RAPORT DE EVALUARE

1

SINTEZA EVALUARII

Data comenzii 29.10.2014Client ROMGAZScopul evaluarii Determinarea valorii de piata a unei actiuniBeneficiar ROMGAZBaza de evaluare Tipul valorii estimate este – „Valoare de Piata”

“Valoarea de piata – suma estimata pentru care un activ sau o datoriear putea fi schimbat(a) la data evaluarii, intre un cumparator hotarat siun vanzator hotarat, intr-o tranzactie nepartinitoare, dupa un marketingadecvat si in care partile au actionat fiecare în cunostinta de cauza,prudent si fara constrangere..”„Valoarea justă - este pretul care ar fi primit pentru a vinde un activ sau platit pentru a transfera o datorie intr-o tranzactie normala intre participantii pe piata la data evaluarii.”Conform standardelor internationale de evaluare rapoartele de evaluare ce au ca scop raportarea financiara definesc valoarea justa ca fiind identica si egala cu valoarea de piata.Cadrul legal: Standardele internationale de evaluare, editia 2014:- SEV – Cadru general;- SEV 101 – Sfera misiunii de evaluare;- SEV 102 – Implementare;- SEV 103 – Raportarea evaluarii;- SEV 250 – Instrumente financiare

Data evaluarii 09.01.2015Data raportului de evaluare 14.01.2015Metode de evaluareValori rezultate

Activul net contabil1 act = 24.11 leiAbordarea prin metoda DCF1 act = 34.72 lei

Curs BNR 1 Euro = 4,4853 lei1 USD = 3,8009 lei

Evaluatori Mitroi Iulia AlexandraMuntianu Ilinca AdinaMurgea Monica

2

DECLARATIE DE CONFORMITATE

Ca evaluator declar ca raportul de evaluare pe care îl semnez, a fost realizat în concordanţă cu reglementările Standardelor Internationale de Evaluare IVS 2011 şi cu ipotezele şi condiţiile limitative cuprinse în prezentul raport. Declar ca am respectat codul deontologic al Uniunii Nationale A Evaluatorilor Din Romania si ca prezentul raport de evaluare se supune normelor. Declar că nu am nicio relaţie particulară cu clientul şi niciun interes actual sau viitor faţă de proprietatea evaluată. Rezultatele prezentului raport de evaluare nu se bazează pe solicitarea obţinerii unei anumite valori, solicitare venită din partea clientului sau a altor persoane care au interese legate de client sau de aceasta tranzactie, iar remunerarea evaluării nu se face în funcţie de satisfacerea unei asemenea solicitări. In aceste condiţii, subsemnatul, în calitate de evaluator, îmi asum responsabilitatea pentru datele şi concluziile formulate în prezentul raport de evaluare. Nu îmi asum responsabilitatea pentru informatiile financiare furnizate de catre client si reprezentantii acestuia, acestia au fost informati cu privire la falsul in declaratii, drept urmare toate aceste informatii se regasesc atasate la prezentul raport la capitolul anexe.

Subsemnatul certific în cunoştinţă de cauză şi cu bună credinţă, că:

1. Afirmaţiile declarate de către mine şi cuprinse în prezentul raport sunt adevărate şi corecte. Estimările şi concluziile se bazează pe informaţii şi date considerate de către evaluator ca fiind adevărate şi corecte, precum şi pe concluziile inspecţiei asupra proprietăţii.

2. Analizele, opiniile şi concluziile mele sunt limitate doar de ipotezele şi concluziile limitative menţionate şi sunt analizele, opiniile şi concluziile mele profesionale personale, imparţiale şi nepărtinitoare.

3. Nu am interese anterioare, prezente sau viitoare în privinţa proprietăţilor imobiliare care fac obiectul prezentului raport de evaluare şi nu am nici un interes personal privind părţile implicate în prezenta misiune, excepţie făcând rolul menţionat aici.

4. Implicarea mea în această misiune nu este condiţionată de formularea sau prezentarea unui rezultat prestabilit legat de mărimea valorii estimate sau impus de destinatarul evaluării şi legat de producerea unui eveniment care favorizează cauza clientului în funcţie de opinia mea.

5. Analizele, opiniile şi concluziile mele au fost formulate, la fel ca şi întocmirea acestui raport, în concordanţă cu Standardele Internaţionale de Evaluare.

6. Posed cunoştinţele şi experienţa necesare îndeplinirii misiunii în mod competent. Cu excepţia persoanelor menţionate în raportul de evaluare, nici o altă persoană nu mi-a acordat asistenţă profesională în vederea îndeplinirii acestei misiuni de evaluare.

Intocmit de,

Mitroi Iulia Alexandra

Muntianu Ilinca Adina

Murgea Monica

3

II. PREZENTAREA EMITENTULUI

Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA (SNGN Romgaz SA), cu sediul central în Mediaș, este cel mai mare producător de gaze naturale din România. Obiectul de activitate principal al societății este extracția hidrocarburilor.

Compania Romgaz este o societate pe acțiuni, în care statul, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, este acționar majoritar al societății deținând 70.01%% din acțiuni. Fondul Proprietatea deține 14.99% din acțiuni, iar restul de 15% din acțiuni sunt deținute de alți acționari.

Printre obiectivele strategice ale companiei se numără:

consolidarea poziției pe piețele de furnizare a gazelor naturale, prin creșterea volumului de gaze naturale comercializate ca urmare a activității de cercetare - explorare;

reabilitarea și optimizarea producției, prin creșterea capacității de înmagazinare subterană; diversificarea surselor de achiziție a gazelor naturale; extinderea portofoliului de produse și servicii.

2.1. Istoric

Identitatea organizationala a societatii Romgaz este rezultatul direct al unui parcurs istoric unitar, a carui origine se plaseaza lainceputul secolului XX. Romgaz este un produs al economiei romanesti aflat intr-o dinamica ascendenta, performanta si dezvoltarea fiind conceptele sale definitorii.

În anul 1909 a fost descoperit primul zăcământ de gaze naturale din România la Sărmășel, județul Mureș. Prima producție de gaze naturale pe teritoriul de astăzi al României a fost realizată în 1913.

În anul 1915, este înființată Societatea Maghiară de Gaz Metan, care avea ca obiectiv explorarea și exploatarea gazului metan din unele regiuni din Transilvania. După unireaTransilvaniei cu România, în anul 1919, se înființează Direcția gazului natural cu sediul la Cluj, subordonată Ministerului Industriei și Comerțului din București, transformată apoi în 1925 în Societatea Națională de Gaz Metan „SONAMETAN”.

Primul depozit de înmagazinare subterană a fost operat în anul 1961, iar în anul 1976 s-a înregistrat producția maximă de gaze: 29,8 miliarde m2. În anul 1991, societatea este redenumită în Regia Autonomă „Romgaz” RA, iar în 1998 devine Societatea Națională de Gaze Naturale „Romgaz” SA. În anul 2000, societatea este divizată în cinci companii independente: SC Exprogaz SA, SN Depogaz SA, SN Transgaz SA, Distrigaz Sud (actualul GDF SUEZ Energy Romania) și SC Distrigaz Nord (actualul E.ON Gaz România).

În anul 2001, SC Exprogaz SA și SN Depogaz SA au fuzionat, iar nou înființata societate devine SNGN Romgaz SA. Compania este acum recunoscută pentru activitatea de explorare, exploatare și înmagazinare gaze naturale în România.

Traditia, managementul responsabil si experienta de cooperare pe teritoriul tarii cu o serie de companii straine, au determinat societatea sa se orienteze catre activitatea de cooperare in afara granitelor. Astfel, in anul 2008, Romgaz a devenit co-titular de drepturi si

4

obligatii petroliere in 3 perimetre de explorare din Slovacia si 2 perimetre de explorare din Polonia.

Romgaz face cercetare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenții, reparații capitale și operații speciale la sonde și asigură servicii profesioniste de transport tehnologic.

Incepand cu anul 2013 ROMGAZ și-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător și furnizor de energie electrică.

Pozitia Romgaz pe Piata Gazelor din Romania.

Compania se dezvolta prin implementarea de tehnologii de ultima ora in domeniul explorarii geologice, productiei si a inmagazinarii subterane a gazelor, finantate din surse proprii sau externe. Pozitia economica si financiara a companiei este caracterizata prin stabilitatea profitului si lichiditate. Astfel, Romgaz se numara printre companiile detinute de stat care au indeplinit toate conditiile de crestere economica devenind una dintre cele mai mari companii din Romania.

