Înălţată pe punctu l oe l m a i r i d i c a t a l c o l i n e i , b i s e r i c a se oompun* d i n t r - o navă dreptunghiulară, legată p r i n t r - u n a r c t r i u m f a l ou t raseu s e m i c i r c u l a r de un oor t r a p e n o i d a l , încheiat apre răsăr i t ou o abaldă s e m l c i r o ulară . L a e x t e r i o r o o r u l a r e două t i p u r i de c o n t r a f o r t u r i , o e l e I n i t i a l e sfnt so unde, 1er oele adoaate într -o fesă ulterioară sînt înalte J.** gate f h t r e e le p r i n a roe p e n t r u g u r i de păcură . Aooste a r c e au p u r t a t 1 -n l t i a l un d r u m de strajă , oe a foat îhsă demontat f h sec . a l X L X - l e a . P e l a t u r a de n o r d a o o r u l u l ee află o s a c r i s t i e do m i c i d imens iun i , i a r s p r e sud-est o încăpere f n c a r e eate adăpostit mecanismul o r g i i , aceasta f i i n d montată f h absida o o r u l u l . Nava eete îhoonj urată de c o n t r a f o r t u r i am s i r e . L a r e s t se r id loă un t u r n Toluminos , fh c a r e aooeaul se faoe d i n i n t e r i o ­r u l b l a e r i o i i p r l n t r - o I n t r a r e mloă, ou anoadrament s implu de faotură g o -t l o ă . T u r n u l η foot a i d i t d i n piatră de c a r i e r ă ou c o l t u r i l e întărite p r i n b l o c u r i de' piatră nefătulte, do d imens iun i m a r i f a r e şase n i v e l e , oe l I n ­f e r i o r α f os t b o l t i t f h s e m i c l l i n d r u , neaTÎhd n i c i o deschidere spre e x t e ­r i o r , f h a fară de i n t r a r e a menţionată mal sus | l e e t a j u l f h t f l ae mai p ă s -treană numai r o s t u r i l e d i n t r - o b o l t i r e asemănătoare ) ambele au feet r e - * « l i sa te d i n p i n t n t de t u f . Comunicarea f n t r e p a r t e r f i e t a j u l I i i Π ee f a ­oe p r l n t r - o s c a r ă amenajată f h s ros imeu a l d u r i l o r . t n perete le eatlo a l e t a j u l u i I ae păatxeasă o I n t r a r e ou a r c s e m i c i r c u l a r , oare t h présent nu mai a r e n i c i o funcţionalitate, f i i n d astupată. Celelalte etaje au avut p lan -f e e f l s oăr l de l e m n . Nive le le U - f V prealntă g u r i de t r a g e r e înguste f i l u n g i . L n penul t imul n i v e l ( a l o lno i l ea ) ee m a l păs t r e e să pînă astăsl d r u ­mul de s t ra jă . Şarpanta d i n lemn este nooperltă ou ţ ig lă .

Pe l a t u r a de aud b i s e r l o a dispune de t r e i in trăr i . Cea principală,a¬flată f h jumătatea de e s t , a r e un anoadrament de piatră d i n b l o c u r i s im -p le făţulte f i a f e sa te îh a r c s e m i c i r c u l a r , f n present t e n o u l t e . Aceet e¬lement romanic de arhitectură nu a foat t semnalat pînă acum, t r e o f n d n e ­observat d i n causa c o n t r a f o r t u r i l o r masive c a r e f l acoperă p a r t i a l 2 . C e ­l e l a l t e două intrări , secundare , a f la te s p r e oapătul de vest a l b i e e r i o i l ,

253

www.mnir.ro

Page 2: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

sînt r e z u l t a t u l unor Intervenţii t f r z i l . Una a fost p r a c t i c a t a p e n t r u a se a junge , cu a j u t o r u l unei s căr i do l e m n , l a t r i b u n e l e - tot de lemn - s i t u ­ate pe l a t u r i l e de n o r d , Test f i sud a le n a v e i . O altă i n t r a r e f n b i se r i că se află pe l a t u r a de n o r d a c o r u l u i , p r i n a a o r l s t l e . Lăcaşul este luminat de f e r e s t r e a f la te toate pe l a t u r a sa de e u d , toate f i i n d intervenţii t f r — z i i .

f n b leer ioă se află t r e i oapite le romanice-*, unul d i n t r e anostea, împreună cu un fragment de co loană , este f o l o s i t d r e p t cr iste lniţă , i a r ce le la l te două - de d imens iun i mal m i c i - efnt păstrate f h o o r . Pe l a t u r a de sud a o o r u l u l se află o nisă oare a r e par tea superioară real izată d l n ­t r - u n bloo de piatră f h o a r e eete tăiat un a r c s e m i c i r c u l a r prevăzut f n par tea interioară eu un t o r .

C o r u l a r e un tavan de l e m n ou deoor d i n s t u c , 1er sa la un taran dr, l emn caaetat . O şarpantă unică, a ηητβΐ f l η o o r u l u l , poartă f n v e l i t o a -r e a d i n t l g M * Cu ezoeptia t u r n u l u i , b leerioă este tenoultă f l Tăruită f h a l b atît l a i n t e r i o r , oît f i l n e x t e r i o r 4 .

A c c e s u l în oetate ee înoo p r l n t r - o I n t r a r e plasată pe l a t u r a de s u d -est a s i d u l u i do incintă, unde panta c o l i n e i este m a l l ină . I n t r a r e a eate simplă, aTÎhd un a r e s e m i c i r c u l a r . Deasupra e l , s p r e i n t e r i o r a f os t a¬menajat t u r n u l de poartă , f h c a r e efnt ndăpetlte olopotele* fh Imediat» a p r o p i e r e pe l a t u r a de s u d , s p r e r e s t , se află un t u r n pătrat . L a Test de aces ta , ea f 1 pe l a t u r a de eat a l n o l n t e l , ae r ld ioă ofte un t u r n d r e p ­t u n g h i u l a r . Pe r e s t f l n o r d ee înaltă două t u r n u r i pătrate , o o n s t r u i t e f n pr ima jumătate a eeo . a l Χ ν Π - l e a , conform Inscripţi i lor p ie tate ou c u ­l o a r e neagră pe tencuia la de poete aceste t u r n u r i ' .

Ceea oe reprezintă nota de o r i g i n a l i t a t e a a ces te i cetăţi este c u l o a ­r u l oe înconjoară întreaga Incintă pe par t e a i n t e r l o a r ă ι aceeta constă d i n tronsoane de aidărle de d i f e r i t e l u n g i m i (3-5 m ) , înalte de c i r c a 1,50 m .plasate f h medie l a 2 m de a l d u l l n o l n t e l f i purtînd ua acoper i ş , c u panta de l a a l d u l de Incintă r p r e our tea inter ioară . Tronsoanele de aidărle d i n d r e p t u l t u r n u r i l o r de Β , Ν, V f i S οτοοη i n i t i a l r o l u l de a p r o t e j a intrările a p r e p r i m u l ηΐτοί a l a c e s t o r a , oare aoum sînt îhsă 1 -naoces lb i le d i n cauza u m p l u t u r i l o r * C u l o a r u l r e s p e c t l r a f oe t f o l oe i t de, oătre m e m b r i i oomunltătli p e n t r u adăpostirea b u n u r i l o r .

întregul ansamblu este fnoon jurat de o a doua incintă d i n piatră l e ­gată ou l u t , datîhd p r o b a b i l d i n a doua jumătate a seo . a l XVIQ- l ea ,păs ­t r a t pe o înălţime de o i r o a 1,00 m .

Ipoteze p r i v i n d datarea b i s e r l o l i r o m a n i c e . înainte de a présenta re* ζ u i ta te le săpăturilor arheo log i ce deaf ă f u r a t o f h a n i i 1970-1971 f h oetn* tea d i n s a t u l V i s o r i , este neoosar să menţionăm ipotezele oele mai I m ­por tante p r i v i n d datarea c e l u i mai Toohl nuo leu a l ansamblu lu i de a r h l -teotură de l a V l a o r l , b i s e r i c a romanică .

t h d e e o r i e r e a sa p r i v i n d b l a e r l o a d i n V l s o r i , Walter H o r w a t h men­ţiona oa elemente romanice a r c u l t r i u m f a l ou t r a s e u s e m i c i r c u l a r , p r e ­cum f i un cap i te l romanic de piatră a f l a t îh c o r . Preeupunfnd ex i s tenta u n u l o o r pătrat cu absidă semic i rcu lară , a u t o r u l oons idera c ă după

254

www.mnir.ro

Page 3: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

F i g . 1 . - P l a n u l oetătli ţărăneşti d i n V l a e r l t 1 . secţiuni arueo log ice (1970-1971) I 2 . fundaţii descoper i te j 3 . s l d u r l da s p r i j i n f h f a u t u r n u r i l o r | a - b , o - d , e - f , p r o f i l e f h r o g i a t r a t o f n oor | A , Β - C o n t r a f o r t u r i adosato | Morminte ou Inele do tfmplă s i monede.

255

www.mnir.ro

Page 4: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

d i s t r u g e r i l e provocate de l a v a a l i l e turceşti d i e eee . a l X V - l e a , c o r u l a r f i foet s c u r t a t f i încheiat ou o noua* abeldft s e m i c i r c u l a r ft nedeoroşată.6

P e n t r u v e r i f i c a r e a a ces te i ipotoae B r h a r d A n t o n i a efootuat î n 1942 e f ip f t tur i f n j u r u l o o r u l u l . fundaţiile aces tu ia f i i n d dezve l i te pfnă l a pămfnt u l v i u . A u t o r u l a constatat ou aoe l p r i l e j oft f n aoeaatft par te a b i s e r i c i i nu au avut loo schimbări de p l a n l m e t r i e , f n afarft do adosa -r e a unor c o n t r a f o r t u r i . De asemenea, s f tp f t tur i au fost întreprinse de ace laş i au to r ş l pe l a t u r a nordioft a b i s e r i c i i p e n t r u a v e r i f i c a daoft a c ­tua la b laer i c f t - sa l f t este do fapt nava pr lno lpa l f t a unei b a z i l i c i Iniţiale. A s t f e l a fost degajata pe o lungime do 7 m o fundaţie parale l f t ou sa la ( f n t r e c o n t r a f o r t u l „ A " ş l „ B " ) , conntat fndu-ae cft aceasta eete m a l v e ­che decît actuala s a o r l s t l e . Aceastft fundaţie nu a putut î l însft a t r i b u i ttt unei c o la tera le de bazi l i că , deoareoe , aşa oum menţiona a u t o r u l , l i p ­sesc urmele unor arcade pe perete le de n o r d a l s f t l l i b i s e r l o l i , unde fhnt se poate observa numai o i n t r a r e f f tr f t anoadrament, actualmente astupatft* De asemenea, pe l a t u r a de sud a u t o r u l nu a putut constata présenta v r e ­une i fundaţii p a r a l e l e ou b i s e r i c a .

O s c u r t a d e s c r i e r e a b i s e r l o l i ş l ce tft ţii o gfteim f n l u c r a r e a p r i ­v i n d b i s e r l o l l e cetăţii d i n T r a n s i l v a n i a a l u i Qeorge O p r e s o u ' . A u t o r u l e r a de părere cft ac tua la b l s e r i c f t oonservft r e c t u r i l e une i oonetruoţll r omanice ( a r c u l t r i u m f a l , un fragment de ooloanft ) .

f n l u c r a r e a sa monumentalii I s t o r i a a r t e i feudale f n t a r i l e r o m î n o , V i r g i l Vătăşianu r e z e r v ă un loo a p a r t e b i s e r i c i i d i n V i c a r i , o ons lder îh -d -o o excepţie f n rîndul b i s e r i c i l o r c o n s t r u i t e de saş i în p r i m a jumătate a seo . a l ΧΠΙ- lea , t i p u l de b laer io f t adoptat de co lonişt i f i i n d b l e e r i o ă -bazil ioă p r i n e x c e l e n t ă 1 0 . Aoelaş i a u t o r oohs idera oă „b iser i ca p a r e s păstra însă v e c h i u l a l t a r r o m a n i c . . . fn a l t a r ee află a s l aşezat un c a p i ­t e l c a r e se compune d i n t r - u n oon t r u n c h i a t , sound ş i i n v e r s a t , prevăzut l a colţuri ou cfte un olubuo c i l i n d r i c ş l încercuit l a bană de o astragală . Par tea superioară a c a p i t e l u l u i a r e forma de abao , prevăaut pe f i e o a r e latură ou c fte 4 segmente de c e r c . Faoe p a r t e d i n f a m i l i a c a p i t o l e l o r ou ciubuoe ( P f o l f e n k a p i t e l l ) ş i este s i n g u r u l exemplar ounosout pfnă aoum d i n T r a n s i l v a n i a . Filiaţia c a p i t e l u l u i ou olubuoe a fndepftrtatftt p r o v e ­n i n d poate d i n A n g l i a , e l ee r&epfbdeşto, f n o u r s u l s e c o l u l u i ΧΠ, î n Germania ş i a junge ş l f n A u s t r i a , d a r d i s p a r e o u r înd . Pe bana aces tu i o a p i t e l , b leerioă d i a V l s c r l t r e b u i e neapărat datată însă f h p r i m a j u m ă ­tate a s e c o l u l u i a l Χ Π Ι - l e a " 1 1 .

în a n i i 1970-1972 s -au efootuat luorăr l de r e s t a u r a r e a le l n o l n t e l cetăţii ş i b i s e r l o l i d i n V l e o r l sub conducerea a r h i t e c t u l u i Hermann F a -b i n i . Pent ru p r i m a dată e-a făout observaţia oă par t e a de răsăr i t a b l ­a e r i o i i ee compune d i n t r - u n oor t r a p e z o i d a l ş i o absidă semicirculară nedeoroşată , dat fhdu-ao aceasta împreună ou oole t r e i cap i to l e menţio­nate f h prima jumătate a eeo . a l Χ Π Ι - l e a 1 2 . H . F a b l n i a a t r a s de aseme­nea atenţia asupra necesităţi i unor oeroetăr i arheo log i ce p e n t r u s t a b i ­l i r e a p l a n u l u i i n i t i a l a l b i s e r i c i i , p recum ş i p e n t r u p r e c i z a r e a e tape i i ¬niţiale de construcţ ie 9 i a transformărilor s u f e r i t e de monument.

256

www.mnir.ro

Page 5: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

t n ceea ce priveşte existenta c e l o r t r e i capitole este necesar eft ne o p r i m asupra l o r t ihtr -adeTftr , nu este vorba de capito le cu o i u b u -c e , o l de capi to le cub i ce , cum a précisât H . F a b l n l ' ^ , f l n l o l nu poate f l v o r b a de bazele unor coloane de a r c t r i u m f a l cum a precizat B . A n t o ­n i 1 4 , deoareoe acestea sfht l u c r a t e pe toate oele p a t r u f e t e . D i n t r e ce­le t r e i căpiţele unul este mal m a r e , avfhd dimensiuni le 49 x 49 χ 36 om | este compus d l n t r - u n cub teş it , decorat pe ce le p a t r u p t t r t l ale sale ou c f te un semicerc m i j l o c i u (un août) , mărginit de s f e r t u r i de oerc ţ c a n t u ­r i l e c u b u l u i s fnt teşite s l se oontlnuft f n par tea in f e r i oare , a c a p i t o l u l u i f n t o r u r i s e m i c i r c u l a r e a l i p i t e unei eemle fere . L a banft capitelul p r e a l n ­tă o a s t r a g a l t t . Ce le la l te douft căpiţele ou-bloo, de dimensiuni m a i mic i (44 χ 44 χ 30 cm) , se deosebesc de c e l d e s o r l s mal sun p r i n aceea oft au pe una d i n părţi , f h loo de t r e i a e m l c e r o u r l m i c i ( s o u t u r l ) , p a t r u s e m i ­c e r c u r i i d e n t i c e .

