EvalPotentDEL_Polovragi

FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)

Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund

COMUNA POLOVRAGI

Evaluare preliminară a

potenţialului de dezvoltare economică

IUNIE 2006

PPAARRTTEENNEERRIIAATTPPEENNTTRRUU

DDEEZZVVOOLLTTAARREE EECCOONNOOMMIICCĂĂ LLOOCCAALLĂĂ

CUPRINS A. Aspecte privind potenţialul de dezvoltare economică al comunei Polovragi (G. Pascariu)

.......................................................................................2

B. Potenţial de dezvoltare turistică - comuna Polovragi (G. Maiorescu, A. Velizare, l. Nicoară)

......................................................................................15

C. Posibilităţile de dezvoltare a ecoturismului, în zona localităţilor Horezu, Novaci, Polovragi, Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni (P. Iacobaş)

......................................................................................28

D. Cadrul şi resursele naturale din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea (F. Stoican)

......................................................................................38


Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund

A. Aspecte privind:

POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ AL COMUNEI POLOVRAGI Raport întocmit de arh. GABRIEL PASCARIU

iunie 2006

CUPRINS

Introducere...................................................................................................3

Poziţie geografică şi accesibilitate................................................................4

Cadrul natural şi resursele naturale..............................................................5

Resursele umane (aspecte demografice şi forţa de muncă).........................5

Starea economiei locale................................................................................6

Echiparea teritoriului şi localităţilor..............................................................7

Patrimoniul cultural......................................................................................8

Concluzii........................................................................................................8

Surse bibliografice........................................................................................9

ANEXĂ – tablou statistic comparativ: Crasna, Polovragi, Vaideeni............10

ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA POLOVRAGI......13


Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund 2



Introducere1 Comuna Polovragi, atestată documentar din anul 1480, într-un hrisov domnesc al lui Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), se află situată în extremitatea de nord-est a judeţului Gorj, la graniţa cu judeţul Vâlcea. Comuna este formată din 2 localităţi: Polovragi, sat reşedinţă de comună şi Racoviţa sat aparţinător. Comună sub-montană, este caracterizată de activităţi economice specifice: exploatarea şi prelucrarea lemnului, păstoritul, pomicultura. Acestora li se adaugă mineritul, legat de exploatarea zăcămintelor de grafit din comuna vecină Baia de Fier.

Genetic, localităţile care formează comuna Polovragi, fac parte din grupul aşezărilor formate de oierii veniţi de peste munţi, din Transilvania, începând cu secolul al XIII-lea şi care au dat naştere şi altor aşezări din zonă precum Crasna, Novaci, Vaideeni. Asemenea întregii zone submontane dintre Gilort şi Bistriţa Vâlcii, populaţia comunei Polovragi a suferit influenţe demografice şi etnoculturale dinspre Mărginimea Sibiului. Polovragi, alături de Crasna, Novaci sau Vaideeni, păstrează şi astăzi amprenta etno-culturală a acestor influenţe, prin grai, port, tradiţie pastorală, obiceiuri şi arhitectură.

Comuna Polovragi mai este cunoscută datorită vestigiilor dacice de sec. I-II î.e.n (cetate dacică de tip "dava" pe 2 niveluri, unul militar-strategic şi altul de aşezare civilă), datorită mănăstirii ctitorite în 1505 de Radu şi Pătru, fii lui Danciul Zamona şi nu în ultimul rând datorită peşterii cu acelaşi nume, unde legendele spun că ar fi sălăşluit zeul dac Zamolxes, iar în sec. XIX, s-ar fi adăpostit celebrul haiduc Iancu Jianul.

Aşezările comunei Polovragi fac parte din sistemul mai larg de aşezări, al zonei submontane, din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea, cunoscută şi sub numele "Oltenia de sub munte" şi din sub-sistemul delimitat de oraşele Novaci şi Horezu, în a căror zonă de influenţă se situează (a se vedea schema de mai jos).

DN 67

DN 65C

E79DN 66

E81DN 7

DJ 665

DN 67C

spre Sebes spre Sibiuspre Petrosani

spre Craiova spre Craiova spre Craiova spre Pitesti

DN 67B

Bumbesti Jiu10.500 loc.

Tg. Carbunesti8.700 loc.

Maldaresti

Costesti

Slatioara

Vaideeni Polovragi

Baia de Fier

Crasna

Tomsani

Schema simplificată a sistemului de aşezări din zona ţintă

1 Notă metodologică: prezentul material are la bază informaţii şi date statistice din surse variate: date puse la dispoziţie de Primăria Polovragi, date şi informaţii din studii de specialitate pentru turism şi agricultură, "fişa localităţii" – INS 2002. Deoarece în multe cazuri datele şi informaţiile sunt contradictorii, s-a optat pentru folosirea cu prioritate a celor furnizate de administraţia locală, apoi în ordine, a celor din studiile de specialitate şi în final pentru acoperirea unor "goluri", a celor din "fişa localităţii". Insuficienţa sau lipsa unor informaţii în anumite domenii a determinat formularea de estimări, presupuneri logice, care vor trebui verificate în etapele viitoare.



Poziţie geografică şi accesibilitate Comuna Polovragi este situată în partea de nord-est a judeţului Gorj, la poalele munţilor Căpâţănii în Depresiunea Polovragi2, pe cursurile superioare ale Olteţului şi afluentului său Tăraia. Teritoriul administrativ al comunei, în suprafaţă de cca. 85kmp, are o formă alungită, pe direcţia nord-sud (cca. 20km), de la altitudini de cca. 400m, în extremitatea sudică, la peste 2000m pe creasta principală a Munţilor Căpăţânii (Vf. La Nedei, 2108m, Negovanul, Cujba etc.). Temperatura medie multianuală este de 9,2 grade Celsius, dar variaţiile sunt semnificative, pe teritoriul comunei putând fi distinse nu mai puţin de 5 trepte principale de relief, de la vatra depresiunii până la culmile înalte ale munţilor.

Teritorial, comuna se învecinează cu comuna Baia de Fier (cca. 4500 locuitori) la vest, comuna Alimpeşti (cca. 2800 locuitori) la sud, comunele Slătioara (cca. 3700 locuitori) şi Vaideeni (cca. 4300 locuitori) la est şi comuna Mălaia la nord (cca. 2000 locuitori).

Cele 2 localităţi ale comunei, s-au dezvoltat în zona joasă depresionară a teritoriului administrativ, de-a lungul DJ 665 (a se vedea schema de mai jos). Drumul judeţean DJ 665 asigură o legătură directă cu oraşele Horezu şi Novaci. De-a lungul acestui drum se află situate 10 sate din comunele Baia de Fier, Polovragi şi Vaideeni. Satul reşedinţă de comună, Polovragi se află la 19km de oraşul Horezu şi 15km de oraşul Novaci. Satele comunei Polovragi sunt rapid accesibile din DN 67, prin drumul care se formează în dreptul localităţii Ciupercenii de Olteţ (comuna Alimpeşti) precum şi pe alte drumuri paralele cu acesta (DJ675C, DJ676). Din satul Polovragi se formează drumuri locale, către zonele de interes turistic (mănăstire, peşteri, cheile Olteţului etc.)

DN 67

DJ 665

DJ

665

DJ

676

DJ

675

C

7 k

m

7 k

m

5 k

m

2 k

m

7 km6 km

manastirea polovragi

pestera polovragi

pestera muieriispre

Novaci15 km

spre Rm. Valcea

42 km Slatioara Ciuperceniide OltetPoienari

Cerna

VAIDEENI BAIA

DE FIER

Schema simplificată a sistemului local de aşezări din Polovragi

Se poate aprecia aşadar, că localităţile comunei Polovragi sunt uşor accesibile din drumuri principale şi sunt situate la distanţe relativ mici de centre urbane importante, beneficiind de o poziţie geografică favorabilă, într-o zonă de contact dintre deal şi munte şi de acces către interesante şi atractive zone turistice.

Deşi un acces direct la o cale ferată lipseşte, se poate ajunge uşor la Berbeşti, la cca. 24km spre sud (linie locală) sau la Râmnicu Vâlcea, la cca. 50km est (linie principală Piatra Olt – Podu Olt), sau Bumbeşti Jiu, la cca. 55 km vest (linie principală Craiova –Tg. Jiu -Petroşani).

2 Depresiunea Polovragi face parte din Depresiunea Subcarpatică olteană, situată între Bistriţa Vâlcii şi Dealul Costeşti, la est şi râul Motru, la vest (conf. studiu G. Maiorescu şi date primărie Polovragi).



Cadrul şi resursele naturale Cadrul natural oferă un ambient plăcut, cu un climat specific de zonă sub-montană, o structură variată de forme de relief şi de vegetaţie. Principalele resurse naturale le reprezintă pădurile şi păşunile. Comuna Polovragi dispune de o suprafaţă de teritoriu administrativ de cca. 85 kmp, din care 56% este ocupată de păduri şi 40% de terenuri agricole. Dintre acestea păşunile şi fâneţele reprezintă peste 65%, iar terenurile arabile cca. 30%. Zonele de păşuni se află în mare parte pe culmile alpine şi au contribuit la dezvoltarea uneia dintre ocupaţiile tradiţionale: păstoritul.

Pe teritoriul comunei Polovragi nu sunt înregistrate obşti. Cea mai mare parte a suprafeţei împădurite (cca. 85%) aparţine ROMSILVA şi este administrată de ocolul silvic Polovragi. Produsele valorificate economic sunt lemnul, fructele de pădure (cca. 24 tone /an), ciupercile (cca. 13,5 tone /an) şi fondul cinegetic precum şi plantele medicinale (cca. 1 tonă anual). Flora zonei este de asemenea bogată oferind o importantă bază meliferă.

Calitatea mediului, puţin sau deloc poluat, aerul curat, puternic ionizat, peisajul montan şi sub-montan, cele 160ha de zone declarate protejate (Peştera Polovragi zisă şi a lui Pahomie, Cheile Olteţului şi pădurea de castani comestibili de lângă mănăstire) constituie alte importante "resurse", care pot fi valorificate economic prin dezvoltarea turismului. Mai trebuie menţionat faptul că în trecut au existat exploatări de calcar în zona Cheilor Olteţului, iar în vecinătate, la Baia de Fier se află carierele de grafit, unice în România, în exploatare.

Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă) Populaţia comunei Polovragi era de 3054 locuitori la recensământul din martie 20023, în scădere cu cca. 5% faţă de 1992. Populaţia este concentrată în proporţie de cca. 80% în satul reşedinţă. Indicele de dispersie4 de 0,2 confirmă concentrarea mare a populaţiei în satul reşedinţă de comună. Având în vedere însă, faptul că vetrele celor 2 sate sunt practic contopite, acest aspect nu este foarte relevant.

Conform datelor primăriei Polovragi, structura pe vârste a populaţiei indică o pondere a populaţiei tinere (0-14 ani) de 16,7% şi a celei vârstnice (peste 60 ani) de 24,9%, sugerând o accentuată îmbătrânire a populaţiei. Rata de dependenţă demografică este de 71,2%5, indicând o "povară" excesivă asupra populaţiei adulte apte de muncă. Natalitatea şi mortalitatea reflectă tendinţe contradictorii, respectiv 13,5‰ (peste media naţională) şi 12,2 ‰ (apropiat de media naţională), în 2002, sporul natural fiind pozitiv (+1,3‰). Pentru un interval mai lung de timp (1996 – 2004), indicatorii demografici reflectă totuşi o tendinţă de scădere a populaţiei, sporul natural fiind negativ (-2,4‰), iar natalitatea şi mortalitatea de 11,5‰, respectiv 13,9‰6.

Sporul migrator a fost de -1,3 ‰ în 2002, după numărul de sosiri şi plecări cu domiciliul. Din datele primăriei rezultă că sunt cca. 100 de persoane plecate din comună, pe termen lung. Numărul de pensionari este estimat la cca. 400, respectiv cca. 13% din populaţia totală a comunei7.

3 Date oferite de Primăria Polovragi. 4 Indicele de dispersie este calculate prin formula Id=(Pt-Pr)xN/Pt, unde Pt este populaţia totală a oraşului /comunei, Pr este populaţia localităţii reşedinţă, iar N este numărul de sate aparţinătoare şi localităţi componente. Formula aplicată este o adaptare a formulei lui Demangeon, în care se luau în considerare casele. 5 La nivel naţional, în 2003, ponderea populaţiei tinere (0-14) era de 16,7%, a vârstnicilor (peste 65 ani) de 14,4%, iar raportul de dependenţă demografică ((tineri + vârstnici) /adulţi) de 45%. Sporul natural, a fost în acelaşi an de -2,5 ‰, iar natalitatea şi mortalitatea de 9,8 ‰, respectiv de 12,3 ‰. 6 De remarcat faptul că în zona studiată, valori atât de ridicate ale natalităţii au mai fost întâlnite numai în oraşul Horezu. 7 În legătură cu numărul de pensionari, acesta pare neobişnuit de mic, fiind inferior ca număr, populaţiei în vârstă de peste 60 de ani. În general aspectele legate de populaţie ar trebui atent investigate şi cercetate pe intervale mai lungi de timp, deoarece informaţiile disponibile pentru moment sunt contradictorii şi neconcludente.



Pe baza datelor disponibile nu se poate contura un profilul demografic suficient de clar, al comunei Polovragi. Se poate remarca totuşi o anumită vitalitate a acestei populaţii, natalitatea fiind în general superioară mediei naţionale, iar mortalitatea menţinându-se la niveluri medii.

Stabilirea profilului ocupaţional al populaţiei este dificilă în contextul unor date statistice puţin concludente. Populaţia ocupată se situează în jurul valorii de 1500 persoane, din care cca. 60 activează în industrie şi construcţii şi cca. 80 în servicii (comerţ, administraţie etc.). Dacă datele sunt corecte8, comuna Polovragi are un profil agrar dominant (90% din populaţia ocupată, fiind activă în agricultură). Şomajul raportat la populaţia activă era de cca. 8% în 2002, iar raportul de dependenţă economică este de 69009, datorită numărului scăzut al populaţiei salariale (cu venituri stabile şi constante).