5

2.2. Organizarea societatii

Structura organizatorica a societatii are un numar de 6 niveluri ierarhice, si anume:

Adunarea Generala a Actionarilor Consiliul de Administratie Directorul General Directorii Generali Adjuncti Sefii compartimentelor functionale si operationale din subordinea Directorului

General si al Directorilor Generali Adjuncti Personalul de executie.

Oamenii cheie in structura si functionalitatea societatii sunt Directorul General, Directorii Generali Adjuncti, Directorul Economic, precum si directorii de sucursale. Acestia au in subordine sefii de compartimente (sucursale/departamente/directii/servicii s.a.), care fac legatura intre structura superioara si angajatii respectivului compartiment.

Fiecare compartiment are atributiile sale, bine stabilitate prin ROF-ul societatii, iar toate aceste elemente alaturate functioneaza ca un tot unitary.

Pentru personalul de executie, sarcinile, competentele si responsabilitatile acestora sunt cuprinse in fisele fiecarui post.

2.3. Activitatile societatii

Principalele activități desfășurate de Romgaz sunt:

Cercetare și explorare geologică a potențialelor zăcăminte de gaze naturale; Extracția gazelor naturale; Înmagazinarea subterană a gazelor naturale; Furnizarea de gaze naturale; Operații speciale și servicii la sonde; Cercetare și inginerie tehnologică a rezervoarelor geologice; Servicii de mentenanță și transporturi.

În prezent compania desfășoară activități în 9 perimetre concesionate pe tot teritoriul României:

RG01 Transilvania Nord RG02 Transilvania Centru RG03 Transilvania Sud RG04 Moldova Nord RG05 Moldova Sud RG06 Muntenia Nord Est RG07 Muntenia Centru RG08 Oltenia EVIII-8 Est Depresiunea Panonica

6

Explorare-productie

În consorțiu cu companiile Aurelian Oil and Gas SRL și Raffles Energy SRL Romgaz este co-titular al Acordurilor petroliere în alte trei Perimetre de Explorare-Dezvoltare-Exploatare în zona Moldovei,

Brodina Explorare: Raffles Energy SRL, Aurelian Oil and Gas SRL, Romgaz (50%) Bacau – Raffles Energy SRL, Europa Oil and Gas, Romgaz (40%).

Alături de companiile Lukoil Overseas Plc, Pan Atlantic Petroleum Romgaz este prezent în două perimetre offshore în Marea Neagra:

EX-29 Est Rapsodia EX-30 Trident

ExplorareIntregul flux de lucru al activitatii de explorare, cuprinzand atat proiectarea,

supervizarea lucrarilor, cat si prelucrarea si interpretarea datelor obtinute, este sustinut de grupul de lucru din cadrul Directiei Explorare a Romgaz, folosind cele mai moderne si competitive aplicatii software in domeniu.

In functie de complexitatea si specificitatea fiecarui “setting” geologic din cadrul perimetrelor in care Romgaz opereaza au fost folosite metode diferite de explorare: geologica, geofizica sau geochimica.Operatiunile petroliere de Explorare–Dezvoltare-Exploatare au inceput in anul 1997,  cu o Perioada Initiala de Explorare intre anii 1997-2002, cand au fost realizate 12 descoperiri comerciale, zacaminte de gaze aflate actualmente in faze avansate de dezvoltare sau exploatare.

Prima extindere a Perioadei Initiale de Explorare (2002-2004) a permis continuarea seriei de descoperiri comerciale de gaze prin confirmarea a inca 15 noi prospecte, actualmente aflate in diverse faze de dezvoltare sau exploatare.

A doua extindere a Perioadei Initiale de Explorare (2004-2006) a completat portofoliul de zacaminte noi cu inca 8 descoperiri comerciale. In intervalul 2006-2008, Romgaz a beneficiat de o extindere suplimentara a Perioadei de Explorare, care a permis punerea in evidenta a 16 noi descoperiri comerciale.

In luna noiembrie 2011 s-a incheiat etapa de 3 ani (2008-2011) de Extindere a Perioadei de Explorare, in care au fost continuate lucrarile de explorare pe cca 50% din suprafata perimetrelor concesionate initial, si au fost puse in evidenta 12 noi descoperiri comerciale.

Incepand cu noiembrie 2011, Romgaz se afla in  a treia perioada de extindere de 5 ani contractuali a Acordului de Concesiune (09.10.2011-09.10.2016), perioada in care Romgaz angajeaza  un amplu program de explorare care consta in principal din achizitia de informatie seismica moderna de tip 3D si forarea a peste 75 de sonde, unele dintre ele in “setting”- uri geologice de frontiera, menite sa puna in evidenta noi sisteme petrolifere. Aceasta perioada a debutat cu punerea in evidenta a doua descoperiri comerciale semnificative de gaze si a peste 30 de noi prospecte.

Bilantul activitatii de explorare in perimetrele concesionate, incepand cu noiembrie 1997, indica peste 70 de noi descoperiri comerciale de gaze, cu un procentaj de reusita de

7

peste 65% pentru forajele de explorare finalizate. Pana in prezent din aproape 50% din noile descoperiri comerciale au fost extrase peste 3 miliarde m³ de gaze naturale.

Producție

În anul 2006, Romgaz a produs 35,88% (6,1 miliarde metri cubi) din consumul intern al României, în condițiile în care Petrom și alți mici producători independenți au asigurat 34,12% (5,8 miliarde metri cubi). Diferența de 30% a fost acoperită prin gaze naturale din import, în cantitate de 5,1 miliarde metri cubi. În anul 2008, producția Romgaz a fost de 5,85 miliarde metri cubi. În anul 2009, Romgaz a vândut 6,2 miliarde metri cubi de gaze naturale iar în 2010 a vândut 6,5 miliarde metri cubi de gaze.

Restructurarile si modernizarile din ultimii 5 ani au condus la consolidarea activitatii de explorare productie si implicit a societatii, prin:

Eforturi investitionale sustinute in modernizarea sondelor; Achizitia seismic 3D pentru concretizarea tintelor de explorare si dezvoltare in

perimetrele Caragele-Faurei, Nades-Prod-Seleus, Deleni, Bazna, Filitelnic, Laslau (totalul profitelor seismic in perimetrele Romgaz – 1.091,35 km2 seismica 2D si 1.498,331 km2 seismica 3D);

Cresterea calitatii gazelor prin punerea in functiune a 71 statii de uscare a gazelor. Ca urmare procentul gazelor uscate a crescut de la 70% in anul 2008 la 99% in anul 2012. Situatia evolutii ponderii gazelor uscate este prezentata in figura de mai jos:

Modernizarea infrastructurii aferente statiilor de comprimare Filitelnic, Cristur, Delenii, Balda, Sinmartin, Grebenis si adancirea comprimarii prin punerea in functiune a 17 compresoare de camp si 7 compresoare de grup;

Asocierile incheiate cu Schlumberger, Amromco si Aurelian Oil&Gas.

8

Inmagazinarea subterana a gazelor naturale

Actualmente, in Romania exista 8 depozite de inmagazinare din care sunt operationale 7, amenajate in zacaminte depletate. Romgaz opereaza 6 depozite cu capacitate de inmagazinare de 3,925 mld.mc si volumul de lucru de 2,760 mld.mc.

Raportul, la nivel national, dintre volumul gazului de lucru si consumul annual de 21,7% in anul 2009 si de cca. 16% in anul 2012, situate undeva la mijlocul valorilor practicate in lume (Marea Britanie 7%; Spania 12%; Olanda, Polonia 13%; Italia 22%; Germania 25%’ Franta 29%; Austria 74%’ Ungaria 76%).

Activitatea de inmagazinare subterana a gazelor naturale este o activitate reglementata, si poate fi desfasurata doar la operatori licentiati de catre ANRE. Accesul la depozitele de inmagazinare subterana se face in regim reglementat. Tarifele pentru desfasurarea activitatii de inmagazinare subterana sunt reglementate si sunt aprobate de catre ANRE.

Depozitare

Romgaz opereaza sase depozite proprii subterane de gaze naturale care se afla la:

Sărmășel – are un volum de lucru de 800 mil.mc/ciclu. Depozitul face parte din grupul structurilor situate in nordul Bazinului Transilvaniei si este situate la 35 km NV de Tirgu Mures si 48 km E de Cluj, fiind exploatat prin intermediul celor 59 de sonde existente cu ajutorul statiei de comprimare gaze Sarmasel.

Cetatea de Baltă – are un volum de lucru de 200 mil.mc/ciclu. Depozitul este situat in judetul Alba la 12 km de orasul Târnăveni. Este exploatat prin cele 15 sonde existente pe structura si cu ajutorul statiei de comprimare Botorca.