Rezultatele cerce tăr i l o r arheo log ico d i n b l oor l o t t ( f l g . 2 , 3 ) . t h a n i i 1970-1971 s -au desfăşurat c e r ce tăr i arheo log ico f n o o r , f h e a o r l s t l e f i f h jumătatea de n o r d a săl i i , c a r e au adus l n lumină urmele une i b l s e -r i c i - s a l ă mai νeon i . în c o r , fn secţiunea S . I , u l t e r i o r lărg i tă , s -au s u » p r i n s f ragmente le unei fundaţii oe a aparţinut une i abside ou t r a s e u se­m i c i r c u l a r , i a r f h nară în S . 9 a foat descoperi tă p o r n i r e a sidului de v e s t a l a c e s t u i e d i f i c i u . S -a constatat a e t f e l oă l a t u r i l e de n o r d f i de sud a le p r i m e i o o n s t r u o t i i s - au o o n s e r r a t f n pereţi i l a t e r a l i a l b i a e r l -c i i a c t u a l e , c a r e este de fapt r e z u l t a t u l unor modificări f l transformări sucoesive a l e e d i f i c i u l u i i n i t i a l . L a efeotuarea unor c e r ce tăr i do p a r e ­ment 1 5 s -a descoper i t îh spatele p l o l o r u l u l de n o r d f 1 de eud a l e r o u l u i t r i u m f a l decroşul n o r d i c f i sudio a l a b s i d e i , păstrat pe ambele păr t i p i ­n i l a o înălţime de c i r c a 2 m , prezentîhd o benă elmplă romanioă, r e a l i ­zat d i n piatră fătuită. în ceea oe prlTOfte o o l u t u r i l e e x t e r i o a r e ale a f t l i i a putut f i dezve l i t de sub un s t r a t g r o s de tencuială numai o e l de n o r d -est (îh s a c r i s t i e ) , r e a l i z a t de asemenea d i n b l o c u r i de p l a t r t t f i n i s a t e , c e l de sud-es t este aooper i t de un o o n t r a f o r t mea ly , adoaat în t r - o fasft t f r z i e .

Pe baza aces tor d e s o o p e r i r i a putut f l r e o o n e t l t u l t p lanul unei b i ­s e r i c i de d imens iun i r e l a t i v r e d u s e , oonutfnd d i n t r - o salft f i o abeldft ee-m l c i r o u l a r f t deoroşată . Lungimea totală a foet de 13 ,50 m , d i n oare l u n ­gimea săli i e r a de 9 ,80 m, f n t i m p oe lăţimea e l l a capătul de eet e r a da 8 m , i a r l a oe l veat io de numai 7 ,80 m . t n medie grosimea a l d u r i l o r a fos t de 0 ,75 m - 0 , 8 0 m . Ta lpa fundaţiei a ces te i b l s e r l o l preaonta o amenajare speaială t a fost real izată d i n piatră măruntă de o a r l e r ă , a ş e ­zată pe o latură, uşor înclinată f l legată ou m o r t a r . L a aainele urmă­t o a r e a l e fundaţiei f 1 a le elevaţiei e-a f o l o e l t piatră de oar l e ră de d i ­mens iuni m a i m a r i , legată ou m o r t a r 1 0 .

S t r a t l g r a f ia legată do aoest e d i f i c i u , precum f i r a p o r t u l aoostula cu unele amenajări u l t e r i o a r e s - a u putut mal amplu numai f η p r o f i l e l e pereţ i lor secţiunii S . I ( f l g . 4 ) , exeoutată, oum am menţionat, Γη c o r u l b i s e r i c i i , f n nava b l s o r l o i i au avut l o c răzu lr i o h l a r d i n p r i m a

257

www.mnir.ro

Page 6: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

F i g . 2 . - Cetatea ţărănească d i n V i n e r i . I s i Π. Résultat o l săpături lor ία c o r : 1 . pămîht.ul v i a ; 2 . pardoseală d i n cărămizi t r i u n ­g h i u l a r e pe s t r a t de m o r t a r ; 3 . a r c t r i u m f a l adoset ; 4 . f u n ­daţia amvonului a c t u a l ; 5 . cr iptă ; 6 . podea.

www.mnir.ro

Page 7: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

mm runwTier aastoci SFnicXCùttot.

® i E z a * m Ή « ο Έ * ^

www.mnir.ro

Page 8: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

fază de oonstruoţle , precum v i ou ooasla intervenţii lor u l t e r i o a r e , p e n -t r u o a t e r e n u l pe o a r e a foat zidită aoeastă b ieer io f t eate i n pantă, ee urcă de l a eat apre τ * e t . A s t f e l t n BOC ( l u n i l e executate t h par tea vest ică a s ă ­l i i pămfht u l v i u a apărut l a adfhelmea de 0 ,30 m .

Sanfu l de fundare a foat săpat de l a euprafata unul s t r a t de pămfht c a s t a n i u fhchis (humus τοοηΐ) s l a -a adfho l t f h a o l u l Tiu ( p l e t r l f aau n l -a i p r o ş c a t ) , t n t i m p u l o o n e t r u o t l e i pe humusul r e c u l a -a depun un e t r a t subţire de m o r t a r de a idăr le . Poate aooata meşteri i o o n n t r u o t o r i a u a ş ­t e r n u t un s t r a t p e n t r u nlTolaroa t e r e n u l u i d i n i n t e r i o r u l a b a l d e l , s t r a t compus d i n pămfnt cas tan iu desobis şl g ranu le de m o r t a r , a p o i au f n -t i n r un s t r a t subţire un i f o rm de l u t ga lben , aooata f i i n d des t inat să joace p r o b a b i l r o l u l une i pode le . N u a f o s t surprinsă n i c i o urmă de pardoseală o a r e să poată f l atribuită p r i m e i faso de oonntruoţie a b i s e r l o l i .

Pe p e r e t e l e de n o r d a l să l i i , l a 4 m de a r c u l t r i u m f a l , s-a desoope-r i t ou p r i l e j u l unor c e r c e t ă r i de parement o nişă UTfhd la par t e a s u p e r i -oară un a r e s e m i c i r c u l a r (lungime 1,80 m , înălţime maximă 1,40 m) ( f l g . 5 ) .

Reaurnind ce le expuse pfnă a l o i , putem presupune oă t h p r i m a etapă de oonstruot l e a f o s t r l d l o a t un lăcaş do d imens iuni m i c i , c u următoarele c a r a c t e r i s t i c i ι o sală simplă tăvănltă, ou absidă semlolroulară d e o r o ş a -t ă , p r o b a b i l acoper i tă ou o semioalotă j pe p a r t e a sudioă avea o i n t r a r e , i a r t h pere te l e n o r d i c e r a amenajată o n i şă , ambele ou arc s e m i o i r o u l a r . S i n g u r u l element de deoor a l a c e s t u i e d i f i c i u modest t r e b u i e să f l f o s t p i a t r a făt uită fo los i tă l a ancadramentul Intrării , l a e o l t u r l l e e x t e r i o a r e a l e aăl i i , l a deoroşul abs ide i ) n u este exolus oa şl f e r e s t r e l e să f l avut ancadramente d in piatră pre lucrată . F o a r t e p r o b a b i l b i s e r l o a a f os t atît f h i n t e r i o r , o f t ş l f h e x t e r i o r tenoultă ş i văruită. De asemenea, c o n s i d e ­răm oă de l a aoeastă oonstruot le Iniţială p r o v i n e p i a t r a lucrată , r e f o l o -altă l a nişa oe ae află f n prezent f h pere te l e de aud a l c o r u l u i , f n ceea oe pr iveşte fhsă oele t r e i căpiţele sfhtem de părere oă nu fş i avoau l o ­cul f n acest e d i f i c i u , o i p r o v i n de l a o etapă ulterioară de transformări .

Aceste c a r a c t e r i s t i c i de p l a n ş i elevaţie corespund s t i l u l u i r o m a ­n i c p i încadrează ae t f e l acest e d i f i c i u ( o cape lă , datorită d i m e n s i u n i l o r sa le reduse ) f h r J n d u l c e l o r mal v e o h i construoţl i medievale d i n T r a n -a i l v a n l a . Apariţia sa f n t r - o zonă oum eate v e c h i u l scaun Cincu.şi Rupea , f h o a r e l a începutul sec . a l ΧΠΙ-lea s - a u înălţat de către co lonişt i i saşi numai b a s i l i c i r o m a n i c e ' 7 , r i d i c ă întrebarea ι a ine a c t i t o r i t acest e d i -f i o i u ? Es te o problemă a s u p r a căre ia vom r e v e n i m a i j o s .

O primă mod i f i care a p l a n u l u i iniţial a l b i s e r i c i i o constatăm l a p a r ­tea ee t i că t abalda semloiroulnră a f o s t demolată ş l înlocuită cu un c o r l e g a t d i r e c t de o absidă semiolroulară , înconjurat l a e x t e r i o r cu c o n t r a ­f o r t u r i . A foat s u r p r i n s s t r a t u l de demolare a l abs ide i c a r e tăia s t r a t u l de lu t ş i s t r a t u l de n i v e l a r e d in veohea abaldă. Forma a p a r t e , t r a p e z o -Idală, a c o r u l u i a putut f l a s t f e l explicată datorită c e r c e t ă r i l o r a r h e o -l o g i o e t f h t i m p oe au păstrat deoroşul de n o r d ş l de sud a l v e c h i i a b s i -d e , o o n s t r u c t o r i i a u z i d i t l a t u r a nordică ş i sudică a c o r u l u i parţial po

260

www.mnir.ro

Page 9: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

fundaţiile v e o b i i abside ş i nu p r e l u n g i t f n l i n i e dreapta p o r n i r i l e aees-t e i a , nyiTffiiM* epn( iu i de formă trapezoldală, ae t f e l c r e l a t , ou o absida seni io i roulnr f t* Tn t i m p oe c o n t r a f o r t u l d i n a x u l b i s e r i c i i este ţesut f n fundaţie f i eloTuţle ou fundaţia n o i i abs ide , fundaţia c o n t r a f o r t u l u i d e s ­coperită f n s a o r i s t i e (actualmente demolat) este numai adoaată fundaţi ­e i Teoh i l a b s i d o .

După r i d i c a r e a s l d u r i l o r o o r u l u l , f n i n t e r i o r u l noulu i spaţiu a foat întins un s t r a t de pămfnt eastanlu-gălbui, amestecat eu p ietr iş , oe conţ i ­nea a i multe f ragmente de oase umane proTenlnd de l n mormintele d e r a n ­j a t e de fanţul de fundare a l o o r u l u l . Peste aoeat s t r a t de pămfnt η f o n t depun un s t r a t de m o r t a r de e g a l i s a r e , avîhd o gros ime m a i maro pe l a ­t u r a de e u d . P e n t r u o pardoseală de c arămiei t r i u n g h i u l a r e ou l a t u r a de 20 c m , groase de 3 -4 cm,a foat f o l o s i t însă oa supor t ua o l t e t r a t de m o r * t a r , mai f i n d i n punot de vedere a l oomposlţlel sale deoft · o e l f o l o s i t l n . e g a l i s a r e . Aoeastă pardoseală a foat surprinsă numai pe l a t u r a de aud, I a r pe l a t u r a de n o r d a -a descoper i t pe nuc i porţiuni numai p a t u l de m o r -t a r - a u p o r t ou urmele de oărămini t r i u n g h i u l a r e Imprimate f n acesta ( f l g . 2 / Π ) .

T r a s e u l s e m l o i r o u l a r a l e r o u l u i t r i u m f u l a determinat pe toţi c e r c e ­tătorii o a r e a -au ooupat ou s t u d i e r e a aces tu i monument s i cons idere a— oeaată p a r t e a aa un element romanic de arhitectură. Cum am arătat m a i s u s , p i c i o a r e l e a r c u l u i t r i u m f a l au foat adoaate f h sOna d e o r o f u l u i de aut f i n o r d a l v e c h i i a b s i d e , situaţie veri f icată f l l a fundaţie, t n a i d l r l a l o r a - a u o b s e r r a t f l p i e t r e de t a l i e r o f o l o s l t e , f i i n d smensjsto p r o b a b i l o d a ­tă ou c o r u l a c t u a l . A r o u l t h s u f l , oare este r o a l i a a t d i n cărămidă, p r e s u ­punem oă datează d i n t r - o epocă t î zn le , eventual d i n aeOr a i X V D l - l e a ' β ^

D i n faza Iniţială de construcţie η o o r u l u l datoasă cele două f e r e e -t r e descoper i te ou p r i l e j u l unor c e r c e t ă r i de para ment ι oea oare a* a f l i t h a x u l b i s e r i c i i prezintă u n a r c s e m i c i r c u l a r , i a r a doua ae află pe l a ­t u r a de eud a o o r u l u l f l prezintă u n e r o s e m i c i r c u l a r , ou tendinţă de f r îh-g a r e .

m privinţa b o l t l r i l o o r u l u l d i n pr ima fană de oons t ruo t l e n n e x i s t ă indioaţii c e r t e , t n i n t e r i o r ae observă insă o supreînălţare a a l d ă r i e i r

l a absidă aceasta f i i n d poligonală. C a r a a t o r i s t l o i l o o o r u l u l t r a p e s o l d a l (absidă semloirculară , c o n t r a ­

f o r t u r i l e , f e r e s t r e l e I n i t i a l e menţionate) '* indloă epoon de c o n s t r u i r e am X m - x r v , epocă îh o a r e în med iu l t runa i lTunean e r a posibilă îmbinarea unor elemente romanice ou oele got i ce ( th caşul de fată c o n t r a i o r t u r i l e neavfhd un r o l funcţional, o i d o a r unul e a t e t l o , dé „modă" ) .

Cercetăr i le arheo log i ce deaf ă f u r a t e pe l a t u r a de n o r d a n a r e i nu! scos l n lumină mai multe amenajări f i modifioărl I n t e r v e n i t e d e - a l u n g u l exietenţei aoes tu l monument. A s t f e l f h colţul n o r d - o s t l c e l săl i i s -a des* eoper i t o fundaţie superf ic ială ( un postament ) , oonstîhd d l n t r - u n s in* g u r r f h d de p i e t r e , aparţinfnd p r o b a b i l u n u l amvon . L i p i t de aoeastă s-ai s u r p r i n s un f ragment d i n t r - o pardoseală de cărămidă, a f ouată f h s i s tem „ace de b r a d " . După demontarea aces to ra s -a d e l i m i t a t t h pămthtul

261

www.mnir.ro

Page 10: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

β » f ? f to

F i g . 3 . - Cetatea ţărănească d i a V i s ă r i , I a l Π . R e z u l t a t u l săpător i l or d i a sală ι 1 . pămfht r i n ; 2 . pămfht farm) 3 . g r o p i de s c h e l a ; 4 . c r i p t e ) 5. porţiaaea prelungită a săl i i ; 6 . a r e t r i u m f a l ado sat ; 7. fundaţia amvonu lu i a c t u a l | 8. pămfnt răvaş i t .

www.mnir.ro

Page 11: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

oastaolu o groapa de echelă fa oara a-a a f lat un d i n a r f a l s i f i c a t a l l u i Slg ismund ds Luxemburg (1427-1437) datfnd a s t f e l amenajările men­ţionate o e l mal d e r r e m e l a m i j l o c u l seo . e l X V - l e a .