Din punct de vedere al pregătirii profesionale, conform datelor Primăriei Polovragi, cca. 20% din populaţia activă au numai studii gimnaziale şi primare, cca. 15-20% au absolvit şcoli profesionale sau de ucenici şi cca. 8-10% au studii superioare. În Polovragi mai există şi o populaţie minoritară de romi-rudari, reprezentând cca. 15% din total populaţie. Populaţia minoritară este considerată a fi expusă la forme de sărăcie economică.

Starea economiei locale Ocupaţiile şi activităţile economice principale sunt legate de valorificarea resurselor primare disponibile în zonă şi mai sus-amintite. Astfel, creşterea animalelor şi activităţile forestiere sunt principalele dominante ale vieţii economice locale. Profilul economic al comunei Polovragi este pronunţat agro-silvic, caracterul primar al economiei fiind mai puternic evidenţiat decât cel ocupaţional. Persoanele active, ocupate în industria extractivă şi prelucrătoare, se deplasează către localităţi învecinate precum Alunu, Berbeşti, Baia de Fier (minerit), sau către reşedinţele de judeţ Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea (industrie prelucrătoare).

Sectorul privat emergent, se manifestă timid, prin existenţa unui număr de 28 de IMM şi 10 AF şi PF. Acestea sunt în majoritate active în sectorul comercial, alimentaţie publică, reparaţii. Există 3 IMM active în industrie şi 6 în transportul de mărfuri (din care una şi de persoane). Din datele primăriei rezultă că sectorul IMM asigură cca. 75-80 de locuri de muncă. Un important "angajator" este Ocolul Silvic Polovragi (30-50 locuri de muncă).

Sectorul primar este dominat de creşterea animalelor şi legumicultură. În domeniul creşterii animalelor se remarcă numărul mai mare de ovine (între 2000 şi 2500 în funcţie de folosită), porcine (între 850 şi 1450) şi de bovine (cca. 1400). Produsele vegetale mai importante sunt: porumbul, cartoful, legumele şi fructele (sunt menţionate vechile plantaţii de pruni, azi degradate). Printre activităţile mai recent dezvoltate în comună pot fi amintite viticultura (apariţia de pepiniere viticole) şi plantaţiile de căpşuni. Apicultura este o altă activitate prezentă, existând un număr de cca. 200 de familii de albine. Conform datelor primite, nivelul de mecanizare în agricultură este scăzut (pot fi numărate cca. 40 de utilaje mecanizate, faţă de 57 pluguri pentru tracţiune animală şi 136 de care şi căruţe). Nu există informaţii despre prezenţa de asociaţii agricole în comună, sau alte forme asociative (de tip obşte).

8 Datele statistice puse la dispoziţie de Primărie indică valori pentru anii 2002 – 2004, care nu se corelează perfect. Din acest motiv valorile menţionate au o anumită marjă de apreciere, care nu modifică însă semnificativ, profilul ocupaţional al comunei Polovragi. 9 Raportul de dependenţă economică exprimă suma inactivilor şi şomerilor la 1000 de salariaţi. Valoarea Rde la nivel naţional, în 2003 a fost de 1614. Populaţia salarială este de 200 de persoane în 2002, conform datelor INS (fişa localităţii). Datele Primăriei, indică o cifră de 364 de salariaţi în 2002, cifră care ar reduce raportul de dependenţă economică la 3707. Aceleaşi cifre indică un şomaj de 338 de persoane în 2002, respectiv o rată de 23,4%. Aceste cifre ar putea fi explicate mai bine dacă ar exista informaţii despre navetism şi despre procesele de restructurare economică din zonele vecine.



Din datele disponibile, rezultă o prezenţă timidă a sectorului secundar pe teritoriul comunei Polovragi. Prelucrarea lemnului este principala activitate de tip industrial, la care se adaugă activităţile energetice (la micro-hidrocentralele de pe Olteţ). Fabrica de cherestea, cele 3 gatere, cele 3 mori (2 de mălai şi una pentru furaje) sunt principalele unităţi de tip industrial din comună (la care mai pot fi adăugate unele ateliere de reparaţii). Mineritul, deşi o activitate tradiţională în comună, mai este prezent, dar nu pe teritoriul comunei.

Sectorul terţiar este ca în multe alte zone, cel mai dinamic în economia locală a comunei. Majoritatea celor 28 de IMM-uri şi a celor 10AF şi PF înregistrate, sunt active în sectorul comercial, alimentaţie publică, reparaţii. Serviciile publice (administraţie, educaţie, sănătate, poştă şi telecomunicaţii) sunt prezente în comună. Nu se poate spune însă că acest sector are o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economiei locale. Trebuie însă subliniată poziţia avantajoasă a comunei faţă de oraşele Novaci şi Horezu, care asigură locuitorilor săi un acces direct şi rapid la serviciile de sănătate, educaţionale, financiar-bancare, judecătoreşti etc. din aceste oraşe.

Turismul este dezvoltat, dar nu la nivelul potenţialului pe care îl are comuna. În acest domeniu, care poate reprezenta o şansă pentru dezvoltarea economică locală a comunei Polovragi, sunt semnalate elemente de infrastructură, servicii şi activităţi la un nivel moderat-scăzut. Sunt înregistrate 3 pensiuni (cu 2-3 margarete) cu 52 locuri de cazare precum şi spaţii de cazare la mănăstire10. Numărul de vizitatori este în creştere în ultimii ani şi estimat la cca. 25.000 (din care cca. 2% străini). Numărul turiştilor înregistraţi este însă de numai 21, în 200511. Conform studiilor de specialitate întocmite12, Polovragiul poate oferi oportunităţi de dezvoltare pentru cel puţin 9 forme de turism (cultural, ştiinţific, rural, de tranzit, montan, sportiv etc.)

În concluzie, analiza stării economiei locale indică o dependenţă semnificativă de activităţile de tip tradiţional agro-silvic, un nivel scăzut de mecanizare şi un activism scăzut al sectorului privat. Activităţile din sectorul terţiar sunt ceva mai dezvoltate, dar se află într-o fază incipientă, care ar trebui susţinută de politici şi programe concrete la nivel local.

Echiparea teritoriului şi localităţilor Nivelul de echipare a comunei Polovragi este apreciat în raport de prezenţa reţelelor tehnico-edilitare şi de echipamentele socio-culturale. Din rapoartele şi datele disponibile, rezultă o imagine globală, care reflectă un nivel scăzut de dezvoltare, la acest capitol.

Reţelele tehnico-edilitare asigură alimentarea cu curent electric a localităţilor şi parţial alimentare cu apă. Reţeaua de distribuţie a apei, de cca. 11,5km lungime oferă servicii pentru cca. 120 de abonaţi13. Reţea de canalizare nu există. În ceea ce priveşte telecomunicaţiile, există cca. 500 de abonaţi telefonici. Starea drumurilor este medie, doar 15% din cei 69 de km fiind asfaltaţi. Comuna mai dispune de o groapă de gunoi şi un serviciu de salubritate.

Echipamentele socio-culturale existente sunt de interes local şi cuprind 3 grădiniţe, 3 şcoli generale, un dispensar uman şi unul veterinar, 1 cămin cultural, o bibliotecă comunală şi una şcolară. Nu se cunoaşte starea acestora.

10 Raportul "Comuna Polovragi - evaluarea potenţialului turistic" (G. Maiorescu et. all) indică un număr de 10 locuri, în timp ce datele oferite de primărie indică 84 de locuri. Din datele primăriei rezultă că înainte de 1990 au mai existat 60 de locuri în căsuţe turistice. Nici datele privind numărul de vizitatori nu coincid, cele ale primăriei indicând un număr de 2 ori mai mare decât cel din studiul citat mai sus. 11 Raport "Comuna Polovragi - evaluarea potenţialului turistic" (G. Maiorescu et. all). 12 Idem, nota precedentă. 13 După alte surse (G. Maiorescu), lungimea reţelei ar fi de 28km şi ar alimenta peste 700 gospodării.

Mai poate fi amintit şi muzeul mănăstirii Polovragi, care adăposteşte o importantă colecţie de icoane (cca. 650).

Fondul construit cuprinde cca. 1150 de locuinţe individuale, majoritatea acestora (cca. 80%), mai noi de 50 ani. Peste 70% sunt echipate cu instalaţii de apă curentă şi bucătării, dar numai 35-40% au instalaţii sanitare şi fose septice. Ritmul de realizare de noi locuinţe este scăzut (8-10 /an). Situaţia echipării teritoriului este nesatisfăcătoare în raport cu standardele moderne, de nivel european şi care odată atinse ar putea contribui la atragerea turiştilor şi dezvoltarea acestui important sector de activitate.

Din datele primăriei rezultă o disponibilitate importantă de terenuri libere, amplasate în zone atractive şi care pot fi utilizate pentru realizarea de noi investiţii. Posibile zone şi proiecte de dezvoltare au fost identificate pe teritoriul comunei în zone numite "Obreja", Luncile Olteţului, sau Pătrături-Loturi-Milostea (pentru activităţi economice, turism, locuire etc.). Trebuie precizat că dezvoltarea acestor zone trebuie să ţină seama de principiile dezvoltării durabile şi implică o corelare adecvată cu imaginea de largă perspectivă a dezvoltării spaţiale a teritoriului comunal.

Patrimoniul cultural Polovragi face parte alături de oraşul Novaci şi de comunele Crasna şi Polovragi, din grupul de aşezări înfiinţate în secolele XIII – XVIII de oieri transilvăneni din zona Mărginimii Sibiului. Patrimoniul cultural local este legat de obiceiurile, tradiţiile şi portul specific zonei de provenienţă: arhitectura şi tehnica populară, instalaţii de prelucrare artistică a lemnului, a pieilor şi lânii, obiecte de mobilier ţărănesc, costume şi ţesături tradiţionale, fabricarea de instrumente muzicale precum şi o serie de serbări folclorice păstoreşti (Nedeia de Sf. Ilie din luna iulie).

Pe teritoriul oraşului se află 7 monumente istorice aflate pe lista MCC dintre care cele mai importante sunt: mănăstirea Polovragi cu o istorie bogată de peste 500 de ani, o biserică de lemn de la începutul sec. XIX şi aşezarea dacică fortificată, de la "Crucea lui Ursache". Patrimoniul cultural al comunei Polovragi este de mare valoare şi trebuie considerat şi în contextul zonei mai largi dintre Horezu-Costeşti şi Novaci-Crasna, zonă care cuprinde numeroase elemente importante de patrimoniu natural şi construit, şi al unei strategii globale de valorificare a acestuia.

Păstrarea şi valorificarea acestui patrimoniu etno-cultural trebuie să reprezinte, alături de infrastructură şi utilităţi, obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a comunei. Frumuseţea cadrului natural, şi nu în ultimul rând arhitectura rurală şi manifestările etno-folclorice, reprezintă resurse care pot fi valorificate economic prin dezvoltarea turismului.

Concluzii Scurta prezentare a comunei Polovragi, nu constituie decât o succintă trecere în revistă a unor aspecte importante, socio-economice şi de dezvoltare spaţială, care să spijine declanşarea unui proces de planificare strategică. Multe dintre aceste aspecte, necesită a fi analizate mai atent, prin întocmirea unor studii de specialitate. Sunt necesare studii demografice, studii de mediu (care să identifice şi noi zone care să dobândească statut de "zonă protejată"), studii şi cercetări etnografice, studii pentru trasee turistice precum şi studii şi analize consistente de dezvoltare spaţială pentru pregătirea unui nou plan urbanistic general. Astfel de studii pot pregăti posibile proiecte de dezvoltare, care vor putea beneficia de viitoarele fonduri europene, în cadrul priorităţilor şi măsurilor din POR (programul operaţional regional) şi POS (programul operaţional sectorial) pentru agricultură şi dezvoltare rurală.



Zonele rurale vor putea accesa viitoarele fonduri europene, după aderare, numai în condiţiile identificării unor proiecte cu anvergură inter-comunală, adică proiecte care să implice cooperarea cu comune şi oraşe vecine. În condiţiile definirii unei arii de cooperare extinse la zona sub-montană Novaci-Horezu, zonă bine conectată de-a lungul DJ 665 şi DN 67 şi care poate grupa cel puţin 10 comune şi oraşe, astfel de strategii şi proiecte pot fi elaborate.

În acest scop sunt prezentate în continuare, date comparative pentru Crasna, Polovragi şi Vaideeni (comune cu profil economic şi ocupaţional similar) precum şi o analiză TSOP /SWOT preliminară pentru Polovragi.

Surse bibliografice

1. Iacobaş, P., 2005, Raport privind posibilităţile de dezvoltare a eco-turismului în zona localităţilor Horezu, Novaci, Polovragi, Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni.

2. Ioniţă, V., Lică, A., 2006, Raport de evaluare a resurselor si oportunităţilor de dezvoltare.

3. Maiorescu, G., Velizare, A., Nicoară, L, 2005, Comuna Polovragi - evaluarea potenţialului turistic, Bucureşti (raport FPDL).

4. Stoican, 2005, raport privind cadrul şi resursele naturale din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea.

5. INS, 2002, "Fişa localităţii".

6. Primăria comunei Polovragi, 2005, date statistice şi informaţii generale.





ANEXĂ Tablou statistic comparativ între comunele Crasna, Polovragi şi Vaideeni

Domenii de analiză comparativă14 CRASNA POLOVRAGI VAIDEENI AMPLASAMENT Arie geografică Zonă sub-

montană Gorj Zonă sub-

montană Gorj Zonă sub-

montană VâlceaAccese principale Din DJ 665 Din DJ 665 Din DJ 665 Distanţe faţă de reşedinţa de judeţ (km)

Râmnicu Vâlcea 93 61 49 Târgu Jiu 35 51 71

Distanţe faţă de alte centre urbane (km) Horezu 51 19 7 Novaci 17 15 27

Tg. Cărbuneşti 26 Bumbeşti Jiu 23 55 Băile Govora 45 33

Berbeşti 24 37 POPULAŢIE ŞI CARACTERISTICI DEMOGRAFICE

Total populaţie (locuitori) 5515 3054 4275 Populaţie în localitatea reşedinţă (locuitori) 810 2494 2732 Indicele de dispersie 6,80 0,20 1,45 Structura pe vârste (%)

0-14 17,90 16,7 15,7 15-60 57,21 58,4 64,4

60 şi peste 24,90 24,9 19,9 Raport de dependenţă demografică (%) 74,8% 71,2 55,2 Pensionari (% din total populaţie) lipsă date 13,0 (?) 37,8 Spor natural (‰)* -2,6 1,3 -5,1

Natalitate (‰) 10,7 13,5 8,9 Mortalitate (‰) 13,3 12,2 14,0

Spor migrator (‰) 3,1 -1,3 0,0 RESURSE NATURALE Fond funciar: suprafaţă totală (ha) 20908 8495 15759

Agricol (%), din care 40,0 39,4 52,2 Arabil (%) 16,8 29,9 3,9

Păşuni, fâneţe (%) 80,5 67,6 88,3 Vii, livezi (%) 2,7 2,5 7,8 Păduri (%) 53,6 55,8 45,4

Animale, din care Bovine 1708 1383 3300

Ovine, caprine 10515 2376 25000 Porcine 1706 1453 1800

Cabaline lipsă date 202 200 Familii de albine lipsă date 187 800

Cariere, zăcăminte etc. Nu Nu Nu Arii protejate (ha) Locul fosilifer

Buzeşti (1,0) 160 (chei,

peşteră, pădure castani)

Nu

* Pentru sporul natural şi migrator au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002.