Bilciurești – cel mai mare depozit de înmagazinare din România, aflat la 40 km nord-nord-vest de București, avand o capacitate de înmagazinare de 1,3 miliarde mc/ciclu și este localizat la o adâncime de 2.000 metri.

Bălăceanca – are un volum de lucru de 50 mil.mc/ciclu. Este situate la 4 km de Bucuresti si este exploatat prin cele 21 de sonde si un modul de compresoare alternative cu piston.

Urziceni – are un volum de lucru de 250 mil.mc/ciclu si dispune de un fond de 26 de sonde.

Ghercești – are un volum de lucru de 150 mil.mc/ciclu. Depozitul este situate in imediata apropiere a munincipiului Craiova si este exploatat prin cele 83 de sonde existente pe structura.

STTMSocietatea  Romgaz are in structura sa si o Sucursala de Transport Tehnologic si

Mentenanta (STTM), care are puncte de lucru in Tg-Mures, Medias, Roman, Ploiesti si o formatie in Craiova.Obiectul principal de activitate al sucursalei este transportul rutier de marfuri. Totodata in cadrul STTM se executa lucrari de reparatii si amenajari a drumurilor de acces precum si lucrari de mentenanta in industria gazului. Astfel, sucursala efectueaza reparatii si intretineri curente ale tuturor utilajelor si instalatiilor din cadrul Romgaz: statii de comprimare, statii de

9

uscare, sectii de productie gaze, compresoare de camp, sisteme de automatizare sau de masurare.

Sectiile subordonate sucursalei sunt echipate cu utilaje si instalatii moderne, la nivelul tehnicii actuale, in cadrul atelierelor  de reparatii si revizii auto, precum si in cele de  prelucrari mecanice.

In cadrul STTM exista un Laborator de Incercari si Verificari Echipamente pentru Automatizari care asigura in cadrul  sucursalelor de productie,  lucrari de  diagnosticare corecta si rapida in caz de defectiune, interventii in caz de nevoie prin unele reglaje si ajustari de parametri, in scopul mentinerii in functiune a instalatiilor, precum si schimbul de informatii tehnice.

La ora actuala, Sucursala de Transport Tehnologic si Mentenanta dispune de circa 650 de mijloace de transport, pentru marfuri generale si persoane precum si utilaje specifice industriei gazului metan.

Inca de la infiintare, unul din obiectivele STTM a fost innoirea parcului auto si investitia in aparatura si dispozitive moderne, pentru a putea elabora un pachet corespunzator de servicii moderne pentru fiecare segment de piata, la standarde europene. Asa s-a ajuns ca in prezent, sucursala sa utilizeze toate resursele de care dispune pentru a furniza servicii complexe si rapide prin mijloacele auto si tehnologice aflate in dotare.

SIRCOSSEste Sucursala de Servicii la Sonde a Societatii Nationale de Gaze Naturale

ROMGAZ, care  a fost infiintata in anul 2003 in urma unui proces de restructurare si care a reunit toate formatiile si utilajele care desfasurau lucrari de interventii si operatii speciale la sonda.

Obiectul de activitate al SIRCOSS este efectuarea de operatii speciale, reparatii capitale si probe de productie la sondele de gaze.In decursul anilor precedenti marea majoritate a serviciilor au fost realizate pentru sondele apartinand Sucursalelor de Productie Gaze Medias, Targu Mures si Sucursala de inmagazinare Subterana Gaze Naturale Ploiesti, insa am efectuat servicii de interventii si operatii speciale la sonde si pentru firme de prestigiu international.SIRCOSS este certificat din punct de vedere al Sistemului de Management de Mediu DIN EN ISO 14001:2005.

Pe parcursul perioadei 2003-2013 s-au realizat lucrari de interventie, reparatii si probe productie la sonde de gaze cu instalatiile de interventie cu turla din dotare la un numar de peste 1900 sonde.

In figura de mai jos este prezentata structura pe sectii a operatiilor special realizate de sucursala la nivelul anului 2013:

10

Cooperare și parteneriate

La nivel național Romgaz deține calitatea de co-titular de drepturi și obligații petroliere în 14 perimetre petroliere în baza Acordurilor de Operare în Comun încheiate cu partenerii din respectivele blocuri, după cum urmează:

Wintershall Holding[ - Acord de operare în comun privind dezvoltarea-exploatarea perimetrului RG 03 Transilvania Sud;

Aurelian Oil&Gas și Europa Oil&Gas - Acord de operare în comun privind explorarea, dezvoltarea și exploatarea perimetrelor Brodina și Cuejdiu;

Amromco Energy SRL - Contract de Asociere în Participațiune privind reabilitarea a 11 structuri gazeifere din Platforma Moesică și Depresiunea Getică;

Schlumberger Logelco INC - Contractul de Asociere în Participațiune pentru reabilitarea structurii gazeifere Laslău-Mare.

Responsabilitate socială

Responsabilitatea socială și respectul față de mediul înconjurător sunt recunoscute de către Romgaz ca principii etice ale acțiunii sale corporatiste, făcând parte din valorile sale asumate, ce se regăsesc în cultura și managementul organizațional. Acestea sunt exprimate prin îmbunătățirea calității și performanței de mediu, acte filantropice și sponsorizări substanțiale a unor domenii precum învățământ, cultură și sport.

Din 2011 Romgaz susține singurul concurs internațional de șah desfășurat pe teritoriul României. Concursul se numește „Turneul Regilor” și este la cea de-a șaptea ediție. De trei ani este inclus în seria de turnee de șah Grand Slam Chess Association, alături de doar alte trei turnee.

11

III. PREZENTAREA PIETEI PE CARE ESTE LISTAT EMITENTUL

Compania este admisa la tranzactionare pe piata Bursei de Valori din Bucuresti si a Bursei din Londra (LSE). Actionar principal este statul roman cu o participatie de 70%.  

Bursa de Valori București (BVB) este o bursă de valori din București, România. Capitalizarea totală era de aproape 30 miliarde euro (39 miliarde dolari americani) în septembrie 2014. La acel moment, 83 de companii erau listate la BVB. În anul 2013, principalul indice al BVB, BET, a crescut cu 26,1%, [1] înregistrand a 15-a cea mai bună performanță în clasamentul global al piețelor.

Bursa de Valori București este în plină dezvoltare a unei piețe de capital competitive în Europa Centrală și de Est. Misiunea sa este să transforme piața de capital într-unul dintre cele mai active vehicule de finanțare a economiei din România. Astfel, scopul BVB este să devină una dintre cele mai complete piețe din Europa Centrală și de Est prin crearea de oportunități atractive atât pentru companii, cât și pentru investitori, într-un mediu dinamic și transparent. BVB depune eforturi pentru îndepărtarea barierelor care stau în calea dezvoltării

12

pieței locale de capital, pentru facilitarea accesului investitorilor la piață, creșterea lichidității și atragerea de noi companii pentru listare. Toate acestea pentru ca piața să fie clasificată piață emergentă.

Din 2010, Bursa de Valori București este listată pe propria piață, cu simbolul BVB. Bursa de Valori București are o singură clasă de acțiuni commune și un capital de 76.741.980 lei, divizat în 7.674.198 acțiuni cu o valoare nominal de 10 lei/acțiune. Toate acțiunile sunt plătite integral. Free-float-ul acțiunilor BVB este de 100%. În conformitate cu dispozițiile Legii pieței de capital, orice acționar al unui operator de piață nu poate deține direct sau indirect mai mult de 5% din numărul total de drepturi de vot. În 30 noiembrie 2014, entități juridice din România constituiau cel mai mare grup de acționari ai BVB (69,19%), urmați de investitori instituționali străini (15,47%), persoane fizice române (14,79%) și peroane fizice străine (0,54%). Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare deține 4,99% din acțiunile BVB.

BVB organiză periodic întâlniri și teleconferințe cu analiștii și investitorii.

   Data de 12 noiembrie 2013 a rămas în istoria Bursei de Valori Bucureşti şi a României ca ziua în care a avut loc cea mai mare listare din ultimul deceniu: Romgaz, producătorul de gaze evaluat la trei miliarde de euro, a devenit companie publică prin listarea acţiunilor la bursă.

Listarea Romgaz la bursă, companie supranumită şi perla companiilor de stat graţie profitabilităţii şi rezervelor de gaze pe care le deţine, a avut loc marţi, 12 noiembrie, după încheierea unei oferte publice iniţiale de acţiuni (IPO) prin care statul a vândut 15% din companie pentru 391 milioane de euro. IPO-ul Romgaz a fost cea mai mare ofertă de acţiuni adresată publicului larg, iar reacţia românilor a fost pe măsură.

