+ All Categories
Home > Documents > Evaluarea intreprinderii

Evaluarea intreprinderii

Date post: 03-May-2017
Category:
Upload: stoian-stefan
View: 264 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
54
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE PROIECT EVALUAREA INTREPRINDERII SC TURISM FELIX SA STUDENTI:
Transcript
Page 1: Evaluarea intreprinderii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTIFACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

PROIECT EVALUAREA INTREPRINDERII

SC TURISM FELIX SA

STUDENTI:Constantin Crina

Constantin RamonaGont Marius

BUCURESTI2012

Page 2: Evaluarea intreprinderii

CURPINS

CAPITOLUL I: GENERALITATI.................................................................................................41.1 Date de identificare...............................................................................................................41.2 Certificare..............................................................................................................................41.3 Prezentarea evaluatorului......................................................................................................41.4 Obiectul, scopul si data evaluarii..........................................................................................41.5 Baza de evaluare si procedura de evaluare............................................................................51.6 Declaratia privind ipotezele si conditiile limitative..............................................................51.7 Conducerea societatii comerciale..........................................................................................6

1.7.1 Prezentarea listei administratorilor societatii.................................................................61.7.2 Prezentarea listei membrilor conducerii executive a societatii comerciale....................6

1.8 Informatii generale................................................................................................................6CAPITOLUL II: DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII...............................................................7

2.1 Diagnostic juridic..................................................................................................................72.1.1 Drept civil.......................................................................................................................72.1.2 Dreptul comercial...........................................................................................................72.1.3 Dreptul fiscal..................................................................................................................82.1.4 Dreptul muncii................................................................................................................82.1.5 Dreptul mediului.............................................................................................................82.1.6 Litigii..............................................................................................................................82.1.7 Concluzii asupra diagnosticului juridic..........................................................................8

2.2 Diagnostic operational, al activitatii tehnice.........................................................................92.2.1 Prezentarea principalelor active......................................................................................92.2.2 Valoarea si structura imobilizarilor corporale..............................................................102.2.3 Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale..................................................................112.2.4 Activitatea de investitii.................................................................................................122.2.5 Concluzii asupra diagnosticului operational.................................................................13

2.3 Diagnostic comercial..........................................................................................................132.3.1 Analiza produselor/serviciilor intreprinderii................................................................132.3.2 Analiza pietei intreprinderii..........................................................................................132.3.3 Analiza partenerilor de afaceri (clienti, furnizori, concurenta)...................................14

1) Clienti......................................................................................................................142) Furnizori..................................................................................................................143) Concurenta...............................................................................................................15

2.3.4 Strategia de dezvoltare (promovare si distributie)........................................................151) Sistemul de obiective...............................................................................................152) Mijloace si politici de realizare a obiectivelor.........................................................16

2.3.5 Concluzii asupra diagnosticului comercial...................................................................162.4 Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei..............................................17

2.4.1 Diagnosticul resurselor umane.....................................................................................172.4.2 Diagnosticul managementului firmei...........................................................................192.4.3 Concluzii asupra diagnosticului resurselor umane.......................................................19

2.5 Diagnosticul Financiar........................................................................................................192.5.1 Analiza financiar – patrimoniala..................................................................................20

2

Page 3: Evaluarea intreprinderii

1) Analiza bilantului....................................................................................................202) Analiza corelatiei creante-obligatii..........................................................................213) Analiza corelatiei fond de rulment-necesar de fond de rulment..............................224) Analiza lichiditatii si solvabilitatii...........................................................................22

2.5.2 Analiza rentabilitatii.....................................................................................................231) Situatia generala a rezultatului pe baza contului de profit si pierdere.....................232) Diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii.....................................................243) Pragul de rentabilitate si intervalul de siguranta.....................................................264) Diagnosticul pe baza ratelor de rentabilitate...........................................................26

2.5.3 Analiza riscului intreprinderii.......................................................................................282.5.4 Concluzii asupra diagnosticului financiar....................................................................29

2.6 Evaluarea avantajelor si punctelor slabe ale societatii.........................................................29CAPITOLUL III: ABORDAREA EVALUARII..........................................................................31

3.1 Abordarea pe baza de active................................................................................................313.2 Abordarea pe baza de comparatie........................................................................................32

CAPITOLUL IV: RECONCILIEREA VALORII SI ESTIMAREA VALORII FINALE............33ANEXE…………………………………………………………………………………………..35

3

Page 4: Evaluarea intreprinderii

CAPITOLUL I: GENERALITATI

1.1 Date de identificare

Societatea SC Turism Felix SA este situata in judetul Bihor , orasul Baile Felix , avand adresa Comuna Sinmartin, nr 438, Baile Felix, avand Cod Unic de Identificare RO 108526, si este inregistrata la Ministerul Finantelor Publice – Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat in baza Certificatului nr 16706/05.12.1991.

SC Turism Felix SA isi desfasoara activitatea in statiunea balneo-climaterica Baile Felix, localizata in partea de Nord-Vest a Romaniei, la 9 km de Municipiul Oradea si la 20 km de granita cu Ungaria, avand acces la trei aeroporturi (Oradea, Budapesta, Timisoara), la sosele nationale si internationale. Statiunea este situata in Campia Arisurilor, intr-o zona colinara cu paduri de fag si de stejar, la o altitudine de 140 de metri, Baile Felix concentreaza toate atributele unei adevarate statiuni balneo-climaterice, fiind cea mai mare statiune de acest fel din Romania.

1.2 Certificare

- afirmatiile sustinute in prezentul raport sunt reale si corecte;- analizele,opiniile si concluziile din prezentul raport sunt limitate numai la ipotezele si conditiile

specificate si se constituie ca analize, concluzii si opinii personale si nepartinitoare din punct de vedere profesional;

- certific faptul ca am efectuat personal inspectia firmei care face obiectul acestui raport, pastrand confidentialitatea si apeland la scenarii pentru a slujii scopului didactic;

- nimeni altcineva nu a oferit asistenta profesionala semnificativa celor care semneaza acest raport;

- prin prezenta certificam faptul ca suntem competenti sa efectuam acest raport de evaluare.

1.3 Prezentarea evaluatorului

Raportul de evaluare a fost realizat de catre Constantin Crina, Constantin Ramona si Gont Marius, iar evaluatorii au pozitia de executanti fata de societatea comerciala Turism Felix SA.

1.4 Obiectul, scopul si data evaluarii

Obiectul prezentei lucrari se refera la evaluarea societatii comerciale Turism Felix SA, persoana juridica romana cu capital privat.

Scopul prezentei lucrari este de a determina valoarea de piata a intregii intreprinderi, in scopul vanzarii acesteia.

Evaluarea va incepe cu data de 1 ianuarie 2012 si va dura 2 luni, iar raportul de evaluare va fi prezentat pe 23 martie 2012.

4

Page 5: Evaluarea intreprinderii

1.5 Baza de evaluare si procedura de evaluare

Baza evaluarii realizate in prezentul raport o reprezinta "valoarea de piata in conditiile continuitatii activitatii prezente" asa cum aceasta este definita in standardele de evaluare omologate. Standardele internationale de evaluare recunosc si definesc bazele de evaluare, considerand urmatoarele trei categorii principale:

a) estimarea unui pret ce ar putea sa apara pe piata intr-o tranzactie ipotetica pe o piata libera. Valoarea de piata se incadreaza in aceasta baza de evaluare;

b) estimarea beneficiilor pe care o entitate le obtine din detinerea proprietatii asupra activului/intreprinderii evaluate. Aceasta este mai degraba o valoare specifica unei enitati si nu pietei in ansamblul ei, deci poate fi numita o valoare de investitie;

c) estimarea unui pret ar putea fi acceptat in mod rezonabil intre doua parti, in tranzactionarea unui activ. In aceasta situatie, presupunerea este ca cele doua parti nu ajung sa negocieze direct intr-o tranzactie echilibrata, activul nu este expus pe piata intr-un marketing adecvat, iar pretul agreat ar putea sa evidentieze avantajul sau dezavantajul particular al uneia dintre parti si nu cel general al participantilor la piata, in acest caz vorbindu-se despre o valoare justa.

Etapele parcurse in scopul determinarii valorii societatii, vor fi: documentarea pe baza unei liste de informatii solicitate la beneficiar; analizarea in teren a cladirilor, gradul de dotare, activitatile specifice si organizare; elaborarea analizei diagnostic structurata pe cele cinci componente de baza :

juridic; operational; comercial; comercial; organizare, management si resurse umane; economico - financiar;

intocmirea scenariilor posibile de evolutie a societatii; determinarea unor intervale de valori aplicand metode din categoria celor patrimoniale si de

randament; analiza si interpretarea informatiilor culese.

Procedura de evaluare este in conformitate cu standardele si recomandarile ANEVAR si tine cont de specificul activitatii societatii evaluate.

1.6 Declaratia privind ipotezele si conditiile limitative

Evaluatorul a obtinut informatii, estimari si opinii ce au fost evidentiate in raportul de evaluare, de la surse pe care le considera credibile si nu isi asuma nici o responsabilitate in privinta completitudinii si corectitudinii datelor furnizate de client si terte persoane.

Evaluatorul a presupus ca functionarea firmei este in conformitate cu restrictiilor impuse de lege, detine toate licentele, autorizatiile si certificatele necesare si ca acestea vor putea fi reactualizate in viitor, daca acest lucru se impune.

Se precizeaza faptul ca societatea nu a adus la cunostinta informatii potrivit carora persoanele din conducerea societatii prezentate la 1.7 sa fi fost implicate in litigii sau proceduri administrative in ultimii 5 ani sau sa fi avut restrictii privind ocuparea de functii de conducere in cadrul societatii.

5

Page 6: Evaluarea intreprinderii

1.7 Conducerea societatii comerciale

1.7.1 Prezentarea listei administratorilor societatiiIn cursul anului 2011 societatea a fost administrata de un Consiliu de Administratie

format din cinci membri, numiti in baza unui contract de administrare pentru mandatul 2011-2015, in conformitate cu hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor nr.1 din 19.04.2011, dupa cum urmeaza:- dr. ec. Mihai Fercala – Presedinte;- dr. ec. Floriean Firu – Membru; - prof. univ. dr. ec. Gheorghe Bailesteanu – Membru;- dr. ec. Tudor Ciurezu – Membru; - ec. Cotrau Gheorghe – Membru.

1.7.2 Prezentarea listei membrilor conducerii executive a societatii comerciale Organizarea, conducerea si gestionarea activitatii curente a societatii se realizeaza de

catre echipa de directori executivi sub conducerea si responsabilitatea Directorului General ducand la indeplinire hotararile Consiliului de Administratie pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor. Conducerea executiva a societatii a fost asigurata de catre o echipa manageriala, echipa care in cursul anului 2011 a avut urmatoarea componenta: - ec. Florian Serac - Director General; - ec. Popa Marcel- Contabil Sef; - ec. Hepes Rodica Melania - Director Comercial; - ing. Lazar Florian - Director Tehnic; - dr. Tarau Ion Mircea - Director Medical.

1.8 Informatii generale

Pentru intocmirea situatiilor financiare consolidate si a raportului consolidat, in perimetrul de consolidare al grupului SC Turism Felix SA s-au inclus :- societatea mama SC Turism Felix SA ce detine controlul la o entitate asociata la care detine un interes semnificativ de 58,60% in 2010 si de 41,6% in 2011;- societatea afiliata SC Turism Lotus Felix SA;-societatea, la randul ei, este inclusa in aria de consolidare a societatii mama SIF Transilvania SA.