14 În general datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de primăriile din Crasna, Polovragi şi Vaideeni. Acolo unde au fost utilizate alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2004.



Domenii de analiză comparativă15

CRASNA** POLOVRAGI VAIDEENI ECONOMIA Forţa de muncă (persoane) 3200 1446 2246

În agricultură (%) 92,0 89,5 83,0 În industrie şi construcţii (%) 2,0 4,5 9,0

În servicii (%) 6,0 6,0 8,0 Şomeri (total şi %) 484 /15,1 110 /7,6 230 /10,2 Număr salariaţi* 170 200 182 Raportul de dependenţă economică 16730 6900 9615 Număr IMM-uri (total) 10** 28 -

În industrie ? 3 - În construcţii ? - -

În servicii ? 25 - Număr IMM-uri la 1000 locuitori 2,0 9,3 - Număr AF şi PF 15 10 43 Număr IMM-uri cu CA peste 100 mii EUR ? lipsă date - Număr IMM cu peste 10 salariaţi ? 2 - Locuri de muncă în IMM-uri active (?) ? 45 - TURISMUL*** Număr unităţi de cazare - 4 10

Hoteluri, moteluri - 1*** - Vile şi pensiuni - 3 10

Campinguri - - - Număr locuri de cazare - 136 46

În hoteluri - 84 - În vile şi pensiuni - 52 46

În campinguri - - - Număr turişti - 21 -

Români - ? - Străini - ? -

Număr vizitatori - 24880 - Români - 24500 - Străini - 380 -

Număr obiective turistice (antropice) 15 7 8 De mare interes - 1 - De interes local 15 6 8

Forme de turism**** 6 9 8 Alte aspecte "Drăgaica" -

iunie "Nedeia de Sf.

Ilie" - iulie "Învârtita Dorului"

- iunie

* Pentru număr salariaţi au fost folosite şi date din "fişa localităţii", INS 2002. Acolo unde primăriile au comunicat date, acestea au fost utilizate cu prioritate.

** În cazul comunei Crasna, în lipsa unor date actualizate, transmise de Primărie, au fost făcute estimări, pe baza datelor INS 2002 "fişa localităţii". În privinţa nr. IMM, pentru comuna Crasna nu există informaţii concludente.

*** Pentru domeniul turism au fost folosite date din studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G. Maiorescu. Anul de referinţă este 2005, cu excepţia numărului de turişti şi vizitatori pentru care anul de referinţă este 2003. În cazul comunei Polovragi, datele indică fie 10 locuri în chiliile mănăstirii, fie 84 de locuri în hotelul mănăstirii Polovragi.

**** Identificate în studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G. Maiorescu.




Domenii de analiză comparativă16

CRASNA POLOVRAGI VAIDEENI ECHIPAMENTE (dotări social-culturale şi echipamente tehnico-edilitare)

Educaţie Licee - - -

Şcoli generale 8 3 5 Săli de clasă şi cabinete şcolare* 37 18 24

Cadre didactice* 52 29 42 Elevi în învăţământ liceal* - - -

Elevi în învăţământ gimnazial şi primar* 565 294 460 Sănătate**

Spitale - - - Paturi de spital (total şi la 1000 de

locuitori)*- - -

Dispensare (umane) 2 cabinete (?) 1 1 Medici 1 2 2

Nr. locuitori /medic*** 5515 1527 2138 Personal mediu sanitar lipsă date 2 4

Nr. locuitori /cadru mediu sanitar*** - 1527 1069 Cultură

Muzee, biblioteci 1 2 1 Cămine culturale 4 1 4

Alte instituţii importante - - - Bănci, firme asigurări lipsă date lipsă date lipsă date Centre de asistenţă în agricultură, IMM etc. lipsă date lipsă date lipsă date Telecomunicaţii (abonamente la 1000 locuitori)*

80,2 165,8 177,8

Reţele de distribuţie a apei (km) 11 11,5 36 Număr abonaţi (cca.) lipsă date 116 990 Canalizare (km) - - 6 Staţie de epurare - - - Alimentare cu gaze - - - Parcuri (mp) - - - LOCUIRE Suprafaţă locuibilă /locuitor (mp) 13,1 13,3 13,1 Suprafaţă locuibilă /locuinţă (mp) 37,9 36,0 30,2 * Aspecte pentru care au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002.

** Comunele Crasna şi Polovragi sunt arondate spitalului din Novaci, iar Polovragi celui din Horezu. Asistenţa sanitară de specialitate pentru cele 3 comune este asigurată în cele 2 centre urbane apropiate.

*** În 2003, la nivel naţional, indicatorii arătau că exista 1 medic la 463 locuitori per total, respectiv 1736 în mediul rural şi 282 în mediul urban. Pentru cadrele sanitare medii, tot în 2003 exista 1 cadru sanitar mediu la 180 locuitori, per total, respectiv la 764 locuitori în mediul rural şi 108 locuitori în mediul urban.


ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA POLOVRAGI

PUNCTE TARI (T) PUNCTE SLABE (S)

Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitate Nume recunoscut legat de tradiţii şi valori ale mediului natural şi construit

Lipsa acţiunilor de promovare activă a imaginii şi numelui comunei

Legături bune cu oraşe mici vecine (Horezu, Novaci, Băile Govora, Berbeşti)

Lipsa unei strategii de dezvoltare locală şi de cooperare cu comunele şi oraşele vecine

Legătură bună cu reşedinţa de judeţ Lipsa accesului direct la CF Accesibil din DN67 (la cca. 2km) Drumul judeţean DJ 665 nemodernizat

Resurse umane şi sociale Tradiţii locale păstrate (port, ţesături, serbări etc.) / Populaţie îmbătrânită Artă meşteşugărească Raport ridicat de dependenţă demografică Natalitate ridicată şi spor natural pozitiv Nivel educaţional mediu Mortalitate sub media naţională Asistenţă sanitară precară Spirit antreprenorial în creştere Spor migrator negativ

Colecţia de icoane a muzeului mănăstirii Număr mic de locuri de muncă şi raport foarte ridicat al dependenţei economice

Şomaj oscilant

Resurse naturale /economice Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândă Proprietatea agricolă (exploataţia) fărâmiţată Zonă cu risc redus de calamităţi naturale Nivel redus de mecanizare a agriculturii Suprafeţe importante de păduri şi mai ales de păşuni şi fâneţe

Lipsa evidentei cadastrale şi a unei baze /bănci de date locale

Produse specifice pădurii: lemn, fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale

Număr mic de unităţi de procesare a produselor primare din zonă

Fond cinegetic valoros Lipsa activităţi economice cu valoare adăugată ridicată

Stoc important de animale (mai ales ovine şi bovine) Infrastructură şi servicii de turism slab dezvoltate Zone atractive pentru turism, trasee montane de interes pentru amatori, peisaje valoroase

Lipsa unei strategii de valorificare a resurselor naturale locale

Sector IMM emergent

Resurse construite şi tehnologice Existenţa unor capacităţi de producţie (clădiri, terenuri, utilaje) care pot fi utilizate

Nivel redus de dezvoltare a reţelei tehnico-edilitare (apă, canalizare)

Existenţa unei evidenţe a patrimoniul public aflat în administrarea primăriei Lipsă reţea canalizare şi staţie de epurare,

Fond construit nou (80-90% mai noi de 50 de ani) 85% din drumurile locale ne-modernizate Acces rapid la un drum naţional (cca. 2 km) Nivel mediu de echipare a locuinţelor cu utilităţi

Punct de plecare pentru posibile trasee turistice Lipsa reţelei de gaze naturale pentru energie termică, activităţi menajere şi de producţie

Arhitectură şi tehnică populară şi monumente istorice - 7 MI

Dezvoltare redusă a serviciilor de telecomunicaţii şi a celor informatice (IT)

Resurse financiare Colectarea impozitelor în proporţie de 80% Resurse insuficiente la bugetul local Lipsa de capital a gospodăriilor locale



OPORTUNITĂŢI (O) AMENINŢĂRI (A)

Resurse umane si sociale

Evenimente şi sărbători tradiţionale organizate în zonele vecine (Novaci, Horezu, Slătioara)

Declinul activităţilor industriale din zonă (Horezu, Berbeşti, Alunu etc.)

Programe de formare ale MTCT pentru zonele turistice de interes naţional

Ingerinţe politice asupra procesului decizional la nivelul Judeţean

Existenţa Asociaţiei pentru Ecoturism, a ANTREC-ului etc.

Schimbările frecvente şi contradictorii ale cadrului legislativ

Existenţa unei reţele pentru agricultură ecologică Schimbările din sistemul de sănătate Forme care încurajează învăţământul vocaţional

Resurse naturale /economice Existenţa a numeroase obiective de interes turistic în imediata vecinătate (peşteri, chei, trasee etc.)

Valorificarea resurselor naturale existente în afara pieţei locale, fără beneficii pentru comunitatea locală

Zone de interes turistic de mare valoare pe o rază de 50-60 km în jurul oraşului

Exploatarea neraţională a pădurilor şi terenurilor agricole

Interes turistic în creştere pentru turismul ecologic, turismul rural, agro-turism etc. Cooperare redusă cu ROMSILVA

Interes crescut pentru sporturile de iarnă şi pentru sporturi extreme

Resurse construite şi tehnologice Strategii de dezvoltare socio-economică ale judeţului Competiţia altor comune şi oraşe mici din vecinătate

Disponibilitatea băncilor de a acorda credite pentru dezvoltare atât gospodăriilor cât şi firmelor

Lipsa unei monitorizări continue a oportunităţilor de finanţare a programelor de infrastructură

Lipsa unei strategii de dezvoltare economică locală

Lipsa unei strategii de dezvoltare economică a zonei "Oltenia de sub Munte"

Resurse financiare Programe guvernamentale pentru agricultură, mediu, sănătate, turism, învăţământ etc.

Lipsă cadru reglementar (legislativ /normativ) care să asigure flexibilitate în gestionarea bugetului local

Programe ale Băncii Mondiale şi UE pentru reparaţii scoli (Phare VET)

Competiţia altor oraşe pentru obţinerea de resurse din redistribuţia bugetară

Programele de finanţare nerambursabile ale UE (Phare , SAPRAD, viitoarele Fonduri Structurale)

Competiţia altor comune, oraşe, asociaţii inter-comunale etc. pentru obţinerea de fonduri europene

Programe pentru fermieri (Federaţia de Dezvoltare Montană din România)

Programe ale Agenţiei pentru IMM şi Cooperaţie (pentru sprijinirea meşteşugurilor)

Programe ale Agenţiei pentru Zonele Montane Colectarea impozitului pe terenul agricol, la nivel local



B. Extrase din raportul:

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC - COMUNA POLOVRAGI,

Material elaborat de: Georgeta MAIORESCU, Andreea VELIZARE, Laura NICOARĂ, în decembrie 2005 – ianuarie 2006

CUPRINS

1. ANALIZA OFERTEI...................................................................................16

1.1 PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL......................................16

1. 2. OFERTA TURISTICĂ...................................................................18

2. ANALIZA CERERII...................................................................................22

3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI......................................................22

4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI.............................................................25



..................................................................................................................................

1. ANALIZA OFERTEI

1.1 PATRIMONIU NATURAL ŞI CULTURAL

Poziţia localităţii, în arealul Subcarpaţii Olteniei, care determină varietatea şi structura reliefului, tipul de vegetaţie şi lipsa surselor de poluare sunt elemente determinante în constituirea cadrului natural al zonei. Localitatea beneficiază aşadar, de locuri atractive, pitoreşti, cu un climat favorabil recreării şi petrecerii timpului liber, de numeroase obiective turistice spre care se îndreaptă anual zeci de mii de turişti.

Resurse turistice naturale

formele de relief montan şi submontan, având ca suport o structură geologică complexă (în principal roci cristaline şi calcare jurasice, pe care s-au dezvoltat numeroase forme de relief carstic), îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru practicarea unor variate forme de turism. Importanţa ştiinţifică (geologică, geomorfologică, botanică şi forestieră) a întregii zone carstice a determinat declararea acesteia ca arie protejată, inclusă înscrise în Legea nr. 5 / 2000;

Cheile Olteţului – de circa 2,2 km lungime, impresionează prin sălbăticia şi îngustimea defileului, în lungul căruia şerpuieşte un drum forestier de 18 km lungime; urmărind cursul pârâului Olteţ până la obârşie (limita naturală între Munţii Parâng şi Munţii Căpăţâna), drumul forestier trece creasta Parângului pe la Curmătura Olteţului, pentru a ajunge apoi în Valea Latoriţei, importantă zonă turistică din bazinul Lotrului. Întreaga zonă a Cheilor Olteţului prezintă un deosebit interes şi din punct de vedere floristic şi peisagistic. Pe puţinul sol format între stâncile calcaroase, vegetează numeroase specii submediteraneene. În acest cadru generos, mai putem adăuga existenţa unei păduri seculare de castan comestibil, urmare a influenţelor climatice submediteraneene. Aici există peste 300 de specii de plante caracteristice terenurilor calcaroase: unghia ciutei, strejnicul, ruginita, cornutul de Banat, garofiţa, micsandra de munte, steluţa vânătă, sugărarul etc.

