Evaluare ex-ante şi evaluare strategică de mediu final al evaluarii strategic… · Evaluarea de...

Programul de cooperare transfrontalieră România – Serbia

Evaluare ex-ante şi evaluare strategică de mediu Raport de mediu Noiembrie 2007

Programul de cooperare transfrontalieră IPA România – Serbia

Evaluare ex-ante şi evaluare strategică de mediu Raport de mediu Noiembrie 2007

Raport nr. 1 Ediţie nr. a Data ediţiei 9. Mai 2007

Elaborat de ARI, COH Verificat de UKJ Aprobat de ARI

Evaluare ex-ante şi evaluare strategică de mediu

D:\Documents and Settings\iancus\Local Settings\Temporary Internet Files\OLK7\Raportul final al evaluarii strategice de mediu.DOC

1

.

Cuprins

1 Rezumat non-tehnic 3

2 Introducere 7 2.1 Abordare şi metodologia aplicată 8 2.2 Nivelul unu: Obiective de dezvoltare 8 2.3 Nivelul doi: Măsuri şi activităţi eligibile 8 2.4 Nivelul trei: Criterii de selecţie pentru activităţile

propuse 9 2.5 Structura raportului 9

3 Contextul general de dezvoltare al Proiectului Programului de Cooperare Transfrontalieră 11

3.1 Scop, obiective şi priorităţi 11 3.2 Contextul de mediu al programului 13

4 Cadrul politic de mediu 18 4.1 Introducere 18

5 Evaluarea efectelor semnificative probabile asupra mediului 20

5.1 Evaluarea scopului strategic şi a obiectivelor specifice 20

5.2 Evaluarea axelor prioritare 20 5.3 Evaluarea efectelor semnificative probabile

asupra factorilor de mediu relevanţi şi relaţiile acestora cu obiectivele de mediu 21

5.4 Efectele probabile asupra mediului ca urmare a neimplementării programului. 23

6 Linii directoare propuse pentru evaluarea de mediu a propunerilor de proiect 24

6.1 Pasul unu 25 6.2 Pasul doi 26 6.3 Pasul trei 26 6.4 Pasul patru 27



2

.

7 Monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului 28

Anexa 1: Evaluarea indicaţiilor pentru asistenţă 30

Anexa 2: Formular de completat de către candidaţii de proiect 38

Introducere 39 7.1 Efecte semnificative probabile asupra mediului 40 7.2 Obiective de protecţie a mediului relevante de

natură a fi influenţate de proiect 40 7.3 Indicatori şi date 41



3

.

1 Rezumat non-tehnic Evaluarea de mediu a Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia 2007-2013 prezentat în acest raport de mediu este elaborat pe baza celui proiectului final al Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia, din septembrie 2007.

Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia pune bazele utilizării de fonduri (i) din alocarea FEDR pentru România transferată IPA; (ii) din programul IPA pentru Serbia, pentru a sprijini cooperarea transfrontalieră la graniţa româno-sârbă.

În cadrul programului s-a analizat situaţia mediului în regiunea transfrontalieră şi s-a ajuns la următoarele concluzii:

Regiunea de frontieră se bucură de un mediu natural relativ curat, însă anumite aspecte de mediu, cum ar fi poluarea transfrontalieră a râurilor şi fostele şantiere ale industriei grele neutilizate, reprezintă domenii de interes. Poluarea aerului este relativ redusă, dar în ceea ce priveşte poluarea cursurilor de apă, protecţia mediului şi colaborarea reprezintă o prioritate, un aspect cheie fiind capacităţile foarte limitate de colectare şi depozitare a deşeurilor în întreaga regiune de frontieră. O trăsătură cheie a mediului regiunii de frontieră este faptul că, pe o porţiune considerabilă din lungimea sa, graniţa este formată din fluviul Dunărea. Acesta reprezintă un factor major care influenţează dezvoltarea regiunii şi, în mod deosebit, cu privire la aspectele de mediu, precum şi la consideraţii mai generale, ar fi de menţionat: • Cu privire la aspectele de mediu, poluarea generată în regiunile de

frontieră este purtată de cursurile de apă şi de afluenţii care se varsă în cele din urmă în Dunăre.

• Acesta este un factor major legat de o problemă comună semnificativă, inundaţiile severe. Aceasta rămâne o problemă considerabilă în pofida îmbunătăţirilor majore recente aduse instalaţiilor de prevenire a inundaţiilor.

• Fluviul este o trăsătură comună şi definitorie şi orice aspecte de mediu legate de Dunăre necesită în mod clar acţiuni comune.



4

.

• Fluviul asigură o legătură comună cu lumea exterioară şi astfel reprezintă o resursă şi un element cheie pentru capacitatea de conectare a regiunii de frontieră şi deci pentru dezvoltarea economică într-o varietate de sectoare.

• Fluviul este de asemenea un factor major care influenţează natura cooperării transfrontaliere deoarece reprezintă un obstacol fizic ce dă naştere anumitor dificultăţi în calea numeroaselor manifestări de colaborare locale.

Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia prezintă un scop strategic, două obiective specifice şi patru axe prioritare fiecare cu un număr de măsuri după cum se ilustrează în Figura 1 de mai jos.



5

.

Figura 2 Scop, obiective, priorităţi şi măsuri

SCOP STRATEGIC obţinerea, pe baza proiectelor transfrontaliere comune şi a acţiunilor comuneîntreprinse de factorii implicaţi din România şi Serbia, a unei dezvoltări socio-economice mai echilibrate şi durabile a regiunii de frontieră româno-sârbe

OBIECTIVE SPECIFICE 1

Creşterea competitivităţii generale a economiei în regiunea de frontieră

2 Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru comunităţile din regiune

AXE PRIORITARE

Axa prioritară 1: Dezvoltarea economică şi socială

Măsuri: Sprijin pentru infrastructura economică şi socială locală/regională Dezvoltarea sectorului turismului, incluzând consolidarea identităţii regionale a regiunii de frontieră ca destinaţie turistică Promovarea dezvoltării IMM-urilor Sprijinirea nivelurilor crescute de cercetare şi dezvoltare şi inovare în regiunea de frontieră

Axa prioritară 2: Mediul şi pregătirea de urgenţă

Măsuri: Îmbunătăţirea sistemelor şi abordărilor de soluţionare a provocărilor de mediu transfrontaliere, de protecţie şi management al mediului Dezvoltarea şi implementarea de strategii eficiente pentru gestionarea deşeurilor şi apelor uzate Sisteme şi abordări mai eficiente ale pregătirii de urgenţă (incluzând aspecte cum ar fi prevenirea/combaterea inundaţiilor, siguranţa alimentelor, aspecte legate de sănătate)

Axa prioritară 3: Promovarea schimburilor „de la

om la om" Măsuri: Sprijinirea dezvoltării societăţii civile şi comunităţilor locale Îmbunătăţirea guvernanţei locale în legătură cu furnizarea de servicii locale comunităţilor din regiunile de frontieră Intensificarea schimburilor educaţionale, culturale şi sportive Favorizarea integrării sociale şi culturale a regiunilor de frontieră

Axa prioritară 4: Asistenţă tehnică

Măsuri: Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea Programului Sprijin pentru activităţile de publicitate şi informare ale Programului de Cooperare



6

.

Scopul strategic, obiectivele specifice şi axele prioritare sunt examinate în cadrul raportului de mediu pentru a evalua efectele semnificative probabile ale acestora asupra mediului.

Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia nu este suficient de detaliat la nici unul din niveluri pentru a permite evaluări cantitative. Scopul strategic şi obiectivele specifice sunt examinate pentru a se evalua dacă acestea oferă indicaţii de ordin general privind implementarea programului care să aibă efecte semnificative asupra mediului.