13

Deşi investitorilor de rând le-au fost alocate circa 15% din cele 57,8 milioane de acţiuni scoase la vânzare de stat, românii au depus ordine de cumpărare pentru o cantitate de 17 ori mai mare, punând la bătaie 4,9 miliarde de lei. Şi din partea investitorilor instituţionali, precum fonduri de investiţii, fonduri de pensii şi bănci de investiţii, interesul a fost ridicat, fiind depuse ordine de cumpărare de aproape şapte ori mai mari decât cantitatea de acţiuni care le-a fost alocată.

O premieră în istoria privatizărilor a fost faptul că oferta Romgaz, şi mai apoi listarea, s-au derulat concomitente pe două burse: la Bucureşti şi la Londra. Circa 36% din banii strânşi din vânzarea acţiunilor Romgaz au venit de la investitorii străini care au cumpărat instrumente financiare numite GDR-uri de la Londra, iar restul de 64% din bani au provenit din achiziţia directă de acţiuni. La bursa din Bucureşti se tranzacţionează acţiunile Romgaz, iar la Londra se tranzacţionează GDR-uri denominate în dolari care au „în spate“ câte o acţiune Romgaz.

Prima zi de tranzacţionare a acţiunilor Romgaz a marcat recorduri: preţul acţiunii Romgaz a atins 35,85 lei, cu aproape 20% peste preţul de 30 lei/acţiune la care s-a încheiat oferta, iar rulajul cu acţiuni de pe bursă a atins maximul ultimilor doi ani, respectiv 24,3 milioane de euro.

14

IV. PREZENTAREA CADRULUI ECONOMIC SI A INDUSTRIEI PE CARE OPEREAZA EMITENTUL

România are o experienţă de peste 150 ani în industria de petrol şi de peste 100 ani în industria gazelor naturale, în toate sectoarele de activitate specifice, şi anume: geologie şi geofizică, explorarea zăcămintelor, forajul sondelor  şi exploatarea  ţiţeiului  şi gazelor, prelucrarea hidrocarburilor (rafinare,petrochimie  ş.a.), colectarea, transportul, depozitarea  şi distribuţia  ţiţeiului, gazelor  şi produselor petroliere, utilajelor  şi sculelor specifice, serviciilor complementare,    protecţia mediului  şi legislaţie precum şi în cercetarea ştiinţifică, proiectare, educaţie şi formarea cadrelor de specialişti ş.a.Petrolul crud, impreuna cu valutele si cu aurul sunt principalii indicatori a celor mai semnificative procese ce au loc in economia mondiala. Volatilitatea cotatiilor este urmata de evenimentele economice si sociale. Totodata, datorita caracterului specific a tranzactiilor cu petrolul, pentru exportatori si consumatori, exista intotdeauna un decalaj de timp si ca urmare tranzactiile acestea reprezinta un instrument mai delicat de investitie.Participantii la tranzactiile pe piata petrolului crudProducatorii de petrolIn general, petrolul crud ajunge pe piata, de la intreprinderile de extragere, ce pot fi mici companii sau corporatii mari. Totodata, este logic ca o companie influenteaza piata petroliera in functie de volumul de petrol pe care il distribuie. In acelasi timp, participantii de pe piata acorda o atentie deosebita si aurului.IndustriileAcest segment este format din companiile industriale din toate sectoarele economice, inclusiv companiile de rafinare si producatoare a petrolului. Aceasta schema este numita “ Structura vertical-integrata “. Astfel de companii, prelucreaza petrolul crud si il transforma intr-un produs finit ( benzina, etc. ), dar il distribuie in propriul lant de vanzare.InvestitoriInvestitorii de pe piata au diferite interese, ceea ce duc la investitii diferite, cu referire la petrolul crud. In mod normal, cea mai popular piata pentru investitorii de pe piata aurului negru, este piata contractelor futures.Bursele de marfuri si de petrolIn unele tari, exista sectoare speciale pe pietele financiare care se ocupa cu tranzactionarea petrolului.OPEC ( The Organization of the Petroleum Exporting Countries )OPEC - Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol, este o organizatie internationala interguvernamentala, creata de puterile producatoare de petrol, in scopul de a stabiliza preturile petrolului. Membrii acestei organizatii sunt tarile, ale carei economii depind de profiturile obtinute din exportul cu petrol. OPEC, a fost creata la in cadrul conferintei din Bagdad, ce a avut loc intre 10-14 septembrie 1960. Membrii initiali au fost Iran, Irak, Kuwait, Arabia Saudita si Venezuela. Mai tarziu, acestora li s-au alaturat urmatoarele tari Qatar ( 1961 ), Indonezia ( 1962-2008, iar pe 1 noiembrie 2008 a iesit din componenta OPEC ), Libia ( 1962 ), Emiratele Arabe Unite ( 1967 ), Algeria ( 1969 ), Nigeria ( 1971 ), Ecuador ( 1973-1992, 2007 ), Gabon ( 1975-1994 ) si Angola ( 2007 ).  In prezent, organizatia OPEC numara 12 state membre, cu tot cu schimbarile ce au avut loc in 2007. In 2008, Rusia a anuntat ca se pregateste pentru a deveni si ea membra OPEC.Tranzactionarea petrolului crud

15

Petrolul produs in intreaga lume, nu are aceeasi calitate si nici acelasi pret. Preturile depinde de densitate si de adaosurile diferite de parafina. Pretul standard este cel al petrolului Brent, ce este similar cu cel extras din Marea Nordului si contractele de furnizare, care sunt incheiate la bursa de marfuri din Londra. Pretul pentru acest tip este adesea aratat de mass-media. In cele mai multe cazuri, acest pret reprezinta costul contractului de furnizare de petrol "Brent", pentru luna urmatoare. In momentul in care se semneaza un asemenea contract, numit si contract future, cumparatorul este obligat sa accepte si sa plateasca produsul livrat, iar vanzatorul sa livreze bunul in locul specificat. Contractele futures sunt incheiate pe bursele de valori respective si sunt platite zi de zi, pe baza preturilor curente de piata. Dimensiunea minima a contractului este de o maie de barili. Bursele de baza utilizate in tranzactionare cu petrol sunt bursele majore de marfuri, cum ar fi, NYMEX, CME, RTS, LOE.

Principalii competitori

Energia este sângele ce alimentează economia mondială, implicit şi pe cea românească, respectiv transilvană, fără de care, cel puţin în momentul de faţă, nimic nu ar funcţiona. Este unul dintre argumentele pentru care, în ţara noastră, la fel ca şi la nivel internaţional, concurenţa între companii este acerbă pe acest segment de piaţă.   Piaţa de petrol şi gaze a fost dominată în ultimii cinci ani de Petrom – petrol şi gaze naturale, respectiv de ROMGAZ – gaze naturale.Astfel, principalul competitor este OMV Petrom S.A.

16

Este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie.Compania face parte din grupul internațional OMV Petrom, cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze Naturale și Energie. Grupul exploatează în România și Kazakhstan rezerve dovedite de petrol și gaze. Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei rețele de circa 800 stații, operată sub două branduri, Petrom și OMV în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia.

OMV (fosta Administratie Minerala Austriacă, ÖMV) reprezintă un grup de firme integrat internațional de petrol și gaze, cu sediul central în Viena.OMV Aktiengesellchaft este cea mai importantă companie industrială austriacă listată la bursă, cu vânzările grupului de 42,41 miliarde de euro şi o forţă de muncă de aproximativ 27.000 de angajaţi în anul 2013. În domeniul Explorare și Producţie, OMV activează în două ţări principale, România şi Austria, şi deţine un portofoliu internațional în creștere. În domeniul Rafinare şi Marketing, OMV are o capacitate anuală de rafinare de 17,4 milioane de tone şi avea la sfârșitul anului 2013 aproximativ 4.200 de staţii de distribuţie carburanţi în 11 ţări, printre care şi Turcia. Grupul OMV operează în Austria o rețea de conducte de gaze naturale, iar în Austria și Germania operează platforme de depozitare de gaze naturale cu o capacitate de 2,6 miliarde m3.OMV deține 51,01% din acțiunile OMV Petrom.

17

Grupul Rompetrol (BVB: RRC ) este o companie multinațională, cu activități in 12 țări și activitate constantă în regiunea Mării Negre, Mării Mediterane. Rompetrol este una din cele mai cunoscute mărci românești pe plan internațional. Cele aproximativ 20 de firme care alcătuiesc Grupul Rompetrol activează în principal în rafinare și downsteam, cu implicare in proiecte complementare din explorare și producție, foraj, servicii petroliere, servicii de ecologie industrială și alte servicii conexe, în Franța, România, Spania și Sud-Estul Europei.Rompetrol a fost cel mai mare exportator din România în anul 2008, cu un volum total al vânzărilor pe piețele externe de peste 1,6 miliarde de dolari.Grupul Rompetrol este organizat in patru Unități de Afaceri: Rafinare și Petrochimie, Retail, Trading, Dezvoltare corporativă (cuprinde divizia de Upstream și companiile de servicii).