O etapa importantă de traaaformărl priveşte demolarea l a t u r i i da Test a oapele i roma a l o * ş l p r e l u n g i r e a pereţ i lor l a t e r a l i pfnă l a t u r n u l de τ ο s t , c o n s t r u i t a n t e r i o r l e 4 ,20 m distantă de oapelă, f n t r - o f a s ă m a l r o c h e . De -a l u n g u l p e r e t e l u i de n o r d a-au oonaerrat fragmente d i n ­t r - o pardoeeală de cărămida (38 s 14 η 4 ,3 om) aşesată fn sistem „ p a r ­chet "-. Pe basa monedelor deaoeperlte pe pardoeeală (Wolsspfennig -F e r d i n a n d de Habeburg , 1327-1564 | d i n a r - Max imi l ian I I , 1374 j d i n a r -Q a b r l e l B e t b l e a , 1625), amenajarea acesteia poate Π datată f n : p r i o n jumătate a aeo . a l X V I - l e a . Moneda desooperită f n umplutura m o r m f n t u ­l u l M . 6 , o a r e a a p a r t pardoseala (un d i n a r M a x i m i l i a n I I , 1569) eprijlnă, aoeastă dateze? 1 Aşesarea p a r d o s e l i i a fnchelat o etapă de i m p o r t a n t e transformări η oapele i ι l egarea de f o s t u l don jon , mentlonui mei sus, modi f i ca t acuma f n t u r n de b l ee r i oă , a upra înălţarea o o r u l u l §1 ado sare a

- c o n t r a f o r t u r i l o r înalte p e n t r u d r u m u l de strajă ş l g u r i de păcură , t o a t e aceste măsuri p r i v i n d oreşteren r o l u l u i de apărare a l e d i f i c i u l u i o o n -t r a l d i n oe ta te , etapă ce a-a desfăşurat f n t r - o epooă do f o r t l f l o a r e a c e l o r me i multe h i m e r i c i d i n eud-eetu l T r a n a l l T a n l e l , f n p r i m a jumătate a aeo . e l X V I - l e a 2 2 .

T o t f h aoeaată etapă, sala a foat p r o b a b i l aooperltă ou o boltă go-) t ioă (stelată sau f h p lasă ) , p o r n i r i l e n e r r u r l l o r got i ce păstrfhdu-ee pe p e r o t i l a c e s t e i a . B o l t a a c o n s t i t u i t însă o supraîncărcare η pereţi lor l a t e r a l i a i r o c h i i cape le , i n i t i a l doar tărănită,eeea oo η due l n f n o l i n a -r e a aoestora s p r e e z t e r l o r . P e n t r u a se e r i t a o prăbuşire a bolţi lor a - a u o o n s t r u l t f h j u r u l săl i i o o n t r a f o r t u r i maalre (1715), t h oele d i n u r ­mă η f o o t fhsă necesar S demontarea bol ţ i lor , f i i n d amenajat un t e r e n oa-setat ( 1 7 4 3 ) 2 3 .

Morminte l e » Atît f h spaţiul d i n o e n t r u l o o r u l u l , o f t ş l în oe l a l săl i i s - a u p r a e t l o a t T e s a oum indică monedele, d i n aeo, a l X V I - l e a pfnă 1 a afîrşitul sec . a l XVLH-lea atît fhmormfntărl f h groapă simplă, o f t f i f a c r i p t e d i n cărămidă. Un mormfnt ocupă un loo deosebi t , ş l anume oel deaooper l t f h fa ta nişei ( M . 4 ) , aub pardoeeală datată f h pr ima jumătate a eeo . a l X V I - l e a . Cu ooasia s o o a t e r i l u m p l u t u r i i g r o p i i , oe ee oompu-nea d i n pămîht c a s t a n i u , l u t g a l b e n , p r u n d l f ş i g ranu le de m o r t a r , l a adfhelmea de 40 om faţă do n i r e l u l s u r p r i n d e r i i g r o p i i s -a deaoope­r l t un s t r a t de oărănla i d ispuse n e r e g u l a t , pe un pat subţire de m o r t a r 4 Doar o singură cărămidă s -a păstrat Întreagă, n r f h d d imens iuni le 20 x 10 ζ 3 ,5 o m . Pe fundul g r o p i i s -a găeit e o h e l e t u l , păstrat f h bune 1

o e n d l ţ i u n l 2 4 , oe η aparţinut unu i a d u l t întins pe epnte , ou antebraţele în­do i t e #1 aşesate p a r a l e l deasupra b e n i n u l u i . Urme putern i ce de î n r e r s l -r e s - a u a f l a t pe m a x i l a r u l i n t e r i o r f i pe r e r t e b r e l e s u p e r i o a r e , p r o r e -n l n d de l a un obiect métallo oomplet descompus f h momentul d e s c o p e r i r i i . P r i n p o a l t l n stratlgrafloă mormfntu l datoasă d i n t r - o etapă de funcţionare a oape le i anterioară seo* e l X V I - l e a .

263

www.mnir.ro

Page 12: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

ία o l m i t l r u l organisât fa j u r u l b i s e r i c i i a -au deeooperit doua m o r ­minte ou I n r e n t a r , parţial deranjate do fhmormfntărl u l t e r i o a r e . A e t f e l f a secţiunea 4 a-a s u r p r i n s partea de r e et a unul mormfnt | lîngă o r a n i u a-a a f la t un i n e l de t fmplft oonfecţlonat d i n afrmft de b r o n z , ar f t td d i a m e t r u l de 1,3 mm, d i a m e t r u l maxim a l I n e l u l u i 28 m m , capătul Lăţit p r i n b a t e r e f l răsuolt de douft o r i e r a alături r u p t . Pe m a x i l a r u l i n f e r i o r e-a d e e ­ooper i t de aaemonea o monedă, un d i n a r a l r e g e l u i a r p a d l a n Coloman Căr­t u r a r u l (1093-1114) . f n secţiunea 3 e-a deeooperi t un schelet , d i n c a r e e-a păstrat numai m a x i l a r u l I n f e r i o r , par tea superioară a co loanei r e r -t e b r a l e f i a humerusu lu l d r e p t | lfhgă m a x i l a r se a f la un obol d i n seco le ­l e Χ Ι - Χ Π . De aaemenea fh secţiunea 6 s -a descoper i t un i n e l de t fmpl f t

f h fanţul de fundaţie a l t u r n u l u i de r e s t | i n e l u l a foat l u c r a t d i n sîrmă do bronz cu d i a m e t r u l de c i r c a 2 m m , d i a m e t r u l i n e l u l u i de 30 m m , un on* păt a l s f r m e l este lăţit (4 ,9 mm) f i răsucit epre e x t e r i o r , dar de ter i o ra t d i n r e c h i m e .

Morminte le d e s c r i s e mai sus s -au a f l a t f n a p r o p i e r e de oapelă,adfh-o l t e f h pămfntul r i u . Se poate presupune c ă făoenu p a r t e d l n t r - u n c i m i t i r mai m a r e , care a f os t putern lo deran ja t de fhmormfhtările u l t e r i o a r e . P e baza observaţ ie i oă fundaţiile oape le i (absida semic irculară , l a t u r a de n o r d f l l a t u r a de r o o t pe porţiunea păstrată) nu suprapun f l n i c i nu t a l e morminte mal r e o b i , emitem Ipoteza oă b l a e r i o a - s a l f t desooperită a f o a t o capelă de o i m l t i r a că re i etapă de construcţ ie , p r i n monedele d e s c o ­p e r i t e f i p r i n c a r a c t e r i s t i c i l e a r h i t e c t o n i c e , o putem s t a b i l i f n pr ima jumătate a sec . a l ΧΠ-lea , p r o b a b i l 1110-1120.

T u r n u l do r o u t . Deoarece şanţul de fundare a l t u r n u l u i η de ran ja t u n mormfnt c a r e a a r u t oa i n r e n t a r un i n e l de t f m p l f t , c o n s t r u i r e a l u i a a r u t l o o deo i u l t e r i o r z i d i r i i cape le i r Do aaemenea, t r e b u i e menţionat cft d i feră m a t e r i a l u l de construcţie f o l o s i t t l a t u r n predomină u n baza l t c e ­nuşiu, i a r l a z idăr ia cape le i s -a Întrebuinţat f h e x c l u s i v i t a t e o piatră ca l caroasă do nuanţă r e r z u i e | l n ta lpa fundaţiei t u r n u l u i nu a-a consta­tât ace laş i mod de aşezare a p i e t r e i oa l a t a l p a fundaţiei c a p e l e i .

Carao ter ia t i oUe sale deoeebite t l i p s a unu l p o r t a l da r e s t , b o l t i o l -i i n d r i c e l a n l r e l u l 1 f l 2 , aoara f n gros imea s l d u r i l o r , i n t r a r e a a f la tă f n pere te l e es t i c de l a n l r e l u l 2 , e a r * a f os t acooalb i lă d i n e x t e r i o r p r i n * t r - o acară de lemn f n t r - o etapă c fnd capela nu f uaeae fhcă prelungită , încadrează t u r n u l de l a V i a o r i f h r f n d u l t u r n u r i l o r locuinţă. în g e n e r a l aa conalderă oă aoeate t u r n u r i s - au amenajat f h apeo la l f h η doua jumătate a s e o . a l X U J - l e a , u l t e r i o r i n v a z i e i t ă t a r i l o r 2 ' . După p r e l u n g i r e a săli i c a ­p e l e i pfnă l a t u r n , acesta p lerz îndu-ş l r o l u l de turn-loculnţă (don jon ) in ­t r a r e a de l a n l r e l u l 2 a foat astupată, deaohlnfndu-ae o i n t r a r e f h d r e p t u l t r e p t e i i n f e r i o a r e a s căr i i oe duoe de l a p r i m u l n i r e l l a a l doUea,montfa-du-ee f i un ancadrament s implu de fao tur t t go t i că .

Cercetări le arheo log ico d i n Incintă. În aecţlunea S .2 trasată între b i s e r i c ă ş i incintă s -a descoper i t îh a p r o p i e r e de b i s e r i c ă o fundaţie , real izată d i n piatră de r îu legată ou m o r t a r , oare a aparţinut oe l mai p r o b a b i l unei s a c r i s t i i adosată c a p e l e i . Aooesul d i n b i ser i că se» f ă cea

764

www.mnir.ro

Page 13: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

lEXBDL E 3 l I i i » EZ3» Ε Ώ » păg » g g M

. 4 . - P r o f i l e f a cor (a-b, o -d . e - f ) : 1 .păiaiht r i n ) 2 . păsifht brun τ ΠΤΠ» tB^T E J u Q B

3 . pămfht negru ; 4 . mortar (absida semicircular*)*. 5» pămfnt . — Ί

castaniu deschis cu granule de mortar ; 6 . lu t bătut ; 7 .mortar C S I 4 E 2 * I— de l a fundaţia c o r u l u i ) 8.pămfht amestecat ; 9 . m o r t a r f i u p e n ­t r u pardosea la de cărămida ; 1 0 . cărămls i t r i u n g h i u l a r e ; 1 1 . u m ­plutură ; 1 2 . cărămizi d r e p t u n g h i u l a r e ; 13.nteaiaJnte s e e . X W X V I I I ; 14 .moloz s i n i s i p { 1 5 . podea actuală ţ ţ . d . ţanţ d e m o ­l a r e ; ş . f . - ş a n ţ f u n d a r e .

www.mnir.ro

Page 14: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

p r i n intrare» s p a r t a fh aoeat aoop fh perete le e l de n o r d . L a t u r a de est a aceste i încăperi a fost suprapusă îh întregime de c o n t r a f o r t u l masiv, amenajat în 1715, de unde putem deduce că s a c r i s t i a a funcţionat pînă î n preajma o o n e t r u i r i i a ces tu ia . îh ceea oe priveşte fhaâ etapa do c o n s t r u ­i r e a s a o r i s t i e l , aoeastă t r e b u i e să f l avut loc înainte de p r e l u n g i r e a b i ­s e r i c i i spre e s t , a l t f e l s a c r i s t i a a r f l fost adosată n o u l u i o o r . Actuala sa­c r i s t i e t r e b u i e să f i o o amenajare de după 1715, zidăria f i i n d réalisât ă d i n piatră de r îh legată îh p a r t e cu l u t .

Fundaţi* descoper i tă îh seotiunea S .4 a aparţinut p r o b a b i l une i a l t e încăper i , adoaată b i s e r l o l i oe l mal devreme l a m i j l o c u l s e o . a l X V I - l ea , după pre lung i rea acesteia spre v e s t . Cea m a i importantă desooper l re d i n cur tea cetăţii priveşte s u r p r i n d e r e a pe l a t u r a de veet ş i n o r d a unor fundaţii ce au aparţinut p r i m e i i n c i n t e . D i n aoeastă incintă a -au păstrat, în e levaţ ie , unele porţiuni , înglobate în i n c i n t a actuală ι porţiunea de n o r d - e s t , do sud-est ş l s u d - v e s t . I n c i n ­t a a avut un t r a s e u o v a l , i a r acolo unde înolinatia t e r e n u l u i o c e r e a , a - n i amenajat f l c o n t r a f o r t u r i , îh spec ia l în sona de r ă s ă r i t . Şanţul de f u n ­d a r e (în punctele unde e-a c e r c e t a t ) a străbătut s t r a t u r i de pămfnt s t e ­r i l d i n punct de vedere a r h e o l o g i e , f i i n d adîholt f n pămfht u l v i u . Z i d ă r i a a f o s t real izată d i n piatră de r î u , legată cu m o r t a r d u r . I n i t i a l a c e a s t ă incintă a avut o înălţime de c i r o a 3 m , u l t e r i o r efeotufhdu-se o s u p r a -fhăltaro v i z ib i lă , atît p r l n t r - o îngrosare a s ldărle i l n cota menţionată, o f t f i p r i n f o l o s i r e a unu l a l t m a t e r i a l l l t l o « Ş i f h vechime i n t r a r e a f n incintă se p a r e că a f os t t o t cea actuală . D i n p r i m a fesă de existentă a i n c i n t e i ovale nu datoasă o l o i unul d i n t u r n u r i l e a c t u a l e , I a r f n o u r s u l c e r c e t ă r i l o r arheo log i ce nu e-a deeooper i t fundaţia v r e u n u l t u r n m a l v e c h i . Major i ta tea t u r n u r i l o r efnt c o n s t r u i t e f h epoca forti f icări i o e -tăţ i i , f n sec . a l X V I - l e a .

fn aeo . a l X V D - l e a i n c i n t a suferă o modJfloaro esenţială ι f h a f a r a z i d u l u i de Incintă v e c h i se aldose t u r n u r i l e de n o r d (1630) f i o e l de vee t (1649) I p e n t r u r a c o r d a r e a aces tora l a s l d u r l l e v e o h i l i n c i n t e ee dome­l e aaă întreaga porţiune de n o r d - v e s t f l se s ideso tronsoane n o i ou t r a ­seu r e o t i l l n i u . Între secete două t u r n u r i n o i se mai pastreasă pe par t e a inter ioară urme c l a r e a le d r u m u l u i de s tra jă .