Axele prioritare sunt evaluate pe baza unei examinări specifice a indicatorilor de bază. Pentru fiecare din indicatori se evaluează dacă sunt de natură să aibă un impact pozitiv sau negativ asupra următoarelor aspecte de mediu: Biodiversitatea, flora şi fauna; populaţia şi sănătatea umană; solul; apa; aerul şi factorii de climă; bunurile materiale; moştenirea culturală; peisajul; utilizarea terenurilor; energia şi utilizarea de resurse regenerabile; cererea de transport; şi adaptarea la schimbările climatice.

Evaluarea de mediu arată că programul poate avea efecte semnificative asupra mediului. Aceste efecte pot fi pozitive, dar şi negative şi se pot răsfrânge asupra majorităţii factorilor de mediu. Efectele negative vor fi în principal o consecinţă a operaţiunilor care se axează pe construirea de noi infrastructuri de transport. Efectele pozitive se vor produce mai ales ca urmare a operaţiunilor ce vizează îmbunătăţirea sistemelor de tratare a deşeurilor şi apelor uzate.

Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia nu include criterii de selecţie specifice pentru activităţile propuse. Prin urmare, nu este posibil să se evalueze efectele semnificative probabile asupra mediului la acest nivel. Acest lucru va fi posibil numai în procesele decizionale din aval viitoare prin care sunt formulate proiecte specifice. În acest sens, raportul de mediu propune o procedură pentru a asigura evaluarea efectelor semnificative probabile ale proiectelor specifice înainte de acordarea finanţării în cadrul programului.



7

.

2 Introducere Evaluarea de mediu a Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia prezentat în acest raport de mediu este elaborat pe baza proiectului final al Programului de Cooperare Transfrontalieră IPA România - Serbia, din septembrie2007.

Raportul de mediu vine în continuarea proiectului de raport de stabilire a domeniului Evaluării Strategice de Mediu (ESM) emis în noiembrie 2006. Raportul de stabilire a domeniului evaluării s-a bazat pe cel de-al doilea proiect al Programului de Cooperare Transfrontalieră IPA România - Serbia 2007 - 2013, din noiembrie 2006. Raportul de stabilire a domeniului evaluării stabileşte aspectele, obiectivele şi indicatorii de mediu care se vor avea în vedere în cadrul procesului ESM şi care se vor raporta în cadrul raportului de mediu. Proiectul Programului de Cooperare Transfrontalieră a continuat să se dezvolte de când a fost emis raportul de stabilire a domeniului evaluării. Acest lucru nu afectează totuşi aspectele, obiectivele şi indicatorii de mediu identificaţi. Eliminarea operaţiunilor indicative din proiectul final al programului nu are însă consecinţe asupra evaluării de mediu. Consecinţele sunt discutate în secţiunile următoare ale acestui capitol.

Raportul de stabilire a domeniului evaluării a fost trimis autorităţilor naţionale de mediu din România şi Serbia pentru comentarii. Nu au fost trimise comentarii concrete echipei ESM. Cu toate acestea, raportul de stabilire a domeniului evaluării a fost discutat la prima reuniune a grupului special ESM din data de 20 martie 2007. Echipa ESM a primit procesul-verbal al reuniunii şi, pe această bază, a extras ceea ce s-ar putea interpreta drept comentarii la raportul de stabilire a domeniului evaluării. În măsura posibilului, aceste comentarii au fost adaptate prin includerea următoarelor puncte în proiectul de raport de mediu:

• Preocupări de mediu specifice aferente regiunii transfrontaliere româno-sârbe au fost incluse în descrierea Contextului Programului (Capitolul 3).

• Evaluarea efectelor probabile asupra mediului ca urmare a neimplementării programului.

Raportul de mediu include, în conformitate cu Directiva ESM, o propunere de monitorizare a efectelor semnificative ale Programului asupra mediului.



8

.

Trebuie menţionat că multe din comentariile din procesul-verbal al reuniunii nu au legătură cu ESM ca atare; acestea reprezintă doar sugestii ale autorităţilor consultate privind modul de îmbunătăţire a Programului.

2.1 Abordare şi metodologia aplicată Conform Manualului privind ESM pentru Politica de Coeziune 2007-20131 (Manualul), ESM trebuie să includă următoarele trei niveluri ale programului:

• Nivelul unu: Obiective de dezvoltare

• Nivelul doi: Măsuri şi activităţi eligibile

• Nivelul trei: Criterii de selecţie pentru activităţile propuse

Abordarea şi metodologia de faţă au fost aplicate, în măsura posibilului, în elaborarea Raportului de stabilire a domeniului evaluării şi în elaborarea prezentului proiect de raport de mediu.

Cu toate acestea, aşa cum am menţionat în secţiunea precedentă, de la emiterea Raportului de stabilire a domeniului evaluării, dezvoltarea continuă a Proiectului Programului de Cooperare Transfrontalieră, conducând, între altele, la eliminarea activităţilor eligibile (în cel de-al doilea proiect al Programului de Cooperare Transfrontalieră denumite 'operaţiuni'), a modificat baza evaluării de mediu a Programului. Consecinţa acestei modificări va fi discutată mai jos în cadrul Nivelului doi: Măsuri şi activităţi eligibile.

2.2 Nivelul unu: Obiective de dezvoltare Efectele asupra mediului care trebuie identificate la acest nivel sunt implicaţiile de mediu ale indicaţiilor generale oferite de scopul strategic şi de obiectivele specifice. Efectele asupra mediului ce trebuie identificate şi evaluate la acest nivel vor fi efectele asupra mediului care pot fi rezumate de la nivelurile inferioare.

2.3 Nivelul doi: Măsuri şi activităţi eligibile Evaluarea de mediu de la acest nivel este centrată pe Axele prioritare.

Proiectul Programului de Cooperare Transfrontalieră nu specifică activităţi eligibile. De asemenea, nu sunt specificate operaţiuni indicative, ca în cazul celui de-al doilea proiect al Programului de Cooperare Transfrontalieră pe care se bazează Raportul de stabilire a domeniului evaluării.

Cel de-al cincilea proiect al Programului de Cooperare Transfrontalieră formulează, în cadrul fiecărei axe prioritare, un număr de măsuri şi un număr de

1 Reţeaua de programe de dezvoltare regională ecologică: „Manualul privind ESM pentru Politica de Coeziune 2007-2013”, februarie 2006



9

.

indicatori de randament şi rezultate. Deoarece indicatorii reprezintă nivelul cel mai concret al programului, evaluarea specifică de mediu se va axa pe aceştia.

Aceasta însă este considerată o bază mai puţin concretă pentru realizarea evaluării de mediu decât baza oferită în cel de-al doilea proiect al Programului de Cooperare Transfrontalieră.

A fost posibilă exclusiv identificarea criteriilor şi aspectelor de mediu relevante care vor fi avute în vedere în evaluarea de mediu pentru unii dintre indicatori.

Un mare număr de indicatori pot fi caracterizaţi drept concepţii de proces vizând ameliorarea/transformarea proceselor şi/sau modurilor de lucru ale diferitelor segmente societale în direcţii specifice. În principiu, nu este posibilă identificarea efectelor semnificative probabile asupra mediului pentru aceste tipuri de activităţi – prin simplul fapt că aceste procese pot fi adoptate sau nu – şi pot funcţiona sau nu conform planului. O evaluare de mediu a acestor iniţiative poate fi realizată în mod constructiv numai în etapa în care sunt formulate posibile activităţi specifice în aval.

2.4 Nivelul trei: Criterii de selecţie pentru activităţile propuse

Cum în Proiectul Programului de Cooperare Transfrontalieră nu sunt incluse criterii de selecţie specifice pentru activităţile propuse, nu este posibilă evaluarea efectelor semnificative probabile asupra mediului la acest nivel. Acest lucru va fi posibil numai în procesele decizionale din aval viitoare prin care sunt formulate proiecte specifice. În acest sens este necesară o procedură pentru a asigura evaluarea efectelor semnificative probabile asupra mediului ale proiectelor specifice înainte de acordarea finanţării în cadrul programului. O propunere pentru o asemenea procedură este inclusă în prezentul raport de mediu.

