CMYK Adresa: Pietonalul Transilvaniei nr.5; Tel: 0231.511.112 Fax: 0231.511.212; e-mail: evenimentul.bt@gmail.com Anul VI • nr. 236 (1761) • Miercuri, 1 decembrie 2010 • 8 pagini 50 BANI EXPRIM{-TE LIBER PE www.evenimentuldebotosani.ro Pagina 4 Pagina 5 Nova Apaserv pune boto\[nenii la plata «furturilor \i pierderilor» de ap[ Taxele \i impozitele locale nu cresc Pagina 4 }nc[ un angajat al MAI este implicat ]ntr-un dosar de contraband[. Un poli`ist de frontier[ boto\[nean, fiul \efului de post din Dr[gu\eni, a fost re`inut mar`i diminea`[, ]n urma unei ac`iuni comune a IPJ, Poli`iei de Frontier[, Direc`iei Generale Anticorup`ie Boto\ani, SRI \i Serviciului Intern de Protec`ie \i Paz[ Boto\ani. Pagina 3 Poli`ist de frontier[, partener cu infractorii
A n u l V I • n r . 2 3 6 ( 1 7 6 1 ) • M i e r c u r i , 1 d e c e m b r i e 2 0 1 0 • 8 p a g i n i
50 BANI
E X P R I M { - T E L I B E R P E w w w . e v e n i m e n t u l d e b o t o s a n i . r o
Pagina 4
Pagina 5
Nova Apaserv pune boto\[nenii laplata «furturilor \i pierderilor» de ap[
Taxele \i
impozitelelocale nu
cresc Pagina 4
}nc[ un angajat alMAI este implicat]ntr-un dosar decontraband[. Un
poli`ist de frontier[boto\[nean, fiul
\efului de post dinDr[gu\eni, a fost
re`inut mar`idiminea`[, ]n urma
unei ac`iuni comune aIPJ, Poli`iei de
Frontier[, Direc`ieiGenerale Anticorup`ie
Boto\ani, SRI \iServiciului Intern de
Protec`ie \i Paz[Boto\ani.Pagina 3
Poli`ist de frontier[,partener cu infractorii
2 1 decembrie 2010Jandarmii vor asigura ordinea public[. De Ziua Na`ional[ a României angaja`ii Inspectoratului deJandarmi Jude`ean Boto\ani, vor executa mai multe misiuni de ordine public[ la manifest[rile ce vor
avea loc ]n Boto\ani \i-n alte localit[`i din jude`. }n municipiu, ei vor asigura men`inerea ordinii publicela manifest[rile care se vor desf[\ura, la monumentul Eroilor din cel de-al doilea r[zboi mondial \i lapatinoarul din fa`a s[lii polivalente ,,Elisabeta Lip[”. Jandarmii vor mai veghea la buna desf[\urare a
manifest[rilor ocazionate de Ziua Na`ional[ a României \i-n ora\ele Dorohoi \i Fl[mânzi.
TOPNEWS
Copii din claseprimare cu program\colar dup[-amiaz[Elevii din clasele primare din opt uni-
t[`i \colare boto\[nene din mediul ruralvor ]nv[`a dup[-amiaza. Aprobareaschimb[rii programului pentru clasele I-IV a fost luat[ ]n cadrul Consiliului deAdministra`ie al Inspectoratului |colarJude`ean (I|J), având ]n vedere c[ legeaprevede c[ ]nv[`[mântul primar are pro-gram de diminea`[. Din cele declarate deinspectorul \colar Daniel Buc[taru, purt[-tor de cuvânt al I|J, acolo unde au fostprezentate motive ]ntemeiate, cu aproba-rea p[rin`ilor, au trecut clasele de I-IVdup[-amiaza. „Problema este c[ de obiceielevii de la I-IV sunt din localitate iarelevii de la clasele V-VIII sunt din toat[comuna. Dintre cei din gimnaziu sunt ceimai mul`i care fac naveta \i atunci au fostadu\i ]n program de diminea`[ pentru a lefi mai comod”, a declarat inspectorul \co-lar al I|J. Vor ]nv[`a dup[ amiaza eleviide la primar de la \colile Dumeni, Sara-fine\ti - Corni, Fundu Her`ii - Cristine\ti,Ungureni Nr. 2, Vorniceni, Cerbu -Cop[l[u \i Poiana - Vorona. (PetronelaRotariu)
Nici un boto\[neannu a intrat la INM
La concursul organizat s[pt[mâna trecut[de c[tre Institutul Na ional al Magistraturii(INM), pentru persoanele cu o vechime ]nspecialitate juridic[ de cel pu in cinci ani,nici un boto\[nean nu a fost admis.
La concurs s-au ]nscris ]n total peste1.600 de persoane, dintre acestea, 17fiind din Boto\ani, pentru 60 de posturide judec[tor \i 50 de posturi de procuror.Potrivit listelor publicate pe site-ul INM,nici unul dintre cei 17 boto\[neni nu aavut note destul de mari, peste 7.00, pent-ru a primi un loc pe listele institu`iei. Laconcurs au putut participa fo\tii judec[tori\i procurori care \i-au ]ncetat activitateadin motive neimputabile, avoca`ii, nota-rii, asisten`ii judiciari, consilierii juridici,personalul de proba`iune cu studii superi-oare juridice, ofi`erii de poli`ie judiciar[cu studii superioare juridice, grefierii custudii superioare juridice, persoanele careau ]ndeplinit func`ii de specialitate juridic[]n aparatul Parlamentului, Administra`ieiPreziden`iale, Guvernului, Cur`ii Consti-tu`ionale, Avocatului Poporului, Cur`ii deConturi sau al Consiliului Legislativ, dinInstitutul de Cercet[ri Juridice al Aca-demiei Romane si Institutul Romanpentru Drepturile Omului, personalul despecialitate juridic[ din MinisterulJusti`iei, Ministerul Public, Consiliul Su-perior al Magistraturii, Institutul Na`ionalde Criminologie, Institutul Na`ional deExpertize Criminalistice \i din InstitutulNa`ional al Magistraturii, cadrele didac-tice din ]nv[`[mântul superior acreditat,precum si magistra`ii-asisten`i de la }naltaCurte de Casa`ie si Justi`ie, cu o vechime]n specialitate juridic[ de cel pu`in cinciani. (D[nu` Rotariu)
La zece ani de la ]nfiin-`area Asocia`iei Tereza,persoanele infectate cuHIV ]nc[ nu au sc[pat dediscriminare. Uneorichiar ]n spitale se izbescde astfel de situa`ii. Au]nv[`at ]ns[ cum s[ ]\iascund[ statutul de sero-pozitivi pentru a duce ovia`[ normal[. Mul`idintre copiii infecta`i cuHIV cu ani ]n urm[ ]nspitale sunt acum stu-den`i. „Avem peste 20 destuden`i. Nu se ]ntâlnesccu discriminarea pentruc[ nu li se cunoa\te sta-tutul”, spune CarmenAlexa, pre\edinta Aso-cia`iei Tereza.
Reprezentan`ii Asocia`iei Terezas-au ]ntâlnit, ieri, pentru a come-mora victimele maladiei \i a oma-gia ziua de 1 decembrie, declarat[„Zi Interna`ional[ de Lupt[ ]m-potriva HIV/SIDA”. }ntâlnirea adebutat cu un moment de recule-gere ]n memoria victimelor mala-diei. }n acest an, Asocia`ia Tereza\i-a propus s[ marcheze ZiuaInterna`ional[ de Lupt[ ]mpotrivaHIV/SIDA prin ac`iuni de infor-mare ]n comunitate. Voluntari aiasocia`iei au ]mp[r`it trec[torilorpliante, bro\uri cu informa`ii
despre infec`ia cu HIV, dar \i pre-zervative. „Vom merge ]n comu-nit[`i rurale. Deja am trecut prinlocalit[`i ca: |tef[ne\ti, Mano-leasa, Tru\e\ti, Hlipiceni, Cân-de\ti, unde am ]mp[r`it oamenilorprezen`i ]n apropierea prim[riilorbro\uri cu informa`ii despre infec-`ia cu HIV. Din p[cate, ]n ultimulan num[rul cazurilor noi de in-fec`ie cu HIV a crescut ]n Boto-\ani. S-au ]nregistrat aproximativ20 de noi cazuri. Metoda de in-fectare cea mai des ]ntâlnit[ estecea de contact sexual neprotejat”, adeclarat Carmen Alexa, pre\edintaAsocia`iei Tereza.