T e r e n u l f o a r t e înclinat a d o t e r minat t n momentul c o n s t r u i r i i , n t f t η c o l o r două t u r n u r i d r e p t u n g h i u l a r e , c f t f i a o e l o r două t u r n u r i o o n -a t r u i t e f h aeo . a T X V L I - l e a , aooeeltatea degajări i intrări lor l n p a r t e r ( t h p r e z e n t parţial natupate) p r i n amenajarea unor p la t forme p r o t e j a t e cu z i ­d u r i de s p r i j i n . Acest s i s tem a due p r i n extindere,după desfiinţarea d r u ­m u l u i de s t ra jă , la f o r m a r e a unei g a l e r i i f h J u r u l z i d u l u i de inc intă ,obţ i ­nut p r i n execuţia unor tronsoane de z idărie r i d l o a t e p a r t i a l de aldurh» de s p r i j i n , d a r f h ma jor i ta tea o a s u r i l o r pe fundaţii independente de mică a -d fho ime . A s t f e l t r o n s o n u l oeroetnt f h aanţlunea S .2 présenta o fundaţi e de numai 40 o m , f i i n d asanat pe s t r a t u l de demolare a l a i d u l u i p r i m e i ln» c i u t e . Şanţul de fundare a l aces tu ia a străbătut s t r a t u r i depuae u l t e r i o r e tape i 1630. M a t e r i a l u l de construaţlo f o l o s i t l n aceste tronsoane a

266

www.mnir.ro

Page 15: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

foat piatra de rîu a i o a r a m l d a , legată ou m o r t a r f o a r t e slab, fn multe c a ­şuri f o l os indu-se ca l i a n t f l l u t u l . Pe l a t u r a de est s -au desooperit f i porţiuni ale g a l e r i e i c o n s t r u i t ! d i n fragmente de n e r r u r l gotioe de oara-midă, oe ρτοτίη de la bolţile b i s e r i c i i , desfiinţate f h 1743. Aceasta g a ­l e r i e a p r i m i t apo i un acoper iş f n t r - o s i n g u r a pantă, reaemat de Incintă. Fo los ind anul 1743 ca dată „post quem" , oonaiderăm oft această ga le r i e originală s l f o a r t e pitoreaaoă a fost amenajată c e l mai doTremo l a m i j l o ­c u l seo . a l X V m - l e a .

fn u l t ima p a r t e a a r t i c o l u l u i r o m facerea să conturăm conjunotura is tor ică d i n T r a n s i l v a n i a oare a oondiţlonat apariţia f i evoluţia f n c o n ­t i n u a r e de -a l u n g u l seco le lor a aces tu i monument a f la t fn atenţia noastră,

în vremea apariţiei t r i b u r i l o r maghiaro f n Cîmpla Pannonlcă h a r t a răspfndlrli l o c u i r i l o r omenea t i pe t e r i t o r i u l T r a n a l l v a n l e l îhregietreasă numeroase a f e s ă r i a le unei populaţii s tab i l e f i s edentare , a le populaţiei autohtone românoft l , alături de oare ee constată f i g r u p u r i etnioe m i g r a ­t o a r e f h c u r a de sedentar l sare (eete v o r b a f n p r i m u l r f h d de ala v i ) . f n spaţiul l n t r a o a r p a f i o s -au putut d e l i m i t a anumite concentrări de a f e s ă r i , cea m a l importantă f i i n d oea d i a c e n t r u l T r a n a l l v a n l e l (compusă d i n două grupări mai m i c i , una ou o e n t r u l eventual l a Dăbîca, oea de -a doua l a A l b a I u l i a - S i b i u ) , 1er grupări m a i m i c i efnt cele de l a i avoare l e T f r n a ­v e l o r , i z v o a r e l e Mureşului f l O l t u l u i , o r i oea d i n s u d - e s t , d i n Făgăraş f 1 B f r s a , s u b l i n i i n d u - s e f a p t u l oă ag lomerarea f h anumite sons g e o g r a ­f i c e p r i e l n i c e este o condiţie esenţială u evoluţiei p r o c e s u l u i de o r g a n i ­z a r e pol i t ică , s t a t a l ă 2 ? .

A f la te f n aoeastă epocă de sffrşit do m i l e n i u pe d r u m u l centra l i ză ­r i i s t a t a l e , formaţiunile p o l i t i o e p r e s t a t e l e româneşti , înregistrate' dc i z v o a r e l e s c r i s e , se v o r atrădul s ă - f i păstrase autonomia f h faţa unor no i c u c e r i t o r i - pecenegi i o r i m a g h i a r i i . Dacă p r i m i i ae v o r l i m i t a doer 1 a o dominaţie de natură polit ică - f i i n d f h oe le d i n urmă asimilaţi de popu­laţia autohtonă, m a g h i a r i i , după succeeul t recător s l expediţi i lor d i n vremea p r i m u l u i l o r r e g e Ştefan (1002-1003) , ofhd nu învins pe v o i e v o ­d u l G v u i a o e l tfhăr c a r e atăpînea întreaga ţară a T r a n s i l v a n i e i ( „totlue U l t r a S i l vam r e g n l g u b e m a o u l n poss ldebat N ) , v o r t r e b u i eă depună e -f o r t u r i susţinute f i Îndelungate p e n t r u ocuparea „ţării de peste păduri ' ( T r a n s ' - s i l va ) 4 A u t r e b u i t a a t f e l eă distrugă mai f h t f l puterea pecenegilor, aşezaţ i f n T r a n s i l v a n i a , eveniment pe t re cut f h vremea r e g e l u i a r p a d l a n Solomon (1063-1074) , p r o b a b i l f h a n u l 1 0 6 » 2 9 .

f n aceaată vreme populaţia băft lnafă ş 1-a cont inuat viaţa f h vech i le f o r m e obf toşt i pe văi le r îur i l or o r i îu r e g i u n i n a t u r a l e mal f e r i t e , f h oea mai mare p a r t e a T r a n s i l v a n i e i . Se presupune f a p t u l eă sec . Χ - Χ Π Ι a u ounosoutj d i n cauza ş o c u r i l o r v io lente provocate de o u o e r l t o r i , p e r t u r ­baţii demograf ioc substanţiale o a r e a u determinat anumite deplasări ale populaţiei, f h p r i m u l r f h d o mişuare centrifugă a r o m a n i l o r înspre p ă r ţ i ­l e mal î er i te de l a p e r i f e r i a T r a n s i l v a n i e i 3 1 .

Cu 20 de a n i f h urmă K u r t Horedt s tab i l ea pe bana toponimice lor l e ­gate de pr i săc i maghiare d i n T r a n s i l v a n i a (s istem de apărare a graniţelor

267

www.mnir.ro

Page 16: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

F i * ; . 5.-> Cetatea, ţ*r«ao**c« dim V l a c r i . •U «alU b i se r i c i i . .

Deafaiurarea pexetolai de a n d

www.mnir.ro

Page 17: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

c a r a c t e r i s t i c seco le lor X-XLU p e n t r u popoarele d i n răsăritul E u r o p e i ) 3 2 , pe baza i z v o a r e l o r s o r i s e s l oe l o r a rheo l og i co , cft procesu l de c u c e r i r e a T r a n s i l v a n i e i de oătre u n g u r i a cunoscut mai multe e tape . A e t f e l , t n c a d r u l etapei a t r e i a , s p r e afîrşitul sec . a l X I - l e a , a r e loo o nouă Î n a ­i n t a r e a r e g a t u l u i m a g h i a r , f i i n d atinsă Tîrnava M a r e , pe valea căreia se organizează o nouă l i n i e de p r i s ă o l 3 3 . Tn»întărea r e g i l o r a r p a d l e n i spre sudul s i e s t u l T r a n s i l v a n i e i s -a produs d i n două dlreoţU, a t f t d i n n o r d o l t s l d i n v e s t , d i n va lea Mureşului m l j l o o l u , t h ffşia nouă încorporată îh s t a t u l m a g h i a r , o a r e ajungea t n vest pînă l n poalele munţilor Sebeşului ş i C i b i n u l u i , i a r îh est de -a l u n g u l T r n a v e l M a r i , f i i n d aşezaţi s e o u l i , d i ­r e c t subordonaţi regal ităţ i i , p e n t r u a păsl g r a n i ţ a 3 4 . Aoeastă situaţie ae oglindeşte t h ofteva nume de l o c u r i , o a r e ae refntQneso m a l t t r a i n f a sud «-estul T r a n s i l v a n i e i , f h depres iunea Tr*»l Scaune (unde au f o s t mu­taţi u l t e r i o r seoui l ) ι numele oomunel Sasoh ln , aflată l n sud-es t de S i ­ghişoara (Judeţul Mureş) , K e z d , ee refntftneşte t h scaunul seculoso Κ o ζ d i , l a f e l numele oomunel Gfbova (judeţul Alba) O r b o , f h numele s c a ­u n u l u i O r b u l , i a r numele localităţii Sebeş (judeţul A l b a ) , Sebnş , t h o e l a l aoaunului Sepel ( „ t o r r e S l o u l o r u m t e r r a e S e b u s " ) 3 ' ,

K . H o r e d t η făout totodată ş i p r e c i z a r e a oă f r o n t i e r a propr lu - s i să s t e r i t o r i u l u i f h o a d r r t în j u r u l a n u l u i 1100 r e g a t u l u i maghiar t r e c e a p r o ­b a b i l de -a l u n g u l cumpenei ape l o r între va lea T f r a n v e i M e r i ş i e H t r t l b a -c i u l u l 3 6 , r e s p e c t i v η T f r n a v e l M a r i ş i a O l t u l u i .

t h momentul p r i m u l u i oontnet ou T r a n s i l v a n i a , f h see . I X - X m a ­g h i a r i i e r a u purtătorii une i o u l t u r l de factură răsăriteană, speclf loă urni populaţii de c ă l ă r e ţ i 3 ? , t n evoluţia c u l t u r i i l o r m a t e r i a l e , e i v o r adopta f o rme a l e o u i t u r i i populaţiilor pe c a r e l e - a u fut f i n i t f n Pannoaln f h m o ­mentul aşezăr i i l o r a l o i . Aoeastă o uitară, f h esenţă s lavă , este c u n o s ­cută ş i sub denumirea de B j e l o - B r d o 3 ^ , după un c i m i t i r d i n S loven ia . După adoptarea creştinismul u i ee constată oă I n v e n t a r u l morminte lor a¬c e s t u i o u l t u r l d e v i n t o t mai s ă r a c e , ae menţin fhcă o v reme numai I n e ­l e l e împletite, i n e l e l e de tîmplă, precum s i monedele. D i n -sec. X I - ΧΠ aceste o i m i t i r e apar f n j u r u l b i s e r i c i l o r - 3 ' , d a r t r e p t a t , d i n aeo . a l ΧΠΙ-l e a , I n v e n t a r u l f u n e r a r dlapărfhd.

A s t f e l , d i n punct de vedere a r h e o l o g i c , p e n t r u sona menţionată m u l •us în t r - o etapă Imediat premergătoare oolonizării săseş t i , se constată apariţia unu i o r i z o n t maghiaro -seouleso ou elemente de t i p N B j e l o - B r d o N

euprapunfhdu-ae aşezăr i l o r populaţiei băştinaşe d i n eeo. V I T i - X . Cu p r U e j u l c e r ce tăr i l o r arheo log ico desfăşurate l a r u i n e l e b i s e r i c i i r o m a ­n i ce d i n Q f r b c v a a -au deeooperi t ine le de tîmplă de t i p B j e l o - B r d o p r o ­ven ind d i n s t r a t u r i a n t e r i o a r e c o n s t r u i r i i b i s e r l o l i romanloe de c ă t r e s a ş i 4 1 . De asemenea, ou p r U e j u l cerce tăr i l o r arheo log ice d i n b l e e r i ­oă Sf . M a r g a r e t a d i n Mediaş a -au deeooper i t sub fundaţiile • c e l u i mal v e c h i monument, datînd d i n aeo. a l ΧΠΙ- lea , 9 ine le de tîmplă ( d i n t r e oa­r e 3 p r o v i n d i n morminte nederan ja te , i a r r e s t u l d i n umplutur i l e unor morminte m a l n o i , dat fhd d i n aeo . a l Χ Π - l e a 4 2 .

Totodată eete necesar să menţionăm desooper l rUe făcute ou

269

www.mnir.ro

Page 18: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

p r i l e j u l c e r ce tăr i l o r s istematice oo s -au desfăşurat l a monumentul d i n S t r e i s f h g e o r g i u d i n Ţara Haţegului. Numeroase inele de tîmplă, i n e l e d i n sîrmă răeuoită o r i o e r o e i s i m p l i s - a u deeooperit oa i n r e n t a r a l m o r ­m i n t e l o r d i n o l m i t l r u l organisât în J u r u l b l a e r i o i i ou a l t a r pătrat . AoOst I n r e n t a r . precum ş i d e e o o p e r i r i l e monetare datoasă c o n s t r u i r e a e d i l i -o l u l u i de o u i t în p r i m a jumătate a seo . a l Χ Π - l e a , precedai . , f i i n d de un monument a n t e r i o r réal isât d i n l e m n , dored indu-ee oă elemente do t i p B J e l o - B r d o a u foat p u r t a t e ş l de r o m a n i în aeo . Χ Ι - Χ Π Ι . A u t o r u l o e r e e -tăr i i eublininaă oă ine l e l e de tîmplă nu eînt a l t o e r a deoft produse meş ­teşugăreşti c a r e s -au răspîndlt f n o a d r u l unor anumite g r a n i t e t e r i t o r i a l e ş l c r o n o l o g l o e , r e p r e a e n t f n d un „fenomen de m o d ă " 4 3 .

A s t f e l o deosebită atenţie ae Impune f h caşul Interpretării u n o r d e s c o p e r i r i i s o l a t e de aoest t i p , f i i n d neooeară o anallaă amplă a t u t u ­r o r condiţi i lor l o c a l e .

Ine le l e de t î m p l ă 4 4 ş l monedele datoasă o l m i t l r u l desooper l t l a V l a o r i fn p r i m a jumătate a aeo . a l Χ Π - l e a . Deşi d e s c o p e r i r i l e afht r e ­duse l a număr, considerăm oă o l m i t l r u l i d e n t i f i o a t a a r u t o întindere m a l m a r e , dsx-*u foat d i s t r u s f n p a r t e de înmormîntările u l t e r i o a r e 4 ' .

Aoeat o l m l t i r eate p r i m a deeooperlr fr datfnd d i n p r i m a jumătate a' eeo. e l ΧΠ-lea f n sona r o c h i u l u i eoaun aăseeo Rupea, totodată a r f h d ş l un spaţiu m a l l a r g , aşeaat I n eat de l n r o e r e l e rîului H f r t l b a o l u , f n t r e r a 1

l e a T x r n a r e l M a r i ş i O l t . f n aoest spaţiu, f n afară de numele loca l i tăţ i i Saacb ia , s m i n t i t m a l eue , ş l a l t e d e n u m i r i atestă eventuale fntărituri aau pr i săc i ι a s t f e l este l o c a l i t a t e a fhTeelnată s a t u l u i V l a o r i , apre n o r d -e a t , F l ş e r , unde ee află treoătoarea c a r o faoe legătura f n t r e beninul T f r m r e l M a r i ş i oe l a l O l t u l u i | denumirea germană Sohwoleoher An 14ott S o h o w l a n o r 4 0 . este preluată d i n c u r f n t u l ungureeo ( r e s p e c t l r s e o u -ioeo) SBvonyeog. eorény a r f h d sensul de „ g a r d " 4 7 .