Peştera Polovragi - este cea mai importantă şi accesibilă peşteră din tot masivul calcaros. Drumul forestier, amenajat de-a lungul canionului, permite accesul rutier facil spre peşteră, aflată la circa 200 m după intrarea în chei, la 670 m altitudine, în versantul stâng al Olteţului şi totodată pune în evidenţă frumuseţea şi sălbăticia peisajului carstic. Peştera, cu o lungime totală de circa 9.000 m, este un vechi meandru subteran al Olteţului, aflat la nivelul de 25 m. Sub acest nivel, acţiunea erozivă a Olteţului a dus la adâncirea albiei şi formarea unui adevărat canion. Din galeria principală, în cea mai mare parte orizontală, se desprind mai multe culoare laterale, în parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare, mai important fiind cel din dreapta, numit "Culoarul Liliecilor". Galeria, din care circa 1 km este electrificată, continuă cu înălţimi de 2 - 8 m şi lărgimi de circa 10 m. Sunt frecvente prăbuşirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici, împodobite cu calcit;



domeniul schiabil amenajabil din zona alpină, care coboară de sub Vf. Negovanu spre SV, pe Piciorul Negovanului, este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, fiind susţinută de grosimea stratului de zăpadă (în medie, 40 cm) şi de durata menţinerii lui (peste 150 zile / an); primele zăpezi apar la sfârşitul lunii octombrie şi se topesc în luna mai;

trasee de alpinism din zona carstică (Cheile Olteţului), unde există mai multe trasee de alpinism, de diferite grade de dificultate;

traseul pârâului Olteţ, însoţit de drumul forestier, este deosebit de pitoresc; în locul denumit Luncile Olteţului, la ieşirea din chei, înspre amonte, există un amplasament propus pentru amenajarea unui sat de vacanţă, inclusiv cu platformă de campare; realizarea proiectului investiţional va contribui la apariţia în această zonă a unui complex turistic de agrement şi recreere;

fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase şi conifere, îmbracă versanţii sud-vestici ai Munţilor Căpăţâna, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanţe active;

flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine, îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore;

elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului după stres; localitatea are un climat de dealuri submontane, de adăpost, cu o temperatură medie anuală de aproximativ 6°C şi cu aer curat, lipsit de factori alergogeni;

fondul de vânătoare (specii cu valoare cinegetică) şi de pescuit sportiv.

Resurse turistice naturale cu regim protectiv

Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi – rezervaţie complexă, cu o suprafaţă de 150 ha

Pădurea de castani comestibili, cu exemplare multiseculare, situată lângă mănăstire - 10 ha.

Patrimoniul ultural

Monumente cultural – istorice

Fortificaţia geto-dacică, situată deasupra versantului în care se află Peştera Polovragi, în punctul denumit „Crucea lui Ursache”;

Mănăstirea Polovragi, monument istoric şi de arhitectură; biserica mănăstirii, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost atestată documentar într-un hrisov emis de Matei Basarab, în anul 1648; a fost rezidită în 1643 – 1647 şi restaurată în perioada 1690 - 1693 din iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu; posedă o importantă colecţie de icoane pe sticlă şi lemn (peste 650 exemplare), datând din sec. XVIII - XIX, precum şi o bibliotecă valoroasă, cu peste 3.000 volume; Biserica bolniţei, cu hramul „Sf. Nicolae”, a fost zidită în stil bizantin, între anii 1731 – 1732;

Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae”, ctitorită în anul 1806.

Elemente de patrimoniu etnocultural

centrul etnografic Polovragi - centru etnofolcloric, cu tradiţii legate de păstorit şi transhumanţă; renumit pentru portul popular ciobănesc cu influenţe din zona Mărginimii Sibiului, pentru prelucrarea artistică a lânii şi confecţionarea de instrumente muzicale;

arhitectură tradiţională – case vechi de lemn cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub Munte”;



costumul popular, fie în două culori, alb şi negru, asemănător zonei Mărginimea Sibiului;

cusături şi ţesături artistice (săculeţi, disagi), meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai redusă;

confecţionare de instrumente muzicale - fluiere;

prelucrarea artistică a lemnului – obiecte de uz gospodăresc: lăzi, coşuri, furci de tors lâna ş.a.;

prelucrarea lânii – obiecte de îmbrăcăminte, pături;

instalaţii de tehnică populară: darac, pive, mori de apă, joagăre acţionate hidraulic (unul dintre acestea a fost dus şi reconstruit în Muzeul Astra de la Sibiu;

manifestări etnofolclorice: “Nedeia de la Polovragi” - se desfăşoară în perioada 18 - 20 iulie şi atrage un mare număr de turişti din toată zona de nord a Olteniei. Este un eveniment deosebit pentru viaţa social – economică şi culturală a localităţii. Este o paradă a portului, cântecului şi dansului popular oltenesc.

Resurse turistice antropice cu regim protectiv

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, ACTUALIZATĂ conform Ordinului nr. 2314 / 2004

Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare

1. GJ-II-a-A-09356 Mănăstirea Polovragi sat Polovragi; comuna Polovragi sec. XVI-XVIII

2. GJ-m-A-09356.01 Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

sat Polovragi; comuna Polovragi 1648

3. GJ-m-A-09356.02 Bolniţa „Sf. Nicolae” sat Polovragi; comuna Polovragi 1732

4. GJ-m-A-093506.03 Stăreţie sat Polovragi; comuna Polovragi sec. XVII-XVIII

5. GJ-II-m-A-09356.04 Turn clopotniţă sat Polovragi; comuna

Polovragi 1648

6. GJ-m-B-09357 Biserica de lemn ”Sf. Nicolae”

sat Polovragi; comuna Polovragi 1806

7. GJ-IV-m-B-09499 Aşezare dacică fortificată, Crucea lui Ursache

sat Polovragi; comuna Polovragi

sec. II - I a. Chr. Latene

1.2. OFERTA TURISTICĂ

Oferta de petrecere a timpului liber

Diversitatea şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Polovragi sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicarea unor forme de turism specifice.

Turismul cultural-religios este favorizat de prezenta unor obiective religioase de valoare exceptională, intrate deja în circuitele naţionale şi cu un segment fidel de turişti care vin perioadic în pelerinaj la mănăstirile din nordul Olteniei. Mănăstirea Polovragi mai este vizitata şi de turiştii sosiţi la tratament în staţiunile balneare de pe Valea Oltului. Mănăstirea Polovragi reprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti, de la sud de Carpaţi.



Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri artizanale cu specific românesc, precum ţesăturile executate manual (costum popular, stregare olteneşti), cusături, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legături ale populaţiei locale cu „ungurenii” de peste munte din satele Mărginimii Sibiului, şi-au pus amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit – din păcate, păstrate din ce în ce mai puţin, asupra tradiţiilor, folclorului, graiului şi a costumului popular. Existenţa acestor tradiţii etnoculturale arhaice, susţin practicarea turismului etnocultural.

Sărbătorile tradiţionale locale, legate de preponderent de sărbătorile religioase, constituie un prilej de relaxare, de întâlnire a fiilor satului, de stabilirea de contacte umane între localnici şi oaspeţi, între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat, între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate. Sărbătoarea de Sf. Ilie, de la 20 iulie, a devenit de foarte mulţi ani o tradiţie a zonei, care atrage formaţii artistice, rapsozi populari, turişti şi societăţi comerciale din toată zona de nord a Olteniei. Nedeia este aşteptată cu interes de către localnici, dar şi de către administraţia locală, pentru aspectul economic al acestei manifestări.

Speoturismul – este favorizat de prezenţa Complexului cartic Cheile Oltetului şi a numeroaselor forme de relief carstic adăpostite de acesta. În zonă se cunosc mai multe peşteri, dar cea mai cunoscută este Peştera Polovragi.

Turism rural este încă în fază de pionierat, dar localitatea Polovragi beneficiază de toate oportunităţile pentru dezvoltarea acestuia: cadru natural atractiv, resurse turistice variate, accesibilitate directă la DN 67 şi prin aceasta la două drumuri europene de largă circulaţie turistică, existenţa unor pensiuni rurale care pot constitui un model şi pentru alţi proprietari de gospodării ţărăneşti, existenţa unor dotări tehnico–edilitare care pot sta la baza dezvoltării turistice a zonei. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltare durabilă şi echilibrată.

Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Apropierea de municipiul Tg. Jiu, dar şi poziţia localităţii, pe DN 67, favorizează accesul unor importante fluxuri dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. Practicarea acestei forme de turism, într-un cadrul natural pitoresc, oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei, este în evoluţie constată.

Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei cu acces direct la o importantă arteră rutieră naţională - DN 67 (Rm. Vâlcea – Costeşti - Horezu – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin), care face legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. Vâlcea – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş /punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. Severin – Timişoara – Moraviţa pct. de frontieră RO/ YU). Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural, istoric, etnografic, religios sau natural în întreaga zonă de nord a Olteniei, face ca traseul DN 67 să atragă anual în circuite zeci de mii de turişti români şi străini.

Turismul montan. În perspectivă, comuna Polovragi poate să se dezvolte ca un centru important al turismul montan, atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate care pornesc din localitate spre Munţii Căpăţânii, pe interfluvii sau pe drumul forestier de pe valea Olteţului, cât şi datorită potenţialului schiabil din zona de obârşie a Olteţului (zona Negoveanu - Nedeia).

Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al comunei a arii protejate de mare interes ştiinţific, ce pot constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în domeniul ştiinţelor pământului.



Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresabilitate preponderentă către tânăra generaţie, prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. Zona oferă suportul necesar pentru alpinism, parapantă, cicloturism, snowboard, motocross, deltaplan. Zona Cheile Olteţului oferă numeroase trasee de alpinism îmbogăţind oferta judeţului Gorj, alături de Cheile Sohodol şi Cheile Galbenul.

Oferta de cazare

Pe teritoriul comunei Polovragi există trei structuri turistice de cazare, clasificate ca pensiuni turistice de 2 şi 3 margarete. Cele 3 pensiuni totalizează un număr de 52 de locuri de cazare.

...................................................................................................................................

Structuri de cazare în Polovragi

Denumirea unităţii Nr. de locuri Pensiunea Cheile Olteţului 3 margarete 40 Pensiunea Casa Mihăiescu 2 margarete 8 Pensiunea Dumitrescu 2 margarete 4

Total 52 Sursa: www.agroturism.ro, www.antrec.ro.

La aceste locuri trebuie adăugate şi posibilităţile de cazare la chiliile Mănăstirii Polovragi, adică aproximativ 10 locuri. Ca elemente primordiale al bazei tehnico-materiale, structurile de cazare din Polovragi sunt slab diversificate (doar trei pensiuni, de categoria 2 şi 3 margarete), nesatisfăcând nevoile variate ale turiştilor pentru serviciile de cazare.

Oferta de alimentaţie publică

În localitatea Polovragi există două societăţi care oferă condiţii de servire a mesei, tip restaurant, cu aproximativ 50 de locuri la mese. Raportul dintre numărul locurilor la masă şi cel al locurilor de cazare (inclusiv cazare la mănăstire) este de 0,8. Acest raport semnifică faptul că în localitatea Polovragi, serviciile de alimentaţie publică sunt slab reprezentate şi deci nu satisfac în totalitate nevoile turiştilor.

Posibilităţi de organizare conferinţe – seminarii

Evenimente precum conferinţele şi seminraiile se constituie în oportunităţi de dezvoltare a economiei locale, în general, şi a turismului, în special. Promovarea turismului de afaceri impune existenţa unor spaţii special amenjate, cu dotări caracteristice acestei forme de turism, la locul de destinaţie.

În prezent, localitatea Polovragi nu dispune de o bază materială specifică turismului de afaceri, singurele locuri ce pot fi utilizate în acest scop fiind sala de festivităţi a localităţii şi amenajările de la centrul cultural.

Posibilitatea amenajării de spaţii destinate organizării de conferinţe şi seminarii trebuie să constituie o preocupare de perspectivă pentru autorităţile locale, dat fiind faptul că turismul de afaceri reprezintă o sursă de încasări substanţiale.

Agenţii economici activi în turism

Majoritatea agenţiilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în localitatea Polovragi se ocupă de comerţul cu amănuntul, conform clasificării CAEN. Alături de cele trei pensiuni care desfăşoară activităţi turistice, pe teritoriul comunei există un agent economic înregistrat ca şi tip de activitate CAEN la capitolul „Alte unităţi de preparare a hranei” şi un alt agent economic înregistrat la activitatea „Baruri”. Prin urmare, numărul total al agenţilor economici ce activează în domeniul turismului se ridică la 5, un număr insuficient pentru ca acest sector de activitate să cunoască o dezvoltare semnificativă la nivelul localităţii.



http://www.agroturism.ro/

http://www.antrec.ro/

Marketing turistic

Oferta turistică se compune, la modul general, atât din elemente ale potenţialului turistic, natural şi antropic, cât şi din structurile turistice şi forţa de muncă implicată în activităţile de turism. Pentru localitatea Polovragi oferta turistică actuală se bazează pe un potenţial turistic valoros şi pe baza tehnico-materială a turismului, în stadiul ei actual de dezvoltare.

Existenţa unui minim de locuri de cazare şi de servire a mesei creează condiţiile de bază pentru desfăşurarea unei activităţi turistice.

Produsul turistic Polovragi este rezultatul promovării a două simboluri ce aparţin localităţii: Peştera Polovragi şi respectiv, Mănăstirea Polovragi. Cele două obiective turistice sunt suficient de valoroase cât să ofere posibilitatea promovării turismului speologic şi a celui religios. Peştera Polovragi este una dintre cele mai renumite şi mai accesibile formaţiuni carstice din ţară. Mănăstirea Polovragi este aşezată într-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, în vecinătatea Cheilor Olteţului.

........................................................................................................................................

Aşadar, oferta actuală a localităţii Polovragi se constituie dintr-o combinaţie de forme de turism posibil de practicat în condiţiile unui potenţial turistic adecvat acestora şi a unor servicii turistice minime existente.

........................................................................................................................................