Pe lâng[ campania na`ional[ delupt[ anti-SIDA „Deschide`i ini-
ma”, anul acesta UNOPA a ]mpli-nit 10 ani de lupt[ ]mpotriva HIV.Reprezentan`ii Asocia`iei Tereza]\i aduc aminte c[ acum 10 ani aupornit ]n lupt[ nu doar ]mpotrivaunui virus, ci \i a unui sistem, cândpersoanelor seropozitive nu le eraurecunoscute drepturile. „Erau dis-crimina`i, erau da`i afar[ din \coli,nu erau medicamente. Din p[cate,mai sunt \i acum cazuri de discri-minare. Ne mai ]ntâlnim cu cazuride discriminare prin spitale. Darca s[ le prezin`i trebuie s[ ai ac-ceptul persoanei seropozitive carea trecut printr-o astfel de experien-`[”, mai precizeaz[ Carmen Ale-xa. Aceasta a adus ]n aten`ie \isitua`ii anormale ]n care pe certifi-
catele prenup`iale de la medic searat[ c[ persoana nu este infectat[,]n urma analizelor, pentru ca dup[câteva luni s[ afle c[ de fapt unuldintre cei doi so`i era infectat.
Reprezentan ii Asocia iei Terezamai men ioneaz[ c[ tinerii infecta icu HIV au ]nv[`at s[ treac[ pestestatutul lor de seropozitivi. }nva`[]n licee, ]n facult[ i dar se tem s[ nuli se afle „problema”, con\tien i c[s-ar confrunta cu discriminarea.Pre\edinta Asocia iei Tereza sus i-ne \i c[ sunt tinere infectate cu HIVcare acum se preg[tesc s[ devin[mame. „Statutul de persoan[ infec-tat[ nu ] i poate r[pi bucuria de a fimam[”, preciza ieri pre\edintaAsocia iei Tereza. (A. Dimitriu)
Ministerul Educa`iei, Cerce-t[rii, Tineretului \i Sportuluia organizat festivitatea depremiere a elevilor care auob`inut distinc`ii la olimpia-dele \i concursurile \colareinterna`ionale ]n anul \colar2009-2010.
Cu acest prilej au fost recompensa`i120 de elevi câ\tig[tori ai 140 dedistinc`ii (31 de medalii de aur saupremii I, 51 de medalii de argint saupremii II, 55 de medalii de bronz saupremii III \i 3 men`iuni) la olimpiadeleinterna`ionale sau regionale (juniori \iseniori) de matematic[, biologie, filo-sofie, geografie, chimie, fizic[, infor-matic[, limb[, comunicare \i litera-tur[ român[, limb[ latin[, astronomie\i astrofizic[. De asemenea, au fostpremia`i cei 154 de profesori care i-au preg[tit, precum \i cele 62 de \colidin care provin laurea`ii. Jude`ul Bo-
to\ani a fost reprezentat de o singur[elev[, Adeliana Fulga. Premiant[ aolimpiadei na`ionale de limba român[,aceasta a fost elev[ la Colegiul Na`io-nal „Grigore Ghica” din Dorohoi.
Potrivit reglement[rilor ]n vigoare,\i ]n acest an, prin ordin al ministruluiEduca`iei, cuantumurile premiiloracordate medalia`ilor la olimpiadeleinterna`ionale sau regionale pe disci-pline au fost indexate. Pentru profe-sorul/profesorii care au preg[tit ele-vul/elevii se acord[ un singur premiu,]n cuantumul cel mai mare prev[zutpentru unul din elevii s[i/lor. Pentru\coala pe care elevul/elevii o frec-venteaz[ sau au frecventat-o se acord[câte un premiu, ]n cuantumul prev[-zut pentru fiecare elev premiat. }nacest ultim caz, sumele primite vor fiutilizate pentru dot[ri destinate spriji-nirii eficien`ei procesului de ]nv[`[-mânt. Fondul total de premiere alocatde MECTS este de 1.823.725 RON.(Petronela Rotariu)
Florin Sandu a fost desemnat ]nunanimitate de c[tre membrii Adu-n[rii Generale a Ac ionarilor (AGA)administratorul special al SCTermica SA. Asta dup[ ce, ]n urm[cu câteva zile, prin decizia pronun-`at[ de Tribunalul Boto\ani s-a dis-pus deschiderea procedurii insol-ven`ei societ[`ii. Constantin Dasc[-lu, administratorul juridiciar alfostului furnizor de termie ]n sistemcentralizat, a propus numirea luiFlorin Sandu pe acest post, ac`io-narii fiind de acord cu nomina-lizarea f[cut[. }n aceste condi`ii,Sandu, al[turi de angaja`ii r[ma\i ]nsocietate, urmeaz[ s[ se ocupe derecuperarea crean`elor atât de lapersoanele fizice cât \i juridice.„Cam ]n doi ani am putea recuperacrean`ele, sunt câteva mii de debi-tori. Pentru asta, b[nuiesc c[ vom
avea nevoie de minimum cinci-\aseoameni, ]n func`ie de num[rul dedosare”, a declarat Constantin Das-c[lu. Dileme din partea ac`ionarilorau existat ]n ceea ce prive\te modulde remunerare a lui Florin Sandu.Cel mai probabil, acesta va fi anga-jat al SC Modern Calor, noua so-cietate de termoficare, dar se vaocupa de obiectul de activitate alfostului operator, SC Termica SA.(M.Aionesei)
Colegiul «GrigoreGhica», premiat pentru
o elev[ olimpic[
Florin Sandu, alesadministrator special
al SC Termica
Tinerii cu HIV au ]nv[`at s[ ]\idep[\easc[ statutul de seropozitivi
1 decembrie 2010 3I|J angajeaz[ consilier juridic. Concurs pentru ocuparea func iei de consilier juridic, organizat de Inspectoratul |colar Jude`ean
(I|J). Acesta a r[mas vacant pentru un an, dup[ ce consilierul juridic |tefania Simanchi a solicitat \i a primit concediu f[r[ plat[ unan. }n aceast[ situa ie, de la ]nceputul anului \colar activitatea pe linie juridic[ a Inspectoratului a avut de suferit. Având ]n vedere c[
organizarea unui concurs pentru ocuparea func iei pe perioad[ determinat[ nu este posibil[, posturile fiind blocate de MinisterulEduca iei, conducerea I|J vedea ca solu ie ini ial[ apelarea la serviciile juri\tilor de la inspectoratele din jude`ele vecine. Inspectorul\colar Daniel Buc[taru, purt[tor de cuvânt al I|J, a men ionat c[ a fost g[sit[ solu ia legal[ pentru organizarea concursului. (P.R.)
ESEN~IAL
}nc[ un angajat al MAIeste implicat ]ntr-un do-sar de contraband[. Unpoli`ist de frontier[ boto-\[nean, fiul \efului depost din Dr[gu\eni, a fostre`inut mar`i diminea`[,]n urma unei ac`iuni co-mune a IPJ, Poli`iei deFrontier[, Direc`iei Gene-rale Anticorup`ie Boto-\ani, SRI \i ServiciuluiIntern de Protec`ie \iPaz[ Boto\ani.
Ac`iunea a fost coordonat[ \i de\eful IJPF Boto\ani, comisarul \efDrago\ Holc[. Totodat[ au fostefectuate patru perchezi`ii domici-liare pe raza jude`elor Boto\ani \iSuceava, ]n urma c[rora au fostidentificate \i ridicate ]n vedereacercet[rilor un num[r de 6telefoane mobile, 8 cartele SIM \io unitate central[ de calculator.Printre cei re`inu`i se afl[ \i agentulMarius Marian Ciobanu, angajat ]nMAI din luna decembrie 2008.