Desooper i rea de l a V l a o r i oonfirmă lpotesa l u i K u r t H o r e d t p r i ­v i n d ex t inderea graniţei r e g a t u l u i maghiar în j u r u l a n u l u i 1100 d e - a l u n ­g u l oumpenel a p e l o r între T f rnava Mare-Hîrtibaoiu ş l O l t ş i d e c i depăş i ­r e a aoes te l U n i i după 1100, proces pe t reaut în c ont inuare ' d e s t u l de l e n t . Capela ş i o l m i t l r u l de l a V i n e r i au început p r o b a b i l s ă funcţ ione ­ze f n t r e a n i i 111 0 - 1 1 2 0 . în s t a d i u l a c t u a l a l o e r o e t a r i l o r oons lderămoţ atît oapela c î t ş l o l m i t l r u l ae pot a t r i b u i u n u i g r u p r es t r îus de s e c u l , e -r e n t u a i o ramură aparţinînd neamului seouleso ou o e n t r u l l n S a s o h i s ( K é a d ) . A f o s t s u r p r i n s a s t f e l a i c i un moment d i n p r o c e s u l înaintări a p r e O l t , unde ae r o r amenaja apo i oftară puncte întărite - pr i săc i - , ; menţionate l a începutul aeo . a l ΧΗΠ-leà ou p r U e j u l cedăr i i ŢărU B f r a e l C a r a l e r i l o r t e u t o n i 4 ' .

t u situaţia demografică a ŢărU Bîrae i se r o r r e f l e c t a a s t f e l t u l b u ­r ă r i l e p r o r o c a t e de înaintarea graniţei r e g a t u l u i maghiar f n sec . a l Χ Π -l e a . Pfnă l a Începutul a c e s t u i seool se constată arheo log ie o o o n t l n u i t a -t e neîntreruptă a aşezăr i l o r româneşti , oare însă în c u r s u l e e o . a l ΧΠ -l e a ee r e t r a g d i n ofmple epre l o c u r i m a i f e r i t e , unde ae r o r amenaja ce- 1

tăţl de pămînt (pe Lempeş , S p r e n g h i , T e l i u ) , fncetfndu-şl existenţa o

270

www.mnir.ro

Page 19: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

F i g * 6 . » cetatea pXraneascS d i a V i e c r i . P r o f i l u l p e r e t e l u i de est a l s e c ­ţiunii S .3 :1 .pămfnt T i u ; 2 . pămfnt b r u n ; 3 . l u t ; 4 . m o r t a r a l i n c i n t e i o r a l e ; 5.pămfnt cas tan iu cu p i e t r e ; 6 . s t r a t de demo­l a r e a l i n c i n t e i o r a l e ; 7 . s t r a t de demolare a l s a c r i s t i e i v e c h i ] 3 . m o r t a r a l i n c i n t e i 1630 ; 9* pămfnt cas tan iu deschis cu g r a -nu le de m o r t a r ; 1 0 . pămfnt amestecat eu pietr iş ; 1 1 . pămfnt amestecat cu f ragmente de ţiglă ; 12.humus a c t u a l ; 13.pămfnt b r u n s i n i s i p ; 14.pămfht b r u n , n i s i p ş i g ranu le de m o r t a r ; 1 5 . m o r m i n t e d i n s e c . X V T - X V n i ; 1 6 . fundaţia i n c i n t e i o r a l e ; 1 7 . funie ; ia u n u i t r o n s o n de z idăr ie a l gangulu i a coper i t ; 1 8 . f o n -d a ( i a s a c r i s t i e i r o c h i ; 1 9 . c o n t r a i o r t u l A .

www.mnir.ro

Page 20: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

datâ cu s o s i r e a C a v a l e r i l o r t e u t o n i - * 0 . Cea de -a p a t r a etapă începută în j u r u l a n u l u i 1150 cupr inde îndeo -

s e b l aşezarea p r i m i l o r o o l o n l s t i saşi în j u r u l S i b i u l u i e i în valea H C r t i -b a c i u l u i ş l O l t u l u i ( v i i t o a r e l e soaune săseşt i S i b i u , N o c r l c h ş i C incu) ,pe un t e r i t o r i u oedat de rege le Geza Π n o i l o r s o s i ţ i ^ .

în o a d r u l aceste i etape, d e c i după at ingerea văii O l t u l u i ^ 2 , va avea loc p r o b a b i l ş l pătrunderea d i n s p r e sud -ves t a s t a t u l u i maghiar în văile o e l o r două Homoroade, aşa cum demonstrează recente le d e s o o p e r i r i d i n oetatea Drăuşeni, aşezată pe valea Homorodu lu i Mare53 ,S i i b b a z i l i c a d i n eeo. a l XUI - l ea s -a deeooperi t o oapelă romanică înconjurată de un o l -mi t i r , datate ambele p r i n i n v e n t a r u l m o r m i n t e l o r ş i p r i n monede (predo­mină oele a le r e g e l u i a r p a d i a n Stefan 111,1162-1172, d o a r una singură do l a r o g e l e Qeaa Π, 1141-1162) îh a doua jumătate a eeo. a l Χ Π - l e a .

P r i n d ip loma andrelană d i n 1224 saşi i obţin o ex t indere a t e r i t o r i u ­l u i i n i t i a l de c o l o n i z a r e , îh vest „ torra S y c u l o r u m t e r r a e S e b u s " , i a r î n este „ torra D a r a u a " - ' 4 . Cerce tarea is tor loă consideră în genere oă şl în sona Drăuşeni lor , a n t e r i o r aşezăr i i s a ş i l o r , au f o s t aolonlnaţl t o t grănicer i i s e o u l ^ ' .

între mutarea grăn icer i l o r s e c u l , p r o b a b i l după m i j l o c u l s e c a i X I I -l e a , de l a V l s o r l ş l pătrunderea unul g r u p pe va lea Homoroade lor , f n a doua jumătate a s e c a l ΧΠ-lea^putem presupune un r a p o r t d i r e c t , î n sensul oă p r o c e s u l de c u c e r i r e a l t e r i t o r i u l u i eud-transUvănean de oă -t r e s t a t u l a r p a d i a n s -a pe t re cut l e n t , în e tape .

Cum am arătat în p r i m a p a r t e a l u c r ă r i i , l a V i n e r i se constată p r e ­zenta une i capele de c i m i t i r a le căre i fundaţii nu a u suprapus morminte mai v e o h l . Ş l îh c a z u l b i s e r i c i i descoper i te l a Drăuşeni , c i m i t i r u l a f o s t o r g a n i z a t în j u r u l une i cape le , aoeastă f i i n d construită ou d e s t i n a ­ţia de capelă de c i m i t i r . Tn o a d r u l acţiunii de o u o e r i r e a T r a n s i l v a n i e i , so poate presupune f a p t u l oă b i s e r i c a cato l i că , în strînsă legătură cu

' puterea centrală , a j u c a t ş l ea un r o l d e s t u l de a c t i v . P r i m u l episcop ca ­t o l i c a l Transilvaniei , împreună cu c e l de l a Cenad,apare menţionat f h a -n u l 1111 . a n t e r i o r ohlar. instituţiilor a d m i n i s t r a t i v e , a c o m i t a t e l o r , oare a p a r documentar ab ia în a doua jumătate a seo . a l X n - l e a 5 6 , Căci în în­temeierea de lăoaşe de o u l t , ce t r e b u i a u sfinţite de ep ieoople , b iser i ca , e r a d i r e c t Interesată, f i i n d bene f i c ia ra unor încasări de d ă r i . D a r în înălţarea do b i s e r i c i t r e b u i e văzute f h p r i m u l r f h d s i m b o l u r i a l e p u t e r i i c e n t r a l e , a lo regalităţi i» e le r o p r e z o n t f h d o consfinţire pe p l a n r e l i ­g i os a rea l i zăr i i c u c e r i r i i de oătre c u r t e a arpadiană.

Aoeste e d i f i c i i , de d imens iun i r e d u s e , capele de o i m i t l r , s fnt ase­mănătoare o e l o r d i n Cîmpla Pannonică^?. O construoţle de acest f e l , de p l a n d r e p t u n g h i u l a r ou absidă eemiciroulară alungită, a fost descope­r i tă l a Moreşt i -Cit fo lău,a căre i fundaţie însă a d i s t r u s morminte mal v e o h l , d i n t r - u n o i m i t l r a căru i dată do început a fost stabilită îh vremea r e g e l u i B e l n Π (1131 -1141 ) 5 8 .

G r u p u l do g răn i cer i s e cu i au staţionat d i n o r d i n u l regalităţii îh zo­na looalităţl i V i s c r i p r o b a b i l 40 -50 a n i . Tn ceea ce priveşte însă mormfn-

272

www.mnir.ro

Page 21: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

t u l descoper i t în faţa nişei este g r e u de a t r i b u i t unul membru a l aoeetel comunităţi în f runtea căreia se a f la un şef m i l i t a r ( „pr i ­mus i n t e r p a r e s " ) " .

S ingura f î ş le a co lonizăr i i săseşti f n c a r e a n t e r i o r nu au l o c u i t se­c u i se pare ca a fost t e r i t o r i u l d i n j u r u l S i b i u l u i s l d i n valea Hîrtlbaciu­l u i . Γη ce le la l te l o c u r i , p r i n mutarea mai s p r e răsărit a graniţei r e g a t u l u i maghiar , se va c rea ace l „ terra deşerta'* menţionat fh documente, f i i n d un t e r i t o r i u părăsit de secul s l deo i d i n punctul de vedere a l c a n c e l a r i e i r e g a l e l i b e r p e n t r u ocuparea I u l de către s a e l . ° °

P a r t e a vest ică a v i i t o r u l u i scaun Rupea, d i n c a r e va faoe par te f 1 V l s c r l , a fost ocupată de saş i fh etapa a I U - a -după p e r l o d l z a r e a o o l o n i -zăr i l saş i l or f n T r a n s i l v a n i a , stabilită de K a r l - K u r t K l e i n - d e c i spre afîrşitul sec . a l ΧΠ- lea , cu aşa numite „nachgeyaanische Gruppen" . Drumul de c irculaţ ie între T i r na va M a r e - O l t (pe c a r e se află looaUtătile Sasch l z , F i ş e r ) însă va rămîne ocupat de se cu i încă mai bine de 100 de a n i , păstrîndu-şl un r o l s t rateg lo ş l după mutarea graniţei pe O l t , l o c a ­lităţile menţionate f i i n d oo lonizate cu saş i ab ia îh a doua jumătate a seo. a l X i n - l e a ° 2 . Deşi satele V i s c r i ş l Drăuşeni v o r faoo p a r t e ambele d i n scaunul Rupea, d i n punct de vedere a l organizări i b i ser i ceş t i Visări , va f i c u p r i n s în o a p l t l u l de K o s d , f o rmat fhcă la afîrşitul sec . e l XH-km în t imp ce Drăuşeni va i n t r a f h c a p l t l u l de K l o d , u l t e r i o r f o r m a t . C o l o n i ­zarea săsească în etape d i f e r i t e , îh funcţie de mutarea g r u p u r i l o r de s e ­c u i , este evidentă.

Coloniştii saşi sosiţ i l a V i s c r i , p r o b a b i l f n t r e a n i i 1170-1180, v o r a f la a i c i o capelă de c i m i t i r , văruită f h a l b , de l a oare f o a r t e p r o b a b i l va p r o v e n i ş l numele s a t u l u i , aşa cum am menţionat mai nus .

Cunoscut este f a p t u l că saşi i de pe pămîntul l i b e r r e g a l , f h t r - o e¬tapă imediat ulterioară aşezăr i i l o r , au c o n s t r u i t e d i f i c i i do c u l t c o r e s ­punzătoare necesităţi lor ş l pretenţii lor l o r s o c i a l e . Acestea au fost do regulă b a z i l i c i , f i i n d cons iderate o caracter is t ioă a a r h i t e c t u r i i săseşt i d i n sec . X I I - X I I I d i n sudul T r a n s i l v a n i e i . S - a u constatat două ezoept l i t Homorod ş i V i s e r i * * 4 . în ceea oe priveşte b leer ioă d i n Homorod se pare c ă a fost i n i t i a l t o t o baz i l i că 0 - ' , fnsft trunchiată d e - a l u n g u l seco le lor , aşa cum s-a fntîmplat ou major i ta tea b a z i l i c i l o r .

într-un sat oum este Drăuşeni , ooloniaat după 1200, s a ş i i , d e ş i au găsit o oapelă do c i m i t i r mai veche , nu au t r a n s f o r m a t - o , o l a u demolat-o ş l au c o n s t r u i t d i n t e m e l i i o baz i l i oă .

L a V i s c r i c e r ce tăr i l e arheo log i ce nu a u deeooperit urmele v r e u n e i b a z i l i c i , n i o l urmele v r e u n e i înceroăr l de a t r a n s f o r m a oapala î n t r - o baz i l i oă , se constată îhsă c o n s t r u i r e a unui turn-locuinţă ş i aouma, o r i î h t r - o etapă ulter ioară, a une i i n c i n t e o v a l e . Aoest nou ansamblu r i d i ­c ă pe d r e p t problema c t i t o r u l u i c a r e a patronat această a m e n a j a r e .

A s t f e l do a n s a m b l u r i (oapelă ou donjon) sînt o a r a o t e r l s t l o e fa m i -l l i l o r de n o b i l i o r i g r e a v i l o r s a ş i , a l c ă r o r r o l a fost adesea subliniaţi în i n t r o d u c e r e a ş i răspfndirea aces tor construcţi i d e f e n s i v e 0 0 . î n ceea oe priveşte t u r n u r i l e de b i se r l oă . acestea au apărut fnoă înainte de

273

www.mnir.ro

Page 22: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

-, ::JJ F i g . 7 . - Etape le de conatruot l e a l e Cetăţii ţărăneşti d i n V i e c r i d . c a ­

pela - a e o . X I I f 2 . t u r n u l , empora ş i i n c i n t a orală - s e c . Χ Π Ι \ 3 . o o r u l cu c o n t r a f o r t u r i - pe l a 1300 ( 4 . c o n t r a f o r t u r i p e n ­t r u d r u m u l de etrajă ) t u r n u r i d i n p r i m a jumătate a sec . X V I ţ 5. t u r n u l de n o r d ş l vest (1630-1649) f 6 . c o n t r a f o r t u r i adosse -1715 f 7 .adcaăr i t i r z i i .

274

www.mnir.ro

Page 23: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

invaz ia mongola d i n 1241 - 1 2 4 2 ° ' . As t f e l ee poate presupune că s i t u r n u l de l o c u i t ca o amenajare obişnuiţii p e n t r u p a t u r i l e soc ia le mai înalte sft f l f os t cunosc ut f i c o n s t r u i t a n t e r i o r acestor a n i , apariţia l o r n e f i i n d l o g a t l de v r e u n p e r l o o l e x t e r n , acesta r e p r e z e n t f h d eventual n u ­mai un impuls p e n t r u r i d i c a r e a acestora mal f r e c v e n t ş l ou o oonoontraxe m a i maro în anumite sono f n a doua j urni ta t e a seo . s l X l l l - l e a .

C t i t o r u l don jonulu l de l n V l e o r i credem oft nu a dat numai d i s p o o l -f i a p e n t r u o o n a t r u i r e a acestu ia l a vest de eapelK, dar a l p e n t r u t r a n s ­f o r m a r e a aces te i cape le , p o t r i v i t pretenţii lor s a l o , p r i n In t roducerea l n capătul do veet a unu i balcon-emporă°®, susţinut p r o b a b i l de 3 ooloane cu căpiţele r o m a n i c e , cap i ta l e l e a f la te actualmente f h o o r u l b i s e r l o 11 f i i n d s i n g u r a dovadft a a ces te i preeupuse amenajări . Pfhft f h present toa ­t e ipotezele e laborate p r i v i n d provenienţa aces tor oapitele au preeupue existenţa unei b a z i l i o l l a V i s c r i . !

S t i l i s t i c aceste căpiţele se încadrează f h p r i m a jumfttato a aeo. a l Χ Π Ι - l e a 0 ' \ a s t f e l , amenajarea empore l do v e s t , legatft eventual p r i n -t r - u n pod do l emn de p r i m u l e ta j a l d o n j o n u l u l , precum ş l c o n s t r u i r e a acestu ia cons ideram oft au avut loo înainte de Invaz ia mongolft, numai r i ­d i c a r e a i n c i n t e i ovale a foat eventual condiţionată de p e r i c o l u l e x t e r n , iniţial t u r n u r i l e looulnţft f i i n d adesea împrejmuite ou şanţ «1 v a l de pft-mînt7°.