2.5 Structura raportului Raportul este structurat după cum urmează:

În capitolul 3 sunt prezentate o scurtă descriere a contextului şi conţinutului Programului de Cooperare Transfrontalieră propus şi o descriere a Contextului de mediu în care Programul de Cooperare Transfrontalieră este propus pentru implementare.

În capitolul 4 este prezentată o descriere a Cadrului politic de mediu relevant.

În capitolul 5 este prezentată evaluarea de mediu.

În capitolul 6 este propus un set de linii directoare pentru evaluarea de mediu a propunerilor de proiect.



10

.

În capitolul 7 este descrisă o propunere de monitorizare a efectelor semnificative asupra mediului.

În fine, două anexe care conţin detalii suplimentare aferente capitolelor 5 şi 6 sunt ataşate raportului.



11

.

3 Contextul general de dezvoltare al Proiectului Programului de Cooperare Transfrontalieră

Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia pune bazele utilizării de fonduri (i) din alocarea FEDR pentru România transferată IPA; (ii) din programul IPA pentru Serbia, pentru a sprijini cooperarea transfrontalieră la graniţa româno-sârbă.

3.1 Scop, obiective şi priorităţi Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia formulează un scop strategic, două obiective specifice şi patru axe prioritare după cum se ilustrează în figura 2 de mai jos:



12

.

Figura 2 Scop, obiective, priorităţi şi măsuri

SCOP STRATEGIC obţinerea, pe baza proiectelor transfrontaliere comune şi a acţiunilor comuneîntreprinse de factorii implicaţi din România şi Serbia, a unei dezvoltări socio-economice mai echilibrate şi durabile a regiunii de frontieră româno-sârbe

OBIECTIVE SPECIFICE 1

Creşterea competitivităţii generale a economiei în regiunea de frontieră

2 Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru comunităţile din regiune

AXE PRIORITARE

Axa prioritară 1: Dezvoltarea economică şi socială

Măsuri: Sprijin pentru infrastructura economică şi socială locală/regională Dezvoltarea sectorului turismului, incluzând consolidarea identităţii regionale a regiunii de frontieră ca destinaţie turistică Promovarea dezvoltării IMM-urilor Sprijinirea nivelurilor crescute de cercetare şi dezvoltare şi inovare în regiunea de frontieră

Axa prioritară 2: Mediul şi pregătirea de urgenţă

Măsuri: Îmbunătăţirea sistemelor şi abordărilor de soluţionare a provocărilor de mediu transfrontaliere, de protecţie şi management al mediului Dezvoltarea şi implementarea de strategii eficiente pentru gestionarea deşeurilor şi apelor uzate Sisteme şi abordări mai eficiente ale pregătirii de urgenţă (incluzând aspecte cum ar fi prevenirea/combaterea inundaţiilor, siguranţa alimentelor, aspecte legate de sănătate)

Axa prioritară 3: Promovarea schimburilor „de la

om la om" Măsuri: Sprijinirea dezvoltării societăţii civile şi comunităţilor locale Îmbunătăţirea guvernanţei locale în legătură cu furnizarea de servicii locale comunităţilor din regiunile de frontieră Intensificarea schimburilor educaţionale, culturale şi sportive Favorizarea integrării sociale şi culturale a regiunilor de frontieră

Axa prioritară 4: Asistenţă tehnică

Măsuri: Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea Programului Sprijin pentru activităţile de publicitate şi informare ale Programului de Cooperare



13

.

Fiecăreia din priorităţi îi sunt atribuite o serie de indicatori de randament şi rezultate pentru a monitoriza progresul programului şi pentru a oferi indicaţii de asistenţă.

3.2 Contextul de mediu al programului Următoarea descriere se bazează pe:

• Cel de-al treilea Raport de evaluare de mediu a Europei (aşa-numitul Raport Kiev, 2003), secţiunea 2.4,

• Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia

• Comentarii din partea autorităţilor de mediu privind aspectele de mediu regionale sensibile din regiunea transfrontalieră exprimate în cadrul primei Reuniuni a grupului special ESM din 20 martie 2007.

Referirile la „Europa Centrală şi de Est” din Raportul Kiev sunt considerate valabile pentru regiunea vizată de programul de cooperare transfrontalieră româno-sârb.

Raportul Kiev este cea mai recentă prezentare generală cuprinzătoare a stării mediului din Europa. Acesta se bazează pe date care au o vechime de aproximativ 5 ani.

3.2.1 Dezvoltarea economică şi presiuni aferente asupra mediului

Utilizarea durabilă de resurse naturale Nivelurile ridicate de utilizare a materialelor s-au stabilizat în mare măsură în ţările central şi est-europene. În ultimele două decenii, utilizarea resurselor a fost separată de creşterea economică. Dar, în termeni absoluţi, utilizarea materialelor este în continuare ridicată, rămânând la niveluri care au fost recunoscute drept nedurabile la conferinţa de la Rio de Janeiro. Ţările central şi est-europene şi-au importat din ce în ce mai mult, în ultimii 20 de ani, materiile prime şi şi-au „exportat” astfel povara ecologică asociată extracţiei în alte părţi ale lumii. Regiunea de frontieră se bucură de un mediu natural relativ curat, însă anumite aspecte de mediu, cum ar fi poluarea transfrontalieră a râurilor şi fostele şantiere ale industriei grele neutilizate, reprezintă domenii de interes.

Izvoarele termale constituie o resursă naturală majoră a regiunii şi sunt răspândite în întreaga regiune eligibilă. Regiunea transfrontalieră română-sârbă este foarte bogată în apă termală terapeutică de calitate superioară. Există o abundenţă de staţiuni balneoclimaterice în întreaga regiune.

Tendinţe generale în ECE

Tendinţe în regiunea de cooperare transfrontalieră



14

.

Zone protejate Parcurile naţionale şi naturale, precum şi zonele naturale protejate, reprezintă o suprafaţă de câteva mii de hectare în cadrul regiunii de frontieră. Pe partea română, această suprafaţă include Domogled – Valea Cernei (judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin) şi Cheile Nerei – Beuşniţa (37100 ha, judeţul Caraş-Severin), Porţile de Fier (115656 ha, judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin), Cheile Caraşului (36665 ha), zonă de protejare a peisajului (judeţul Caraş-Severin). De asemenea, există numeroase alte zone de protejare a naturii mai mici în regiunile de frontieră din România, în conformitate cu legislaţia naţională, şi instituţiile române lucrează la identificarea zonelor Natura 2000 în regiunea eligibilă. Pe partea sârbă, Parcul Naţional Djerdap situat în Districtul Branicevski, pe Dunăre, la graniţa cu România acoperă o suprafaţă de 63.608 ha şi include o zonă protejată UNESCO renumită pentru florile sale rare şi caracterul sălbatic. De asemenea, parcurile naţionale şi naturale şi zonele naturale protejate din Serbia reprezintă o suprafaţă de câteva mii de hectare. Această suprafaţă include Păşunile Dropiei Mari de lângă Mokrin (în districtul Banatului de Nord), Parcul Sokolac de lângă Becej, mlaştinile Slano Kopovo, iazul Rusanda şi iazul Carska Bara – canalul Stari Begej (în districtul Banatului de Mijloc), Ponjavica, nisipurile Deliblatska pescara (29.351 ha), Mt. Vrsacke, pădurea Uzdinska şi parcul Hajducica (districtul Banatului de Sud) şi Mt. Deli Jovan, Mt. Kucajske şi Radujevac (districtul Branicevski).