}n noaptea de luni spre mar`i,procurorii DIICOT ]mpreun[ culucr[torii Poli`iei de frontier[, ]nurma unor supravegheri, au orga-nizat pe raza localit[`ii Miorcaniprinderea ]n flagrant a unei grup[riinfrac`ionale organizate care seocupa cu contrabanda de `ig[ri dinRepublica Moldova. Astfel, mem-brii re`elei au fost prin\i când intro-duceau pe teritoriul `[rii noastrepeste 13.000 de pachete de `ig[ri.
}n cadrul ac`iunii respective au fostre`inute trei persoane, printre care\i agentul Marius Marian Ciobanu.
Poli`istul defrontier[ le asiguracontrabandi\tilor
rute sigureFlagrantul a fost organizat dup[
mai multe luni de supraveghere,atât operativ[ cât \i ]n urmaintercept[rilor telefonice, modul deac`ionare al grup[rii fiind unulsimplu. Ac`ionau când era de ser-viciu Ciobanu, acesta asigurându-
le membrilor grup[rii trasee sigurepe care s[ fie aduse `ig[rile. }ntimpul flagrantului dou[ din celetrei persoane au reu\it s[ fug[, ]ns[au fost depistate \i aduse ulteriorpentru audieri la sediul DIICOT.Astfel s-a probat faptul c[ ]n peri-oada septembrie-noiembrie 2010,]nvinui`ii au constituit un grupinfrac`ional organizat ]n scopul s[-vâr\irii infrac`iunii de contraband[cu ig[ri prin trecerea frauduloas[ arâului Prut, rolul ]nvinui`ilor S.|tefan \i G. Serghei (cet[`eni mol-doveni) fiind acela de a coordona \iorganiza introducerea ]n `ar[ aunor cantit[`i ]nsemnate de `ig[ri
de provenien`[ moldoveneasc[, iaral ]nvinui`ilor J. Stelian, A. Dan,H. Dumitru Cristian \i H. Leura\Gheorghi`[ de a prelua, transporta\i valorifica bunurile introduse ]n`ar[ de c[tre segmentul moldove-nesc al grup[rii, precum \i de a su-praveghea zona de frontier[ \i c[ilede comunica`ie adiacente, pe tim-pul comiterii actelor de contraban-d[. Cercet[rile sunt continuate dec[tre procurorul de caz \i poli`i\tide frontier[ boto\[neni delega`i dec[tre acesta, care coopereaz[ ]nacest caz cu autorit[`ile de frontier[din Republica Moldova, ]n vedereaidentific[rii tuturor persoanelor
implicate \i luarea m[surilor legalece se impun.
Tat[l poli`istului defrontier[ este \ef depost la Dr[gu\eni
Pentru faptele sale, agentul Ma-rius Marian Ciobanu poate fi datafar[ din cadrul structurii unde esteangajat. „A fost declan\at[ ]n re-gim de urgen`[ cercetarea prealabi-l[ fa`[ de agent, acesta riscând osanc`iune care poate fi chiar \idestituirea din poli`ie”, a declaratinspector Minodora R[cnea, purt[-torul de cuvânt al IJPF Boto\ani.Mar`i sear[, procurorii DIICOTcontinuau ancheta. „A. Dan de 32ani, J. Ilie de 35 ani, J. Stelian de31 ani, S. |tefan de 30 ani, H Leu-ra\ Ghiorghi [ de 29 ani \i C. MariusMarian de 22 ani, cerceta i pentrus[vâr\irea infrac iunilor de constitui-re sau aderare la un grup infrac ionalorganizat \i contraband[.
Cercet[rile sunt ]n desf[\urare ]nvederea tragerii la r[spundere pe-nal[ a membrilor grupului infrac-`ional sus-men`ionat” a declaratprocurorul Viorel Porumb, \efulDIICOT Boto\ani. Tat[l lui Ma-rius Marian Ciobanu este VasileCiobanu, \eful de post din locali-tatea Dr[gu\eni. Cazul vine la os[pt[mân[ de la un flagrant organi-zat ]n Tru\e\ti, când au fostdescoperi`i doi angaja`i ai MAI, unpompier \i un poli`ist de frontier[,c[ f[ceau parte tot dintr-o grupareinfrac`ional[ care se ocupa cutraficul de `ig[ri. (D[nu` Rotariu)
Un control desf[\urat ]nultimele dou[ s[pt[mâni laSanatoriul Guranda a scosla iveal[ c[ bolnavi ce figu-rau ca interna`i ]n unitatebeneficiaser[ ]n aceea\i pe-rioad[ de consulta`ii la me-dicul de familie sau la medi-cul din ambulatoriu, ori ]\iefectuaser[ analize ]n afaraspitalului. O astfel de cons-tatare va pune unitatea me-dical[ din Guranda la resti-tuirea ]ntregii sume pentruspitalizarea acelor pacien`i.Este vorba de 88.170 de lei.
799 de zile de spitalizare au fost\terse din raport[rile Sanatoriului Gu-randa. Echipa de control a Casei Jude-`ene de Asigur[ri de S[n[tate Boto\ania constatat c[ din 15 pacien`i interna`i]n sanatoriu, cinci s-au prezentat peperioada intern[rii la medici de fami-
lie, la medici speciali\ti, au beneficiatde re`ete compensate, de investiga`iiparaclinice. „Asta ]n condi`iile ]n carenu exist[ niciun fel de prevedere lega-l[ care s[ permit[ ]nvoirea unui pa-cient internat la spitalizare continu[.Drept urmare, suma pe care noi ampl[tit-o pentru spitalizarea acelor pa-cien`i va fi recuperat[ de la SanatoriulGuranda”, sus`ine Rodica Hu`uleac,pre\edinta Casei Jude`ene de Asigu-r[ri de S[n[tate Boto\ani, care recu-noa\te c[ aceast[ ac`iune de control afost declan\at[ ]n urma unei sesiz[riajunse la CAS. Suma ce va fi recu-perat[ de la spital se apropie de valoa-rea bugetului unit[`ii medicale pentruo lun[ de zile. Reprezentan`ii CaseiJude`ene de Asigur[ri de S[n[tate maispun c[ raportul ]ntocmit va fi ]naintatConsiliului Jude`ean, pentru a luam[surile pe care le consider[ potrivite]n aceast[ situa`ie. „Raportul de con-trol va fi ]naintat \i Poli`iei, având ]nvedere neconformitatea documentelordepuse de c[tre Sanatoriul Gurandapentru a c[ror corectitudine acesta a
depus declara`ie pe proprie r[spunde-re privind realitatea \i exactitatea date-lor. Nu este problema noastr[ luareavreunei m[suri cu conducerea unit[`iiunde s-au constatat deficien`e. Consi-liul Jude`ean va primi raportul \i valua m[surile pe care le crede de cu-viin`[”, mai spune pre\edinta CJAS.
Controlul s-a extins \ila medicii de familie \i
policliniciControlul se va extinde pe toat[
perioada 2009-2010, pentru to`ipacien`ii interna`i la Guranda. Pentrucei cinci pacien`i, verific[rile s-auextins \i la cabinetele medicilor de fa-milie sau ale speciali\tilor, undeace\tia s-au prezentat pe perioada in-tern[rii. |i din aceste verific[ri au re-ie\it nereguli. Unul dintre medicii am-bulatorului de specialitate din Dorohois-a ales cu penalizare de 10% pentruc[ nu a fost g[sit la program de c[treechipele de control. (A.Dimitriu)
Director de unitate \coal[acuzat c[ s-a adresatinadecvat unui elev de etnierom[. Acuza`ia vine dinpartea mamei elevului declasa a VIII-a, de la LiceulTeoretic Nicolae Iorga dinmunicipiu, \i o vizeaz[ peMarlena Mardare.