C t i t o r u l a ces te i amenajări a fost p r o b a b i l o f a m i l i e de grea v i . Con­c l u z i a este sprijinită de situaţia b l ser loeasoă a s a t u l u i V l a o r i , o a r e . n e ­f i i n d niciodată în p r o p r i e t a t e p r i v a t t t , _ 1 a fftout p a r t e d i n o a p l t l u l de K o s d , dependent de episcopia de A l b a . Ca singură dovadft a une i s i ­tuaţii deosebite l a V i s c r i a rftmas amenajarea a ces tu i ansamblu ι i n i -t ţial capelă întemeiată do grănicer i seoui , u l t e r i o r a f os t preluată da o faJ m i l l e . d e g r ea v i , c a r e , p r o b a b i l , a juoat un r o l conducător f h t i m p u l oe-lon izăr i i , s l oave apo i a încercat eft se r i d i o e f h s fhu l aomunltftţil, even­t u a l c h i a r fnoero fnd eft o a s e r v e a s c ă ? 2 . Despr lns fbdu -se de oomunltaten s ă s e a s c ă , β i - a a lee ca loo de r e s edlnţă un punct dominant , d i n a f a r a v e ­t r e i s a t u l u i , pe c a r e se a f l a de ja o oapelft .

D i n nou r e v e n i m asupra p r o b l e m e i m o r m f n t u l u l deeooperi t f h f a t al n i ş e i , c on s lder fnd oft datează c e l mal p r o b a b i l d i n această etapă de exis­tenţă a c a p e l e i , f h vremea c fnd s-a a f lat îh posesia une i f a m i l i i de greavL Aoeastă p r o b a b i l s -a s t ins s p r e afîrşitul s e c o l u l u i , deoarece documen­te l e înregistrează următoarea situaţie ι

f n documentul d i n 24 f e b r u a r i e 1297 aflăm oă r e g e l e A n d r e i ΓΠ po ­runceşte oonventulu l o r u o l f o r i l o r Sf . T r e i m e d i n Hoghln sft hotărniceasoft nişte moşi i , ae t f e l ι . . . „ M a g i s t r u l A k u s , f i u l l u i M i h a i l , ne -a o e r u t să - i dăm nişte pămfht u r i deşerte ş i l i p s i t e de l o o u l t o r l , numite V l e o r i ( F e y o - roghaz ) ş l Hendor f (Heen) , Dar n o i , filndoă nu • Intern lămuriţi aaupra f e l u l u i ş i întinderii numite lor pămfht u r i , vă p o r u n c i m fidelităţii voas t re să trimiteţi un om a l v o s t r u p o t r i v i t oa m a r t o r , în faţa oăruia omul nos ­t r u , F a b i a n , f i u l l u i T y w a n , de faţă f i i n d megieşii ş l v e c i n i i , eă hotăr -n icoasoă (reambulet ) pomenitele pămfnt u r i iarăş i în vech i l e hotare

275

www.mnir.ro

Page 24: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

d i n t r u început a i oă a t r i b u i e numite le pămfnturi a c e l u i A k u e , dacă nu ea r a i T l Treo împotr iv i re " . ?

P r i n s c r i s o a r e a d i n 7 m a r t i e a aoelulaş a n , oonventul o r u o l f e r i l o r Sf . T r e i m e d i n Hoghis raportează r e g e l u i A n d r e i TU aaupra hotărnlciriii . . . „după oe au foat chemaţi megieşi i s l v e c i n i i aua-aiaelor pămfnt u r i , f n t r e c a r e a f o s t de fată p e r s o n a l , p e n t r u t o t l N i c o l a e , f i u l l u i P e t r u , o¬m u l Toetru s i omul n o a t r u , au hotărnicit f h h o t a r e l e v e c h i f l d i n t r u î n ­ceput pàmînturile numite V l e o r i (Feyereghaa) s l Hendorf (Heen) d e lfhgă p f r f u l G r i s , f h oare pămfht u r i ae află 3 b l s e r l o i , adică f n Hendoxf aceea f n c instea Sf . N l o o l a e , a p o i b leerioă S f f h t u l u i Apos to l A n d r e i l a m i j l o c , între pămfnt u r i l e numite Hendorf f i V l e o r i , f i adeee d i n V l e o r i st a u a t r i b u i t aceste pămfnturi a c e l u i m a g l a t r u Akus împreună ou toate f o -losinţele l o r f i eu eua-numiteie b l s e r l o i , ne lv indu -ae n l o l o împotrivire, v e c i n i i pomeni te lor pamfhţurl aflrmînd oă numite le pămfnturi t i n de d r e p ­t u l de danie a l r e g e l u i .

U n a l t r e i l e a document d i n 18 a p r i l i e 1297, f n cere ee face t r e o e r o a f n revistă a oe l o r două documente menţionate, p r i n oare r e g e l e A n d r e i întăreşte d a n i a , eete îhsă un f a l s f l nu poate f i l u a t f n c o n s i d e r a r e ' ° .

Presupunerea noastră este oă afirmaţia d i n p r u n u l dooument p r i ­vind acele „pămfnturi d e f e r t e f i l i p s i t e de l o c u i t o r i " ,îh oeea oe priveşte V i s c r i , se r e f e r ă eventual l a s t ingerea f a m i l i e i de g r e a v l , o a r e a stăpf-n i t mica ce ta te , f l nloideoum l a depopularea s a t u l u i . Daoă m a g i s t r u l Akus a încercat totuşi să i n t r e în poseein aoeator pămînturl nu aflăm d i n docu­mentele menţionate. în c iuda afirmaţiei d i n o e l de—al do i l ea dooument , c redem îhsă că saşii s - a u opus une i n s t f e l de fhoeroăr i , d r e p t u l de î m ­p o t r i v i r e fată de o r i c o n o b i l oare a r înoerca s ă . o f f t ige sate o r i pămfn­t u r i f n t e r i t o r i u l acordat l o r , f i i n d u - l e a s i g u r a t p r i n p r i v i l e g i u l obţinut de e l la 1224??. A s t f e l comunitatea de a a f l l i b e r i v a f i oea oare va pro- ' l u a , p r o b a b i l f h j u r u l a n u l u i 1300, aoeat ansamblu . Daoă comunitatea η avut a n t e r i o r eventual o baz i l i că , numai oeroetăr l v i i t o a r e f h v a t r a s a ­t u l u i v o r putea p r e c i z a acest l u c r u . D a r au eate exc lus oa aan 11 a ă - f i f 1 c o n s t r u i t p o t r i v i t o b i c e i u l u i l o r (oorespunsîhd seo . a l XLU-lea) o b a z i ­l i c ă romanică , f u t i m p oe pe ăealA* marginea şutului, ae doavoltaae o cetate în p r o p r i e t a t e p a r t i c u l a r ă " } . B i s e r i c a sătoasoă η oăaut eventual pradă i n v a z i i l o r tătărăşti d i n aeo . a l ΧΠΙ- lea , oetatea de pe d e a l r e z l s -tînd mai b ine f h f a t a aoeator a t a c u r i . La -ndenuhn sătenilor η f o s t n s t f e l m u l t mai uşoară p r e l u a r e a a ces te i o etăţi deoft r i d i c a r e a · d i n temel ie a uneia n o i f h v a t r a s a t u l u i , f h j u r u l e d i f i c i u l u i probabU d i s t r u s . F i i n d laj acea dată f i p u t i n i la număr, d imens iun i l e e d i f i c i u l u i de o u l t d i n oetat o c o r e s p u n d e a u f n t r u t o t u l necesităţi lor comunităţii,aduofhdu-se doar unele modi f i căr i - cele constatate a f l avut l oo f h eeo. a l XIV-lea»

Pe p a r o u r a u l eeo. X I V - X V l o c a l i t a t e a V l a o r i ae va d e z v o l t a , a s t ­f e l că la afîrşitul sec . a l X V - l e a satul-> .τη apărea ou menţiunea de „Grobgemeinde" , numărîhdu-se p r i n t r e oele mai m a r i sate a le s caunulu i Rupea, f i i n d întrecut f h oeea oe pr iveşte numărul de gospodări i doar de localităţile Gata, Drăuşeni f l R u p e a ' ' . A s t f e l , p o t r i v i t c r e ş t e r i i , nevo i i

276

www.mnir.ro

Page 25: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

unui spaţiu to t mai m a r e , pe de o p a r t e , i a r pe de a l t a p a r t e c r eş te r i i neoesităţil apărări i Împotriva p e r i o o l u l u i t u r c e s c , b i s e r i c a a fost a l u n ­gită s p r e v e s t , boltită, i a r c o r u l înzestrat cu un d r u m de strajă .devenind un a l do i l ea t u r n a l b i s e r i c i i .

în înche iere , vom rezuma pe s c u r t etapele p r lno lpa l e a le dezvoltări cetăţii d i n V i s c r i ( f i n . 7 ) t

1 . în p r i m a jumătate a eeo . a l X I I - l e a (1110-1120) se construieşte o capelă de c i m i t i r de un g r u p de grănicer i se o u l , aparţinînd p r o b a b i l n e a ­m u l u i secuiesc cu c e n t r u l l a S a s c h i s .

2 . în p r i m a jumătate a seo . a l ΧΠΙ-lea l a capătul de vest a l c a ­p e l e i se amenajează o emporă, i a r l a 4 m ves t de aoest e d i f i c i u un t u r n -locuinţă. întregul: complex îş i sobimbă funcţia d i n oapelă o I m i t e r ială î n c u r t e feudala , aparţinînd f o a r t e p r o b a b i l unei f a m i l i i de g r ea v i .

3 . L a începutul seo . a l X I V - l e a ansamblul intră în posesia oomuni -tătil l i b e r e săseş t i , f i i n d transformată p o t r i v i t n o i l o r oer in te t oapala devine b i ser i oă parohială, f i i n d u - i adoeată o s a c r i s t i e , apo i ee alungeş­t e c o r u l s p r e o s t .

4 . P r e l u n g i r e a b i s e r i c i i s p r e vest e i a l i p i r e a z i d u r i l o r de t u r n u l -locuinţă, t r a n s f o r m a t as t f e l în t u r n de b i s e r i o ă , întărirea o o r u l u l s fht transformări c a r e au loc îh p r i m a jumătate a seo . a l X V I - l e a .

5. Lărg irea I n c i n t e i cetăţii p r i n c o n s t r u i r e a t u r n u r i l o r de n o r d ş i vest (1630, 1649) .

6 . în seo . Χ ν Π Ι - Χ Ι Χ , p r i n modificări mai m i o i aau m a l m a r i , ce ­tatea dobîndeşto aspeotul a o t u a l .

Prezentarea n o i l o r informaţii p r i v i n d aoeastă ce ta te , mai a lee a c e l o r obţinute p r i n ce r ce tăr i a rheo l og i co , datarea f l e c a r e i etape de construcţie a cetăţii d i n V i s c r i , alături de fhooroarea de a o f e r i n o i in-» terpretări a d a t e l o r mal v e c h i sau a c e l o r reoente a foat aoopul a r t l o o -l u l u i de faţă, oare d o r i m eă r e p r e z i n t e o oontrlbuţlo l a oeroetarea i e -t o r i c u l u i b l ser ioUor -ce tăţ l d i n β udul T r a n s i l v a n i e i .

N O T E

* Acest a r t i c o l a apărut în t r - o formă reetr fhsă în r e v i s t a " F o r s o h u n -gen z u r V o l k s - und Landeskunde" , Bucureşt i , v o i . 2 1 , n r . 2 , 1 9 7 8 , sub t i t l u l ArohKologischo ' und baugesohiohtl iohe Forsohungen l n d e r Repser Gegend ( V i s c r l - D e u t s c h ' w e l s s k i r o h ) .

1 în germană Deutsoh -Weissk i roh , voal. C. S U C I U . Dicţionar I s t o r i c a l local ităţi lor d i n T r a n s i l v a n i a , ν ο Ι . Π , 1968, p . 2 5 1 . f n o v u l mediu l o c a l i t a t e a a făout par te d i n scaunul s ă s e s c Rupea ş i eoo leaiast io d i n c a p i t l u l K o s d (Rupea).

2 C o n t r a f o r t u r i l e notate „ D " ş l „ E " . 3 fn g e n e r a l , f h l i t e r a t u r a menţionată m a l j o a , a foat d i s cu ta t numai un

277

www.mnir.ro

Page 26: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

s ingur c a p i t e l . De asemenea, V .Drăguţ , Dicţionar enololopedlo de artă medievală românească, Bucureşti , 1976, p . 3 l 3 .

4 Numele s a t u l u i p r o v i n e evident de l a monumentul a c e s t a . Cea mal v e ­che menţiune documentară certă dateaeă d i n 1488, unde l o c a l i t a t e a apare ou numele săsesc Wuoetklrohln , o f . A l b e r t B e r g e r , V o l E s - ^ - 1 " * * * l n den 7. und 2. StUhlen, i m B l s t r i t z e r und KronstăcHer D l s t r l k t vom Ende des X V . und Anfang dos X V I J a h r h u n d e r t e , în „ K o r r e e p o n d o s b l a t t " , X V n , 1894, 5 - 6 , p . 5 8 .

5 T u r n u l de n o r d a fost z i d i t de a r h i t e o t u l J o h t a a Η-"·* 1 »*"" îh 1 6 3 0 , i a r t u r n u l do vest îh 1649 \ o f . d r . H . M t n i e r , Z u r Oeeoblohte dee Repaer St u n i s , în „ A r c n l v " , 3 7 , p . 4 3 2 - 4 3 3 , de asemenea W . H o r w a t h . D i e Deuteoh-Welnekirohener K l r o h e n b u r g , în S i e b e n b u r g l s o h - BKchslsohe K l r c h e n b u r g e n , 1940, S i b i u , p . 9 3 . Ul t imul a u t o r cons ideră îhsă oă datele r e s p e c t i v e p r i v e s c unele r e n o v ă r i .

6 W.HORWATH, o p . o l t . , p . 9 0 . 7 E . A N T O N I , Wer v o i s e nooh vom KBnlginnentana 7 TJeuteeh-Welaaklron

m i t den Augen des Kunsth I s t o r l k o r e und V o l k s k u n d l e r s , îh "Neuer Weg -Ka lender " , 1 9 7 1 , p . 1 0 7 - 1 0 8 .

8 Ib idem. 9 O . O PR ES CU , B i s e r i c i l e oetăţi a l e saş i l o r d i n A r d e a l , Bucureşti ,

1956, p . 6 1 . 10 V . V A T Ă Ş I A N U , I s t o r i a a r t e i feudale f n ţările române, v o l . 1 , B u c u ­

r e ş t i , 1959, p . 2 4 . 11 Ib idem, p . 8 0 . 12 H . F A B I N I , D ie K l r o h e n b u r g von Deutsoh -Welssk l roh , fn "Neuer -Weg" ,

8 m a i , 1970. 13 Ib idem. 14 E , A N T O N I , o p . o l t . p . 1 0 8 . 15 A u t o r u l c e r ce tăr i l o r este H . F A B I N I . •16 Aoest mod do r e a l i z a r e a tălpii fundaţiei a -a deeooper i t f i l u a l t e mo­

numente d i n T r a n s i l v a n i a ι Mediae, B i s e r i c a Sf . M a r g a r e t a sau l u Drăuşeni , l a capela deeooperltă sub fundaţiile h e a l l l o l l .

17 W . H O R W A T H , D i e Landnahme dos A l t landea i m L i o h t e d o r K l r c h o n -bauten , f h „SiebenbUrgisohe V i e r t e l j a b x e s s o h r l f t n , 5 9 , 1936,p .178. A u t o r u l menţionează f h sona Clnou-Rupea d o u r două b i s e r i c i sală ι V i s c r i ş i Homorod . V . V A T A S L A N U , o p . o l t . , p . 2 4 f l 8 0 .

18 . Deasupra a r c u l u i t r i u m f a l , spre sa lă , ae află o Insoripţle f h c e r e se vorbeşte p r o b a b i l ş i despre aoeastă t r a n s f o r m a r e l H F o r n i x autem quae e r a t r l m a r u m u n - / d l q u o plena perioulumou* mlnona Oenti /Albanss j u s s u a m p l . Sedie P a t r u m d e - / eunrptn et hoo e r r o c t u m eat t a b o r n a -o u l u m . / Anno M D C C X X X X T H M . C f . W . H o w a r t h , Die Deutsoh -Weissk i r -c h e n e r . . . , p . 9 2 .