Pentru participatiile detinute la filiale si entitatile asociate la care participatiile sunt sub 20% din capitalul social, evaluarile s-au efectuat la valoarea justa conform IFRS referitoare la aceste instrumente, respectand legislatia nationala, utilizandu-se in principal modelul de evaluare redat de CNVM prin regulamentul nr.15/2004.

In concluzie: Evaluatorul isi asuma intreaga responsabilitate pentru opiniile exprimate in prezentul

raport de evaluare, tinandu-se seama de conditiile limitative exprimate in prezenta lucrare, precizandu-se ca lucrarea este cu scop didactic.

6

Page 7: Evaluarea intreprinderii

CAPITOLUL II: DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII

2.1 Diagnostic juridic

Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii, dreptul mediului.

Intre informatiile legale relevante pentru aprecierea valorii firmei retinem: drepturile si obligatiile proprietarului participatiei evaluate, analiza controlului asupra deciziilor din cadrul firmei (distribuirea dividendelor, politica de investitii, numirea managementului, dizolvarea, fuziunea, lichidarea, cesiunea actiunilor etc.); analiza oricarei restrictii legate de transferul actiunilor; documente privind tranzactii anterioare cu participatii la intreprinderea respectiva.

In cadrul diagnosticului juridic, am investigat aspectele juridico – legale referitoare la activitatea societatii si la capitalul acesteia, care urmeaza a fi evaluat.

2.1.1 Drept civilAnalizand actele de proprietate prin care se atesta dreptul de posesie, folosinta si

dispozitie asupra bunurilor, terenurilor, cladirilor apartinand societatii Sc Turism Felix Sa, s-a constatat ca acestea sunt valide si corect intocmite.

2.1.2 Dreptul comercialSC Turism Felix SA a fost infiintata initial la 15.10.1990 pe structura fostului Complex

de Hoteluri si Restaurante (CHR), functionand ca si societate pe actiuni conform Legii 31/1990 republicata si Hotararii de Guvern 1041/1990, cu durata de functionare nelimitata. Sc Turism Felix SA, persoana juridica romana, este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J05/1321/1991, avand codul de inregistrare fiscala RO 108526 si este inregistrata la Ministerul Finantelor Publice - Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat in baza Certificatului nr. 16706/05.12.1991.

SC Turism Felix SA are ca obiect de activitate prestarea de servicii hoteliere, servicii de alimentatie publica si agrement, servicii de tratament balnear si de recuperare, vanzarea de pachete turistice prin Tour-operatorul SC Transilvania Travel SA, vanzarea de produse cu amanuntul in unitatile proprii, servicii de redistribuire a energiei termice, electrice, apa si canal, exploatarea surselor de apa termominerala si distribuirea acestora pe baza licentei de concesionare.

Toti furnizorii sunt certificati ISO/HCCP sau sunt in curs de certificare. Furnizorii acceptati au fost evaluati in baza ISO 9001, toate marfurile alimentare si materialele aprovizionate sunt insotite de certificate de calitate, declaratie de conformitate, fisa de securitate, certificat sanitar veterinar in functie de specificul fiecarui produs.

Apele minerale specifice, bioclimatul sedativ indiferent, alaturi de baza materiala adaptata la nivelul cerintelor actuale si personalul cu inalta calificare ale SC Turism Felix SA fac din Baile Felix destinatia ideala vacantelor, deoarece mijloacele terapeutice sunt in permanenta adaptate la noile descoperiri tehnice si stiintifice.

Centrele de tratament ale SC Turism Felix SA apartin unitatilor de cazare de:

7

Page 8: Evaluarea intreprinderii

- 4*: hotelul International;- 3*: hotelul Termal si hotelul Nufarul;- 2*: hotelul Somes, hotelul Mures si hotelul Poienita.

Centrele de agrement ale SC Turism Felix SA sunt: - Strandul Apollo – deschis tot timpul anului (renovat integral in ultimii ani);- Strandul Felix – deschis in perioada mai – septembrie

De asemenea, exista centre de wellness la hotelurile International 4* si Termal 3* unde se fac proceduri de hidroterapie, masaj, hidromasaj, jacuzzi, sauna, solar; exista de asemenea saloane de cosmetica si infrumusetare, precum si piscine interioare si exterioare cu apa termala.

2.1.3 Dreptul fiscalFirma SC Turism Felix SA este inregistrata la Registrul Comertului cu numarul

J05/132/30.01.1991 si avand codul fiscal RO 108526. Potrivit Ordonantei de Guvern nr 3/1992 privind taxa pe valoare adaugata, firma este obligata sa calculeze si sa verse la termen aceasta taxa.

Firma s-a infiintat in anul 1991, pe baza Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, fiind o firma cu activitatea principala de “Hoteluri si alte facilitati de cazare similare” – cod CAEN 5510.

Avand in vedere legislatia, firma se obliga la inregistrarea si plata tuturor decontarilor legate de asigurarile sociale si protecie sociala - impozitul pe salarii, contributiile la fondul de sanatate, la fondul de somaj, la pensia suplimentara, la asigurari sociale, la itm. Societatea nu inregistreaza intarzieri in ceea ce priveste plata impozitelor si a contributiilor.

2.1.4 Dreptul muncii

Societatea a incheiat contracte colective de munca cu cei 674 de angajati permanenti. Stilul de conducere adoptat este de comunicare intre toate nivelele, avand loc in fiecare luna o sedinta la care participa si o reprezentanta din partea angajatilor unde se discuta toate problemele cautandu-se solutii viabile. S-a observat o atitudine de multumire in randul personalului, in ceea ce priveste atat salariul obtinut cat si conditiile de munca. De asemenea, firma are grija ca abonamentele de transport sa fie decontate la timp in fiecare luna.

2.1.5 Dreptul mediului In perioada analizata, activitatea firmei se desfasoara in conformitate cu legislatia impusa

de mediu. Din perspectiva restrictiilor privind efectele activitatii asupra mediului, nu exista litigii cu alte intreprinderi ori cu autoritatile statului.

2.1.6 LitigiiLa data evaluarii societatea nu are litigii pe rol, nici in calitate de reclamanta, nici in

calitate de parata.

2.1.7 Concluzii asupra diagnosticului juridic

Puncte tari Puncte slabe Intreprinderea detine acte de proprietate pentru bunurile patrimoniale, inclusiv pentru terenuri;

-

8

Page 9: Evaluarea intreprinderii

Intreprinderea nu are litigii sau procese cu persoane fizice sau juridice; Statutul si contractul de societate comerciala corespund dimensiunii si activitatilor din intreprindere; Intreprinderea detine autorizatie de mediu; Prezenta contractelor de munca; Lipsa actiunilor juridice.

Oportunitati Amenintari Intreprinderea are relatii de afaceri cu clienti traditionali din municipiului Bucuresti si din alte judete.

Cerinte tot mai mari privind protectia mediului;

2.2 Diagnostic operational, al activitatii tehnice

Potentialul tehnic si tehnologic al SC Turism Felix SA il consideram satisfacator, deoarece structura mijloacelor fixe este adecvata obiectului de activitate al firmei, iar eficienta utilizarii lor se este in stadiile normale.

2.2.1 Prezentarea principalelor activeIn vederea desfasurarii activitatii curente aceasta dispune de:

- structuri de primire, respectiv circa 3.100 locuri de cazare in hoteluri de 4 stele (International), de trei stele (Termal si Nufarul), doua stele (Poienita, Mures, Unirea si Somes) si o stea (complex Poiana vile);

Principalele capacitati de cazare, alimentatie publica si tratament ale societatii constau intr-un complex de patru stele (Internatinal) cu o capacitate de 340 locuri de cazare, 2 complexe hoteliere de trei stele (Termal, Nufarul) cu o capacitate totala de 448 locuri de cazare, 1.140 locuri alimentatie publica, 800 locuri tratament balnear si alte facilitati, 3 complexe hoteliere de doua stele (Poienita, Mures, Somes) cu o capacitate totala de 1.302 locuri de cazare, 1.985 locuri alimentatie publica, 1.400 locuri de tratament balnear si alte facilitati.

In afara de aceste complexe societatea are in exploatare doua stranduri (Apollo si Felix), complexul turistic si de alimentatie publica Poiana, care include vile si pavilioane pentru cazare si alte capacitati, astfel: 80 locuri de cazare, Restaurant Pensiune cu 400 locuri, Cafe-Bar Poiana cu 52 de locuri, Fast-Food Poiana cu 136 de locuri, Sala multifunctionala cu 300 de locuri.

In total, societatea dispune de 2.090 locuri de cazare, 3.125 locuri alimentatie publica si 2.800 locuri in bazele de tratament (inclusiv Policlinica Felix).

Prin licenta de concesiune pentru exploatare nr. 646/04.08.2000 Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a concesionat SC Turism Felix SA pentru o perioada de 20 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru perioade succesive de cate 5 ani, toate resursele de apa termominerala ale statiunii rezultate din captarile forate, ceilalti agenti economici utilizand apa termominerala in baza contractelor de livrare incheiate cu societatea. 

9

Page 10: Evaluarea intreprinderii

2.2.2 Valoarea si structura imobilizarilor corporale

Nr ElementePerioada de analiza

2009 2010 2011I Nivelul imobilizari corporale

1 Terenuri si constructii 146.153.627 145.026.142 124.905.5932 Mijloace fixe 15.189.543 14.071.078 12.385.835a -Instalatii tehnice si masini 12.427.424 11.419.458 10.000.655

b -Mobilier, utilaje, aparatura de birotoca 2.762.119 2.651.620 2.385.180

3 Imobilizari corporale in curs 10.753.698 10.643.596 10.654.9794 Imobilizari corporale 172.096.868 169.740.816 147.946.4075 Active imobilizate 202.347.567 200.118.985 178.306.529II Dinamica cu baza in lant a imobilizarilor1 Terenuri si constructii 100,00% 84,93% 86,13%2 Mijloace fixe 100,00% 91,89% 88,02%a -Instalatii, mijloace de transport 100,00% 98,14% 87,58%

b -Mobilier, aparatura de birotoca 100,00% 96,00% 89,95%

3 Imobilizari corporale in curs 100,00% 98,98% 100,02 %4 Imobilizari corporale 100,00% 98,63% 87,16 %5 Active imobilizate 100,00% 98,90% 89,10%III Structura imobilizarilor1 Terenuri si constructii 84,92% 85,44% 84,43%2 Mijloace fixe 8,83% 8,29% 8,37%a -Instalatii, mijloace de transport 81,82% 81,16% 80,74%

b -Mobilier, aparatura de birotoca 18,18% 18,84% 19,26%

3 Imobilizari corporale in curs 6,25% 6,27% 7,20%4 Imobilizari corporale 85,05% 84,82% 82,97%5 Active imobilizate 100,00% 100,00% 100,00%

Din datele prezentate, se poate observa ca valoarea terenurilor si constructilor se gaseste intr-o crestere lenta pe perioada de analiza ; scade insa valoarea mijloacelor fixe, pe seama amortizarii lor.

In ceea ce priveste structura imobilizarilor corporale se constata:- ponderea cea mai mare in imobilizarile corporale o detin terenurile si constructiile (85,44% in 2010) ; - mijloacele fixe au o pondere maxima de numai 8,83% in 2009 ;- imobilizarile in curs au o tendinata crescatoare, cu un nivel ridicat in ultimul an de analiza de 7,20%, investitiile fiind de mare anvergura derulandu-se pe o perioada mai mare de timp.