Energia Consumul total de energie şi presiunile aferente asupra mediului au scăzut în Europa în anii ’90 – între altele, din cauza restructurării şi dificultăţilor economice din Europa Centrală şi de Est –, dar impactul utilizării energiei asupra schimbărilor climatice pare destinat să crească, în cazul în care combustibilii fosili nu devin mai puţin dominanţi şi nu au loc îmbunătăţiri majore în materie de eficienţă energetică. Sectorul energetic rămâne principalul factor care contribuie la schimbările climatice. Eficienţa energetică s-a îmbunătăţit peste tot în Europa, dar în special în centrul şi estul Europei ca urmare a unei combinaţii de măsuri pozitive şi restructurare economică. Eficienţa şi utilizarea de surse regenerabile (energia eoliană, solară) trebuie intensificate, în special dacă va avea loc sistarea preconizată a energiei nucleare. Emisiile de poluanţi atmosferici acidifianţi din sectorul energetic au scăzut totuşi substanţial.

Transportul Volumul transporturilor a scăzut în Europa Centrală şi de Est în prima parte a deceniului, dar începe din nou să crească. Contribuţia sectorului la poluarea aerului – cu excepţia prafului fin – s-a redus substanţial datorită combinaţiei de îmbunătăţiri tehnologice şi reînnoirii parcurilor de vehicule. Tiparele de transport din Europa Centrală şi de Est sunt în prezent mai durabile decât în Europa occidentală, dar se mişcă în direcţia greşită. În Europa Centrală şi de Est, sectorul transporturilor este un consumator de energie relativ mai puţin important în comparaţie cu Europa occidentală (22% în ECE faţă de 30% în Europa de Vest). Deşi transportul feroviar şi în comun






15

.

domină sistemul transporturilor în ţările ECE, transportul rutier câştigă teren rapid în defavoarea celui feroviar. Extinderea rapidă a transportului rutier indică faptul că aceste ţări vor sfârşi prin a avea tipare de transport nedurabile similare celor din Europa occidentală, ceea ce va conduce la un impact negativ asupra fragmentării habitatelor şi terenurilor, cu o creştere a nivelului de zgomot şi a deşeurilor. Aviaţia este mijlocul de transport cu cea mai rapidă dezvoltare din Europa, în special transportul de călători. Sunt necesare soluţii tehnologice, strategii de mediu şi transport mai bine integrate pentru a ţine sub control creşterea traficului şi promova utilizarea unor mijloace de transport mai ecologice.

Turismul Turismul reprezintă unul din sectoarele cu cea mai rapidă dezvoltare din Europa; unele ţări puţin vizitate mai demult, în principal din Europa Centrală şi de Est, devin mai atractive ca urmare a tranziţiei economice şi deschiderii frontierelor, cu un potenţial uriaş de dezvoltare turistică. Sectorul turismului este un puternic factor ce contribuie la extinderea transporturilor şi aduce şi mai multe presiuni în regiunile de destinaţie prin afectarea apelor, generarea de deşeuri şi fragmentarea terenurilor. Măsurile politice de promovare a unui turism mai durabil înregistrează doar progrese lente.

Industria Sectorul industriei în Europa Centrală şi de Est este un consumator mult mai mare de energie decât în Europa occidentală, deşi se ameliorează într-un ritm rapid, şi din acest motiv are un impact mult mai mare asupra mediului.

Europa occidentală a fost în mare măsură dezindustrializată, dar se bazează pe produse finite din alte regiuni, cu un sector industrial mult mai puţin avansat şi deci cu un consum de energie mult mai mare. Creşterea importurilor de aceste produse reprezintă principala cauză a puternicei dezvoltări a transportului de mărfuri.

Provocarea este de a asigura o mai bună protecţie a mediului menţinând în acelaşi timp o bază industrială competitivă, în special pe măsură ce sectoarele industriale mai poluante (de exemplu, industria chimică) prezintă cea mai puternică dezvoltare şi au fost întreprinse deja cele mai eficiente îmbunătăţiri tehnice.

Contaminarea solurilor din surse localizate este adesea asociată cu instalaţiile industriale închise, accidentele industriale din trecut şi eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale.

În Europa Centrală şi de Est, sunt necesare investiţii majore pentru a ridica performanţele de mediu ale industriei la standarde UE.

În anumite părţi ale regiunii de frontieră române, extracţia de combustibili fosili, minele şi industria grea contribuie semnificativ la poluarea mediului. Unităţile cele mai poluante sunt în domeniile gestionării deşeurilor menajere şi






16

.

prelucrării chimice, mineritului, industriei, metalurgiei şi creşterii animalelor. Datorită consumului din ce în ce mai mare, dar şi instalaţiilor industriale, minelor şi tehnologiilor rămase învechite, una din cele mai grave probleme de mediu o reprezintă gestionarea deşeurilor. Zonele industrializate ale Serbiei constituie sursa nivelurilor de poluare crescute şi au contribuit la degradarea mediului în unele regiuni ale zonei de frontieră. Principalii poluanţi sunt industria chimică, producătorii de utilaje, industria alimentară şi petrolieră, precum şi minele de cupru şi fermele de creştere a animalelor. Principala formă de poluare o reprezintă scurgerea apei freatice poluate în numărul mare de canale şi afluenţi.

Agricultura Calitatea şi densitatea biodiversităţii terenurilor arabile şi habitatelor semi-naturale rămân mult mai ridicate în Europa Centrală şi de Est decât în Europa occidentală. Scăderea considerabilă a producţiei animaliere în Europa Centrală şi de Est a generat noi probleme de mediu sub forma sub-păşunatului şi abandonării terenurilor care ameninţă fâneţele semi-naturale. Lipsa capitalului pentru menţinerea sau îmbunătăţirea infrastructurii agricole creează de asemenea presiuni reînnoite asupra mediului.

În Europa Centrală şi de Est, irigaţiile şi problemele de mediu asociate acestora (eroziunea solurilor, afectarea apelor şi poluarea (prin îngrăşăminte chimice, pesticide, bălegar animalier etc.) s-au diminuat considerabil din anii ’90, însă în unele regiuni facilităţile sunt în prezent refăcute.

Menţinerea biodiversităţii terenurilor arabile şi îmbunătăţirea managementului de mediu al fermelor vor rămâne o provocare în următorii ani. Aderarea la UE înseamnă noi provocări pentru intenţia Politicii Agricole Comune (PAC) de a oferi şanse egale fermierilor din Est şi din Vest şi de a menţine calitatea ecologică a terenurilor arabile în noile State membre. Extinderea PAC ar putea aduce după sine o anumită intensificare a utilizării terenurilor arabile, dar o gestionare îmbunătăţită a îngrăşămintelor şi pesticidelor poate preveni consecinţele negative pentru resursele de sol şi de apă. Totuşi, transformarea fâneţelor (semi-naturale) în terenuri arabile ar reprezenta o tendinţă nefavorabilă. Sunt necesare eforturi deosebite pentru a promova implementarea măsurilor de mediu în cadrul PAC, cum ar fi programe agroecologice, conformitate încrucişată (cross-compliance) sau sprijin pentru investiţii de mediu.

Silvicultura Silvicultura nu este, în general, un sector economic important în Europa Centrală şi de Est, ceea ce măreşte posibilitatea de a exploata pădurile în scopuri de conservare a naturii. Totuşi, starea pădurilor continuă să se agraveze din cauza acidificării şi scăderii calităţii solurilor.

Accesul la apa potabilă Infrastructura utilităţilor publice s-a îmbunătăţit treptat în regiunea de frontieră eligibilă în ansamblu, în special în zonele urbane. În România însă, în zonele rurale, doar 55% din populaţie are acces la sistemele de furnizare a apei potabile şi în majoritatea satelor aceste sisteme lipsesc. Reţeaua de canalizare


Tendinţe în ECE




17

.

este învechită şi are o capacitate insuficientă, iar proporţia localităţilor cu sisteme de canalizare este extrem de scăzută (sub 10% în toate regiunile şi sub 5% în numeroase judeţe/districte). Astfel, aspectele infrastructurii de mediu sunt comune de ambele părţi ale graniţei şi de asemenea consecinţele negative ale acestei situaţii au efecte transfrontaliere clare şi inevitabile (poluarea apei-aerului, contaminare etc.).