În prezent, nu există produse turistice distribuite turiştilor care să includă sejururi în Polovragi. O modalitate de distribuţie este includerea de vizite la cel două simboluri ale localităţii în călătoriile itinerante ale turiştilor ce vizitează zona Gorjului, însă această este o cale simplistă, care nu asigură eficienţă turistică la nivel de zonă, ci doar la nivel de obiectiv turistic.

În contextul ofertei turistice actuale nu pot fi identificate activităţi eficiente de promovare care să direcţioneze investiţiile spre această localitate, investiţii care au ca urmare firească intensificarea activităţii turistice şi deci creşterea cererii turistice. Promovarea localităţii Polovragi se realizează doar la nivel de obiective turistice, fără a se realiza un plan complet de promovare pentru întreaga localitate. Localitatea este promovată la un nivel redus, alături de celelalte localităţi din judeţ (exemplu: http:// tpb.traderom.ro), aşadar insuficient. Folosirea celor două simboluri dispersat, fără a urma o logică de marketing nu asigură eficienţa pe care o presupune orice acţiune promoţională.

Calificarea forţei de muncă din turism

Calificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant pentru calitatea serviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi numai pe piaţa românească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante în alegerea unei destinaţii turistice. Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare şi Învăţământ, organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reţeaua Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. Pentru lucrătorii din turismul local, care nu sunt absolvenţi de studii superioare de specialitate, sunt recomandate cursuri de instruire profesională pentru administratori de pensiune, ospătari, bucătari, cursuri de perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator.

Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi

Deşi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism diferite, precum turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru sporturi extreme, localitatea Polovragi nu are conturată o activitate turistică eficientă, identificându-se următoarele probleme şi disfuncţionalităţi ale ofertei turistice actuale:



structuri turistice de cazare puţin diversificate, ca tip şi categorie de confort (doar două pensiuni de 2 şi 3 margarete);

structuri turistice de alimentaţie insuficiente, în raport cu numărul actual de locuri de cazare;

lipsa unor amenajări specifice agrementului; activitate turistică în neconcordanţă cu valoarea potenţialului turistic; lipsa unor acţiuni de distribuţie şi promovare eficiente; insuficienţa colaborărilor cu agenţiile de turism care să promoveze oferta turistică; lipsa activităţilor de marketing care să conducă la construirea imaginii de destinaţie

turistică.

2. ANALIZA CERERII

Informaţiile privind segmentele de turişti ai localităţii Polovragi conduc la conturarea următorului profil: adulţi şi persoane de vârsta a III-a, familii cu copii, tineri, persoane din mediul rural şi urban, familii cu venituri mici şi medii, cu aşteptări medii legate de serviciile turistice, persoane interesate de călătoriile religios-culturale, cu dorinţă de cunoaştere a unor locuri cu resurse turistice deosebite (peşteri, mănăstiri, tradiţii, moduri de viaţă etc.).

Din punct de vedere cantitativ, conform „Raportului privind starea generală, economică, socială, culturală şi administrativă a judeţului Gorj în anul 2004”, emis în martie 2005, situaţia activităţii turistice în comuna Polovragi se prezenta astfel:

• total turişti: 21 • total înnoptări: 68 • grad de ocupare: 10 %.

Se observă faptul că circulaţia turistică este foarte redusă, demonstrată de numărul mic de turişti şi de înnoptări. Prin urmare se poate concluziona că în comuna Polovragi se practică mai mult vizitele scurte la obiectivele turistice de interes, decât sejururi de câteva zile. Această concluzie este susţinută şi de situaţia numărului de bilete vândute pentru Peştera Polovragi în perioada 2000 - 2002.

Numărul de vizitatori ai Peşterii Polovragi

2000 2001 2002 Nr. vizitatori 6.200 10.000 11.400

Sursa: Administraţia Peşterii Polovragi

........................................................................................................................................

Indicatorul „vizitatori” pentru Peştera Polovragi reflectă mult mai fidel circulaţia turistică din localitate. În perioada 2000 - 2002, numărul de vizitatori a cunoscut o evoluţie ascendentă, ajungând să se dubleze în 2002 faţă de 2000, ceea ce demonstrează existenţa interesului turistic pentru această zonă. Prin urmare, se impune o îmbunătăţire a bazei tehnico-materiale a turismului în aşa fel încât o mare parte din cei ce vizitează obiectivele turistice din Polovragi să opteze pentru un sejur complet în Polovragi, inclusiv servicii de cazare, alimentaţie, agrement.

3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI

În Polovragi, resurse turistice existente favorizează practicarea unor variate forme de turism, între care turismul speologic şi cel religios sunt cele principale. Din acest punct de vedere, zonele cu care localitatea Polovragi intră în competiţie sunt cele cu oferte similare, din arealul învecinat. Aici sunt incluse localităţile cu potenţial religios şi speologic din judeţele Vâlcea, Gorj şi Argeş.



Produsele oferite de zonele concurente, strict din punct de vedere al turismului religios şi a speoturismului, au la bază promovarea obiectivelor turistice prezentate pentru fiecare localitate în parte.

Localităţi concurente pentru Polovragi

Localitatea Turism religios Turism speologic Judeţul VÂLCEA

Bărbăteşti Schitul Pătrunsa - Bujoreni Biserică - Costeşti Mănăstirea Bistriţa

Mănăstirea Arnota Biserici

Peştera Liliecilor

Horezu Mănăstirea Hurez - Măldăreşti Biserică - Slătioara Biserică - Râmnicu Vâlcea Mănăstirea Cornetu

Biserici -

Judeţul GORJ Bumbeşti-Jiu Ruinele Mănăstirii Vişina - Baia de Fier - Peştera Muierilor Tismana Mănăstirea Tismana

Schitul Cioclovina -

Târgu Jiu Biserici - Judeţul ARGEŞ

Câmpulung Muscel Biserici - Curtea de Argeş Biserici - Aninoasa Mănăstirea Aninoasa - Corbi Mănăstirea Corbi - Cotmeana Mănăstirea Cotmeana -

Dâmbovicioara - Peştera Dâmbovicioara Zonă bogată în peşteri, chei, avene

Nămăieşti Mănăstirea Nămăieşti - Robaia Mănăstirea Robaia - Slănic Mănăstirea Slănic - Tutana Mănăstirea Tutana -

Fenomenul religios ce caracterizează, printre altele, localitatea Polovragi îmbracă forme specifice fiecărui spaţiu geografic. Prin urmare, este dificil să se realizeze o comparaţie între zonele concurente din punctul de vedere al potenţialul religios, fiecare biserică sau mănăstire fiind unică în felul ei şi răspunzând unor motivaţii ale căror intensităţi sunt greu de determinat, deoarece au o încărcătură subiectivă sau psihologică, ce diferă de la o persoană la alta.

În cazul formaţiunilor carstice, în tabelul următor sunt prezentate câteva observaţii legate de principalele obiective concurente, comparativ cu Peştera Polovragi. Aşa cum rezultă din tabelul de mai jos, cu excepţia Peşterii Liliecilor, celelalte două peşteri concurente au înregistrat un număr de vizitatori mult superior comparativ cu Peştera Polovragi. O posibilă explicaţie rezultă din analiza structurilor de cazare, care favorizează cele două obiective turistice, prin prezenţa pe teritoriul lor a unei baze turistice superioară comunei Polovragi (Peştera Muierilor - comuna Baia de Fier şi Peştera Dâmbovicioara – comuna Dâmbovicioara).





Peşteri în zona concurentă

Peştera Descrierea carstului Anul /nr. vizitatori Observaţii

Polovragi

- lungimea – de peste 9000 m; - galeria principală este în cea mai mare

parte orizontală; - formaţiuni stalagmitice numeroase; - amenajări în interior: instalaţie

electrică, alei amenajate

2000 – 6.200 2001 – 10.000 2002 – 11.400

- faună săracă, dar interesantădin punct de vederepeisagistic, ştiinţific;

- stadiu de conservare esteapreciat de specialişti ca fiindfoarte bun.

Liliecilor

- situată pe creasta calcaroasă a munţilor Căpăţânii, la o altitudine de 850 m;

- lungime 250 m; - are o colonie de lilieci, monumente ale

naturii, protejate - are şi un patrimoniu de cult, deosebit şi

unic (2 bisericuţe, bijuterii ale artei medievale);

- peştera a fost electrificată, dar instalaţia este total deteriorată

2001 – 3.500 2002 – 5.000 2003 – 5.500

- nu are formaţiuniconcreţionare;

- pictura bisericuţelor estedeteriorată

- nu are instalaţie electrică

Muierilor

- lungimea galeriilor este de aproximativ 3.600 m, dispuşi pe 4 niveluri;

- partea amenajată pentru vizitare are 940 m lungime;

- amenajări în interior: instalaţie electrică, alei betonate pentru vizitare

2000 – 29.400 2001 – 32.000 2002 – 35.000

- nivelul inferior constituierezervaţie speologică şi nueste accesibil turiştilor;

- instalaţia de iluminatfuncţionează, dar estedeteriorată;

- stadiul actual de conservare:satisfăcător

Dâmbovicioara

- relief carstic variat, spectaculos; - cel mai mare complex de chei din ţară; - lungime 244 m; - interiorul oferă condiţii optime de

vizitare (instalaţie de iluminare, alei pentru vizitare)

2001 – 54.800 2002 – 62.500 2003 – 46.800

(până la 31 aug 2003)

- nu întruneşte superlativespeologice (multe dintreformaţiunile de stalactite şistalagmite fiind distruse, iarformaţiunile mai interesantesunt modeste comparativ cualte peşteri);

Situaţia capacităţii de cazare pentru concurenţă este prezentată în tabelul următor.

Capacitatea de cazare în principalele zone concurente localităţii Polovragi

Localitatea Număr unităţi Număr locuri Judeţul Vâlcea Bărbăteşti 2 12 Bujoreni 1 6 Costeşti 6 31 Slătioara 3 18 Horezu 12 170 Râmnicu Vâlcea 47 1229 Judeţul Gorj Baia de Fier 2 80 Bumbeşti-Jiu 1 22 Târgu Jiu 7 636 Tismana 14 293 Judeţul Argeş Câmpulung Muscel 10 306 Curtea de Argeş 5 389 Dâmbovicioara 14 190

Total 117 3601 Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro.

http://www.rotur.ro/

Din punct de vedere al locurilor de cazare, 38 % dintre concurenţi au un număr de locuri de cazare inferior celui din Polovragi, chiar şi în situaţia mai multor unităţi. Restul de 62 % sunt localităţi ce prezintă o bază materială turistică bine dezvoltată, cu un număr de 80 – 1.230 de locuri, ceea ce nu face decât să accentueze punctul slab deţinut de comuna Polovragi, la capitolul structuri de cazare.

Din cele 21 de localităţi identificate ca dispunând de o ofertă similară localităţii Polovragi, doar 13 prezintă minimum de condiţii de cazare, pe teritoriul celorlalte neexistând înregistrate structuri de primire a turiştilor.

Un punct forte al localităţii Polovragi, faţă de concurenţă, este faptul că, exceptând comuna Costeşti, este singura localitate, dintre cele alese, care poate dezvolta şi promova atât un produs turistic religios, cât şi unul speologic. Celelalte localităţi dispun fie de obiective turistice din sfera turismului religios, fie doar de formaţiuni carstice. În plus, acestor forme de turism de bază li se pot adăuga turismul etnofolcloric sau chiar cel pentru sporturi extreme, ceea ce conturează o imagine complexă a ofertei turistice a localităţii Polovragi.

Piaţa produselor religioase este o piaţă în creştere, în a cărei dezvoltare şi promovare merită investit. Turismul religios şi-a definit un loc aparte în contextul turismului mondial, datorită dimensiunii sale actuale, devenind o componentă deosebit de valoroasă a turismului cultural.

România deţine un patrimoniu carstic deosebit de valoros sub aspect ştiinţific şi peisagistic, dar nevalorificat prin turism la valoarea lui reală şi la standarde europene. Peşterile au constituit din totdeauna o curiozitate, au stârnit interes şi au atras vizitatori, devenind astfel obiective turistice valoroase. Turismul speologic, prin apartenenţa lui la turismul activ, prezintă o tendinţă de creştere, generată de interesul tinerilor în special pentru această formă de turism.

4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM

Analiza prezentată mai sus scoate în evidenţă valoarea potenţialului turistic şi oportunităţile de care dispune localitatea Polovragi, aşa încât turismul poate să devină în următorii ani o activitate principală în economia localităţii. Toate măsurile necesar a fi luate pentru dezvoltarea şi susţinerea turismului trebuie să se regăsească punctual în Planul de Urbanism al localităţii, pentru a putea fi incluse în programul de investiţii pentru anii viitori.

Resursele locale de care dispune zona (naturale, antropice, umane) trebuie valorificate astfel încât să conducă la diversificarea ofertei şi la atragerea unui număr din ce în ce mai mare de turişti.

Recomandări pentru autoritatea locală

• Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare / Planşa de reglementări, turismul trebuie inclus ca o activitate de bază în economia locală, având în vedere resursele locale, dar şi pentru că este un domeniu care creează activităţi economice colaterale (servicii, mică producţie, meşteşuguri).

• În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un Departament pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea activităţii turistice locale şi acordarea de consultanţă pentru agenţii din turism.

• Primăria, prin angajaţii Departamentului pentru Turism, are un rol determinant în consilierea /convingerea proprietarilor de gospodării cu un standard corespunzător, asupra avantajelor ce derivă ca urmare a clasificării acestora ca pensiuni turistice. Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinită prin apariţia unui număr cât mai mare de pensiuni rurale.



• Extinderea reţelei de pensiuni turistice poate fi stimulată de autoritatea locală prin acordarea, prin Hotărâre de Consiliu Local, a unor facilităţi sau scutiri de taxe /impozite pentru perioade determinate, prin promovarea gratuită a acestora pe site-ul primăriei, prin invitarea şi susţinerea financiară în vederea participării la diverse târguri şi manifestări organizate de primărie, prin racordarea gratuită la reţeaua de utilităţi a comunei ş.a.

• Pentru a susţine dezvoltarea durabilă a turismului în localitate este absolut necesar a se realiza două dintre utilităţile de bază: canalizarea apelor menajere şi amenajarea unui punct de transfer al deşeurilor menajere, în conformitate cu politica de mediu din acest domeniul Foarte puţini investitori vor dori să înceapă o activitate economică într-o localitate fără infrastructura şi utilităţile de bază.