Sesiza`i au fost ]n privin`a acesteisitua`ii \i reprezentan`ii Inspectora-tului |colar Jude`ean (I|J), care, larândul lor, au demarat o anchet[ lanivelul unit[`ii \colare. Din celedeclarate de inspectorul \colar DanielBuc[taru, purt[tor de cuvânt al I|J,ancheta a avut loc vineri \i luni, ne-fiind deocamdat[ clarificat[ situa`ia.„Exist[ o reclama`ie a p[rin`ilor unuielev de clasa a VIII-a de la LiceulTeoretic Nicolae Iorga, referitor lavocabularul neadecvat utilizat dedoamna directoare la adresadumnealui, care este de etnie rom[.Ancheta este ]n curs de desf[\urare,s-a discutat cu elevii din clas[, cuprofesorii clasei, cu directorul, cu cei
care au f[cut reclama`ia, dar ]nc[ nuavem concluziile anchetei. Lucrurilenu se pot gr[bi, pentru c[ trebuie s[st[m s[ analiz[m situa`ia cât se poatede bine”, a declarat Daniel Buc[taru.Acesta sus`ine c[ dup[ finalizareaanchetei va fi f[cut un raport. Dinpartea Inspectoratului ancheta launitatea \colar[ boto\[nean[ estef[cut[ de inspectorul ce r[spunde deromi, Petronia Scripcaru, \i deinspectorul ce r[spunde de LiceulTeoretic, Sebastian Mihalachi.
„Este o problem[ extrem de deli-cat[. }n privin`a doamnei Mardare,pân[ acum nu au mai fost primitereclama`ii la adresa ei”, a men`ionatDaniel Buc[taru. Pân[ acum nici unalt director de unitate \colar[boto\[nean[ nu a fost reclamat c[ s-ar adresa ]n mod inadecvat unui elevde etnie rom[. Marlena Mardare aap[rut recent ]n aten`ia mass-mediadup[ ce a fost anun`at[ de c[tre Flo-rin ~urcanu, liderul PNL Boto\ani,drept candidatul liberalilor pentrupostul de inspector \colar general, ]nlocul Adei Macovei. (PetronelaRotariu)
Directoarea Mardare, acuzat[c[ a jignit un elev rom
Spitaliz[ri intrate ]naten`ia Poli`iei
Poli`ist de frontier[, partener cu infractorii
4 1 decembrie 2010
CMYK
F[r[ c[ldur[ ]n prag de iarn[. Mai mul i locatari din c[minul Textila s-au plâns reprezentan ilor Consiliului Local c[stau ]n frig din cauza defec iunilor la centrala termic[. Ace\tia nu-\i permit s[ achizi ioneze una noua. Consilierul local
Simion Drelciuc a sesizat acest lucru ]n cadrul \edin`ei ordinare de mar i, aducând ]n aten ia Executivului Prim[riei nece-sitatea ca locatarii de la Textila s[ beneficieze de c[ldur[. Asta ]n condi iile ]n care oricum ]nregistreaz[ ]ntârzieri la platautilit[ ilor. Primarul C[t[lin Flutur a precizat c[ ]n aceste zile va fi montat[ centrala termic[, pentru ca problema ]nc[lzirii
]n zon[ s[ fie rezolvat[, asta de\i datoriile ]nregistrate la furnizorii de servicii se acumuleaz[ de la o zi la alta. (M.A.)TOPNEWS
Au sc[pat de grijasalariilor
Spitalele din Boto\ani vor primibanii necesari pentru salarii \iservicii medicale pentru perioadar[mas[ descoperit[ din acest an.Rectificarea bugetar[ a adusspitalelor boto\[nene aproape 110miliarde de lei vechi.
Peste 45 de miliarde de lei ar urmas[ ]i revin[ numai Spitalului jude`ean„Mavromati”, cea mai mare unitatemedical[ a jude`ului. Banii urmeaz[s[ fie ]mp[r`i`i spitalelor ]n cursulacestei s[pt[mâni, când conducerileunit[`ilor medicale cu paturi vor fichemate s[ semneze acte adi`ionalela contractele pe 2010 cu Casajude`ean[ de Asigur[ri de S[n[tate.Banii ]mp[r`i`i spitalelor la rectificare]i scap[ de grija salariilor dindecembrie pe managerii acestor uni-t[`i. Suma solicitat[ ]nainte de rec-tificare de reprezentan`ii institu`ieiboto\[nene de asigur[ri de s[n[tatepentru spitalele jude`ului a fost cevamai mare, ]ns[ acum \efii sistemuluisanitar sus`in c[ ceea ce au primit vaajunge f[r[ probleme pentru desf[-\urarea ]n bune condi`ii a activit[`iidin unit[`ile medicale cu paturi.(Aurora Dimitriu)
Rodica Hu`uleac:«La oncologie
sunt medicamentesuper-scumpe»
Rectificarea bugetara nu a adus unleu ]n plus programelor na`ionale des[n[tate care le asigura tratamentelebolnavilor cronici.
}n timp ce asocia`iile pacien`ilorsus`in c[ nu sunt bani pentru asigu-rarea tratamentelor bolnavilor cro-nici, pre\edinta Casei Jude`ene deAsigur[ri de S[n[tate sus`ine c[ ju-de`ul Boto\ani st[ destul de bine fa`[de alte jude`e. „La HIV/SIDA maisunt fonduri, La TBC e bine, avem\i la alte programe... la oncologieprobabil vom primi ceva credite deangajament”, spune directorul insti-tu`iei boto\[nene de asigur[ri de s[-n[tate, medicul Rodica Hu`uleac. ]nce prive\te tratamentele bolnavilorcu cancer, \efa institu`iei boto\[nenede asigur[ri de s[n[tate consider[ c[sus`inerea acestui program ]nseamn[un efort financiar enorm. „La onco-logie sunt medicamente super-scum-pe. Tratamentul este de peste 100 demilioane de lei pe lun[ pentru unpacient. |i de asta este greu”, maiexplic[ \efa CAS. Dac[ la oncologiesitua`ia finan`[rii programului estemai critic[, \i la alte programe nusunt fonduri pentru a acoperi ]ntotalitate tratamentele bolnavilor cudiverse afec`iuni cronice. Reprezen-tan`ii CAS nu se a\teapt[ ]ns[ s[ maiprimeasc[ fonduri pe aceste progra-me pân[ la sfâr\itul anului. (AuroraDimitriu)
De\i farmaciile boto\[-nene au primit ultimadat[ bani de la Casa deAsigur[ri de S[n[tatepentru re`etele compen-sate eliberate ]n lunafebruarie a acestui an, nusunt \anse ca ]n acest ans[ mai primeasc[ vreosum[ de la Fondulasigur[rilor de s[n[tate.
De vreo s[pt[mân[, echipele decontrol ale institu`iei de asigur[ride s[n[tate boto\[nene au ]nceput]n schimb verificare la farmaciiledin jude`. Se verific[ re`etele com-pensate onorate de aceste farma-cii, felul cum sunt aprovizionate,dac[ nu cumva le lipsesc de perafturi medicamentele mai ieftine.De faptul c[ unele farmacii arputea s[ sisteze eliberarea medica-mentelor compensate pe motiv c[nu ]\i pot pl[ti la rândul lor distri-buitorii, reprezentan`ii CAS nu setem. „Farmaciile au ]ncheiate con-
tracte cu distribuitorii de medica-mente, contracte prin care plata seface la acela\i interval la care lepl[tim \i noi. S[ ne gândim c[marii produc[tori \i distribuitoride medicamente au câ\tigat de-aurupt pe pia`a româneasc[. Consu-mul de medicamente a crescut dela an la an. }n 2009 consumul acrescut cu 300 de milioane de eurola nivel na`ional. Au venit pe pia`aromâneasc[ pentru c[ au decâ\tigat. Nu sunt de plâns”, spunedirectorul CAS.
}n ce prive\te faptul c[ farmacii-le se plâng de lipsa unor medica-mente din depozite, reprezentan`iiCAS recunosc c[ se mai creeaz[blocaje, dar din cu totul alte mo-tive, nu ]ntârzierea pl[`ilor de lafondul s[n[t[`ii. „O problem[ estec[ ei aduc medicamente ]n Româ-nia \i mai folosesc ni\te metode, leexport[ ]n alte `[ri la pre`uri dedou[ trei ori mai mari, ceea ce iarnu este prea corect”, mai men`io-neaz[ pre\edinta institu`iei boto-\[nene de asigur[ri de s[n[tate.(Aurora Dimitriu)
Consilierii locali au aprobatca taxele \i impozitele locales[ r[mân[ la acela\i nivel ]n2011 cu cel din 2010. Maimult de atât, exist[ \i o seriede reduceri la o parte din„birurile” cerutepersoanelor fizice \i juridice.