Alti competitori: compania cehă Unipetrol RPA, GAZ SUD SA, E.ON GAZ Distributie SA

18

Evolutia sectorului

Economia românească a înregistrat un nou record. Inflaţia anuală din 2014 (decembrie 2014 raportat la decembrie 2013) a fost de numai 0,83%, adică cea mai scăzută din ultimii 24 de ani. Comparativ cu decembrie 2013, în decembrie 2014, preţurile alimentelor sunt mai mici, în medie, cu 0,41%, mărfurile nealimentare sunt mai scumpe cu 1,25%, iar tarifele la servicii au urcat cu 2,25%, potrivit datelor publicate de Institutului Naţional de Statistică. Până în anul 2004, inflaţia în România a avut mereu numai două cifre, vârful a fost în 1993 când indicatorul a atins 295,5%. Ulterior, inflaţia anuală a coborât, în 1994, la 61,7% şi în 1995, la 27,8%, dar s-a reaprins în 1996 când a urcat 156,9%. Inflaţia anuală a intrat apoi pe un trend descendent, cu uşoare perioade de reaprindere, iar din anul 2004 România a avut inflaţie anuală cu o singură cifră.

Vestea nu este neapărat bună mai ales în actualul context internaţional, în care preţul petrolului este la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani, iar în Uniunea Europeană există spaima deflaţiei, adică a inflaţiei pozitive despre care se spune că este mai rea decât inflaţia.

De ce este deflaţia un bau-bau mare pentru o ţără, dacă preţurile scad? Potrivit definiţiilor din dicţionarele economice, deflaţia este un fenomen economic care reprezintă opusul inflaţiei, caracterizat prin scăderea preţurilor bunurilor şi serviciilor. El poate fi determinat, în principal, prin reducerea masei monetare şi a creditului. Deflaţia are de multe ori ca efect creşterea numărului şomerilor, întrucât cererea de bunuri şi servicii în economie scade, pe fondul deficitului de lichidităţi. Banii sunt din ce în ce mai puţini, dar mai puternici. O monedă puternică reduce exporturile pentru că preţul la care este exportată marfa într-o anumită ţară este mare din diferenţa de curs valutar.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, la începutul acestei luni, că inflaţia va rămâne sub limita minimă a intervalului de variaţie, de 1,5%, cel puţin pentru câteva luni, în principal din cauza scăderii peste aşteptări a preţului la petrol pe plan international.

Preţurile vor continua să scadăRata inflaţiei va continua să scadă, chiar sub zero temporar, în cazul în care nu va exista o revenire a preţului petrolului pe plan internaţional, potrivit unei analize Raiffeisen Bank. Analiştii băncii susţin că, fără o revenire a preţului petrolului, în viitorul apropiat, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în ianuarie şi ar putea să rămână aproape de 0% - 0,2% în perioada ianuarie - mai 2015. Mai mult, o intrare temporară a ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ nu poate fi exclusă. Şi grupul Erste estimează că inflaţia se va situa mult sub marginea inferioară a intervalului ţintit de Banca Natională, în primele şase luni din acest an, după care va creşte treptat până în luna decembrie, spre 1,7%.Preţul petrolului continuă să scadă şi astăzi. WTI Crude a coborât sub pragul de 50 de dolari barilul pentru prima dată din 2009. A scăzut la mai mult de jumătate din valoarea înregistrată la începutul anului 2014, o situaţie care nu a fost prevăzută aproape de nimeni. Astfel încât se pune întrebarea: care ar putea fi cel mai de jos nivel posibil la care va ajunge preţul petrolului?, citim în portalul de știri Business Insider.

19

Tranzactii anuntate in industrie

Companiile energetice de stat apar cu proiecte în valoare de peste 3,5 miliarde de euro pe lista trimisă de România către Comisia Europeană în vedere accesării de fonduri publice printr-o facilitate europeană numită "Ofensiva Investiţiilor". Planul executivului european este de a finanţa proiecte de peste 500 miliarde de euro în următorii trei ani, însă statele membre au propus în total proiecte cu valoarea de 1.300 miliarde de euro.Lista propusă de România include investiţii planificate de principalele companii energetice deţinute de stat. Transgaz (simbol bursier TGN) propune proiecte de 1,47 miliarde de euro şi solicită cofinanţare europeană de 261,7 mil. euro pentru:* Realizarea Coridorului sudic al gazelor naturale, care ar lega sistemele de transport din Austria, Ungaria, România şi Bulgaria. În România, s-ar construi 545 km de conducte noi şi trei staţii de comprimare, care ar permite ulterior fluxuri de 1,5 miliarde metri cubi de gaze naturale către Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi către Ungaria; 560 mil. euro - cofinanţare: 168 mil. euro.* Conexiunea reţelei cu exploatările din Marea Neagră, printr-o conductă de 247 km de la Tuzla, judeţul Constanţa, până la Podişor, judeţul Giurgiu; 254 mil. euro - cofinanţare: 38 mil. euro.* O rută alternativă de conectare a câmpurilor din Marea Neagră, care ar folosi conductele existente, în măsura în care acestea mai pot fi folosite, şi le-ar moderniza sau înlocui pe cele învechite. În acelaşi proiect s-ar construi şi patru staţii de comprimare noi; 550 mil. euro.* Întărirea reţelei de transport al gazelor naturale în regiunea Moldova (nu republica), prin construirea a 800 km de conducte noi şi două staţii de comprimare, la Oneşti şi Gherăieşti; 110 mil. euro - cofinanţare: 55 mil. euro.* Asigurarea posibilităţii fluxului invers de gaze naturale la Medieşu Aurit, comuna din Satu Mare unde sistemul de transport se leagă de reţeaua ucraineană; 0,7 mil. euro.Romgaz (SNG) doreşte finanţare europeană de 340 mil. euro pentru proiectele sale evaluate la 440 mil. euro:* Modernizarea termocentralei Iernut, preluată de Romgaz anul trecut în schimbul stingerii unei creanţe de 653 milioane de lei împotriva producătorului de energie termică Electrocentrale Bucureşti. Termocentrala a fost construită în anii 1960, iar o parte din grupurile sale energetice sunt în conservare, astfel că Romgaz îşi propune să realizeze două noi grupuri, în cogenerare, de câte 200 MW fiecare; 300 mil. euro - cofinanţare: 200 mil. euro* Extinderea depozitului de gaze naturale de la Gherceşti, judeţul Dolj. Romgaz doreşte să mărească capacitatea de înmagazinare de la 150 mil. metri cubi pe ciclu la 600 mil. metri cubi pe ciclu, pentru securitatea aprovizionării consumatorilor casnici; 140 milioane de euro, cu cofinanţare integrală.

20

V.ANALIZA FINANCIARA A EMITENTULUI

Analiza economico-financiară este „un instrument eficace la dispoziția factorilor de decizie din întreprindere care permite diagnosticarea stării de performanță și echilibru financiar al întreprinderii la încheierea exercițiului , propunându-și să stabilească punctele tari și punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea elaborării strategiei de menținere și dezvoltare a întreprinderii. De asemenea, ea poate face obiectul preocupărilor partenerilor economici și financiar –bancari ai firmei, în vederea fundamentării unor posibile acțiuni de cooperare cu respectiva întreprindere.”1