Concluzii1. Asigurarea cu mijloace fixe

Se poate concluziona ca atat valoarea cat si structura imobilizarilor corporale sunt satisfacatoare specificului intreprinderii, cu mentiunea ca valoarea este rezultatul unei reevaluari si ca ea denota un proces investitional si de modernizare destul de ridicat, iar structura reflecta o pondere foarte mare a imobilizarilor inactive (terenuri).

10

Page 11: Evaluarea intreprinderii

Pe ansamblul mijloacelor fixe, se manifesta un grad mediu de uzura relativ acceptabil, cele mai uzate fiind cele din grupa alte instalatii tehnice si mijloace de transport.2. Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

Intreaga perioada de analiza este marcata de o scadere in ceea ce priveste eficienta utilizarii imobilizarilor corporale, atat in ceea ce priveste profitabilitatea activitatii, cat si volumul de activitate. Pentru trecerea la o utilizare mai eficienta a imobilizarilor corporale se impune mentinerea in exploatare doar a capacitatilor de productie care au un grad de incarcare suficient de mare pentru a functiona rentabil respectiv cele care sunt capabile sa genereze profit.

2.2.3 Eficienta utilizarii imobilizarilor corporale

Nr

Elemente UMPerioada de analiza

Simbol2009 2010 2011

I BAZA DE CALCUL1 Cifra de afaceri lei 52.019.303 48.499.100 48.437.997 CA2 Nr. mediu de salariati pers 822 832 674 Ns3 Imobilizari corporale lei 172.096.868 169.740.816 147.946.407 Ic4 Productia exercitiului lei 32.183.622 32.352.153 32.715.199 Q ex5 Rezultatul exploatarii lei 9.673.672 8.339.192 9.111.498 ReII DINAMICA BAZEI DE CALCUL (indici cu baza in lant)6 Cifra de afaceri % 100,00% 110,22% 105,99% ICA7 Nr. mediu de salariati % 100,00% 101,22% 81,01% INs8 Imobilizari corporale % 100,00% 98,63% 87,16% IIc9 Productia exercitiului % 100,00% 100,52% 101,12% iQex10 Rezultatul exploatarii % 100,00% 86,21% 109,26% IReIII INDICATORI DE EFICIENTA

11Randamentul imob. corporale - 0,30 0,29 0,33 Rmf=CA/Ic

12Imobilizari corporale la 1000 lei CA lei 3.308 3.499 3.054 1000*Ic/CA

13Gradul de inzestrare tehnica lei 3,3 3,49 3,05 Git=Ic/CA

14Productia exercitiului la 1000 lei Ic lei 187 190 221 1000*Qex/Ic

15Profitul exploatarii la 1000 lei Ic lei 56 49 61 1000*Re/Ic

IV DINAMICA INDICATORILOR DE EFICIENTA (baza in lant)

16Randamentul imob. corporale % 100,00% 96,66% 113,79% Ibl

17Imobilizari corporale la 1000 lei CA % 100,00% 105,77% 87,28% Ibl

18Gradul de inzestrare tehnica % 100,00% 105,75% 87,39% Ibl

19 Productia exercitiului % 100,00% 101,6% 116,31% Ibl

11

Page 12: Evaluarea intreprinderii

la 1000 lei Ic20 Profitul exploatarii la

1000 lei Ic%

100,00% 87,5% 124,48%Ibl

Gradul de inzestrare tehnica a muncii cu imobilizari corporale a inregistrat o scadere de 7,57% la finele anului 2011 fata de anul 2009. Acest fapt este considerat un aspect negativ, deoarece aceasta scadere in structura ii corespunde o valoare scazuta a indicatorului (a scazut de la 3,3 la 3,05 lei), insa productia exercitiului la 1000 lei imobilizari corporale are o tendinta crescatoare in perioada analizata.

Pe perioada de analiza se poate observa ca nivelul randamentului imobilizarilor corporale, care apreciaza eficienta utilitatii lor din perspectiva volumului de afaceri, prezenta o anumita fluctuatie.

2.2.4 Activitatea de investitii In anul 2011 a fost realizat un volum de investitii de 2.403.590,35 lei, concretizat in

urmatoarele lucrari :Lucrare Valoare (lei)

Complex International (lucrari de modernizare) 1.028.478,08Complex Poienita (lucrari de modernizare) 460.367,67Complex Mures (lucrari de modernizare) 303.543,66Grup Gospodaresc Sanmartin (mijloace transp. auto persoane) 272.970,87Complex Termal (lucrari de modernizare) 194.707,25Strand Felix (lucrari de modernizare - tobogane) 56.099,95Complex Somes (lucrari de modernizare) 21.369,80Complex Apollo (lucrari de modernizare) 19.686,43Complex Nufarul (lucrari de modernizare- chiller) 19.298,03Dotari diverse (sistem informatic, contorizari, etc.) 18.853,91Foraje, CT 4.279,70Complex Unirea (lucrari de modernizare) 3.935,00

Principalul obiectiv investitional in 2011 a fost modernizarea si extinderea Complexului International, pentru care s-au executat si decontat lucrari de peste un million de lei, urmand a fi pus in functiune in prima parte a anului 2012. Complexul International, in urma investitiei, detine cea mai moderna baza de tratament din tara, dispune de 340 de locuri de cazare, restaurant, bar, sali de conferinta si trei piscine exterioare. Primii turisti (germani) vor intra, conform contractelor incheiate, in luna ianuarie a 2012.  In anul 2011 au fost realizate lucrari de modernizare la Complexul Apollo, in valoare de cca 19.700 lei, urmand ca acestea sa fie finalizate in cursul anului 2012.

De asemenea, a fost realizat un mini aqua-parc (cu cinci piste de tobogane acvatice) in cadrul Strandului Felix, a fost modernizat sistemul de acces, iar bazinul de copii a fost dotat cu jocuri, valoarea totala a acestor lucrari fiind de 59.099,95 lei.

Au fost selectati proiectantii pentru realizarea proiectului de modernizare a Complexului Lotus la nivel de 3*, realizarea Planului Urbanistic Zonal pentru partea de vest a statiunii, realizarea proiectelor pentru instalatii de climatizare la Complex Termal si Hotel Nufarul, precum si pentru Complex Apollo.

12

Page 13: Evaluarea intreprinderii

2.2.5 Concluzii asupra diagnosticului operational

Puncte tari Puncte slabe Nivel tehnologic relativ modern; Grad optim de folosire a mijloacelor fixe si a capacitatilor de productie; Raport calitate – pret bun; Reducerea numarului de defecte pe fluxul de fabricatie.

Consum ridicat de energie.

Oportunitati Amenintari Tehnologia evolueaza intr-un ritm alert, ceea ce ofera societatii posibilitati de a-si reduce costurile; Largirea pietei prin castigarea increderii clientilor.

Cresterea asteptarilor clientilor privind performantele tehnice ale produselor; Norme de calitate mai aspre.

2.3 Diagnostic comercial

2.3.1 Analiza produselor/serviciilor intreprinderiiToate marfurile alimentare si materialele aprovizionate sunt insotite de certificate de

calitate, declaratie de conformitate, fisa de securitate, certificat sanitar veterinar in functie de specificul fiecarui produs.

Aprovizionarea cu materii prime se face direct de la furnizori sau distribuitori directi, reusindu-se astfel negocierea unor preturi avantajoase pentru societate. Preturile sunt bine corelate in raport cu calitatea.

Stocurile de materii prime si materiale sunt la nivelul minimului necesar. Datorita aprovizionarii sistematice nu se creeaza goluri in stocul de materii prime si materiale. Acest lucru determina o buna viteza de rotatie a stocurilor (18,69 zile).

2.3.2 Analiza pietei intreprinderii Cota de piata a SC Turism Felix SA in activitatea turistica balneara din Romania este de

7,7 % (ca numar de turisti) societatea fiind un jucator important pe aceasta piata. In ceea ce priveste innoptarile (zilele-turist), societatea detine in anul 2010 o cota de 7,95% pe piata turismului balnear autohton. Evolutia numarului de turisti pastreaza trendul descrescator inregistrat la nivel national de 11,41% in turismul balnear, la nivel de societate diminuarea fiind de 11,20%. Cotele de piata sunt calculate pe baza datelor statistice disponibile, furnizate de Institutul National de Statistica. Mentionam ca pentru anul 2011, pana la data intocmirii raportului nu au fost publicate informatii statistice.

Gradul de ocupare al locurilor indica eficienta utilizarii capacitatilor de cazare in functiune, in acest sens este de mentionat faptul ca in 2010 capacitatile de cazare in functiune au fost mai reduse decat in 2009 cu 1454 de locuri, o parte din capacitatile de cazare au fost inchise in perioadele de cerere redusa (in extrasezon, trimestrele I si IV). Aceste motive, impreuna cu mentinerea duratei sejurului turistilor, au permis pentru anul 2010 realizarea unui grad mediu de ocupare al locurilor in functiune la un nivel apropiat de cel inregistrat in anul 2009.

13

Page 14: Evaluarea intreprinderii

In analiza rezultatelor principalilor indicatori ai activitatii turistice pentru anul 2010, primul indicator analizat este gradul de ocupare al locurilor (indicele mediu de utilizare a capacitatii in functiune), care la nivelul anului 2010 a fost de 48,73%, fiind cu 5,8 puncte procentuale mai mic decat cel din anul 2009 (cand a fost 54,56%). Aceasta involutie s-a inregistrat in conditiile in care in 2010 la nivel de statiuni balneare, gradul mediu de ocupare a fost de 42,90%, iar la nivel national in unitatile de cazare turistice, gradul de ocupare a locurilor a inregistrat, o scadere cu 6,4 puncte procentuale in 2010 fata de 2009.

Aceste cifre plaseaza SC Turism Felix SA pe o pozitie importanta in cadrul turismului pentru sanatate din Romania.

2.3.3 Analiza partenerilor de afaceri (clienti, furnizori, concurenta)1) Clienti

Principalele piete de desfacere ale produselor turistice de baza au fost piata romaneasca (Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi Sociale, SC Transilvania Travel SA Bucuresti ca tour operator principal) si cea externa (catre tari precum Germania, Austria, Israel).

Trebuie mentionat faptul ca, incepand cu data de 1 iulie 2008, desfacerea produselor turistice (altele decat contractarile cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi Sociale si cele cu firme de nonturism) se realizeaza exclusiv prin SC Transilvania Travel SA Bucuresti, agentia de turism tour operatoare care gestioneaza locurile de cazare din unitatile hoteliere si de alimentatie publica din portofoliul de turism al SIF Transilvania, din care face parte si SC Turism Felix SA.

Piata de desfacere pentru redistribuirea energiei termice si a apei menajere si termominerale sunt persoane juridice si fizice din Baile Felix, datorita faptului ca retelele de instalatii de incalzire si apa existente sunt proprii, fiind astfel un distribuitor captiv. Dintre beneficiarii acestor livrari, principalii sunt: SC CSDR Sind Turism SRL, SC SIND Tour Trading SRL, SC Transilvania Tour SA, Spitalul de Recuperare Baile Felix.