Municipalitatea a decis s[ men`in[nivelul taxelor \i impozitelor caurmare a greut[`ilor economice pecare le ]ntâmpin[ popula`ia ]n aceast[perioad[ de criz[, mai ales c[ s-a con-statat c[ men`inerea la nivelul minimimpus de lege a acestora determin[popula`ia s[ ]\i achite ]n termen d[rilec[tre bugetul local. Printre taxelereduse se num[r[ taxa de eliberare acertificatului de produc[tor, de la 39lei la 35 lei pentru produsele de orig-ine vegetal[ \i de la 50 lei la 45 leipentru cele de origine animal[. Deasemenea, a fost aprobat[ o cot[ de1,4% fa`[ de 1,45% ]n cazul impozi-tului pe cl[dirile persoanelor juridice.Taxa pentru autoriza`ii privindlucr[rile la racorduri \i bran\amentela re`elele publice cu ap[, canalizare,energie termic[ \i electric[ va fi de 9
lei pentru fiecare racord, fa`[ de 10lei, cât e ]n 2010. Totodat[, taxa pen-tru rezervare loc parcare auto a fostdiminuat[ de la 0,06 lei/mp/zi, la0,05 lei/mp/zi pentru persoanele fiz-ice \i de la 0,18 lei/mp/zi la 0,15lei/mp/zi pentru persoanele juridice.Pentru plata cu anticipa`ie a impozit-ului pe teren, cl[diri, impozit pemijloacele de transport se acord[bonifica`ie. Primarul C[t[lin Flutur a`inut s[ remarce ]n cadrul \edin`ei deConsiliu Local c[ este pentru primadat[ când un astfel de proiect dehot[râre este aprobat f[r[ obiec`iunidin partea consilierilor locali, astadeoarece nu s-a propus cre\tereabirurilor. „Sunt convins c[ asta sedatoreaz[ faptului c[ nu am crescut ]nniciun fel impozitele \i taxele locale,chiar dac[ firescul lucrurilor spune c[ar fi trebuit s[ le cre\tem pentru a neasigura veniturile pe anul viitor. Dar,din experien`a acestui an, am con-statat c[ avem un grad de ]ncasarebun”, a declarat primarul. De pre-cizat este faptul c[ ]n total 18 taxe \iimpozite percepute de la persoane fiz-ice sau juridice vor fi mai mici cuaproximativ 10% fa`[ de acest an, ]n2011, restul fiind men`inute la acela\inivel. (Monica Aionesei)
Bani pentru farmacii... abia la anul
Taxele \i impozitelelocale nu cresc
Cel mai recent proiect al Comisiei Europene,raportul European Vacancy Monitor (ECV), \i-apropus s[ identifice periodic care sunt cele maic[utate meserii \i profesii ]n Uniunea European[.
Muncitorii din produc`ie, asamblorii din industria electronic[ \i angaja`iicu func`ii de suport au primit cele mai multe oferte de angajare ]n ultimele3 luni ]n Europa, potrivit primei edi`ii a EVM, din noiembrie 2010.
Raportul a identificat cele mai c[utate 25 de meserii, prin agregarea maimultor surse de informa`ii - agen`iile de ocupare din Europa, firmele derecrutare \i de servicii de munc[ temporar[, motoarele de joburi online \istatisticile Eurostat.
Printre cele mai c[utate tipuri de joburi figureaz[ angaja`ii din comer`,cei care lucreaz[ ]n industria agrotehnic[, m[tur[torii \i operatorii dinfabrici.
Sunt lista`i, de asemenea, ]n topul angaj[rilor din ultimele luni manageriide vânz[ri \i de marketing, asistentele \i personalul medical, educatoarele\i profesorii pentru nevoi speciale, precum \i tehnicienii biologi.
Top 10 meserii c[utate ]n UE
1. Muncitorii ]n produc`ie (cre\tere de 72.000 de joburi)
2. Asamblorii din industria electronic[ (+ 18.000)
3. Personal administrativ (+ 17.000)
4. Al`i muncitori ]n servicii (+ 17.000)
5. Angaja`i ]n comer` (+17.000)
6. Angaja`i ]n salubritate (+ 17.000)
7. Speciali\ti ]n agrotehnie (+ 16.000)
8. Operatori ma\ini ]n fabric[ (+ 16.000)
9. Asistente medicale \i moa\e (+ 15.000)
10. Profesori pentru nevoi speciale (+ 15.000)
Top 10 meseriic[utate ]n Europa
51 decembrie 2010Budapesta, «capitala României». Televiziunea american[ WHDH dinBoston, afiliat[ NBC, a relatat despre recordul lumini`elor de Cr[ciun]nregistrat de „un mall din Budapesta, România”. De\i doi români aupostat comentarii ]n care i-au aten`ionat c[ Budapesta este ]n Ungaria,
iar capitala României este Bucure\ti, site-ul de \tiri nu a schimbatnumele ora\ului nici dup[ patru zile. TOPNEWS
CMYK
Noul operator regional,SC Nova Apaserv SA,nu mai este dispus s[suporte pierderile \ifurturile de ap[ dinpartea beneficiarilor.Mai exact, furnizorulde ap[ va lua ]nconsiderare ce indic[apometrul de la nivelde scar[ de bloc. Dac[vor fi cantit[`inedeclarate de uniilocatari, le vor pl[ti„fr[`e\te” \i ceilal`iabona`i, corec`i.
Mar`i a fost invitat la Boto\ani,s[ explice modul legal de facturarea apei, pre\edintele comisieijuridice a Asocia`iei Române aApei, Radu Miclea. Odat[ cu]nfiin`area noului operator de ap[,a intrat ]n vigoare un altregulament-cadru de func`ionare \ifacturare a apei, ocazie cu care s-aar[tat faptul c[, legal, SC NovaApaserv SA trebuie s[ ]ncheiecontracte cu asocia`iile deproprietari, \i nu direct cu fiecarebeneficiar ]n parte. Acest lucru nupoate fi pus ]n practic[, deoarece ]njude` nu to`i abona`ii sunt constitui`i]n asocia`ii de proprietari, astfel c[operatorului de ap[ nu-i r[mânedecât s[ aib[ rela`ie contractual[direct cu abonatul.
„Le va fi foarte greu s[ ]n`eleag[
c[ trebuie s[pl[teasc[ tot”
Pe de alt[ parte ]ns[, societateaNova Apaserv nu mai este dispus[s[ ia asupra sa costurile reprezen-tând pierderile de ap[, din subso-luri de exemplu, sau chiar furtu-rile, ]nsemnând cantit[`ile de ap[
nedeclarate de popula`ie. ]n acestecondi`ii, cet[`enii vor fi nevoi`i s[pl[teasc[ tot, de la apa declarat[ ca\i consumat[, pân[ la pierderi \ieventuale furturi de ap[ alevecinilor. „Cet[`enii s-au obi\nuits[ primeasc[ o factur[ de 3-4 metricubi pe lun[, f[r[ s[ con`in[ \i cotaparte din poten`ialele pierderi de pere`ea. Le va fi foarte greu s[]n`eleag[ c[ trebuie s[ pl[teasc[tot, dar trebuie s[ fie con\tien`i c[
numai ]n acest fel se respect[legea”, a declarat Radu Miclea.
Plata dup[ contorul de bloc
}n aceste condi`ii, facturarea apeise face ]n func`ie de ceea ce indic[contorul de bloc, adic[ consumulcomun al tuturor locatarilor de pescar[. Ulterior, ]n func`ie de ceeace declar[ popula`ia, comparativ
cu ceea ce indic[ contorul de lalimita de proprietate, se face omedie a eventualei diferen`e \i se]mparte la to`i locatarii. Conforminforma`iilor furnizate dereprezentan`ii operatorului de ap[,pân[ acum pierderile lunare eraude 200.000-250.000 lei, pierderice erau suportate de furnizor.