Aerul Poluarea aerului este relativ scăzută în regiunea vizată de Programul de Cooperare Transfrontalieră.

Cursurile de apă din interior Cu privire la cursurile de apă, colaborarea şi protecţia mediului reprezintă o prioritate pentru a evita poluarea, un aspect cheie fiind capacităţile foarte limitate de colectare şi depozitare a deşeurilor în întreaga regiune de frontieră.

O trăsătură cheie a mediului regiunii de frontieră este faptul că, pe o porţiune considerabilă din lungimea sa, graniţa este formată din fluviul Dunărea. Acesta reprezintă un factor major care influenţează dezvoltarea regiunii şi, în mod deosebit, cu privire la aspectele de mediu, precum şi la consideraţiile mai generale, Grupurile de lucru comune şi Echipa specială menţionează:

• Cu privire la aspectele de mediu, poluarea generată în regiunile de frontieră este purtată de cursurile de apă şi de afluenţii care se varsă în cele din urmă în Dunăre.

• Acesta este un factor major legat de o problemă comună semnificativă, inundaţiile severe. Aceasta rămâne o problemă considerabilă în pofida îmbunătăţirilor majore recente aduse instalaţiilor de prevenire a inundaţiilor.

• Fluviul este o trăsătură comună şi definitorie şi orice aspecte de mediu legate de Dunăre necesită în mod clar acţiuni comune.

• Fluviul asigură o legătură comună cu lumea exterioară şi astfel reprezintă o resursă şi un element cheie pentru capacitatea de conectare a regiunii de frontieră şi deci pentru dezvoltarea economică într-o varietate de sectoare.

• Fluviul este de asemenea un factor major care influenţează natura cooperării transfrontaliere deoarece reprezintă un obstacol fizic ce dă naştere anumitor dificultăţi în calea numeroaselor manifestări de colaborare locale.





18

.

4 Cadrul politic de mediu 4.1 Introducere Pentru a evalua conformitatea Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia cu scopurile şi obiectivele de mediu relevante adoptate de cele două guverne şi de UE, în raportul de stabilire a domeniului evaluării s-a analizat următorul cadru politic de mediu. România: Obiectivele de mediu şi durabilitate ale României derivă din: • Strategia naţională şi planul de acţiune pentru Convenţia privind

diversitatea biologică şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia

• Strategia naţională a României de dezvoltare durabilă, 1999

• Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice din România (2005 - 2007).

Serbia: Obiectivele de mediu şi durabilitate ale Serbiei sunt extrase din: • Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – Cât de mult se află Serbia pe

drumul cel bun, Nov. 2002. Nu a fost posibilă identificarea altor documente în limba engleză care ar putea prezenta relevanţă în această privinţă.

UE: Obiectivele de mediu şi durabilitate ale UE sunt extrase din: • Al şaselea program de acţiune comunitar pentru mediu 2002-2012

(EAP6)2. Acest program abordează obiectivele şi priorităţile de mediu cheie pe baza unei evaluări a stării mediului şi a tendinţelor predominante, incluzând aspecte emergente pentru care este necesară îndrumarea Comunităţii. Scopul acestui program este de a promova integrarea

2 Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 2002



19

.

preocupărilor de mediu în toate politicile comunitare şi de a contribui la realizarea dezvoltării durabile în cadrul întregii Comunităţi.

Obiectivele relevante care vor fi determinate pe baza acestor documente sunt descrise în anexa unu a raportului de stabilire a domeniului evaluării.



20

.

5 Evaluarea efectelor semnificative probabile asupra mediului

5.1 Evaluarea scopului strategic şi a obiectivelor specifice

Scopul strategic este:

„obţinerea, pe baza proiectelor transfrontaliere comune şi a acţiunilor comune întreprinse de factorii implicaţi din România şi Serbia, a unei dezvoltări socio-economice mai echilibrate şi durabile a regiunii de frontieră româno-sârbe".

După cum se poate vedea, scopul strategic pune accentul pe o dezvoltare socio-economică durabilă. Acest lucru indică, pe de o parte, că în implementarea programului trebuie să se ţină seama de consideraţiile de mediu. Pe de altă parte, nu se afirmă nimic despre cum ar trebui puse în balanţă consideraţiile economice, sociale şi de mediu.

Cele două obiective specifice nu afirmă nimic specific în legătură cu mediul.

5.2 Evaluarea axelor prioritare Conform descrierii de mai sus din cadrul metodologiei, axele prioritare sunt analizate pe baza indicatorilor descrişi în Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia pentru fiecare din axele prioritare. Evaluarea specifică a fiecăruia din indicatori este realizată în tabelul din anexa 1 a acestui raport de mediu.

5.2.1 Axa prioritară 1: Dezvoltarea economică şi socială În cadrul priorităţii numărul unu, indicatorii arată că proiectele pot viza o infrastructură fizică îmbunătăţită în regiunea de frontieră, inclusiv conexiuni de transport transfrontaliere. Noile infrastructuri de transport vor avea întotdeauna în practică un anumit impact negativ asupra mediului. Infrastructura de transport afectează în sine resursele de terenuri şi utilizarea terenurilor, precum şi peisajul şi în numeroase cazuri are impact şi asupra biodiversităţii. De asemenea, noile infrastructuri de transport vor duce în majoritatea cazurilor la creşterea volumului de trafic, cauzând astfel emisii sporite de poluanţi atmosferici, precum şi de CO2. Emisia sporită de poluanţi atmosferici şi generarea de zgomot din trafic poate avea efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane în anumite zone aflate în apropierea acestor infrastructuri.



21

.

De asemenea, indicatorii arată că proiectele pot include produse turistice transfrontaliere noi sau îmbunătăţite. Dacă aceste proiecte vor duce la o creştere a volumului total al turismului, acest lucru ar putea avea următoarele efecte negative asupra mediului: Volum crescut al traficului, un grad de ocupare mai mare a terenurilor şi presiuni sporite asupra biodiversităţii.

5.2.2 Axa prioritară 2: Mediul şi pregătirea de urgenţă Indicatorii din cadrul acestei axe prioritare arată că activităţile pot include proiecte care se axează pe monitorizarea poluării, mărirea pregătirii tehnice şi instituţionale pentru situaţii de urgenţă de mediu, intensificarea cooperării şi schimbului de experienţă în domeniul protecţiei mediului, îmbunătăţirea cadrului legislativ de mediu şi creşterea gradului de sensibilizare a publicului. Toate aceste proiecte pot avea un impact pozitiv asupra tuturor aspectelor de mediu identificate. Cu toate acestea, impactul specific asupra mediului va depinde de tipul de proiecte care vor fi implementate efectiv.

De asemenea, indicatorii propuşi arată că activităţile pot include proiecte care îmbunătăţesc infrastructura fizică a sistemelor de gestionare a deşeurilor şi apelor uzate. Aceste proiecte vor avea un impact pozitiv asupra solului, apei şi aerului.

5.2.3 Axa prioritară 3: Promovarea schimburilor „de la om la om" Nu sunt identificate efecte semnificative în cadrul acestei axe prioritare.

5.2.4 Axa prioritară 4: Asistenţă tehnică Nu sunt identificate efecte semnificative în cadrul acestei axe prioritare.

5.3 Evaluarea efectelor semnificative probabile asupra factorilor de mediu relevanţi şi relaţiile acestora cu obiectivele de mediu

Efectele semnificative probabile asupra fiecăruia din factorii de mediu sunt centralizate mai jos şi se evaluează dacă aceste efecte sunt asociate cu obiectivele de mediu internaţionale şi naţionale relevante identificate în raportul de stabilire a domeniului evaluării.