2) Furnizori Toti furnizorii sunt certificati ISO/HCCP sau sunt in curs de certificare. Furnizorii

acceptati au fost evaluati in baza ISO9001. Furnizorii de materii prime si materiale manifesta incredere in soliditatea financiara a

societatii, existand putine cazuri in care se efectueaza operatiuni de decontare prin instrumente ca CEC-uri sau bilete la ordin. S-au negociat conditii de plata in conformitate cu prevederile Codului comercial cu termene intre 11 si 60 de zile.

Principalii furnizori sunt:- marfuri alimentare: SC Ferma Zootehnica SRL Baia Mare, SC Romconex SRL Oradea, SC Avimar SA Baia Mare, SC Moisi SRL Borsa, SC West Fruta SRL Oradea, SC Intertrade SRL Bucuresti, SC Pelops SRL Oradea, SC Unimar SRL Oradea, SC Coca Cola SA Bucuresti, SC Quadrant SRL Bucuresti, SC Matros SRL Oradea, SC Edrinks SRL Bucuresti, SC Forelit SRL Salard, SC Agrirom SRL Arad;- materiale: SC Farmec SA Cluj Napoca, SC Johnson Diversey SRL Bucuresti, SC Ecolab SRL Iasi, SC Pehart Tec SA Petresti, SC Textila Oltul SA Sfantu Gheorghe, SC Frottierex SA Bucuresti, SC Apullum SA Alba Iulia, SC Rogvaiv SRL Timisoara;- lucrari constructii montaj, reparatii si echipamente: SC Star Decor SRL Oradea, SC Medical Expert SRL, SC Prosystem SRL, SC Minela Exim SRL, SC Ferestre Contermon SRL;- servicii: SC Elcomex SRL, SC Electrocentrale SA Oradea, SC RDS&RCS Romania SRL, SC Eco Bihor SA, SC Romtelecom SA.

14

Page 15: Evaluarea intreprinderii

3) Concurenta In Romania exista un numar semnificativ de statiuni turistice orientate cu precadere spre

segmentul balnear cele mai cunoscute fiind: Baile Herculane, Sovata, Baile Olanesti, Covasna, Vatra Dornei, Baile Tusnad, Ocna Sugatag, Navodari, Sangeorz Bai, Slanic Moldova, Mangalia, Soveja.

Baza turistica a acestor statiuni este formata in principal din complexele hoteliere construite inainte de 1989 unele dintre ele fiind supuse investitiilor destinate modernizarii odata cu preluarea lor de diversi investitori.

Un concurent important al societatii il reprezinta societatea SIND Romania reorganizata in participatiune, din care SC CSDR Sind Turism SRL si SC SIND Tour Trading SRL, care detin active in statiune. SIND Romania este considerata drept una dintre cele mai importante companii de turism din Romania. Aceasta detine aproximativ 20.000 locuri de cazare (hoteluri, vile) cu precadere in categoria de doua stele din care 10% in statiunea Baile Felix.

Important de precizat este faptul ca fiecare din statiunile amintite mai sus sunt specializate in tratamentul unor afectiuni specifice neputand fi vorba astfel despre o concurenta directa intre ele. Un alt aspect important in demersul analizei concurentei este si categoria de servicii turistice oferita de societati, existand de regula un segment de clienti bine delimitat in cazul fiecarei societati care nu corespunde de regula celorlalte societati. Prin urmare putem vorbi despre o concurenta directa doar la nivel local, in cadrul statiunii Baile Felix, aici fiind vorba in principal despre acelasi segment de clienti care vizeaza proprietatile curative specifice apei termale din statiune. De mentionat faptul ca sursele de apa termala in statiunea Baile Felix se afla in proprietatea societatii ca urmare a concesionarii acestora de catre stat pe o perioada de 25 ani.

Situatia concurentiala pentru produsul turistic tratament balnear :- in localitatea Baile Felix: SC CSDR Sind Turism SRL , SC SIND Tour Trading SRL, SC Transilvania Tour SA;- in Comuna Sanmartin: UTB 1 Mai;- in tara: SC Sovata SA, SC Baile Herculane SA.

2.3.4 Strategia de dezvoltare (promovare si distributie)Misiunea societatii este ca prin serviciile de calitate ale sale sa ramana numarul 1 in

domeniul turismului balnear romanesc si sa devina competitiva pe piata Europei Centrale.1) Sistemul de obiective Obiective pe termen lung

- schimbarea structurii clientilor pe cresterea ponderii in capacitatile de 3, 4 si 5 stele;- fidelizarea segmentului actual de piata pe trei stele;- atragerea turistilor straini cu venituri medii si a turistilor romani cu venituri peste medie;- formarea segmentului de piata la 4 si 5 stele.- cresterea cotei de piata de la 11 % la 15-20%;

Obiective pe termen mediu- formarea unui nou segment de piata pe turismul balnear de 2 stele pentru inlocuirea actualilor turisti veniti prin CNPAS;- cresterea ponderii turismului de afaceri;- cresterea ponderii turismului de wellness si agrement.

Obiective pe termen scurt- schimbarea structurii turistilor pe grupe de varsta prin dezvoltarea turismului de agrement;

15

Page 16: Evaluarea intreprinderii

- cresterea gradului de ocupare.

2) Mijloace si politici de realizare a obiectivelor zona de cazare si balneoterapia

- se propune realizarea unor constructii pentru activitati de agrement si animatie din statiuni balneare: jocuri de societate, cinema, discoteci, seri dansante, gale, manifestari folclorice, etc. Se pot lua in considerare si servicii wellness, spa, hidroterapie pentru turistii proveniti din pensiuni, sau localnici si persoane din localitatile apropiate. In acest caz functionarea ar fi de agrement balnear;- modernizarea Complexului Lotus in vederea clasificarii la 3 stele;- demolarea si reconstructia, fara schimbare de destinatie, a Complexului Felix in vederea reclasificarii turistice de la 1 stea la 4 stele cu profil bussines;- amplasarea unui complex turistico – hotelier cu 500 de locuri, baze de tratamente, alimentatie publica, sali multifunctionale de circa 1000 locuri, piscina, parcare, spatii verzi, clasificare turistica de 5 stele;- operatiuni de extindere: o sali (complex) de conferinta, adunari, etc la Complex Termal;o piscina cu zona de plaja la Complexul Termal;o piscina la Complex Nufarul;o parcare la hotelurile Lotus, Termal, la acesta din urma pe amplasamentul actualului

magazin circular. zona de agrement acvatic

- se propune marirea suprafetei cu circa 1000 mp in zona piscinei Apollo 2 si a oglinzii de apa existente in vederea maririi zonei de plaja agrementata cu terasa – bar tropical.- pentru strandul Felix se propune adaugarea unor spatii vitrate spre parc (buticuri), constructia unei braserii cu terasa panoramica, cocktail bar tropical, instalatii de apa (cascada, loc de joaca pentru copii), teren de sport cu iarba sintetica, zona de scena, animatie fitness, etc.

2.3.5 Concluzii asupra diagnosticului comercial

Puncte tari Puncte slabe Contracte stabile incheiate cu partenerii de afaceri si in favoarea societatii; Selectarea continua a furnizorilor pe criterii de piata; Capacitate de reinnoire a portofoliului de produse; Calitate a produselor apreciata pe piata; Reducerea numarului de reclamatii; Pret avantajos al produselor.

Comunicare lenta cu clientul; Reclama si publicitatea pentru serviciile societatii sunt insuficiente.

Oportunitati Amenintari Posibilitatea cuceriri de noi piete odata cu diversificarea portofoliului de produse; Amplasamentul favorabil al societatii.

Cresterea exigentelor de calitate; Dezvoltarea pietei produselor aduse din

import – second – hand.

16

Page 17: Evaluarea intreprinderii

2.4 Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei

2.4.1 Diagnosticul resurselor umaneLa finele anului 2011 comparativ cu anul 2010, structura salariatilor pe tipuri de

activitate, este urmatoarea:

Nr Crt

Cheltuieli de personalNr. efectiv de

personalPondere in total

personal2010 2011 2010 2011

1Total personal din complexele de agrement si hoteliere, din care:

673 533 78,80 76,47

- structuri cazare 197 150 23,07 21,52- alimentatie publica 310 235 36,30 33,72- agrement 40 26 4,68 3,73- baze de tratament 126 122 14,75 17,50

2Personal intretinere, reparatii, transport, auxiliar, productie

111 97 13,00 13,92

3 Personal TESA 70 67 8,20 9,614 Total personal 854 697 100,00 100,00

Din datele prezentate rezulta o scadere a numarului de salariati in anul 2011 fata de anul 2010 cu 18,38%. La nivelul complexelor hoteliere si agrement, situatia este urmatoarea: structuri cazare → numarul de salariati a scazut cu 23,86% alimentatie publica → numarul de salariati a scazut cu 24,19% baze de tratament → numarul de salariati a scazut cu 3,17 %

Avand in vedere Planul privind formarea si perfectionarea personalului, aprobat de catreConsiliul de Administratie, s-au calificat, perfectionat sau si-au completat studiile un numar de 51 salariati dupa cum urmeaza:o Au prezentat certificate de absolvire :

- 2 salariati – au obtinut brevetul pentru functia de Director de restaurant, respectiv Manager in activitatea de turism

- 5 salariati au urmat cursuri de perfectionare profesionala pentru meseria de director de restaurant, director de hotel, respectiv manager in activitatea de turism

- 9 salariati pentru meseria de ospatar(vanzator) in unitati de alimentatie publica- 3 salariati pentru meseria de bucatar- 3 salariati pentru meseria de agent paza- 1 salariat pentru meseria de camerista- 1 salariat pentru meseria de maseur- 1 salariat pentru meseria de lucrator in comert

o Si-au completat studiile:- doctorat - un salariat in domeniul medicina- master, un numar de 7 salariati- studii superioare, un numar de 9 salariati, din care 3 in domeniul turismului- studii postliceale, un numar de 8 salariati, din care 4 in domeniul balneofiziokinetoterapie

si recuperare medicala- medii (liceu), un numar de 3 salariati din care 2 cu specializarea in turism

17

Page 18: Evaluarea intreprinderii

o Alte studii :- un salariat in domeniul calitatii : « auditori interni pentru sisteme de managementul

calitatii », « specialist pentru sisteme de management al sigurantei alimentelor »- un salariat in domeniul tehnic : « diriginte de santier »- un salariat curs de Formator

La fel ca in fiecare an, la nivelul complexelor hoteliere, se efectueaza cursuri de perfectionare profesionala, atat in spatiul de servire, productie cat si in spatiul de cazare de catre personalul societatii, respectiv conducatorii locurilor de munca si salariatii de la Biroul Calitate, respectandu-se temele din Planul de perfectionare pe anul 2011, respectiv 2012.

De asemenea, s-a intocmit logistica pentru derularea in anul 2012 a cursului «Resursa umana, investitie valoroasa in turismul romanesc» pentru functiile de ospatar, bucatar, camerista hotel, curs la care au fost inscrisi 85 salariati.

Personalul medical, respectiv medici si fiziokinetoterapeuti, a participat la simpozioane, conferinte si congrese nationale si internationale.