„}n ceea ce prive\te facturarea,]n mod clar se face la limita deproprietate prin citirea \i emitereafacturii ]n func`ie de cantitatea deap[ indicat[ pe contorul general,urmând ca prin ]ncheierea acestorcontracte individuale, s[ primiminforma`ii \i de la acele repartitoarede costuri. Vor fi \i situa`ii ]n cares[ nu existe sau s[ existe diferen`einfime ]ntre cantitatea consumat[efectiv \i declarat[ operatorului \idiferen`a repartizat[ dup[ cotaindiviz[ ]n func`ie de contorulgeneral. Boto\[nenii ar putea pl[tieventuale diferen`e”, a declaratAlbert T[nase, jurist ]n cadrul SCNova Apaserv SA. Acesta aexplicat c[, dac[ aceste contracte s-ar putea ]ncheia cu asocia`iile deproprietari, atunci acele diferen`ede consum care ar ap[rea ]ntrecontorul general \i ceea ce s-adeclarat conform contorilor deapartament, ar urma s[ fierepartizate de asocia`ii, f[r[implicarea operatorului de ap[. SCNova Apaserv a ]nceput emitereade facturi de la 1 octombrie 2010,când \i-a ]nceput activitatea.(Monica Aionesei)
Românii ignor[ regulile gramatica-le, astfel c[ dezacordurile, cacofo-niile \i virgula dintre subiect \ipredicat sunt la ordinea zilei ]nvorbirea \i scrierea românilor.
Realizatorii site-ului dexonline.ro au alc[tuit olist[ cu cele mai frecvente gre\eli de exprimare aleromânilor.
Folosirea incorect[ a lui „decât" ]ntr-oconstruc`ie afirmativ[, formul[rile corecte („amnumai 10.000 de lei" sau „nu am decât 10.000 delei") \i explica`ia lor ocup[ primul loc ]n ghidulalc[tuit de voluntarii site-ului, potrivit Adevarul.
}n lista gre\elilor se mai afl[: „de ce te râzi?", cuforma corect[ „de ce râzi?” - pentru c[ verbul „arâde” este intranzitiv, nu reflexiv - pleonasmul „aavansa ]nainte” sau expresia „]mi place de cineva”,cu forma corect[ „]mi place cineva”.
Cele mai frecvente gre\eli ]n exprimarea scris[,]n opinia ini`iatorului dexonline.ro, sunt cele legatede folosirea cratimelor. Fie puse unde nu trebuie,ca ]n exemplele „s[ cere-`i voie ]nainte s[ pleca`i”sau „nu trage-`i!”, fie ignorate: „cere`i drepturiletale” \i „trage`i p[tura pe tine”.
Num[rul de „i” din cuvinte pune iar[\i multeprobleme, ]n special ]n cazul cuvântului „membri",
care apare deseori cu forma de plural „membrii”.Ecaterina Derzsi de la www.corectura.ro -
primul site care ofer[ servicii de corectur[ pentrutoate tipurile de texte, de la referate la documentepentru afaceri - a alc[tuit o list[ cu cele maifrecvente gre\eli ]ntâlnite ]n cei 33 de ani deexperien`[ ]n pres[.
Cele mai frecventegre\eli:
1. Virgula ]ntre subiect \i predicat2. Proprii p[rin`i (corect propriii p[rin`i)3. Membrii ai Consiliului (corect membri
ai Consiliului)4. Cacofoniile5. Repeti`iile ]n aceea\i fraz[, care denot[
o s[r[cie a limbajului6. Conjunctivul: s[ fi (corect s[ fii) s[ \ti
(corect s[ \tii)7. Numele unor personalit[`i, numele unor
animale, plante, ale unor `[ri sau ora\e, sauchiar ale unor boli sunt de multe ori scriseincorect, ceea ce arat[ un grad sc[zut decultur[
8. Dezacordurile9. Pleonasmele10. Cuvinte care ]nseamn[ cu totul altceva
decât ceea ce ar trebui: finalitate care estefolosit ca sfâr\it (]nseamn[ scop); loca`iecare nu ]nseamn[ nici loc, nici zon[, niciregiune, ci pur \i simplu ]nchiriere, contract.
Cele mai frecvente gre\eli de exprimare ale românilorMugur Is[rescu:Noi am redus
dobânda,b[ncile ioc
Guvernatorul crede c[ b[ncile centra-le se vor implica tot mai mult ]n econo-mia real[, pentru a asigura stabilitatea fi-nanciar[, dar \i cadrul de transmisie amecanismelor de politic[ monetar[, un-de a dat ca exemplu majorarea dobânzi-lor la b[nci ]n contrast cu evolu`ia rateiBNR. „S-a spus foarte bine c[ nu etreaba unei b[nci centrale s[ intre chiaratât de adânc ]n economia real[. De ceo facem noi \i de ce o vom face chiarmai ap[sat ]n perioada urm[toare, inclu-siv prin sucursale? (...) Avem motivfoarte serios. Nu e vorba doar de ou\oar[ reorientare. Izolarea asta, saudepartajarea unei b[nci centrale de eco-nomia real[, o s[ ]nceap[ s[ se estom-peze. Nu \tim cum va ar[ta o banc[central[ ]n urm[torii \apte ani”, a decla-rat Is[rescu la un seminar pe tema fon-durilor europene, organizat la BNR deziarul Economistul, potrivit Mediafax.
Nova Apaserv pune boto\[nenii laplata «furturilor \i pierderilor» de ap[
1 decembrie 20106Au protestat ]mpotriva termenului `igan. Aproximativ 200 de persoane de etnie rom[ au organizat un
mar\ de protest ]n Capital[, fa`[ de ini`iativa deputatului PDL, Silviu Prigoan[, privind ]nlocuirea termenu-lui de „rom” cu „`igan”. Romii sunt nemul`umi`i de propunerea lui Prigoan[ \i cer s[-\i p[streze numele.Ei spun c[ numele de `igan ]nsemn[ „sclav” \i ]i jigne\te. „Ne deranjeaz[ c[ numele nostru e folosit ]ntr-un discurs rasist de c[tre politicieni care nu au r[spuns la problemele României \i care vin s[ spun[ c[ ma-
rea problem[ a României e c[ se confund[ termenul de rom cu cel de român”, a spus un protestatar.TOPNEWSFiu de primar,
]n libertatedup[ ce a
violat o minor[Un tân[r condamnatpentru viol este liber capas[rea cerului. B[iatuleste fiul unui primardintr-o comun[ dinjude`ul Teleorman. }nvreme ce procurorii neasigur[ c[ legea estelege \i vinovatul este „lar[coare”, o echip[ Rea-litatea TV l-a filmat la\coal[.
Violul a avut loc la ]nceputulanului 2010, ]n Alexandria, iarapartamentul transformat ]n cas[de rendez-vous este al primaruluidin comuna teleorm[nean[ Bog-dana. }mpreun[ cu patru amici,fiul acestuia a sechestrat \i a vio-lat aici o minor[ de 15 ani.
„B[iatul este ]n liceu cu fiic[-mea. Se laud[ ]n liceu cu ce i-a f[-cut. A vrut s[-mi dea bani. N-amvrut s[ primesc. |i primarul dela Bogdana a vrut. Copilul meunu mi-l vând pe bani. Cum a fostlegat[, cu scoci la gur[, ]n toatefelurile. Ce mai, n-am putut s[accept bani de la ei. Au vrut s[-mi dea 5.000 de euro fiecare. Euvreau s[ fie dreptate prin lege”,a spus mama victimei.
B[iatul primarului din Bogda-na a fost condamnat ini`ial la treiani cu suspendare. „Unitateanoastr[ de Parchet a declaratapel, care a fost admis. Tribuna-lul a \i majorat pedepsele aplica-te, apreciindu-se c[ erau injustindividualizate, orientate spreminim. }n acest moment el estepermanent re`inut ]n aceast[ cau-z[”, a precizat procurorul Mi-haela Mecleu\ de la Parchetul depe lâng[ Judec[toria Alexandria.
A doua instan`[ l-a condamnatla patru ani cu executare. A fost,]ns[, eliberat sub control judi-ciar. A\a ]ncât, de\i procurorii ]l\tiu dup[ gratii, reporterii Rea-litatea TV l-au g[sit pe violator la\coal[. „Prietenii mei sunt ]n-chi\i, dar eu mi-am dorit foartemult s[ vin la \coal[. S-o termin.Nu am violat fata, ea a vrut s[ seculce cu mine”, le-a spus b[iatuljurnali\tilor.