Cu toate acestea, deoarece nu a fost posibilă cuantificarea efectelor semnificative probabile asupra factorilor de mediu, nu este posibil, în această fază, să se evalueze în ce măsură va fi influenţat fiecare din obiectivele de mediu. În această etapă, este posibil numai să se afirme dacă obiectivele de mediu sunt de natură să fie influenţate pozitiv sau negativ pe baza evaluării faptului dacă fiecare din factorii de mediu va fi influenţat pozitiv sau negativ. O evaluare cantitativă va fi posibilă numai în cadrul unei evaluări în aval conform descrierii de la capitolul 6Error! No bookmark name given..

5.3.1 Biodiversitatea, flora şi fauna Un număr de indicatori arată că pot fi implementate proiecte cu efecte semnificative unor factori precum biodiversitatea, flora şi fauna. Toate



22

.

proiectele de infrastructură de transport şi proiectele care promovează turismul sunt de natură a avea un impact negativ semnificativ asupra mediului. Cu toate acestea, gradul în care aceste proiecte vor avea un impact negativ poate varia semnificativ.

Ambele ţări, ca şi UE, au obiective care vizează protejarea biodiversităţii şi a florei şi faunei ce pot fi influenţate negativ.

5.3.2 Populaţia şi sănătatea umană Populaţia şi sănătatea umană sunt de natură a fi afectate negativ de operaţiunile care măresc volumul total al transporturilor din cauza emisiilor crescute de poluanţi atmosferici şi a nivelului de zgomot ridicat.

Populaţia şi sănătatea umană vor fi influenţate pozitiv de proiectele care îmbunătăţesc sistemele de tratare a deşeurilor şi apelor uzate.

Ambele ţări, ca şi UE, au obiective care vizează protejarea populaţiei şi sănătăţii umane ce pot fi influenţate atât pozitiv, cât şi negativ.

5.3.3 Solul, utilizarea terenurilor şi peisajul Noile infrastructuri de transport pot avea un impact negativ semnificativ asupra unor factori precum solul, utilizarea terenurilor şi peisajul. Sistemele îmbunătăţite de tratare a deşeurilor şi apelor uzate pot avea un impact pozitiv asupra solului.

UE şi România au obiective care vizează protejarea solurilor.

5.3.4 Apa Sistemele îmbunătăţite de tratare a deşeurilor şi apelor uzate pot avea un impact pozitiv asupra apei.

UE şi România au obiective care vizează protejarea calităţii apei.

5.3.5 Aerul şi factorii de climă Proiectele de infrastructură de transport pot avea un impact negativ, în timp ce îmbunătăţirea sistemelor de tratare a deşeurilor şi apelor uzate poate avea un impact pozitiv.

România şi UE au obiective care pot fi influenţate pozitiv, dar şi negativ.

5.3.6 Bunurile materiale Nu s-au identificat efecte.

5.3.7 Moştenirea culturală Nu s-au identificat efecte.



23

.

5.3.8 Energia şi utilizarea de resurse regenerabile Nu s-au identificat efecte.

5.3.9 Cererea de transport Noua infrastructură de transport este de natură să mărească cererea de transport.

5.3.10 Adaptarea la schimbările climatice Nu s-au identificat efecte.

5.4 Efectele probabile asupra mediului ca urmare a neimplementării programului.

Deoarece nu a fost posibilă evaluarea efectelor semnificative probabile asupra mediului ale programului ca atare, nu este posibil nici să se evalueze care vor fi efectele semnificative probabile dacă programul nu va fi implementat. Au fost identificate o serie de efecte pozitive posibile asupra mediului în unele din domeniile de intervenţie. Aceste efecte nu vor fi realizate dacă nu se acordă asistenţă conform specificaţiilor.



24

.

6 Linii directoare propuse pentru evaluarea de mediu a propunerilor de proiect

După cum am menţionat în cele de mai sus, a fost posibilă evaluarea efectelor probabile asupra mediului numai pentru o parte limitată a programului. În măsura în care a fost permisă o evaluare, a fost posibil să se ofere numai o evaluare calitativă generală indicând dacă efectele asupra aspectelor de mediu identificate sunt de natură să fie pozitive sau negative.

Pentru a asigura că programul nu va avea efecte neintenţionate asupra mediului, se recomandă examinarea efectelor probabile asupra mediului ale tuturor activităţilor/măsurilor propuse. Dacă rezultatele acestei examinări arată că activitatea/măsura propusă este de natură să aibă efectele semnificative asupra mediului, acestea ar trebui evaluate înainte de adoptarea oricărei decizii de acordare a sprijinului din partea programului.

După cum se indică în Figura 6.1, se propune ca procedura de examinare să includă patru paşi.



25

.

Figura 6.1 Procedura de examinare

6.1 Pasul unu Directiva ESM prevede ca o evaluare strategică de mediu să fie efectuată de autorităţi pentru planuri şi programe a căror elaborare şi/sau adoptare este impusă de o autoritate la nivel naţional, regional sau local. Această cerinţă se referă şi la acele planuri şi programe cofinanţate de Comunitatea Europeană.

Dacă o activitate/măsură care trebuie implementată ca rezultat al Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia face obiectul unui plan sau program prevăzut de legislaţia naţională, autorităţile naţionale vor fi responsabile pentru implementarea oricărei cerinţe din cadrul Directivei ESM. Planurile şi programele care trebuie implementate ca rezultat al Programului operaţional şi care nu fac obiectul elaborării şi/sau adoptării conform legislaţiei naţionale de către o autoritate publică la nivel naţional, regional sau local trebuie verificate pentru a se identifica efectele semnificative probabile asupra mediului. Aceasta va fi responsabilitatea Comitetului mixt de monitorizare.

Is an SEA of the activity /measurerequired in the

national legislation?

Nu

Screening by nat. authorities

Is the nature of the activity /measure

best suited for a screeningat this or a later stage

Does the screening show that the activity /

measure is likely to have significant env. Effects?

Potential subsequent

screening

Etapă ulterioară Această etapă

Assessment of thelikely sinificant

environmental effects ofthe activity/measure

No further actions

Steptwo

Stepthree

Stepfour

Stepone

Da

DaNu

Pasul unu

Este prevăzută de legislaţia naţională o

ESM a activităţii/măsurii respective?

Pasul doi

Examinare de către autorităţile naţionale

Este natura activităţii/măsurii respective cea mai potrivită

pentru o examinare în această etapă sau într-o

etapă ulterioară?

Pasul trei

Potenţială examinare

ulterioară

Examinarea indică faptul că activitatea/măsura

respectivă este de natură să aibă efecte semnificative

asupra mediului?

Pasul patru

Fără alte acţiuni

Evaluare a efectelor semnificative probabile

asupra mediului ale activităţii/măsurii respective



26

.

Proiectele specifice dezvoltate în cadrul programului care fac obiectul cerinţelor directivei EIM vor intra întotdeauna sub incidenţa autorităţilor naţionale.

6.2 Pasul doi Pot fi propuse activităţi care vizează stabilirea cadrului de dezvoltare a activităţilor/măsurilor următoare. Acestea pot viza, de exemplu, susţinerea colaborării dintre diferiţi factori implicaţi din locuri diferite ale regiunii vizate de program la dezvoltarea de activităţi în cadrul unui domeniu specific. În asemenea cazuri, examinarea efectelor semnificative probabile asupra mediului trebuie efectuată pentru activităţile specifice, cu excepţia cazului în care acestea intră în mod clar în responsabilităţile autorităţilor naţionale. Dacă se solicită sprijin pentru implementarea acestor activităţi în cadrul Programului, acestea trebuie incluse în procedura generală care începe cu pasul unu.

6.3 Pasul trei În această etapă, Comitetul mixt de monitorizare, în colaborare cu autorităţile de mediu relevante, trebuie să verifice dacă activitatea/măsura este de natură să producă efecte semnificative asupra mediului. Metodologia pentru această operaţiune trebuie să respecte indicaţiile furnizate în manual incluzând:

• Identificarea principalelor aspecte şi preocupări de mediu relevante care vor fi avute în vedere, pe baza aspectelor de mediu enumerate în directiva ESM.