19 O d a t a r e pe bana cărămiz i lor t r i u n g h i u l a r e nu este posibi lă f n s t a d i u l aotual a l oeroetăr l l o r (do asemenea Qustav T r e l b e r , A l t e Kronnta*dtar Z iegelmasse- Z u r Frage de Dat 1er ung d o r Braşov ia -Burg auf d o r Zlnne b e i K r o n s t a d t , f n S i o b . V j s o h , 59,1936, p .18 3 ) . Cărămizi t r i -

278

www.mnir.ro

Page 27: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

unghiulaxe ( cu l a t u r a de 19 cm) s -au deeooperit îh oapelă d i n oe­tatea regală B r a so v i a do pe T f m p a . Capela a foat datată eeoolu 1 Χ Ι - Χ Π , Idem. Ausgrabungen der B u r g k l r c h e d e r B r a s e r i a B u r g aut d o r Z inne b e l K r o n s t a d t , f n S i e b . V j s c h . , 57 , 1934, p . 3 9 - 4 1 , e i A l . F e r e n c z i , Die Bauperiode d e r B u r g k l r c h e d e r B r a e o r i a B u r g auf d e r Z inne b e l K r o n s t a d t , îh S i e b . V j s o h . , 58 , 1935, p . 8 5 . V . V ă -t&sianu, o p . c i t . , p . 1 2 , este de părere că aoeastă oapelă datează ab ia d i n a doua jumătate a seo . a l ΧΙΠ- lea .

20 Toate identificările do monode aparţin Cabinetulu i Numismatic a l Aca­demie i R S R , condus de O c t a r l a n D i e s c u , oăruia îi mulţumim s i pe aoeastă c a l o .

21 în umplutura morminte lor d i n m i j l o c u l săli i s - a u mal doe<ooperlt urmă­t o a r e l e monede ι un obol f a l s i f i c a t , L u d o r l o Postumul (1516-1526Xun d i n a r , Rudolf I I , 1576-1612, un d i n a r Mate i Π (1613), un d i n a r G a b r i e l B e t h l o n (1625), un K r e u t z e r (1762).

22 îh l i t e r a t u r a dedicată a ces tu i monument ( s i V . Vătăsianu ^ o p . c i t . , p . 596) se cons ideră oă f o r t i f i c a r e a aoestuia a înoeput încă l n sfîrffitu 1 seo . a l X V - l e a , pe baza une i însemnări d i n a n u l 1494 d i n R e g i s t r u l de s o c o t e l i a l p r i m a r u l u i s i b l a n Johann Agatha ι „pro s t r u c t ua é c o l e -s ine V y s z k l r c h , f i o r θ " , suma f i i n d o o o n t r i b u t l e u C e l o r Supte S o a -une p e n t r u această cotate (Quel len s u r Geacniobte SlebenbUrgens aus sKchsisohen A r c h i r e n , B d . I , 1880, p . 176) . Pau l N l e d o r m a i e r a a t r a s însă atenţia asupra f a p t u l u i că aceste o o n t r l b u t l i ind icate îh R e g i s t r u l menţionat e r a u îh genere f o a r t e m i c i ş i insu f i c i en te pentru finanţarea -vreunei acţiuni de f o r t i f i c a r e , d e c i o d a t a r e a înoeperl l întăr ir i i b i s e r i c i l o r săseşt i pe baza a n i l o r indicaţi f h R e g i s t r u l s i ­b l a n este imposibilă ( SlebenbUrglsche Wehraalagen, în „Dia Woche" n r . 4 5 6 , 1 0 . I X . 1 9 7 6 p . 6 ) . Dupa cum am arătat , d e s o o p e r i r i l e n u m i s ­m a t i c e , în c a z u l cetăţii de l a V i s o r i , lndioă desfăşurarea unei etapa de m a r i transformări îh p r i m a jumătate a seo . a l X V I - l e a .

23 W.HORWATH, o p . c i t . , p . 9 1 - 1 9 2 . 24 S c h e l e t u l a foat predat I n s t i t u t u l u i Antropo log i c - Bucureşt i , pentru

c e r c e t a r e . 25 R A D U P O P A , Die B u r g e n d o r T e r r a H a t a e g , f h „ D a c i a " , N . S . , X V I ,

p .257 ; Gheorghe A n g h e l , Cetăţi medievale d i n T r a n s i l v a n i a , B c o u ­r e s t i , 1972, p . 2 8 , 3 0 s i 39 j Hermann F a b i n l , T u r n u r i de p a t r i c i ­e n i f n S i b i u l a sf îrsltul a r u l u i med iu , f n „Rer istu muzeelor s i monu­m e n t e l o r , s e r i a Monumente i s t o r i c e s i de a r tă , n r . I , 1974, p . 5 0 ; a u t o r u l enumeră p r i n t r e a l t e turnuri - locuinţă s l pe oe l de l n V i s c r i .

26 Fundaţia a f o s t dezvel ită de E . A n t o n i , r o l nota 7 . 27 Ş T E F A N O L T E A N U , R e a l i t y demografloe f n T r a n n l l r a n i a ( aeoolole

V m - X ) , în „Revista de i s t o r i e " , 2 8 , 1975, p .1836 -1846 . 28 S T E F A N PA S C U , Vo ievodatu l T r a n s i l v a n i e i , v o l . I , C l u j , 1971 , p . 6 7 . 29 Ib idem, p . 8 4 - 8 5 . 30 C r o n i c a r u l Nloolae B e t h l o n s o r i n f n seo . a l X V I H - l e a ι „Românii d i n

t i m p u r i imemor ia l e locuiesc f n T r a n s i l v a n i a , f o r m f n d m i c i r e p u b l i c i ,

279

www.mnir.ro

Page 28: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

c a r e f i e c a r e d i n t r e ele se află pe o Tale", o l ta t după Stefan Metes, Emigrări româneşti d i n T r a n s i l v a n i a fn secolele X I I I - X X , ed .a Π-a, Bucureşt i , 1977.

31 RADU P O P A , T a r a Maramureşului f n Teaoul a l X I V - l e a , 1 9 7 0 , p . 5 2 ; de asemenea, I on N e s t o r , L e s données arohéplogiquee et l e p r o ­bleme de l a f o r m a t i o n du peuple r o u m a i n , f h R R d ' H , 3 , 1964, p . 420 ι Radu Popa, Recherches s u r la f o r m a t i o n des Etats r o u m a i n e , î n R R d ' H , 1 , 1973, p .56 f i d e m , S t r e l s f h g e o r g l u . E i n Zeugnls r u -mKnlscher Geechichte des 11-14. Jahrhunder t s 1m SUden T r a n e l l v a -n i e n s , f n „ D a c i a " , N . S . , 2 0 , 1976, p . 6 4 » L U C I A N C H I T E S C U , O formaţiune polltloă românească l a n o r d şl l a sud do Munţii Făgăraşu­l u i f n se co lu l a l ΧΠΙ- lea , „Revista do I s t o r i e " , 28 , 1975, p . 1059¬1060, 1063.

32 S l formaţiunile p o l i t i c e româneşti s -au f o l o s i t de aoeste fntărlturl dh lemn ş i pămfnt, f i i n d r i d i c a t e Împotriva nărăUtorilor m a g h i a r i . î n t ă ­r i t u r i do aces t f e l s fht menţionate de Anonymus f n d e s c r i e r e a l u p t e ­l o r f n t r e G e l u ş i Tuhutum l a Porţ i le Meseşulul ( S f . P a s o u , o p . o l t . , p . 4 2 ) .

33 K u r t H o r e d t , Etapele de pătrundere a feuda Hem u l u i maghiar f h T r a n ­s i l v a n i a , f n Contribuţii l a i s t o r i a T r a n s i l v a n i e i , secolele I V - Χ Ι Π , B i b l i o t e c a I s tor i că , V U , Buoureştl , 1958, p .117 ( t opon imice le Cop-şa Mică (K l skapus ) , Copşa Mare (Nagykapue) , Sighişoara (Segeavar) . De asemenea K a r l - K u r t K l e i n , Schà'ssburg i m K i n d e r K a p i t e l , f n T r a n s s y l v a n i c a , 1963, p . 1 7 6 - 1 7 7 .

34 P e n t r u apăraxea graniţelor , r e g i i maghiar s -au f o l o s i t ş i do a l t e neamuri ι pecenegi , c u m a n i , c a b a r l , u z i , i a a i g i - v o a l K a r l - K u r t K l e i n , Grenawtistung und S ied lung ι GrepU und G y e p u r o r l a n d , f n Sazonica Septemcastrensia , M a r b u r g , 1 9 7 1 , p . 117-118(Ernst Wagon* H l s t o r i s c h - s t a t i s t l s c h e n Ortsnamenbuoh fUr SlebenbUrgen, 1977, K b l n - W i e n , p . 2 2 .

35 K a r l - K u r t K l e i n , Szek ler und Sachaen i n d e r S l ed lungepo l l t lk der e r s t e n ungar i schen Kb'nlge, ş l T e r r a Sycu lorum t e r r a e S e b u s , f n SaxSept , p . 136-140, p . 144 ; Thomas Năgler , Aşezarea saş i l or f η T r a n s i l v a n i a ş i a p o r t u l l o r l a dezvo l tarea societăţii feudal e româneşti , f h S t u d i i de i s t o r i e a naţionalităţilor oonlooui toare din România şl a înfrăţiri i l o r ou naţiunea română. Naţionalitatea germa­nă), T O I . I , Buoureştl , 1976, p . 1 9 .

36 Κ «Horedt , o p . c i t . , p .122 (toponimice oa Agîrbioiu - Egerbegyf Arbegen | A r c h l t a - E r k o d , A r k e d e n ) . T r e b u i e menţionat, de a -aemanea, oă sporadic în acoaetă sonă se îhtUneec ş i toponimice o a r e atestă p r o b a b i l g r u p u r i de pecenegi sedentar i za ţi ( H e n n - Henn-d o r f , actualmente Brădeni , C o r l o l a n S u o i u , o p . o l t . , v o l . I , p . 1 0 3 ) .

37 D . P O P E S C U , Cercetăr i arhoologioo în T r a n e i l T a n i a , Π, f h Mate­r i a l e ş i c e r c e t ă r i a r h e o l o g i c e , I I , 1956, p .146 -152} K . H o r e d t , op . o i t . , p . 1 1 5 .

280

www.mnir.ro

Page 29: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

38 I s t o r i a României, I , p .770 j Κ.Horedt , o p . c i t . , p .139 » A . K r ă l o -wansky , Beitrăge s u r F r a g e d e r Ausges ta l l tung . Chronologie und ethnischen Bestlmmung des sogenannten SchUCfenrlnges mit S-Qnden, f n „Studia S l a v i c a " , V , 3 - 4 , 1959, p . 3 2 7 - 3 6 1 . A u t o r u l arată eă t e r m e n u l de cultură BJe lo -Brdo nu mal oorespunde realităţii i s t o r l -oo ( p . 3 2 8 ) . t n b i b l i o g r a f i a maghiară d i n u l t i m i i a n i se fo loseşte , p e n ­t r u s e e X I - X I I I , t e rmenul de cultură a per i oade i a r p a d l e n e .

39 D i n a doua jumătate a seo . a l X I - l e a sfht cunoscute dispoziţii le r e ­g i l o r m a g h i a r i p e n t r u ob l i ga t i v i ta tea înmormîhtărilor lfhgă b i s e x i o i ( c f . Β . SsBke, Spuren des Heldentums i n d e r frUhmlttelalterlloheη Grăborfeldern U n g a r n s , „Studia S l a v i o a " , Π, 1956, p . 1 2 5 - 1 2 6 ) .

40 RADU H E 1 T E L , Archeologlsoho Beltrăge su den romanlschen Bau -denkmăiern aue SUdeiebenbUrgen, f h K R H A , S e r i e B e a u x - A r t s , 9 , 1972, 2 , p . 147. Elocventă este o l tuat ia de l a C f l n l o , l a numai 5 km

de Q I r b o v a , undo fh s e c a l X U I - l o a s fat atestaţi o o l o n i f t i i s a s i * a i c i β-au deeooper i t f ragmente ceramice d i n eeo. a l X l l - l e a , f h t r - u n s t r a t depus peste un n i v e l do l o c u i r e ou ceramică caraoterlet loă cul ­t u r i i D r i d u ( s e c X - X U ) .

41 R A D U H E I T E L , o p . c i t . , p . 143, f l g . 3a , b . 42 HERMANN F A B I N I und Mariana Beld ie D u m i t r a c h e , o p . o l t . , p . 9 2 . 43 RADU P O P A , S t r e i s f n g o o r g l u . E l n Z e u g n l s . . . , p . 5 8 - 6 0 . De ase -

menea s l S T E F A N P A S C U , M . R U S S U «1 c o l a b o r a t o r i , Cetatea D ă -b f c a , î n A M N , V . 1968, p . 1 6 4 , n . 2 5 .

44 A n a l o g i i p e n t r u i n e l e l e de tîmplă t K . H o r e d t , o p . o l t . , p . 139, f l g . 28 (două ine le datate s e c a l X I - l e a ) | Radu Popa, o p . o l t . , p . 53 , f l g . 12 (pent ru i n e l u l de d imens iuni mal m a r i ) .

45 G r o p i l e de morminte a le c i m i t i r u l u i săsoso oare a suprapus o l m i t l ­r u l d i n s e c a l X l l - l e a , f n oele mal multe c a z u r i , au fos t adfnoite m u l t f h pămîntul v i u ( m a i a les oele d i n e e o . e l X V n i - l e a , oînd a p a r f o a r t e f r eovent orientări N - S s i S - N ) . De asemenea, remaroem f a p t u l că cercetăr i le d i n i n c i n t a cetăţi i V l a o r i nu au avut un earao -t e r e x h a u s t i v .

46 C O R I O L A N S U C I U , o p . o l t . , v o l . I I p . 2 4 1 . 47 G . K I S C H , Z u r Ethymologie l a n d e e k i r o h l l e h e r Ortsaamen, f n B e i -

t r ă g e z u r Gescniohte d e r e v . K l r c h e A . B . i n Siebenbttrgen, S i b i u , 1922, p .278 j K a r l - K u r t K l e i n , S o h ă s s b u r g . . . , p . 1 7 9 .

48 P e n t r u o r g a n i z a r e a soc ia lă a seou i l o r f h seo . a l ΧΠ- lea , Bak6 O e s ă , Evoluţia soolală o i ooonomioă a s e c u i l o r f n secolele X I I I - X V , f η S t u d i i s i a r t i o o l o de I s t o r i e , Π, 1957, p . 4 1 .

49 Documente p r i v i n d i s t o r i a României, C, T r a n s i l v a n i a , I , veacul X I , Χ Π e l ΧΠΙ, p .150-151 (fh c o n t i n u a r e D I R , C I ) .

50 A . D . A L E X A N D R E S C U , Contribuţii , f h „Cumldava", v n , 1973,p.47¬52 ι L U C I A N C H I T E S C U , o p . o l t . , p .1059 -1060 .

51 K . H O R E D T , o p . o l t . , p . 1 2 3 . 52 Efec tu l s t a b i l i r i i graniţei pe O l t e -a resimţit f h Ţara Făgăraşului

p r i n îngroparea de t ezaure de mare v a l o a r e , aparţinînd popu-

281

www.mnir.ro

Page 30: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

laţlei autohtone, ce l de l e Stre ja-Cfrt işoara s l c e l de l a Făgăraş , c f . K u r t H o r e d t , o p . c i t . , p . 124-126.

53 Cercetări desfăşurate cu p r i l e j u l restaurări i a ces tu i Taior oe monu­ment medieval d i n T r a n s i l v a n i a , f h a n i i 1973, 1 9 7 6 - 1 9 7 7 - v e z i M A ­R I A N A D U M I T R A C H E , Cetatea săsească d i n Drăuşeni, j u d . B r a ­ş o v . . . , f h Ceroetărl a rheo log i ce , ν ο Ι . ΙΠ , Muzeul de I s t o r i e a l R . S . România, Bucureşti , 1979, p .155 «1 u r m .