Unii anali\ti apreciaz[ c[industria auto a regiuniiva fi lovit[ dispropor`io-nat, pe termen scurt, deexpirarea programelor dere]nnoire a parcurilor au-to, scrie Financial Times.
Cump[rat[ de Renault la sfâr\itulanilor '90, Dacia a fost restructu-rat[ pentru a produce aceast[ ma\i-n[ cu aspectul unui sedan robust.
Loganul, cu „virtu`iile” sale dema\in[ ieftin[ \i fiabil[, a fost pro-iectat special pentru pie`ele ]n cursde dezvoltare, precum cele dinEuropa Central[ \i de Est (ECE).
Cu toate acestea, Germania adevenit ]n 2009 cea mai mare pia`[pentru Logan, ma\ina fiind benefi-ciarul „accidental” al programuluide stimulare economic[ prin careguvernul oferea \oferilor primepentru cump[rarea unui autovehi-cul nou la casarea altuia vechi.
Nem`ii au preferat Loganul de7.500 de euro ]n dauna unor m[rciprecum Mercedes, BMW sau Au-di, ]n condi`iile ]n care prima decasare putea urca la 2.500 de euro.
Performan`ele Dacia subliniaz[modul ]n care industria auto dinEuropa emergent[, care a ie\it ]n-tr-o form[ remarcabil de bun[ dincriza economic[, se va dezvolta ]ncontinuare pe socoteala industrieidin Vest.
Europa Central[ \i de Est a pro-dus cu 7,7% mai pu`ine vehicule
anul trecut decât ]n 2008, sc[deremai pu`in accentuat[ decât declinulde 19,5% ]nregistrat ]n Europa deVest, potrivit Organiza`iei Interna-`ionale a Produc[torilor de Vehi-cule Motorizate.
}n ECE se produc ]n principalautomobile de dimensiuni reduse,precum Fiat Panda, ]n Polonia, sauToyota Aygo, ]n Cehia, ma\inimai ieftine, mai pu`in poluante \icu un succes mai mare ]n timpulcrizei economice.
„Programele de re]nnoire a par-curilor auto au favorizat ma\inilemici. Skoda a vândut 100.000 deFabia numai ]n Germania, ceea ce]nseamn[ c[ anul trecut una din\apte Fabia vândute era o Fabia
din Germania”, a afirmat Tim Ur-quhart, analist la IHS Automotive.
Unii anali\ti apreciaz[ c[ in-dustria auto a regiunii va fi lovit[dispropor`ionat, pe termen scurt,de expirarea programelor de re]n-noire a parcurilor auto. IHS esti-meaz[ c[ produc`ia auto din Cehia,Ungaria, Polonia \i Slovacia se vareduce de la 2,532 de milioane deunit[`i ]n acest an la 2,525 milioanede unit[`i ]n 2011 \i la 2,494milioane de unit[`i ]n 2012.
Pe termen lung, ]ns[, pondereaproduc`iei din Europa Central[ \ide Est ]n cea total[ a continentuluiva continua s[ urce. Participa`iaacesteia la produc`ia total[ euro-pean[ a crescut de la 9% ]n 1999 la
24% ]n 2009, potrivit UniCredit.Financial Times subliniaz[ c[ u-
zinele vest-europene, ]mb[trânite,prezint[ un risc mai ridicat de a fi]nchise decât cele din Est, mai noi.
Unul dintre efectele crizei eco-nomice este acela al reducerii pre-siunilor costului muncii, ceea ceface ECE s[ fie mai competitiv[,la nivelul cheltuielilor, decât era ]ntrecut.
Mercedes-Benz va ]ncepe s[construiasc[ ma\ini ]n Ungaria ]n2012, iar Ford a achizi`ionat o fa-bric[ ]n România, produc`ia ur-mând s[ ]nceap[ anul viitor.
}n septembrie, General Motors aanun`at c[ va investi 500 de milioa-ne de euro ]ntr-o uzin[ de motoaredin Ungaria pentru majorarea ca-pacit[`ii.
China \i-a manifestat, de aseme-nea, interesul pentru aceast[ regiu-ne, v[zut[ ca o pia`[ cu poten`ialbun de cre\tere. Great Wall MotorCompany va ]ncepe s[ construias-c[ ma\ini ]n Bulgaria anul viitor,iar Chery Automobile analizeaz[posibilitatea intr[rii ]n Polonia.
Pân[ ]n prezent, tehnologiile so-fisticate au fost dezvoltate, ]n gene-ral, ]n afara regiunii, ]n statele deorigine ale constructorilor auto,reticen`i ]n a livra tehnologie altor`[ri. Atitudinea s-a schimbat, ]ns[.Spre exemplu, tehnologii pentrumotoare de dimensiuni mici suntdezvoltate la un centru de cercetareal Skoda din Cehia \i utilizate apoide Volkswagen la scar[ larg[.
Unele dintre variantele prezentate dec[tre ministrul Muncii, Ioan Boti\,parlamentarilor PDL vizeaz[ men`inereaduratei concediului de maternitate la 24de luni, dar plafonarea indemniza`iei la1.000 de lei sau 1.500 de lei, au declarat,pentru Mediafax, surse parlamentare.
Potrivit surselor citate, Ioan Boti\ a prezentat la]ntâlnire trei variante: una care se refer[ acordareatimp de 12 luni a unei indemniza`ii de 85% dinsalariu, cuprins[ ]ntre 600 lei \i 3.400 lei, iar din a
\aptea lun[, mamele care se ]ntorc la serviciu s[beneficieze de un bonus de 500 lei lunar.
A doua \i a treia variant[ prev[d ca mamele s[beneficieze timp de 24 de luni de indemniza`ie, daraceasta s[ fie plafonat[ la 1.000 de lei sau la 1.500de lei, iar bonusul pentru ]ntoarcerea la serviciu maidevreme s[ fie de 100 de lei lunar.
}n urm[ cu zece zile, ministrul Muncii declara c[perioada de acordare a indemniza`iei pentrucre\terea copilului va fi redus[ de la 24 de luni,variantele luate ]n calcul fiind ca aceasta s[ fie de 12,14 sau 18 luni.
Premierul Emil Boc spunea ]n 20 septembrie, c[Guvernul inten`ioneaz[ s[ regândeasc[ indemniza`iade cre\tere a copilului, reducând „generozitatea”unor astfel de pl[`i.
Curtea Constitu`ional[ a validat, ]n 25 iunie,reducerea sumelor acordate ca indemniza`ie pentrucre\terea copilului cu 15%, care nu va putea, ]ns[,s[ scad[ mai jos de 600 de lei.
Anterior reducerii, indemniza`ia pentru cre\tereacopilului era de 85% din media veniturilor salarialenete din care se pl[tesc contribu`ii la bugetul asigu-r[rilor sociale, realizate ]n ultimul an.
Variantele lui Boti\: Indemniza`ie de maternitatede maximum 1.000 sau 1.500 lei pe 2 ani
Elena Udrea a pierdut procesul ]mpotriva Liei Olgu`a VasilescuDezvolt[rii \i Turismului, Elena Udrea, apierdut procesul deschis ]mpotrivasenatorului Lia Olgu`a Vasilescu, dup[ ceJudec[toria Sectorului 5 a respins cerereade chemare ]n judecat[ a democrat-liberalei, ]ns[ decizia instan`ei nu estedefinitiv[ \i poate fi atacat[ cu recurs.
Dezbaterile ]n procesul deschis de Elena Udrea Liei Ol-gu`a Vasilescu, pentru afirma`iile legate de arestarea pri-marului Antonie Solomon, s-au ]ncheiat pe 16 noiembrie,instan`a amânând pronun`area deciziei pentru 23noiembrie, iar ulterior pentru mar`i. Audierea ministruluiTurismului Elena Udrea \i a senatorului PSD Lia Olgu`aVasilescu, precum \i dezbaterile din proces, au avut loc la
termenul din 16 noiembrie, ]n \edin`[ secret[.Elena Udrea a anun`at, ]n luna martie, c[ a dat-o ]n
judecat[ pe Lia Olgu`a Vasilescu, senator PSD, din cauzaafirma`iilor acesteia c[ ministrul Dezvolt[rii \i Turismuluiar avea leg[tur[ cu arestarea lui Antonie Solomon, \i ceredaune de 100.000 de lei, sum[ care va merge la o funda`iepentru drepturile ziari\tilor.