• Identificarea obiectivelor relevante de protecţie a mediului care vor fi obţinute din:

• cadrele legislative sau de reglementare,

• strategiile, politicile şi planurile de acţiune pentru mediu

• strategiile de dezvoltare durabilă

• strategiile sectoriale şi documentele politice, de exemplu, politicile şi strategiile de transport sau energie, prezente sau viitoare.

• Identificarea indicatorilor relevanţi şi a datelor disponibile

Pentru ca această procedură să fie funcţională, se propune ca toate informaţiile menţionate mai sus să fie furnizate de candidaţi ca parte integrantă a procedurii de aplicare. Pentru ca acest proces să se desfăşoare sistematic şi transparent, am propus un formular standard care va fi completat de candidaţi. Acest formular este inclus în anexa doi.



27

.

6.4 Pasul patru Comitetul mixt de monitorizare, pe baza informaţiilor furnizate de candidat la pasul trei, va lua o decizie oficială cu privire la faptul dacă va fi necesară o evaluare de mediu ca parte a procedurii de aplicare.

Decizia ar trebui să reflecte în mod ideal implicarea Autorităţilor Naţionale de Mediu relevante de la pasul trei şi să se bazeze pe recomandările acestora cu privire la faptul dacă propunerea candidatului este de natură să aibă efecte semnificative asupra mediului.



28

.

7 Monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului

În conformitate cu Directiva ESM, articolul 10, efectele semnificative asupra mediului ale implementării de planuri şi programe vor fi monitorizate pentru a se identifica din timp efectele adverse neprevăzute şi pentru a se putea întreprinde acţiunile de remediere corespunzătoare.

Se propune stabilirea de către Comitetul mixt de monitorizare a unui program de monitorizare care va fi inclus în programul final pe două niveluri pe toată perioada de implementare a Programului:

• la nivel de propunere de proiect

• la nivel de implementare a proiectului

Sunt propuşi următorii indicatori în legătură cu aspectele de mediu identificate în capitolul 6,2. Acolo unde este cazul, indicatorii se bazează pe indicatorii principali pentru FEDR şi Fondul de Coeziune enumeraţi în Liniile directoare indicative privind metodele de evaluare: Indicatori de monitorizare şi evaluare, Documentul de lucru nr. 2, elaborat pentru noua perioadă de programare 2007 – 2013 de către Comisia UE, DG Politică Regională.

Tabelul 7. Indicatori propuşi

Aspect de mediu identificat în capitolul 6

Indicatori propuşi

Biodiversitatea, flora şi fauna • Numărul de zone Natura 2000 afectate de program

Aerul şi factorii de climă • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (în echivalent CO2)

Peisajul • Numărul de proiecte cu impact asupra peisajului

Energia şi utilizarea de resurse regenerabile

• Capacitate suplimentară de producere a energiei regenerabile (MWh)



29

.

(MWh)

Adaptarea la schimbările climatice • Numărul de proiecte care se axează pe reacţiile la condiţiile meteorologice severe

Monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului ar trebui să facă de asemenea parte integrantă din evaluarea interimară şi ex-post a Programului.

Procedura propusă mai sus pentru evaluarea candidaturilor de proiect, precum şi pentru monitorizarea implementării proiectelor, care trebuie să fie parte integrantă din ESM/EIM a proiectelor va furniza date pentru evaluarea interimară şi ex-post.

Va fi important, la elaborarea evaluării interimare şi evaluării ex-post, să se includă o cerinţă expresă privind evaluarea efectelor semnificative ale activităţilor şi proiectelor asupra obiectivelor de mediu relevante. De asemenea, trebuie inclusă o cerinţă expresă în evaluarea interimară pentru a propune măsuri corective dacă evaluarea indică efecte adverse neprevăzute asupra mediului.



30

.

Anexa 1: Evaluarea indicaţiilor pentru asistenţă



31

.

Obiective specifice: • Creşterea competitivităţii generale a economiei în regiunea de frontieră

• Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru comunităţile din regiune

Axa prioritară 1: Dezvoltarea economică şi socială Măsuri: • Sprijin pentru infrastructura economică şi socială locală/regională

• Dezvoltarea sectorului turismului, incluzând consolidarea identităţii regionale a regiunii de frontieră ca destinaţie turistică

• Promovarea dezvoltării IMM-urilor

• Sprijinirea nivelurilor crescute de cercetare şi dezvoltare şi inovare în regiunea de frontieră

Indicatori Aspecte şi obiective

de mediu ce vor fi avute în vedere

Indicatori de mediu sau întrebări specifice pentru ghidarea Evaluării Strategice de Mediu (ESM)

Impact potenţial Comentarii şi presupuneri

• Infrastructură fizică îmbunătăţită în regiunea de frontieră Transportul, accesibilitatea şi mobilitatea Utilizarea terenurilor

Gradul în care activităţile vor duce la o schimbare modală / creştere a volumului transporturilor. Gradul de ocupare

- -

I



32

.

Indicatori Aspecte şi obiective de mediu ce vor fi avute în vedere



Biodiversitatea Aerul Factorii de climă Populaţia şi sănătatea umană

a terenurilor de către infrastructura rutieră şi/sau de altă natură nouă sau îmbunătăţită prevăzută Probabilitatea să fie afectată biodiversitatea Gradul în care activităţile vor mări poluarea aerului şi emisiile de CO2 Gradul în care sunt afectate sănătatea şi siguranţa umană

- - -

• Dezvoltarea de produse turistice transfrontaliere noi sau îmbunătăţite, abordări/activităţi de marketing comune sau servicii comune de informare turistică

Traficul Utilizarea terenurilor Biodiversitatea

Gradul în care creşterea numărului de turişti va duce la o intensificare a traficului Gradul în care activităţile vor duce la o ocupare mai mare a terenurilor Probabilitatea ca biodiversitatea să fie afectată

- - -

• Capacitate îmbunătăţită şi contacte transfrontaliere între IMM-uri Nu este cazul -

• Persoane din cadrul forţei de muncă cu calificări obţinute/perfecţionate în urma activităţilor de formare comune

Nu este cazul Nu este cazul



33

.




• Conexiuni de transport transfrontaliere noi sau îmbunătăţite şi capacităţi de logistică în regiunea de frontieră

Transportul, accesibilitatea şi mobilitatea Utilizarea terenurilor Peisajul Biodiversitatea Aerul Factorii de climă Populaţia şi sănătatea umană

Gradul în care activităţile vor duce la o creştere a volumului transporturilor. Gradul de ocupare a terenurilor de către infrastructura rutieră şi/sau de altă natură nouă sau îmbunătăţită prevăzută Probabilitatea să fie afectată biodiversitatea Gradul în care activităţile vor mări poluarea aerului şi emisiile de CO2 Gradul în care sunt afectate sănătatea şi siguranţa umană

- - - - -

• Importanţă mărită a cercetării şi dezvoltării/inovării în regiunea de frontieră


Axa prioritară 2: Mediul şi pregătirea de urgenţă Măsuri: • Îmbunătăţirea sistemelor şi abordărilor de soluţionare a provocărilor de mediu transfrontaliere, de protecţie şi management al mediului (incluzând

campanii de sensibilizare şi informare, cursuri de instruire în domeniul mediului şi pregătirii de urgenţă)

• Dezvoltarea şi implementarea de strategii eficiente pentru gestionarea deşeurilor şi apelor uzate



34

.

• Sisteme şi abordări mai eficiente ale pregătirii de urgenţă (incluzând aspecte cum ar fi prevenirea/combaterea inundaţiilor, siguranţa alimentelor, aspecte legate de sănătate)




• Capacitate tehnică îmbunătăţită de monitorizare transfrontalieră a poluării

Monitorizarea optimizată a poluării poate afecta pozitiv toţi factorii dacă monitorizarea va conduce la acţiuni preventive.