Active imobilizateTotalul activelor imobilizate au crescut cu 0,90%, de la 6.190,3 milioane lei la6.246,2 milioane lei.Alte imobilizări necorporaleAlte: imobilizări: necorporale au crescut în perioada încheiată la 31 decembrie 2013 cu:153,3 milioane lei comparativ cu aceeasi perioadă a anului trecut, datorită cresteriiValorii lucrărilor de prospectare pentru descoperirea de gaze naturale.Creante comerciale si alte creanteSoldul creantelor comerciale mai mari de un an a fost anulat datorită încetăriivalabilitătii conventiilor de esalonare privind plătile restante ale unor beneficiari aigazelor naturale livrate de Romgaz în perioada precedentă.Alte active financiareAlte active financiare au crescut în perioada încheiată la 31 decembrie 2013 deoarece ladata de 24 ianuarie 2013, Romgaz a dobândit actiuni în valoare de 66.287 mii lei însocietatea comerciala Electrocentrale Bucuresti S.A.Activele circulanteActivele circulante au înregistrat o crestere cu 0,39% (16,3 milioane lei) fată de anulprecedent.Creante comerciale si alte creanteCreantele comerciale au crescut cu 19,83% ca urmare a veniturilor mai mari înregistrateîn luna decembrie 2013 comparativ cu aceeasi perioadă a anului trecut.Numerar si echivalent de numerarNumerarul, echivalentul de numerar si alte active financiare au fost la finele anului însumă de 2.534,3 milioane lei iar la finele anului 2012 de 2.667,6 milioane lei. Reducereade 5% a acestora se datorează iesirilor de numerar pentru activitatea de exploraregeologică si modernizarea capacitătilor existente.Capital propriu si rezerveRezervele au înregistrat o crestere de 9,92% (175,9 milioane lei), reprezentândrepartizarea din profitului anului 2012 pentru fondul de dezvoltare al societătii.Rezultatul reportat a scăzut cu valoarea profitul net al anului trecut repartizat(dividende si fond de dezvoltare), si a crescut cu valoarea profitului net al anului 2013.Datorii pe termen lungCresterea cu 19,72% a provizioanelor se datorează majorării provizionului pentrudezafectarea mijloacelor fixe.Datoriile privind impozitul amânat au suferit o scădere de 43,20%, ca urmare a uneiajustări efectuate privind impactul calculat al rezervelor din reevaluare de dinainte de2004, devenite impozabile si care au fost considerate în calculul impozitului curent.

1 Bușe, L., Analiză economic-financiară, Editura Economică, București, 2005, p.13

21

Datorii pe termen scurtDatoriile cu impozitul pe profitul curent au crescut datorită calculării unui impozit peprofit aferent trimestrului IV 2013 influentat de retratarea situatiilor financiareîntocmite conform OMFP nr.3055/2009, la situatii financiare întocmite conform IFRS.Alte datorii pe termen scurt au crescut datorită majorării obligatiilor.Cifra de afaceriIn anul 20123 Romgaz a inregistrat o cifra de afaceri de 3.9 miliarde lei, comparativ cu 3.8 miliarde lei realizata in anul 2012. Desi pretul gazelor din productia interna s-a majorat cu 15% fata depretul delivrare al anului anterior, cifra de afaceri a societatii a crescut cu doar 1.5%, datorita diminuarii cantitatilor de gaze interna si din import livrate. Reducerea cantitatilot de gaze livrate din import se datoreaza atat scaderii cererii de consum pe piata de gaze naturale cat si prevederile Ordinului ANRE nr.24/2013, conform caruia producatorii de gaze naturale nu mai au obligatia sa livreze gaze in amestesc intern cu import.Costul mărfurilor vânduteÎn anul 2013, costul mărfurilor vândute a scăzut cu 51,45%, de la 904,6 milioane lei înanul 2012, la 439,2 milioane lei, ca urmare a diminuării vânzărilor de gaze naturaleachizitionate din import.Venituri din investitiiÎn anul 2013, veniturile din investitii au scăzut cu 16,89%, la 123,3 milioane lei,comparativ cu 148,3 milioane lei în anul 2012, ca rezultat al diminuării, atât a cotelorprocentuale de dobânzi aferente disponibilului de numerar plasat în depozite bancare,cât si a dobânzilor încasate pentru titlurile de stat detinute de societate.Alte câstiguri sau pierderiÎn perioada de raportare, fată de anul 2012, cheltuielile cu provizioanele aferentecreantelor au crescut cu 92,6 milioane lei. În anul 2012 s-a înregistrat un câstig generatde reactivarea creantei de la Termoelectrica, în sumă de 115,8 milioane lei, iar în anul2013 s-a înregistrat un câstig pentru actualizarea la inflatie a creantelor de doar28,9 milioane lei, rezultând o diminuare a câstigului cu 86,9 milioane lei.Variatia stocurilorDiferenta între cantitătile de gaze extrase din depozite si cele injectate în anul 2013 afost mai mică decât în anul anterior.Materii prime si materiale consumabileÎn anul 2013 consumurile privind materialele, combustibilul, obiectele de inventar sipiesele de schimb au fost mai mari atât datorită preluării CTE Iernut, cât si volumului delucrări si interventii curente la sonde si statii de comprimare însă datorită alocării într-omai mare proportie a valorii materiilor prime si materialelor consumabile pentrurealizarea lucrărilor de investitii în regie proprie a rezultat fată o reducere a acestora fata de anul 2012.Amortizare si depreciereÎn anul 2013, cheltuielile cu amortizarea si deprecierea au crescut cu 176 milioane lei,atât prin înregistrarea unei cheltuieli mai mari cu deprecierea mijloacelor fixe rezultatedin preluarea CTE Iernut, cât si a unei deprecieri a proiectelor abandonate, sau în cursde abandonare aferente activitătii de explorare si productie gaze naturale.Cheltuieli cu personalulPentru perioada de raportare, cheltuielile cu salariile, taxele si contributiile socialeaferente salariatilor au înregistrat o scădere de 4,44%, scădere ce se datorează alocăriiîntr-o mai mare proportie a personalului în producerea de imobilizări corporale în regie

22

proprie. Fără a tine cont de această influentă, cheltuielile salariale au înregistrat în fapt,o crestere, ca urmare a cresterii numărului de salariati în urma preluării CTE Iernut ladata de 1 februarie 2013.Cheltuieli financiareÎn anul 2013, cheltuielile financiare au scăzut la 13,2 milioane lei, raportat la24,2 milioane lei în anul 2012, ca urmare a scăderii efectului trecerii timpului asupraratei de actualizare a provizionului de dezafectare, care este recunoscut anual în contulde profit si pierdere ca si cheltuială financiară, cât si datorită rambursării integrale aîmprumutului acordat de Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (“BIRD”) ultima rată fiind achitată în luna octombrie a anului 2012, cu efect îndiminuarea cheltuielilor cu dobânzile pentru anul curent.Cheltuieli de explorareÎn anul 2013 cheltuielile de explorare au scăzut la 59,2 milioane lei comparativ cu193,3 milioane lei raportate la anul 2012, ca rezultat al unei valori mai mici a proiectelorde explorare abandonate.Profitul anuluiÎn anul 2013, profitul net al societătii a scăzut cu 123,6 milioane lei fată de cel înregistratîn anul anterior, până la 995,6 milioane lei, comparativ cu valoarea de 1.119,2 milioanelei înregistrată în anul 2012, datorită efectului cumulat al celor prezentate mai sus.

Analiza lichidității și solvabilității

O restricție importantă ce condiționează buna desfășurare a activității întreprinderii o reprezintă asigurarea lichidității și solvabilității acesteia.

Lichiditatea caracterizează capacitatea firmei de a-și achita obligațiile la scadență și de a face față unor nevoi neprevăzute de disponibilități bănești, fiind considerat factorul care guvernează supravietuirea.2

Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt ;Rata lichidității generale - arată în ce măsură datoriile pe termen scurt( curente) pot fi acoperite de activele curente.Se apreciază că situația lichidității generale este satisfăcătoare, după unele surse, în condițiile încadrării acestei rate în intervalul 1,2 și 1,8, iar după altele, în intervalul 2 și 2,2.3

Rata lichidității intermediare reprezintă măsura în care pot fi acoperite datoriile pe termen scurt din activele curente lichide sau rapid lichide.Rata lichidității immediate(la vedere) ne arată în ce măsură pot fi acoperite datoriile totale exigibile din lichidități și depozite la vedere; această rată mai poartă și denumirea de ‘Testul Acid’.

RATE DE LICHIDITATE INTERNA 2011 2012 2013Lichiditate generala 4,18 7,34 5,55Lichiditate intermediara 3,71 6,46 4,95Lichiditate la vedere 2,76 4,88 3,52

2 Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 20063 Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.203

23

Ratele de lichiditate inregistreaza in toti cei 3 ani analizati valori peste media acceptata, ceea ce pe deo parte poate reprezenta o lichiditate ridicata a companiei dar care nu este intocmai favorabila acesteia deoarece reprezinta o suma importanta de bani blocati in active neproductie ale companiei.

„Prin indicatori de activitate( de gestiune) înțelegem indicatorii ce cuantifică viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar implicate de derularea afacerii și, corespunzător acestei interpretări, capacitatea întreprinderii de a gestiona corespunzător capitalul circulant și activitățile comerciale de bază ale întreprinderii.”4 Scopul de bază al acestor indicatori este acela de a cuantifica viteza cu care o anumită categorie de active parcurge circuitul bani-produs-bani, regăsându-se în forma finală prin intermediul proceselor de comercializare sau producție la care participă, în valoarea produselor oferite spre vânzare. Viteza cu care aceste elemente se transformă în lichidități diferă de tipul activelor, de ramura economică în care firma acționează , dar și de modul în care acestea sunt utilizate.