• Este necesară reabilitarea drumului spre peşteră - DJ 646 şi chei şi semnalizarea corespunzătoare a acestora la intersecţia cu DN 67; amplasarea unui panou informativ însoţit de harta turistică a zonei şi a traseelor turistice din Munţii Căpăţânii vor constitui motivaţia şi totodată invitaţia pentru turiştii aflaţi în tranzit de a se abate din drum pentru vizitarea localităţii.

• Pentru amenajarea drumului forestier de pe valea Olteţului, important drum turistic şi de acces spre zona turistică Lotru, este recomandat să se pregătească un proiect (studiu de fezabilitate) pentru accesare fonduri SAPARD, Măsura 3.5. Silvicultură /drumuri forestiere, program ce urmează să se lanseze. Pentru ca proiectul să fie eligibil este obligatoriu ca drumul forestier să fie clasat ca drum public (eventual Dc), să nu fie drum privat (ROMSILVA).

• Pentru vizitarea Mănăstirii Polovragi sunt necesare a fi amenajate la poarta mănăstirii: parcare + grup sanitar un chioşc de suveniruri, pliante, vederi un chioşc cu terasă pentru băuturi răcoritoare.

• Pentru vizitarea Peşterii Polovragi este necesară amenajarea unei parcări înainte de intrarea în chei, pe versantul stâng al drumului, la urcare şi amenajarea unor spaţii de aşteptare la poarta de intrare în peşteră; parcarea la gura peşterii, aşa cum se face în prezent aduce mari prejudicii obiectivului speologic – monument al naturii, înscris în Legea nr. 5 / 2000, prin noxele emise de mijloacele auto.

• Pentru valorificarea turistică a spectaculoasei văii a Olteţului, este necesară amenajarea unei platforme de observaţie vis-a-vis de intrarea în peşteră. Scara pe care se coboară în prezent este riscantă, nu asigură securitatea turiştilor, putându-se întâmpla accidente cu urmări grave, care să afecteze imaginea zonei turistice Polovragi.

• Pentru introducerea în circuitul turistic a cetăţii dacice Polovragi, situată deasupra peşterii, la 1.000 m altitudine, este necesară reamenajarea potecii de acces şi semnalizarea corespunzătoare a acesteia la punctul de ramificaţie din drumul forestier.

• Pentru creşterea atractivităţii zonei şi diversificarea ofertei turistice a localităţii este necesar a se amenaja un Muzeu al satului gorjan, care să cuprindă: case vechi cu arhitectură tradiţională (amenajate în interior cu obiecte de mobilier specific zonei), instalaţii tehnice populare (războiul de ţesut, darac pentru lână, furcă de tors şi vârtelniţă răsucit lâna, mori de apă, joagăre hidraulice ş.a.) şi alte utilaje folosite într-o gospodărie locală.

• Este recomandat a se conserva toate clădirile vechi, valoroase, din localitate prin reabilitarea lor şi aplicarea de plăcuţe cu text explicativ pe fiecare (anul construirii, stilul arhitectonic, proprietarul). Proprietarii caselor respective trebuie să beneficieze de diverse facilităţi acordate de administraţia locală, pentru a fi interesaţi să facă aceste investiţii de reabilitare.

• Pentru petrecerea timpului liber este necesară realizarea unei baze de agrement (ştrand, terenuri de sport multifuncţionale, alei de promenadă ş.a.) care să deservească turiştii aflaţi în vacanţă, dar şi populaţia rezidenţială.



• Având în vedere că în gospodăriile localnicilor există un număr semnificativ de cai pentru efectuarea muncilor agricole, ar fi benefică înfiinţarea unui centru de echitaţie, dacă este posibil şi o şcoală de călărie; se pot realiza trasee montane de călărie cu ghid, iar iarna, plimbări cu sania, în vederea diversificării agrementului local.

• Marcarea, cu ajutorul elevilor, pe perioada vacanţei de vară, a tuturor potecilor turistice care pleacă din Polovragi spre Munţii Căpăţânii sau spre bazinul turistic al Lotrului, este o activitate plăcută şi educativă pentru elevi, dar în acelaşi timp necesară pentru dezvoltarea şi promovarea turismului în zonă; refacerea marcajului pe traseele nr. 6 (Polovragi – Curmătura Beleoaia – Stâna Funicel) şi nr. 1 (Polovragi – Curmătura Olteţului), va face legătura cu principalele trasee turistice de creastă ale Munţilor Căpăţânii şi de acolo cu cele din Munţii Parâng.

• Iniţierea, cu ajutorul dascălilor, a unor activităţi culturale la nivelul satului, cum ar fi: înfiinţarea echipei de fluieraşi, a unui ansamblu coral, a unei echipe de dansuri populare, activităţi dispărute în ultimul deceniu, va contribui cu siguranţă nu numai la afirmarea unei vieţi culturale puternice, dar şi la mobilizarea energiilor tinerei generaţii spre domenii educativ-culturale.

• Editarea unui ghid turistic / hartă a localităţii, care să se găsească spre comercializare la toate pensiunile turistice, la agenţiile de turism şi la chioşcurile de ziare din judeţ.

• Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea de evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat în media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către agenţii de turism, asociaţii profesionale interesate, administraţii centrale şi locale.

• În perspectiva diversificării activităţilor de turism, Primăria va trebui să faciliteze concesionarea de parcele de teren (6 ha), în zona cunoscută sub numele Luncile Olteţului, în vederea realizării unui sat de vacanţă .................................................

• Aplecarea către tradiţia şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase a populaţiei din zonă este bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt aşadar un prilej pentru organizarea de către Primărie a unor manifestări bazate pe obiceiurile religioase ale locului, jocuri distractive şi concursuri şi pot deveni un eveniment care să atragă în jurul lui nu numai localnicii, dar şi locuitori din centrele urbane apropiate, turiştii sosiţi în vacanţă. Antrenarea în aceste sărbători a unor categorii socio-profesionale cu un nivel de pregătire ridicat – profesori, preoţi, elevi, pot imprima manifestării o ţinută cultural-educativă şi în acelaşi timp distractivă.

• Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări care pot avea diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protecţia mediului, întâlniri cu fii satului, expoziţii de fotografie tematică ş.a.

Recomandări pentru agenţii din turism

• Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă pentru toţi agenţii din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţă concurenţei.

• Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este o garanţie pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie pe termen lung.

• Diversificarea serviciilor oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piaţă realizate în decursul anilor de către INCDT, este una din motivaţiile importante în alegerea unei destinaţii, de aceea trebuie să i se acorde atenţia cuvenită.

• Agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a localităţii şi a structurilor de primire turistică, de aceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi capacitate.

• Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit turiştilor materiale informative (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care pot atrage un număr din ce în ce mai mare de turişti.

.......................................................................................................................................



C. Extrase din raportul:

POSIBILITATILE DE DEZVOLTARE A ECOTURISMULUI, IN ZONA LOCALITATILOR HOREZU, NOVACI, POLOVRAGI, COSTESTI, MALDARESTI, VAIDEENI

Material elaborat de PAUL IACOBAŞ în noiembrie 2005 CUPRINS 1.ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE IN DOMENIU....................................................................................................29

2. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI A ECOTURISMULUI IN ZONA.........................................................................31

3. CONCLUZII .............................................................................................37



...................................................................................................................................

1. ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE IN DOMENIU

Oferta de ecoturism & turism in natura la nivelul Romaniei

In România, primele programe de ecoturism au inceput sa apara in jurul anului 2000, initiate de catre cateva Parcuri Nationale si Naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt), beneficiare a unui grant GEF, cat si de catre proiecte de conservare a naturii care aveau si o componenta de ecoturism: Proiectul Carnivore Mari in Carpati (Zarnesti) care a dezvoltat programe axate pe ursi, lupi, rasi si traditiile locale conexe acestora sau proiectul "Actiuni combinate pentru protectia si valorificarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni", implementat de catre Federatia Romana de Speologie, ce a dezvoltat programe de ecoturism axate pe pesteri si carst in general si a traditiilor locale.

In acest moment programele de ecoturism din Romania se concentreaza in urmatoarele zone:

- Delta Dunarii si Dobrogea (observarea pasarilor, plimbari cu barca)

- parcul National Piatra Craiului si imprejurimi (programe bazate in special pe observarea carnivorelor mari: lup, urs, ras, dar si a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapada, etc)

- Muntii Carpati (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc national sau natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumetie tematica, schi de tura, plimbare cu rachete de zapada, etc)

- Muntii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervatii speologice, geologice si mixte): speoturism, drumetii tematice, programe culturale, schi de tura, turism ecvestru, biciclete, etc)

- Transilvania (descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice, etc)

- Maramures (programe culturale, descoperirea naturii: fauna si flora, ocupatii traditionale, arhitectura, calarie, cicloturism, etc)

- Bucovina (turism cultural si monahal, combinat cu observarea naturii: flora si fauna, drumetii tematice, etc)

Programele de ecoturism din Romania sint oferite spre vanzare prin intermediul unor turoperatori locali, care colaboreaza de regula cu turoperatori din strainatate. Cei mai importanti turoperatori romani care vand programe de ecoturism in acest moment sint: Daksa, Carpathian Nature Tours, Colin Shaw, Delta Travel, Equus Silvania, InterPares, Stefan cel Mare, etc. De asemenea, marile agentii de turism din Romania au dezvoltat in ultimii ani programe de turism in natura: Tiriac Travel, Paralela 45, J’info Tours, Perfect Tour, Trnasilvania Tour, etc.

Majoritatea ofertantilor de programe de ecoturism se regasesc in Asociatia de Ecoturism din Romania (AER). AER este un parteneriat pentru conservarea naturii şi turism în România între asociaţii de turism, organizaţii neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservarea naturii, proiecte de conservarea naturii şi agenţii de turism. In acest moment AER are peste 20 de membri, dintre care peste 5, turoperatori de ecoturism.

Misiunea AER este promovarea conceptului de ecoturism şi a dezvoltării ecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii, a dezvoltării durabile a comunităţilor locale din zonele cu valori naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor legate de ecoturism, cât şi promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a României. Mai multe detalii despre AER se pot gasi la www.eco-romania.ro .



http://www.eco-romania.ro/

Piata nationala si internationala de profil, caracteristici si tendinte

Evaluarea mediului in care planificarea ecoturismului trebuie sa aiba loc:

Chestiuni ce trebuiesc considerate in procesul de planificare a ecoturismului in zona:

- Incepand cu 2007 Romania va fi membra cu drepturi depline a Uniunii Europene

- Nivelul coruptiei in Romania este destul de ridicat si influenteaza negative imaginea tarii

- Probleme de mediu si poluare nerezolvate la nivelul tarii

- Instabilitate economica cu tendinte de stabilitate

- Schimbarea monedei nationale din ROL in RON si viitoarea trecere la moneda unica europeana

- Legislatia europeana in domeniul circulatiei persoanelor, turism, protectia mediului, identitate culturala, etc

- Legislatia privind ariile naturale protejate, inclusiv implementarea Retelei Natura 2000 in Romania

Probleme in dezvoltarea de programe de turism si ecoturism in Romania, percepute de catre piata olandeza de profil (Blumer, 2002):

- Imagine generala neconcludenta si incoerenta

- Acesibilitate redusa pentru anumite categorii de turisti

- Infrastructura generala si specifica

- Acces limitat la informatii turistice de calitate

- Serviciile turistice si conexe (calitate si cantitate)

- Cazarea (calitatea si raportul pret / calitate)

- Securitatea calatoriilor si securitatea in general

- Stabilitatea politica

- Sistemul financiar insuficient dezvoltat

- Birocratia

- Lipsa de parteneri de incredere

- Nivelul preturilor raportat la calitate

- Probleme de mediu (poluare, managementul deseurilor, etc)

Evaluarea industriei turistice in lume si Romania:

Sosirile turistice internationale vor creste de la 594 milioane in 1996 la 1.6 miliarde in 2020 (Organizatia Mondiala a Turismului, 1998)

- Turistii vor avea mai putin timp disponibil si mai multi bani, vor cauta experiente de calatorie intense si stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp (Howarth International, 1998).

- Ecotourismul este considerat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turistice mondiale, insa intr-o crestere sustinuta (Blumer, 2002)



- Cele mai importante tari furnizoare de ecoturisti sint: Statele Unite, UK, Germania, Canada, Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca (Eagles si Higgins, 1998).

- Ingredientele unui program turistic de success vor fi: autenticitate (locuri si oameni unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, profesionalism si atitudine prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapide, posibilitatea oferita clientilor sa isi combine experientele turistice pentru a le raspunde nevoilor specifice) (McArthur, 1998).

- Clientii vor fi interesati in: producte acreditate si certificate, interpretarea naturii si impact redus in mediu (Mc Arthur, 1998)

- Turoperatorii manifesta un interes crescut fata de initiativele ce au la baza un cod de etica si turism responsabil (Goodwin, 2001).

Viitorul pentru turismul din Romania (2005) – concluziile atelierului ANT/GTZ:

- Se manifesta un trend puternic pentru turismul de nisa: croaziere, tururi de oras, turism activ, turism in natura

- Rezervarile online sint in crestere

- Creste ponderea turismului de afaceri in piata nationala

- Interest major in turismul de sanatate si odihna

- Tururile de oras: China si Estul Europei vor deveni piete importante ce vor furniza turisti de acest fel

- Trendul celor 4 A: arhitectura autentica, mancare autentica, vinuri autohtone si sate autentice –"Trebuie sa vezi, simti si sa mirosi ca esti in Romania"

- Romania are sanse mari sa patrunda pe nisele de piata: turismul rural, ecoturismul, turismul cultural si in circuite, vacante active, plimbari, drumetie, observarea si aprecierea naturii, sporturi extreme, cicloturism, etc

2. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI A ECOTURISMULUI IN ZONA TINTA

Ce este ecoturismul si turismul legat de natura. Cine sint ecoturistii. Principiile ecoturismului

Turismul legat de natura:

Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante, cu o natura atractiva (adesea zone/arii protejate)

Conditii:

Zona trebuie sa aiba un inalt potential natural;

Trebuie sa existe o cerere turistica.