• Infrastructură fizică îmbunătăţită de tratare a deşeurilor şi apelor uzate în regiunea de frontieră

Solul Apa Aerul Populaţia şi sănătatea umană Biodiversitatea

Gradul în care activităţile pot - îmbunătăţi managementul de mediu (calitatea apei, gestionarea apelor uzate) - reduce poluarea mediului (din cursurile de apă/aer, deşeuri) şi - reduce impactul negativ asupra populaţiei şi sănătăţii umane şi a biodiversităţii datorită unui management de mediu îmbunătăţit

+ + +

• Sporirea capacităţii instituţionale şi pregătirii pentru a reacţiona la situaţii de urgenţă de mediu (de exemplu, inundaţii, gripă aviară)

În principiu, toate aspectele pot fi influenţate pozitiv – în funcţie de proiectele efective care vor fi implementate



35

.

• Mărirea pregătirii tehnice comune pentru situaţii de urgenţă de mediu


• Cooperare transfrontalieră crescută în materie de protecţie a mediului


• Intensificarea schimburilor de experienţă şi expertiză în domeniul protecţiei mediului


• Calificare mărită a resurselor umane pentru a reacţiona la situaţii de urgenţă de mediu


• Implementare optimizată a cadrului legislativ de mediu naţional şi al UE

•


• Grad crescut de sensibilizare a publicului în domeniul protecţiei mediului

În principiu, toate aspectele pot fi influenţate pozitiv – în funcţie de proiectele efective



36

.

care vor fi implementate

• Cunoaştere îmbunătăţită a diferitelor abordări şi aplicaţii ecologice din viaţa de zi cu zi


Axa prioritară 3: Promovarea schimburilor „de la om la om" Măsuri: • Sprijinirea dezvoltării societăţii civile şi comunităţilor locale

• Îmbunătăţirea guvernanţei locale în legătură cu furnizarea de servicii locale comunităţilor din regiunile de frontieră

• Intensificarea schimburilor educaţionale, culturale şi sportive

• Favorizarea integrării sociale şi culturale a regiunilor de frontieră




• O societate civilă mai puternică în regiunea de frontieră Nu este cazul Nu este cazul

• Schimburi de la om la om intensificate în domeniile educaţiei, culturii şi sportului


• Integrare mai bună a comunităţilor de la frontieră Nu este cazul Nu este cazul

• Integrare socială şi culturală mai bună a locuitorilor din regiunile de frontieră


• Cooperare mai intensă între autorităţile publice locale şi regionale la nivel transfrontalier în ceea ce priveşte găsirea de soluţii la problemele locale comune din regiunea de frontieră




37

.

• Calitate a vieţii îmbunătăţită şi atractivitate sporită a comunităţilor de frontieră ca spaţiu de locuit


• Cunoaştere îmbunătăţită a culturii, istoriei, societăţii, structurii organizaţionale şi instituţionale şi a limbii ţării vecine



38

.

Anexa 2: Formular de completat de către candidaţii de proiect



39

.

Introducere Scopul acestui formular este de a evalua dacă proiectul propus este de natură să producă efecte semnificative asupra mediului şi, dacă da, de a stabili domeniul evaluării strategice de mediu ulterioare.

Directiva ESM (2001/42/CE) prevede ca o ESM să fie efectuată de autorităţile naţionale pentru planuri şi programe care fac obiectul elaborării şi/sau adoptării de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeană.

Dacă proiectul propus este un astfel de plan sau program, autorităţile naţionale vor fi responsabile pentru examinarea efectelor semnificative probabile asupra mediului şi, în acest caz, prezentul formular nu ar trebui completat.

Formularul nu ar trebui completat nici dacă proiectul propus este un proiect specific care face obiectul cerinţelor din directiva EIM deoarece aceste cerinţe intră sub incidenţa autorităţilor naţionale.



40

.

7.1 Efecte semnificative probabile asupra mediului Proiectul este de natură să aibă efecte semnificative asupra oricăruia din aspectele menţionate mai jos (efecte pozitive şi negative):

Aspect de mediu Da Nu Biodiversitatea, flora şi fauna Populaţia şi sănătatea umană Solul Apa Aerul şi factorii de climă Bunurile materiale Moştenirea culturală, incluzând moştenirea arhitecturală şi arheologică Peisajul Gradul de ocupare a terenurilor Eficienţa energetică Utilizarea de resurse regenerabile şi neregenerabile Adaptarea la schimbările climatice Cererea de transport Altele (dacă da, care anume?)

7.2 Obiective de protecţie a mediului relevante de natură a fi influenţate de proiect

Vă rugăm să enumeraţi obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru fiecare din aspectele de mediu asupra cărora proiectul este de natură să aibă un impact semnificativ, incluzând obiective de protecţie a mediului stabilite la nivelul UE, regional, naţional şi/sau local. Pentru obiectivele stabilite la nivelul UE şi la nivel naţional, vă rugăm să consultaţi tabelul ataşat pentru a vă inspira. Implementare optimizată a cadrului legislativ de mediu naţional şi al UE

Obiective de protecţie a mediului stabilite la nivelul UE

Obiective de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional

Obiective de protecţie a mediului stabilite la nivel local

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•



41

.

7.3 Indicatori şi date Vă rugăm să propuneţi indicatori pentru fiecare din aspectele de mediu identificate adecvaţi pentru evaluarea efectelor semnificative probabile asupra mediului. Pentru a vă inspira, vă rugăm să consultaţi exemplele oferite în ataşamentul doi. De asemenea, vă rugăm să menţionaţi datele disponibile pentru evaluarea efectelor semnificative probabile asupra mediului Implementare optimizată a cadrului legislativ de mediu naţional şi al UE

Indicatori pentru evaluarea efectelor semnificative probabile asupra mediului

Date disponibile

Ataşamentul unu: Obiective de protecţie a mediului stabilite la nivelul UE, regional şi naţional

Se va introduce tabelul din raportul de stabilire a domeniului evaluării Ataşamentul doi: Exemple de indicatori În tabelul de mai jos, sunt oferite exemple de indicatori relevanţi pentru un număr de aspecte de mediu. Vă rugăm să reţineţi că exemplele servesc doar ca inspiraţie, alţi indicatori pot fi mai relevanţi. Aspecte de mediu Exemple de posibili indicatori pentru evaluarea

efectelor semnificative probabile asupra mediului Biodiversitatea, flora şi fauna

• Modificare a pierderii nete de biodiversitate (dacă este posibil, defalcaţi pe speciile relevante)

• Modificare a mărimii şi/sau stării zonelor naturale valoroase

Populaţia şi sănătatea umană

• Modificare a expunerii umane la substanţe periculoase

Solul • Starea şi întinderea zonelor abandonate cu terenuri necultivate

Apa • Modificări ale emisiilor de substanţe periculoase pentru mediile marine sau de apă dulce

• Modificări ale calităţii apei în mediile marine sau



42

.

de apă dulce

Aerul şi factorii de climă

•

Bunurile materiale • Daune produse bunurilor materiale de poluarea aerului

• Posibilităţi de utilizare a terenurilor în scopuri sociale/comerciale după ce au fost curăţate

Moştenirea culturală, incluzând moştenirea arhitecturală şi arheologică

• numărul clădirilor listate şi a siturilor arheologice cu grad de risc

Peisajul • Impactul noii infrastructuri asupra peisajului

Gradul de ocupare a terenurilor

• suprafaţa şi calitatea terenurilor nepotrivite pentru utilizarea în alte scopuri

Eficienţa energetică • utilizarea energiei per unitate produsă

Utilizarea de resurse regenerabile şi neregenerabile

• Proporţia surselor de energie regenerabile din alimentarea cu energie

Adaptarea la schimbările climatice

• Numărul de persoane sau clădiri ameninţate de condiţiile meteorologice extreme

Cererea de transport • Creşterea numărului de tone/km sau persoane/km

Date post:	29-Jun-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times