+ All Categories
Home > Documents > evoluția automobilului

evoluția automobilului

Date post: 02-Oct-2015
Category:
Upload: oleapagu
View: 86 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
car
15
Evoluția automobilului Apariția primelor automobile este strâns legată de descoperirea și perfecționarea mașinii cu abur și a motorului cu ardere internă . Primele automobile au apărut pe la mijlocul secolului trecut și erau echipare cu motor cu abur, iar spre sfârșitul secolului , motorul cu abur începe să fie înlocuit cu motorul cu ardere internă . Aceste automobile erau prevăzute cu roți fără pneuri , veau o transmisie simplă , masă mare, iar viteza de deplasare era foarte redusă . Primele automobile au fost utilizate în special pentru transportul persoanelor . În secolul XX , începe folosirea roților cu pneuri , s-au perfecționat motorul cu ardere internă și transmisia , au crescut vitezele de deplasare și s-a diversificat continuu construcția automobilului . Dup cel De-al Doilea Război Mondial , se produce un salt calitativ important în perfecționarea și modernizarea automobilelor, acordându-se o o atenție deosebită economicității , siguranței circulației și
Transcript

Evoluia automobilului Apariia primelor automobile este strns legat de descoperirea i perfecionarea mainii cu abur i a motorului cu ardere intern . Primele automobile au aprut pe la mijlocul secolului trecut i erau echipare cu motor cu abur, iar spre sfritul secolului , motorul cu abur ncepe s fie nlocuit cu motorul cu ardere intern . Aceste automobile erau prevzute cu roi fr pneuri , veau o transmisie simpl , mas mare, iar viteza de deplasare era foarte redus . Primele automobile au fost utilizate n special pentru transportul persoanelor . n secolul XX , ncepe folosirea roilor cu pneuri , s-au perfecionat motorul cu ardere intern i transmisia , au crescut vitezele de deplasare i s-a diversificat continuu construcia automobilului . Dup cel De-al Doilea Rzboi Mondial , se produce un salt calitativ important n perfecionarea i modernizarea automobilelor, acordndu-se o o atenie deosebit economicitii , siguranei circulaiei i reducerii masei proprii .n anul 1880 , Dumitru Vsescu , student la Paris , a realizat un automobil original acionat cu abur . Primul automobil aerodinamic din lume a fost construit n anul 1923 de inginerul Aurel Persu . Autoturismul , fr diferenial i cu motorul n spate , a fost brevetat n mai multe ri .Dup cel De-Al Doilea Rzboi Mondial , n ara noastr au fost realizate de ctre unii ingineri i tehnicieni talentai un numr de cteva automobile prototip la care soluiile utilizate n ce privete motorul , transmisia i carozeria , s-au situat pe acelai plan cu automobilele strine de atunci , de aceeai capacitatea cilindric . Vehiculele cu abur Primul vehicul acionat cu abur poate fi considerar cel realizat n jurul anului 1672 de ctre clugrul iezuit flamand Ferdinand Verbiest . Acesta era un fel de jucrie pentru mpratul Chinei , deci incapabil s transporte pasageri. Adevratele vehicule de acioanre prin fora aburului au aprut n Europa din perioada revoluiei industriale , cnd mainile ncepe s joace un rol tot mai important . Francezul Nicolas-Joseph Cognot realizeaz , n 1770 i 1771 (dup unele surse n 1776), un fel de crucior propulsat prin fora aburului i destinat s transporte greuti , invenia care totui s-a dovedit insuficient . Ulterior , acest dispozitiv a fost preluat i dezvoltat de forele armate pentru deplasarea tunurilor .Nici aici nu a avut prea mare succes , deoarece avea o vitez prea mic (maxim 4 km/h) i nu prea mare autonomie de deplasare (circa 15 minute).Automobilul este un vehicol rutier , carosat i suspendat elastic pe cel puin trei-care se poate deplasa pe mijloace de propulsie proprii n diferite condiii de teren destinat transportului direct sau prin traactarea al unor ncrcturi ce pot fi bunuri , persoane . Primul proiect de automobil a fost opera lui Leonardo da Vinci (1452-1519) , care preciza acionarea autovehicolului cu motor orologic (cu arc special). Proiectul nu a fost realizat niciodat .

Primul automobil din lume este un Benz din 1886

1. 1796 prima realizare concret : reciclul construit de capitanul francez de artilerie Joseph Cungnot.Triciclul era acionat . 2. 1845 mecanicul Onesiphare Pecquer inventeaz i aplic pentru prima oar mecanismul diferenial. 3. 1880 Dumitru Vsescu construiete automobilul cu aburi Vsescu.

4. 1855 Karl Benz realizeaz primul automobil cu motor cu ardere intern. 5. 1890 apar automobilele Panhard-Levassor , acionate de motoare cu combustie intern construit de Gottlies Daimler . 6. 1893 Maybach realizeaz primul motor alimentat printr-un carburator cu jicloare . 7. 1894 are loc prima cursa automobilistic pe ruta Paris-Rouen (140 km) ctigat de ctre un automobil cu abure. 8. 1894 Dunlop inventeaz roile de automobil cu anvelope de cauciuc i camer de aer . 9. 1899 Camille Jenatzy stabilete primul record de vitez, depind 100 km/h , cu un automobil acionat cu un motor electric .