Structura personalului Numar mediu

Numar mediu aferent exercitiului 2011 833Personal de conducere – total, din care: 27- directori executivi 4- personal de conducere TESA – sefi birouri 10- personal de conducere directori hotel 9- personal de conducere sectoare auxiliare 3Personal de executie – total, din care: 806- personal de excutie TESA 58- personal de executie complexe hoteliere si agrement – total, din care: 478a) Asistenti directori hotel 16b) Receptioneri hotel 33c) Cameriste 67d) Gestionari: barmani, bucatari gestionari, bufetieri, lucratori gestionari 53e) Bucatari 84f) Ospatari 85g) Ajutori bucatari (necalificati) 29h) Ajutori ospatari (necalificati) 24i) Portari 24j) Alt personal necalificat 63- personal de executie sectoare auxiliare 155a) muncitori necalificati intretinere 56b) alt personal auxiliar executie 99- personal de executie din bazele de tratament 115

La nivel de societate, in raporturile de munca ce privesc elemente de natura sindicala, interesele personalului sunt reprezentate de catre reprezentantii salariatilor.

In ceea ce priveste raporturile intre manager si angajati precum si a oricaror elemente conflictuale ce caracterizeaza aceste raporturi, se poate concluziona faptul ca nu exista si nu sunt semnalate aceste tipuri de elemente ce pot afecta negativ raporturile de munca la nivel de societate.

18

Page 19: Evaluarea intreprinderii

2.4.2 Diagnosticul managementului firmeiIn ceea ce priveste conducerea societatii evaluate in cadrul diagnosticului, acesteia i-au

fost monitorizate performantele operationale si financiare de catre Consiliul de Administratie, prin intermediul indicatorilor si criteriilor de performanta stabiliti in Bugetul de venituri si cheltuieli si a altor programe aprobate.

Totodata, in anul 2011, o preocupare constanta a Consiliului de Administratie a fost optimizarea procesului decizional la nivelul conducerii executive si imbunatatirea comunicarii in vederea aplicarii masurilor si hotararilor consiliului cu operativitate si eficienta sporita in vederea maximizarii rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata si minimizarea crizei economice.

2.4.3 Concluzii asupra diagnosticului resurselor umane

Puncte tari Puncte slabe Personal tanar; Asigurarea protectiei muncii; Personal omogen. Din perspectiva asigurarii calitative (calificarea personalului), starea firmei este acceptabila, iar functiile ce necesita personal cu pregatire superioara sunt ocupate in mod corespunzator.

Personal insuficient calificat in domeniul IT.

Oportunitati Amenintari Facilitati fiscale la angajarea de tineri absolventi si someri; Facilitati privind formarea personalului.

Migrarea personalului calificat spre alte firme sau tari ale Uniunii Europene.

2.5 Diagnosticul Financiar

Diagnosticul financiar urmareste trei obiective majore:- sa asigure intelegerea performantelor realizate de firma evaluata in ultimii 3-5ani (3ani in cazul raportului nostru de evaluare), precum si evidentierea riscurilor activitatii intreprinderii;- sa permita ajustarea situatiilor financiare istorice pentru a dezvolta abordarea pe baza de active (implicit corectiile asupra elementelor de activ si datorii) si aplicarea abordarii pe baza de venit (prin estimarea abilitatii intreprinderii de a genera fluxuri de venit pentru furnizorii de capital);- sa asigure comparabilitatea cu intreprinderi similare, pentru a stabili parametrii de risc, rentabilitate si valoare, acest lucru facandu-se prin abordarea prin comparatie in evaluarea intreprinderii si prin estimarea costului capitalului.

Diagnosticul financiar are ca scop sa aprecieze starea financiara a intreprinderii, evidentiind totodata si punctele forte, respectiv slabe din perspectiva situatiei financiare a agentului economic. Concluziile ce se desprind din analiza situatiei financiare a firmei rezulta pe baza punctelor de detaliu al studiului.

19

Page 20: Evaluarea intreprinderii

2.5.1 Analiza financiar – patrimoniala1) Analiza bilantului

Indicatori 2009(lei) 2010(lei) 2011(lei)ACTIVE IMOBILIZATE

202.347.567 95,06 % 200.118.985 94,59 % 178.306.529 91,84 %

Imobilizari necorporale 60.099 0,03 % 34.969 0,016 % 16.922 0,0087 %

Imobilizari corporale 172.096.868 80,84 % 169.740.816 80,23 % 147.946.407 76,20 %

Imobilizari financiare 30.190.600 14,18 % 30.343.200 14,34 % 30.343.200 15,62 %

ACTIVE CIRCULANTE

10.392.490 4,88 % 11.277.082 5,33 % 15.767.135 8,12 %

Stocuri 718.646 0,34 % 753.115 0,35 % 909.212 0,46 %

Creante 2.910.602 1,36 % 1.279.224 0,604 % 1.635.238 0,84 %

Disponibilitati 6.610.642 3,11 % 9.244.469 4,37 % 13.222.585 6,81 %

Investitii financiare pe termen scurt

152.600 0,07 % 274 0,00012 % 100 0,0000515 %

CHELTUIELI IN AVANS

120.950 0,06 % 146.610 0,069 % 68.575 0,035 %

TOTAL ACTIV 212.861.007 100,00% 211.542.677 100,00% 194.142.239 100,00%CAPITAL PROPRIU 180.871.533 85,23 % 185.903.831 87,88 % 173.052.703 89,13 %Capital social 49.614.946 23,30 % 49.614.946 23,45 % 49.614.946 25,55 %

Prime legate de capital 0 0 0 0 0 0

Rezerve din reevaluare 88.352.479 41,50 % 87.983.083 41,59 % 68.034.686 35,04 %

Rezerve 40.904.550 19,22 % 43.577.538 20,59 % 49.064.265 25,27 %

Profit/pierdere reportata - 5.322.634 -2,50 % 4.728.264 2,23 % 0 0

Profit/pierdere ex fin 7.814.850 3,67 % 5.032.298 2,37 % 6.738.894 3,47 %

Repartizarea profitului -492.658 0,23 % - 304.034 - 0,14 % -400.088 - 0,206

DATORII TOTALE 31.594.302 14,84 % 25.412.165 12,01 % 20.859.383 10,74 %Datorii pe termen scurt 4.327.185 2,03 % 4.317.833 2,04 % 3.740.372 1,926 %

Datorii pe termen lung 27.267.117 12,80 % 21.094.332 9,97 % 17.119.011 8,81 %

PROVIZIOANE 61.569 0,03 % 56.473 0,026 % 39.063 0,020 %VENITURI IN AVANS 333.603 0,16 % 170.208 0,080 % 191.090 0,098 %TOTAL PASIV 212.861.007 100,00% 211.542.677 100,00% 194.142.239 100,00%

Patrimoniul net al intreprinderii in perioada analizata a avut urmatoarea evolutie: 180.871.533 lei in 2009; 185.903.831 lei in 2010 si 173.052.703 lei in 2011. Din punct de vedere al structurii avem:

a) Structura activelorDin analiza structurii activelor reiese ca societatea detine un numar mare de mobilier,

cladiri, terenuri deoarece imobilizarile corporale au cea mai mare pondere in activele imobilizate, iar acest lucru sustine ca societatea este specializata in activitate de tip hotelier. Aceste imobilizari se afla intr-o continua scadere, putandu-se observa ca in 2009 ele reprezinta 80.84 % din activele imobilizate, iar in 2011 ajung la 76.20%.

Ponderea stocurilor in total active este mica si aproximativ constanta de la o perioada la alta, astfel in 2009 stocurile reprezentau 0.34 % din total active pentru ca in 2010 sa creasca la 0.35 % iar in 2011 sa ajunga la 0.46 %.

20

Page 21: Evaluarea intreprinderii

Ponderea mica a creantelor in total active este o situatie favorabila, mai ales ca acestea au o tendinta de scadere, in primul an fiind de 1.36 % iar in ultimul an de 0.84 % .

Se mai poate constata ca societatea dispune de putine lichiditati: 3.11 % in 2009 si 6.81% in 2011, acest lucru poate fi cauzat de lipsa clientilor sau de vanzarile mici.

b) Structura pasivuluiScaderea veniturilor in avans de la 0.16% in 2009 la 0.098% in 2011 se poate datora

faptului ca societatea nu a mai primit chirii pe anumite terenuri sau a renuntat sa mai dea spre chirie anumite spatii.

Datoriile pe termen scurt sunt aproximativ constante ceea ce inseamna ca societatea si-a achitat datoriile pentru fiecare an, dar de asemenea a contractat altele la aceeasi valoare pentru fiecare an .

Se poate constata ca desi capitalul social este acelasi in fiecare an, ponderea acestuia in total pasiv creste de la an la an: 23.30% in 2009 si 25.55% in 2011. Ponderea capitalului propriu in total pasiv este destul de mare , iar cresterea acestuia se poate datora cresterii rezervelor .

2) Analiza corelatiei creante-obligatii Indicatori 2009 2010 2011

lei % lei % lei %Cifra de afaceri 52.019.303 100,00 48.499.100 93,23 48.437.997 99,87Creante 2.910.602 100,00 1.279.224 43,95 1.635.238 127,83Obligatii (datorii totale) 31.594.302 100,00 25.412.165 80,43 20.859.383 82,08Raportul creante/obligatii 0,09 0,05 0,07

In anul 2010 creantele si obligatiile au scazut intr-un ritm mult superior celui aferent cifrei de afaceri, ceea ce influenteaza favorabil fluxul de disponibilitati. Desi valoarea cifrei de afaceri este in scadere aceasta influenta este favorabila doarece raportul creante/obligatii este subunitar. In anul urmator se inregistreaza o cifra de afaceri un pic mai mica fata de cea a anului precedent, ea scazand cu 61.103 lei, dar de asemenea este favorabil raportul creante/obligatii care este inca subunitar.

Indicatori 2009(Zile)

2010(Zile)

2011(Zile)

Durata de imobilizarea a creantelor 20 10 12Durata de folosire a surselor atrase 220 190 155

Rotatia creantelor = CA / creante , Durata de rotatie a creantelor = 360zile/rotatie creante;Acoperirea datoriilor = CA/ datorii , Durata de folosire a surselor atrase = 360zile / acoperire datorii.

Marimea si evolutia indicatorilor confirma ca desi creantele inregistreaza cresteri substantiale, imobilizarea fondului de rulment este suplinita de sursele atrase suplimentar.

3) Analiza corelatiei fond de rulment-necesar de fond de rulment Indicatori 2009(lei) 2010(lei) 2011(lei)

Fond de rulment (FR) 5.791.083 6.879.178 11.865.185Necesar de fond de rulment (NFR) -697.937 -2.285.494 -1.195.922Cifra de afaceri 52.019.303 48.499.100 48.437.997Viteza de rotatie a FR (zile) 40 51 88

21

Page 22: Evaluarea intreprinderii

Viteza de rotatie a NFR (zile) -5 -17 -9Trezoretia neta (TN) 6.489.020 9.164.672 13.061.107FR = capital permanent – active imobilizate; NFR = Stocuri + Creante – Obligatii pe TS;Trezoreria neta = FR-NFR; Viteza de rotatie a FR = 360zile/(CA/FR);Viteza de rotatie a NFR = 360zile/(CA/NFR).

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante. Fondul de rulment mai poate fi definit si ca excedentul de active circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment este negativ, ceea ce arata ca exista un surplus de resurse temporare, adica activele realizabila sunt mai mici decat datoriile curente. Aceasta situatie este acceptata drept favorabila doar daca este rezultatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate, a urgentarii incasarilor si relaxarii platilor, altfel semnifica aprovizionarea defectuoasa a stocurilor.

In perioada 2009 – 2010, societatea a reusit o usoara crestere a fondului de rulment, reusind sa-si finanteze activitatea curenta prin fondul de rulment, iar in 2011 a crescut cu 204,89% fata de 2009.

Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani, fiind in crestere continua, evidentiind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea trezoreriei nete in 2010 fata de 2009 si respectiv in 2011 fata de 2010 reprezinta cash-flow-ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit.

4) Analiza lichiditatii si solvabilitatii Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani,

solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.

Indicatori 2009 2010 2011Rata lichiditatii curente 2,40 2,61 4,21Rata lichiditatii rapide 2,23 2,43 3,97Rata lichiditatii imediate 1,56 2,14 3,53Rata solvabilitatii patrimoniale 0,86 0,89 0,9Rata solvabilitatii generale 6,73 8,32 9,31Lichiditatea curenta = active curente/datorii curenteLichiditate rapida = (active circ – stocuri )/datorii curenteLichiditate imediata = (disp+investitii pe TS)/datorii curenteSolvabilitate generale = (cap propriu + datorii) / datorii sau activ total/datorii totaleSolvabilitate patrimoniale = cap propriu/ (cap propriu +datorii )

Marimea indicatorilor arata ca intreprinderea, din punct de vedere al lichiditatii curente, se afla peste limita acceptabilitatii (care este 2); lichiditatea curenta prezinta valori satisfacatoare, aproape de normal.

Lichiditatea intermediara inregistreaza valori peste media acceptabila 2,23 in 2009, 2,43 in 2010 si de 3,97 in 2011 de aceea in perioada urmatoare va trebui sa faca eforturi pentru a ajunge la limita normala.

Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul de acoperire a obligatiilor de plata pe termen mediu si lung, inclusiv a obligatiilor catre actionari, constand in capitalul varsat si alte fonduri

22

Page 23: Evaluarea intreprinderii

constituite, din capitalul propriu. In cazul nostru, solvabilitatea intreprinderii este in crestere si se afla peste limita admisa de 0,5, fiind o situatie favorabila de ansamblu.

Solvabilitatea generala arata in ce masura datoriile totale sunt acoperite de activele imobilizate si circulante, iar cu cat situatia este mai mare decat 1 cu atat aceasta este mai buna, in cazul noastru aceasta urca de la 6,72 la 9,29.

2.5.2 Analiza rentabilitatii1) Situa tia generala a rezultatu lui pe baza contului de profit s i pierdere

Prezentarea situatiei generale a rezultatului vizeaza in special doua aspecte importante pentru operatiunea de evaluare, respeciv, evolutia profitului si modul de formare. Primul dintre aspecte este necesar pentru aprecierea tendintei, iar al doilea, in formularea unor judecati de valoarea asupra activitatilor desfasurate de firma in trecut si posibilitatile existente pentru perioada de previziune (prognoza).

Informatiile furnizate de contul de profit si pierdere, pot fi structurate astfel:Nr Crt

Indicatori 2009 2010 2011Suma % fata

de CASuma % fata

de CASuma % fata

de CA1 Cifra de afaceri neta 52.019.303 100% 48.499.100 100% 48.437.997 100%

2 Costul bunurilor vandute si serv. prestate din care:

2.1 - chelt act. baza 34.034.028 65,43% 32.701.161 67,43% 32.673.180 67,45%2.2 - chelt act. aux. 4.961.244 9,54% 4.390.457 9,05% 4.312.706 8,9%2.3 - cheltuieli ind. de prod. 1.521.686 2,93% 1.028.273 2,12% 967.528 2%

3 Marja bruta fata de costul bunurilor vandute (1-2)

11.502.345 22,11% 10.379.209 21,4% 10.484.583 21,65%

4 Cheltuieli de desfacere 694.307 1,33% 631.694 1,3% 665.149 1,37%

5 Cheltuieli generale de administratie

1.338.723 2,57% 1.682.103 3,47% 828.508 1,71%

6 Alte venituri din exploatare

204.357 0,39% 273.780 0,56% 120.572 0,25%

7 Rezultatul exploatarii (3-4-5+6)

9.673.672 18,6% 8.339.192 17,2% 9.111.498 18,81%

8 Rezultatul financiar 179.484 0,35% - 2.258.510 -4,66% - 1.109.729 -2,29%

9 Rezultatul extraordinar 0 0% 0 0% 0 0%

10 Rezultatul brut (7+8+9) 9.853.156 18,94% 6.080.682 12,54% 8.001.769 16,52%

11 Impozit pe profit 2.038.306 3,92% 1.048.384 2,16% 1.262.875 2,61%

23

Page 24: Evaluarea intreprinderii

12 Profitul net (10-11) 7.814.850 15,02% 5.032.298 10,38% 6.738.894 13,91%

Dinamica indicatorilor de rezultate demonstreaza a situatie nefavorabila a rentabilitatii intreprinderii intre anii 2009-2010, inregistrandu-se o scadere a profitului net al exercitiului cu 35,6%, fapt ce se poate datora pierderilor inregistrare la nivelul activitatii financiare in perioada mai sus mentionata. Totusi, intre ani 2010-2011, s-a inregistrat o crestere a profitului net al exercitiului, cu 31,59%, fapt ce se poate datora cresterii inregistrate la nivelul activitatii de exploatare de 9,26%, in ciuda pierderilor inregistrate in cadrul activitatii financiare aferente anului 2011.

2) Diagnosticul fa ctorial al rezultatului exploata rii In operatiunea de evaluare, diagnosticul factorial al rezultatului din exploatare este

necesar pentru a cunoaste care au fost principalii factori care au contribuit la modificarea acestuia de la o perioada la alta.

Ca model de analiza pentru diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii s-a folosit: ℜ=V ¿)

Indicatori 2009 2010 2011Venituri din exploatare 52.307.479 48.849.069 48.688.745Cheltuieli din exploatare 42.633.807 40.509.878 39.577.247Cheltuieli la 1 leu venituri 0.82 0.83 0.81Rezultatul exploatarii 9.673.672 8.339.192 9.111.498

Influente 2010-2009 2011-2010Modificarea rezultatului -1.334.480 100,00% 772.306 100,00%1.Influenta veniturilor -622.513,8 46,65% -27.255,08 -3,53%

2.Influenta cheltuielilor la 1 leu venituri -711.966,2 53,35% 799.561,08 103.53%In primul caz 2010-2009, modificarea rezultatului exploatarii (in sensul reducerii) s-a

obtinut atat pe baza reducerii veniturilor (cu 46,65%) cat si a influentei cheltuielilor la 1 leu venituri (53,35%). In al doilea caz, rezultatul exploatarii a crescut, singurul factor care a influentat pozitiv sunt cheltuielile la 1 leu venituri cu 103,53%.

Un alt model folosit in analiza factoriala a rezultatului exploatarii este:

ℜ=N MfN

QeMf

VQe

ℜV

Indicatori 2009 2010 2011Nr. mediu salariati(N) 822 832 674Inzestrarea tehnica (Mf/N) 209.363,59 204.015,4 219.505,05Randamentul mijloacelor fixe productive (Qe/Mf) 0.1870087 0.1905973 0.2211288Gradul de valorificare a productiei exercitiului (V/Qe) 1.6252825 1.5099170 1.4882607Rentabilitatea veniturilor din exploatare (RE/V) 0.1849386 0.1707134 0.1871376Rezultatul exploatarii 9.673.672 8.339.192 9.111.498Qe=Qv+(Sf-Si)+Qi;Qe (2009)= 31.973.610+(909.212-753.115)+53.915= 32.183.622Qe (2010)= 32.301.487+(753.115-718.646)+16.197= 32.352.153

24

Page 25: Evaluarea intreprinderii

Qe (2011)= 32.725.705+(718.646-741.129)+11.977= 32.715.199

Influente 2010-2009 2011-2010Modificarea rezultatului -1.334.480 100,00% 772.306 100,00%1.Nr. mediu salariati(N) 117.684,52 -8,81% -1.583.643,69 -205,05%

2.Inzestrarea tehnica (Mf/N) -250.119,97 18,74% 512.904,26 66,41%

3.Randamentul mijloacelor fixe productive (Qe/Mf) 183.092,85 -13,72% 1.164.320,27 150,76%

4.Gradul de valorificare a productiei exercitiului (V/Qe)

-690.250,1 51,72% -120.948,81 -15,66%

5.Rentabilitatea veniturilor din exploatare (RE/V) -694.887,3 52,07% 799.673,97 103,54%

Analizand influenta factorilor, se constata urmatoarele:• scaderea numarului de personal in 2010 cu 10 fata de perioada precedenta are ca efect majorarea rezultatului exploatarii 117.684,52 lei, insa scaderea continua cu alte 158 persoane a dus la scaderea rezultatului in 2011 cu 1.583.643,69 lei.• scaderea gradului de inzestrare a muncii cu 5.348,19 unitati in 2010 fata de 2009 a avut ca efect micsorarea profitului din exploatare cu 250.119,97 lei, insa in perioada urmatoare a crescut cu 182.060,35 unitati ceea ce a dus la cresterea rezultatului cu 512.904,26 lei, ceea ce inseamna o pondere in rezultat de 66,41%.• cresterea randamentului mijloacelor fixe direct productive cu 0,35% fata de nivelul prevazut se reflecta in sporirea rezultatului exploatarii cu 183.092,85 lei, adica cu 13,72%. In perioada 2011-2010 acesta a crescut cu 3,06% iar acest lucru a dus la majorarea rezultatului cu 1.164.320,27 lei. Deci I Qe (1,01) >I Mf (0,89), aceasta situatie poate fi determinata de cresterea gradului de folosire a capacitatilor de productie, de imbunatatirea calitatii produselor etc.• gradul de valorificare a productiei exercitiului s-a redus cu 0,02 unitati in 2010 ceea ce a condus in final la diminuarea rezultatului exploatarii cu 690.250,1 lei iar in perioada urmatoare a continuat sa scada, lucru ce a avut ca efect micsorarea rezultatului cu 120.948,81 lei.• scaderea rentabilitatii veniturilor in 2010 a condus la scaderea rezultatului cu 694.887,3 lei, ceea ce inseamna 52,07% din rezultat, fiind ponderea cea mai mare care influenteaza negativ rezultatul din exploatare; in perioada urmatoare acest factor a crescut, acest lucru fiind o situatie favorabila deoarece a dus la cresterea rezultatului cu 79.673,97 lei, ceea ce inseamna o pondere in rezultat de 103,54%.

3) Pragul de rentabilitate si intervalul de siguranta Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila in activitatea

practica de evaluare, intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare al acesteia (apreciere a riscului).

Potrivit metodologiei oferite de literatura de specialitate, pragul de rentabilitate (Q) se

determina pe baza relatiei: Q= F

1−∑ CVCA

, unde:

F = suma cheltuielilor fixe;

25

Page 26: Evaluarea intreprinderii

CV = cheltuieli variabile;V = veniturile;CA = cifra de afaceri.

Intervalul de siguranta (IS) se determina pe baza relatiei: I s=(1−QV )∗100

Pentru activitate practica de evaluare, cunoasterea unei asemenea situatii este deosebit de importanta in alegerea metodelor de evaluare, precum si pentru previzionarea profitului care se va lua in calcul.