„În general se consideră că firmele pot practica doua politici fundamentale în domeniul vânzărilor :politica orientată spre satisfacerea unui număr cât mai mare de clienți, pentru atingerea acestui obiectiv fiind necesară oferirea de prețuri de vânzare scăzute;politică bazată pe prețuri mari, profitablitatea fiind asigurată pe seama unui număr redus de vânzări , dar cu o marjă a profitului substanțială. „5

Metoda cea mai cunoscută ca fiind folosită în vederea reflectării nivelului activelor și pasivelor pe termen scurt, precum și a perioadelor de intrare și ieșire a numerarului, într-o manieră dinamică este cea a calculului ciclului de conversie a numerarului. Acesta reprezintă perioada de timp, exprimată în număr de zile, calculată după formula :” durata de păastrare a stocurilor+durata de recuperare a creanțelor – durata de plată a furnizorilor „ .

Trebuie menționat că orice companie iși dorește să obțină o valoare a acestui indicator cât mai mică, idealul fiind reprezentat de situația în care furnizorii sunt plătți în ziua în care clienții își plătesc la rândul lor datoriile. O companie poate să fie rentabilă – să realizeze profit- însă nu e obligatoriu să fie și solvabilă în același timp, din cauza decalajului dintre încasările și plățile efectuate.

La categoria încasări se încadrează : încasările din vânzarea produselor și prestarea serviciilor, din vânzarea valorilor mobiliare și imobiliare, din contractarea împrumuturilor, venituri din dobânzi, chirii și alte venituri.

La categoria plăților se încadrează: plăți pentru achiziția de mărfuri, costurile prestărilor de servicii către terți, plata salariilor, achitarea taxelor și impozitelor, plata ratelor și a dobânzilor creditelor contractate și alte tipuri de plăți.

Situația ideală într-o companie este caracterizată de relație următoare dintre încasări și plăți : încasări ˃ plăți.

Creanțele și obligațiile sunt elemente pe baza cărora se formeaza fluxurile bănești în sistemul echilibrului financiar și trebuie analizate corect atât din punctual de vedere al sumei, cât și al termenlui de încasare și plată.Ciclul comercial reprezinta o alternatica la masurarea traditionarala a lichiditatii interne a unei intreprinderi ce iain considerare atat recuperarea creantelor cat si rotatia stocurilor si achitarea

4 OMFP Nr. 3055 din 29 octombrie 2009

pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, nota explicativă 95 V.Dragotă , „ Management Financiar” , vol . I, Ed. Economică, București, 2003

24

obligatiilor. Rata masoara numarul de zile in care capitalul este blocat in cadrul activitatii operationale .

Termenul de încasare a creanțelor( sau durata de imoblizare a creanțelor Di)

Di=Creanț eCA

∗360

Durata de folosire a obligațiilor (Df)

Df =FurnizoriCA

∗360

Durata de rotație a stocurilor

Ds= StocuriCA

∗360

Ciclul comercial(ciclul de conversie numerar)

Cc=Di+Ds-Df

Indicatori de rotatie 2011 2012 2013Rotatia creantelor 80 85 100Rotatia stocurilor 39 48 43Achitarea obligatiilor 55 27 19Ciclul comercial 64 105 125

Perioada de rotatie a creantelor este conforma cuc ea a sectorului in care compania activeaza si in crestere de la an la an. Cu cat mai mica este perioada de incasare cu atat mai rapid se recupereaza sumele ce apoi pot fi utlizare in onorarea obligatiilor ce devin exigibile.Perioada de rotatie a stocurilor inregistreaza valori relativ normale dar in crestere, ceea ce poate fi o situatia nefavorabila datorita blocarii unor sume de capital in stocuri nevandabile sau greu vandabile, care maia poi vor genera dificultati in onorarea obligatiilor.

Cu privire la indicatorul de achitare a obligatiilor putem spune ca inregistreaza valori normale , ba chiar in scadere, ceea ce genereaza o situatia favorabila la nivel de intreprindere.

25

Ratele de structura ale situatiei patrimoniale

2011 2012 2013 2011 2012 2013Active imobilizateImobilizari corporale 6.364.469 5.880.770 5.767.267 59,42% 56,52% 55,05%

Alte imobilizari necorporale 117.504 230.704 383.956 1,10% 2,22% 3,66%

Investitii in asociati 7.084 7.614 947 0,07% 0,07% 0,01%

Creante comerciale si alte creante 145.350 52.646 1,36% 0,51% 0,00%

Alte active financiare 900 1.646 76.900 0,01% 0,02% 0,73%

Alte active imobilizate 8.572 16.926 17.093 0,08% 0,16% 0,16%

Total Active imobilizate 6.643.879 6.190.306 6.246.163 62,03% 59,49% 59,62%Active ciruculanteStocuri 451.241 507.849 463.946 4,21% 4,88% 4,43%

Creante comerciale si alte creante 930.760 906806 1.086.628 8,69% 8,72% 10,37%

Alte active financiare 1.090.101 928.235 970.664 10,18% 8,92% 9,26%

Alte active 165.689 132.434 146.179 1,55% 1,27% 1,40%

Numerar si echivalent de numerar 1.428.649 1.739.330 1.563.590 13,34% 16,72% 14,92%

Total active circulante 4.066.440 4.214.654 4.231.007 37,97% 40,51% 40,38%TOTAL ACTIVE 10.710.319 10.404.960 10.477.170 100,00% 100,00% 100,00%CAPITALURI PROPRII SI DATORIICapital si rezerveCapital social 1.890.297 1.890.297 1.892.681 17,65% 18,17% 18,06%Rezerve 1.680.547 1.773.651 1.949.600 15,69% 17,05% 18,61%Rezultat reportat 5.592.775 5.680.812 5.450.493 52,22% 54,60% 52,02%Total capital propriu 9.163.619 9.344.760 9.292.774 85,56% 89,81% 88,70%Datorii pe termen lungObligatii privind pensiile 53.627 63.785 79.241 0,50% 0,61% 0,76%Datorii privind impozitul amanat 266.159 257.835 146.440 2,49% 2,48% 1,40%Provizioane 253.387 164.515 196.950 2,37% 1,58% 1,88%Total datorii pe termen lung 573.173 486.135 422.631 5,35% 4,67% 4,03%Datorii pe termen scurtDatorii comerciale si alte datorii 638.688 292.685 202.796 5,96% 2,81% 1,94%Imprumuturi 6803 0,06%Datorii fiscale pe termen scurt 79133 68044 200.982 0,74% 0,65% 1,92%Provizioane 20130 28735 47.316 0,19% 0,28% 0,45%Alte datorii 228773 184601 310.671 2,14% 1,77% 2,97%Total datorii pe termen scurt 973527 574065 761.765 9,09% 5,52% 7,27%Total datorii 1.546.700 1.060.200 1.184.396 14,44% 10,19% 11,30%TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII 10.710.319 10.404.960 10.477.170 100,00% 100,00% 100,00%

26

Ratele de performanta

Aceste rate masoara abiltiatea managementului in operarea performanta a intreprinderii.

Vom analiza ratee de eficienta ca parte a ratelor de performanta. Ratele de eficienta urmaresc sa analizeze care sunt efectele utilizarii activelor si/sau capitalurilor, de regula indicatorul de efect utilizta fiind cifra de afaceri.

RATE DE PERFORMANTA 2011 2012 2013

Rotatia activului 0,39 0,37

0,37

Rotatia mijloacelor fixe 0,66 0,65

0,68

Rotatia capitalului propriu 0,46 0,41

0,42

Dat fiind natura obiectului de activitate, valorile ratelor de eficienta se incadreaza in parametrii normali. Diferentele de la an la an sunt nesemnificative.

27

VI. EVALUAREA ACTIUNILOR EMITENTULUI

VI.1 Valoarea contabila a actiunii emitentului

In vederea stabilirii valorii contabile a unei actiunii s-a folosit urmatoarea relatie de calcul :

Valoarea unei actiunei = Activul net contabil/ Numarul de actiuni

Activul net contabil se calculeaza ca fiind diferenta dintre activele totale si datoriile intreprinderii. Este suma pe care actionarii ar primi-o in caz de lichidare .

Activ total 10.477.170.000,00Datorii totale 1.184.396.000,00Capitalizare bursiera 13.412.699.520,00Nr actiuni 385.422.400,00ANC 9.292.774.000,00Rata Tobin Q 1,39ANC/Nr.act 24,11

Valoarea pe piata a unei actiuni la momentul evaluarii este de 34.80 lei.