54 D I R , C , I , p . 2 0 8 - 2 1 0 . 55 K a r l - K u r t K l e i n , o p . c i t . , p .175 | E r n s t Wagner, B o r a l t und t e r r a

D a r a u a , Z u r Ostgrenze des Andrea n i s o b en Reohtsgebietes , fn Sleb. A r c h . , 8 , 1 9 7 1 , p .82 \ Thomas N K g l e r , o p . o l t . , p . 2 0 - 2 1 .

56 S T . P A S C U , Voievodatul T r a n s i l v a n i e i , v o l . 1 , p . 136 . 57 Kozâk K a r o l y , X I - X I I I szăzadl e g y h i z i épltesset Vessprém megyében,

Γη Λ Veszprém Megyei mdzeumol kBzlemenyei , 8 , 1969, p . 223-226, f i g . 1 ι Sz .Czeg ledy Bona - Koppâny T i b o r , A k o s e p k o r i Ecser fa 1 u é s temploma, f h A r o h . E r t . , 1964, 1 , p . 4 1 - 6 0 | P a r a d i N a n d o r , A Hacs -Benedekpuszta i A r p a d - k o r l edényégetttkemena, f h A r c h . E x t . , 1967 , 1 , p .20 -37 ; Beia Horwâth, ArchaOlogieche Forsohungen i m J a h r e 1965, TlszaUrevény - Templomdomb, f h A r o h . E r t . , 1966 , 2 , p . 3 0 7 .

58 K u r t H o r e d t , Şantierul Moreşti , f h S C I V , I V , 1953, 1-2 , p . 2 9 3 - 2 9 6 , f i g . 1 4 .

59 B o k ô G e z i i , o p . c i t . , p . 3 9 - 5 6 j MARIANA B E L D I E , „Rotonda" d i n Odorhe lu -Seculesc ş l problema datării monumentulu i , f h „ Revista Muzeelor ş i Monumente lor " , s e r i a Monumente l s t o r i o e ş i de ar tă , X L I I , 1974, 1 , p . 6 2 .

60 Termenul de t e r r a deşerta a fost convingător exp l i oa t r e o e n t de Thomas NKgler , Zum Gebrauoh des Ausdruoks „ torra d e ş e r t a " i n ' e i n i g e n Urkunden des 1 2 - 1 3 . J a h r h u n d e r t e , f n „Studii ş l comunicări, A r h e o l o g i e - I s t o r i e " , 18 , 1974, p . 5 1 - 6 0 .

61 K . K . K L E I N , Luxemburg und SiebenbUrgon, fh S l e b . A r c h . , 5 , 1966, p . 5 3 .

62 K . K . K L E I N , S o h K s s b u r g . . . , p . 1 7 7 . 63 V e z i nota 4 . H . M U l l e r , o p . o l t . , f h „ A r o h i v " , 3 6 , p . 3 5 , o r a de p ă ­

r e r e că acest nume a fost adus de ooloniştl d i n p a t r i a l o r de or ig ină . 64 V e z i nota 17 . 65 Informaţie de l a Hermann F a b l n i . 66 K u r t H o r e d t , Z u r s lebenburgleohen Burgenforechung , f h „ S U d - O s t -

F o r s c h u n g e n " , V I , 1 9 4 1 , MUnchen, p .608 | Radu Popa , Die B u r g e n . . . , p . 257 .

67 K u r t H o r e d t , o p . c i t . , p . 6 0 9 . 68 As t f e l de b l s e r l o i s fnt ounosoute f h S l ovac ia , f i i n d denumite ,Ηβιτη -

k i r c h e n " o r i „Emporenkirchen" (de exemplu b i s e r i c a d i n V a r s a n y , datată l a m i j l o c u l s e c a i ΧΠ- lea , c f . Văolav Manei , Stredoweka, a r c h i t e k t u r a na S loveaska , Pre ha 1937 (rezumat g e r m a n , p.416-448), f i g . 1 4 , p .132 ş l p l . X V / 2 2 .

282

www.mnir.ro

Page 31: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

69 V . V A T Â S I A N U , I s t o r i a a r t e i europene , v o l . I Epooa med ie , 1967 , p . 271-2^2 ι cap i to le oubice decorate ou Bogmonte de eero (ou a o u -t u r l ) ι eole de l a Paulinasella s fht datate l a înoeputul eeo* a l Χ Π - l m , oole d i n c r i p t a domului d i n Nordhausen l a m l j l o o u l a c e l u i a f seo o l , (ambele s fnt looal ităti d i n T u r l n g l a ) , c f . F r l e d r l o h und Helga Mb*-b i u s , S a k r a l e Baukunst m l t t e l a l t e r l l o h o Kunat i n d e r Deutaohea D e -m o k r a t l s o h e n R e p u b l i k , p . 2 0 9 , f l g . 3 1 , p . 2 0 8 , f l g . 6 3 ) .

7 0 G H E O R G H E A N G H E L , C a t ^ . . . , p . 3 0 - 3 1 . 71 Q . E D . M Û L L E R , Das Deutsobtum und d i e s ekundnren Sledlungon l n

S lebenbUrgen , „Korr !* , 5 2 , 1929 . 72 P e n t r u probe lma p r l T l n d g r e a T i l , Thomas N X g l e r , Aşezarea s a ş i ­

l o r . . . , p . 1 0 0 - 1 0 3 . 73 E s t e necesar să a m i n t i m oă s - a u fac ut unele î n c e r c ă r i de a i d e n t l —

f l c a l o o a l l t a t e a „ r l l ia Alb (a ) o e c c l e a l ( a ) e " menţionată f h t r - u n d o - : oumont d i n 1231 c u V i s c r i , dooument p r i n o a r e B e l a , f i u l v i o o r e -g e n t u l i u l A n d r e i Π, scuteşte de d ă r i mal multe eate a l e e a v a l e r l -l o r s a ş i C o r r a r d s i D a n i e l , f i l l l u i l o a n L a t i n u l , p r i n t r e oare ae a f lă s l l o o a l l t a t e a menţionata. F i i n d un sat fn p r o p r i e t a t e pr ivată n u poate f l I d e n t i f i c a t c u V i s c r i , o i c u satul Albeşti d i n valea T f r -n a v e i M a r i . P r i m a i d e n t i f i c a r e o găsim f h D I R , C, I , p . 254 - 233 | C o r i o l a n S u c i u , o p . o l t . , v o l . I I , p . 2 3 1 | Gosa E n t a , Die B a u k u n s t T r a n s s l l v a n i e n s i m 1 1 - 1 3 . J a h r h u n d e r t , I i . T e i i , H i s t o r i s o h e A n g a -b e n , A H A , X I V , 1968 , 3 - 4 , p . 1 3 5 . t n co l e c ţ ia de documente F . Z i m m e r m a n n «1 C a r l W e r n e r , Urkundenbuoh a u r Geeohlohte d e r Deutsohen i n S iebonbUrgon , v o l . I , p . B - 9 , l o c a l i t a t e a nu este b ien* t i f l o n t a . I i l e n i t f l o a r o a ou Albeşti a p a r e l a K . K . K i o l a , t i o h t f s s b u r g . . . , p . 1 8 0 . B i b l i o g r a f i a p r i v i t o a r e l a Johann L a t i n u a e e t e o u p r l n a ă t o a r e . menţionam n u m a i Q . E . M U l l e r , 1st das Andreanum ' Tem J a h r o 1224 eine Fhluohung 7 , f n S l e b . V j e o b . , 1 9 3 3 , p . 1 1 2 - 1 3 1 .

74 D 1 K , C , I I , p . 4 3 0 . 75 I b i d e m , p . 4 3 0 - 4 3 1 . 76 I b i d e m , p . 4 3 3 - 4 3 4 | C o r i o l a n S u o l u , l o è . c i t . 77 D I R , C, I , p . 2 1 0 f Ş t . P a s c u , o p . o l t . , p . 1 4 3 . 7 8 t n s a t u l G f r b o v a ex i s tă alături de bazi l ioă romanloă f i o ce tate ouj

a n turn- locuintă , preaupuaă a f l aparţinut une i f a m i l i i de g r e a v l , o f . K u r t H o r e d t , Z u r e lebenbUrglachen B u r g e n f o r s c h u n g . · . , p .599 f l 6 0 7 .

79 A l b e r t B o r g e r , V o l k s a ă h l u n g . . . , p . 5 8 .

L ' É V O L U T I O N D E L A C I T A D E L L E P A Y S A N N E D E V I S C R I λ L A LUMIÈRE D E S R E C H E R C H E S A R C H E O L O G I Q U E S E T

D ' A R C H I T E C T U R E

Rdsumâ

P a r l a . su i te des .reç here ho s archéologiques et d ' a r c h i t o ç t u r e , c o r - i

283

www.mnir.ro

Page 32: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

r o bo r i -o a av*;c l os so a r c o 3 é c r i t e s on a pu c o n s t a t o r p lua i ours étapes, do développement do l a c i tade l l e de V i s c r i , dép .do I i r a s o v i

- l a c o n s t r u c t i o n d ' u n e chapo l l c funéraire ayant des dimonsions rédu i t es , é levéo p a r un groupe do gardes dos f r o n t i b r o s szo l c lers , p o n ­dant l a p r o m i c r o moitié du Χ Π Θ s i è c l e ;

- pondant l a p r e i n i o r o moitié du X I I I e s l o c l e , l ' é d i f i c e change sa f o n o t i o n , devenant c o u r féodalo p o u r uno f a m i l l e do g r e f s (ohefs m i l i -t a i r ο s dos groupos c o l on i sés ) )

- au début d u X I V 0 s i èc le l ' e n s e m b l e e u t r o en possoss ion d 1 uno communauté l l b r o allomando et l a chapol lo dev ient ég l i e s p a r o i s ­s i a l e ;

- au X V I 0 s i b c l o l ' é g l i s e est pro longée v o r s l ' o u o s t et l ' a n c i e n donjon féodal ost transformé en t o u r - c l o c h e r ;

- on 1630 ot 1649 l ' o n c o i n t e es t développée p a r l ' éd i f i cat ion dos t o u r s s ituées au sud ot à l ' o u e s t ;

- e n t r e le X V I I I 0 et l o X I X e s i è c l e , à l a sui te de nouvel les t r a n s ­f o r m a t i o n s l a c i t a d e l l e paysanne a c q u i t l ' a c t u e l a s p e c t .

L E G E N D E D E S F I G U R E S

F l g . 1 . - P l a n do l a c i t a d o l l o paysanne do V i s c r i . 1) sect ions archéo lo - , g iques (1970-1971) ; 2) f ondat ions découvertes ;3 ) murs do s o u ­te no ment devant l os t o u r s ; a - b , o - d , o - f p r o f i l s établis dans lo c h o o u r ; A - D - c o n t r o f o r t a a joutée ; tombos oh o n t - été trouvés d o s nnnnnux Ίη bouolo r>t don ino i i i i i i ina ,

F l g . 2 . - L a c i t a d o l l o paysanno do V i s c r i , I ot I I . L e résultat dos f ou i l l os i dans le c h o e u r : 1 . t e r r o v i e r g e ; 2 .revêtement de s o l en b r i q u e s t r i a n g u l a i r e s s u r uno coucho de m o r t i o r ; 3 . a r c t r i o m p h a l ajouté; 4 . f ondat ion de l a c h a i r e a c t u o l l c ; 5 . c r y p t e ; ô . p l a n c h o r .

F l g . 3 . - L a c i t a d e l l e paysanne de V i s c r i , I ot Π . Résultats dos f o u l l l o s dans l a nef : 1 . t e r r o v i o r g o ; 2 . s o l b r u n ; 3 . t r o u s âc l ' e c h a f a u -dage ; 4 . c r y p t e s ; 5 . p a r t i e pro longée de l a nof ; 6 . a r t t r i ompha l a jouté ; 7·· fondation do l a c h a i r e a c t u o l l o ; 8 . t e r r o ameub l i o .

F l g . 4 . - P r o f i l s dans l e choeur ( a - b , c - d , o - f ) j 1 . t e r r o v i o r g o ; 2 . s o l b r u n j 3 . s o l n o i r ; 4 . m o r t i o r ( l ' a b s i d e on hémicyc le ) ; 5. s o l b r u n c l a i r aux g r a i n s de m o r t i e r ; 6 . t o r r o d a t t u o ; 7 . mor . t ior provenant de l a fondat ion d u c h o e u r ; 8 . s o l mélangé; 9 . m o r t k t r f i n pour l e rovôtomont de s o l on b r i q u e s ; 1 0 . b r iques t r i a n g u ­l a i r e s ; 1 1 . r e m p l i s s a g e ; 1 2 . b r i q u o s r e c t a n g u l a i r e s ; 13 . tombes des X V r ^ - X V T l T 9 s i è c l e s ; 1 4 . d é b r i s et s a b l e ; 1 5 . p l n n c h o r actuel ; 3«f . - f o s s é de f o n d a t i o n ; 9 . d . - f o s s é do démolit ion.

F l g . 5 . - L a c i t a d o l l o paysanne do V i s c r i . Déroulement do la paro le n o r -diquo do l a nef .

F l g . 6 . - L a c i t a d o l l o paysanne de V i s c r i . P r o f i l do la p a r o i s est do la s e c t i on S 3 . 1 . t e r r e v i e r g e ^ 2 . s o i b r u n ; 3 t e r r o g l r . j s e ; 4 ,

284

www.mnir.ro

Page 33: EVOLUŢIA CETĂŢI TÀRANESTI DIE LA VISCRI, JUD ......din Transilvania Filiaţi. capitelulua oiu olubuoe a fndepftrtatft provet nind poate di Anglian , el ee r&epfbdeşto ou, fr sunl

m o r t i o r do 1·enceinte o v n l o ; 5 . s o l chf i ta lnt aux c a i l l o u x j 6 . coucho de démolition do l ' e n c e i n t e ovnlo j Ţ .coueho de démoli— t l o n de l ' a n c i e n n e s a c r i s t i e i 8 . m o r t i o r de l ' o n c n l n t o do 1830; 9· so l châtain c l a i r aux g r a i n s de m o r t i e r ; 10 . s o l mélangé avec du g r a v i e r ; 11 «solmélangé avec des f ragments de t u i l e s ; 12* humus a c t u e l ; 1 3 . so l b r u n ot s a b l e ; 1 4 . s o l b r u n , sable ot g r a ­ins de m o r t i o r ; 15 . tombos des X V I - X V I I I e s i è c l e s ; 1 6 . f o n d a ­t i o n de l ' o n c o i n t e o v a l e ; 17 . f ondat ion d ' u n o p a r t i e du m u r do l ' en t rée voûtée ; 18 . fondat ion de l ' a n c i e n n e s a c r i s t i e ; 1 9 . o o n -t r e f o r t A .

F i g . 7 . - L o s étapos de c o n s t r u c t i o n de l a c i t a d e l l e paysanne de V i s c r i i 1 . L a chapel le - X I I e s i b c l o ; 2 . l a t o u r , l a t r i b u n e et l ' e h c l o n t e ovale - X I I I e s i è c l e ; 3 . le choeur p o u r v u de o o n t r e f o r t s - e n v i r o n 1300; 4 . c o n t r e f o r t s destinés λ s o u t e n i r l e chemin de r o n d e ; t o u r s - p r e m i e r e moitié d u X V I e s i è c l e ; S* l a t o u r nord ique et c o l l e de l ' o u e s t ( 1630; 1649) ; 6 . c o n t r e f o r t s a j o u t é s - 1 7 1 5 ; 7* ad jonc t i ons t a r d i v e s *

285

www.mnir.ro


Recommended