Modele de diagnostic al rentabilitatii prin intermediul sumei profitului, trebuie considerate ca fiind “tipuri” in baza carora se pot construi si alte modele, in raport de specificul fiecarei unitati.Nr Crt

Indicatori 2009 2010 2011

1 Cheltuieli fixe 22.285.557 21.022.131 19.957.1512 Cheltuieli variabile 22.250.805 22.042.230 21.262.3113 Cifra de afaceri 52.019.303 48.499.100 48.437.9974 Pragul de rentabilitate 38.947.146 38.537.362 35.574.2446 Venituri 54.389.518 49.145.043 49.221.2317 Intervalul de siguranta 28,39% 21,58% 27,77%

Din datele furnizate in tabelul de mai sus observam faptul ca pragul de rentabilitate aferent celor trei ani exemplificati este mai mic decat nivelul cifrei de afaceri inregistrate in acelasi interval de timp, ceea ce conduce la concluzia relevanta ca evolutia activitatii economice a firmei este una profitabila. Avand in vedere faptul ca cifra de afaceri depaseste cu peste 20% nivelul pragului de rentabilitate, putem spune, conform studiilor statistice, ca societatea are o stabilitate financiara confortabila.

In ceea ce priveste intervalul de siguranta, este de preferat ca acesta sa fie cat mai mare, fapt ce ar arata o flexibilitate a intreprinderii mai ridicata si un risc economic redus. In cazul nostru, societatea prezinta un interval de siguranta de peste 21% in toti cei trei ani de observare, fapt ce demonstreaza ca intreprinderea prezinta un risc economic relativ redus si se poate adapta usor la cerintele pietei in care isi desfasoara activitatea.

4) Diagnosticul pe baza ratelor de rentabilitate Ratele de rentabilitate reprezinta indicatori sintetici, prin care se apreciaza sub forma

relativa situatia profitabilitatii sau a capacitatii intreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilitatii sunt printre cei mai importanti indicatori prin care se apreciaza eficienta generala a activitatii unei intreprinderi, deoarece reflecta rezultatele obtinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si desfacere.

a) Rata rentabilitatii veniturilor

Modelul folosit este: Rv=∑ g ir i

100, unde:

gi = structura veniturilor totale pe categorii, r i= rata rentabilitatii pe categorii de venituri

gi=Ve;Vf ;Vex

Vt100 ; ri=

PeVe

; PfVf

; PexVex

100

26

Page 27: Evaluarea intreprinderii

Activitati Structura venitului (gi) Rata rentabiliatii pe categorii (ri)

Rata rentabilitatii veniturilor

2009 2010 2011 2009 2010 2011 2009 2010 2011Exploatare 96,17% 99,4% 98,92% 18,49% 17,07% 18,71% 17,78% 16,97% 18,51%Financiara 3,83% 0,6% 1,08% 8,62% -763,08% -67,58% 0,33% -4,58% -0,73%Extraordinara 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%TOTAL 100% 100% 100% 27,11% -746,01% -48,87% 18,11% 12,39% 17,78%

Reducerea rentabilitatii pe categorii de venituri a determinat pe ansamblul intreprinderii micsorarea nivelului de rentabilitate, ceea ce constitue o inrautatire a activitatii.

Influentele celor doi factori se determina astfel:

1. Influenta structurii veniturilor totale: ΔRv

gi =∑ gi1 ri0

100−∑ gi0 ri0

100

2. Influenta ratei rentabilitatii pe categorii de venituri: ΔRv

ri =∑ gi1 ri1

100−∑ gi1 ri0

100

Influente 2010-2009 2011-2010Modificarea ratei rentabilitatii veniturilor -5,72% 5,39%1.Influenta structurii veniturilor 0,32% -3,74%2.Influenta ratei rentab. pe categorii de venituri -6,04% 9,13%

b) Rata rentabilitatii economice a activuluiNivelul sau prezinta interes, in primul rand pentru managerii intreprinderii, care apreciaza

astfel, eficienta cu care sunt utilizate activele disponibile.Rentabilitata economica a activului caracterizeaza eficienta elementelor materiale

angajate in activitatea firmei. Optiunea pentru o asemenea rata este data de faptul ca intregul capital folosit de firma este investit in elemente de activ, iar acestea contribuie la obtinerea profitului. Aceasta rata prezinta importanta in gestionarea capitalului, in dimensionarea eforturilor pentru obtinerea unui anumit profit in raport de rezultatele concurentei.

Modelul folosi este: ℜ=VA

PV

100

Indicatori 2009 2010 2011Total activ 212.740.057 211.396.067 194.073.664Profit brut 9.853.156 6.080.682 8.001.769Venituri (totale) 54.389.518 49.145.043 49.221.231Viteza de rotatie a activelor (V/A) 0,2557 0,2325 0,2536Rentabilitatea veniturilor (Pb/V) 18,12% 12,37% 16,26%Rentabilitatea activului (Pb/A) 4,63% 2,88% 4,12%

Influente 2010-2009 2011-2010Modificarea rentabilitatii activului -1,75% 1,24%1.Influenta vitezei de rotatie -0,42% 0,26%2.Influenta rentabilitatii veniturilor -1,33% 0,98%

In cele doua perioade analizate tendinta rentabilitatii activului a fost fluctuanta. In prima perioada rata veniturilor are o influenta negativa mai mare asupra rentabilitatii activului ceea ce

27

Page 28: Evaluarea intreprinderii

duce la diminuarea acestuia cu 1,75%, iar perioada a doua este caracterizata de o crestere cu 1,24%, fiind influentata, de asemena, de rata veniturilor care au o pondere de 0,98% in rentabilitatea activului. Viteza de rotatie a activelor nu au o semnificatie majora in modificarea activului.

c) Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriuIntrucat profitul net este in directa legatura cu ansamblul activitaii firmei, rata

rentabilitatii financiare a capitalului propriu este evidentiat prin modelul: Pn

K pr=(V

AA

K pr

Pn

V )100,

unde: Kpr = capital propriu, Pn = profit netIndicatori 2009 2010 2011

Rentab.neta a cap.pt (Pn/ Kpr) 4,32% 2,71% 3,89%Viteza de rotatie a activului (V/A) 0,2557 0,2325 0,2536Parghia financiara (At/Kpr) – factor de multiplicare a cap.pr. 1.176194 1.137126 1.121472Rentabilitatea neta a veniturilor(Pn/V) 14,37% 10,24% 13,69%

Influente 2010-2009 2011-2010Modificarea rentabilitatii financiare a capitalului propriu -1,61% 1,18%1.Influenta vitezei de rotatie -0,39% 0,25%2.Influenta parghiei financiare -0,13% 0,04%3.Influenta rentabilitatii nete a veniturilor -1,09% 0,89%

Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu in perioada 2010-2009 s-a redus in principal pe baza rentabilitatii nete a veniturilor, care s-au micsorat cu 4,13% avand o influenta de 1,09% in rentabilitatea capitalului propriu.

In perioada urmatoare, rentabilitatea financiara a crescut iar acest lucru se datoreaza, de asemenea, cresterii rentabilitatii nete a veniturilor cu 3,45% fata de 2010, fiind o situatie favorabila deoarece sporirea rentabilitatii nete a veniturilor totale reprezinta principala cale de crestere a profitului net si reflecta, in principal, eficienta activitatii de exploatare a firmei. Daca rata este peste media sectorului unde firma activeaza, atunci exista un avantaj competitional fata de concurenti, ceea ce constituie un element de siguranta in activitatea viitoare.

Parghia financiara are o tendinta descrescatoare si poate reprezenta un lucru nefavorabil, deoarece acest indicator exprima in mod sintetic corelatia dintre structura financiara si capitalul imprumutat.

Viteza de rotatie a activelor exprima volumul vanzarilor pe unitatea monetara investita, iar fluctuatia ei determina o instabilitate pentru sporirea eficientei capitalului investit.2.5.3 Analiza riscului intreprinderii

Prin riscul de faliment (de insolvabilitate) intelegem posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente (ajunse la termen) ale firmei, nascute din angajamente anterior contractate, operatii curente determinabile pentru continuarea activitati si din prelevari obligatorii. Altfel spus, riscul de faliment reprezinta posibilitatea de aparitie a unui deficit de disponibilitati in asigurarea si sustinerea desfasurarii ciclului de fabricatie si a continuarii fluxurilor de fonduri. Solvabilitatea este reversul insolvabilitatii si reprezinta aptitudinea agentului economic de a-si onora obligatiile la timp, orice perturbare a platilor derminand prejudicii. De aceea, mentinerea solvabilitatii pe termen lung constituie o conditie esentiala a existentei agentului economic.

28

Page 29: Evaluarea intreprinderii

Din punct de vedere al lichiditatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile curente din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen scurt, firma se afla int-o situatie favorabila deoarece toti indicatorii de lichiditate se afla peste limitele minime admise.

Din punct de vedere al solvabilitatii, care urmareste capacitatea firmei de a-si achita obligatiile totale din activele totale, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata pe termen lung, firma se afla intr-o situatie buna, fiind deasemena peste limitele admise.

2.5.4 Concluzii asupra diagnosticului financiar

Puncte tari Puncte slabe Organizarea contabilitatii in conformitate cu legislatia in vigoare; Fond de rulment suficient pentru acoperirea nevoii de fond de rulment; Scaderea duratei de recuperare a creantelor; Scaderea cheltuielilor de exploatare; Ratele de lichiditate si solvabilitate sunt in limitele admise.

Scaderea continua a cifrei de afaceri in ultimii 3 ani; Fluctuatia vitezei de rotatie a activului.

Oportunitati Amenintari Reducerea ratei dobanzii pe piata si scaderea inflatiei ceea ce incurajeaza creditele; Facilitati fiscale privind impozitele si taxele.

Cresterea ratei dobanzii pe piata si a inflatiei; Scaderea puterii de cumparare ceea ce poate

genera blocaje financiare.

2.6 Evaluarea avantajelor si punctelor slabe ale societatii

1. Avantaje:- activitatea societatii comerciale nu depinde de subventii si/sau credite;- unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata turismului balnear din Romania;- activitatea pe care o desfasoara societatea nu polueaza mediul inconjurator;- compania de turism detinea la data de 31 decembrie 2011 lichiditati importante, in valoare de 13,2 milioane de lei (3,1 milioane de euro), insa conducerea societatii a propus si pentru acest an ca profitul de anul trecut sa nu fie distribuit ca dividende, ci pastrat in societate pentru a sustine programul de investitii;- investitiile au permis oferirea de servicii de calitate mai inalta si ca urmare cresterea tarifelor la acestea, cu efecte favorabile la nivelul eficientei activitatii, potrivit raportului companiei;- totalul zilelor-turist realizate anul trecut s-a majorat cu 5,1%;- existenta unui personal pentru asigurarea serviciilor turistice si asistentei medicale cu o buna pregatire profesionala;- efortul la nivel macroeconomic pentru imbunatatirea imaginii Romaniei in strainatate invederea recastigarii pietelor turistice externe.

2. Puncte slabe:- indicatorii financiari reflecta o activitate supusa unor riscuri semnificative: cifra de afaceri, costurile de exploatare, rata rentabilitatii, care au inregistrat pe perioada analizata fluctuatii;

29

Page 30: Evaluarea intreprinderii

- personalul, mai ales cadrele de conducere, au o medie de varsta foarte ridicata;- de asemenea, societatea prevede o scadere a veniturilor financiare, cauzate de diminuarea depozitelor bancare, rambursarea creditelor angajate si plata furnizorilor.