Conform calculelor efectuate putem spune ca actiunile Romgaz sunt supravealuate.

VI.2 Abordarea prin comparatie

Abordarea prin comparatie reprezinta conform Standardelor Internationale de Evaluare „o cale generala de estimare a valorii unei intreprinderi, participatii sau unei actiuni prin folosirea uneia sau mai multor metode care compara subiectul evaluat cu alte intreprinderi similare, participatii sau actiuni similare, care au fost vandute.”

In vederea apilicarii metodei mentionate, s-a procedat la gasirea unor companii similare din punct de vedere al obiectului de activitate, al dimensiunii intreprinderii, al pietei pe care sunt listate, al profilului clientilor,s.a.m.d.

Companiile comparabile si listate pe piata de capitaluri, alese in vederea asigurarii comparabilitatii sunt : OMV PETROM SA si ROMPETROL WELL SERVICES SA.

Multiplii selectati sunt prezentati dupa cum urmeaza in tabelul de mai jos . Valoarea reprezentativa a fost aleasa pe baza calculului mediei artimetice.

Indicatori Romgaz Rompetrol OMV PetromValoare reprezentativa

Nr actiuni 385.422.400 278.190.900 56.644.108.335PER 13,47 4,8 4,52 7,59P/BV 1,44 0,82 0,84 1,03EPS 2,58 0,1 0,09 0,92DIVY 7,39 6,3 7,98 7,22In teorie, pentru formularea concluziilor, se va compara multiplu titlului analizat cu multiplul reprezentativ.

28

dacă multiplul titlului analizat > multiplul reprezentativ, titlul este supraevaluat comparativ cu grupul relevant; in ipoteza că grupul relevant este corect evaluat de piaţă se poate formula recomandarea “vinde”

dacă multiplul titlului analizat < multiplul reprezentativ, titlul este subevaluat comparativ cu grupul relevant; in ipoteza că grupul relevant este corect evaluat de piaţă se poate formula recomandarea “cumpără”

dacă multiplul titlului analizat ≈ multiplul reprezentativ, titlul este corect evaluat comparativ cu grupul relevant; in funcţie de obiectivele şi orizontul investiţional se poate formula orice recomandare, inclusiv cea de “păstrează”

Aplicand aceasta tuturor multiplilor pe care i-am ales ca fiind relevanti , consideram ca actiunile Romgaz sunt supraevaluate si se recomanda vanzarea.

29

VI.3 Abordarea prin metoda DCF

In vederea aplicarii acestei abordari am considerat ca fiind relevant actualizarea cash-flow-urilor previzionate pe o perioada de 5 ani cu o rentabilitatea unei actiuni calculata conform modelului CAPM.

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

CA3.894.266.880

4.475.709.783

5.143.966.419

5.911.998.723

6.794.703.942

7.809.203.591

Evolutie CA 15% 15% 14% 14% 14%

Previzionarea CPPIndicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

CA3.894.266.880

4.475.709.783

5.143.966.419

5.911.998.723

6.794.703.942

7.809.203.591

Ch expl2.822.834.432

3.163.488.558

3.687.260.506

4.296.915.810

5.006.424.221

5.832.012.492

Rez expl1.180.692.224

1.312.221.224

1.456.705.913

1.615.082.913

1.788.279.721

1.977.191.098

Rez fin119.950.576

119.950.576

119.950.576

119.950.576

119950576

119950576

Rez brut1.300.642.816

1.432.171.800

1.576.656.489

1.735.033.489

1.908.230.297

2.097.141.674

Imp305.088.448

229.147.488

252.265.038

277.605.358

305.316.847

335.542.668

Rez net995.554.368

1.203.024.312

1.324.391.451

1.457.428.131

1.602.913.449

1.761.599.006

cota impRc 30,32% 29,32% 28,32% 27,32% 26,32% 25,32%

crediteCTS 0CTL 0total credite 0Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018ramb 0 0 0 0 0sold 0 0 0 0 0rd 6,00% 0 0 0 0 0dob 203 0rez fin mai putin dob

119.950.576

119950576

119950576

119950576

119950576

119950576

Previziunea CF

30

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pn995.554.368

1.203.024.312

1.324.391.451

1.457.428.131

1.602.913.449

1.761.599.006

Am782.433.000

876.855.481

1.022.034.543

1.191.018.747

1.387.680.226

1.616.516.710

Variatia NFR

-57.143.612

-56.394.235

-160.891.618

-188.591.867

-220.977.112

CF exploatare1.777.987.368

2.137.023.405

2.402.820.229

2.809.338.496

3.179.185.542

3.599.092.829

Achizitie active234.729.900

1.306.507.021

1.495.031.490

1.711.528.794

1.960.149.315

2.245.659.213

Vanzare active 0 0 0 0 0

CF investitii234.729.900

-1.306.507.021

-1.495.031.490

-1.711.528.794

-1.960.149.315

-2.245.659.213

Intrari credite 0 0 0 0 0Ramb credite 0 0 0 0 0CF finantare 0 0 0 0 0 0

CF total2.012.717.268

830.516.384

907.788.739

1.097.809.702

1.219.036.227

1.353.433.617

factor actualizare 0,8958 0,8024 0,7188 0,6439 0,5768

CF act = Cf *fa743.956.989

728.423.650

789.088.900

784.901.403

780.611.735

VR16.564.165.552

VR act9.553.613.750

Val afacere=CF act+VR act

13.380.596.426 mil lei

Nr actiuni385.422.400

Val actiune majoritara 34,72 lei/actVal de piata a unei act 34,80 lei/actDiscount pachet minoritar 5%Val act minoritara 32,98

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

31

Chelt cu amortiz782.433.000

876.855.481

1.022.034.543

1.191.018.747

1.387.680.226

1.616.516.710

Chelt exploatare2.822.834.432

3.163.488.558

3.687.260.506

4.296.915.810

5.006.424.221

5.832.012.492

Chelt amortiz/Chelt exploatare

0,277179912

determinarea NFRNFR=st+cr-otsIndicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

stocuri463.945.696

creante1.230.866.560

ots2.493.876.736

NFR

-799.064.480

-856.208.092

-912.602.327

-1.073.493.945

-1.262.085.812

-1.483.062.925

variatie NFR

-57.143.612

-56.394.235

-160.891.618

-188.591.867

-220.977.112

dz stocuri=(st*360)/CAIndicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018DZ stocuri (zile) 42,89 44,89 46,89 45,39 43,89 42,39DZ creante (zile) 113,79 115,79 117,79 116,79 115,79 114,79DZ ots (zile) 230,54 229,54 228,54 227,54 226,54 225,54DZ NTR -73,87 -68,87 -63,87 -65,37 -66,87 -68,37

InvestitiiIndicatori 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Amortizare782.433.000

876.855.481

1.022.034.543

1.191.018.747

1.387.680.226

1.616.516.710

% din Pb 30%429.651.540

472.996.947

520.510.047

572.469.089

629.142.502

total inv234729900

1.306.507.021

1.495.031.490

1.711.528.794

1.960.149.315

2.245.659.213

32

i 1 2 3 4 5rata de actualizare 11,64%factor de actualizare 1/(1+a)^i

0,895776414

0,802415384

0,718784776

0,643870449

0,576763962

VR=Pnet 2018/ c16.564.165.552

a 11,64%g 1%c 10,64%

Pn 20181.761.599.006

Rf 0,06Beta 1,61 cf DamodaranRm 0,095 cf Damodaran( Moody`s rating Baa3)Ri 0,11635

Ri = Rf + Beta * (Rm – Rf)

In mod corect, avand in vedere ca valoarea de piata a unei actiuni este mai mare decat valoarea rezultata prin metoda DCF, se recomanda vanzarea pachetului de actiuni.

33

VII. CONCLUZII

In urma analizeu efectuate recomandam vanzarea portofoliului de actiunii detinute la aceasta compania. Toate cele trei metode abordate au indicate o supraevaluare in piata a acestor actiuni.

Trebuie sa tinem cont si de tendintele economice ale domeniului in care compania activeaza si anume acelea de scadere a preturilor. Pe termen scurt vanzarea nu este o idee rea, insa pe termen lung trebuie luata in considerare si probabilitatea destul de mare de crestere a preturilor si implicit de valorizare a actiunilor companiilor din sector.

34

ANEXE

35

36

37

38

39

40

41

42

WEBOGRAFIE

www.bvb.ro

www.brm.ro

http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/

www.zf.ro

www.ziare.ro

www.bibliotecadigitala.ase.ro

www.anevar.ro

www.romgaz.ro

www.ifbfinwest.ro

www.capital.ro

43