Udrea: «Judec[torii nu dau doibani pe onoare \i demnitate»
Respingerea Judec[toriei Sectorului 5 a cererii dechemare ]n instan`[ a senatorului Olgu`a Vasilescu nu osurprinde pe Elena Udrea. „Nu sunt surprins[, din p[cate,
de respingerea de c[tre Judec[toria Sectorului 5 a cereriimele de chemare ]n instan`[ a Olgu`ei Vasilescu”, scrieUdrea, pe blogul personal. Ministrul Dezvolt[rii sus ine c[exist[ o „practic[” a instan`elor din România de a nu inter-veni in asigurarea calit[ ii, legalit[ ii \i responsabilit[ iidezbaterilor publice.
„Degradarea spa iului public este cauzat[, ]n marem[sur[, de o ]n`elegere gre\it[ de c[tre Justi ie a rolului \iatribu iilor pe care ea ]ns[\i le are ]n ceea ce prive\te ga-rantarea dreptului persoanelor la onoare, demnitate, ima-gine public[. S-a ajuns ]n situa ia ]n care oricine poate afir-ma orice minciun[ despre altcineva \i lucrul acesta s[ fieconsiderat firesc, lipsit de importan`[, justificat cu argu-mente de genul «se ceart[ ]ntre ei»”, noteaz[ ministrul.
}n acela\i timp, Udrea remarc[ existen`a unei practicijudiciare care scoate la iveal[ un adev[r trist, acela c[„judec[torii nu dau doi bani pe concepte ca onoare,demnitate \i imagine, drepturi fundamentale ale omului,garantate de Constitu ie”.
Financial Times: Loganul, unul dintrecele mai ironice simboluri ale crizei
Textul anun`ului:......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Rubrica:..............................................................................R[spund pentru corectitudinea acestui anun` (semn[tura).........................
Acest anun` este valabil pentru publicarea unui singuranun` de maxim 20 de cuvinte, la o singur[ rubric[ pentruo singur[ apari`ie. Pentru a publica mai multe anun`uritrebuie s[ completa`i mai multe taloane, iar pentru maimulte apari`ii de asemenea. ATEN~IE! Este obligatoriecompletarea datelor de identificare prev[zute ]n formular.
* ULTIMA |ANS{; UNIVERSIT{~I }N UK!Informa`ii CENTRUL CAMBRIDGEwww.cambridgecentre.roe-mail:[email protected]: 0758.818.888.
anun`uri
cump[r[ri
auto
v^nz[ri diverse
]nchirieri
v^nz[ri case/teren
v^nz[ri apartamente
MONDENCristina Sp[tar, spitalizat[ de urgen`[. Artista a fost internat[ de urgen`[ ]n spital dup[ ce i s-a f[cutr[u, ]n timp ce se afla ]ntr-un salon de ]nfrumuse`are. Se pare c[ avea dureri groaznice de cap \i nu mai
putea sta ]n picioare. „Aveam dureri cumplite de cap. Când am ajuns la spital, mi-au pus imediatperfuzii. Din câte am ]n`eles, a fost o criz[ din cauza glandei tiroide”, a declarat Cristina Sp[tar pentru
site-ul agentiadepresamondena.ro. Chiar dac[ doctorii i-au recomandat s[ mai r[mân[ câteva zile ]nspital, cânt[rea`a a preferat s[ fie tratat[ la domiciliu. Din fericire, starea ei de s[n[tate s-a ]mbun[t[`it.
8 1 decembrie 2010
CMYK
Designerul C[t[lin Botezatu o admir[pe fosta lui iubit[, Bianca Dr[gu\anu,pentru modul in care a evoluat, din
punct de vedere fizic \i profesional.Chiar dac[ gurile rele sus`in c[ asisten-ta lui Capatos a exagerat cu interven-`iile chirurgicale pentru a ajunge s[ ai-b[ un trup apetisant \i o numesc pe a-ceasta „femeia din plastic”, celebrulcreator sare ]n ap[rarea fostei iubite.
„Dar de ce? Unde e de plastic? }n primul rând ea aevoluat \i normal c[ nu mai seam[n[ cu cea de la 16 ani.|i-a pus silicoane \i \i-a mai pus odat[ un botox, iar eu i-am spus c[ arat[ ca o ra`[. Când s-a retras botoxul arat[foarte bine. De ce e de plastic? C[ nu po`i pip[i plasticulacela este r[spunsul! Mi se pare c[ suntem pu`in penibili,limita`i \i r[ut[cio\i. Doamnelor \i domni\oarelor face`iopera`ii! Bine]n`eles nu ]nainte de a vedea dac[ aceaopera`ie vi se potrive\te din punct de vedere fiziologic,dac[ pute`i suporta. Ave`i o singur[ via`[ \i ]ntr-o via`[ cepoate fi mai frumos decât o femeie frumoas[ pân[ la cap[t.Nu uita`i ]ns[ c[ depinde \i de acel cap[t, trebuie s[ \ti`i \icând s[ v[ opri`i, când nu mai pute`i exagera”, a declaratBotezatu pentru replicavedetelor.ro
}ntrebat ce vedet[ care nu a apelat la bisturiu ]i place,Bote a r[spuns: „Toate sunt ]mbun[t[`ite pentru c[ toate\i-au pus sâni. Cine e ne]mbun[t[`it[... S[ zicem NicoletaLuciu. Ea e o tip[ foarte mi\to”, a ad[ugat Bote.
Daniela Crudu estefoarte hot[rât[.Sexoasa brunet[ dela matinalul Antenei1 vrea s[ devin[ fat[serioas[, mai ales c[cei doi colegi ai ei deemisiune ]i atrag tottimpul aten`ia.
„Trebuie s[ devin fat[ se-rioas[. Eu ]n curând am s[ re-nun` la meteo-ul meu. O s[termin cu \lipovi`a \i cu bufni-`eala. B[ie`ii m[ ciufulesc lafiecare gaf[ pe care o fac. Dar\i ei sunt ca ni\te so`i c[rora nule mai place nevasta. C[ eciorba prea acr[, c[ e m[m[li-ga are cocoloa\e. Gata, daumilit[ria jos din pod \i devinfat[ serioas[. Nu m[ mai cer-ta`i. Eu care puneam o floarefrumoas[ când vremea era rea.De luni v[ a\teapt[ un meteoserios”, a declarat râzând Da-niela Crudu, ]n cadrul emisunii„’Neatza cu R[zvan \i Dani”.
Mai mult, Daniela \i-a rugatadmiratorii s[ le trimit[ câte unemail lui R[zvan \i Dani pen-
tru a le cere s[ nu o mai certe\i s[ o lase s[ prezinte rubricaMeteo a\a cum vrea ea.
IulianaMarciuc \i
AdrianEnacher[mân
]mpreun[Realizatoarea emisiunii„Confesiuni” de la TVR 2,Iuliana Marciuc a venit ]nplatoul emisiunii „HappyHour” pentru a punecap[t specula`iile conformc[rora ea \i logodnicul ei,Adrian Enache pl[nuiescs[ se despart[.
Iuliana Marciu a m[rturisit: „Nueste adev[rat, nu pl[nuim s[ ne des-p[r`im. Nu s-a ]ntors la fosta so`ie. }\iviziteaz[ feti`a, pe Diana. Nu suntemcerta`i, locuim ]mpreun[. }ntotdeaunaam recunoscut o situa`ie \i mi-amasumat-o. Noi suntem ]mpreun[ de15 ani, iar rela`ia nu este deteriorat[.Faptul c[ ne-am mutat ]mpreun[ nu aschimbat nimic ]n rela`ia noastr[. Eumerg pe ]ncredere ]ntr-o rela`ie. Numi-am pierdut ]ncrederea ]n Adrian.Eu nu-l verific niciodat[, nu m[ uit ]ntelefon, nici ]n mesaje”.