3. Oportunitati:- turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care vor sa se relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala;- inovatiile in domeniul electronic-bancar (aproape toate bancile din Romania ofera carduri care transforma creditul in unitatea monetara a statului in care te afli, exista posibilitatea transferului rapid de bani indiferent de zona geografica), in domeniul informational (internet-ul – cele mai multe agentii dau posibilitatea rezervarii on-line a biletelor turistice dorite), cresterea vitezei de deplasare (a fost imbunatatita infrastructura cailor de comunicatie), au contribuit la sporirea diversitatii, a calitatii si amodului de distributie a serviciilor turistic;- in statiunile incluse in circuitul international s-au facut investitii pentru cresterea calitatii produsului turistic „cura balneara" oferit turistilor straini.

4. Amenintari- Romania incaseaza din turism numai 9 dolari/locuitor, fata de 115 dolari in Ungaria, 117dolari in Polonia, 151 dolari in Cehia, 369 dolari pe locuitor in Slovenia;- turismul romanesc contribuie doar cu 500 milioane anual in realizarea PIB-ului, in comparatie cu Ungaria care realizeaza anual peste 2,5 milioane din turism in ciuda faptului ca are doar 10 milioane de locuitori;- veniturile romanilor, in general scazute, ii determina sa nu apeleze la serviciile unei agentii de turism, iar dorinta de a petrece macar cateva zile de concediu la munte sau la mare ii determina sa apeleze la structurile de cazare ale rudelor si prietenilor sau sa initieze calatorii pe cont propriu;- imaginea Romaniei este destul de nefavorabila in randul tarilor dezvoltate si al tarilor occidentale, aceasta influentand in mod direct numarul turistilor si al oamenilor de afaceri ce-si desfasoara activitati in tara noastra, avand o imagine de “tara saraca”, creata de mass-media europeana in ultimii ani.

CAPITOLUL III: ABORDAREA EVALUARII

3.1 Abordarea pe baza de active

Principalele capacitati de cazare, alimentatie publica si tratament ale societatii constau in: un complex de patru stele (International) cu o capacitate totala de 340 locuri de cazare, 535 locuri alimentatie publica, 600 locuri piscina, 400 locuri de tratament balnear si alte facilitati, doua complexe hoteliere de trei stele (Termal si Nufarul) cu o capacitate totala de 448 locuri de cazare, 784 locuri alimentatie publica, 400 locuri tratament balnear si alte facilitati, patru

30

Page 31: Evaluarea intreprinderii

complexe hoteliere de doua stele (Poienita, Mures, Somes si Unirea) cu o capacitate totala de 1.588 locuri de cazare, 1.385 locuri alimentatie publica, 1.400 locuri de tratament balnear si alte facilitati. In afara de aceste complexe societatea are in exploatare trei stranduri (Apollo, Felix si Venus), complexul de alimentatie publica Poiana, care include Clubul Dark cu o capacitate de 300 de locuri. In total societatea dispune de 2.394 locuri de cazare, 2.892 locuri alimentatie publica si cinci baze de tratament care pot efectua pana la 8.300 proceduri pe zi, sali de conferinta cu o capacitate de 1.100 locuri, baze de agrement: piscine si stranduri in aer liber, mini aqua parc, cluburi, terenuri de sport, sali de fitness, centre de welness etc.

Hotelul International este primul hotel din Romania care primeste sigla EUROPESPA-med, care atesta indeplinirea standardelor Asociatiei Europene a Statiunilor Balneare (ESPA) referitoare la infrastructura generala a terapiilor, igienei si securitatii turistilor.

Prin licenta de concesiune pentru exploatare nr. 646/04.08.2000 Agentia Nationala pentruResurse Minerale a concesionat SC Turism Felix SA pentru o perioada de 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru perioade succesive de cate 5 ani, toate resursele de apa termominerala ale statiunii rezultate din captarile forate, ceilalti agenti economici utilizand apa termominerala in baza contractelor de livrare incheiate cu societatea.

SC Turism Lotus Felix SA detine Complexul Lotus, obiectiv in curs de modernizare a structurilor existente la nivel de 5 stele, se intinde pe o suprafata de 17.045 mp si are in structura sa hotel cu spatii de cazare, sali de conferinte, restaurant, baza de tratament, iar zona de agrement (Felixarium) cu bazine pentru copii, inot, relaxare si wellness este activ nou.

Elemente de activValoare bruta

Valori contabile la 31.12.2011

CorectieValori

corectateCheltuieli de constituire si chelt de dezvoltare 1.011 0 1.011Alte imobilizari necorporale 15.911 0 15.911Total imobilizari necorporale 16.922 0 16.922Terenuri 59.107.080 0 59.107.080Constructii 65.798.513 +1.514.754 67.313.267Instalatii tehnice si masini 8.612.367 +461.640 9.074.007Alte instalatii, utilaje si mobilier 3.773.468 +159.207 3.932.675Total mijloace fixe 137.291.428 +2.135.601 139.427.029Avansuri si imobilizari corporale in curs 10.654.979 +9.097.937 19.752.916Total imobilizari corporale 147.946.407 +11.233.537 159.179.945Imobilizari financiare – titluri de participare 30.343.200 +152.600 30.495.800Total imobilizari financiare 30.343.200 +152.600 30.495.800Total imobilizari 178.306.529 +11.386.137 189.692.666Total active circulante 15.767.135 0 15.767.135Cheltuieli in avans 68.575 0 68.575TOTAL ACTIV 194.142.239 +11.386.137 205.528.376

Pentru stabilirea activului net corectat se au in vedere urmatoarele aspecte: societatea detine constructii pe o suprafata desfasurata totala de 95.000 m2. Analizand

unele vanzari cu constructii similare s-a evidentiat un pret de aproximativ 692 lei/m2, iar fata de proprietatile comparabile s-a stabilit o corectie globala de aproximativ 2,3% datorita anumitor factori de amplasament si acces la drumuri importante;

31

Page 32: Evaluarea intreprinderii

la momentul evaluarii societatea achizitionase si montase aparatura medicala in baza de tratament in valoare de 461.460 lei, dar si echipament de mobilier in valoare totala de 159.207 lei;

imobilizarile corporale in curs de executie au o valoarea reziduala totala de 9.097.937 lei; din totalul imobilizarilor financiare (reprezentate de titluri de participare la diferite

societati) 524.400 lei reprezinta titluri de participare dintr-un pachet minoritar la o societate a carei valoare bursiera a actiunilor la data evaluarii au crescut cu aproximativ 29%.

In calculul activului net contabil se are in vedere urmatoarea relatie de calcul:ANC = Valoarea activelor intreprinderii – Datorii totale – Active considerate „non-valori”

In cazul nostru, ANC = 194.142.239 - 20.859.383 – 0; ANC = 173.282.856 lei. Deci ANCr (activ net corectat) = 205.528.376 - 20.859.383 = 184.668.993 lei.

3.2 Abordarea pe baza de comparatie

Aceasta abordare se bazeaza pe un proces logic in care valoarea de piata se obtine prin analiza tranzactiilor cu intreprinderi similare si relevante, compararea acestor intreprinderi cu firma evaluata si estimarea valorii companiei evaluate prin utilizarea unor chei de conversie (multiplicatori).

Am ales compania SC Casa de Bucovina-Club de Munte SA ce are acelasi domeniu de activitate pe care il are compania SC Turism Felix SA, si anume “cod caen 5510 - Hoteluri si alte facilitati de cazare similare”.

Compania SC Casa de Bucovina-Club de Munte SA este de asemenea listata pe Bursa de Valori Bucuresti.

Multiplul ales este PER = Pretul actiunii/Profit net pe actiuneValori pentru compania SC Casa de Bucovina - Club de Munte SA:

Indicator Valoare1. Numar de actiuni 167.339.6002. Profit net 972.5943. Profit net pe actiune 0,00584.Pret pe actiune 0,07205.PER (pret pe actiune/profit net pe actiune) 12,41

Valori pentru compania SC Turism Felix SA:

32

Page 33: Evaluarea intreprinderii

In urma calculelor, rezulta o valoare a multiplului PER de 12,41. Pretul unei actiuni pentru SC Turism Felix SA, conform abordarii prin comparatie, este de 0,174 lei/act. Valoarea obtinuta prin

aceasta metoda este de 86.330.005 lei.

CAPITOLUL IV: RECONCILIEREA VALORII SI ESTIMAREA VALORII FINALE

In urma aplicarii metodelor de evaluare prezentate anterior au fost obtinute diferite valori care vor fi enumerate mai jos.

Raportand valorile respective la numarul de actiuni ale SC Turism Felix SA se obtine valoarea unei actiuni:

Valoarea activului net contabil, conform situatiei financiare la 31.12.2011 impartit de actiuni (173.282.856/496.149.456) 0,349 lei/ actValoarea activului net corectat la data evaluarii conform situatiei financiare la 31.12.2011 impartit de actiuni (184.668.993 /496.149.456) 0,372 lei/ actValoarea actiunilor rezultata in urma aplicarii abordarii prin comparatie (86.330.005/496.149.456)

0,174 lei/ act

Opinia evaluatoruluiPrin reconcilierea valorilor se inteleg operatiile selective efectuate de evaluator in baza

experientei sale, informatiilor stranse din piata si a contextului specific al evaluarii. Opinia asupra valorii estimate va lua in considerare toate valorile obtinute prin aplicarea diferitelor abordari, triate si selectate pe baza logicii si experientei evaluatorului in privinta importantei pe care o va aloca fiecarei metode si a rezultatelor aferente.

Luarea in considerare a acestor valori impune precizarea unor limite, exprimate de fiecare dintre valorile obtinute, astfel:- valoarea activului net corectat, desi cuantifica valoarea actualizata a tuturor activelor din patrimoniul societatii, nu tine seama de:

- gradul si posibilitatile de valorificare in cadrul activitatii desfasurate;- caracteristicile pietei/clientelei;

- valorile de randament reflecta eforturile societatii de a continua activitatea, chiar in conditiile unei economii in criza, prin identificarea de noi furnizori si clienti, realizarea de noi produse.

Din aceste motive, consideram oportun sa acordam o pondere mai mare valorii de randament.

Pentru alegerea unei valori din cele 2 obtinute, vom recurge la criteriile:- adecvarea;- precizia;- cantitatea informatiei.

Criterii Abordarea pe baza de active Abordarea prin comparatieAdecvarea Buna

(reflecta valoarea prin elementele corectate)

Medie(Compania comparata are acelasi domeniu

de activitate)

33

Indicator  Valoare1. Numar de actiuni 496.149.4562. Profit net 6.738.8943. Profit net pe actiune 0,0144. Pret actiune (PER societate comparabila x Profit net pe actiune) 0,1745.Valoare actiuni 86.330.005

Page 34: Evaluarea intreprinderii

Precizia Buna(Corectii relativ nesemnificative)

Suficienta(Multiplu aduce in prim plan valoarea unei

actiuni)Cantitatea informatiei

Suficienta(Informatii suficiente au fost

gasite pentru realizarea corectiilor)

Mica(Nu au fost gasite suficiente informatii

pentru testarea totala a similitudinii dintre cele 2 companii)

Tinand cont de rezultatele evaluarii prezentate mai sus, abordarile in evaluare aplicate in cadrul raportului de evaluare tine seama de specificul activitatii societatii analizate, iar in opinia evaluatorilor, avand in vedere abordarea pe baza de active rezulta urmatoarele valori:

Valoarea societatii: 205.528.376 leiValoarea unitara a actiunilor: 0,372 lei/act.

34


Recommended