Ecoturismul: Parte a turismului legat de natura, care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii:

parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelor protejate;

marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale; caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici; minimalizarea influentei negative asupra mediului



Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului, 2002) - Au varste cuprinse intre 30-59 ani - Au o educatie peste medie, in general universitara - Au venituri peste medie

Ecotouristii doresc: - Servicii de calitate - Ghizi locali profesionisti - Grupuri mici (max 15 pers) - Programe educative - Mancare gustoasa si de calitate, bazata pe produse locale - Zone linistite, neaglomerate - Cazare de calitate, insa nu de lux, curata - Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spre

conservarea naturii)

Turoperatorii afirma ca grupurile de ecoturisti pot si doresc sa se adapteze la obiceiurile locale, sint iubitori de natura, au spirit de echipa si flexibilitate, sint interesati de diversitatea peisajului, a oamenilor si a culturilor locale, doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cu valorile lor, sint lipsiti de prejudecati si au mintea deschisa, sint dinamici si activi, vor sa invete intotdeauna ceva, nu le place turismul de masa.

Dezvoltarea ecoturismului in zona tinta ar trebui sa tina cont de urmatoarele linii directoare:

a. Focalizare pe zone naturale

Ecoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura, se desfasoara in cadrul naturii si se bazeaza pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturala este esential in planificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului.

b. Interpretarea produsului ecoturistic

Ecoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere, apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentru vizitatori, cat si pentru comunitatea locala. Totodata, la nivelul destinatiei si al produselor ecoturistice, este important sa se creeze oportunitatea ca membrii comunitatilor locale sa aiba acces la informatiile si interpretarea oferite in cadrul programului ecoturistic dezvoltat in zona.

c. Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului natural

Activitatile de ecoturism si planificarea lor trebuie sa ofere cele mai bune practici de turism si planificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea de turism trebuie sa fie planificata si derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupra naturii.

d. Contributie la conservarea naturii

Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implica participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentru bunul management si conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar in actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor lasate de turisti sau contributia catre organizatiile de conservare).



e. Contributie constructiva la dezvoltarea comunitatilor locale

Ecoturismul ofera contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale. Comunitatea locala de multe ori este parte integranta a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismului trebuie sa revina in mare parte si comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale.

f. Gradul de satisfacere a turistilor

Ecoturismul raspunde asteptarilor turistilor. In dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut in vedere faptul ca, in general, potentialii turisti din acest domeniu au un nivel ridicat de educatie si de asteptari. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esential, experienta oferita indeplinind sau chiar depasind gradul de asteptare al turistilor.

g. Marketing corect

Se urmareste realizarea unui marketing corect, ce duce la asteptari realiste. Marketingul pentru ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a turistilor.

Aceste principii sunt agreate si promovate si de catre Asociatia de Ecoturism din Romania (AER) si au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation Program dezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Nature’s Best, sistemul de acreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia.

........................................................................................................................................

Din perspectiva noastra, aceste principii trebuie sa fie puse in practica atat de cei ce dezvolta produse ecoturistice, cat si de cei ce planifica dezvoltarea unei zone pe baza de ecoturism.

...................................................................................................................................

Avantajele competitive ale zonei*

In peisajul ecoturismului European, Romania are cateva puncte tari, care o fac atractiva fata de alte destinatii europene. Conform unui studiu realizat pe piata olandeza (Blumer, 2002) acestea sint: natura neatinsa, autenticitatea traditiilor, 30 % din populatia europeana de carnivore mari, Delta Dunarii, paduri naturale si nefragmentate, ospitalitate, peisaj divers, relatia om natura bine conservata, biodiversitate mare, peste 12.000 de pesteri, mancare traditionala, mister, traditii crestine, plante medicinale, relief in sare.

Dintre acestea , o mare parte se regasesc in structura zonei care face obiectul acestui raport, astfel: natura neatinsa (Parcul National Buila Vanturarita, Cheile Oltetului -partial), traditii autentice: ceramica de Horezu, rudaritul, scoartele oltenesti; prezenta carnivorelor mari (lup, urs, ras); paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita, Cheile Oltetului, Cheile Bistritei, etc); ospitalitate, peisaj divers, ralatia om-natura bine conservata, biodiversitate mare (Parcul National Buila Vanturarita, fauna cavernicola, etc); pesteri (P.Muierii, P.Liliecilor, P.Polovragi, etc), mancare traditionala, mister, traditii crestine (manastirile Arnota, Hurezi, Polovragi, Bistrita), plante medicinale.

Tinand cont de cele expuse in acest raport, reiese faptul ca zona are elementele de potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 ani, o destinatie consacrata pentru ecoturism in Romania si Estul Europei.

*Notă: termenul de zonă desemnează aria studiată



Amenajarea turistica si amenajarea teritoriului

In cazul in care zona alege sa dezvolte ecoturismul ca si sector turistic prioritar, amenajarea turistica si intreaga amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. Astfel, vor trebui proiectate P.U.G-uri si P.U.Z-uri care sa tina cont de principiile ecoturismului referitoare la impactul in mediu si la impactul peisagistic al constructiilor si amenajarilor turistice . De asemenea, toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de limitele si de regulamentele ariilor naturale protejate, pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor. O atentie deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate de vacanta, concesionare care va trebui facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clar obligatiile de a respecta planurile de urbanism de catre cei care construiesc in zona. Recomandam ca aceste planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise, care sa contina precizari exprese privind principiile de limitare a impactului in mediu a constructiilor, planuri care sa fie trecute prin procese de consultare publica, in care societatea civila sa aiba sansa de a-si expune parerea.

Dezvoltarea de programe turistice:

Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint: - drumetii tematice - speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism sint o

premisa favorabila pentru crearea in zona a unei retele de pesteri amenajate) - turism ecvestru (cu cai) - turism cu atelaje (sanii trase de cai, carute trase de cai) - observarea pasarilor - observarea animalelor salbatice - tururi pentru fotografie in natura, insclusiv fotografie in pesteri - turism stiintific (studiul unor plante si animale) - cicloturism - schi de tura (mai ales in masivul Capatanii si Parang) - drumetie de iarna - tururi culturale (tabere de creatie, demosntratii de mestesuguri, etc)

Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate, ruta manastirilor, ruta mestesugurilor si arhitecturii traditionale, ruta ariilor naturale protejate, poate diferentia zona de altele similare si poate oferi experiente turistice de calitate unor segmente de piata diferite (ca si varsta, statut social, venituri, educatie, etc).

Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperator specializat (sau de catre asociatia locala de turism), care sa utilizeze servicii locale (cazare, alimentatie publica, ghizi locali, centre de inchiriere echipament, centre de informare turistica). Acest turoperator va prelua o parte din efortul de promovarea si distributie a ofertantilor de servicii locale, urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate pe inbunatatirea calitatii serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice.

Marketing-ul si promovarea

“ Nu este suficient sa existe un produs bun de ecoturism in Romania, trebuie ca piata sa fie pregatita sa-l cumpere” (tour-operator din Olanda, Aprilie 2002)

Turismul mondial a crescut sustinut in ultimii ani, ajungand la peste 700 de milioane de calatorii internationale (OMT, 2001). Aceasta crestere reprezinta o provocare majora pentru marketingul turistic. Noi destinatii si noi produse sint oferite unei piete in crestere, in timp ce pietele si produse traditionale sint intr-o continua diversificare. Destinatiile turistice se lupta pentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in continua crestere. In acest



context, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica, completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prin studii si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar

O chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cu success o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in mod direct si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine proprie, distinctive si de o promova pe pietele tinta. Imaginea turistica a zonei va trebui sa tina cont de imaginea generala a Romaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau.

In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care le au turistii atunci cand aleg o destinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general de nevoia de a evada din mediul cotidian intr-un mediu diferit, in care simturile, mintea si sufletul sa isi gaseasca noi stimuli.

Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sint teme ce vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice, plan de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatile locale, agentii de turism, CJ Valcea si Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tina cont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de strategia pentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a ecoturismului in Romania (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romaniei (in curs de elaborare).

Calitate

Pentru a asigura un grad corespunzator de calitate al produselor si serviciilor turistice, recomandam sa se aiba in vedere ca toate produsele si serviciile turistice sa fie certificate la nivel national conform legislatiei in vigoare (certificarea structurilor de cazare turistica, licente si brevete, etc).

In plus, pentru a asigura o calitate inalta produselor si serviciilor de ecoturism, consideram important sa fie luate in considerare posibilitatea ca acestea sa fie acreditate prin sistemul "Eco-certified", implementat de catre Asociatia de Ecoturism din Romania. Acest sistem de certificare turistica, se axeaza pe certificarea:

- destinatiei turistice

- pachetelor turistice (tururi)

- cazari

Astfel, pentru ca zona sa fie competitive la nivel national si european, va fi nevoie ca in viitor zona sa fie certificate ca destinatie ecoturistica si de asemenea, un anumit numar de spatii de cazare sa fie certificate ca si cazari pentru ecoturism percum si anumite tururi sau excursii.

Implicarea comunitatilor locale si conservarea naturii

O comunitate este viabilă în măsura în care populaţia ei stabilă şi de vârstă activă îşi poate asigura existenţa prin activităţi desfăşurate în cadrul localităţii respective sau la distanţe rezonabile de aceasta (Aluaş, 1998).

Contextul actual în care se află comunităţile rurale din zona tinta reprezintă oarecum un paradox – în planul culturii au fost abandonate o sumă importantă de tradiţii, oamenii s-au adaptat modernităţii, în timp ce ocupaţia de bază a rămas agricultura, care se practică după metode traditionale, în limitele subzistenţei. În profunzime, mentalitatea este încă tradiţionalistă, chiar dacă în majoritatea localităţilor există reţea de televiziune şi telefonie modernă.



Ecoturismul poate fi un instrument care sa contribuie cu succes la: conservarea naturii (prin actiuni si fonduri directionate direct catre conservarea naturii), la dezvoltarea economica (sustinerea de initiative locale-servicii locale de turism, crearea direct sau indirect a unor locuri de munca, taxe locale, turisti care cheltuie in comunitate, etc) cat si la dezvoltarea sociala si culturala a unei comunitati (intercatiuni intre turisti si localnici, legare de prietenii, schimburi de informatii si tehnologii).

Implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea ecoturismului , atat in fazele de planificare cat si in fazele mai profunde ale procesului este esentiala pentru a asigura reusita acestui demers. Comunitatile locale trebuie sa inteleaga alternative oferita de ecoturism, principiile ecoturismului si avantajele si dezavantajele lui. Ele trebuie sa aleaga in cunostinta de cauza daca doresc sau nu doresc o asemenea dezvoltare.

Lista de posibile proiecte si activitati pentru dezvoltarea ecoturismului si turismului in natura in zona

a) Evaluarea si inventarierea potentialului turistic al zonei (partial ea va fi facuta de Geta si de mine, insa aceasta trebuie sa fie o activitate continua si trebuie realizata o baza de date care sa contina inclusiv localizarea prin GPS a obiectivelor turistice, fotografii, descrieri amanuntite, etc)

b) Crearea unui marci (brand) al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi: nume, logo, slogan

c) Sprijinirea infiintarii unei asociatii locale de turism (care sa includa toti ofertantii importanti de servicii turistice si servicii conexe, CJ Rm Valcea, CL din toate localitatile)

d) Sustinerea implementarii unui management al deseurilor adecvat zonei si nevoilor prezente si viitoare

e) Sustinerea crearii, lansarii si promovarii unor produse cu specific local (lemn, ceramica, branza, bauturi, etc) care sa poarte marca zonei si care sa sustina dezvoltarea marcii de zona turistica si fidelizarea vizitatorilor

f) Furnizarea unui curs de crearea si managementul produselor turistice, cu aplicatii practice

g) Organizarea unui curs de instruire pentru ghizi locali de turism , cu specializari pe cultura si patrimoniu, ghid montan, ghid de ecoturism, pentru minim 7 persoane de fiecare specializare

h) Organizarea unui curs de bucatarie traditionala si tehnica operatiunilor de restaurant pentru 30 de persoane

i) Organizarea unui curs de marketing (planuri de marketing) si comunicare cu clientii

j) Organizarea unui curs pentru scrierea planurilor de afaceri

k) Crearea a minim 7 pachete turistice dintre care minim 2 pachete turistice de ecoturism

l) Sprijinirea deazvoltarii de servicii turistice cu impact redus in mediu si care sa promoveze cultura si specificul zonei

m) Infiintarea a 2 centre de informare turistica, unul in Horezu, celalalt in Costesti, pt Parcul National Buila Vanturarita si a altor 3 puncte de informare de tip chiosc (fara staff) in imediata vecinatate a unor obiective turistice importante (manastirea Hurezi, manastire Bistrita, culele din Maldaresti)

n) Montarea de panouri informative si de directionare cu harta zonei si obiectivele turistice majore (cate unul general pentru fiecare localitate, si cate unul specific la fiecare obiectiv turistic important, panouri de directionare pe drumurile nationale ce vin dispre Rm. Valcea, Tg.Jiu)

o) Dezvoltarea unui plan de marketing integrat al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi

p) Facilitarea participarii membrilor asociatiei de turism/ofertantilor de servicii turistice din zona la minim 2 targuri nationale de profil

q) Crearea unui film de promovare de 10 minute despre zona turistica Horezu si imprejurimi si distribuirea lui pe canele TV nationale



r) Crearea unui portal de promovare turistica a regiunii , realizarea unei brosuri generale de prezentare in 4 limbi si a minim 5 pliante de promovare a unor rute turistice/obiective turistice importante

s) Realizarea unei harti turistice a regiunii (GIS), tiparirea si distribuirea ei

t) Sustinerea crearii (prin intermediul asociatiei locale de turism) a unui centru pentru inchiriat biciclete si elaborarea unui studiu pentru crearea unui sistem de rute pentru biciclete si marcarea lor corespunzatoare in teren

u) Crearea unor noi trasee de drumetie si imbunatatirea marcarii si a amenajarilor de siguranta pentru cele existente

v) Infiintarea unui Fond Local de Conservare si Dezvoltare, prin care sa se poata sprijini financiar si logistic initiative de conservarea a capitalului natural si cultural al zonei

3. CONCLUZII

Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o componenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri. Zona are atuuri de necontestat pentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltarea ecoturismului in zona trebuie vazuta in relatie directa cu conservarea naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea comunitatilor locale in toate etapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un proces de lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in mod direct la crearea de “existente durabile” in zona tinta. Decizia privind initierea unui asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate aspectele sociale, economice si de mediu.