10. 1901 Paul Daimler reaalizeaz primul automobil cu forme i soluii constructive , moderne, asemntoare celor de astzi . 11. 1906 firma Mercedez produce primul autoturism prevzut frne pe roile din fa . 12. 1906 apar primele modele de automobile cu perbriz. 13 .1909 - apare primul automobil fabricat n seria Ford T (pn la acea dat automobilele se descutau la comand). Modelul Ford T va fi fabricat pn n 1927 n 14662946 exemplare . 14. 1909 Victor Hemery stabilete un nou record de vitez depind 200 km/h cu un automobil Benz cu motor de benzin . 15. 1924 uzinele MAN construiesc primul autocamion cu motor Diesel . 16. 1926 G.Constantinescu realizeaz protipul unui automobil echipat cu un convertizator de cuplu . 17. 1930- se aplic pentru prima oar sistemele de alimentare cu pomp de benzin . 18. 1938 se fabric primele automobile echipate cu cutie de viteze automat . 19. 1950 firma Rover construiete primul automobil acionat de o turbin cu gaz. 20. 1953 apar primele automobile echipate cu frne disc . 21. 1957 la Campulung Muscel se produc primele autobuze . 22. 1971 uzina de auto camioane Braov produce primul auto camion cu motor diesel .

Dup apariia motorului cu ardere intern , cu pistoane n micarea rectilinie, alternativ , putem vorbi n adevratul sens al cuvntului de apariia automobilului . O importan eosebit o au i marile descoperiri ale vremii cum ar fi : - realizarea electromagnetului de ctre Ampere n 1830 .- descoperiea fenomenului de inducie n 1831 de ctre Faraday.- bobina de inducie construit n 1855 de ctre Ruhm Korff.- acumulatorul electric inventat de Plante n 1959 .

Odat cu rzboiul mondial , automobilul i-a evideniat calitatea nebnuit pn atunci , dovedindu-se a fi un adevrat atu al armatelor care l-au folosit. Automobilul din anii 30 nu mai seamn deloc cu cel de dinaintea Primului Rzboi Mondial. Constructorii puneau mare accent pe confort, adugnd accesorii precum aprinztor de tigar , lumin n interior , tergtoare electrice sau mecanice , oglind retrovizoare , semnalizatoare de direcie , roat de rezerv , iluminarea numerelor de circulaie , etc., lucruri att de banale n ziua de azi . Dup ce De-Al Doilea Rzboi Mondial asistm la o adevrat explozie a industriei automobilistice ; de asemenea asistm i la transformarea automobilului n prima main a activitii social-economice moderne . Au aprut automobile att de cunoscute de noi , precum : Cadillac i Oldsmobile , lansate n 1949 , Trabant , mainele Voskswagen (1946) .

Motorul n V , rezervat iniial mainilor puternice sau de curse , cu cel puin 8 cilindrii , a nceput s fie construit n 6 cilindri (Buik 1960 ) i 4 cilindri n 1962 (Ford Taunus 2M ) . Motorul cu 12 cilindri n V a rmas apanajul automobilelor de curs , precum Maseratti , Aston Martin , Ferari .

Instalaia de alimentaree cu energie electric . Bateria de acumulatoare Ea constituie sursa de energie pentru pornirea motorului i alimentarea consumatorilor electrici ai automobilului cnd motorul este oprit sau cnd generatorul nu debiteaz suficient energie electric , la consumul de vrf . Bateriille de acumulatoare cele mai utilizate sunt acide , cu plci de plumb. Se mai folosesc i baterii de acumulatoare alcaline : fero-nichel , cadmiu-nichel , argint-zinc i alte combinaii de alimente chimice unele dintre ele au un radoment destul de ridicat , fiind utilizate pentru antrenarea electromobilelor tinnd cont de tendinele moderne actuale. Elementele unei astfel de baterii au plcile pozitive din oxizi ai metalelor respective (Ni, Cd,Ag ), iar pe cele negative sub form de past de metal spongios (Fe, Cd, Zn) i sunt montate alternativ ntr-un vas de oel nichelat , perforat, electrolitul este un hidroxid de potasiu diluat cu ap, avnd densitatea medie de 1,20 g/cm3. Elementul se ncarc n anumite condiii la o surs de curent continuu. Reacile electrochimice reversibile furnizeaz energie electric la o tensiune de circa 1,5 V/element . Pentru o baterie de 6V , se nseriaz o baterie de patru sau cinci elemente . Datorit avantajelor de meninere a capacitii de descrcare la intensiti mari i concentraia electrolitului constant impune folosirea baterielor alcaline , ns variaia capacitii cu temperatura (scderea ei la temperaturi joase cele cu Ni-Fe devin inutilizabile), oxidarea n ap a zincului la bateriile Ag-Zn , cu degajarea de hidrogen i deci pericol de explozie , precum i costul foarte ridicat nu permite lor pe scara larg n condiiile actuale. Bateria de acumulatoare cu plci de plumb (fig11.1) este format din bacul (monoblocul) 1 i elemenii 11 , legai n serie ; n interiorul bacului se gsete electrolitul (o soluie de acid sulfuric n ap destilat ). Bacul 1 este un vas din ebonit sau material plastic rezistent la aciunea acidului sulfuric , compartimentat prin perei interiori, dup numrul elemenilor ( de obicei, 3 sau 6). Elementii 11 sunt formati dintr-o serie de placi pozitive si negative izolate intre ele prin separatoare. Compozitia placilor este presata pe grataxedin alij de Pb si Sb (plumb sii stibiu).


Recommended