.......................................................................................................................................



D. Extrase din raport privind:

CADRUL ŞI RESURSELE NATURALE DIN NORDUL JUDEŢELOR GORJ ŞI VÂLCEA Material elaborat de FLORIN STOICAN

(Asociaţia Kogayon), în Noiembrie 2005

CUPRINS

1. EVALUAREA RESURSELOR ACTUALE ......................................................39

2. POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE CARE POT FI AVUTE ÎN VEDERE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI DEZVOLTARE – PROGRAME NAŢIONALE, EUROPENE, INTERNAŢIONALE ...................................................................42



.......................................................................................................................................

1. EVALUAREA RESURSELOR ACTUALE

Obiective naturale sau aparţinând patrimoniului antropic aflate în stare sau în pericol de degradare

Zona studiată dispune de un potenţial turistic extraordinar, reprezentat atât prin obiectivele naturale numeroase si valoroase, cât şi prin cele antropice, toate laolaltă făcând din această parte a Olteniei, una dintre regiunile cu cel mai ridicat potenţial turistic. Promovarea şi valorificarea acestui patrimoniu a fost făcută în anumite limite, mult departe de potenţialul său, aceasta prezentând atât avantaje cât şi dezavantaje. Un avantaj important este ca în zonă sunt încă numeroase obiective foarte puţin sau chiar deloc promovate şi valorificate. Promovarea şi valorificarea insuficiente au dus pe de o parte la păstrarea numeroaselor obiective naturale nealterate de intervenţia umană şi deci cu un potenţial turistic foarte ridicat, dar pe de altă parte a dus şi la degradarea unor obiective turistice antropice de o valoare foarte mare.

În zonă, în special în partea montană nelocuită, care constituie majoritatea suprafeţei localităţilor componente, s-au păstrat într-o stare foarte bună de conservare suprafeţe întinse de pădure şi gol alpin, în perimetrul cărora se găsesc obiective turistice de interes major: sectoarele de chei din zonele carstice, peşterile, văile râurilor.

Efectele negative asupra mediului natural şi implicit asupra obiectivelor turistice naturale se face simţite în zonele intens frecventate de către turişti, cum sunt Cheile Bistriţei, Peştera Liliecilor, Peştera Urşilor, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi, Cheile Galbenului, Peştera Muierii, etc. În special în zona sectoarelor de chei şi pe văile râurilor, în apropierea localităţilor, unde circulaţia turistică este foarte intensă, practicându-se în special turismul de week-end, trebuie luate măsuri in ceea ce priveşte controlul activităţilor turistice, pentru înlăturarea efectelor negative (numeroase vetre de foc, deşeuri, distrugeri ale vegetaţiei, inscripţii, etc.) şi pentru luarea de masuri ce vor duce la evitarea unor distrugeri ireversibile.

Un patrimoniu natural aproape deloc valorificat este cel sportiv. Zona montană dispune de toate calităţile pentru practicarea sporturilor specifice: trekking, escaladă, speo-escaladă, rafting /canioning, parapantă, mountain-bike, etc.

În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic natural, trebuie să se ţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile şi ale valorificării durabile a resurselor:

• identificare şi păstrarea nealterată a zonelor naturale de interes ştiinţific major;

• minimizarea efectelor activităţilor antropice în zonele naturale cu obiective turistice naturale vizitabile;

• păstrarea echilibrului între promovare /valorificare şi menţinerea obiectivelor naturale nealterate;

• păstrarea echilibrului între păstrarea calităţii de obiectiv turistic natural şi asigurarea dotărilor necesare practicării turismului la standarde moderne de confort şi siguranţă;

• utilizarea pentru amenajări turistice de infrastructură şi servicii a tehnicilor prietenoase mediului;



• trecerea de la turismul necontrolat la cel organizat care va duce atât la păstrarea controlului şi minimizarea efectelor negative, cât şi la obţinerea de beneficii materiale pentru zonă;

• promovarea sporturilor specific montane.

În ceea ce priveşte patrimoniul antropic, zona dispune de o mulţime de obiective, reprezentate în special de cunoscutele mănăstiri (Bistriţa, Arnota, Horezu, Polovragi), de numeroase biserici monumente de arhitectură, muzee, manifestări, etc.

În cazul mănăstirilor situaţia este bună, toate beneficiind în ultimii ani de campanii de consolidare şi restaurare.

Situaţia este mult mai proastă în cazul bisericilor parohiale, unele foste schituri, unde din insuficienţa fondurilor nu s-au mai executat de mult lucrări de întreţinere /restaurare sau chiar mai rău, au fost executate lucrări de mântuială, neprofesionist. Există pe de o parte pericolul degradării în timp al acestor obiective prin nerealizarea intervenţiilor necesare consolidării şi restaurării. Un caz tipic este cel al bisericii Gruşeţu din Costeşti, părăsită de câţiva zeci de ani, aflată într-o stare avansată de degradare. Într-o stare ceva mai bună, datorată însă doar faptului că bisericile sunt funcţionale, se află bisericile Peri, 44 Izvoare, Păpuşa, Urşani, bisericile de lemn din Gorj, care necesită însă lucrări urgente. Pe de altă parte, un mare pericol îl reprezintă nerespectarea normelor de restaurare la executarea lucrărilor. Se pot da numeroase exemple de lucrări executate cu bune intenţii, dar fiindcă n-au fost făcute de către profesionişti, au făcut chiar mai rău.

O parte importantă a patrimoniului local îl reprezintă cel bazat pe tradiţii, meşteşuguri, care este într-un pericol mult mai mare. În afară de olărit, care s-a menţinut constant în topul priorităţilor, celelalte activităţi tradiţionale au fost lăsate deoparte, unele pierzându-se sau denaturându-se. În societatea actuală aceasta este un mers firesc, dar fiindcă acestea reprezintă un patrimoniu extraordinar greu sau imposibil de recuperat, trebuie investit pentru păstrarea a ceea ce mai există. Acest patrimoniu este constituit din: arhitectură tradiţională, instalaţii şi unelte tradiţionale, meşteşuguri tradiţionale (olărit, prelucrarea lemnului cu toate ramurile sale, de la cherestea până la manufactura obiectelor de uz casnic, ţeserea covoarelor olteneşti, apicultură, păstorit, pomicultură, etc.), obiceiurile şi tradiţiile locale.

În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic antropic, trebuie să se ţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile şi ale valorificării durabile a resurselor:

• consolidarea şi restaurarea obiectivelor antropice de către profesionişti; promovarea /valorificarea obiectivelor mai puţin cunoscute;

• identificarea /păstrarea /restaurarea /promovarea /valorificarea construcţiilor, instalaţiilor şi uneltelor specifice arhitecturii şi tehniciii populare locale: case de locuit, anexe, mori, joagăre, pive, vâltori, instalaţii de transport lemn, utilaje, ustensile, unelte, etc.

• stabilirea urgentă a unor norme arhitecturale de către autorităţile locale, pentru păstrarea specificului zonei;

• încurajarea practicării meşteşugurilor tradiţionale, păstrarea şi transmiterea acestora;

• crearea şi promovarea unor brand-uri locale pentru produse tradiţionale: obiecte din lemn, covoare olteneşti, ţesături, brânzeturi, fructe, ţuică, miere, etc.

• promovarea actualelor manifestări cultural-folclorice şi crearea altora pentru promovarea obiceiurilor, tradiţiilor şi valorilor zonei.



Situaţia pădurilor – potenţialul economic al acestora

Zona dispune de întinse suprafeţe împădurite, în special în zona montană.

La ora actuală în zona au fost retrocedate numeroase suprafeţe de pădure proprietarilor privaţi, urmând să se continue procesul retrocedărilor conform noilor legi ale proprietăţii. Predominante sunt suprafeţele forestiere proprietate a statului, iar proprietarii privaţi cu suprafeţele cele mai importante sunt cele ale obştilor de moşneni din Vaideeni, Horezu, Polovragi, Novaci şi Crasna, precum şi mănăstirile şi parohiile din zonă.

Pădurile proprietate a statului din zonă, sunt administrate de către RNP Romsilva - Direcţia Silvică Râmnicu Vâlcea prin ocoalele silvice Romani şi Horezu şi Direcţia Silvică Târgu Jiu prin ocoalele silvice Polovragi şi Novaci.

Pădurile proprietate privată sunt administrate fie de către RNP Romsilva prin aceleaşi structuri, fie de către ocoale silvice private: Ocolul Silvic “Buila” Horezu, OS Novaci.

Potenţialul economic al pădurilor a fost şi este deosebit, exploatarea şi prelucrarea lemnului fiind încă de foarte multă vreme ocupaţii de bază ale locuitorilor. Principala problemă care se pune la ora actuală este aceea a valorificării durabile a acestor resurse şi valorificarea potenţialului din activităţi complementare. Un alt risc major este pierderea controlului asupra activităţilor de exploatare a lemnului prin retrocedarea şi fragmentarea administrativă a suprafeţelor ca urmare a retrocedărilor repetate.

Capacitatea de aplicare a normelor de protecţie a mediului şi a patrimoniului antropic a autorităţilor din zona (instruire, resurse materiale, etc) şi situaţia aplicării prevederilor legale din domeniu

Capacitatea de aplicare a acestor norme este foarte redusă, în primul rând datorită lipsei de informare şi pregătire a personalului autorităţilor locale. Există o slabă informare cu privire la actele normative din domeniul protecţiei mediului şi prevederile acestora.

Nu există autorităţi competente în domeniile menţionate decât la nivel judeţean, în municipiile Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. La nivelul autorităţilor locale nu exista personal specializat în aplicarea acestor norme. Instituţiile locale sunt deficitare atât la capitolul infirmare-cunoaştere cât şi la capitolul echipament-personal. În primul rând ar trebui realizată o instruire cu privire la aceste norme în rândul personalului autorităţilor locale şi apoi ar trebui să se treacă la aplicarea acestora.

Există numeroase acte normative în vigoare care nu sunt aplicate sau nici măcar nu sunt cunoscute (Legea Muntelui 347/2004, Legea ariilor protejate 462/2001, etc.).



2. POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE CARE POT FI AVUTE ÎN VEDERE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI DEZVOLTARE – PROGRAME NAŢIONALE, EUROPENE, INTERNAŢIONALE

Dezvoltarea zonei trebuie să aibă în primul rând promovarea si dezvoltarea activităţilor eco-turistice, avându-se în vedere mai multe obiective principale:

Turismul

a) infrastructura

• întreţinerea, dezvoltarea şi supravegherea drumurilor de acces la obiectivele turistice, a traseelor turistice;

• amenajarea unor centre de vizitare, puncte de informare; • amenajarea locurilor de adăpost, locurilor de popas, refugiilor şi spaţiilor de

campare; • dezvoltarea infrastructurii în localităţile din zonă; • atragerea de fonduri şi consilierea localnicilor în vederea dezvoltării

agroturismului. b) siguranţa turiştilor:

• înfiinţarea serviciilor de ghizi; • înfiinţarea de centre Salvamont.

c) promovarea formele de eco-turism:

• turismul montan; • turismul sportiv; • turismul educativ şi de cunoaştere ştiinţifică; • turismul de destindere-relaxare; • turismul religios; • turismul cultural; • agro-turismul.

d) obiectivele cultural-istorice:

• restaurarea obiectivelor cultural-istorice;

• promovarea si includerea în circuite turistice a acestor obiective;

Dezvoltarea sporturile montane

• tracking; • escaladă; • speologie; • mountan-bike; • parapantă; • ski; • înfiinţarea unor şcoli pentru iniţierea şi practicarea sporturilor specific zonei

montane; • organizarea de tabere şi competiţii sportive.



Ocupaţii tradiţionale

• încurajarea, susţinerea şi dezvoltarea ocupaţiilor tradiţionale; • identificarea şi promovarea meşteşugarilor din zonă; • salvarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale şi promovarea acestora.

Manifestări tradiţionale şi cultural-artistice

• promovarea manifestărilor locale; • organizarea de târguri ale meşteşugarilor; • organizarea de manifestări folclorice; • înfiinţarea în zonă a unor noi festivaluri de promovare.

Educaţia

• informarea permanentă a autorităţilor locale şi a localnicilor; • implicarea elevilor şcolilor din zonă în activităţi turistice, culturale, educative,

sportive, ştiinţifice; • organizarea de cursuri şi tabere educative pe diverse teme.

Activităţi economice

• încurajarea activităţilor economice tradiţionale cu impact cât mai scăzut asupra mediului;

• utilizarea şi valorificarea viabilă a resurselor zonei, prin activităţi nepoluante;

• promovarea produselor ecologice;

• dezvoltarea micii industrii artizanale.

Conservarea mediului şi a biodiversităţii

• inventarierea siturilor prezumtive de a face parte din Reţeaua Natura 2000; • inventarierea şi monitorizarea habitatelor şi speciilor protejate; • monitorizarea permanentă a activităţilor desfăşurate pe teritoriul ariilor

protejate; • păstrarea echilibrului între activităţile tradiţionale şi neafectarea mediului;

Cercetarea ştiinţifică

• studii şi cercetări multidisciplinare pentru o cunoaştere mai bună a zonei; • studii şi cercetări de stabilire a impactului activităţilor antropice; • înfiinţarea unui centru de cercetare în domeniul ştiinţelor pământului; • studii şi cercetări socio-economice, etnografice, etc. în localităţile din zonă.

Sursele de finanţare pentru îndeplinirea acestor obiective pot fi multiple, atât locale, prin re-direcţionarea fondurilor existente către astfel de activităţi de promovare şi dezvoltare a zonei, naţionale (Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerele de resort din domeniile turism, cultură, mediu, agricultură, etc.) cât şi externe, existând numeroase posibilităţi de a accesa finanţări în perioada care a mai rămas până aderarea României la UE (PHARE, SAPARD, Life, etc.), cât şi după aderare (fondurile structurale).

........................................................................................................................................



Date post:	24-Apr-2015
Category:	Documents
Upload:	marina-popescu
View:	18 times
Download:	1 times

EvalPotentDEL_Polovragi

Documents